Fabrica De Lapte/Milk factory magazine - February 2015, issue 14

Page 1


editorial

Primãvara vrajbei noastre Ilie Stoian

Nu, nu este vorba despre romanul laureatului Nobel, John Steinbeck, ”Iarna vrajbei noastre”, ci de ceva mult mai grav: Chiar acum, când trebuia susþinut un singur punct de vedere, un singur interes, actorii industriei româneºti a laptelui nu pot fi adunaþi decât sub titlul sugerat de marele scriitor. Am mai spus ºi cu alte ocazii: rar ne-a fost dat sã vedem o mai mare dihonie, rar ne-a fost dat sã vedem poziþii atât de ireconciliabile, precum cele ale fermierilor producãtori de lapte ºi procesatorii. ºi, din pãcate, vrajba a ieºit la ivealã cu însutitã mãsurã, acum, când trebuiau sã fie laolaltã, susþinând reducerea TVA-ului pe toatã filiera laptelui. Nu, nu a fost aºa, nu e aºa. Fermierii nu vor asta. Nu le convine. Au ºi argumente. Pentru moment, au ºi dreptate! Dar, n-au viziune. Nu pot vedea mai departe de ziua de azi, de dimineaþa de mâine. Sunt încã tributari mentalitãþii ”lunii martie”, aceea care spune: ”Sã treacã iarna, cã mã descurc, eu, dã loboda!” Mânaþi de interesul imediat, nu realizeazã cã fãrã creºterea consumului de lactate, laptele le va rãmâne în bãtãturi, iar fermele se vor duce dracului! Nu realizeazã cã, prin reducerea TVA-ului pe tot lanþul, ãla de pe stradã va putea cumpãra mai mult lapte, mai multã brânzã. Iar, dacã ãla de pe stradã cumpãrã mai mult, ºi fabrica va cere fermierului mai mult lapte. E greu de priceput? Nu e. Ba da! Dovada? Din cauza divergenþelor grave dintre fermieri ºi procesatori, propunerea reducerii TVA-ului la lapte ºi lactate a fost scoasã din noul Cod Fiscal, Darius Vâlcov, pronunþându-se în acest sens: ”Ia, mergeþi, voi, bãieþi, la plimbare, rezolvaþi-vã problemele, ºi, când vã potoliþi, peste câþiva ani, mai treceþi pe-aici!”

Problema e, însã, cine va mai fi pe piaþã, peste câþiva ani! Iatã, importul de lapte-materie primã a crescut, dupã cum anunþã INS-ul. ºi va mai creºte, ºi va mai creºte, va mai creºte, pânã când fermele de lapte din România vor da faliment, pentru cã ele vor fi primele afectate de TVA-ul care va continua sã fie ridicat ºi de renunþarea la Cotele de lapte, în interiorul Uniunii Europene. Dar, personal, credem cã ºi Ministerul de Finanþe va avea o mare vinã. Lipsiþi de viziune ºi voinþã politicã, oficialii finanþiºti de abia aºteptau un pretext sã scoatã laptele de pe lista reducerilor, când orice om cu scaun la cap ar fi trebuit sã pãstreze mãsura cu orice chip, chiar ºi în contra voinþei de acum a fermierilor. Asta, dacã s-ar fi dorit salvarea industriei româneºti a laptelui. Acum, ar fi semne cã decizia se va lua, indiferent de ce susþin fermierii. Dar, va fi aºa? Este încã incert. Dupã cum se vede treaba, mulþi din aceastã industrie îºi sapã groapa cu inconºtienþã, ca într-o actualizatã tragedie anticã în care toatã lumea aleargã în maºini 4 X 4, spre cimitir! Fraþilor, în ce fel de þarã trãim!?

2

februarie 2015


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

3


sumar martie 2015

nr. 14

2 Editorial Primãvara vrajbei noastre

24 Reportaj În ciuda greutãþilor, la Agroindaf se face performanþã

26

10

Ferma/Nutriþie Valoarea energetica si proteica a nutreþurilor realizate din hibrizi de porumb

Laptele pe foc Armãsarul lui Dorin Cojocaru ºi mârþoaga lui Phil Hogan

18 Dosar Din 2015 se introduce ajutorul cuplat pentru zootehnie

32 Ferma/Sãnãtate Papilomatoza bovinã 4

februarie 2015


58 Siguranþa alimentului Dispozitive pentru determinarea precisã a numãrului celulelor somatice

40 Materii prime Beneficiile laptelui de oaie ecologic

46 Inovaþie Lapte praf pentru sugari cu probiotice microîncapsulate

62 Piaþa Structura consumului de lactate în anul 2014

48 Tehnologii de procesare Prevenirea supramaturãrii brânzei cu presiuni înalte

66 Internaþional Teoretic, România este beneficiara eliminãrii cotelor de lapte

54 Tehnologii de ambalare Filme antimicrobiene pentru ambalarea brânzeturilor moi ºi maturate

revista specialiºtilor din industria lactatelor

5


repere afacere

ºtiri

”Activia Fibre” este noua propunere de la Danone Danone România a lansat la începutul acestei primãveri un nou produs, Activia Fibre. O porþie din acest iaurt furnizeazã 6,3 g de fibre din tãrâþe de grâu, contribuind, alãturi de alte surse de fibre, precum cerealele integrale, la accelerarea tranzitului intestinal ºi implicit la o bunã sãnãtate digestivã, atât de necesarã în ritmul alert actual. Noul Activia Fibre asigurã 25% din necesarul zilnic de fibre recomandat de specialiºti pentru o alimentaþie echilibratã. În plus faþã de fibre, tãrâþele de grâu sunt ºi o sursã de vitamine din grupul B, ºi de minerale: fier, magneziu, fosfor, cupru, zinc, mangan, seleniu.

Activia este cel mai consumat iaurt probiotic din lume. Consumatorii de Activia trãiesc în 75 de þãri de pe 5 continente. De 14 ani de când este produs ºi consumat în România, brandul Activia susþine un stil de viaþã sãnãtos, cu alimentaþie echilibratã, miºcare ºi gândire pozitivã. Danone este primul producãtor din România care a introdus in magazine raftul dedicat produselor lactate cu beneficii pentru sãnãtate.

Napolact genereazã 60 % din vânzãrile FrieslandCampina

Iaurtul Activia Fibre are la bazã lapte, proteine din lapte, fermenþi de iaurt ºi fermentul sãu special, Bifidus Actiregularis, selectat în urmã cu aproximativ 30 de ani dintr-un produs lactat tradiþional ºi utilizat exclusiv în Activia. Activia Fibre este comercializat întrun ambalaj practic de 171,5 de grame (150 g iaurt + 21,5 g topping) ºi este disponibil atât în hipermarketuri, supermarketuri dar ºi în magazine de promixitate.

Napolact genereazã 60 % din vânzãrile FrieslandCampina, compania încheind anul 2014 cu o creºtere de 10% a vânzãrilor atât în volum, cât ºi ca valoare, ºi estimeazã menþinerea trendului ascendent ºi anul viitor.

Albalact va fi tranzacþionatã la BVB Potrivit unui comunicat transmis la redacþia revistei Fabrica de Lapte, Albalact informeazã cã acþionarii au aprobat în Adunarea Generalã Extraordinarã admiterea la tranzacþionare a acþiunilor societãþii pe piaþa reglementatã la vedere administratã de Bursa de Valori Bucureºti, la categoria a II-a. Hotãrârea a fost luatã în baza Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acþiunilor tranzacþionate pe Piaþa RASDAQ, care va fi desfiinþatã pânã în luna octombrie a acestui an. În urma deciziei, Consiliul de Administraþie al Albalact a început toate demersurile necesare pentru mutarea pe piaþa principalã a Bursei de Valori Bucureºti, proces pentru care compania îndeplineºte criteriile tehnice solicitate. “O parte din succesul companiei Albalact se datoreazã faptului cã a existat pe piaþa de capital, a fost vizibilã nu doar pentru consumatori, ci ºi pentru investitori ºi a ºtiut sã comunice corect în direcþia potrivitã. Vrem sã creºtem în continuare pe piaþa de capital, aºa cum am crescut ºi vrem sã creºtem în industrie, iar pentru asta avem nevoie de investiþii noi. Eu privesc cu multã încredere 6

februarie 2015

evoluþia ºi perspectivele Bursei de Valori Bucureºti ºi mai cred cã, în prezent, existã o mare dorinþã a populaþiei de a-ºi plasa banii în companii româneºti”, a declarat Raul Ciurtin, preºedintele Consiliului de Administraþie al Albalact. Albalact se aflã pe locul 2 în topul producãtorilor din industria româneascã de lactate. În primele nouã luni ale anului 2014, compania a raportat o cifrã de afaceri de 346.850.166 lei, cu 12,7% la sutã mai mare decât cifra de afaceri raportatã în aceeaºi perioadã a anului precedent (307.918.975 lei). Profitul înregistrat în trimestrul al treilea 2014 a fost de 12.427.451 lei.

„Anul trecut, vânzãrile Napolact au fost cele mai mari din istoria brandului, cu 15% peste anul trecut ºi cu 10% peste anul de boom 2008. Acum, Napolact reprezintã peste 60% din vânzãrile totale. Per total anul acesta este mai bun decât anul trecut, nu ºtim exact cu cât vom încheia pentru cã mai sunt patru-cinci sãptãmâni, dar estimarea este o creºtere de 10% în volum, iar în valoare cred cã este aceeaºi cifrã. Produsele cu cele mai bune performanþe în acest an au fost sana, kefir, lapte bãtut ºi lapte. Telemeaua a crescut foarte mult, cu douã cifre, iar vânzãrile de iaurt au fost stabile”, a declarat pentru Mediafax Jan Willem Kivits, directorul general FrieslandCampina. Managerul general al FrieslandCampina anticipeazã cã trendul de creºtere va continua ºi anul viitor. „Ne aºteptãm ca trendul de creºtere sã continue, pentru cã ºtim pe ce vrem sã ne focusãm: brandul Napolact pe categoriile bãuturi (sana, kefir, lapte bãtut), brânzã ºi iaurturi, dar un factor important va fi ºi evoluþia economiei. Dacã toate acestea sunt conform aºteptãrilor, 2015 va fi un an bun”, a mai spus Kivits. Grupul olandez FrieslandCampina este prezent în România prin trei companii: Napolact, Friesland Campina România ºi Industrializarea Laptelui Mureº. Compania îºi deruleazã activitatea în douã fabrici, în localitãþile Baciu (Cluj) ºi Târgu-Mureº (Mureº), dupã ce sãptãmâna aceasta va finaliza relocarea producþiei de brânzeturi de la Carei la Baciu.


Arla Foods nu a emis prognoze pentru 2015 În urma volatilitãþii extreme a preþurilor care a fost înregistratã în 2014, Arla Foods a optat sa nu mai faca o previziune cu privire la evoluþia preþurilor sau veniturilor proprii pentru anul 2015. Anunþând rezultatele sale financiare aferente anului 2014, Arla Foods a descris anul respectiv ca unul ”cu douã jumãtãþi total opuse ca evoluþie”. Astfel, reprezentanþii companiei au spus cã 2014 a început cu ”vânt din pupa”, pentru afacere, situaþie care s-a transformat treptat în ”vânt din prova”, în condiþiile în care oferta a început sã exceadã cererea ºi consumul Chinei de produse lactate sã se ”aplatizeze”. Aceste evoluþii ”au devenit mai puternice”, în august 2014, când primul-ministru rus, Dmitri Medvedev, a anunþat introducerea interdicþiei, pe o perioadã de un an, la importul de produse agricole din Uniunea Europeanã (UE), Statele Unite ale Americii, Australia, Canada ºi Norvegia. Cei 13.500 de fermieri-proprietarii ai Arla din Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Germania, Belgia, Luxemburg ºi Olanda au furnizat 11,7 mld. kilograme de lapte în 2014, în creºtere de de la 9,5 miliarde de kilograme în 2013. Performanþa de preþ, ce indicã valoarea generatã de fiecare kilogram de lapte furnizat a crescut, de asemenea, de la € 0,41 în 2013 la € 0,417 în 2014. “Într-un an cu suiºuri ºi coborâºuri pentru industria produselor lactate la nivel mondial, brandurile Arla au devenit mai puternice, concentrarea asupra eficienþei ºi a controlului costurilor permiþându-ne sã transformãm totul într-o evoluþie pozitivã ºi în creºterea competitivitãþii companiei în condiþii de crizã”, a declarat Peder Tuborgh, CEO, Arla Foods. “Condiþiile de piaþã ºi embargoul rusesc au condus la o situaþie financiarã dificilã pentru proprietarii noºtri, dar am lucrat din greu pentru a minimiza efectele negative ºi a construi o strategie care sã se bazeze pe crearea de creºtere a afacerii în afara Europei ºi pe consolidarea afacerii noastre pe pieþele noastre principale din Europa”. (A.P.)

Carrefour a extins termenul de valabilitate a iaurturilor private label Ca urmare a introducerii în procesul de producþie a noilor tehnologii de ambalare, Carrefour va extinde termenul de valabilitate a iaurturilor private label, la raft. Însã, retailer-ul francez nu se limiteazã doar la produsele lactate. Din dorinþa de a reduce risipa alimentarã, retailerul francez Carrefour, prezent ºi în România, a anunþat cã va prelungi termenul de valabilitate pentru produsele alimentare vândute sub marcã proprie în Franþa. Aceastã mãsurã face parte din planul mai vechi al Carrefour de reducere a risipiei de alimente, de altfel o preocupare la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, Carrefour a anunþat o extindere a perioadelor de consum optim pentru 135 de produse alimentare din zona de bãcãnie din magazine, pentru produse de tipul cerealelor, orezului, fructelor uscate sau compoturilor. Mai mult, pentru alte 50 de produse, printre care zahãr, sare sau oþet, termenul de consum optim va dispãrea efectiv de pe etichetã, scrie economica.net. De asemenea, Carrefour va extinde termenul de valabilitate pentru 165 de produse din sectorul de produse proaspete, pe motiv cã actualele perioade sunt mult prea mici, iar alimentele pot rezista mult mai mult decât scrie acum pe etichete. În cazul iaurturilor, termenul de valabilitate a iaurturilor va fi extins de la 7 la 10 zile.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

7


afacere repere

ºtiri

În 2015, Ecopack Ghimbav ºi-a propus o creºtere de 5 % Ecopack Ghimbav ºi-a propus o creºtere de 5 % a cifrei de afaceri, pentru anul 2015, ceea ce ar însemna un total de 25,9 milioane de euro. „Ne bazãm pe creºterea exporturilor de ambalaje în þãrile vecine, dar ºi pe o poziþionare mai bunã pe piaþa ambalajelor cu grad înalt de prelucare. Prognozãm pentru acest an o cifrã de afaceri de 115 milioane de lei“, a declarat pentru Ziarul financiar domnul Remus Crãciun, general manager al companiei Ecopack, deþinutã de omul de afaceri Vladimir Cohn. Capacitatea de pro¬ducþie a fabricii Ecopack din Ghimbav este de aproximativ 100 mil. mp de carton ondulat pe an. Compania ºi-a bu¬getat investiþii în cons¬trucþia unei

noi hale industriale cu destinaþia de depozit, de 3.000 mp, în Braºov, însã vor fi alocaþi bani ºi pentru modernizãri de utilaje. Producãtorul de ambalaje a încheiat anul 2014 cu o cifrã de afaceri de aproximativ 110 mil. lei (24,5 mil. euro), mai mult cu 18% faþã de anul anterior datoritã, în principal, creºterii exporturilor. „În 2014 am realizat o creºtere de 18% a afa¬ce¬ri¬lor faþã de anul anterior, da¬toritã poziþionãrii com¬pa-niei pe piaþa am¬ba¬la¬je¬lor cu un grad înalt de prelucrare ºi cu o valoare adaugatã mare, dar ºi creºterii exporturilor în þãrile vecine. Previzionãm ºi pentru acest an afaceri în creºtere“, a agãugat Re¬mus Crã¬ciun. Peste jumãtate din pro¬ducþia de ambalaje a Eco¬pack merge în in¬dus¬tria bunurilor de larg consum (alimente, bãu¬turi, pro¬duse de igienã per¬sonalã), însã compania are clienþi ºi din industriile elec¬tronicã, elec¬tro¬teh¬nicã, de piese ºi suban¬sam¬bluri auto. Prin¬cipalii clienþi ai Ecopack sunt com¬paniile multinaþionale care au fabrici în Ro¬mânia, dar ºi firmele cu capital autoh¬ton.

Unilact Transilvania ºi-a crescut cifra de afaceri cu 10 % Unilact Transilvania, compania cu acþionariat românesc care produce brandul de brânzeturi De la Ferma, a terminat anul trecut cu o creºtere a afacerilor de 10% ca urmare a creºterii numãrului de clienþi la export. „2014 a fost un an greu peste care am trecut cu bine. Am pierdut bani în iunie ºi iulie ºi ne-a fost foarte greu sã recuperãm pânã la sfârºitul anului. Dupã prezenþa la SIAL Paris, numãrul de clienþi la export s-a dublat. Astfel am încheiat anul cu bine, cu o creº¬tere de 10% faþã de 2013”, a declarat pentru Ziarul financiar Marius Bicu, managing part¬ner al Unilact Transilvania, o companie prezentã pe pie¬þele internaþionale din 2009. Marius Bicu a preluat frâiele afacerii cu lactate de la tatãl sãu ºi a dus brân¬ze¬tu-rile fãcute în lo¬ca¬li¬tatea Unirea (jud. Alba) în apro¬xi¬ma¬tiv 300 de magazine din þarã printre care re¬þe¬le interna¬þio¬nale pre¬cum Billa, Au¬chan, Carre¬four ºi Kauf¬land. Creºterea nu este deloc surprinzãtoare, pentru compania deþinutã de Marius Bicu, dacã luãm în vedere faptul cã, de mai mulþi ani, produsele Unilact ºi De la Ferma sunt expuse constant la târgurile ºi expoziþiile de profil din Uniunea Europeanã. 8

februarie 2015

Nu mai departe de anul trecut, prezent la SIAL Paris, Marius Bicu declara pentru revista Fabrica de Lapte cã exportul reprezintã una dintre direcþiile principale pe care le are în permanenþã în vedere, reuºind sã comercializeze lactatele care poartã cele douã mãrci, atât în magazine destinate comunitãþilor de români cât, mai ales, reþelelor de retail din Occident. Amintim cã Unilact Transilvania este membrã a Cooperativei Someº Arieº, aceea care a reluat producþia de brânzã de Þaga, prin parteneriatul încheiat cu FrieslandCampina, fapt care dã o dimensiune suplimentarã afacerilor cu lapte ºi lactate ale domnului Bicu.

Prodlacta Braºov rãmâne listatã la Bursã În urma Adunãrii Generale la care au participat, acþionarii producãtorului de lactate Prodlacta Braºov (simbol bursier PRAE), companie listatã pe piaþa RASDAQ, au decis ca societatea sã facã demersurile pentru transferul pe sistemul alternativ de tranzacþionare al bursei de la Bucureºti. Piaþa RASDAQ se va desfiinþa la finele lunii octombrie, iar firmele listate aici trebuie sã hotãrascã dacã se delisteazã sau dacã se transferã la cota bursei sau pe ATS. Prodlacta este controlatã de grupul JLC (Jardan Lapte Company), principalul jucãtor de pe piaþa lactatelor din Republica Moldova, deþinut de Vladimir Jardan. Grupul controleazã 58,5% din companie prin intermediul firmelor JLC Chiºinãu ºi JLC Germany. Circa 13,5% din acþiuni sunt deþinute de Asociaþia Salariaþilor ºi Membrilor Conducerii, iar peste 22% aparþin altor investitori de la bursã. Compania a ieºit din insolvenþã în luna mai 2013, dupã ce pierderile cumulate în anii anteriori au fãcut compania sã îºi declare insolvenþa în 2011. Conducerea producãtorului de lactate spune cã a încheiat anul 2014 cu o cifrã de afaceri de peste 41 milioane de lei (9,3 mil. euro), în creºtere cu circa 60% faþã de rulajul din anul anterior. Pentru acest an, compania îºi propune consolidarea vânzãrilor ºi trecerea pe profit. Dupã primele nouã luni din 2014, Prodlacta avea afaceri de 29,2 mil. lei ºi pierderi de 6,4 mil. lei. Compania vrea sã ajungã în acest an la o cifrã de afaceri de aproape 20 mil. euro (88 mil. lei), iar una dintre þinte este creºterea expor¬turi¬lor. În prezent, Prodlacta trimite 25% din producþie pe pieþele externe. Prin-cipala piaþã de export este Republica Moldova, iar, de curând, societatea a început sã exporte iaurturi cãtre o reþea de magazine din Germania, având în plan sã intre ºi pe alte pieþe externe, noteazã Ziarul financiar. Acþiunile PRAE s-au tranzacþionat cel mai recent pe 4 februarie, la preþul de 0,61 lei/ unitate, în scãdere cu 44,5%. La aceastã referinþã compania are o capitalizare bursierã de 23,4 mil. lei.


Rusia condiþioneazã ridicarea embargoului impus Uniunii Europene Rusia condiþioneazã ridicarea embargoului pentru produsele alimentare provenite din Uniunea Europeanã, intenþionând sã aprobe importul de materii prime, pentru ca alimentele sã fie produse în Federaþia Rusã de companiile autohtone, sau de cele strãine, alãturi de alte avantaje economice din partea Bruxelles-ului, pe care le va solicita in perioada urmatoare. Dmitry Peskov, unul dintre purtãtorii de cuvânt ai Kremlinului a anunþat cã reluarea importurilor de produse agroalimentare neprocesate poate fi acceptatã doar dacã statele occidentale sunt de acord sã investeascã în unitãþi de procesare pe teritoriul Rusiei, anunþã agenþia de presã Sputnik News. „Sunt câteva reguli foarte clare trasate de organizaþia Mondialã a Comerþului. Nu putem sã menþinem embargoul pentru unele state din UE ºi sã îl ridicãm pentru altele. În acest caz, putem recurge la o schemã de aprovizionare indirectã, importând produse neprocesate din þãri UE, pentru a le prelucra în fabricile deschise de firme europene în Rusia”, a declarat Pekov, pentru cotidianul Izvestia.

Fonterra a deschis o fabricã de procesare a zerului, în Europa Fonterra a deschis prima fabricã din Europa, mizând pe producþia de zer ºi lactozã care a început în Heerenveen, la prima fabricã deþinutã integral deþinutã de gigantul din Noua Zeelandã din domeniul produselor lactate, informeazã DairyReporter. Fabrica din Olanda a fost realizatã în parteneriat cu producãtorul olandez de brânzeturi Aware Food. Aproximativ 50.000 de tone de proteine din zer ºi 25.000 de tone de lactozã vor fi produse în fiecare an. Zerul din brânzã va fi furnizat de fabrica vecinã a celor de la Aware, urmând ca acesta sã fie procesat în fabrica Fonterra. Produsele Fonterra vor fi utilizate ca ingrediente pentru produse alimentare pentru bebeluºi ºi sportivi. Eforturile Fonterra de a realiza o linie de producþie cu sediul în Europa pentru a-ºi servi mai uºor clienþii din aceastã parte a lumii datezã ”din 2011, când a format un joint-venture cu procesorul de lactate britanic, First Milk”. Mai târziu a iniþiat un alt parteneriat cu producãtorul lituanian de brânzeturi, Rokiskio ºi Aware Foods, înainte de a lansa NZMP EuroPro – un ingredient din proteine din zer provenind de la partenerii sãi europeni – în luna noiembrie 2013. Câteva luni mai târziu, Fonterra a intrat în parteneriat cu procesorul britanic de lactate, Dairy Crest, pentru a fabrica ºi comercializa împreunã cu acesta zer praf demineralizat zer praf ºi galacto-oligosacchride (GOS). Într-o declaraþie, Theo Spierings, CEO, Fonterra, a declarat cã fabrica din Heerenveen ”întãreºte ºi mai mult capacitatea firmei de a rãspunde nevoilor sale ”pentru pieþe ºi clienþi prioritari la nivel mondial”. “Fonterra are un patrimoniu impresionant de invenþii ºi patente în fabricarea de ingrediente funcþionale din proteine din zer ºi am fost de ceva timp în cãutarea unei surse de zer de înaltã calitate pentru a putea sã valorificãm aceste patente”, a spus acesta. ”Parteneriatul nostru cu Aware Food Group se potriveºte foarte bine cu prioritãþle noastre strategice care vizeazã creºterea volumului ºi valorii ingredientelor noastre ºi a produselor de marcã”, a adãugat Spierings. (A.P.) revista specialiºtilor din industria lactatelor

9


repere

actualitate

Ilie Stoian

LAPTELE

PE FOC

Armãsarul lui Dorin Cojocaru ºi mârþoaga lui Phil Hogan Acum ceva vreme, la un simpozion, în preambulul unei întrebãri pe care urma sã o punã Secretarului de Stat, Daniel Botãnoiu, Dorin Cojocaru, preºedintele APRIL, caracteriza trecuta industrie a lactatelor din România precum un armãsar frumos. O fi, dar nu ºtim la ce industrie se referã. Dacã vorbea despre industria laptelui de la începutul anilor 2000, mai cã l-am crede, nu atât pentru ce era, cât pentru ce ar fi putut sã devinã. Dacã se referea la industria laptelui din anii '90, da, industria laptelui era mândrã precum un armãsar frumos, într-atât de frumos încât a fãcut cu ochiul multora, proprietãþile fiind trecute, ori direct, ori prin MEBO, spre sectorul privat. Care, sector privat, vedem acum ce a fãcut cu ea! Iar dacã se referã la industria lactatelor de dinainte de '89, da, era cu adevãrat mândrã, dar ce folos, atât timp cât ea funcþiona în cadrul unei economii centralizate, menitã a fi parte a pieþei CAER dar, mai ales, menitã a plãti datoriile României ºi nu bunãstãrii omului de rând. Dar, da. Cândva, fie cã vorbim de ferme, fie de fabrici, potenþialul agroindustriei laptelui din România era fructificat la maxim. Însã, ce era mai îmbucurãtor, era faptul cã, atât în ferme, cât ºi în procesare, lucrau specialiºti extraordinari. Nu-i vorbã, ºi acum sunt. Personal, ne bucurãm de amiciþia unor fermieri sau ingineri tehnologi care ar putea sã facã faþã celor mai înalte standarde ºtiinþifice. Doar cã, mare pãcat, aceºtia par a fi deficitari la capitolul ºtiinþei de a conduce o afacere în condiþii de liberã concurenþã. Ei, bine, ºtiinþã pe care o au din plin companiile strãine care activeazã pe piaþa româneascã a laptelui. E rãu? Depinde cum vezi problema. Dacã socoteºti cã, în mare parte, laptele materie primã e din România, dacã socoteºti cã produsele finite sunt vândute tot aici, dacã te gândeºti cã sunt muncitori români care lucrezã în fabrici ºi cã tot aici se plãtesc taxele, e bine. Însã, dacã te gândeºti la investitorul român... Oricum, nu suntem de acord cu domnul Cojocaru, atunci când spune cã ”industria laptelui a ajuns precum o mârþoagã.” Industria e la fel cu þara ºi, mai ales, cu oamenii ei! Dar, adevãrata mârþoagã pare fi a domnului Phil Hogan, Comisarul European pentru Agriculturã, acela cãruia îi e atât de ”dragã”, încât pare a ne-o trimite nouã, românilor, mai ales cã în spaþiul danubiano-pontic se gãsesc destule pajiºti ale naivitãþii manageriale. Spunem asta pentru cã, exact în perioada în care Dorin Cojocaru fãcea acea comparaþie, Phil Hogan recomanda fermierilor europeni sã exporte lapte ºi lactate în þãri din Asia. Din start, lucrul acesta ni s-a pãrut o ipocrizie fãrã margini. Apoi, nu avem cum sã nu bãgãm de seamã dezvãluirea unui parti-pris cu þãrile dezvoltate, din Vest, acelea care ar avea posibilitatea de a exporta în China, India, Taiwan etc. Dar, cum sã faci o asemenea declaraþie, ºtiind ce se întâmplã în unele þãri din Europa de Est, acum, când embargoul Rusiei e mai aprig ca oricând? Cum sã nu þii cont ºi de aceste þãri ºi, mai presus de orice, cum sã abandonezi echidistanþa la care te obligã funcþia, ºi egala mãsurã în luarea deciziilor, pentru toþi? Ei, cum!? Uite-aºa, cum o face domnul Hogan, luând mârþoaga de cãpãstru ºi aducând-o aici! Subliniem cuvântul ”aici”, pentru cã toate celelalte þãri vecine nouã, membre ale Uniuni Europene, par a se fi deºteptat din timp, având soluþii de a ieºi la luminã. În timpul ãsta, pe pãºunile României nu mai aleargã decât amintirea unui armãsar frumos, ºi nu unul aievea, ca ºi cum ai avea în faþã imaginea zugrãvitã de scriitorul Ioan Lãncrãnjan în extraordinarul roman ”Suferinþa urmaºilor”. Iar urmaºii suferã din plin, DIN VINA LOR!

10

februarie 2015


repere

ºtiri asociaþii, autoritãþi

Agrostar: Dacã fermierii nu se asociazã, va urma dezastrul!

Scrisoarea Oficialã adresatã de APRIL Ministrului de Finanþe, Darius Vâlcov În încercarea de a determina autoritãþile sã admitã reducerea cotei de TVA la lapte ºi produse lactate, pe toatã filiera de producþie, procesare ºi comercializare, APRIL a adresat o Scrisoare Oficialã ministrului de Finanþe, Darius Vâlcov. Considerând demersul ca fiind deosebit de important, vã prezentãm conþinutul acestui apel: ”Stimate Domnule Ministru, Asociaþia Patronalã Românã din Industria Laptelui ( A.P.R.I.L.), apreciazã faptul cã Guvernul îºi respectã cuvântul: a început cu faza pilot a reducerii TVA la cereale-panificaþie, iar acum o extinde la alte sectoare importante. În acelaºi timp, reiterãm poziþia noastrã care pledeazã pentru un nivel scãzut al TVA la toate alimentele, aºa cum se practicã în majoritatea statelor UE. Nu suntem de acord cu antiteze de gen alimente de bazã/de vârf sau sãnãtoase/nesãnãtoase, pentru cã toate alimentele îºi au locul într-o alimentaþie echilibratã, conformã stilului de viaþã al fiecãruia, contribuind la starea de sãnãtate a populaþiei! Plecând de la aceste premize, propunem urmãtoarea modificare a Codului Fiscal, insistând cu argumente privind cazul laptelui ºi produselor lactate, deoarece acestea nu au fost incluse în varianta iniþialã: Propunerea noastrã este ca la Articolul 284, litera g, sã se insereze urmãtoarea precizare: Pagina 292, Articol 284, (3) Litera ”g”: Cota redusã de 9% se aplicã asupra bazei de impozitare pentru urmãtoarele prestãri de servicii ºi/sau livrãri de bunuri: Punctul 6: lapte crud, lapte pasteurizat, produse ºi subproduse lactate, precum ºi derivatele acestora. Prin ordin comun al Ministrului Finanþelor publice ºi Ministrului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale se prevãd codurile NC ale produselor care se încadreazã în aceastã categorie.” Considerãm cã introducerea acestei completãri va corecta greºeala iniþialã, pentru cã, prin neincluderea acestei industrii în articolul mai sus menþionat, se creeau premizele unei discriminãri a consumatorilor de produse lactate, în special copiii, adolescenþii ºi persoanele de vârsta a treia. Includerea punctului 6 va diminua concurenþa neloialã dintre produsele din UE ºi produsele româneºti ºi va asigura viitorul industriei laptelui din România. În prezent, condiþiile vitrege ale pieþei fac ca numãrul de fabrici de procesare a laptelui din România sã scadã continuu, ducând la dispariþia beneficiarului laptelui produs în fermele autohtone, ferme în care Guvernul României a investit mulþi bani, prin ajutoare financiare, ajutoare de minimis, subventii ºi cofinanþare în proiecte de dezvoltare.

Federatia Agrostar, cea mai mare federaþie sindicalã din domeniul agricol, trage un semnal de alarmã cu privire la consecinþele pe care le va avea dispariþia cotei de lapte, începând cu 1 aprilie, 2015, ºi îi îndeamnã pe micii producãtori de lapte sã se constituie în asociaþii puternice, pentru a nu fi eliminaþi de pe piaþã. „Când o sã disparã cota de lapte o sã fie un dezastru pentru micii producãtori din România, pentru cã ne invadeazã laptele din alte state UE, cu performanþe remarcabile în acest domeniu. Sã nu uitãm cã, în urmã cu mai mulþi ani, cota de lapte a fost introdusã tocmai pentru cã þãri precum Franþa, Germania, Olanda etc. obþineau producþii foarte mari de lapte, care distorsionau piaþa. Fermierii trebuie sã fie mai bine informaþi, sã ºtie ce îi aºteaptã. Soluþia este sã se uneascã în asociaþii puternice. În ultimele luni, am constatat cã mulþi crescãtori mici ºi mijlocii de bovine au înþeles cã singuri nu vor avea nicio ºansã ºi ne cautã pentru a înfiinþa sindicate. Numai de la sfârºitul anului trecut am înfiinþat sindicate în mai multe judeþe, din care fac parte peste 4.000 de crescãtori de bovine”, declarã Secretarul General al Agrostar, Horaþiu Raicu.

Stimate Domnule Ministru , Vã rugãm sã susþineþi introducerea acestui beneficiu ºi pentru industria laptelui, iar noi vã garantãm relansarea creºterii consumului de produse lactate în România; totodatã, vor creºte randamentele de producþie, prin mãrirea volumelor de produse lactate procesate ºi vândute în piaþa româneascã. Ne dorim sã aducem plusvaloare materiilor prime produse în zootehnia româneascã ºi sã participãm la exportul de produse finite ºi nu doar de materii prime. Reducerea TVA la lapte ºi produse lactate va diminua comerþul cu produse lactate nefiscalizate, va ridica atât calitatea nutritivã, cât ºi siguranþa alimentarã pe filiera laptelui. A.P.R.I.L. susþine aceste mãsuri ºi le vede ca un pas semnificativ cãtre atingerea obiectivului pe care ni-l dorim, cât mai curând: generalizarea cotei reduse de TVA la toate alimentele, spre beneficiul populaþiei, producãtorilor ºi autoritãþilor din România! Domnule ministru, considerãm cã introducerea acestei completãri va elimina riscul în privinþa decãderii în viitor a Industriei laptelui din România. Vã mulþumim pentru efortul depus ºi apreciem deschiderea dumneavoastrã pentru sprijinul Industriei alimentare româneºti! Cu deosebitã consideraþie, Dorin Cojocaru Preºedinte APRIL”

Asociaþiile pot accesa fonduri europene, pot colecta laptele, pot sã achiziþioneze instalaþii de muls performante pentru obþinerea laptelui conform, pot încheia contracte avantajoase cu retailerii pentru desfacere. De asemenea, micii producãtori de lapte trebuie sã elimine multinaþionalele din sectorul de procesare, prin înfiinþarea de mici fabrici locale pentru prelucrarea laptelui. „Dacã multinaþionalele nu sunt eliminate din sectorul de procesare, vor recurge la importuri masive. Micii producãtori de lapte trebuie sã integreze poducþia-procesarea-vânzarea”, a adãugat Secretarul General al Agrostar.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

11


EXPO-CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ

Politici de sprijin Retehnologizare Performanță priorități pentru ieșirea din impas meat-milk.ro

Meat. Milk. 3 - 4 iunie 2015

HOTEL ALPIN, POIANA BRAȘOV 12



repere

cover

Aura Alexa Ioan

Noul ”Punct zero”

al laptelui românesc!

Dupã cum se ºtie, de la 31 martie 2015, Uniunea Europeanã desfiinþeazã cotele de lapte. Decizia luatã ºi anunþatã încã de acum 5 ani, stârneºte, de vreo doi aniºori încoace, aprige dezbateri în România. Concluzia este destul de tristã: data de 31 martie ne prinde la fel de nepregãtiþi, luându-ne, din nou, prin surprizã, graþie spiritului nostru balcanic.

Epopeea laptelui comunitar În ”epopeea laptelui” în spaþiul comunitar a existat dintotdeauna pericolul unui adevãrat monopol din partea unor þãri. De aceea, Uniunea Europeanã a reglementat domeniul prin impunerea aºa numitelor cote. De fapt a fost vorba de limitarea la un anumit nivel a producþiei dintr-un stat sau altul. Numai cã, de la 31 martie 2015, cotele de lapte vor fi desfiinþate. Pe acest fond, România, care nu produce nici mãcar la nivelul permis acum, se gãseºte într-o situaþie deloc favorabilã. Pe scurt, sectorul românesc al laptelui pare a fi un sector cu mulþi producãtori mici ºi cu o slabã organizare. În plus, pentru mulþi producãtori români din domeniu, importante sunt vânzãrile directe. Cum ne prinde “Punctul zero “ ?

Putin a tãiat TVA-ul! Potrivit APRIL, piaþa lactatelor este estimatã la peste 880 de milioane de euro. Cei mai importanþi producãtori la nivel naþional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco ºi Hochland. Chiar dacã România nu produce încã la nivelul cotelor stabilite, sunt alte state membre ºi zone din Uniunea Europeanã care produc ºi au capacitatea sã producã mult peste cotele actuale. Numai cã toate calculele de pe piaþa europeanã a laptelui au fost date peste cap de embargoul impus de Rusia. Ca rãspuns la sancþiunile economice ºi politice impuse Rusiei pentru susþinerea separatiºtilor din estul Ucrainei, Moscova a interzis toamna trecutã, importurile de produse alimentare ºi agricole occidentale timp de un an. Cu o singurã excepþie: bãuturile alcoolice, produs pentru care, Vladimir Putin a tãiat chiar TVA-ul, printr-un recent decret prezidenþial!

14

februarie 2015

“Vânzãrile de lapte produs în România au mers foarte prost în ultimele douã luni ale anului trecut ºi au scãzut cu 25% faþã de acelaºi interval al anului trecut”, susþine Dorin Cojocaru, preºedinte April. “De vinã sunt scãderea puterii de cumpãrare, care a diminuat consumul, dar, în primul rând, cantitãþile mai mari de produse intrate pe piaþa româneascã din UE, la preþuri mici, dupã embargoul impus de Rusia”, a declarat preºedintele patronatului din industria laptelui. El a afirmat cã, din acest motiv, producãtorii de lapte au ajuns sã rãmânã în depozite cu stocuri de marfã mai mari decât în oricare dintre ultimii ani. “Sunt multe ferme mari cu stocurile pânã la tavan. Cele 150 de fabrici de lactate din România au pe stoc marfã pentru ºase luni, în special lapte praf, caºcavaluri ºi brânzeturi”, a mai adãugat Cojocaru. Oficialul patronatului se teme cã numãrul fermelor va scãdea drastic în urmãtorul an, pentru cã procesatorii români încep sã piardã competiþia cu cei din UE, care vin cu preþuri mai mici.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

15


repere

cover

Producþia de lapte a scãzut “A scãzut mult producþia de lapte în toamna trecutã. Ne omoarã embargoul, pentru cã vine lapte din strãinãtate, din þãri care înainte exportau în Rusia”, considerã ºi Claudiu Frânc, preºedintele Federaþiei Crescãtorilor de Bovine din România. Pe de altã parte, însã, Dorin Cojocaru crede cã România a depãºit, într-un fel, ºocul eliminãrii cotei de lapte (care va urma din 31 martie 2015), întrucât adevãratul “cutremur” a avut loc odatã cu instituirea embargoului rusesc, ceea ce reprezintã, în opinia sa, “o avanpremierã” a eliminãrii cotei de lapte. “Partea rea a embargoului este cã a venit pe nepregãtite ºi i-a prins pe toþi jucãtorii cu stocuri mari, cu 30% din producþia europeanã nevândutã ºi ulterior revãrsatã cãtre Europa de Est, în special cãtre România. Însã lucrul bun este cã embargoul a relevat o adevãratã avanpremierã la ceea ce se va întâmpla de la 1 aprilie 2015, dar a arãtat-o ºi fermierilor europeni, ceea ce i-a determinat sã mai opreascã un pic din intensitatea cu care vroiau sã-ºi mãreascã efectivele ºi producþia. Acum, în momentul de faþã, se cautã lapte în disperare, pentru cã este perioada când înþarcã vacile, pentru cã vacile fatã la începutul lunilor martie-aprilie. Aceasta este perioada când se aduce spot. Acum este perioada când graficele de colectare de lapte picã”, a mai spus Dorin Cojocaru.

Temerile specialiºtilor sunt însã legate de impredictibilitatea ºi volatilitatea sectorului de lapte din România, exemplul elocvent fiind cel din iarna 2014-2015, când preþul furajelor a fost mic, ceea ce a permis o scãdere a preþului. Dar o scãdere a preþului la lapte pe timp de iarnã nu s-a întâmplat niciodatã în România.

16

februarie 2015

“Problema, în România, este modul în care sunt organizate fermele” Corneliu Cãrãmizaru, director de vânzãri la Friesland Câmpina, are o privire extrem de lucidã asupra pieþei laptelui românesc. Acesta considerã cã “una dintre principalele probleme ale producþiei ºi colectãrii de lapte în România este modul în care sunt organizate fermele, ceea ce face sã existe diferenþe semnificative între cantitãþile colectate, în funcþie de sezon. Producþia de lapte crud în România este scãzutã, iar România nu îºi utilizeazã întreaga cotã de lapte. În aceste condiþii, nu estimãm o creºtere bruscã a cantitãþii de lapte crud produs la noi în þarã, deºi aceasta ar fi fost o situaþie de dorit, pentru ca fermierii români sã beneficieze de pe urma eliminãrii cotelor. Este posibil, totuºi, ca unele þãri europene, pentru care cota laptelui este astãzi o restricþie, sã se afle în situaþia de a produce mai mult lapte. În ceea ce priveºte laptele materie primã (care este deci procesat în fabricile din România) influenþa poate apãrea doar

dinspre þãrile apropiate ca distanþã de România. De asemenea, o altã posibilã influenþã o reprezintã creºterea importurilor de produse finite - de exemplu mãrci proprii ale retailerilor. În acest context, fermierii din þãrile respective îºi vor putea vinde laptele ºi în alte þãri, inclusiv România, ceea ce ar putea pune presiune pe fermierii români în privinþa cantitãþii, dar ºi a calitãþii laptelui produs. În România, trasabilitatea laptelui este, încã, o provocare. Parte din programul nostru de îmbunãtãþire a calitaþii laptelui ºi a produselor este trasabilitatea laptelui crud pânã la nivelul fermei individuale, lucru care nu este posibil în cazul laptelui ce provine de la centrele de colectare, unde 10-15 fermieri varsã laptele în acelaºi tanc de rãcire. Ne-am asumat ca, pentru toate produsele Napolact, sã folosim exclusiv lapte din Ardeal, motiv pentru care trasabilitatea este o chestiune foarte importantã pentru noi”, a declarat pentru “Fabrica de Lapte”, dl. Corneliu Cãrãmizaru.


“Declinul pe piaþa laptelui va continua pânã în septembrie 2015” Claudiu Frânc, preºedintele FCRB, în schimb, recunoaºte din capul locului cã “i-am pus sare pe ranã” cu acest subiect. “Eliminarea cotelor de lapte, de la 1 aprilie, este o chestiune care ne priveºte pe toþi jucãtorii din piaþã. Din pãcate, ºtiam de acest lucru încã de acum cinci ani. Dar noi, pe principiul românesc, le facem pompieristic: acum arde, acum vrem sã stingem focul. În loc sã pregãtim acest moment, l-am lãsat în pace. Dupã momentul 2010 – când s-a decis eliminarea cotelor de lapte – au fost douã lucruri interesante: primul, conferinþa internaþionalã a laptelui, prin care s-a modificat Regulamentul 1254 ºi prin care, la nivel european s-a modificat legea concurenþei ºi s-a dat posibilitatea statelor membre sã elaboreze un act normativ care sã creascã puterea de negociere a fermierilor de lapte în relaþia cu procesatorii, prin asociere, mãsurã aprobatã în Parlamentul European, în 2012! Noi ne-am fãcut treaba, Federaþia (FCRB) a depus draftul proiectului de lege imediat, dar acesta s-a definitivat ºi aprobat în Parlament, s-au stabilit normele de aplicare a legii, de-abia în iunie 2014. Atât le-a trebuit parlamentarilor români sã voteze acest proiect: 2 ani!

Colac peste pupãzã, ne-am trezit ºi cu embargoul rus. Aºa cã, atunci când am avut legea, n-am mai putut-o aplica, pentru cã a apãrut criza cauzatã de embargou, iar toþi procesatorii – 90% fiind reprezentaþi de multinaþionale, nu au mai dorit sã prelungeascã contractele cu producãtorii, pentru cã nu mai existã piaþã. Pe de altã parte, România, neavând fabrici de procesare româneºti, n-a putut beneficia de acest sprijin, pentru cã toate multinaþionalele au avut interesul sã rezolve problema în þãrile lor de origine, ºi nu problemele fermierilor din România. Toate aceste multinaþionale au încurajat comerþul cu lapte din þãrile lor, scãzând preþul la poarta fermei, lucru care, pentru consumatorul român, nu s-a simþit în preþul de la raft. Ca medie, preþul la achiziþia laptelui a fost cu 30% mai ieftin, dar la raft nu s-a regãsit aceastã scãdere. Protecþia Consumatorului ºi Consiliul Concurenþei ar fi trebuit sã urmãreasca acest lucru, ceea ce nu s-a întâmplat. Tot Rezoluþia din 2010 permitea statelor membre sã eticheteze produsele, cu 4 elemente clare: þara de origine, procentul de lapte reconstituit în lapte, cantitatea de lapte proaspãt din produsul respectiv ºi, cel mai important lucru, cât la sutã din produsul respectiv este altceva decât lapte. Aºa s-a ajuns sã avem produse din lapte fãrã niciun pic de lapte, ci doar din grãsimi vegetale.

Sigur cã dispariþia cotelor în aprilie 2015, va duce la o creºtere a ofertei de lapte din piaþã. De exemplu, Danemarca preconizeazã pentru 2015, o creºtere a producþiei naþionale cu 18%, în condiþiile în care producþia lor este de 4,5 milioane tone lapte. Toate aceste elemente nu duc la o previziune roz pe piaþa laptelui. Declinul pe piaþa laptelui va continua pânã în septembrie 2015, când se va opri. Acest lucru va lovi în fermele cu 5-20 capete, ceea ce va duce la diminuarea efectivelor de animale. Dacã nu vom veni foarte repede cu etichetãri corecte, nu avem nicio ºansã ºi riscãm sã dãrâmãm tot acest sistem de fermã micã”, ne-a declarat Claudiu Frânc.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

17


repere

dosar

Alexandru Peligrad

Din 2015 se introduce ajutorul cuplat

pentru zootehnie

Fermierii vor primi pe lângã acea platã clasicã pe cap de animal ºi 20 de euro pe tona da lapte. Mãsura, alãturi de altele, a fost primitã cu bucurie de toþi fermierii producãtori de lapte din România, dar încã sunt aºteptate ºi alte decizii care sã vinã în sprijinul sectorului primar.

Noutate: Ajutorul cuplat Actualele propuneri legate de subvenþiile pentru animale prevãd ca noutate introducerea unui ajutor cuplat (în funcþie de nivelul producþiei). Astfel, pe lângã acea platã clasicã pe cap de animal în valoarea de 250 EUR/cap pentru vaca de lapte, 300 EUR/cap pentru vaca de carne, 190 EUR/cap pentru bivoliþele de lapte, 7 EUR pentru ovine ºi caprine de carne se va primi ºi o platã de 20 de euro pe tona da lapte produsã. Aceasta va veni însã în paralel cu eliminarea plãþilor pe care fermierii le primeau pentru cã fãceau agriculturã în zonele montane defavorizate.

Daniel Constantin: ”Vrem sã ne þinem de promisiuni” Ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Daniel Constantin, a confirmat, dupã întâlnirea avutã cu Phil Hogan – Comisar european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, în data de 26 ianuarie 2015, cu ocazia participãrii la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agriculturã ºi Pescuit, de la Bruxelles, cã în luna martie 2014 vom avea o aprobare ”neoficialã” a PNDR 20142020: ”Cea mai importantã discuþie pe care am avut-o cu comisarul Phil Hogan s-a referit la stadiul în care se aflã negocierile privind aprobarea PNDR 2014-2020. Sigur cã nu avem aºteptãri privind aprobarea oficialã a Programului în acest moment, pentru cã acest lucru nu se va întâmpla pânã când nu va fi aprobat bugetul la nivel european, dar în luna martie 2014 vom avea o aprobare ”neoficialã”, pânã atunci România având posibilitatea sã deschidã pe rãspunderea statului membru anumite mãsuri – cele de investiþii ºi cele pentru tinerii fermieri. Ne-am angajat în faþa fermierilor cã le vom pune la dispoziþie fonduri europene din primele luni ale anului ºi vrem sã ne þinem de promisiune”. Tot atunci, fermierii români din sectorul zootehnic vor afla care vor fi mãsurile de sprijin ce vor fi aplicate începând cu anul 2015 (anul 2014 este unul de tranziþie cãtre noile mãsuri ale PAC). 18

februarie 2015

Totuºi, regulile se schimbã Referitor la cererile de platã pentru a primi subvenþia la bovine aferentã anului 2015, ºeful de la MADR a precizat cã nu vor fi, în general, modificãri de condiþii pentru a beneficia de acest sprijin financiar. ”Regulile nu se schimbã vizavi de numãrul de animale. Aºa cum a fost în 2014, o sã avem ºi în 2015. Introducem din 2015, pe lângã cererea clasicã pe care o cunosc beneficiarii, introducem posibilitatea – ºi o sã fie pe cererea de platã, de a solicita un ajutor cuplat pentru vacile de lapte ºi vacile de carne. Încã nu avem rãspunsul Comisiei Europene. Eu sper sã fie favorabil pentru cã este un an delicat sub aspectul producþiei de lapte”, a precizat ministrul Agriculturii. Diferenþe, în cazul ovinelor Pentru a explica felul în care vor opera aceste modificãri, ministrul Daniel Constantin a dat ca exemplu creºterea ovinelor: ”Pânã acum, în ultimul an, s-a primit o platã pe cap de animal de 38 de lei, la care se adaugã sprijinul pentru zonã defavorizatã. Din anul 2015, în acord cu asociaþiile, vrem sã introducem sprijinul cuplat plãtit din fonduri europene nu doar pentru fermierii din zonele defavorizate, deci nu doar 1,6 milioane de ovine, ci în jur de 3 milioane de ovine,

care sã primeascã o platã de 7 euro/cap pentru fiecare animal”. Sprijinul cuplat va fi achitat însã doar cãtre crescãtorii de ovine care au efective între 150 ºi 1.000 de capete, în timp ce sprijinul privind ajutorul naþional tranzitoriu se va acorda în continuare pentru fermierii cu peste 50 de capete de ovine. La bovine, sprijinul cuplat plãtit va fi plãtit doar cãtre fermierii care au efective între 10 ºi 250 de animale, pãstrându-se ºi aici politica de sprijinire a fermelor de tip familial ºi încurajarea micilor crescãtori de a-ºi mãri efectivele de animale. Noua mãsurã de sprijin vine sã susþinã creºterea efectivelor de rasã purã, astfel cã plata cuplatã este legatã de Registrul genealogic, iar dacã fermierul are metiºi F3, aceste animale vor intra cu 75% în cuantumul sprijinului petru animalul de rasã purã. Bãlþata româneascã nu mai este însã asimilatã la rasele pentru carne, ca în vechea schemã de sprijin, ea intrând la metise, aºa cã primeºte 50% dacã e metisatã cu rase pure de carne.


Servicii subvenþionate Ajutoarele sunt furnizate sub formã de servicii subvenþionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici ºi mijlocii, aºa cum sunt definite la art.2 lit. b) ºi c) din proiect, respectiv, întreprinderilor individuale ºi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deþin certificat de producãtor/atestat de producãtor, dupã caz, precum ºi persoanelor juridice, care îºi desfãºoarã activitatea în domeniul producþiei de produse agricole, aºa cum sunt prevãzute în anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei. Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menþionate va fi: a) de pânã la 100% din costurile administrative aferente întocmirii ºi menþinerii registrelor genealogice; b) de pânã la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terþi sau în numele unor terþi pentru determinarea calitãþii genetice sau a randamentului genetic al ºeptelului, cu excepþia controalelor efectuate de proprietarul ºeptelului ºi a controalelor de rutinã cu privire la calitatea laptelui. Cererile iniþiale anuale de solicitare a ajutoarelor se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicitã ajutorul de stat la centrele judeþene ale Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, respectiv al municipiului Bucureºti pe raza cãrora/cãruia se aflã sediul social al solicitantului. Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/ an, pentru cheltuielile eligibile pentru întocmirea ºi menþinerea registrului genealogic, este de maxim: a) 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline ºi ecvine; b) 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine ºi porcine. Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calitãþii genetice sau a randamentului genetic al ºeptelului este de maxim: a) 80 lei, în cazul controlului performanþelor producþiei de lapte, ºi 20 lei, în cazul controlului producþiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine ºi bubaline; b) 15 lei, în cazul controlului performanþelor producþiei de lapte, 5 lei, în cazul producþiei de carne, 3 lei, în cazul producþiilor de lânã, pentru rasele cu lânã finã, ºi 4 lei, în cazul producþiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine ºi caprine; c) 10 lei, în cazul controlului performanþelor de producþie la rasele de animale din specia porcine.

Mãsuri pentru compensarea pierderilor din embargou La Reuniunea Consiliului UE au mai fost discutate detalii privind efectele embargoului impus de Rusia cu privire la importurile de produse agroalimentare de pe piaþa comunitarã, se aratã într-un comunicat al MADR. În acest sens, delegaþia României a subliniat dificultãþile cu care se confruntã sectoarele cãrnii de porc ºi lactatelor, solicitând aplicarea de mãsuri la nivelul Uniunii Europene precum stocarea privatã ºi activarea restituþiilor la export pentru a orienta cantitãþile de produse pe pieþe terþe. România a reiterat solicitarea privind compensarea pierderilor de venit pentru producãtorii din sectoarele afectate indirect de embargoul impus de Rusia. De asemenea, þara noastrã, prin reprezentanþii prezenþi la Consiliu, a susþinut instituirea unei scheme de ajutor pentru depozitarea mãrfurilor care nu au mai ajuns pe piaþa Federaþiei Ruse, urmând ca acele cantitãþi care beneficiazã de sprijin sã fie comercializate pe pieþe terþe, nu pe cea europeanã, eventual cu posibilitatea utilizãrii mecanismului restituþiilor la export.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

19


repere

analizã

Alexandru Peligrad

20% din cheltuielile românilor merg cãtre

produsele lactate

Deºi ne putem lãuda cã avem tradiþie în producþia ºi consumul lactatelor, datele actuale cu privire la consumul acestor produse nu ne avantajeazã în cadrul unor comparaþii cu alte þãri. Astfel, conform statisticilor, un român consumã în medie un produs lactat proaspãt pe sãptãmânã, faþã de francezi cu 5 produse pe sãptãmânã, bulgari cu 3 produse pe sãptãmânã ºi polonezi cu 2 produse pe sãptãmânã. Potrivit INS, 41% din cheltuielile românilor sunt utilizate pentru achiziþionarea de alimente ºi bãuturi.

Laptele de consum este cel mai cumpãrat produs Produsul lactat cel mai consumat în România din punctul de vedere al volumului este laptele de consum (cu variantele sale laptele proaspãt, laptele pasteurizat, lapte UHT, lapte cu arome) cu un consum de 780-800 de milioane litri anual (este inclus în calcul ºi laptele neindustrializat). Laptele de consum este produsul lactat cel mai consumat ºi în retailul modern unde ponderea sa în totalul produselor lactate achiziþionate este de 43%, faþã de 24% în cazul iaurtului ºi de 16% în cazul brânzeturilor (conform datelor din 2013 furnizate de RetailZoom prin monitorizarea marilor reþele de magazine: Billa, Carrefour, Market, Cora, Metro, XXL Mega Discount, Mega Image inclusiv Shop&Go, Penny, Profi (date citate de Revista Piaþa). 20

februarie 2015

Penultimul loc în Europa Un studiu al GfK Romania aratã cã, în primul trimestru al anului trecut 2014, 48% dintre cheltuielile românilor utilizate pentru achiziþionarea de alimente ºi bãuturi s-au îndreptat spre cumpãrarea de alimente proaspete, iar din acestea 35% din cheltuieli au fost fãcute pentru carne ºi produse din carne 35%, 20% pentru lapte ºi produse lactate, 16% pentru legume, 14% pentru produse de panificaþie ºi patiserie, 11% pentru fructe ºi 3% pentru ouã. Un alt studiu aratã cã lactatele proaspete sunt consumate zilnic de 41% dintre români, în timp ce unul din trei români consuma brânzeturi cu aceeaºi frecvenþã. România, însã, ocupã penultimul loc din Uniunea Europeanã la consumul de lapte de vacã ambalat (industrializat), cu numai 32 de mililitri de lapte pe zi pe locuitor, ceea ce echivaleazã cu un consum anual de circa 12 litri de persoanã, conform datelor prezentate în primul trimestru al anului trecut de compania de cercetare Euromonitor, citate de producãtorul de ambalaje Tetra Pak. Practic, un român are un consum de lapte de 12 ori mai mic decât un irlandez (europeanul cu cel mai mare consum de lapte de vacã ambalat). Primele þãri la consumul de lapte de vacã ambalat sunt Irlanda

(396 ml/zi/persoanã;145 de litri anual pe locuitor), Finlanda (341 ml/zi; 124 litri/an), Suedia (251 ml/zi; 92 litri/an) ºi Spania (245 ml/zi; 89 litri/an). La polul opus, ultimele trei locuri din Uniunea Europeanã la consumul de lapte de vacã ambalat stau Cipru (63,8 ml/zi; 23 litri/an), România (32 ml/zi; 12 litri/ an) ºi Bulgaria (23,3 ml/zi; 9 litri/an). Vânzãrile mici de lapte industrializat sunt compensate de vânzãri mari de lapte neindustrializat care, conform percepþiei românilor este mai proaspãt, mai natural ºi mai sãnãtos în comparaþie cu laptele ambalat. Cu toate acestea, segmentul laptelui de consum ambalat se va extinde în anii urmãtori, apreciazã analiºtii Euromonitor International, beneficiind în principal de extinderea marilor lanþuri de distribuitori, care au spaþii mari de depozitare ºi care, de asemenea, pot încuraja prin mijloace specifice de marketing, schimbarea obiceiurilor de cumpãrare în sensul achiziþionãrii acestui sortiment. Laptele de consum este ºi segmentul unde penetrarea produselor din import este cea mai ridicatã, ponderea laptelui dulce de consum românesc (ambalat) în vânzãrile magazinelor fiind de 63%, potrivit datelor Consiliului Concurenþei.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

21


repere

analizã 5 kilograme pe locuitor, faþã de 29,5 kg/locuitor în Franþa, de 21,3 kg/locuitor în Elveþia, 20,7 kg/ locuitor în Italia sau 11,6 kg în Marea Britanie. Ponderea specialitãþilor în vânzãri (de exemplu mozzarella, brânza cu mucegai etc.) este de 8%9% în cazul brânzeturilor, statistica fiind valabilã doar în marile lanþuri de supermarket, pentru ca în pieþe sau în magazinele de cartier specialitãþile lipsesc cu desãvârºire. Untul e consumat mai mult de femei

Chefirul, din ce în ce mai consumat Cel de-al doilea aliment din categoria lactatelor, din punctul de vedere al volumelor consumate este constituit de laptele acidulat (categorie ce cuprinde iaurturile, chefirul, sana, laptele bãtut etc.) cu valori de 160-170 mii tone consumate anual. Producãtorii estimeazã consumul anual de iaurt din România la 7 kg pe cap de locuitor (mai mic decât în Ungaria unde este de 12 kg, Polonia - 17 kg, Bulgaria - 22 kg sau Franþa - 35 kg) estimare ce are în vedere ºi importurile de 18-22 mii tone de iaurt, lapte acru, chefir, lapte ºi smântânã covãsite (circa 10% din piaþã). Ca valoare piaþa laptelui acidulat este estimatã la circa 380-400 milioane EUR, iaurtul deþinând o pondere de circa 75-80% ca valoare (280-310 milioane EUR), sana în jur de 10-12%, iar chefirul ºi laptele bãtut reprezentând aproximativ 4-5% fiecare. Segmentul iaurturilor se împarte, la rândul sãu, în iaurt normal (82%) ºi iaurt de bãut (18%). În volum, piaþa româneascã a iaurturilor este evaluatã la aproximativ 130.000140.000 de tone. Studiul ISRA aratã cã persoanele care consumã chefir, deºi mai puþine, considerã produsul ca fãcând parte din dieta curentã în

aceeaºi mãsurã ca ºi consumatorii de sana sau lapte bãtut. Totodatã, chefirul a înregistrat cea mai surprinzãtoare creºtere în consum, de peste 30% în 2013. „Anul trecut, chefirul a avut cea mai rapidã dezvoltare, ajungând sã depãºeascã în valoare categoria laptelui bãtut”, afirmã Iulia Pencea, Brand Manager la Covalact. Micul dejun este ocazia principalã de consum a categoriei, în special pentru iaurt (75%), în timp ce obiceiul de a consuma lactate ultra-fresh dupã o masã consistentã este mai puþin întâlnit (variind între 9% pentru sana ºi 15% pentru laptele bãtut). Mâncãm de 6 ori mai puþinã brânzã, faþã de francezi Consumul de brânzeturi este al treilea ca importanþã ca volume achiziþionate (16%) în categoria produselor lactate ºi primul din punctul de vedere al valorii de achiziþie (44%). În România, acesta este evaluat de actorii ºi analiºtii pieþei la circa 90.000 – 100.000 tone pe an (doar brânzeturile industrializate, inclusiv brânza topitã ºi cremele de brânzã care deþin circa 16-18% din piaþa brânzeturilor) se situeazã încã la un nivel redus comparativ cu alte þãri europene, fiind în medie de doar 4,5-

Frecvenþa lunarã de consum În ceea ce priveºte laptele acidulat, în rândul populaþiei urbane, iaurtul este categoria cu cea mai mare incidenþã de consum în ultimele 12 luni (86%), fiind urmat la distanþã semnificativã de laptele bãtut (48%) ºi sana (42%), conform unui studiu ISRA din anul 2013. Chefirul cunoaºte cea mai scãzutã penetrare în consum – 20%. Frecvenþa lunarã de consum este direct corelatã cu incidenþa, iaurtul fiind consumat de 9,6 ori în medie pe lunã, în timp ce media de consum pentru celelalte categorii coboarã de la 5,9 ori pentru laptele bãtut, 5,6 ori pentru sana la 5,3 ori pentru chefir. Se observã însã cã, în ciuda incidenþelor diferite între sana ºi laptele bãtut pe de o parte ºi kefir, pe de altã parte, media lunarã de consum pentru aceste trei categorii este similarã.

Consumul anual de unt în România este de aproximativ 600 de grame/locuitor, ceea ce ne conduce la un consum total anual pentru întreaga þarã de 10.000-11.000 de tone pe an. Segmentul „home made” acoperã aproximativ 6% din volumul total. Sortimentul cel mai popular de unt, în funcþie de ambalaj, este cel învelit în hârtie, la un gramaj de 200 de grame. Comerþul modern, reprezintã cea mai importantã sursã de achiziþie pentru acest produs, aproximativ 30% din volumul total de unt fiind cumpãrat din hipermarket. Media frecvenþei consumului de unt raportatã la toþi respondenþii este de 1,63 ori pe sãptãmânã, 41% dintre ei consumând unt cel puþin o datã pe sãptãmânã, pe când o treime consumã o datã la douã sãptãmâni, fapt ce plaseazã aliment pe locul 3 în ceea ce priveºte frecvenþa de consum în rândul produselor lactate. Media frecvenþei de consum pentru unt este semnificativ mai mare în cazul femeilor (de 1,86 ori pe sãptãmânã – aproape de douã ori pe sãptãmânã) decât al bãrbaþilor (de 1,36 ori pe sãptãmânã – aproximativ o datã pe sãptãmânã). Momentul de consum cel mai important este micul dejun, 91% dintre respondenþi menþionându-l.

Cel mai ridicat consum de lapte ambalat de vacã în UE Þara

Consum

Consum

Irlanda

396

145

Finlanda

341

124

Suedia

251

92

Spania

245

89

Croaþia

230

84

Danemarca

224

82

Marea Britanie

224

82

Portugalia

208

76

Luxemburg

190

69

Austria

186

68

Belgia

168

61

(ml/zi/persoanã)

(litri/anual/persoanã)

Sursã: date Euromonitor citate de Tetra Pak

22

februarie 2015


Scãdere cu 10,6% a consumului de lapte ºi produse lactate în anii crizei Criza care a început la sfârºitul lui 2008 a influenþat ºi comportamentul consumatorilor români de produse lactate, fãcând ca preþul sã fie un criteriu cu o importanþã din ce în ce mai mare în deciziile de cumpãrare. De altfel, întrun articol din nr. 12/2013 al Revistei Române de Statisticã se aratã cã ”Principalul factor determinant al modificãrilor pe termen lung în consumul alimentar este reprezentat de venitul consumatorilor”. Studiul Nielsen intitulat ”Shopper Trends

2012 – 2013” realizat în perioada 10 octombrie - 7 noiembrie 2012, pe un numãr de 1.200 de respondenþi din oraºele mari ºi medii a arãtat cã 31% dintre cei intervievaþi au redus cantitãþile de produse pe care le achiziþioneazã, 26% au mãrturisit cã sunt interesaþi mai ales de produsele aflate la promoþie, în vreme ce 17% dintre persoanele intervievate au declarat ca au înlocuit mãrcile achiziþionate cu unele mai ieftine. Scãderea veniturilor consumatorilor în anii care au urmat lui 2008 a condus la scãderea cu 10,6% (în 2011 faþã de 2008) a consumului de lapte ºi produse lactate.

De asemenea, au devenit mult mai atenþi la locaþiile care au produse mai ieftine în ofertã: lanþul de magazine perceput ca având cele mai mici preþuri, în oraºele mari ºi medii, cu excepþia Bucureºtiului, este reþeaua Kaufland. Cei mai mulþi dintre cei chestionaþi au declarat cã îºi cheltuie cea mai mare parte a bugetului destinat achiziþionãrii de alimente în hipermarket-uri (62%), supermarket-uri (20%) ºi în magazinele de tip discount (11%) – toate acestea fiind locaþii ce percep preþuri mai mici la produsele vândute. Doar 3% dintre consumatori mai cumpãrã din comerþul tradiþional, iar 2% din magazinele de tip cash & carry. Cel mai scãzut consum de lapte de vacã ambalat în UE (ml/zi/persoanã) Þara Cipru

Consum

Consum

(ml/zi/persoanã)

(litri/anual/persoanã)

63.8

23

România

32

12

Bulgaria

23.3

9

Sursã: date Euromonitor citate de Tetra Pak

revista specialiºtilor din industria lactatelor

23


repere Ilie Stoian

reportaj

În ciuda greutãþilor,

la Agroindaf se face performanþã Sã fii proprietarul unei ferme de vaci cu lapte în România de azi este o sarcinã la care foarte puþini s-ar mai încumeta. Numai dacã ne gândim la câte probleme erau în trecut, ºi tot am spune cã aveai de dus o muncã de Sisif. Dar dacã mai punem la socotealã ºi situaþia momentului, atunci, pentru mulþi, totul devine dramatic. Lucrurile nu sunt uºoare nici pentru Claudiu Daviþoiu; doar cã, printr-o foarte bunã planificare a activitãþilor curente ºi, mai ales, printr-un efort, uneori, supraomenesc, ferma domniei sale, Agroindaf, din Afumaþi-Ilfov, reuºeºte sã facã performanþã.

teroare: raportãri zilnice, dimineaþa, raportãri în fiecare searã, în timpul teleconferinþelor, în care erai întrebat: De ce s-a îmbolnãvit vaca aia? De ce a scãzut, ieri, producþia de lapte? Cum stai cu asigurarea furajului? Ce faceþi cu planul? Era teroare. Acum, însã, nevoia, dar ºi dragostea de meserie, te fac sã îþi pui singur aceste întrebãri, dar nu mai dai socotealã decât propriei conºtiinþe, propriului interes ºi, dacã vrei sã câºtigi, munceºti fãrã sã te împingã altul de la spate!” Iar la Agroindaf, se munceºte cu spor, în fiecare an, firma având profit. ªi 2014 a fost un an profitabil, la o cifrã de afaceri estimatã la 12 milioane de euro. Investiþiile trebuie mereu avute în vedere ”Nu pot sã spun cât am investit pânã acum, pentru cã dar sigur, sunt zeci de milioane de euro”, ne-a declarat Claudiu Daviþoiu, începând prezentarea afacerii pe care a deschis-o în anul 1992. ”Am folosit ºi programul SAPARD, la vremea lui, dar am beneficiat ºi de un program al Bãncii Mondiale, program care ne-a ajutat foarte mult, pentru cã ne-a subvenþionat dobânzile bancare”. Îl credem, pentru cã sunt argumente cu duiumul: la Agroindaf, efectivul de vaci de

Profit, an de an ”Embargoul ãsta, al ruºilor, ne omoarã de tot”, ne-a spus încã de la început Claudiu Daviþoiu, în dialogul pe care l-am avut cu dânsul la sediul SC Agroindaf, mai bine spus, în biroul pe care ºi l-a amenajat în conacul ridicat la anul 1680 de stolnicul Cantacuzino, conacul fiind acum în proprietatea societãþii. ”Nu ziua de 1 aprilie mã sperie, ºi nici pe ceilalþi fermieri nu îi sperie ziua asta, când nu vor mai fi cote de lapte în Uniunea Europeanã, ci embargoul ruºilor. Pentru cã, pe piaþa României a intrat mult lapte din import, iar preþul laptelui pe care îl vând fermierii români 24

februarie 2015

fabricilor de lactate este foarte, foarte mic. Este prima oarã, de când mã ºtiu, când, în plinã iarnã, preþul laptelui a scãzut, în loc sã creascã!”, mai spune domnul Daviþoiu, cu nãduf. Cum era pe vremuri? Depinde cum priveºti problema ºi la ce te raportezi. Dacã vorbeºti despre producþie, totul era mai bine înainte. Dar, dacã te gândeºti la altele... Claudiu Daviþoiu a absolvit agronomia la Iaºi, fiind repartizat, iniþial, la Feteºti iar, mai apoi, a ocupat diverse funcþii în Ministerul Agriculturii. Apoi, a intrat în producþie: ”Mã felicit în fiecare clipã cã am trecut de la birou în sectorul de producþie. Înainte de 1989, era


Parcul tehnologic exceleazã La toate acestea, se adaugã un parc tehnologic ºi de utilaj agricol care exceleazã prin noutate ºi, desigur, performanþe, dar ºi un echipament complet De Laval, care utileazã sala de muls 16 x 2, sistemul computerizat, tancurile de rãcire, pompe ºi tot ce trebuie pentru bunul mers al lucrurilor. ”E greu. Vã daþi seama cã investiþiile trebuie avute mereu în vedere. Utilajele agricole, sau cele din fermã sunt toate de cea mai bunã calitate, multe dintre ele sunt foarte noi. Dar ca orice tehnologie, ea se învecheºte, se uzeazã ºi tot timpul trebuie sã te gândeºti la retehnologizare, la înnoirea parcului de utilaje, la extindere etc. Îmi e ciudã, acum, pentru cã aveam de gând sã mai fac un grajd pentru vacile de lapte, pentru cã voiam sã cresc efectivul, de la 400 de capete, la 600 de vaci cu lapte. Acum, însã, proiectul nu este abandonat, dar a trebuit sã îl amân, pentru cã totul pare în aºteptare, sã vedem ce va fi mâine, sau peste douã zile.” Oricum, producþia medie a fermei Agroindaf este de 10 tone de lapte ºi ar fi crescut la cca 14 tone dacã afacerea s-ar fi extins.

lapte din rasa Holstein este de 1100 de capete, dintre care, 400 vaci de lapte, iar, restul, tineret, tãuraºi la îngrãºat etc. În afarã de inputuri, ferma îºi asigurã prin forþe proprii întregul necesar cu furaje, fiind lucrate cele 1000 de hectare de teren agricol, care se aflã în proprietatea firmei ºi

care înconjoarã ferma de vãcuþe. Alãturi lor, pe un teren mãrginit de lacul de dincolo de comuna Petrãchioaia, domnul Daviþoiu a plantat alte câteva hectare cu pomi fructiferi: caiºi ºi cireºi, urmând ca, foarte curând, sã fie plantatã o nouã parcelã cu gutui. ”Avem contracte de preluare a laptelui cu Danone România, Olympus ºi Natura Lact. Dintre acestea, cu fabrica de la Hãlchiu avem contract lunar, cu celelalte douã, avem contracte de mai lungã duratã. La Danone, de exemplu, livrãm lapte de 15 ani ºi vom continua. Dar nu ºtiu cum va fi în viitor, pentru cã beneficiarii vin mereu ºi ne spun sã scãdem preþul. Îl scazi, cã doar nu vrei sã rãmâi cu laptele în fermã, dar cât mai poate fi scãzut? Iar, dacã noi, fermierii, scãdem preþul laptelui, de ce produsele finale nu se ieftinesc? Pentru cã, dacã lactatele ar fi mai ieftine, atunci consumul ar creºte ºi, normal, cerinþa de lapte-materie primã ar fi mai mare, asta însemnând o creºtere a preþului. Dupã cum ºtiþi, sunt ºi vicepreºedintele Asociaþiei Romlacta. Iar, noi, fermierii, ne gândiserãm, la un moment dat, sã ne înfiinþãm propria fabricã de lactate, dar, þinând cont de ce se întâmplã acum, totul a rãmas în suspensie; dar ideea nu a dispãrut ºi cred cã, mai devreme sau mai târziu, vom face ºi lucrul acesta, pentru cã trebuie sã ne gãsim ºi o formã de protecþie de piaþã”.

Un model pentru alþii, un model pentru zootehnia româneascã Ce se va întâmpla în viitor, la Agroindaf? Cu siguranþã, chiar dacã extinderea fermei s-a amânat, ea nu va fi neglijatã. ”Dacã voi ajunge la un efectiv de 1400 de vaci, îmi e de ajuns. Având ºi teren agricol, nu depind ºi nu voi depinde de nimeni, pentru furaje”. Aºa este. În plus, Claudiu Daviþoiu doreºte sã îºi înfiinþeze ºi propria unitate de producþie a ºroturilor. Va extinde ºi activitatea de pomiculturã, iar vara anului 2016 este aºteptatã cu nerãbdare, pentru cã, atunci, va fi pe rod. Dar lucrurile nu se vor rezuma doar la atât. La sediul social din comuna Afumaþi, alãturi de conacul care e martor al unei bune bucãþi de istorie a Munteniei, domnul Daviþoiu vrea sã ridice un loc de cazare pentru bucureºtenii care vor sã se relaxeze: ”Avem, deja, o piscinã, aº vrea sã mai fac încã una, putem amenaja un restaurant, grãdina conacului e o minunãþie, vara ºi, în viitor, oricine va fi binevenit, la noi.” Profitabilitate continuã Peste toate, însã, rãmâne imaginea unei afaceri ale cãror rosturi se regãsesc în profitabilitatea ei continuã, dar ºi în consolidarea sectorului zootehnic din România. Iar Agroindaf contribuie din plin, reprezentând un model pentru aceia care ar dori sã înceapã o asemenea afacere sau care, din cauza vremurilor, se aflã în derivã. Cât despre Claudiu Daviþoiu, nu îl putem compara decât cu un tatã a 70 de copii, iar vorbele lui, dar ºi câteva mici întâmplãri din timpul vizitei noastre, ne justificã pe deplin caracterizarea: ”Am 70 de angajaþi. Când au nevoie de ceva, la mine vin ºi pe toþi trebuie sã-i ajuþi, pentru cã trebuie sã fii alãturi de aceia care lucreazã pentru tine, sã le cunoºti ºi realizãrile, dar ºi necazurile.”

revista specialiºtilor din industria lactatelor

25


ferma

nutriþie

Ioan ªerbãnescu

Valoarea energeticã ºi proteicã ”Aprecierea valorii energetice ºi proteice a hranei rumegãtoarelor are un caracter dinamic, care þine atât de procesul continuu de ameliorare a capacitãþii acestora de a ingera ºi valorifica nutreþurile, cât ºi de factorii exogeni, ce au în vedere natura nutreþurilor, tehnologia de preparare ºi conservare a lor, tehnologiile de exploatare, în general” (dr. ing. Dorica Voicu).

Valenþe practice ale porumbului pentru furaj Valoarea nutritivã a nutreþurilor realizate din hibrizi de porumb reprezintã capacitatea acestora de a satisface cerinþele de substanþã nutritivã ale animalelor, fie pentru întreþinere, fie pentru sinteza diferitelor produse zootehnice, mãsurându-se prin experienþe ale azotului ºi experimente de bilanþ energetic. Porumbul este o plantã cultivatã importantã, care prezintã un rol deosebit în hrana animalelor. Reuºita unei culturi de porumb siloz ridicã unele semne de întrebare, cu referire la alegerea hibrizilor, stabilirea desimii optime de semãnat, a lucrãrilor tehnologice desfãºurate de-a lungul perioadei de vegetaþie, a competiþiei plantelor pentru elementele nutritive, stabilirea momentului recoltãrii, respectiv a calitãþii furajului.

Valenþele porumbului Porumbul are mai multe valenþe practice, care contribuie la utilizarea acestuia pentru siloz. Este o culturã accesibilã fermierilor, culturã ce poate fi semãnatã din primãvarã, devreme, pânã la începutul verii, având opþiunea de a fi recoltatã atât pentru furaj cât ºi pentru boabe. Are un conþinut ridicat de substanþã uscatã, obþinut la o singurã recoltare, însã recoltatul trebuie definitivat înaintea uscãrii frunzelor principale. Silozul din porumb este caracterizat printr-o fermentaþie stabilã, datoratã concentraþiei de substanþã uscatã, mai mare de 200 g/ kg, concentraþie ridicatã de carbohidraþi ºi capacitate redusã de tamponare. 26

februarie 2015

în stabulaþia liberã

În comparaþie cu alte furaje, porumbul îºi pãstreazã valoarea nutritivã, pe o perioadã mai lungã de recoltare. Prin digestibilitatea ridicatã a boabelor, se compenseazã calitatea redusã la nivelul plantei întregi. Prin însilozare, porumbul poate suferi unele pierderi specifice, fiind afectat, în egalã mãsurã, azotul total ºi conþinutul de substanþã uscatã. Pierderile totale de energie pot fi între 7% ºi 14%. ”Compararea energeticã a nutreþurilor s-a fãcut, la început, ca energie digestibilã, corespunzãtoare mãsurãrii digestibilitãþii furajelor; apoi, ca energie metabolizabilã, când a fost posibilã ºi mãsurarea energiei urinei ºi a gazelor de fermentaþie (metanul) ºi în sfârºit, ca energie netã, fie pentru întreþinerea vieþii, fie pentru sinteza diferitelor produse animaliere, când a fost posibilã ºi mãsurarea energiei calorice corespunzãtoare metabolismului energetic de întreþinere ºi a extracaloriilor proceselor de asimilaþie ºi dezasimilaþie din organismele animale”, aminteºte dr. Dorica Voicu. Silozul de porumb, important în hrana rumegatoarelor Boabele de porumb conþin 11,5-14% apã, 9,515% proteine, 5,8% grãsimi, 1,5-2% sãruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80% proteinã digestibilã ºi 1,20-1,30 unitãþi

nutritive. Deoarece din compoziþia proteicã a porumbului lipsesc unii aminoacizi esenþiali (triptofanul, lizina), hibrizii creaþi în ultimii ani posedã o genã care determinã sinteza acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora în hrana animalelor duce la obþinerea unor rezultate spectaculoase. Folosirea porumbului pentru siloz, considerat „pãºunea de iarnã” a animalelor, constituie modul cel mai eficient de hrãnire în perioada de stabulaþie, având un grad foarte ridicat de consumabilitate. Silozul de porumb a fost ºi este cel mai utilizat furaj, ca sursã energeticã a rumegãtoarelor din întreaga lume, modul de producere a unui siloz de porumb de foarte bunã calitate a suferit dese schimbãri, devenind o adevãratã artã a zootehniei. Producerea nutreþului murat este o tehnologie veche de conservare, care s-a perfecþionat cu trecerea timpului, iar reuºita însilozãrii este dependentã de respectarea parametrilor tehnologici ºi de calitate a culturii de porumb. Calitatea ºi valoarea nutritivã a nutreþului murat depind de modificãrile care au loc în nutreþurile supuse murãrii, iar pe de altã parte, de pierderile de substanþe nutritive, care se pot înregistra prin/în timpul murãrii. Pentru asigurarea unei valori ridicate a unui siloz de porumbse impune o urmãrire continuã ºi apropiatã a maturitãþii culturii, pentru a putea fi asigurat nivelul optim de substanþã uscatã, la recoltare.


Tasarea este o altã etapã care ridicã probleme în realizarea silozului. Este ºtiut faptul cã fermentaþia optimã a silozului de porumb are loc într-un mediu anaerob, iar un siloz bine tasat asigurãcondiþii reale pentru eliminarea oxigenului încât, de la debutul fermentãrii, se reduce intrarea oxigenului în masa silozului, pe timpul stocãrii. Dr Dorica Voicu atinge probleme cercetãrilor recente de fiziologie a nutriþiei, amintind cã acestea ”relevã rolul important pe care îl are echilibrarea raþiilor de hranã în energie ºi în substanþe azotate. Astfel, la rumegãtoare, la care 60 - 70% din necesarul proteic este asigurat de masa microbianã, care se dezvoltã în rumen, acesta se apreciazã nu numai în funcþie de cantitatea de proteinã brutã a nutreþului ingerat, ci ºi de cantitatea de substanþã organicã fermentescibilã (SOF), utilizatã de cãtre microorganisme pentru dezvoltarea lor, în aºa fel încât, proteina real digestibilã la nivel intestinal este reprezentatã de douã valori ºi anume: proteina digestibilã intestinalã de origine alimentarã (PDIA) ºi proteina digestibilã intestinalã de origine microbiana (PDIM), care la rândul ei este potenþial permisã de conþinutul de azot (PDIN), dar ºi de cel în energie al raþiei (PDIE). Aºadar, în acest mod,

fiecare nutreþ este caracterizat prin douã valori potenþiale ca proteinã digestibilã, modalitate care asigurã posibilitatea echilibrãrii raþiei cu substanþe azotate, în situaþia în care la unul din furaje prevaleazã cantitativ substanþele organice fermentescibile”. Studii recente (Borreani ºi col.; Muck; Mahanna ºi col.) susþin cã un factor decisiv în ceea ce priveºte calitatea nutreþului murat este þinerea sub control a fermentaþiilor aerobe (ºi respectiv a alterãrii), deoarece majoritatea, dacã nu toþi fermierii stocheazã silozul de porumb în silozuri orizontale ce au o suprafaþã foarte mare neprotejatã de admisiile de aer. ”În acest scop, se recomandã acoperirea silozului cu folie de protecþie dupã tasare, în vederea limitãrii admisiei de aer în timpul stocãrii ºi a administrãrii hranei animalelor pe parcursul anului. Þinând cont de faptul cã silozul de porumb intrã într-o proporþie însemnatã în raþia rumegãtoarelor pe tot parcursul anului, se impune realizarea unui nutreþ murat ieftin ºi de bunã calitate. Deºi fermierii respectã în mare mãsurã tehnologia, aceºtia se confruntã totuºi cu pierderi însemnate în masa silozului ºi implicit o pierdere de energie ºi nutrienþi” (Drd. ing Roxana Miron Zaharia).

O problemã: Sincronizarea recoltãrii Problema cel mai des întâmpinatã este sincronizarea recoltãrii, astfel încât umiditatea furajului sã poatã asigura o bunã conservare. Dacã recoltarea se realizeazã în faza optimã de vegetaþie, tocarea reprezintã un alt factor decisiv în realizarea unui siloz de calitate. În ultimii ani, tocarea se realizeazã folosind combine performante, care pot toca o cantitate mare de porumb masã verde/zi ºi la dimensiuni dorite, dar dimensiunea trebuie reglatã, din diferite motive, la limita superioarã (1,5 cm) ºi nu se efectueazã spargerea boabelor, necesarã eliberãrii unei bune energii pentru buna fermentare.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

27


ferma

creºterea animalelor

Teodora Chiorean

Creºterea tineretului taurin de înlocuire ”Variabilitatea largã a însuºirilor productive ºi reproductive oferã posibilitãþi sporite de ameliorare geneticã folosind criteriile ºi metodele moderne. Ridicarea potenþialului genetic productiv se va face prin folosirea intensivã a taurilor de mare valoare geneticã, ca principalã sursã de progres genetic în populaþiile de taurine. Se impune îmbunãtãþirea tehnologiei ºi nivelului de creºtere a tineretului de înlocuire, a managementului reproducþiei, a tehnologiei de exploatare ºi a gestiunii factorilor tehnologici ºi economici” (Dr. Ing. Roxana Teodora Stãnescu – Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã ”Ion Ionescu de la Brad”, Iaºi) Elaborarea Planului de Creºtere La scarã mondialã, efectivele de bovine cunosc o tendinþã uºoarã de creºtere numericã ºi, mai accentuatã a producþiilor. Diferenþe mari se înregistreazã între continente, ca ºi între þãri, în funcþie de condiþiile naturale, dezvoltarea economicã, tradiþia în creºterea taurinelor, existenþa raselor perfecþionate ºi mulþi alþi factori. Pe baze ºtiinþifice, creºterea dirijatã a tineretului taurin de reproducþie este consideratã, pe bunã dreptate, o verigã tehnologicã importantã, care participã activ la împrospãtarea ºi creºterea taurinelor, cu material biologic superior, din punct de vedere genetic. Invariabil, dirijarea procesului de creºtere a tineretului taurin de reproducþie este susþinut de ”Planul de Creºtere”. Sporurile medii zilnice, pentru fiecare din aceste etape de vârstã, se stabilesc în 28

februarie 2015

funcþie de masa corporalã planificatã pentru diferite etape de vârstã ºi având în vedere particularitãþile procesului de dezvoltare ºi creºtere a tineretului taurin de reproducþie. Tineretul de reproducþie reprezintã categoria de taurine crescutã pentru înlocuirea reformei în fermele de vaci de lapte. Calitatea tineretului de prãsilã are o importanþã deosebitã pentru exploataþiile de acest tip, deoarece generaþia nouã trebuie sã fie, sub raport genetic, superioarã celei vechi, înlocuite. Se considerã creºtere lentã ipostaza în care prima fãtare are loc la vârsta de 3 ani, creºtere moderatã la 2,5 ani ºi creºtere rapidã la vârsta de 2 ani. La adoptarea tipului de creºtere, vor fi luate în considerare cheltuielile aferente procesului de creºtere, costul furajelor obþinute din afara fermei, costurile impuse de forþa de muncã, modul de planificare a fãtãrilor.

Planul de creºtere Urmãtoarele elemente sunt luate în considerare la întocmirea Planului de Creºtere: rasa indivizilor (apreciind aptitudinile productive care o reprezintã) ºi sexul viþeilor, þinând cont în permanenþã de procesul de creºtere ºi de indicii rentabilitãþii economice. Plecând de la masa corporalã a viþelului la naºtere, în Planul de Creºtere se impune a fi planificatã masa corporalã ce trebuie realizatã de animale, în diferite etape ale creºterii, dupã cum urmeazã: la înþãrcare, la 6 luni, la 12 luni, la 15 luni, la 18 luni (eventual, la vârsta montei fecunde), la 24 luni, la prima fãtare ºi la vîrsta maturitãþii somatice.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

29


afacere

creºterea animalelor

Conducerea spre maturitate a tineretului taurin de înlocuire Conform dr. ing. Livia Vidu, ”precocitatea reprezintã capacitatea de a realiza la o vârstã, mai tânãrã decât cea obiºnuitã, a dezvoltãrii corporale normale ca ºi însuºirea de a realiza cât mai timpuriu ºi la normal a uneia dintre funcþiile esenþiale pentru exploatarea taurinelor: funcþia de reproducþie. Þinând cont de coeficientul de digestibilitate al laptelui ºi al substituenþilor din lapte (aproximativ 95%), energia metabolizatã este mai mare în cazul laptelui, comparativ cu fibroasele ºi concentratele. În aceste condiþii, dacã se urmãreºte obþinerea unui spor zilnic mediu (s.m.z.) ridicat, viþeii nu vor fi înþãrcaþi înainte de realizarea unei mase corporale de minimum 100 kg”.

În mod indirect, o bunã desfãºurare a activitãþii de reproducþie în fermele de taurine reflectã o bunã stare de sãnãtate a animalelor ºi un nivel corespunzãtor al condiþiilor de creºtere ºi exploatare al acestora. Modul în care se desfãºoarã activitatea de reproducþie poate fi apreciat prin intermediul unor indici specifici (fecunditate, natalitate etc). ”Prin creºterea raþionalã a tineretului taurin, de la vârsta de 6 luni ºi pânã la admiterea la reproducþie, se urmãreºte realizarea unor sporuri moderate de creºtere în greutate, o bunã dezvoltare a aparatului digestiv ºi realizarea unei conformaþii corporale armonioase. Hrãnirea raþionalã a tineretului taurin femel destinat reproducþiei presupune administrarea unor furaje de calitate foarte bunã ºi în cantitãþi care sã asigure realizarea indicatorilor de creºtere stabiliþi prin programele de creºtere” (prof. dr. Stelian Acãtincãi). Fecunditatea reprezintã procentul vacilor gestante din totalul vacilor însãmânþate pe parcursul unui an. Din punct de vedere economic, fecunditatea se exprimã prin rata de concepþie, respectiv procentul vacilor gestante dupã prima însãmânþare. Fecunditatea este influenþatã de modul organizãrii la nivelul fermei. Se apreciazã cã activitatea de reproducþie în fermele de taurine se desfãºoarã în condiþii bune dacã fecunditatea are valori de peste 90%, iar rata de concepþie este de peste 60%. Natalitatea reflectã eficienþa activitãþii de reproducþie ºi se exprimã prin numãrul de produºi viabili obþinuþi anual de la 100 de vaci. Se urmãreºte ca acest indicator sã aibã valori de peste 90%. Pierderile prin mortalitate ºi sacrificãrile de necesitate la viþei. Cele mai mari pierderi la viþei se înregistreazã în primele sãptãmâni de viaþã, diind determinete, în principal, de condiþiile necorespunzãtoare de creºtere ºi exploatare. Pierderile la viþei nu trebuie sã depãºeascã 5%. Pierderile la tineretul taurin femel. Cauza principalã a pierderilor la viþele este reforma. Viþelele sunt reformate (excluse de la reproducþie) din cauza unor afecþiuni congenitale (free-martinism, nimfomanie), a conformaþiei defectuoase sau prin sacrificãri de necesitate, ca urmare a unor accidente. În condiþii normale de creºtere ºi exploatare, procentul de reformã la viþele nu trebuie sã depãºeascã 5%.

Factori de influenþã În mod sintetic, se apreciazã cã activitatea de reproducþie dintr-o fermã de taurine se desfãºoarã în condiþii foarte bune dacã intervalul mediu între fãtãri (Calving Interval – C.I.) este de 365 zile. Fac excepþie de la aceastã regulã vacile cu producþii foarte mari de lapte (la care C.I. este mai mare de 365 zile), precum ºi cele slab productive, la care activitatea de reproducþie trebuie astfel dirijatã, încât C.I. sã fie mai mic de 365 zile. Sporirea efectivului de taurine este influenþatã de o serie de factori, între care: fecunditatea, natalitatea, pierderile prin mortalitate ºi sacrificãri de necesitate la viþei ºi tineretul taurin femel, reforma la vaci.

30

februarie 2015


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

31


ferma

sãnãtate

Teodora Chiorean

Papilomatoza bovinã Papilomatoza bovinã (PB) este o boalã infecþioasã sporadico-endemicã, cu evoluþie benignã, ce afecteazã bovinele de diferite vârste, mai frecvent pe cele între 3 luni ºi 3 ani, manifestatã clinic prin procese papilomatoase, localizate pe mucoase sau piele, care se pot generaliza uneori. Etiologie, tablou anatomoclinic Conform profesorului Radu Mânzat Moga, ”Papilomatoza bovinã pare a fi rãspânditã pe tot globul, dar este mai frecvent întâlnitã în þãrile de pe continentele european, american ºi asiatic. La noi în þarã, boala evolueazã de o manierã sporadicã, fiind descrisã de mai mulþi autori. Papilomavirusurile sunt larg rãspândite în populaþia de bovine, acestea reprezentând atât sursã, cât ºi rezervor natural de infecþie. Diverse obiecte contaminate cum sunt lanþurile, cãpestrele, diverse frânghii ce servesc la legare ºi alte ustensile sau instrumente pot crea porþi de intrare ºi transmite virusul”. Rezistenþa virusului Rezistenþa virusului se coreleazã cu natura factorilor fizici sau chimici care acþioneazã. În general, supravieþuieºte sãptãmâni sau luni de zile. Temperatura scãzutã îi conservã infectivitatea perioade lungi de timp. La 56 grade Celsius rezistã cca. 6 ore, iar la 100 grade este inactivat în mai puþin de 10 minute. În ser fiziologic glicerinat îºi conservã însuºirile biologice peste 4 ani. Este distrus de radiaþiile UV ºi dezinfectantele obiºnuite (sodã causticã, formol, fenol). Sunt mai susceptibili la boalã viþeii pânã la vârsta de 2 ani, rareori constatându-se îmbolnãviri dupã aceastã vârstã. Virusurile pãtrund în organism la nivelul unor leziuni cutanate, fiind posibilã ºi transmiterea sexualã. Perioada de incubaþie variazã în limite largi; în infecþia experimentalã aceasta este cuprinsã între 30 zile ºi 10 sãptãmâni, iar în cea naturalã, între 1-6 luni. Boala este mai frecvent întâlnitã la vitele menþinute în stabulaþie, decât la cele care pãºuneazã.

32

februarie 2015

Particulele virale mature au dimensiuni de 50-55 mm, simetrie icosaedricã ºi 272 de capsomere, aranjate asimetric. Genomul este constituit din ADN d.c. cu o g.m. de 3-5x106 Dal. Nu are înveliº pericapsidal, dar are însuºiri hemaglutinante. Comitetul Internaþional de Taxonomie Viralã recunoaºte existenþa a 6 tipuri ale virusului papilomatozei bovine (VPB). Cultivarea se face pe diferite substraturi celulare, ouã embrionate ºi pe animale de experienþã. În culturile celulare (fibroblaºti de pui, celule epiteliale de conjunctivã, celule miocardice fetale bovine), virusul se multiplicã ºi produce efect citopatic, fiind caracteristicã transformarea celulelor epiteliale conjunctivale în celule de tip fibroblastic. În cazul ouãlor embrionate, s-a reuºit efectuarea de pasaje în serie pe membrana corioalantoidã, ceea ce îi conservã ºi însuºirile hemaglutinante. În stadiul incipient, apar sub forma unor proeminenþe sferoide, ovale, netede sau neregulate. Pot fi sesile sau pedunculare, cu suprafaþa uscatã, cornoasã, de culoare cenuºie. Pe secþiune au o consistenþã fibroasã, uneori cu serozitãþi gelatinoase. Treptat, cresc în dimensiuni (lãþime, înãlþime), au aspecte variabile, cel mai adesea neregulate (lobate, fungiforme sau verucate) Localizarea lor este variabilã, iar numãrul, de asemenea, de la câteva, pânã la ordinul sutelor.

Între mãrime ºi numãr existã o corelaþie: cu cât numãrul lor este mai mare, cu atât dimensiunile sunt mai mici. Cele singulare au dimensiuni mari ºi greutate chiar de ordinul kilogramelor. Datoritã eventualelor traumatisme, unele papiloame pot sângera, producându-se complicaþii cu florã bacterianã, îndeosebi piogenã. Forma cutanatã (papilomatoza cutanatã) se caracterizeazã prin apariþia de papiloame pe cap (pleoape, obraji, baza urechilor, bot), pe gât, subabdominal, laturile toracelui, pe membre (inclusiv în zona interdigitalã). Din cauza creºterii în volum ºi localizãrii, pot determina apariþia unor tulburãri secundare: jenã în vedere, ºchipãturi, leziuni cutanate. În cazul unor localizãri pe mucoasele interne, pot sã aparã disfagii, tulburãri ale motilitãþii prestomacelor, tulburãri neurovegetative prin compresiune s.a. Tumorile persistã perioade lungi de timp, iar dacã nu se complicã pot regresa spontan, în 6-18 luni. Forma mamarã (papilomatoza ugerului). Papiloamele pot fi localizate numai pe mamelã sau evolueazã concomitent cu celelalte forme. Formaþiunile papilomatoase sunt localizate pe mameloane, pielea intermamelonarã, uneori chiar pe canalul galactofor. În funcþie de numãr ºi de localizare, determinã dificultãþi de muls ºi predispun la producerea unor mamite. Traumatizarea lor în timpul mulsului putând induce o accelerare a evoluþiei.


Profilaxia Vaccinãri profilactice s-au efectuat cu preparate comerciale formolizate, obþinute din omogenizate de fibropapiloame bovine, care se aplicã intradermic în douã reprize. La animalele vaccinate se constatã o incidenþã scãzutã a papiloamelor ºi rezistenþa lor la inoculãri experimentale, efectuate intradermic sau prin sacrificare. Vaccinarea cu capside proteice, obþinute prin tehnologia ADN recombinat, a oferit rezultate încurajatoare, însã vaccinurile trebuie sã conþinã multiple sorturi proteice, din diverse tipuri de virus, deoarece nu existã imunitate încruciºatã.

Diagnostic În formele externe, diagnosticul se precizeazã uºor, în baza aspectelor anatomoclinice. Stabilirea naturii virale ºi a tipurilor de virus se face numai prin investigaþii de laborator. Prin examenul virusologic se urmãreºte izolarea virusurilor pe culturi celulare, îndeosebi celule diploide conjunctivale de bovine. Consecutiv multiplicãrii virusului se observã transformarea celulelor care, din aspect poligonal, devin alungite, fusiforme, cu dezvoltare stratificatã. La microscopia electronicã, se pot evidenþia particule virale. Examenul histopatologic evidenþiazã o hiperplazie conjuctivalã de tip colagenos, cu un epiteliu care suferã un proces de cornificare exageratã. Particule virale sunt gãsite în nuclei, frecvent organizate în mase paracristaline. ”Celulele suprabazale ale straturilor spinos ºi granular nu se mai divid ºi modificãrile suferite ulterior includ keratinizãri progresive ºi enucleere. În fazele timpurii ale multiplicãrii virale, este

indusã hiperplazia celularã, ca rezultat al creºterii diviziunii celulelor bazale ºi întârzierea maturãrii keratinocitelor din stratul spinos (acantozã). Masele celulare fuzioneazã în numeroasele extensii papilare ºi conþin multe celule cu citoplasma clarã. În fazele tardive sunt detectate particule virale, mai întâi în celulele stratului spinos. Efectele citopatice specific virale sunt mai pronunþate în stratul granular. Particule virale sunt gãsite în nuclei, frecvent organizate în mase paracristaline”, subliniazã profesorul Radu Moga Mânzat.

Imunoterapia se bazeazã pe administrarea unor triturate de papiloame, în unele cazuri înregistrându-se regresia papiloamelor ºi chiar vindecarea totalã. Preparatele utilizate sunt fenolate, formolate sau glicerinate ºi se administreazã s.c. în mai multe reprize. Conform unor autori slovaci, tratamentele fãcute cu un vaccin autogen (2 administrãri a 5 ml, la interval de 10 zile) au determinat vindecãri în 93,5% din cazuri. Alþi autori subliniazã cã vaccinarea induce imunizare, dar nu are valoare terapeuticã.

Tratament, profilaxie ºi combatere

Combaterea se bazeazã pe identificarea ºi izolarea animalelor bolnave, tratarea acestora cu dezinfecþia corespunzãtoare a adãposturilor ºi distrugerea surselor secundare de infecþie. Dezinfecþia acelor, a instrumentarului, inclusiv a celui de tatuaj ºi excluderea procedurii de leziuni cutanate, reduce simþitor riscul transmiterii virusului.

Se apeleazã la tratament chirurgical, de extirpare a papiloamelor, uneori ºi cu o parte din þesuturile înconjurãtoare. Se poate proceda la cauterizãri, folosind acizi (sulfuric, azotic, clorhidric, acetic) sau diferite substanþe chimice (azotat de argint, azotat de plumb, biclorurã de mercur s.a.). Rezultatele obþinute sunt variabile, înregistrându-se uneori recidive.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

33


ferma

igienã

Teodora Chiorean

Sãnãtatea copitelor are o influenþã semnificativã asupra producþiei de lapte a animalelor, fiind un factor important al rentabilitãþii. Ea depinde îndeosebi de soluþiile aplicate pentru îngrijirea copitelor, de condiþiile de creºtere, de hranã ºi de factorul genetic. Produse pentru întreþinerea curentã ºi de necesitate

Soluþii ºi instrumente pentru igiena copitelor Elemente de rutinã obligatorii Curãþarea ºi fasonarea regulatã a copitelor poate creºte viaþa productivã a vacii cu pânã la o lactaþie. Fasonarea corectã asigurã stabilitatea unghiilor, permiþând vacii sã îºi distribuie greutatea în mod egal. Pentru prevenirea afecþiunilor ºi aplicarea tratamentelor curente este nevoie de o baie ale ongloanelor. Este recomandatã baia fixã, evitând astfel împrãºtierea dezinfectantelor. La oi ºi capre, pãmântul pe care acestea pãºesc nu este întotdeauna dur, pentru a toca îndeajuns copitele. Acestea pot fi tãiate o datã sau de mai multe ori pe an, însã controalele trebuie fãcute de 2-3 ori pe lunã. În afara copitei, se verificã pielea care o înconjoarã ºi baza piciorului. La caprine, îngrijirea ongloanelor impune o atenþie deosebitã, deoarece se pot rãni uºor, din cauza comportamentului energic. Este unul dintre motivele pentru care sunt de evitat, în igienizarea ongloanelor la caprine, instrumentarele electrice (cu flex).

34

februarie 2015

Pentru întreþinerea curentã a copitelor au fost folosite, în principal, spray-uri antiseptice ºi antibiotice (urmate sau precedate de periere simplã), dar soluþiile noi ºi elementele tehnice apãrute uºureazã considerabil operaþiile de întreþinere podalã ºi garanteazã în mare mãsurã reuºita. Numãrându-se printre mãsurile de igienã cu importanþã ridicatã, igiena copitelor la rumegãtoare devine unul dintre stimulentele relaþiei animal-îngrijitor. Tocmai de aceea, operaþia trebuie dusã la un sigur bun sfârºit, apelând la elemente tehnice de succes. Formaldeide 24% este un produs lichid, pe bazã de aldehidã formicã ºi metanol, destinat tratamentului la bovinele care prezintã patologii podale, cauzate de bacteriile ambientale. Se recomandã utilizarea în vase bine aerisite, la ieºirile din sãlile de muls. Pentru un efect mai bun, apa trebuie schimbatã cel puþin o datã pe zi, având în vedere cã trecerea întregului numãr de bovine umple soluþia cu substanþe organice, care absorb ºi eliminã efectul produsului de bazã. Se utilizeazã în concentraþie de 1%2% în soluþie apoasã, excepþie fãcând recomandãrile personalului tehnic sau necesitãþile proprii. Septicare (mixturã pentru igiena copitelor) este o soluþie concentratã, sub formã de praf, bactericidã ºi antifungicã. Se foloseºte pentru baia de apã a copitelor la vite, oi ºi capre. Soluþia se pune pe saltele speciale îmbibate, pe care circulã animalele. Are o eficienþã de 6-8 sãptãmâni, dar spaþiile în care a fost aplicatã trebuie ferite de precipitaþii, evitând astfel diluarea. Nu este afectatã de variaþiile de temperaturã, este lipsitã de miros ºi nu lasã reziduuri în lapte. Chiar la utilizare continuã, nu iritã pielea animalului. tehnice maxime pentru 700 de animale, garantând o tãieturã curatã ºi precisã. Discul pe care sunt fixate cuþitele este fabricat din aluminiu, permiþând o mai uºoarã utilizare cu asigurarea unei mai bune rezistenþe,

fiind totodatã prevãzut cu gãuri care aduc beneficii importante: asigurã o vizualizare mai bunã a zonei de lucru, resturile de copitã cad mai repede (discul nu se încarcã), încãlzirea discului este redusã. Cuþitele, cu un diametru de 120 mm, permit întoarcerea lor, crescând timpul de utilizare ºi putând fi schimbate dupã ce se uzeazã. Walkease este o soluþie inovatoare, patentatã, având rolul de a ajuta la tratarea cât mai rapidã a problemelor ce apar la copite, în cazul bovinelor. Walkease este de fapt un bloc din plastic flexibil, de tip EVA, care va ajuta animalul sã pãºeascã permiþând, în acelaºi timp, tratarea rãnii. Avantajele majore ale acestui produs sunt reprezentate de uºurinþa ºi timpul scurt de aplicare. Un alt avantaj major este cã, spre deosebire de soluþiile clasice (din lemn), acesta se autoerodeazã. Kit-ul cuprinde 10 bucãþi (blocuri) de dimensiuni mixte (3 mici, 3 medii ºi 4 mari), un tub special ”superglue”, un raºpel, 10 perechi de mãnuºi latex, elemente ce pot fi folosite pentru unghiile din stânga, cât ºi pentru cele din dreapta. Blocurile vor rãmâne pe copite timp de 7-14 zile, acest interval fiind, de obicei, suficient pentru a asigura refacerea unghiei. Blocul se va eroda singur, prin pãºirea animalului; la sfârºitul perioadei unghiile vor avea acelaºi nivel. Modul de folosire: - se trateazã unghia bolnavã, conform cerinþelor; - se foloseºte raºpelul, pentru a curãþa ºi nivela unghia sãnãtoasã; - se aplicã gelul pe blocul Walkease (max. 2 ml); - se þine apãsat blocul Walkease pe unghia sãnãtoasã nivelatã (cca. 10 secunde); - se elibereazã piciorul animalului, pentru ca acesta sã pãºeascã cu toatã greutatea pe blocul Walkease.


ferma

tehnologie

Sala de muls rotativã

AutoRotor PerFormer Plus AutoRotor PerFormer Plus oferã o mulþime de opþiuni: Fie cã aveþi o fermã de familie sau sunteþi un investitor, indiferent dacã aveþi cirezi mari sau de dimensiuni mijlocii, conceptul flexibil al sãlii de muls rotative AutoRotor PerFormer Plus vã permite sã stabiliþi reglajele ºi nivelul de automatizare pe care le doriþi, asigurând producþia unui lapte de calitate, la cele mai înalte standarde de igienã. În acest timp, vacile se bucurã de confortul ºi libertatea unui echipament de tip side-by-side (juxtapunere).

• 24-80 standuri de muls • braþ de retenþie pentru a doua rundã (opþ.) • PosiGuide: ghidarea furtunului pentru pentru o ataºare uºoarã ºi fãrã probleme la muls • PosiForm: braþ de ghidare pentru ridicarea ºi coborârea unitãþii de muls, care asigurã igiena • Unitãþi de control al mulsului “DeMax” pentru retragerea automatã în siguranþã • Unitãþi de control al mulsului „Metatron” / „DemaTron” pentru un management profesional al sãlii de muls ºi mãsurarea exactã a volumului de lapte

• „DPView” în instalaþia de muls AutoRotor: - Afiºarea vacilor mulse - Afiºarea volumului de lapte / orã - Afiºarea duratei de muls - Afiºarea informaþiilor despre vaci - Intrare rapidã prin touchscreen • Hrãnitoare cu posibilitate de ridicare, care permite accesul în interiorul caruselului

GEA Farm Technologies România Str. Regimentul V Vânãtori, Nr. 38 510158 Alba Iulia, Alba, România Tel. +40 258 832256, Fax +40 258 812272 officeromania@gea.com www.gea.com | www.gea-farmtechnologies.com

35


ferma

tehnologie

Ioan ªerbãnescu

Maºini ºi instalaþii

pentru recoltarea, pregãtirea ºi stocarea furajelor Aportul pajiºtilor la producþia de furaje necesare dezvoltãrii zootehniei are o importanþã deosebitã, deoarece un furaj cu o compoziþie floristicã bunã, cu o valoare nutritivã completã, având o compoziþie echilibratã de proteinã, vitamine, sãruri ºi alte substanþe constituie hrana de bazã a rumegãtoarelor.

Mecanizarea este esenþialã În acest sens, aprecierile profesorului Vasile Mocanu (Univ. Transilvania) se dovedesc concise ºi reale: ”Astãzi este de neconceput ca un fermier din zona colinarã sau montanã sã poatã trãi doar din veniturile realizate din agriculturã fãrã sã beneficieze de un grad ridicat de mecanizare a lucrãrilor. Doar mecanizarea permite realizarea unor capacitãþi de lucru superioare cu un consum redus de forþã de muncã ºi de efort fizic. Chiar ºi în cazul unui grad ridicat de mecanizare veniturile pe unitatea de suprafaþã diferã în funcþie de pantã, deoarece: producþia scade odatã cu creºterea pantei, costul lucrãrilor creºte proporþional cu creºterea pantei, pe de o parte din cauza reducerii capacitãþii de lucru odatã cu creºterea pantei, iar pe de altã parte din cauza costului aferent mai ridicat al "maºinilor specifice de lucru pe pantã".

36

februarie 2015

Mecanizarea lucrãrilor pregãtire ºi stocare

de

recoltare,

Ioan Hermenean, profesor la Universitatea Transilvania din Braºov, este de pãrere cã ”Cercetarea ºi practica agricolã au demonstrat cã, în aplicarea procedeelor de recoltare ºi pregãtire a fânului, un rol primordial îl are gradul de executare mecanizatã a lucrãrilor ºi operaþiilor necesare. Prin executarea curentã a unor lucrãri mecanizate de calitate superioarã ºi cu randament ridicat se obþin atât producþii sporite de furaje, cât ºi un fân de calitate ridicatã. Producþiile superioare se explicã, pe de o parte, prin reducerea la limita minimã a pierderilor de furaje la recoltare, iar pe de altã parte printr-o mãrire a numãrului ciclurilor de recoltare, ca urmare a reducerii epocii de

recoltare (scursã de la începutul cosirii plantelor, pânã la depozitarea fânului). Calitatea fânului obþinut se îmbunãtãþeºte printr-o reducere a duratei de menþinere pe sol a furajului, dupã cosire, ºi prin executarea lucrãrilor la înalt nivel calitativ”. În orice zonã ar fi amplasatã suprafaþa cultivatã cu fân, importanþa mecanizãrii lucrãrilor este una primordialã, deoarece contribuie direct la: reducerea efortului fizic necesar, reducerea necesarului de forþã de muncã pe unitatea de suprafaþã/ tona de fân, creºterea eficienþei economice a procesului de producþie, diminuarea diferenþei între zona de ºes ºi cea colinarã, reducerea tendinþei de depopulare a zonelor colinare ºi montane, menþinerea nealteratã a zonelor agroturistice, prin promovarea unei agriculturi durabile.


Este unul dintre motivele pentru care, în þãrile cu agriculturã dezvoltatã, se practicã metoda compensãrii veniturilor obþinute pe terenurile în pantã, faþã de cele obþinute pe terenurile situate pe ºes, prin subvenþionarea mijloacelor mecanice agricole în funcþie de zonã, arendarea cu taxe mici disponibile, acordarea de credite cu dobândã redusã ºi rambursabile pe termen lung, pentru procurarea maºinilor ºi instalaþiilor necesare. Cãi de mecanizare a recoltãrii ºi stocãrii fânului, în pantã În funcþie de mãrimea suprafeþei, producþia de furaj (grad de intensivizare), distanþa ºi accesul la parcele, pentru mecanizarea furajelor de pe pajiºti se acþioneazã pe cãi liniare ºi apropiate ca tehnicã: - folosirea tractoarelor ºi maºinilor clasice, pentru lucru pe terenurile cu panta de pânã la 9 grade (16%); - adaptarea tractoarelor ºi maºinilor clasice, pentru a lucra pe terenuri cu panta de pânã la 14 grade (25%);

- realizarea ºi echiparea unor tractoare speciale, pentru acþionarea unor maºini agricole (de obicei, clasice) pe terenuri cu panta de pânã la 19-24 grade (35-45%), - realizarea unor maºini autopropulsate, specializate pentru recoltatul furajelor, pe terenuri cu pantã mai mare 19-24 grade (35-45%). Adaptãrile inevitabile care trebuie fãcute tractoarelor ºi maºinilor clasice, pentru a putea lucra pe pante, constau în: lestarea punþilor din faþã ale tractoarelor, lestarea roþilor motoare, folosirea roþilor jumelate pentru roþile motoare ale tractoarelor, lestarea roþilor directoare la vindroverele autopropulsate, reglarea ecartamentului maxim la tractoarele folosite. Prin aceste adaptãri, se reuºeºte mãrirea pantei de lucru a agregatelor clasice.

Cerinþe impuse ”Principalele cerinþe impuse unui tractor destinat special acþionãrii maºinilor de recoltat furaje pe terenurile în pantã sunt: puterea suficientã a motorului pentru asigurarea acþionãrii maºinilor de recoltat, coeficient cât mai mare de adaptabilitate a unui motor cât mai mare, toate roþile motoare (centrul de masã coborât), anvelope duble pe puntea motoare din spate, prize de putere frontalã cuplabile sub sarcinã (pe spate), manevrabilitate ridicatã, posibilitate de blocare a diferenþialelor, instalaþii pentru frânare de serviciu, dotare cu cadru sau ramã de rezistenþã pentru protecþia la rãsturnare, mecanisme de suspendare prevãzute cu posibilitatea de cuplare rapidã a maºinilor ºi echipamentului de lucru, poziþia centralã a prizelor de putere, masã specificã mai micã de 60 kg/kW”, subliniazã prof. Ioan Hermenean, în lucrarea ”Mecanizarea lucrãrilor agricole în zona montanã”.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

37


afacere Ilie Stoian

trend

Cantal, savoarea munþilor

Sortiment deosebit de brânzã, cu trei variante de maturare, cu aspect marmorat ºi cu proprietatea de a se dizolva, Cantal face deliciul francezilor dar, mai ales, stârneºte fantezia bucãtarilor care o folosesc la alcãtuirea unor reþete pentru mâncãruri sofisticate.

Puþinã istorie nu stricã Cantal este un sortiment de brânzã semi-tare, cu duritate proporþionalã cu gradul ei de maturare. Numele îi vine de la departamentul Cantal, din Franþa, care, la rândul ei, îºi ia numele de la Munþii Cantal care dominã regiunea Auvergne. Sursele istorice care vorbesc despre originea acestei brânze, sunt multiple. Dar, prima menþionare îi aparþine lui Plinius Cel Bãtrân, acela care, în a sa ”Istorie naturalã” o aminteºte ca fiind adusã la mesele bogaþilor din Roma anticã. În secolul VI, ”Istoria Franþei” semnatã de Gregoire de Tours plaseazã brânza Cantal ca fiind produsã în zona lacului Salhiens. Ceva mai târziu, ”Lencyclopedie d'Alembert et de Diderot" conþine ample referiri la Cantal, descriind pentru prima oarã modul de fabricare. Însã, acela care a contribuit decisiv la transformarea unei activitãþi artizanale în industrie, a fost Emile Duclaux, discipol al lui Pasteur. Deþinând o proprietate însemnatã la Marmanhac, în departamentul Cantal, Duclaux a ”bãtut în cuie” principiile fabricãrii brânzei cu acelaºi nume, publicând fiecare etapã tehnologicã, în 1893, într-un tratat devenit imediat celebru, ”Principe de laiterie”. Pornind de la acesta, primele unitãþi industriale de fabricare a lactatelor au fost înfiinþate în Franþa în anul 1910. În timp, succesul acestui sortiment de brânzã a devenit atât de mare în Franþa, dar ºi în întreaga Europã, încât, la data de 17 mai 1956, când Tribunalul Civil din Saint-Flour a a cordat protecþia denumirii de origine, în Hexagon erau nu mai puþin de 1.500 de producãtori de Cantal care, astfel, îºi vedeau afacerile apãrate de falsurile din exterior dar, mai ales, din Statele Unite. La aceeaºi datã s-a stabilit o producþie anualã maximã de 8.000 de tone pe an ºi respectarea cu stricteþe a reþetei convenite la 6 mai 1919, de cãtre toþi fabricanþii de Cantal din Franþa. Mãsura ar putea pãrea ciudatã, din perspectiva comercialã de acum, dar Federaþia Francezã a Producãtorilor de Cantal a cãutat ca, prin limitarea producþiei, sã prezerve calitatea produsului.

38

februarie 2015


O reþetã, douã reþete Bruschette Cantal Ingrediente 1 bagheta franþuzeascã, 100 g de brânzã Cantal, 50 g de roºii, 20 ml de ulei de nuci, o legaturã de busuioc, puþinã sare, puþin piper negru mãcinat.

Pânã la urmã, piaþa... Pânã la urmã, federaþia mai sus-menþionatã a trebuit sã accepte derogarea solicitatã de marile concerne de lactate, admiþându-se ca brânza Cantal sã fie fabricatã ºi dupã reþete modificate. Astfel, în momentul de faþã, Cantal poate fi produsã atât în mod tradiþional, din lapte crud, cât ºi din lapte pasteurizat, la scarã de mare industrie. Dar metoda tradiþionalã presupune nu doar folosirea laptelui crud, ci doar a laptelui muls de la vaci în perioada 15 aprilie-15 noiembrie, în rest, laptele vãcuþelor fiind utilizat la fabricarea altor brânzeturi. Aspectul brânzei Cantal este marmorat iar textura uºor untoasã, gustul fiind, oarecum, asemãnãtor brânzei Chedar, viguros, dar în acelaºi timp, dulce. Mirosul de Cantal este deosebit, simþindu-se bogãþia pãºunilor din Auvergne ºi aroma ierburilor grase din munþii care dominã peisajul. Potrivit gradului de maturare, brânza se poate împãrþi în trei categorii: - Cantal Jeune (cu o maturare de 1-2 luni) - Cantal Entre-Deux sau Cantal doré (cu maturare de 2-6 luni) - Cantal Vieux (maturatã mai mult de 6 luni) Primele douã categorii reprezintã 80% din producþia totalã de Cantal, cea îndelung maturatã fiind destul de rarã. O categorie aparte, admisã doar în Franþa, este Cantal de Fermier, dar acest sortiment este interzis consumului de cãtre copii, din cauza pericolului prezenþei Listeriei, transmisã din laptele crud. Datoritã proprietãþii sale de dizolvare, Cantal este idealã la utilizarea ei în supe, salate, piure de cartofi, mâncãruri fondue sau gratinate.

Mod de preparare Bagheta se taie în felii subþiri, de aproximativ un cm grosime. Roºia se feliazã în rondele subþiri. Brânza se rade pe rãzãtoarea micã. Feliile de pâine se frig într-o tigaie încinsã de teflon, câte un minut pe fiecare parte. În tigaia încinsã, se pune puþin ulei de nuci, iar pe feliile de baghetã se presarã pe ambele pãrþi brânza Cantal rasã. Feliile acoperite de brânzã se prãjesc în uleiul încins pe ambele pãrþi, câte un minut, pânã când brânza intrã în pâine ºi începe sã se rumeneascã. Se scot feliile din tigaie, se pun pe o farfurie, iar în tigaia încinsã, se pun feliile de roºii care se condimenteazã cu puþinã sare ºi piper. Acestea se prãjesc pe ambele pãrþi aproximativ un minut. Feliile de roºii se pun deasupra bruschettelor ,peste care se presarã busuioc tocat mãrunt.

Aligot de France Aligot de France este un piure legendar, printre gurmanzii ºi amatorii de mânzãruri fine, avându-ºi originea în departamentul L’Aubrac. Ingredientele principale sunt cartofii ºi Cantal, dar se pot folosi, dacã gãsiþi, Tomme de Laguiole sau Tomme d'Auvergne. Reþeta este extrem de simplu de preparat: Ingrediente (4 persoane): 1 kg de cartofi, 400 gr Cantal, 1-2 cãþei de usturoi, 100 gr de unt, 15 cl de smântânã, sare, piper. Mod de preparare Se curãþã ºi se zdrobeste usturoiul. Cartofii se curãþã, se spalã ºi se fierb în apã. Brânza se taie în felii subþiri. Când cartofii sunt gata, se preparã ca pentru piure. Se adaugã untul, apoi smântâna. Se amestecã bine, apoi se adaugã usturoiul, sarea ºi piperul. Se pune amestecul pe aragaz la foc mic ºi se adaugã treptat brânza feliatã, amestecând din când în când, în aceeaºi direcþie ºi, uneori, de jos în sus. Aligot de France este gata când capãtã o consistenþã oarecum fluidã, asemãnãtoare brânzei fondue. De obicei Aligot de France se serveºte alãturi de cârnaþi sau fripturã de porc.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

39


afacere

materii prime

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Beneficiile

laptelui ecologic de oaie Laptele de oaie este bogat în grãsimi, proteine, substanþe minerale ºi vitamine ºi este prelucrat, de obicei, pentru a se obþine brânzã, unt, îngheþatã, precum ºi alte produse lactate. Laptele de oaie ecologic este obþinut prin creºterea animalelor în sistem ecologic, utilizând metode de producþie vegetalã ºi animalã fãrã fertilizatori sintetici, hormoni de creºtere, antibiotice de stimulare a creºterii, pesticide sintetice sau manipulare geneticã.

Valoarea nutritivã ºi energeticã a laptelui de oaie Laptele de oaie are conþinutul de substanþã uscatã (18,1%) mai mare decât laptele de vacã (12,5%), de caprã (14%) ºi chiar de bivoliþã (17,3%). Este mai bogat în proteine, substanþe minerale ºi vitamine decât laptele de vacã, bivoliþã sau caprã, iar la conþinutul de grãsime, doar laptele de bivoliþã îl întrece. Proteine. Proteinele din lapte de mamifere au o calitate ridicatã întrucât conþin toþi aminoacizii esenþiali. Laptele de oaie conþine 4,6% proteine totale din care 3,9% cazeinã ºi 0,7% proteine din zer. Prin urmare, consumul a 300 ml/zi asigurã un aport de 13,8 g proteine sau 27,6% din doza zilnicã recomandatã (DZR sau recommendedaily value - DV). Carbohidraþi. Laptele de oaie are acelaºi conþinut de lactozã ca laptele de vacã sau de bivoliþã, astfel cã nu este recomandat pentru consum ca atare persoanelor cu intoleranþã la lactozã. Poate fi, însã, consumat sub forma produselor lactate sau a brânzeturilor în care lactoza este fie fermentatã de bacteriile lactice, fie eliminatã în zer. Grãsimi. Laptele de oaie conþine, în medie, 7,2% grãsimi faþã de 3,7% în laptele de vacã ºi 4,1% în laptele de oaie, fiind depãºit doar de laptele de bivoliþã cu 7,5% grãsimi. Aceasta contribuie considerabil la valoarea energeticã a laptelui de oaie, astfel cã pare a nu fi cea mai bunã alegere pentru persoanele supraponderale sau care încearcã sã piardã în greutate. În schimb, conþinutul de acid linoleic conjugat este mai mare în grãsimea din lapte de oaie decât în laptele de vacã sau caprã, iar acest acid îmbunãtãþeºte nivelul lipidelor din sânge, poate promova pierderea de grãsime ºi poate ajuta la prevenirea apariþiei diabetului zaharat. Substanþe minerale. Laptele de oaie este bogat în calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, clor ºi sulf, dar conþine ºi cantitãþi mici de zinc, fier, iod, fluor, cupru, seleniu ºi aluminiu. Aceste substanþe minerale se gãsesc sub formã de sãruri (cloruri, sulfaþi, fosfaþi ºi citraþi), proporþia medie în laptele de oaie fiind de 0,8%. Cel mai important rol îl au sãrurile de calciu ºi fosfor care intervin în procesul de coagulare a laptelui. Raportul Ca/P este de 1,2-1,3:1, ceea ce satisface ºi necesarul fiziologic al organismului uman prin consumul laptelui ºi al produselor lactate. Consumul a 300 mL/zi lapte de oaie asigurã un aport de circa 400 mg Ca sau 33-40% din DZR, respectiv circa 335 mg P sau 34% din DZR.

40

februarie 2015

Vitamine. În general, laptele conþine cantitãþi apreciabile de vitamine hidrosolubile (complexul B, C) ºi liposolubile (A, D ºi E). Laptele de oaie este bogat în vitaminele A, C ºi acid folic (B9). Conþine cantitãþi mici de tiaminã (B1), riboflavinã (B2), niacinã (B3), acid pantotenic (B5), piridoxinã (B6) ºi ciancobalaminã (B12). Consumul a 300 ml/zi lapte de oaie asigurã aportul a circa 43% B2, 25% B12 ºi 9% B1 din DZR. Valoarea energeticã. Conþinutul mai mare de proteine ºi grãsimi în special, dar ºi de substanþe minerale ºi vitamine asigurã laptelui o valoare energeticã mai mare, de circa 1090 kcal/L faþã de circa 970 kcal/L pentru lapte de bivoliþã, 700 kcal/L pentru lapte de oaie ºi 600 kcal/L pentru lapte de vacã.


afacere

SALINEN AUSTRIA AG

este unul dintre cei mai renumiþi producãtori de sare obþinutã prin evaporare, din Europa. În inima Alpilor – aºa numita „Salzkammergut” – se produc anual mai mult de 1,1 milioane tone de produse de înaltã calitate din sare recristalizatã, ambalate în cele mai diverse forme de ambalaj. Întreaga producþie se desfãºoarã în Austria, în cadrul uneia dintre cele mai moderne fabrici de producþie din Europa. Se oferã un portofoliu întreg de produse din sare recristalizatã, în special sare alimentarã, sare cu nitrit ºi tablete de sare pentru dedurizarea apei.

materii prime

Sarea alimentarã GUSTOSAL cea mai purã sare obþinutã prin evaporare, oferã gustul cel mai bun pentru condimentare, conservare ºi este un ingredient pentru panificaþie ºi multe altele. Calitatea ridicatã, constantã ºi disponibilitatea de ambalare în orice formã posibilã garanteazã cea mai bunã alegere pentru o utilizare în producþia alimentarã. Prin solubilitatea fãrã niciun fel de reziduuri, Sarea alimentarã GUSTOSAL este idealã pentru producþia de saramurã sau pentru amestecarea ºi încorporarea în brânzã, caºcaval, unt ºi margarinã. Gustul rafinat de sare este în armonie cu reþetele tradiþionale, precum ºi cu toate specialitãþile regionale. Prin folosirea de sare alimentarã GUSTOSAL la depozitarea brânzei, se obþine un microclimat perfect, care susþine în mod optim procesul de maturare a brânzei. Produsele noastre le puteþi cumpãra la saci de plastic de 10 kg, 25 kg, 50 kg, în Big-Bags sau vrac, atât neiodate cât ºi iodate. Sarea alimentarã BIO-GUSTOSAL este o sare obþinutã prin evaporare, cu o puritate ridicatã, fãrã niciun fel de substanþe aditive, idealã în special pentru produsele bio sau pentru produsele sensibile precum mozzarella.

Tabletele de sare SALTECH, fabricate din sare recristalizatã, având o puritate ridicatã garanteazã un proces de dizolvare optim fãrã reziduuri, pentru instalaþiile de dedurizare a apei. Prin utilizarea acestora, maºinile ºi instalaþiile dumneavoastrã sunt protejate pe termen lung de calcar, iar costurile de funcþionare sunt reduse. Distribuþia de la SALINEN AUSTRIA AG se face direct sau prin intermediul unor filiale de vânzare. Echipa de la SALINEN ROMANIA S.R.L. este partenerul dumneavoastrã competent ºi de încredere, atunci când este vorba despre sare. Clienþilor le este furnizatã marfa prompt pe întreg teritoriul României, fie direct din Austria, fie prin intermediul depozitelor din Bucureºti ºi Timiºoara. Persoane directe de contact, documentaþia integralã ºi certificãrile (IFS, GMP, ISO 9001, etc.) completeazã oferta de servicii. O multitudine de referinþe naþionale ºi internaþionale din industria alimentarã ºi în special din industria laptelui ºi a brânzei, reprezintã cea mai bunã dovadã pentru siguranþã, încredere ºi competenþã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

41


afacere

materii prime

Lapte de oaie ecologic Laptele de oaie nu se bucurã pretutindeni în lume de aceeaºi popularitate ca în zona mediteraneeanã, de exemplu, unde este consumat atât ca atare, cât ºi prelucrat. De fapt, brânza greceascã feta, brânza italianã ricotta sau brânza româneascã telemea de oaie sunt obþinute din lapte de oaie. În ultimele decenii este „la modã” termenul „ecologic”, aplicat alimentelor. Pentru a fi ecologice, alimentele trebuie sã respecte reglementãrile stabilite ºi aplicate de organismele sau agenþiile de reglementare, de exemplu USDA, EFSA etc. În conformitate cu reglementãrile, pentru ca laptele de oaie sã fie ecologic, este interzisã utilizarea hormonilor de creºtere, a antibioticelor ºi a altor produse farmaceutice pentru oi, iar hrana consumatã de oi trebuie sã fie obþinutã din culturi pentru care nu s-au utilizat îngrãºãminte ºi pesticide de sintezã pentru ca reziduurile acestora sã nu ajungã în lapte. Aceastã situaþie este întâlnitã în multe zone din lume. În timp ce marii crescãtori de oi ºi fabricile de prelucrare a laptelui se strãduiesc sã revinã la natural, numindu-l ecologic, sã renunþe la hormoni, sã asigure hrana din culturi obþinute fãrã îngrãºãminte ºi pesticide sintetice, încã existã producþie de lapte ecologic aºa cum a fost dintotdeauna. Este adevãrat cã renunþarea la substanþele chimice de sintezã reduce producþia agricolã ºi pe cea de lapte, determinând creºterea preþului laptelui materie primã ecologic, respectiv a produselor obþinute prin prelucrare, însã beneficiile pentru sãnãtatea oamenilor sunt nepreþuite. Numai aºa consumatorul poate beneficia pe deplin de toate componentele laptelui de oaie prezentate anterior.

42

februarie 2015

De cele mai multe ori, laptele de oaie produs în fermele mici, situate la înãlþimi, respectã condiþiile laptelui ecologic, însã nu este considerat ca atare, iar fermierii îl vând ca lapte obiºnuit pentru cã nu au altã posibilitate de venituri. La aceastã concluzie a ajuns o echipã de cercetare de la Universitatea Agricolã din Atena dupã ce a studiat performanþa financiarã a fermelor de oi din zona montanã ºi de deal a Greciei (Tzouramani et al., 2010, An assessment of the economic performance of organic dairy sheep farming in Greece, Livestock Science, vol. 141, p. 136-142).


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

43


afacere

produse din lapte

Ioan ªerbanescu

Dintre subprodusele laptelui, laptele degresat are cel mai ridicat conþinut de proteine, care reprezintã circa 40% din conþinutul sãu în substanþã uscatã. Substanþele azotoase sunt reprezentate de cazeinã (2,6%), proteine serice (0,7%) ºi substanþe azotoase neproteice. Concentraþia de glucide (lactozã) este foarte apropiatã de cea a laptelui integral, deoarece în grãsimea separatã din laptele integral trec numai urme de lactozã.

Lactatele Concentraþia de substanþe saline este asemãnãtoare cu a laptelui integral, astfel încât laptele degresat constituie o importantã sursã de calciu pentru alimentaþie. Laptele degresat, cu un conþinut redus de lipide, are 55% din valoarea laptelui integral. Este utilizat, pe plan mondial, ca aliment dietetic, fiind recomandat îndeosebi pentru tratarea afecþiunilor digestive, tulburãrilor hepatice sau cardiovasculare. Valoarea alimentarã ridicatã este oferitã de prezenþa proteinelor, care conþin toþi aminoacizii esenþiali ºi, în proporþii variabile, toate vitaminele hidrosolubile.

44

februarie 2015

degresate Valorificarea laptelui degresat Laptele degresat este laptele din care s-a separat grãsimea, conþinând celelalte componente în proporþii normale. Laptele degresat (smântânit) poate fi valorificat ca: lapte de consum, produse lactate dietetice, conserve de lapte (lapte concentrat, lapte praf), brânzeturi, bãuturi rãcoritoare, cazeinã, cazeinaþi, coprecipitaþi, furaje pentru animale. Compoziþia laptelui degresat, din care grãsimea a fost separatã prin centrifugare, este: substanþã uscatã 8,5%; substanþe azotoase 3,6%; lactozã 5,1%; grãsime 0,1%, substanþe minerale; vitamina A, urme; tiaminã 0,04 mg; riboflavinã 0,18 mg; acid ascorbic 1 mg. Laptele degresat de consum este comercializat sub formã de lapte pasteurizat. În România, consumul este foarte redus, din cauza educaþiei nutriþionale neadecvate a consumatorilor. Pentru îmbunãtãþirea calitãþii senzoriale, în laptele degresat se adaugã zahãr, cacao, esenþe de fructe, coloranþi, obþinându-se produse agreate de consumatori. În scopuri terapeutice, în unele þãri, se obþin din lapte degresat: lapte degresat desodat, lapte degresat delactozat, lapte degre-

sat modificat (se înlocuieºte 20-25% din calciu cu o cantitate echivalentã de potasiu ºi sodiu, prin folosirea rãºinilor schimbãtoare de ioni). Lactatele dietetice acide ºi brânzeturile din lapte degresat Aceste produse se obþin dupã tehnologii asemãnãtoare produselor obþinute din lapte integral sau normalizat, având aceleaºi caracteristici senzoriale, diferenþele constând în conþinutul de grãsime diferit ºi substanþa uscatã totalã, situatã la alt nivel. Iaurtul cu aromã de fructe este un produs asemãnãtor cu lactofructul, cu deosebirea cã materia primã este constituitã din laptele praf normalizat cu un conþinut de 2,8% grãsime, la care se adaugã lapte degresat în proporþie de 4% ºi zahãr 6%.Dupã pasteurizarea amestecului la 90-95 grade Celsius/20 minute ºi rãcire la 45-50 grade, se adaugã coloranþii ºi aroma, sub formã de soluþie apoasã sau alcoolicã. În continuare, procesul tehnologic se deruleazã în condiþii asemãnãtoare celor ale iaurtului obiºnuit.


Concentrarea se face imediat dupã pasteurizare, pânã la 18% substanþã uscatã se usucã prin pulverizare. Uscarea se poate realiza atât prin valþuri, cât ºi prin pulverizare. Având în vedere cã laptele praf degresat absoarbe rapid umiditate ºi este sensibil la contactul prelungit cu temperatura ridicatã, este necesarã rãcirea rapidã dupã uscare.

Brânza slabã de vaci este un produs dietetic, recomandat în bolile de nutriþie ºi mai ales în cazul bolilor de ficat. Brânza slabã de vaci serveºte ºi ca semifabricat în obþinerea brânzei grase, prin adaos de smântânã. Tehnologia de obþinere este asemãnãtoare cu cea a fabricãrii brânzei grase de vaci. Se poate aplica ºi procedeul de obþinere cu separatorul de coagul, poate fi obþinutã ºi prin înglobarea albuminei, ipostazã în care consistenþa devine cremoasã, finã, cu valoare nutritivã sporitã. Are un conþinut de pânã la 10% grãsime, iar dupã procentul de apã conþinut, se încadreazã în categoria brânzeturilor moi, cu 50-80% apã. Depozitarea se realizeazã în camere frigorifice, cu o temperaturã a aerului între 0-8 grade ºi o umiditate a aerului între 70-90%. Poate fi depozitatã maximum douã zile.

Lapte concentrat

Caºul sec se obþine prin coagularea laptelui degresat cu cheag la 28-30 grade/20 minute, coagulul fiind prelucrat cu harfa ºi lãsat o jumãtate de orã pentru separarea zerului. Dupã eliminarea zerului, coagulul se spalã cu apã cãlduþã, pentru micºorarea aciditãþii, dupã care este scurs în sedilã sub autopresare, 12 ore. Dupã presare, caºul se trece la zvântat, putând fi folosit imediat ca semifabricat, la obþinerea diferitelor produse sau prelucrat pentru conservare. Pentru conservare, caºul sec se taie în felii, care se toacã ulterior la volf, se malaxeazã cu 5-8% NaCl ºi se ambaleazã în putini, unde se taseazã foarte bine, iar la suprafaþã se presarã un strat subþire de sare, sub o hârtie pergamentatã, depozitarea fãcându-se la 2-6 grade.

Lapte praf degresat

Brânza Cottage este un produs cu consistenþã moale, cu structurã granularã, cu un conþinut de 20% substanþã uscatã, consumatã ca atare sau în amestec cu fructe ºi legume. Este o brânzã cu un conþinut scãzut în grãsimi ºi carbohidraþi, având un conþinut ridicat de proteine (113 g brânzã Cottage conþine aproximativ 120 kcal, 5 g grãsimi, 3 g carbohidraþi ºi 14 proteine, 5000 mg sodiu ºi 20 mg colesterol). Caºcavalul din lapte degresat se fabricã dupã o tehnologie asemãnãtoare celei a caºcavalului, produsul prezentând o consistenþã finã, pastã fãrã desen, culoare alb-gãlbuie.

Laptele concentrat degresat este obþinut prin simpla concentrare a laptelui degresat în evaporatoare sub vid sau prin osozã inversã. Acest produs este mai ieftin decât produsul pulbere ºi serveºte ca sursã de substanþã uscatã la fabricarea îngheþatei, produselor lactate fermentate, în panificaþie ºi bombonerie. Produsul are minimum 20% substanþã uscatã. Laptele concentrat degresat cu zahãr este un produs obþinut prin concentrarea laptelui degresat ºi adãugare de zahãr. Produsul are minimum 30% substanþã uscatã lactatã ºi 42% zahãr. Pentru a-i creºte durata de depozitare, se coaguleazã, ulterior congelându-se.

Deshidratarea laptelui degresat se face cu scopul reducerii greutãþii ºi volumului, creºterii stabilitãþii pe timpul depozitãrii ºi realizãrii unor forme uºor de utilizat în alimentaþie. Pasteurizarea se executã în sisteme HTST ºi este realizatã la 72 grade Celsius/15 secunde, într-un schimbãtor de cãldurã tubular sau cu plãci. Pentru obþinerea unei eficienþe ridicate a procesului de uscare, laptele degresat este prealabil concentrat printr-o metodã adecvatã (osmozã inversã, evaporare termicã), pânã la un conþinut de substanþã uscatã de 4550%. Ambalarea ºi depozitarea laptelui praf degresat se face ca în cazul laptelui praf cu grãsime. Dupã uscare, laptele praf degresat este trecut prin sita cu ochiuri de 0,7 mm pentru reþinerea particulelor mari sau a agregatelor formate la uscare. Conþinutul final de umiditate trebuie sã fie de 3-4%. În aceste condiþii, produsul finit se poate pãstra un an, în ambalaje ermetice, la temperaturi mai mici de 21 grade Celsius, Laptele praf degresat poate fi folosit în alimentaþie, dupã reconstituire, în produsele de carne, supe, maioneze pudinguri, în panificaþie (la fabricarea biscuiþilor), la fabricarea îngheþatei,la fabricarea ciocolatei cu lapte (5-18%).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

45


afacere

inovaþie

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Lapte praf pentru sugari

cu probiotice microîncapsulate Rolul benefic al microorganismelor probiotice asupra sãnãtãþii a determinat creºterea rapidã a utilizãrii lor în diferite alimente. Recent, acestea au captat atenþia producãtorilor de lapte praf care urmãresc stabilirea, la sugarii hrãniþi cu lapte praf, a unei microbiote asemãnãtoare cu cea a sugarilor alãptaþi prin încorporarea probioticelor în laptele praf pentru sugari. Perspectiva pãstrãrii viabilitãþii probioticelor pânã ajung în intestinul gros o reprezintã microîncapsularea lor. Microorganisme probiotice în laptele praf pentru sugari Scopul final al producãtorilor de lapte praf pentru sugari este sã reproducã efectele benefice asociate cu alãptarea. O cale de realizare a acestui deziderat este suplimentarea formulelor pentru sugari cu microorganisme probiotice. Datoritã reglementãrilor stricte privind fabricarea ºi comercializarea laptelui praf pentru sugari, influenþa pe care o au probioticele asupra sãnãtãþii sugarului este un domeniu de cercetare intensã. Tulpinile cu calitate probioticã recunoscutã ºi statut GRAS sunt de mare valoare. Tulpinile utilizate acum în mod curent de producãtorii mari precum Nestle, Heinz, Mead Johnson sau Valio în laptele praf pentru sugari sunt: B. animalis subsp. lactis BB12 (Chr Hansen), L. rhamnosus GG (Valio), L. acidophilus NCFM (DuPont Danisco) ºi L. reuteri DSM 17938 (BioGaia) – în parantezã este trecut proprietarul tulpinii.

46

februarie 2015

Microîncapsularea Microîncapsularea este o tehnicã prin care un material potenþial sensibil este acoperit sau încorporat într-un alt material care oferã o barierã de protecþie faþã de condiþiile externe. Aceasta depinde de: – selectarea unei compoziþii corespunzãtoare a înveliºului, de obicei materiale GRAS; – alegerea procesului corespunzãtor de microîncapsulare; – fezabilitatea produsului ºi a producþiei. O formulare corespunzãtoare a înveliºului trebuie sã stabilizeze materialul încapsulat, sã nu reacþioneze cu substanþa activã ºi sã nu o deterioreze. De asemenea, înveliºul trebuie sã permitã eliberarea materialului încapsulat cu vitezã controlatã, în condiþii specifice de utilizare.


Efect protector împotriva stresului gastric Microîncapsularea probioticelor Efectul benefic al microorganismelor probiotice depinde, în mare mãsurã, de capacitatea lor de a ajunge în stare viabilã ºi într-un numãr suficient la locul specific de acþiune care este, de obicei, intestinul gros. Aceastã capacitate este afectatã de: • administrarea probioticelor pe cale bucalã duce la scãderea semnificativã a numãrului de celule viabile, din cauza aciditãþii sucului gastric ºi a sãrurilor biliare ajunse în stomac; • laptele praf are un termen de valabilitate mai mare decât durata de viaþã a microorganismelor probiotice; • metodele de prelucrare, utilizate pentru obþinerea laptelui praf pentru sugari, pot determina scãderea dramaticã a numãrului de celule vii prezente în produs în momentul consumului. Microîncapsularea este o modalitate eficientã de protejare a celulelor microorganismelor în timpul prelucrãrii alimentelor. De asemenea, permite transferul orientat al celulelor cãtre locuri specifice din tractul gastrointestinal. Microîncapsularea probioticelor se realizeazã prin uscare, prin pulverizare, emulsionare ºi extrudare. Materialele utilizate pentru înveliº sunt numeroase, însã cele de origine vegetalã precum alginaþi, k-caragenan, gumã xantan, gumã gelan nu sunt potrivite pentru produsele lactate, întrucât nu prezintã stabilitate la traversarea tractului gastrointestinal.

O matrice potrivitã pentru microîncapsularea probioticelor o reprezintã proteinele din lapte (α, β, ºi κ-cazeinã), proteinele din zer (α-lactalbuminã, β-lactoglobulinã, albuminã sericã bovinã ºi imunoglobuline) ºi proteinele membranei globulelor de grãsime din lapte (Gharsallaoui et al., 2012, Food and Bioprocess Technology, vol. 5, p. 2211-2221). Proprietãþile structurale ºi fizico-chimice ale acestor proteine le fac vehicule naturale pentru componente bioactive cum sunt celulele probiotice. Alte studii au utilizat ca material pentru înveliº fie proteine din nãut (Wang et al., Food Research International, vol. 55, 20-27), fie din soia (Pan et al., 2014, Food Research International, vol. 64, 323-328.), ambele sugerând cã aceste proteine pot fi utilizate ca material pentru microîncapsularea probioticelor. Proteinele vegetale sunt mai puþin alergene în comparaþie cu proteinele provenite din surse animale astfel cã, deºi în prezent, utilizarea lor este limitatã în microparticule, în comparaþie cu proteinele de origine animalã, în viitor se aºteaptã o inversare ca urmare a tendinþei spre „verde” în industria cosmeticã, farmaceuticã ºi alimentarã. De asemenea, proteinele vegetale au valoare biologicã ridicatã ºi sunt biocompatibile. Vor fi necesare, însã, studii suplimentare pentru confirmare ºi pentru stabilirea termenului de valabilitate a produselor pulverulente uscate microîncapsulate.

Un studiu recent folosind proteine din mazãre ºi alginat pentru a încapsula tulpina sensibilã la mediu acid B. adolescentis a demonstrat un efect protector împotriva stresului gastric ºi o întreþinere îmbunãtãþitã a viabilitãþii pe o perioadã de 30 de zile în iaurt (Khan et al., 2013, Food Research International, vol. 54, nr. 1, p. 730737). Autorii au raportat generarea unor capsule unitare cu o structurã internã de tip fagure. De asemenea, studiul a folosit ºi alte proteine derivate din leguminoase pentru a forma microcapsule precum linte, nãut ºi fasole faba. Capsulele pe bazã de proteinã din mazãre s-au comportat favorabil în timpul provocãrii gastrice ºi al studiului pentru stabilirea termenului de valabilitate. În comparaþie cu celulele libere, probioticele din microcapsulele cu înveliº din proteine vegetale au oferit un nivel semnificativ mai mare de supravieþuire. De asemenea, microcapsulele s-au rupt eficient ºi rapid, eliberând bacteriile dupã termostatare în fluidul gastrointestinal simulat.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

47


afacere

tehnologii de procesare

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Prevenirea supramaturãrii brânzei, cu presiuni înalte Supramaturarea brânzeturilor este un fenomen nedorit, în urma cãruia produsele sunt depreciate, astfel cã cercetãtorii cautã soluþii de întrerupere, întârziere sau prevenire. O asemenea direcþie este reprezentatã de tratamentul brânzeturilor la presiune înaltã.

Maturarea ºi supramaturarea brânzeturilor Maturarea brânzeturilor este un proces biochimic complex în care coagulul alb ºi greu digerabil este transformat întrun produs cu structurã, consistenþã, gust, miros ºi culoare specifice fiecãrui sortiment. Acest proces este, în principal, rezultatul glicolizei ºi transformãrii acidului lactic, lipolizei ºi degradãrii acizilor graºi, proteolizei, dezaminãrii ºi decarboxilãrii, alãturi de care contribuie ºi alte influenþe. Deºi lactoza din lapte este eliminatã în zer în proporþie de circa 95%, coagulul proaspãt poate conþine uneori multã lactozã care fermenteazã influenþând calitatea brânzeturilor. Concentraþia de lactozã din caºul proaspãt depinde de umiditate, spãlarea granulelor de coagul cu apã ºi intensitatea fermentãrii înainte de formare. Transformarea lactozei în lactat este realizatã pe parcursul obþinerii caºului ºi la începutul maturãrii de culturi starter de bacterii. Dacã glicoliza nu este completã, vor interveni ulterior bacteriile lactice non-starter. Lipidele reprezintã o sursã importantã de acizi graºi, îndeosebi acizi graºi cu catenã scurtã care sunt eliberaþi sun acþiunea lipazelor (lipolizã). Acizii graºi au o contribuþie majorã asupra aromei brânzeturilor. În unele sortimente, ei sunt transformaþi în alte componente importante pentru gust ºi aromã, îndeosebi lactone ºi metil cetone. Proteoliza contribuie majoritar la textura ºi aroma brânzeturilor astfel cã este consideratã esenþialã pentru majoritatea sortimentelor. Produsele rezultate sunt foarte diverse: polipeptide cu moleculã mare, apropiate de cazeinã, peptide medii, peptide mici ºi aminoacizi liberi, ultimele contribuind direct la aroma brânzeturilor. Aminoacizii sunt catabolizaþi ulterior, rezultând numeroase componente de gust ºi aromã precum alcooli, acizi organici, compuºi cu sulf, fenoli ºi alþi compuºi carbonilici. Maturarea brânzeturilor este un proces care se desfãºoarã lent, viteza sa variind direct proporþional cu conþinutul de umiditate ºi cu temperatura din mediu. Durata maturãrii variazã între 3 sãptãmâni pentru Mozzarella ºi doi sau mai mulþi ani pentru brânzeturi tari, de exemplu Parmigiano Reggiano sau Grana Padana. La finalul maturãrii, brânzeturile trebuie ambalate sub depresiune (în vid), dacã nu au fost ambalate anterior, ºi depozitate în condiþii de refrigerare.

Umiditatea favorizeazã maturarea Umiditatea ridicatã favorizeazã maturarea, sarea, deºi îmbunãtãþeºte gustul, inhibã activitatea biochimicã, acidul citric contribuie la formarea diacetilului, unele vitamine sunt indispensabile pentru creºterea microorganismelor, iar calciul ºi alte substanþe minerale influenþeazã activitatea enzimelor. Intensitatea transformãrilor biochimice din timpul maturãrii depinde, în mare mãsurã, de concentraþia substratului (lactozã, proteine ºi grãsime) ºi de prezenþa unor agenþi care produc transformãrile, de unde rezultã marea varietate de brânzeturi cunoscute în prezent.

48

februarie 2015

Supramaturarea brânzeturilor reprezintã o continuare a maturãrii prin degradarea compuºilor rezultaþi din hidroliza proteinelor ºi a trigliceridelor, cu obþinerea unor compuºi de aromã nevolatili ºi a unor substanþe odorante puternic volatile. Apare atunci când condiþiile de realizare a maturãrii sunt perturbate (duratã, temperaturã, umiditate etc.) dar se poate produce ºi în decursul depozitãrii în condiþii de refrigerare. Produsele se depreciazã ºi depãºesc pragul de acceptabilitate, astfel cã supramaturarea trebuie întârziatã sau opritã. O cale de prevenire sau întrerupere este tratamentul brânzeturilor la presiune înaltã.


Tratamentul cu presiuni înalte al brânzeturilor Tratamentul la presiune înaltã (high pressure treatment - HP) constã în introducerea produsului ambalat într-un mediu lichid dintr-o incintã care va fi presurizatã dupã închidere. Presiunea aplicatã se transmite uniform, din toate direcþiile, asupra produsului prin intermediul lichidului foarte puþin compresibil (apã sau ulei). La scarã industrialã, HP este realizatã în intervalul 400-600 MPa ºi temperaturi mai mici de 45°C. Pentru majoritatea aplicaþiilor comerciale, produsele sunt presurizate mai puþin de 10 min. În general, tratamentul HP pãstreazã nemodificate majoritatea substanþelor nutritive din alimente, îmbunãtãþind conservarea alimentelor, cu un efect uºor de depreciere a atributelor senzoriale ale produselor tratate. Alþi cercetãtori au afirmat cã tratamentul HP la 400 MPa ar putea întrerupe maturarea brânzei prin scãderea concentraþiei acizilor graºi liberi în brânza din lapte de oaie tratatã la 12°C timp de 10 minute (Juan et al., 2004, Milchwissenschaft, vol. 59, p. 616-619) ºi în brânza Cheddar tratatã la 25°C, timp de 5 minute (Wick et al., 2004, Journal of Dairy Research, vol. 71, p. 107-115). De asemenea, într-un studiu mai recent se afirmã cã azotul solubil ºi azotul neproteic solubil au crescut imediat dupã tratamentul HP la 400 ºi 600 MPa al unei brânze irlandeze cu mucegai albastru maturatã 42 de zile, însã dupã alte 28 zile de depozitare, valorile aceloraºi indicatori au fost mai mici în brânzeturile tratate HP decât în probele martor (Voigt et al., 2010, Innovative Food Science and Emerging Technologies, vol. 11, p. 68-77).

Literatura de specialitate conþine ºi studii referitoare la influenþa tratamentului HP asupra texturii ºi a altor proprietãþi senzoriale ale brânzeturilor. Astfel, influenþa tratamentului la presiune înaltã (HP) (400 MPa sau 600 MPa timp de 7 min) asupra microbiologiei, proteolizei, texturii ºi parametrilor senzoriali a fost investigatã în brânzã Ibores din lapte crud de caprã (Delgado et al. 2012. LWT - Food Science and Technology, vol. 48, 268-275). Tratamentele au fost aplicate la trei etape diferite de maturare (1, 30 sau 50 de zile), iar analizele s-au efectuat dupã tratament sau la sfârºitul maturãrii. Tratamentele la 600 MPa în cele trei etape de maturare a brânzei au scãzut numãrul de microorganisme nedorite în brânza Ibores maturatã (ziua 60), cum ar fi bacteriile psihrotrofe, Enterobacteriaceae ºi Listeria spp. Raportul azot solubil / azot total a crescut dupã tratamentul HP în ziua 1 (efect de accelerare a maturãrii brânzei), în contrast cu scãderea acestui raport în urma presurizãrii dupã 30 de zile de maturare (efect de întrerupere a maturãrii brânzei). Brânzeturile maturate 60 de zile care au fost tratate HP la începutul perioadei de maturare prezintã o variaþie mai mare a profilului texturii. La analiza senzorialã, brânzeturile tratate în prima zi de maturare au prezentat o schimbare semnificativã de aspect, miros ºi texturã. Ele au avut mai puþine gãuri, intensitatea mirosului, duritatea ºi elasticitatea mai mari ca ale celorlalte probe, în timp ce tratamentele aplicate la sfârºitul maturãrii nu au afectat caracteristicile senzoriale. Întrucât rezultatele obþinute sunt deosebit de interesante, cercetãrile au continuat ºi pe alte tipuri de brânzeturi, de exemplu brânzeturi moi, maturate cu mucegai la suprafaþã (Brie sau Camembert).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

49


afacere

tehnologii de procesare

Tratamentul HP Tratamentul HP induce schimbãri morfologice ºi biochimice în membrana celularã a microorganismelor. Acest aspect este important pentru brânzeturi fabricate din lapte crud fiindcã tratamentul HP este capabil sã reducã numãrul microorganismelor de contaminare, mãrind stabilitatea produsului ºi siguranþa alimentarã. De asemenea, tratamentul HP influenþeazã proteoliza în timpul maturãrii brânzei. Factorii de care depinde aceastã influenþã sunt tipul de brânzã, stadiul de maturare albrânzei, intensitatea presiunii, temperatura ºi/sau durata tratamentului. O’Reilly et al. (2000, Innovative Food Science and Emerging Technologies, vol. 12, p. 109-117) au constatat o creºtere instantanee a azotului solubil ºi a acizilor graºi liberi dupã tratamentul HP la 25°C în ziua a doua de maturare a brânzei Cheddar.

Prevenirea supramaturãrii brânzei Brie cu presiuni înalte Brânzeturile moi, maturate cu Penicillium camemberti, cum ar fi Brie ºi Camembert, sunt caracterizate printr-un strat subþire de mucegai alb care le colonizeazã suprafaþa ºi metabolizeazã acidul lactic, cu o creºtere concomitentã a pH-ului brânzei la valori apropiate de neutru. Enzimele extracelulare produse de P. camemberti ºi anume aspartil proteinaza, metaloproteinaza ºi lipaza, contribuie, în principal, la schimbãrile biochimice implicate în procesul de maturare a acestor tipuri de brânzã. Activitatea enzimelor produse de P. camemberti este îmbunãtãþitã, în general, la valori ridicate ale pH-ului brânzeturilor Brie ºi Camembert. Un alt studiu (Calzada et al., 2014. Effect of high-pressure-processing on lipolysis and volatile compounds of Brie cheese during ripening and refrigerated storage. International Dairy Journal, vol. 39, 232-239). Tratamentul în aceleaºi condiþii ca în studiul prezentat anterior a redus conþinutul total de acizi graºi liberi în brânza veche de 120 zile cu pânã la 88,5%. Aspectul brânzei a fost afectat de tratarea HP, ducând la o luminozitate mai scãzutã ºi o culoare mai roºiaticã ºi mai gãlbuie. Aceste modificãri pot reduce gradul de acceptare a brânzei Brie tratatã HP. Cu siguranþã, cercetãrile vor continua ºi pentru alte sortimente de brânzeturi.

50

februarie 2015

Supramaturarea brânzei Brie Studiul efectuat pentru prevenirea supramaturãrii brânzei Brie a constat în tratament HP la 400 sau 600 MPa dupã douã, respectiv trei sãptãmâni de la fabricare (Calzada et al., 2014. Effect of high pressure-processing on the microbiology, proteolysis, texture and flavour of Brie cheese during ripening and refrigerated storage. International Dairy Journal, vol. 37, p. 64-73). Dupã tratament, numãrul de bacterii lactice ºi P. camemberti a scãzut semnificativ. În brânza martor, pH-ul a crescut cu 2,0 unitãþi din ziua 21 pânã în ziua 60, dar cu mai puþin de 0,3 unitãþi în brânzeturile tratate HP. Brânzeturile tratate la 600 MPa au prezentat concentraþii maxime de cazeinã rezidualã în timpul depozitãrii în condiþii de refrigerare, iar brânza martor concentraþii minime. O creºtere de 7,6 ori a peptidelor hidrofobe a fost înregistratã din ziua 21 pânã în ziua 60 în brânza martor ºi de 0.8-1.6 ori în brânzeturile tratate HP. Activitatea aminopeptidazicã maximã a fost detectatã în brânza martor, iar cele mai mari concentraþii de aminoacizi liberi în brânzeturile tratate la 400 MPa. Textura cea mai fermã a fost înregistratã pentru brânzeturile tratate în ziua a 14 la 400 sau 600 MPa. Brânzeturile tratate HP au prezentat scoruri mai mari de calitate a aromei decât brânza martor începând cu ziua 60.



afacere

tehnologii de procesare

Maria Demetriad

Echipamente pentru fabricare a

caºcavalului ºi a brânzei topite În activitatea unei firme de procesare a laptelui, fabricarea caºcavalului ºi a brânzei topite reprezintã o pondere însemnatã. Mai ales în cazul companiilor mici, caºcavalul înseamnã aproape integral producþia realizatã. Tocmai acestor firme le propunem aceste utilaje, fiind produse de firmele turceºti Milkol ºi Turkoz. Alegerea nu a fost întâmplãtoare, cunoscând faptul cã majoritatea micilor procesatori nu au capacitatea financiarã de a achiziþiona tehnologii produse în Occident.

MC 120: Echipament de stretching pentru producþia de caºcaval Echipamentul MC 120, destinat stretching-ului în procesarea lactatelor, este ideal pentru fabricarea caºcavalului, dar ºi pentru alte brânzeturi cu un conþinut scãzut de umiditate, cum ar fi: mozzarella, kasar, brânzã pentru pizza, suluguni, Provolone ºi produse similare. Materia primã de prelucrat este introdusã automat, de un transportor de alimentare, dintr-un compartiment superior. În compartimentul de procesare, transformarea materiei prime realizeazã gradul de fibre ºi umiditate dorite, datoritã acþiunii unor dispozitive melcate ºi a 6 injectoare de abur. Fiecare injector poate fi conectat la un ventil electromagnetic, care dã comanda pistonului de admisie a abur ului. Capacitatea de producþie a echipamentului este de 120-600 kg/h. Temperatura de lucru este controlatã de o sondã de temperaturã PT100.

52

februarie 2015


Maºinã de filat MC 200 Injectorul de aburi MC 200 este destinat utilãrii maºinilor de fabricare a caºcavalului, putând echipa ºi utilaje pentru producþia de brânzã Kassery, brânzã topitã, Mozzarella, mozzarella, brânzã Stick, suluguni. Volumul cuvei este de 350 de listri iar capacitatea de lucru pe un ciclu de producþie, de 250 kg. Utilajul este prevãzut cu un dispozitiv automatizat de control al admisiei de aburi, fapt care conduce la realizarea de economii substanþiale, în funcþie de caracetristicile fiecãrui produs în parte. Având o structurã de tip AISI 304, construitã din oþel inoxidabil, designul maºinii a fãcut posibilã eliminarea teflonului de pe orice componentã fixã sau mobilã. Controlul termic al procesului se efectueazã cu ajutorul unei sonde PT 100, iar admisia aburilor se realizeazã cu ajutorul electrovalvelor. Evacuarea produsului se efectueazã cu ajutorul unui sistem pneumatic. Pentru siguranþa în exploatare, MC 200 este prevãzut cu protecþie mecanicã.

Utilaj de fabricare a brânzeturilor semitari Milkol XT 10 Milkol XT 10 este ideal pentru producþia de brânzeturi semitari sau a brânzei topite. Dar, graþie adaptabilitãþii proiectului, utilajul poate fi folosit ºi în procesul de fabricare a smântânei. Capacitatea de lucru este de 10-100 kg/h, fiind recomandatã companiilor de mici sau de dimensiuni medii. Utilajul este construit în întregime din oþel inoxidabil, viteza agitatorului superior ºi inferior putând fi reglatã cu ajutorul unui reductor. În funcþie de opþiunile beneficiarilor, Milkol XT 10 poate fi livrat cu un capac manual, sau automat. Echipamentul are în componenþã un sistem de aspirare, pentru eliminarea produsului, dar ºi pentru eliminarea reziduurilor, în vederea curãþãrii.

Utilaj de fabricare TKPM, a cremelor de brânzã Fabricat de compania turcã Turkoz, utilajul de fabricare a cremelor de brânzã are o capacitate de prelucrare cu un volum de 65 de litri ºi 35 de kg/h. TKPM beneficiazã de un sistem de control PLC, precum ºi de un agitator special, dispus în partea inferioarã a cuvei. La livrare, este furnizat ºi un set suplimentar de palete de rezervã, pentru agitator. Utilajul are încorporatã o pompã de vid, pentru descãrcarea produsului fabricat, precum ºi pentru efectuarea operaþiunilor de curãþare, fiind deosebit de eficient în eliminarea mirosurilor. Pentru lejeritatea operãrii, la fabricarea produselor solide, cuva poate fi fixatã sã lucreze la un unghi de 90°. Pentru eliminarea produselor fluide, se utilizeazã o valvã pneumaticã, echipatã cu un robinet de reglare a presiunii. Utilajul este fabricat din oþel inoxidabil, conceptul constructiv fiind conform AISI 304.

Echipament de emulsionare a brânzeturilor Echipamentul dispune de un dispozitiv de încãlzire-rãcire, putându-se alege temperatura ºi timpul de lucru, în funcþie de specificaþiile produsului. Toate piesele care intrã în contact cu produsul sunt fabricate din oþel inox de înaltã calitate, fiind certificate conform cerinþelor GMP. Vasul de presiune este produs în conformitate cu reglementãrile relevante din Comunitatea Europeanã ºi Statele Unite. Cotrolul utilajului se realizeazã cu ajutorul unui touch screen, curba de temperaturã putând fi tastatã succesiv. Memoria sistemului digital de control poate reþine toate operaþiunile efectuate pe timp de lucru sau lot. Graþie versatilitãþii programului, pot fi presetate diverºi parametri de lucru, conform unei mari varietãþi de produse lactate. Noutatea utilajului provine, însã, din echipamentul HLZRJZ, care efectueazã emulsionarea cu ajutorul vidului. (Sursa: www.comatdairyequipment.com) revista specialiºtilor din industria lactatelor

53


afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Filme antimicrobiene pentru ambalarea brânzeturilor moi ºi maturate

Cercetãtorii de la Universitatea Politehnicã din Valencia (UVP) au dezvoltat noi acoperiri destinate brânzeturilor maturate sau moi, dar ºi filmelor utilizate în ambalarea acestora. Marea noutate a acestor filme vine din faptul cã sunt comestibile, ba, mai mult, au proprietãþi antimicrobiene, de aici, rezultând creºterea duratei de viaþã a produselor la raft. Aceste filme încorporeazã ca agenþi antimicrobieni extrase de oregano ºi uleiuri esenþiale de rozmarin, dar ºi chitosan, un produs secundar care provine din carapacele de crustacee. Studiul care descrie realizarea de excepþie a cercetãtorilor spanioli a fost publicat în Science Daily, la finalul anului trecut. Proiect de cercetare finalizat cu succes Potrivit lui Chelo González, ºeful echipei de cercetare de la Institutul de inginerie Alimentarã a Universitãþii din Valencia, durata de viaþã a brânzeturilor moi, ambalate în filme tratate cu pimaricin, este de aproximativ 21 de zile în condiþii de depozitare la rece. "Cele mai frecvente cauze de deteriorare ale brânzeturilor sunt deshidratarea excesivã a suprafeþei ºi dezvoltarea microorganismelor nocive, cum ar fi ciupercile sau drojdiile, care produc un gust ciudat ºi un miros neplãcut, o texturã lipicioasã ºi o modificare vizualã semnificativa", explica Chelo González, pentru sursa citatã. Însã, aplicarea stratului comestibil dezvoltat de cercetãtori reprezintã o alternativã mai mult decât viabilã la utilizarea pimaricinului ºi polivinilului, utilizate în mod obiºnuit la ambalarea brânzeturilor. Referitor la substanþele de acoperire folosite, uleiul de oregano a fost cel mai eficient, sã inhibe creºterea fungicã într-un mod similar celui unui tratament cu pimaricin convenþional. Mai mult decât atât, cercetãtorii au efectuat un studiu senzorial care le-a permis ulterior reglarea concentraþiei de ulei esenþial, în scopul de a obþine formulãri cu activitate antifungicã, coroborat cu un înalt grad de acceptare senzorialã. De fapt, mai mult de 100 de membri ai eºantionului de consumatori pe care s-au efectuat testãrile senzoriale, au dat scoruri mai mari pentru brânza acoperitã cu uleiuri esenþiale, pentru gustul ºi mirosul atribute, în comparaþie cu brânza neacoperitã.

54

februarie 2015

O altã aplicaþie posibilã se adreseazã acoperirii brânzeturilor maturate, rezultând reducerea creºterii ciupercilor pe suprafaþa brânzei, în timpul procesului de maturare, ciuperci care pot penetra fiecare produs în parte, atunci când trebuie detectate eventualele defecte, ca urmare a presãrii, ºi a apariþiei unor nedorite fisuri. "În acest caz, aplicarea acoperirilor pe care le-am dezvoltat va reduce proporþia pierderilor produse în fabricile de brânzeturi ºi, prin urmare, reducerea importantelor pierderi economice generate de aceastã situaþie", a completat ºeful echipei de cercetãtori.


Analize realizate Au fost realizate: Analize microbiologice: bacterii mezofile, bacterii lactice, drojdii ºi mucegaiuri, bacterii coliforme ºi stafilococi coagulazo pozitiv; Analize senzoriale (15 membri testaþi) pentru aspect (culoarea suprafeþei) ºi texturã (fermitate ºi duritate) utilizând o scalã de 5 puncte. Indivizii au fost instruiþi sã raporteze orice defect au observat. Pentru toate evaluãrile experimentale, brânzeturile ambalate au fost comparate cu brânzeturile neambalate, stocate în aceleaºi condiþii ºi controlate identic. Rezultate obþinute O alternativã naturalã Astãzi, metoda utilizatã pe scarã largã pentru a evita creºterea fungicã în brânzeturi este aplicarea de natamicinã (sau pimaricin), în fapt, un agent antifungic comun, fiind utilizatã ºi/sau o acoperire cu o folie din acetat de vinil. "Produsul pe care l-am obþinut acum este o alternativã la utilizarea pimaricin ºi a materialelor plastice necomestibile. Mai mult decât atât, cu ajutorul unui produs natural ºi comestibil, se pot reduce problemele fungice, controlând pierderile de greutate în timpul maturãrii brânzeturilor”, a conchis Chelo Gonzalez. Alãturi de echipa Universitãþii din Valencia, la finalizarea proiectului au contribuit ºi echipa de cercetãtori de la Institutul de Zootehnie ºi Tehnologie Agroforest, condusã de profesorul Pilar Molina. Alãturi de studiul tipãrit în publicaþia ºtiinþificã menþionatã mai sus, concluziile proiectului au fost prezentate ºi la ultima ediþie a Congresului Iberoamerican pentru Inginerie Alimentarã.

Toate filmele au întârziat pierderile de apã; Randamentul de acoperire cu chitosan a fost similar cu acela al brânzeturilor de control, dar a prezentat cea mai intensã culoare, de galben, a crustei; Analizele microbiologice nu au arãtat nicio creºtere a bacteriilor patogene sau de contaminare; Agenþii antimicrobieni de NiSin ºi propionat de sodiu au fost eficienþi în prevenirea creºterii crustei de mucegai. Evaluarea ºi migraþiei, în cazul ambalãrii în folii RCF acoperite cu NiSin sau amestec de NiSin ºi chitosan au fost efectuate în privinþa migraþiei globale ºi a migraþiei specifice de NiSin. Evauarea a fost efectuatã conform standardelor europene EN 1186. Testele au fost efectuate la temperatura de 40°C, fiind utilizat pentru simulare acid acetic (3%) ºi etanol (95%). Modelul Weibull a fost aplicat datelor experimentale. Cele mai multe dintre lucrãrile cuprinse în raportul final au utilizat ca model matematic Legea lui Fick, pentru a descrie migrarea agentului antimicrobian activ (AMA). Rezultatele mãsurãtorilor au fost publicate pe site-ul de specialitate www.truefood.eu

Determinarea calitãþilor filmelor antimicrobiene Filme antimicrobiene pot fi o soluþie bunã pentru a extinde perioada de valabilitate a brânzeturilor, cercetãtorii evidenþiind cinci tipuri de film care au fost testate: film RCF, PLA, RCF (cu metil celulozã ºi propionat de sodiu), RCF (cu chitosan) ºi NiSin, concomitent cu acoperirea cu chitosan comestibil. Descrierea experimentului • Brânzeturile au fost ambalate în fiecare sistem de ambalare, fiind, ulterior, depozitate la temperaturi de 8 ± 1 ° C, 85 ± 2% RH timp de 2 luni. • Brânzeturile au fost analizate în fiecare sãptãmânã, urmând a se determina: proprietãþile texturale (TA.XT Plus Texture); numãrul celulelor de sarcinã (5 kg/f, piston cilindric: 2 mm; Viteza de penetrare: 2.00 mm / min.) • Scãderea în greutate (sold Mettler PM1200, USA).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

55


afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Echipamente de ambalare

a brânzeturilor Producãtorii de tehnologii de ambalare pentru brânzeturi, dar ºi pentru celelalte produse lactate, în general, sunt tot mai preocupaþi de creºterea productivitãþii, realizarea unor ambalaje rezistente, creºterea duratei de viaþã a produsului final la raft, aºadar, creºterea siguranþei alimentare, dar ºi de îndeplinirea normelor de durabilitate, concept care devine tot mai prezent în activitatea economicã. Propunerile din ediþia de faþã încearcã, prin câteva exemple, sã ilustreze aceste tendinþe.

Maºinã pentru ambalat Flux-Pak FP027 Tecno Pak Tecno Pack propune FP027, o maºinã de ambalat flux-pack, în atmosferã modificatã, pentru ambalarea personalizatã a brânzeturilor, concomitent cu extinderea perioadei de valabilitate a produsului ºi fãrã a altera proprietãþile organoleptice. Maºina poate fi folositã pentru fabricarea de pachete care protejeazã conþinutul de factori externi ºi ºocuri. Maºina dispune de sistem de imprimare pe film ºi sisteme de etichetare. Productivitatea utilajului este de pânã la 100 ppm, în funcþie de dimensiunea ambalajului, media dimensiunilor fiind de 350 x 180 mm. Pachetele sunt sigilate ermetic, folosind film barierã, permiþând astfel economii considerabile în comparaþie cu sistemele de termoformare. Controlul foarte precis al temperaturii gazelor permite atât ambalarea standard, precum ºi ambalarea vidatã.

56

februarie 2015


Echipament de termoformare Ulma TFS Ulma Packaging a realizat echipamentul de termoformare TFS, în patru variante constructive: 400/500/600/700. Echipamentul utilizeazã filme flexibile sau rigide, permiþând ambalarea oricãrui tip de brânzã. Cadrul realizat cu un design de profil închis conferã robusteþe sporitã. Sistemul AISI 304 a structurii realizate din oþel inoxidabil, cu suprafeþe înclinate, faciliteazã evacuarea apei de spãlare. Protecþia lateralã pliabilã permite accesul lejer pentru curãþare, în timp ce designul "deschis" împiedicã stagnarea deºeurilor de produs. Acest tip de aparat de termoformare efectueazã tãieri ºablon într-un ambalaj de piele. Noul echipament propus de Ulma poate fi utilizat, de asemenea, ºi pentru ambalarea brânzeturilor în atmosferã modificatã.

Tecno Pak 200 EVO STecno Pak 200 EVO este utilizat pentru ambalarea în atmosferã modificatã a brânzeturilor, fiind recomandatã pentru ambalarea sortimentelor de Emmental Bavarez, Emmental elveþia,, Maasdam, Fontal, Gouda, Pecorino, Ricotta salata, Rosa Camuna, Monte Veronese, Asiago. FP200 EVO este prevãzut cu un tambur fiind indicat pentru ambalarea pe tavã a bucãþilor de brânzã. Gama completã conþine ºi variantele FP0 25 EVO ºi FP0 25 EVOBB, acestea fiind dispuse ºi cu sisteme de porþionare a caºcavalului. Întreaga gamã a fost proiectatã pentru a putea cupla fiecare dintre aceste echipamente la sistemele robotizate de ambalare, beneficiind ºi de o linie de alimentare automatã cu produse ºi folii, maximizându-se productivitatea ºi diminuând considerabil interveþia operatorului, funcþionarea fiind asistatã digital.

Maºinã TZX 2T-M pentru porþionarea brânzeturilor moi Compania Cad propune noul echipament TZX 2T-M, în fapt, o linie de porþionare automatã a brânzeturilor moi, prevãzutã cu un cap rotativ care funcþioneazã la 360°. În acest fel, greutatea blocurilor de Gorgonzola, de exemplul sunt înjumãtãþite, acestea fiind ulterior plasate direct în recipiente de plastic, care sunt apoi transmise la linia de ambalare . Banda transportoare funcþioneazã pe baza unei foto-celule, pentru controlul optim al dimensiunilor, înainte de ambalarea finalã în tava de plastic. Un grup automat de porþionare este alimentat la o unitate de tãiere, realizându-se dublarea productivitãþii, faþã de utilajele mai vechi existente pe piaþã. Cuþitele cu ultrasunete asigurã o tãieturã curatã, fãrã deteriorarea produsului. Precizia de transfer este garantatã de masa rotativã acþionatã de un motor fãrã perii fiind, la rându-i, dotatã cu sistem de centrare ºi dispozitiv de manipulare. La sfârºitul ciclului, tãvile sunt încãrcate pe banda care le transportã spre unitatea de selecþie, efectuându-se transferul spre linia de ambalare.

Folii reciclabile OCTAL, pentru ambalarea brânzeturilor Compania Octal, din Statele Unite, a realizat o folie reciclabilã pentru ambalarea brânzeturilor, întregistrând ca invenþie produsul OCTAL DPET ™. Caracteristica principalã a acestei noi folii, pe lângã aceea de îndeplinire a condiþiilor de durabilitate, este marea rezistenþã a laminatelor. Mai mult decât atât, OCTAL DPET ™ creºte integritatea ºi performanþa ambalajului. Potrivit companiei americane, noua folie combinã durabilitatea cu performanþa în prelucrare, prezentând caracteristici superioare de formare. Specialiºtii de la Octal afirmã cã noua folie eliminã cinci etape mari consumatoare de energie ale procesului de producþie, faþã de cele convenþionale. Prin intermediul programelor software ºi a tehnologiilor de control al procesului de formare, OCTAL maximizeazã uniformitatea produsului, aducând avantaje considerabile producãtorilor de lactate. (Sursa: italianfoodmaterialsandmachinery.com) revista specialiºtilor din industria lactatelor

57


afacere

siguranþa alimentului

Ioan ªerbãnescu

Dispozitive pentru determinarea precisã

a numãrului celulelor somatice

Numãrarea celulelor somatice din lapte este aplicatã, în prezent, în toate þãrile cu zootehnie avansatã, nu numai pentru a mãsura gradul de poluare cu microbi a laptelui, ci mai ales pentru a cãpãta informaþii rapide privind gradul de sãnãtate a ugerului vacilor din fermã, cu scopul de a lua mãsuri urgente în tratarea mastitelor. ªi în acest segment al zootehniei, tehnica a deschis o competiþie pozitivã, venind în întâmpinarea operatorilor cu sisteme/ analizoare pentru determinarea precisã a numãrului celulelor somatice din lapte, noutãþile fiind publicate în publicaþia de specialitate News Medical. Evaluarea în dinamicã a numãrului de celule somatice Numãrul mare de celule somatice în lapte este un indicator major al mastitei cronice sau subclinice. Dacã numãrul celulelor somatice se situeazã, în mod constant, peste 400.000/ml, ferma suferã pierderi economice importante, din cauza atât de pierderi de lapte, cât ºi preþul de achiziþie. Valoarea maximã admisã de celule somatice impune determinarea, monitorizarea ºi evaluarea continuã a parametrilor, apelând la mijloace care pot oferi rezultate rapide ºi conforme. Folosirea metodei de numãrare a celulelor somatice din tancul de lapte, în ferme, este utilã pentru determinarea calitãþii laptelui care urmeazã a fi expediat. Este ºtiut cã, în cazul prezenþei unei

58

februarie 2015

singure vaci cu un numãr de celule somatice ridicat, existã posibilitatea ca numãrul celulelor somatice sã nu fie mãrit, însã în cazul prezenþei mai multor vaci cu mastitã, nivelul celulelor somatice din tanc creºte semnificativ. De aceea, determinarea precisã trebuie fãcutã constant. Inovaþii, aplicatii O conduitã corectã în activitatea de supraveghere ºi diagnostic, asupra calitãþii igienice a laptelui, trebuie sã se sprijine pe un examen complex al produsului, în care investigaþiile morfologice ale populaþiei celulare examinate nu trebuie în niciun caz neglijate. În prezent, existã un domeniu stabil al pieþei aparatelor performante care pot mãsura rapid ºi corect numãrul total de celule somatice din lapte.

Numãrarea celulelor somatice din tancul de lapte trebuie sã aibã loc frecvent în fermele cu vaci de lapte, fiind cel mai reprezentativ mod pentru evaluarea stãrii de sãnãtate a glandei. Interpretarea rezultatelor în urma numãrãrii celulelor somatice din proba de lapte este afectatã de mai mulþi factori, precum: prevalenþa infecþiei în efectivul de animale, agentul patogen – în mastita streptococicã apare un numãr mai mare de celule somatice decât în cea produsã de staphilococcus, vârsta animalului (creºte prevalenþe odatã cu înaintarea în vârstã), clima.


Somacount 150 utilizeazã tehnologii performante pentru determinarea celulelor somatice. Este proiectat sã ofere siguranþã, simplitate în utilizare ºi o mare precizie a mãsurãtorilor. Instrumentul este ideal pentru laboratoarele mici ºi mijlocii, care determinã un sistem precis de determinare, fiind capabil sã analizeze 150 probe/ orã. Computerul încorporat oferã opþiuni flexibile de afiºare a datelor, iar dispozitivul autosempler opþional permite o analizã complet automatizatã. Principiul de funcþionare se bazeazã pe aºanumitul proces „flow cytometry” determinãrii numãrului de celule somatice dintr-o probã. Constã într-o probã de lapte prelevatã automat ºi amestecatã cu o soluþie flourescentã (marker flourescent). Acest marker disperseazã globulele ºi pãteazã ADN-ul celulelor somatice. Suspensia este apoi expusã unei radiaþii laser, care excitã marker-ul flourescent, celulele pãtate devenind, la rândul lor, flourescente ºi stabilind un puls luminos. Printr-o serie de lentile, pulsurile flourescente sunt concentrate pe un tub multiplicator, unde acestea sunt convertite în impulsuri electrice, sortate pe mãrimi ºi, cu ajutorul unui proces cunoscut ca ”analiza înãlþimii pulsului”; acestea sunt selectate, numãrate ºi convertite într-un anumit numãr de celule somatice. Programul software permite o mare varietate de transfer a datelor, incluzâd dischete, conectare serialã, paralelã ºi în reþea, care pot fi uºor adaptate cerinþelor clientului. Software-ul uºor accesibil, cu interfaþã graficã prietenoasã (GUI) face sistemul sã fie uºor operabil.

unui volum de lapte întins pe plãcuþe de sticlã; dupã uscarea filmului de lapte, acestuia i se va adãuga un colorant adecvat ºi se va determina numãrul celulelor somatice. Poate analiza unui mare numãr de probe, cu acurateþe ºi reproductibilitate ridicatã la mãsurarea volumelor de probã de 0,01ml. Aparatul constã din douã secþiuni: FPS1 (unitatea de preparare a filmelor) ºi SCC1 (unitatea de examinare a filmelor). Unitatea FPS1 realizeazã automat toate operaþiunile pentru prepararea filmelor: transferul ºi împrãºtierea automatã a laptelui, precum ºi colorarea automatã a filmului. Unitatea SCC1 realizeazã numãrarea celulelor somatice cu o mare acurateþe, afiºând valorile pe display. Este alcãtuitã dintr-un microscop biologic cu sistem automat pentru deplasarea platformei microscopului, vertical ºi orizontal, camerã CCD color, PC ºi software pentru controlul aparatului. Este destinat testãrii calitãþii laptelor ºi lactatelor, laboratoarelor pentru lapte, controlului calitãþii produselor în fabrica de lapte, producãtorilor de lapte, unitãþilor de producþie ºi colectare a laptelui, depozitelor de lapte.

Analizorul portabil de celule somatice din lapte ML-SCC este un dispozitiv automat pentru determinarea ºi numãrarea celulelor somatice, complet automat, fãrã sã necesite calibrare sau întreþinere. Dupã mai puþin de 60 de secunde, numãrul estimat al celulelor somatice este afiºat pe ecranul aparatului, imprimanta automatã tipãrind imediat rezultatul. Sistemul este alcãtuit din urmãtoarele componente; -microscop cu flourescenþã; - microcartuº reactiv de testare PMMA celule somatice, de unicã folosinþã; - microcartuº cu 4 canale (400 teste) pentru cele 4 mameloane ale ugerului; - kit colorare celule microsomatice (microcartuº); - dispozitiv electronic de citire; - imprimantã tehnicã încorporatã; - program software pentru instalare; - cititor cod bare (opþional); - Interfaþa USB ºi LAN; - afiºaj LCD tactil de 128x64 pixeli (atingere interactivã); - amortizor vibraþii pentru instalare pe cisterna de lapte. Analizorul de lapte NucleoCounter SCC 100 are aplicabilitate în numãrarea celulelor somatice totale ºi viabile în probe de lapte. Acest numãrãtor de celule somatice poate fi utilizat în ferme de creºtere a animalelor, la centrele de colectare a laptelui, în fabrici de produse lactate ºi în industria îngheþatei. Analizorul NucleoCounter SCC-100 este foarte uºor de utilizat ºi necesitã numai experienþã minimã în munca de laborator. Principiul de funcþionare: NucleoCounter SCC100 are un microscop cu flourescenþã integrat, care detecteazã semnalul emis de substanþa flourescentã aderatã la ADN-ul celulelor. Rezultatul mãsurãtorilor analizorului reprezintã fie numãrul total de celule somatice, fie numãrul celulelor neviabile, în funcþie de modul de preparare al probei.

Numãrãtorul de celule somatice SomaScop este un sistem complet automat pentru numãrarea celulelor somatice din lapte, bazã a unei metode directe (Breed). Metoda microscopicã directã constã în examinarea revista specialiºtilor din industria lactatelor

59


afacere

depozitare, frig, transport

Ioan ªerbãnescu

Degradarea lactatelor în timpul depozitãrii

Sub influenþa factorilor care apar în timpul depozitãrii produselor lactate, se pot produce modificãri care pot afecta negativ calitatea. Industria lactatelor se confruntã deseori cu situaþia în care mãrfurile au, la depozitare, o stabilitate mai redusã decât cea aºteptatã, motiv pentru care producãtorii prezintã un interes ridicat pentru a menþine valabilitatea cât mai mult timp.

Dotãri ºi microclimat De cele mai multe ori, degradarea laptelui sau a produselor lactate, pentru maturare sau pãstrare mai îndelungatã, survine ca urmare a neasigurãrii condiþiilor impuse de aceastã verigã a lanþului productiv-comercial. Depozitarea reprezintã toate activitãþile tehnice ºi organizatorice legate de amplasarea mãrfurilor într-un spaþiu fix sau mobil. În procesul depozitãrii, calitatea produselor lactate poate suferi modificãri importante ºi, de cele mai multe ori, nedorite. Sunt modificãri care se produc deoarece majoritatea lactatelor se caracterizeazã printr-o stabilitate relativã de timp, influenþatã atât de factorii interni (structurali) cât ºi de cei externi, care le pot modifica proprietãþile fundamentale, prin procese de degradare, alterare, contaminare chimicã sau microbacteriologicã, impurificare cu substanþe strãine etc. Lumina, oxigenul din aer, temperatura ºi umiditatea relativã a aerului influenþeazã viteza reacþiilor chimice (la creºterea temperaturii cu circa 10 grade Celsius s-a constatat dublarea sau triplarea vitezei de desfãºurare a reacþiilor chimice), stând la baza unor procese ca oxidarea grãsimilor, coroziunea ambalajelor metalice etc. Procesele menþionate produc modificãri calitative ireversibile produselor lactate, fãcându-le practic improprii consumului. Intervalele optime ale tem60

februarie 2015

peraturii ºi umiditãþii aerului, care trebuie asigurate pe parcursul depozitãrii, sunt recomandate prin standarde, diferenþiat în funcþie de natura produsului. Transformãri nedorite Aceste modificãri sunt generate de o multitudine de factori interni ºi externi, a cãror acþiune combinatã se soldeazã cu diferite efecte, în funcþie de natura lactatelor; cel mai adesea, acestea se manifestã prin separarea unor componenþi din produs sau prin formarea unor substanþe cu proprietãþi complet diferite de cele specifice, de bazã. De exemplu, degradarea complexului proteic din lapte duce la coagularea parþialã a proteinelor, însoþitã de apariþia gustului „de luminã”. Substanþele grase sunt afectate în mare mãsurã de acþiunea luminii care catalizeazã procesele de râncezire oxidativã. Apariþia în lapte ºi în unt a gustului de seu sau a gustului de peºte este o urmare a fotooxidãrii lipidelor. În general, laptele ºi produsele lactate se caracterizeazã prin cea mai mare sensibilitate la luminã.

Untul de calitate superioarã, ambalat în diverse tipuri de ambalaj obiºnuit, prezintã gust neplãcut, de seu, dupã aproximativ 48 de ore de expunere la luminã. În anumite condiþii, în special prezenþa ionilor de cupru, untul expus la luminã capãtã gust de unturã de peºte. La brânzeturi, se semnaleazã apariþia unor gusturi (de ars, de varzã, de ciuperci), care depreciazã produsul din punct de vedere al consumului. Aerul, element determinant Cele mai importante modificãri sunt datorate, în principal, acþiunii fluctuante a parametrilor aerului din depozit, respectiv a temperaturii ºi umiditãþii relative. De altfel, influenþa acestor parametri stã nu numai la baza modificãrii fizice, ci a tuturor celorlalte tipuri de modificãri. Temperatura, în combinaþie cu umiditatea ºi lumina, pot produce pagube semnificative, motiv pentru care regimul termic din timpul depozitãrii trebuie asigurat ºi supravegheat continuu, în funcþie de proprietãþile produselor lactate depozitate.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

61


repere

piaþa

Aura Alexa Ioan

Structura consumului de lactate

în anul 2014

Deºi la începutul anului 2014, specialiºtii ºi fermierii erau sceptici în ceea ce priveºte evoluþia producþiei ºi consumului de lactate în þara noastrã, anul care tocmai a trecut s-a dovedit a fi unul benefic, producþia de lapte înregistrând o creºtere de 15%.

Producþie în creºtere la unt ºi smântânã Tot statistica ne spune cã, o creºtere a producþiei, în luna noiembrie 2014, comparativ cu luna precedentã, poate fi menþionatã la unt — cu 16 tone (1,7%). Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 6.129 tone în luna octombrie 2014 la 5.769 tone în luna noiembrie 2014 (5,9%). Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în luna noiembrie 2014, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 5.045 tone (7,7%). Producþia principalelor produse lactate a crescut în luna noiembrie 2014 comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2013 astfel: lapte de consum — cu 1.555 tone (7,9%), unt — cu 55 tone (6,2%), smântâna de consum — cu 281 tone (5,8%). În luna noiembrie 2014, comparativ cu luna noiembrie 2013, producþia a scãzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 714 tone (5,2%) ºi la brânzeturi, inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã, cu 248 tone (4,7%). Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 8.702 tone în luna noiembrie 2013 la 5.769 tone în luna noiembrie 2014 (33,7%).

62

februarie 2015

Sã începem cum trebuie: de la fermã Pentru a înþelege mai bine care este situaþia din piaþã, trebuie sã pornim, obligatoriu, de la nivelul producþiei primare ºi de la datele statistice oficiale, fãcând obligatoria subliniere cã acestea nu reflectã decât piaþa fiscalizatã. Aºa stând lucrurile sã spunem cã, potrivit INSSE, producþia de lapte de consum a crescut cu 15,5% (30.844 tone) în primele 11 luni din 2014, comparativ cu perioada similarã din 2013, totalizând 230.201 tone, în timp ce cantitatea de lapte importat a scãzut cu 20,5 procente, de la 87.722 tone la 69.763 tone la finele lunii noiembrie. În perioada menþionatã, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 114.540 tone (14,1%). Creºteri ale producþiei în perioada 1 ianuarie — 31 noiembrie 2014 au mai fost înregistrate la smântânã de consum - cu 5.533 tone (11,5%), unt - cu 661 tone (7,5%), brânzeturi, inclusiv brânzã obþinutã

exclusiv din lapte de vacã (85,8% din producþia totalã de brânzeturi) - cu 4.047 tone (6,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele) - cu 5.619 tone (3,7%). Potrivit datelor INS, cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 87.722 tone în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie 2013 la 69.763 tone în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie 2014 (20,5%). În luna noiembrie 2014, comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 9.444 tone (11,8%). Dintre principalele produse lactate, scãderea producþiei în luna noiembrie 2014 comparativ cu luna octombrie 2014 a avut loc la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) — cu 1.163 tone (8,2%), lapte de consum — cu 1.768 tone (7,7%), brânzeturi, inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (92,1% din producþia totalã de brânzeturi), cu 381 tone (7,1%), smântâna de consum cu 245 tone (4,6%).


Preferinþele consumatorilor, în funcþie de raportul calitate/preþ O analizã interesantã privind preferinþele consumatorilor, în ceea ce priveºte produsele lactate, a realizat organizaþia elveþianã Icertias, în România. Cercetarea “Best Buy Award” – Romania 2014 a fost efectuatã în conformitate cu prevederile Codului Internaþional de Cercetãri de Piaþã ºi Sociale care a fost adoptat de Camera Internaþionalã de Comerþ (ICC) ºi Asociaþia mondialã a experþilor în cercetare (ESOMAR). Eºantionul luat în considerare de studiu este reprezentativ la nivel naþional pentru categoria de utilizatori de internet cu vârsta de peste 15 ani. Consumatorilor li s-a cerut sã indice numele iaurtului ºi, respectiv, al probioticului care, în funcþie de experienþa lor sau a celor din jur, oferã cel mai bun raport calitate/ preþ de pe piaþa româneascã. Câºtigãtor detaºat a fost Danone (pentru iaurturi) ºi unul dintre produsele sale, Activia (pentru probiotice). Potrivit acestei cercetãri de piaþã, consumul de brânzeturi în România ajunge anual la 100.000 de tone, cei mai mari jucãtori de pe aceastã piaþã fiind Hochland, LaDorna ºi Delaco. În ceea ce priveºte iaurturile, respondenþilor cetãþeni români, li s-a pus urmãtoarea întrebare: “Precizaþi numele iaurtului care, conform experienþei dumneavoastrã personale sau din experienþa celor apropiaþi dumneavoastrã, oferã cel mai bun raport calitate/preþ de pe piaþa româneascã”. Cât priveºte probioticele, respondenþilor li s-a pus întrebarea: “Precizaþi numele probioticului care, conform experienþei dumneavoastrã personale sau din experienþa celor apropiaþi, oferã cel mai bun raport calitate/preþ de pe piaþa româneascã” . Ambele au fost întrebãri deschise, adicã respondenþilor nu li s-au oferit variante de rãspuns (a/ b/ c/…); ei au avut posibilitatea sã numeascã direct iaurturile sau probioticele care, din experienþa lor personalã, oferã cel mai bun raport calitate/preþ de pe piaþa româneascã.

...and The Winner Is... Trebuie însã subliniat cã aceasta cercetare Best Buy Award nu mãsoarã nici echitatea de marcã, nici cota de piaþã, ci doar experienþa ºi satisfacþia consumatorilor faþã de raportul calitate/preþ al bunurilor ºi serviciilor.Cel mai mare numãr de persoane intervievate a rãspuns la întrebarea legatã de iaurturi cu: Danone. Cel mai mare numãr de persoane intervievate a rãspuns la întrebarea legatã de probiotice cu Activia. Danone este prezent în România de mai bine de 15 ani ºi este lider de piaþã pe segmentul produselor lactate proaspete, conform studiilor de piaþã. Compania româneascã are mai mult de 80 de produse în portofoliul sãu, realizate în principal în fabrica din Bucureºti, folosind lapte proaspãt de la fermierii români. Danone România este parte a Grupului Danone, unul dintre liderii mondiali din industria alimentarã ºi numãrul 1 în categoria lactatelor proaspete.

Danone are cel mai bun raport calitate-preþ

Consumatorii din România considerã cã Danone oferã de departe cel mai bun raport calitate/preþ de pe piaþa româneascã pe segmentul iaurturi ºi probiotice, prin gama de produse Danone ºi respectiv Activia. “Suntem foarte onoraþi de acest premiu care recunoaºte eforturile noastre continue de a furniza tuturor consumatorilor noºtri produse Danone de cea mai bunã calitate, la un preþ accesibil. Activia ºi Nutriday sunt mãrcile preferate de iaurt alese de cei mai mulþi consumatori romani, iar Danone România va continua sã investeascã în aceste produse, pentru a ne susþine cât mai bine consumatorii în aceastã perioada dificila” a declarat Dieter Schulz, General Manager Danone Romania, la aflarea rezultatului cercetãrii.

În prezent, mai mult decât niciodatã, cumpãrãtorii cautã sã valorifice cât mai eficient resursele financiare de care dispun. Înainte de a lua o decizie finalã, consumatorul este mult mai atent la raportul preþ/calitate (Best Buy) al produsului pe care îl cumpãrã. Best Buy Award este un proiect al organizaþiei elveþiene ICERTIAS – International Certification Association GmbH cu sediul în Zurich, Elveþia. Misiunea principalã a cercetãrii Best Buy Award este de a evidenþia experienþa ºi percepþia utilizatorilor de produse ºi servicii care oferã cel mai bun raport calitate/ preþ (eng. best buy / best value for money). Scopul proiectului ºi a certificatului Best Buy Award este de a veni în ajutorul cumpãrãtorilor care cautã produsele cele mai bune la un preþ cât mai bun pe piaþa localã ºi internaþionalã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

63


afacere

piaþa Raluca Bob Ungureanu, GfK:

Laptele dicteazã trendul pieþei O pãrere avizatã vine însã de la Raluca Bob Ungureanu, PR Specialist GfK, care puncteazã, la nivel general, tendinþele pieþei lactatelor în 2014. Aceasta ne-a declarat în exclusivitate: „Piaþa de lactate, la nivel total, adãugând aici atât producþiile proprii cât ºi lactatele achiziþionate de la þãrani, a înregistrat o uºoarã scãdere în volum, în primele ºase luni ale anului 2014. Aceastã tendinþã este în principal influenþatã chiar de zona nefiscalizatã, care înregistreazã o tendinþã negativã.

Inovaþia produsului, o metodã de real succes Pentru a reuºi sã acopere o cât mai mare cotã de piaþã, companiile au accentuat activitatea de inovare. Un bun exemplu este Albalact, care a ales sã-ºi dezvolte portofoliul de brânzã de vaci, ceea ce a determinat o urcare pe locul 2 în topul producãtorilor pe acest segment, dupã ce brandul De Albalact i-a asigurat supremaþia la categoriile unt de masã ºi smântânã. La aceastã creºtere a contribuit, însã, determinant, lansarea laptelui ambalat în bidoane cu mâner. Nici domeniul iaurturilor nu a fost uitat, astfel încât Albalact a lansat Zuzu Bifidus Snack, care s-a impus în topul preferinþelor, graþie combinaþiei de cereale ºi fructe unice pe piaþã ºi aici trebuie amintit mixul de goji cu stafide ºi meriºoare sau fulgi de ovãz cu seminþe de in, dovleac sau chiar floarea-soarelui. Marca Fruzu a lansat încã douã variante îmbunãtãþite, Fruzu cu portocale ºi Fruzu cu mãr copt ºi scorþiºoarã. Nici Olympus n-a pierdut startul inovaþiilor, aºa cã a lansat iaurturile greceºti, produs ce le-a crescut simþitor afacerile. Iaurtul grecesc al lui Olympus a fost lansat în cele trei variante: cu 0%, 2% ºi 10%

Laptele (inclusiv laptele proaspãt de la þãrani) este cea mai importantã categorie, fiind ºi categoria ce dicteazã trendul pieþei de lactate. Categoria este extrem de competitivã: marii producãtori concureazã atât cu laptele din producþiile proprii ºi vânzãrile de la þãrani, ce reprezintã mai mult de jumãtate din volumele totale de lapte vândute în România, cât ºi cu poziþia extrem de puternic a mãrcilor private, unde Lidl ºi Kaufland se remarcã ca mãrci principale. Un alt fapt important este cã jumãtate din cumpãrãtorii de lapte au încercat cel puþin o datã ºi o marcã privatã” ne-a declarat Raluca Bob Ungureanu.

grãsime, dar ºi în variantele cu fructe: cãpºuni, coacãze, rodie ºi zmeurã. În plus, compania a iniþiat-o platformã unicã în România: “Light in the Dark”, prin intermediul cãreia, sprijinã permanent persoanele cu deficienþe de vedere, fiind prima ºi singura companie de bunuri de larg consum din România, care are un ambalaj special conceput, în alfabetul Braille. Hochland a impus Deliciile calde, sub sloganul “Acum brânza se gãteºte” Hochland, liderul pieþei de brânzeturi din România, a lansat pentru consumatori: gama Delicii Calde, care cuprinde toate sortimentele de brânzeturi din portofoliul sãu, special concepute pentru a fi gãtite la cald. “Delicii Calde este un proiect unic pe piaþa din România, la care am lucrat în ultimii doi ani ºi în care avem mare încredere cã va deveni o nouã poveste de succes marca Hochland. În calitate de lider de piaþã, este misiunea noastrã sã aducem permanent inovaþie ºi sã gãsim cele mai bune soluþii pentru nevoile

64

februarie 2015

ºi aºteptãrile consumatorilor”, a declarat Sorin Timuº, director general Hochland România. Sub umbrela noii game, Hochland a lansat ºi douã noi sortimente de brânzeturi: Bruschetta Pizza ºi Bruschetta Rustica, disponibile în caserole de 175 de grame. Cele douã variante Bruschetta Pizza ºi Bruschetta Rustica sunt o nouã sursã de inspiraþie în bucãtãrie, pentru o cinã gustoasã ºi rapid de preparat. Noul produs conþine brânzã ºi ingrediente de cea mai bunã calitate, într-o combinaþie uºor tartinabilã pe pâine ºi special creatã pentru a fi pregãtitã la cuptor în doar câteva minute ºi lansatã, cu fast, sub conceptul de comunicare “Acum brânza se gãteºte!”


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

65


repere

internaþional

Alexandru Peligrad

Teoretic, România este beneficiara eliminãrii cotelor de lapte

Un studiu cu privire la impactul economic al abolirii sistemului cotei de lapte indicã o creºtere a producþiei de lapte pentru toate zonele României cu procente de 8-16% ºi a veniturilor aferente producþiei de lapte cu peste 16% în regiunile de dezvoltare precum Sud-Est, Sud-Vest, Vest ºi Nord-Vest. Totuºi, nu trebuie uitat cã performanþa este contabilizatã din punct de vedere procentual ºi nu la nivel nominal, ceea ce aratã doar o reducere a decalajelor faþã de Europa Occidentalã ºi nu ºi o depãºire a performanþelor fermelor din Vest. 66

februarie 2015

Contribuþie majorã la PIB-ul Europei Sectorul produselor lactate are o contribuþie substanþialã la cifra de afaceri agricolã în multe state membre (SM) ale Uniunii Europene (UE), precum ºi în UE în ansamblu. Cu toate acestea, în cadrul UE-27, mãrimea ºi importanþa agricolã a sectorului produselor lactate variazã considerabil între statele membre ºi între regiuni, reflectând de fapt factorii climatici agricoli, precum ºi alte particularitãþi fizico-climatici sau care þin de activitatea umanã.


Efecte diverse La nivel regional al statelor membre ale UE, efectele eliminãrii cotelor de lapte sunt destul de diverse. Astfel în þãri precum Austria, Belgia, Irlanda, Þãrile de Jos ºi Spania se estimeazã o creºtere semnificativã a producþiei de lapte la nivel naþional, iar cu excepþia Spaniei, existã puþinã eterogenitate între regiunile ce compun fiecare þarã, se aratã în raportul intitulat ”Economic Impact of the Abolition of the Milk Quota Regime – Regional Analysis of the Milk Production in the EU” (Impactul economic al abolirii sistemului cotei de lapte – O analizã regionalã a producþiei de lapte în UE), realizat de IPTS în colaborare cu EuroCARE GmbH din Bonn.

Lapte mult, lactate ieftine, dar unde? Creºterea globalã a producþiei de lapte va conduce la scãderea preþurilor produselor lactate în UE-27, fapt ce va exercita presiuni economice asupra regiunilor cu venituri mici din producþia de lapte, în special într-o serie de regiuni din Regatul Unit al Marii Britanii (regiunile de est, sud-est ºi sud-vest), Suedia (Mellersta Norrland ºi Oevre Norrland) ºi în toate regiunile finlandeze. Comparând media modificãrilor de producþie în þãrile din UE-27 cu cele mai mari creºteri ºi scãderi ale producþiei de lapte pe regiuni, eterogenitatea regionalã este cea mai mare în Germania, Italia ºi Portugalia, ultima înregistrând cea mai puternicã eterogenitatea estimatã (-13% scãdere a producþiei în regiunea Lisboa/Lisabona ºi +18% creºtere a producþiei estimate de lapte în regiunea Algarve). La rândul sãu, omogenitatea regionalã este cea mai mare în Olanda, Austria, Ungaria ºi România. Efective de bovine în creºtere

În cadrul statelor membre, modificãrile proiectate în producþia de lapte sunt deosebit de eterogene în Germania, Franþa, Spania ºi Marea Britanie. De exemplu, în Germania, o reducere semnificativã la producþia de lapte este de aºteptat pentru partea de est a þãrii, în timp ce pentru celelalte regiuni se estimeazã cã va avea loc o extindere a producþiei de lapte, pentru multe dintre acestea chiar într-o mãsurã semnificativã. În medie, producþia germanã de lapte este estimatã cã va creºte cu 7%. În Regatul Unit este însã prognozatã o reducere a producþiei de lapte în jur de 5,7% la nivel naþional cu un declin considerabil în special în partea de sud a þãrii ºi mai puþin în cea de nord.

Creºterea producþiei de lapte de vacã în UE-27 se datoreazã în principal unei creºteri cu 4,2% a efectivelor de vaci de lapte. La nivelul statelor membre, creºteri ale efectivelor de vaci de lapte cu valori între 11% ºi 20% sunt proiectate a avea loc în Olanda, Austria, Belgia, Irlanda ºi Spania. În ceea ce priveºte noile state membre, cele mai mari creºteri ale mãrimii cirezilor de vaci de lapte sunt prognozate a avea loc în Ungaria (6,1%) ºi Polonia (4,5%). Creºterea efectivelor de bovine pentru lapte de obicei, se traduce într-o creºtere modestã a densitãþii bovinelor, pentru cã alte tipuri de bovine (pentru îngrãºare) nu sunt afectate în mod substanþial, iar numãrul viþeilor ºi viþelelor alãptate va scãdea, deoarece preþurile pentru viþei sunt determinate de numãrul suplimentar de vaci de lapte. În schimb, unele state membre vor cunoaºte o scãdere a efectivelor de vaci de lapte, în special Marea Britanie, Suedia ºi Franþa (-5,8%, -4.8% ºi respectiv -3.2%). Singurul nou stat membru care va înregistra o scãdere mai importantã a efectivelor de vaci de lapte va fi Republica Slovacã (-2%). În ceea ce priveºte evoluþia efectivelor de vaci de lapte la nivel regional, aproape 70% dintre regiunile europene vor cunoaºte o creºtere a efectivelor de vaci de lapte ca urmare a eliminãrii cotelor. O creºtere fermã a efectivelor de vaci de lapte de peste + 16% poate fi observatã în aproximativ 10% dintre regiuni, ca de exemplu Saarland, Rheinhessen-Pfalz, Koblenz ºi Trier în Germania (peste 33%), în toate regiunile olandeze (în jur de +20 %), Lazio, Molise ºi Campania din Italia (+ 21%), Comunidad de Madrid, în Spania (+ 18%) ºi Algarve din Portugalia (+ 18%). Pe de altã parte, aproximativ 17% dintre regiunile de dezvoltare ale UE se vor confrunta cu o scãdere destul de semnificativã a efectivelor de vaci de lapte cu mai mult de -4%, ca de exemplu majoritatea regiunilor din Grecia (-12% pânã la -19%), Lorraine ºi Alsace din Franþa (-17%), Lisboa ºi Norte în Portugalia (-12%) ºi Sud-Est ºi Est în Regatul Unit (-11% pânã la -13%).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

67


repere

internaþional care pierderile de venituri se situeazã în intervalul -0.7% – -1,2%. Cu toate acestea veniturile agricole totale ar putea sã scadã ºi mai mult din cauza preþurilor medii mai mici la lapte. Totuºi, sectorul european al laptelui ar putea beneficia de pe urma abolirii cotelor de lapte în condiþiile în care preþurile produselor lactate sunt de aºteptat sã scadã mai puþin decât preþurile laptelui crud. Impactul eliminãrii sistemului de cote asupra bugetului FEOGA va apãrea în principal ca urmare a creºterii subvenþiilor de export pentru unt ºi a pierderilor moderate din taxe ºi impozite. Consumatorii ar trebui sã fie favorizaþi

Veniturile agricole vor fi afectate Veniturile agricole sunt cel mai eterogen afectate în Germania, Portugalia ºi Spania. De exemplu, în Germania, unde venitul agricol global scade cu -3.6%, regiunile care vor beneficia cel mai mult de eliminarea cotei sunt Saarland ºi Trier, unde se observã un câºtig în venituri de pânã la 4,8% ºi respectiv 4,4%, în timp ce regiunile cele mai afectate în sens negativ sunt Schwaben, Sachsen-Anhalt, Thüringen ºi Oberbayern, care se vor confrunta cu pierderi de venituri agricole între -6,6% ºi respectiv -5,5%. Prin urmare, în Germania creºterile veniturilor agricole se gãsesc în regiuni cu sectoare ale produselor lactate destul de mici, în timp ce Schwaben ºi Oberbayern, douã dintre cele mai mari regiuni producãtoare de lapte de vacã din Germania, sunt printre regiunile cele mai afectate de scãderi ale veniturilor agricole.

Impactul eliminãrii cotei de lapte, asupra producþiei de lapte regionale este determinat în principal de veniturile mari de pânã acum din sistemul cotelor de lapte, conform scenariului de bazã al studiului. Mai ales regiunile cu venituri ridicate, cum ar fi în Austria (peste 28% per total), Olanda (peste 27% per total), Belgia (Brabantul Valon 38% ºi cu restul cu peste 28%), Luxemburg (29%), ºi în mai micã mãsurã Italia (Lazio, Molise ºi Abruzzo peste 33%) ºi Germania (Saarland, Koblenz ºi Rheinhessen-Pfalz peste 32%) vor cunoaºte o extindere a producþiei de lapte în mod semnificativ. Þãrile nordice vor pierde cel mai mult Efectele regionale asupra veniturilor agricole sunt determinate de preþurile ºi cantitãþile de lapte produse. La nivelul statelor membre, cele mai mari pierderi de venituri agricole sunt proiectate pentru þãrile din nordul Europei, fapt care 68

februarie 2015

reflectã situaþia cã, în nordul Europei ponderea producþiei de lapte în producþia totalã agricolã tinde sã fie mai mare decât în þãrile mediteraneene. Cele mai mari scãderi de venituri agricole vor fi înregistrate pentru Suedia (-5,2%), Finlanda ºi Irlanda (ambele cu -4,5%), Lituania (-3,8%) ºi Germania (-3,6%). În Spania, scãderea venitului agricol este prognozatã a se produce pentru toate regiunile þãrii, cu o pierdere totalã a veniturilor agricole de -0,92% în medie. Cu toate acestea, de departe cele mai mari scãderi ale veniturilor agricole sunt estimate cã vor avea loc pentru regiunile din nord-vestul Spaniei (Cantabria, Asturia ºi Galicia pentru care pierderile se cifreazã între -8,5% ºi -5,3%), adicã în regiunile în care producþia de lapte de vacã joacã un rol important în agriculturã. Pierderi de venituri destul de omogene la nivel regional sunt de aºteptat în Finlanda, Suedia ºi în special în Ungaria, în condiþiile în

Dacã, însã, transmiterea diminuãrilor de preþuri la laptele crud se va face de-a lungul lanþului de aprovizionare cãtre consumatori, atunci, principalii beneficiari ai eliminãrii cotelor de lapte ar putea fi chiar aceºtia. Ei vor putea sã observe începând din acest an o diminuare a preþurilor la întreaga gamã de produse lactate ºi în special la brânzã. La nivel mondial, preþurile produselor lactate au înregistrat în 2014 o scãdere de 48% (mãsuratã prin indicele de preþuri GlobalDairyTrade). DairyCo prognozeazã cã ”Tendinþa generalã de scãdere a preþurilor din a doua jumãtate a anului 2014 pare a cunoaºte un proces de aplatizare, având însã în vedere ºi faptul cã ºi cererea de sezon a jucat un rol în respetiva tendinþã. Untul a prezentat unele semnale pozitive, înregistrând creºteri puternice la ultimele trei licitaþii din 2014, concretizate într-o mãrire a preþului mediu la acest produs cu 10,4%, pânã la 3.145 dolari tona. În spatele acestor evoluþii, se aflã ºi importanta îmbunãtãþire a ofertei de lapte la nivel mondial pe parcursul anului trecut. Acest lucru a condus la un surplus pe pieþele mondiale, în acelaºi timp cu o diminuare a cererii, în special din partea Chinei. Totuºi, chiar dacã nu este de aºteptat sã vedem o redresare semnificativã a preþurilor produselor lactate pânã în a doua jumãtate a anului 2015, perspectivele pe termen lung pentru industrie rãmân optimiste, în condiþiile în care se anticipeazã cã cererea mondialã de lapte va depãºi oferta pentru cel puþin 10 ani de acum înainte". De asemenea, Eurostat prognozeazã cã cel mai mic nivel al preþurilor laptelui la poarta fermei va fi înregistrat în primul trimestru din 2015, pentru ca în a doua parte a anului sã asistãm din nou la o creºtere a acestora. Rãmâne o întrebare de bazã: Dacã preþul laptelui-materie primã va fi mai mic ºi în România, or sã scadã ºi preþul lactatelor, în magazinele patriei?


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

69


repere

etichetare

Ilie Stoian Ioan ªerbãnescu

Noua etichetare a lactatelor este în vigoare.

Chiar aºa?

Începând cu data de 13 decembrie a anului trecut, Regulamentul European 1169/211, referitor la etichetarea produselor alimentare, a devenit aplicabil ºi... obligatoriu. Cunoscut de toþi încã de la emiterea sa, acum mai bine de trei ani, regulamentul ar fi trebuit sã gãseascã firmele, dar ºi autoritãþile, gata pregãtite. Tocmai de aceea, am cãutat sã vedem ce se întâmplã cu noile etichete, fiind puse sub lupã produsele lactate. Imaginea v-o puteþi contura singuri.

Ce spun cei din top? Pentru a vedea ce se întâmplã în cadrul companiilor, legat de noua etichetare a lactatelor, am cãutat sã aflãm opiniile celor din Top. Iatã care a fost opinia doamnei Erika Iordache, Manager Reglementare ºi Relaþii Instituþionale al companiei Danone România: ”Danone a utilizat perioada de tranziþie stipulatã în Regulamentul 1169/2011 pentru a opera alinierile necesare concomitent cu alte proiecte, astfel încât, doar puþine referinþe de produs au fost în situaþia modificãrii ambalajului, exclusiv datoritã noilor cerinþe legale. Aceastã abordare ne-a permis sã lucrãm planificat, reducând stresul ºi riscul de pierderi financiare sub formã de ambalaje perimate. Apoi, conform prevederilor Regulamentului, produsele ambalate înainte de 14 decembrie 2014 pot fi comercializate pânã la epuizarea stocurilor, la fel ºi produsele deja existente în circuitul comercial la data respectivã. Prin urmare, un bun management al stocurilor ºi-au dovedit utilitatea, neavând pierderi.

70

februarie 2015

În altã ordine de idei, subliniez cã nu doar cã am implementat în totalitate noua legislaþie, dar, mai mult, cu foarte puþine excepþii, produsele noastre poartã ºi etichetarea nutriþionalã, a cãrei obligativitate survine începând cu 13 decembrie 2016. Existã însã capitole în Regulamentul 1169 care urmeazã a fi clarificate. Astfel de aspecte se referã, de exemplu, la toleranþele ºi regulile de rotunjire pentru etichetarea nutriþionalã, la etichetarea voluntarã a riscului de prezenþã neintenþionatã în aliment a unor ingredienþi sau substanþe care pot cauza alergii sau intoleranþe, ori la etichetarea originii unor alimente sau ingredienþi. Ca un comentariu personal, cred cã beneficiile aduse consumatorilor prin noul sistem de etichetare sunt modeste, în raport cu costurile suportate de industria alimentarã europeanã.”


Cristian Popa, Specialist Etichetare: ”3 din 4 produse nu sunt etichetate corect” Bun! Dacã, iatã, cei mari rezolvã problema, care este situaþia la nivel de piaþã? Pentru o opinie avizatã, ne-am adresat domnului Cristian Popa, specialist pe probleme de etichetare. Iatã ce rãspuns am primit: ” Cu toþii am avut la dispoziþie peste 3 ani sã citim noua lege ºi sã ne adaptãm la noile cerinþe europene privind etichetarea alimentelor. S-ar putea spune cã am avut timp berechet, doar cã lucrurile nu au stat aºa. Am realizat zilele acestea un studiu privind conformitatea produselor lactate româneºti cu noua legislaþie europeanã a etichetãrii. Am analizat 31 de produse lactate de la diverºi producãtori români. Am ales produsele în mod aleator din raftul supermarketului ºi am analizat: iaurturi (7 sortimente), lapte consum (3), sana (3), unt (5), brânzã burduf (2), caºcaval (4), brânzeturi (4) ºi creme brânzã (3). Nu am fost extrem de exigent în analiza mea, am fost chiar destul de "permisiv". Concluzia analizei mele, privind corectitudinea etichetãrii conform noii legi europene, a fost cã, din cele 31 de produse lactate analizate, doar 7 îndeplineau cerinþele noului regulament, având o medie de 23%, ceea ce înseamnã cã 77% dintre produsele analizate sunt neconforme. Sau 3 produse din 4 nu sunt etichetate corect. Sã fim însã corecþi, existã ºi o scuzã, legea permite o perioadã de tranziþie între vechea lege ºi noul regulament, perioadã în care mai pot fi folosite vechile ambalaje, pentru a se putea consuma

stocurile de etichete vechi. Cât de lungã este aceastã perioadã de tranziþie ? Aici lucrurile devin discutabile, deoarece nu existã o datã limitã. Pe mãsurã ce trece timpul, situaþia se poate complica, deoarece noul regulament poate suferi modificãri. În plus, unele paragrafe din lege sunt discutabile, autoritatea de control putând avea o pãrere diferitã de cea a producãtorilor. Cã veni vorba despre autoritatea de control, se pare cã nici aceasta nu este pregãtitã ºi cã mai are nevoie de timp. Cu ocazia seminarului organizat de Romalimenta în decembrie, preºedintele Dunca a apreciat cã ANPC mai are nevoie de încã 6 luni pentru studierea legii. No comment! O ultimã remarcã: odatã cu intrarea în vigoare a acestui nou regulament, Guvernul a dat o Hotãrâre care a intrat în vigoare la exact aceeaºi datã cu regulamentul. Ce se spune în aceastã nouã Hotãrâre? În esenþã, un singur lucru important: se mãresc amenzile ! Any comment?”

Marius Alexandru Dunca, Preºedinte ANPC: ”Termenul de graþie de ºase luni nu va fi prelungit” La finalul lunii decembrie, Romalimenta împreunã cu ANPC, au organizat un simpozion pe tema noului Regulament, eveniment la care au participat foarte mulþi specialiºti din industria alimentarã, tocmai pentru a se evita neregulile ºi pentru ca noile etichete sã fie cât mai repede lipite, tipãrite, ”invitate” pe produse. La acea întâlnire, domnul Marius Alexandru Dunca anunþa atât o perioadã de graþie de 6 luni, cât ºi un program de acþiune în cadrul cãruia, comisarii ANPC vor purta un dialog de lucru cu firmele din sector, pentru a le instrui suplimentar. Iatã ce ne-a declarat domnia sa, în legãturã cu aceastã acþiune: ”Vreau sã vã spun cã dialogul de lucru cu firmele din industria alimentarã, dar ºi cu alte instituþii ale statului, pe tema Regulamentului 1169 a început cu mult înainte de decembrie 2014. Dar, iatã, acum, în 2015, comisarii Autoritãþii au numeroase întâlniri cu producãtorii de alimente, pe aceastã temã. La sediu, primim mereu modele de etichete de la companii, corectând acolo unde este cazul ºi acordând sprijin total pentru punerea în practicã a noului Regulament. Dar, avertizez asupra faptului cã termenul de tranziþie, de ”graþie”, de ºase luni, nu va fi prelungit, iar, cine nu-l va aplica, va fi sancþionat conform legii.”

revista specialiºtilor din industria lactatelor

71


repere

etichetare cã amestecul lingvistic nu e întâmplãtor; plinã de informaþii pentru greci ºi turci, pe etichetã nu se mai gãseºte loc pentru ceea ce ne intereseazã pe noi.” Emilia Marin, 38 de ani: ”Cantitatea netã, cum o numiþi, este aºezatã pe ambalaj, fãrã sã ni se spunã dacã greutatea produsului e aproape sau aceeaºi cu a ambalajului; ca în cazul brânzei topite ambalatã în cutii de carton ºi staniol. Nu mai vorbim de lactatele la sticlã sau pet, unde este trecut doar volumul ambalajului.” Elena Stamate, 73 de ani: ”Vreau sã vãd, în sfârºit, fãrã efort ce scrie pe eticheta produselor lactate. Sã povestesc nepoþilor cum, pânã în 2015, pe etichete erau scrise informaþii, cu litere cât o sãmânþã de susan.”

Ce spune Vocea poporului? Dar, ce spune ”vocea poporului”? Care este opinia consumatorilor legatã de noua etichetare ºi, mai ales, dacã au aflat de doile dispoziþii? Lipsiþi de surprindere, am constatat cã un mare numãr dintre cumpãrãtorii intervievaþi în supermarket-uri sau în mici magazine sunt strãini ºi uneori dezinteresaþi de noile dispoziþii comunitare, cu privire la etichetarea produselor alimentare. Numai 6 (ºase) dintre cei 20 (douãzeci) dispuºi sã rãspundã întrebãrilor noastre s-au dovedit interesaþi, fiind în cunoºtinþã de noile reglementãri, 4 (patru) dintre aceºtia considerând cã reglementãrile vor produce efecte reale pe piaþa produselor lactate din România. Iatã ce rãspunsuri am primit de la unii dintre cei chestionaþi într-un hipermarket bucureºtean.

72

februarie 2015

Ioan Georgevici, 28 de ani: ”Din ce în ce mai rar, denumirea produsului este una ºi aceeaºi cu cea a producãtorului, cu toate cã se mai strecoarã printre lactate denumiri care trimit spre cel care le produce: caºcaval de la... iaurt de la... sau telemea de la... Pe mine m-ar interesa ºi producãtorul, dar vreþi sã fiu cinstit? Sunt mai interesat de locul de unde provine.” Gabriela Mailat, 46 de ani: ”Fiindcã tot se încearcã o împrospãtare a identitãþii lactatelor, e bine, ºi se pare cã se trece la o etichetã care sã atragã nu doar prin culoare ºi origine geograficã. Azi, cumpãrãtorul e mult diferit de cel de acum zece sau douãzeci de ani.” Marian Costea, 33 de ani: ”Fraþilor, lista asta cu ingrediente este un amestec. Uite: începem lista pe care o avem aici cu puterea caloricã a produsului ºi încheiem cu procentul de sare. Iar despre lapte, aflu de pe eticheta principalã cã iaurtul ãsta conþine lapte ºi 0,1% grãsime. Cât, oare e lapte aici? L-am luat însã, fiindcã e cel mai ieftin de pe raft.” Corneliu Preda, 54 de ani: ”Pe multe dintre produsele lactate perisabile, cu termen scurt de valabilitate, oferite nouã, cumpãrãtorilor din România, informaþiile (atâtea câte sunt) sunt scrise în mai multe limbi, de parcã laptele bãtut ar putea ajunge în Bulgaria sau Serbia. Barem sã fi fost scrise în limbi de circulaþie internaþionalã. Eu cred

Mircea Creþean, 24 de ani: ”Dacã e aºa cum spuneþi, cã literele ºi cifrele ºi literele vor avea o înãlþime de 1,2 milimetri, înseamnã cã noile reguli privind etichetarea chiar rezolvã o problemã majorã, cu care ne confruntãm zilnic. Nu am deficienþe de vedere, însã, de nenumãrate ori renunþ sã citesc cuvintele ºi cifrele de pe ambalaje, din cauza literelor de mãrimea micronilor.” Iulia Constantin, 42 de ani: ”Ia fãceþi-vã timp ºi luaþi la mânã câteva produse lactate! De colo... de colo... ºi spuneþi-mi pe câte dintre ele scrie cã provoacã alergii. Eu ºtiu cã sunt alergicã la lapte ºi ouã, dar una ca mine, care nu are habar cã laptele poate provoca intoleranþã sau alergii ce face? Se scarpinã ºi îi dã cu lactate înainte.” Marinela Donca, 47 de ani: ”Eu cred cã alergicii ºtiu mai bine ce le provoacã stãrile de rãu. E drept cã atunci când laptele sau produsele lactate intrã în compoziþia altor produse, ca îngheþata, pizza sau produsele de panificaþie, sã zicem, acestora trebuie li se spunã la ce se expun. Dar... cred cã nu sunt strãini de asta.” Neculai Iordan, 61 de ani: ”Nu pot decât sã fiu satisfãcut de acest lucru. Persoanele alergice, expuse la reacþii de intoleranþã pot avea de suferit serios, dupã consumul unora care provoacã alergii specifice. Ca medic, aº fi mulþumit sã vãd pe ambalaje mãcar inscripþii, tipice ca fond sau culoare care, în timp, sã devinã familiare persoanelor alergice.”


Problemã de ultim moment! Dar, iatã, în afarã de problemele ”curente”, ale etichetãrii, s-a mai ivit încã una, identificatã ºi de unii dintre intervievaþii de mai sus, dar ºi de domnul George Grecu, unul dintre specialiºtii de anvergurã naþionalã a industriei lactatelor din România. Acesta a trimis chiar o propunere concretã, atât cãtre MADR, cât ºi spre ANPC ºi APRIL. Iatã un fragment din scrisoarea trimisã autoritãþilor: ”În ultima vreme, asistãm la un asediu asupra industriei alimentare din România, prin importuri mari, directe, asigurate de multinaþionale, sau indirecte, asigurate de diferiþi comercianþi. Aceste importuri vin la preþuri foarte mici, comparativ cu preþurile firmelor româneºti ºi, de multe ori, la o calitate îndoielnicã. Acest lucru este posibil din cauza unor lacune ale legislaþiei din România, prin care numele producãtorului real poate fi omis prin indicarea importatorului sau distribuitorului, fiind obligatorie doar indicarea mãrcii de identificare a producãtorului sau a ultimului ambalator. Propun, aºadar, obligativitatea etichetãrii clare a numelui producãtorului, indiferent de unde provine acel produs alimentar. În acest fel, consumatorul va alege în cunoºtinþã de cauzã, ºi nu prin înºelãtoria permisã de ambiguitatea legilor. Toatã lumea îºi protejeazã industria, din pãcate, România, nu. De asemenea, mai propun ca ANPC sã lanseze o listã cu denumirile produselor alimentare din România, ca sã nu se mai poatã comercializa produse false, cu denumiri consacrate în România ( ex: brânzã fermentatã sau topitã, vândutã drept caºcaval.” Se va da curs acestei propuneri? Vom vedea. Pânã una-alta, sã vedem cum se rezolvã noua etichetare a lactatelor!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

73


repere

legislaþie

Ioan ªerbãnescu

Legea concurenþei,

de la literã la amendã

Având drept scop protecþia, menþinerea ºi stimularea concurenþei ºi a unui mediu concurenþial normal, în vederea promovãrii intereselor consumatorilor, Legea concurenþei se aplicã actelor ºi faptelor sãvârºite de întreprinderi, grupuri de întreprinderi, persoane fizice/ juridice, autoritãþi, instituþii ale administraþiei publice locale sau centrale, care restrâng, împiedicã sau denatureazã concurenþa, în mãsura în care acestea intervin prin operaþiuni de piaþã, influenþând (in)direct concurenþa. Luând în vedere faptul cã, în ultima perioadã, tot mai multe firme din industria lactatelor sunt supuse investigaþiilor Consiliului Concurenþei, gãsim ca utilã prezentarea celor mai importante prevederi ale legislaþiei din domeniu.

74

februarie 2015

Practici anticoncurenþiale Trebuie remarcat, de la bun început, cã acest act legislativ interzice orice înþelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaþiilor de întreprinderi ºi practici concentrate, care au ca obiect sau efect împiedicarea restrângerea ori restrângerea concurenþei pe piaþa româneascã, în special care stabilesc (direct sau indirect) preþuri de vânzare ºi cumpãrare sau orice alte condiþii de tranzacþionare, inclusiv cele care limiteazã/controleazã producþia ºi comercializarea, dezvoltarea tehnicã sau investiþiile ºi cele care împart pieþele sau sursele de aprovizionare aplicând, în raporturile cu partenerii comerciali, condiþii inegale la prestaþii echivalente, provocând un dezavantaj concurenþial unora dintre ei. De acelaºi tratament au parte cei care condiþioneazã încheierea contractelor de acceptarea unor prestaþii suplimentare sau cei care eliminã de pe piaþã alþi concurenþi, limiteazã sau împiedicã accesul pe piaþã a altor întreprinderi. Se prezumã pânã la proba contrarã, cã una sau mai multe întreprinderi se aflã în poziþie dominantã, în situaþia în care cota sau cotele cumulate pe piaþa relevantã, în perioada supusã analizei, depãºesc 40%. Cu toate cã este strict reglementatã interzicerea înþelegerilor, care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenþei pe piaþã, aceste prevederi nu se aplicã în urmãtoarele situaþii: a. în cazul în care cota de piaþã cumulatã deþinutã de pãrþi la o înþelegere nu depãºeºte 10% pe niciuna dintre pieþele relevante afectate de înþelegere, atunci când aceasta este încheiatã între întreprinderi care au caracter de concurenþi, existenþi sau potenþiali, pe una dintre aceste pieþe; b. în cazul în care cota de piaþã deþinutã de fiecare dintre pãrþile la înþelegere nu depãºeºte 15% pe niciuna dintre pieþele relevante afectate de înþelegere, atunci când aceasta este încheiatã între întreprinderi care nu sunt concurenþi existenþi sau potenþiali, pe niciuna dintre aceste pieþe; c. în cazul în care este dificil sã se stabileascã dacã este vorba de o înþelegere între (ne)concurenþi, se aplicã pragul de 10%.


Efectul cumulativ al înºelegerilor Interdicþii În ceea ce priveºte autoritãþile administraþiei publice locale sau centrale ºi ale entitãþilor cãtre care îºi deleagã atribuþiile, sunt interzise orice (in)acþiuni prin care acestea restrâng, împiedicã sau denatureazã concurenþa, precum: limitarea libertãþii comerþului sau a autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementãrilor legale, fiind în acelaºi timp vizatã stabilirea de condiþii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor. În cazul în care autoritãþile publice nu se conformeazã, în termenul stabilit, mãsurilor stabilite prin decizie de cãtre Consiliul Concurenþei, în scopul restabilirii mediului concurenþial, acesta poate introduce acþiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureºti, solicitând instanþei, dupã caz, anularea (în tot sau în parte) a actului ce a condus la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenþei, obligarea autoritãþii sau instituþiei în cauzã sã emitã un act administrativ ori sã efectueze o anumitã operaþiune administrativã.

Atunci când, pe o piaþã relevantã, concurenþa este restrânsã de efectul cumulativ al unor înþelegeri de vânzare de bunuri sau de servicii încheiate cu diferiþi furnizori sau distribuitori, pragurile menþionate anterior sunt reduse la 5%, pentru înþelegerile încheiate pentru concurenþi. Înþelegerile nu restrâng concurenþa în cazul în care cotele de piaþã nu depãºesc de 10%, 15%, respectiv 5%, cu mai mult de douã puncte procentuale în decursul a doi ani calendaristici succesivi. Aceste prevederi nu se aplicã acordurilor care conþin oricare dintre urmãtoarele restricþii grave: în ceea ce priveºte acordurile dintre concurenþi, restricþii care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaþie cu alþi factori aflaþi sub controlul pãrþilor au ca obiect fixarea preþurilor de vânzare cãtre terþi, limitarea producþiei sau vânzãrilor, împãrþirea pieþelor sau clienþilor.

Consiliul Concurenþei Autoritate administrativã autonomã în domeniul concurenþei, cu personalitate juridicã, Consiliul Concurenþei îºi exercitã atribuþiile potrivit Legii concurenþei, structura organizatoricã ºi de personal, atribuþiile de conducere ºi de execuþie fiind stabilite prin regulamente interioare. Consiliul Concurenþei îºi desfãºoarã activitatea, delibereazã ºi ia decizii în plen sau comisii, hotãrârile fiind adoptate cu majoritatea voturilor membrilor. În vederea exercitãrii atribuþiilor sale, Consiliul Concurenþei îºi elaboreazã ºi îºi adoptã regulamentul de organizare, funcþionare ºi procedurã, constituindu-ºi propriul aparat, la nivel central ºi local. Consiliul Concurenþei are urmãtoarele atribuþii: - efectueazã investigaþiile privind aplicarea prevederilor din Legea concurenþei, precum ºi a prevederilor art. 101 ºi 102 din Tratatul privind funcþionarea UE; - ia deciziile prevãzute de lege pentru cazurile de încãlcare a dispoziþiilor din Legea concurenþei ºi a dispoziþiilor Tratatului privind funcþionarea UE (art. 101 ºi 102), constatate în urma investigaþiilor efectuate de inspectorii de concurenþã; - acceptã angajamente ºi impune mãsuri interimare; - ia decizii pentru cazurile de concentrãri economice; - retrage, prin decizie, beneficiul exceptãrii pentru înþelegerile, deciziile asociaþiilor de întreprinderi sau practicile concertate cãrora li se aplicã prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii;

- asigurã aplicarea deciziilor proprii; - efectueazã, din proprie iniþiativã, investigaþii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord între anumite sectoare, atunci când rigiditatea preþurilor sau alte împrejurãri sugereazã posibilitatea restrângerii/denaturãrii concurenþei pe piaþã; - sesizeazã Guvernul asupra existenþei unei situaþii de monopol sau a altor cazuri ºi propune acestuia adoptarea mãsurilor necesare pentru remedierea disfuncþionalitãþilor constatate; - sesizeazã instanþele judecãtoreºti asupra cazurilor în care acestea sunt competente; - urmãreºte aplicarea dispoziþiile legale ºi a altor acte acte normative incidente în domeniul de reglementare al Legii concurenþei; - sesizeazã Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraþiei publice centrale ºi locale în aplicare Legii concurenþei;

- emite avize pentru acte normative specifice; - recomandã Guvernului ºi administraþiilor publice adoptarea de mãsuri care sã faciliteze dezvoltarea pieþei ºi a concurenþei ºi propune luarea de mãsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care nu sunt respectate dispoziþiile Consiliului Concurenþei; - realizeazã studii ºi întocmeºte rapoarte privind domeniul de activitate ºi face publicã aceastã activitate; - reprezintã România ºi promoveazã schimbul de informaþii ºi experienþã în relaþiile cu organizaþiile ºi instituþiile internaþionale de profil; - stabileºte ºi aprobã misiunea, strategia generalã ºi programele de activitate ale autoritãþii de concurenþã; - asigurã aplicarea OUG 117/2006 privind procedurile naþionale în domeniul ajutorului de stat.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

75


repere

legislaþie

Rãsplata, dupã faptã Consiliul Concurenþei a sancþionat 25 de companii de pe piaþa comercializãrii produselor alimentare (4 retaileri ºi 21 de furnizori ai acestora) cu amenzi în valoare totalã de 154.029.538 lei (aprox. 35 milioane euro), cea mai mare dintre sancþiunile aplicate fiind de 49.684.182 lei (11,3 milioane euro). Sancþiunile au fost aplicate în cadrul investigaþiei având ca obiect înþelegeri pentru fixarea preþurilor între retaileri ºi furnizorii acestora. În urma investigaþiei a fost sancþionatã încãlcarea Legii concurenþei, atât pentru stabilirea preþurilor de revânzare (de raft), cât ºi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoþiilor. Consiliul Concurenþei a constatat cã preþurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaþã, prin raportul dintre cerere ºi ofertã, ci furnizorul ºi retailer-ul stabileau un preþ fix sau minim. Aceastã practicã a condus la preþuri mai mari pentru consumatorul final, retailer-ul neputând sã scadã preþul sub limita stabilitã cu furnizorul. În ceea ce priveºte comportamentul companiilor în cadrul promoþiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri ºi furnizori conþineau o clauzã care prevedea cã, în aceeaºi perioadã, furnizorii nu puteau realiza promoþii simultane în diferite lanþuri de retail, acestea putând numai sã alterneze. Astfel, consumatorul final nu putea sã aibã acces, în acelaºi timp, la promoþii ºi implicit la cel mai mic preþ din magazine concurente. Decizia de a (nu) realiza promoþii în lanþuri de magazine concurente trebuie sã aparþinã furnizorului. Trebuie reamintit cã investigaþia Consiliului Concurenþei a vizat iniþial posibila încãlcare a regulilor de concurenþã naþionale ºi comunitare de cãtre lanþurile de retail ºi furnizorii acestora. În cadrul investigaþiei declanºate, Consiliul Concurenþei a efectuat inspecþii inopinate, documentele ridicate în cadrul acestor inspecþii aflându-se în analiza autoritãþii române de concurenþã.

76

februarie 2015

Încã un proiect legislativ La sfârºitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinþarea unui sistem de monitorizare a preþurilor bunurilor de consum, respectiv ”Monitorul preþurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaþia Consumatorilor din România (APC România), cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC) ºi al Consiliului Concurenþei, cuprinde crearea unei platforme on-line, care sã afiºeze sãptãmânal preþurile produselor care fac parte din coºul zilnic al populaþiei. Obiectivele proiectului sunt, pe de o parte, informarea consumatorilor care vor putea compara preþurile ºi identifica magazinele de unde pot cumpãra alimentele de bazã, la cele mai mici preþuri, iar pe de altã parte, scãderea preþurilor, ca urmare a creºterii concurenþei între magazine. Aceste acþiuni ale Consiliului Concurenþei se înscriu în trendul european privind acordarea unei atenþii sporite sectorului de comercializare a produselor alimentare, prin intermediul lanþurilor de retail.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

77


util

idei de afaceri

Teodora Chiorean

Trendul ascendent al fermelor de familie

Fermele de familie reprezintã segmentul de mijloc în agricultura româneascã. Cred cã societatea româneascã, în toate domeniile de activitate, are nevoie de o clasã de mijloc din ce în ce mai puternicã ºi aceastã clasã de mijloc trebuie sã fie structura cea mai importantã care sã susþinã economia. De aceea, obiecivele Ministerului Agriculturii merg în aceastã direcþie. În perioada 2014-2020 am stabilit douã obiective prioritare, care vor fi finanþate din fondurile europene pe care le avem la dispoziþie, în special prin Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã. (Daniel Constantin, ministru al Agriculturii).

Integrarea în producþie La nivel mondial, existã peste o jumãtate de miliard de ferme de familie, dovedindu-se a fi cel mai important furnizor de hranã, atât în þãrile dezvoltate, cât ºi în cele aflate în curs de dezvoltare. România are peste 800.000 de fermieri, care fac agriculturã la nivel minim ºi cresc animale exclusiv pentru supravieþuire. Cu toate acestea, autoritãþile încearcã sã îi determine sã promoveze la nivelul de fermã profitabilã de familie, sã producã pentru consumul propriu, pentru desfacere pe piaþã, cu beneficii decente ºi sigure. Conceptul fermei de familie este asociat cu valori familiale, prcum: solidaritatea, continuitatea ºi angajamentul. Din punct de vedere economic, ferma de familie se identificã cu abilitãþi antreprenoriale specifice, management, evaluarea riscurilor, rezistenþã ºi împlinire 78

februarie 2015

profesionalã. Fermele de familie oferã mai mult decât o ocupaþie profesionalã, acestea reflectând un stil aparte de viaþã. Ferma de familie este, pânã la urmã, exploataþia agricolã aparþinând persoanelor fizice, în calitate de producãtori agricoli înregistraþi în Registrul exploataþiilor agricole sau înregistratã ca persoanã fizicã autorizatã, întreprindere individualã, întreprindere familialã. Fermele de familie, fermele mici, pot oferi producþiei diversitate, putând face mai uºor faþã schimbãrilor de pe piaþã ºi crizelor economice, deoarece se bucurã de o capacitate ridicatã de adaptare, în comparaþie cu alþi operatori. Urmare acestei disponibilitãþi de adaptare, produsele oferite de fermele de familie se aliniazã mai uºor cerinþelor consumatorului, putând juca totodatã un rol important pe piaþa româneascã.


Deschidere spre finanþare O provocare constantã a fermelor de familie este accesul la pieþe. Produsele agroalimentare româneºti ating, în marea lor majoritate, un standard ridicat din punct de vedere calitativ, ce poate fi comparat, fãrã rezerve, cu cel înregistrat în statele cu agriculturã dezvoltatã, dar povara realã a fermelor de familie este derularea activitãþii pe o piaþã unde concurenþa este dusã la extrem, neacoperind costurile impuse de producþie. Este unul dintre motivele pentru care, în noul Program Naþional de Dezvoltare Ruralã au fost introduse forme complementare de sprijin, care au în centru ferma de familie. Oportunitãþi pentru achiziþii de tehnologii În cazul fermei de familie, sunt create oportunitãþi pentru achiziþii de echipamente ºi utilaje, realizarea de proiecte care prevãd construcþii-montaj (grajduri, fânare, clãdiri anexe), înfiinþarea de ferme ºi/sau unitãþi de producþie, prin ocuparea membrilor familiei cu toate activitãþile din cadrul fermei ºi pentru completarea veniturilor din activitatea agricolã, cu venituri din activitãþi complementare. Valoarea maximã acordatã unui proiect de sprijin pentru o fermã de familie a fost

stabilitã, în 2014, la 15.000 de euro, cu 100% sprijin nerambursabil. Ponderea sprijinului rambursabil este de 50%, cu posibilitatea majorãrii cu 20 de puncte procentuale (fãrã a depãºi 90%).

de sprijin din cadrul PNDR 2014-2020 va contribui la fiscalizarea coerentã a acestor activitãþi, conducând la consolidarea bugetului autoritãþilor publice ºi sporind totodatã baza de investiþii pentru dezvoltarea ulterioarã.

Deci, nu mai încape îndoialã cã oportunitatea de dezvoltare a noii agriculturi româneºti pleacã de la susþinerea continuã a fermelor de familie. La rândul sãu, Camera de Comerþ ºi Industrie a României susþine mãsurile incluse în noul PNDR 2014-2020, cu referire la cofinanþare pentru fermele de familie, prin acordarea de microcredite în condiþii evident avantajoase, garantate de cãtre autoritãþi, în proporþie de 80%.

Nu mai puþin de 35 de milioane de euro au fost puºi la bãtaie anul trecut pentru sprijinirea fermelor de familie. Potrivit oficialilor APDRP, prin mãsura 121 s-a ajuns la o diversificare a producþiei, adaptarea unor exploataþii la standarde comunitare, dar ºi la creºterea veniturilor exploataþiilor agricole sprijinite, încurajând astfel grupurile de producãtori.

Este salutarã seria de mãsurile PNDR, adresatã dezvoltãrii sectorului fermelor de familie ºi a resurselor umane din cadrul acestora, care oferã sprijin pentru formarea profesionalã ºi dobândirea de competenþe. Totodatã este de apreciat încurajarea investiþiilor în agriculturã, prin alocarea distinctã de fonduri pentru fermele de familie. Þara noastrã încurajeazã ºi susþine aceste mãsuri, care reprezintã esenþa politicilor guvernamentale ºi europene de susþinere a afacerilor mici ºi mijlocii din agriculturã. Constituirea fermelor de familie drept beneficiari ai mãsurilor

Producþia de alimente trebuie mãritã Organizaþia pentru Alimentaþie ºi Agriculturã din cadrul Naþiunilor unite estimeazã estimeazã cã producþia de alimente va trebui majoratã, pânã în 2050, cu 60 %. În condiþiile actuale, mare parte din aceastã creºtere ar trebui sã vinã din zona fermelor de familie din þãrile în curs de dezvoltare, inclusiv din statele sãrace. Potrivit datelor FAO, 80% din terenurile agricole din Africa Subsaharianã ºi Asia sunt deþinute de mici fermieri, în timp ce 75% din alimentele pe care le consumãm sunt generate de 12 plante ºi 5 specii de animale, fermele de familie conservând multe specii rezistente la schimbãrile climatice.

Pentru tinerii fermieri, în 2015, primele proiecte pentru accesarea de fonduri europene în cadrul PNDR 2014-2020 vor fi depuse, cel mai probabil, pentru înfiinþarea fermelor de familie. Astfel, tinerii fermieri vor putea depune proiecte la Oficiile judeþene pentru Finanþarea Investiþiilor Rurale, pentru a primi 50.000 de euro nerambursabili. Fermierii care vor sã obþinã aceºti bani trebuie sã aibã maxim 40 de ani ºi sã aibã domiciliul în România. Noul program cuprinde 15 mãsuri de finanþare ºi, potrivit MADR, fondurile susþin, în principal, diminuarea lanþului existent între producãtor ºi consumatorul final, un foarte mare accent punându-se pe ferma de familie. Astfel, vor fi mai mult susþinuþi tinerii fermieri, care vor sã dezvolte afaceri de succes cu bani europeni, fiind stimulatã, în egalã mãsurã, producþia. Ca o consecinþã, un fermier care va depune un dosar pentru a obþine fonduri europene într-un proiect agricol, va primi 50% din bugetul pe care îl prezintã a fi necesar investiþiei, cealaltã jumãtate fiind asiguratã din propriul buget. Însã depunerea simultanã ºi a unui proiect de procesare ar putea conduce finanþarea din bani europeni nerambursabili spre pragul de 70%.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

79


util

certificare

Ioan ºerbãnescu

Condiþii zootehnice pentru testarea aptitudinilor de reproducþie

Proceduri privind autorizarea taurilor de reproducþie În calitatatea sa de autoritate competentã în domeniu, Agenþia Naþionalã pentru Ameliorare ºi Reproducþie în Zootehnie (ANARZ) autorizeazã, din punct de vedere zootehnic, unitãþile de testare a taurilor, colectare, depozitare ºi comercializare a materialului seminal congelat.

80

februarie 2015

Ca obiectiv principal al procedurii se remarcã organizarea ºi executarea lucrãrilor de testare a taurilor, dupã propriile performanþe ºi dupã descendenþi, obligatoriu pentru fiecare rasã, care constituie obiectul de activitate, în vederea utilizãrii lor la însãmânþãri artificiale, în conformitate cu acordurile semnate cu asociaþiile de ameliorare a rasei. Tãuraºii introduºi în testul TPP (Testarea pe baza Propriilor Performanþe) vor fi verificaþi în laboratoare autorizate, în vederea certificãrii paternitãþii, indivizii depistaþi cu anomalii ereditare fiind eliminaþi de la efectuarea testului. Aprecierea tãuraºilor dupã capacitatea de reproducþie se executã în perioada de vârstã 7-16 luni, etapele de apreciere a capacitãþii de reproducþie fiind: dresajul, controlul funcþiei sexuale (libidou, comportament sexual, parametri spermatici, testul de epuizare etc.). Dresajul tãuraºilor are drept scop obiºnuirea acestora cu sistemul artificial de exploatare ºi menþinere a reflexelor condiþionat pozitive, specifice fiecãrui individ. Aprecierea comportamentului sexual ºi a libidoului se face pe bazã de notare, în scara 1-5. Reflexele de erecþie ºi ejaculare se vor nota separat, între aceleaºi limite. Aprecierea libidoului: - nota 1 = indiferenþa faþã de manechin, cu toate cã tãuraºul este îndemnat sã execute saltul; - nota 2 = interes scãzut pentru efectuarea împerecherii, manifestã încercãri vagi de executare a saltului, saltul este ezitant (în caz de executare), caracterizat prin jaret închis, în timpul saltului; - nota 3 = executã saltul pe manechin, dupã evidente ºi repetate ezitãri, manifestã slab reflexul de îmbrãþiºare ºi este slab exteriorizat reflexul de zvâcnire caracteristic;

- nota 4 = executã saltul violent, urmat imediat de reflexele de îmbrãþiºare executã saltul ºi zvâcnire corect efectuate; - nota 5 = executã saltul în mod evident ºi corect, atenþia tãuraºului este îndreptatã numai asupra manechinului, reflexele de îmbrãþiºare ºi zvâcnire sunt manifestate corect. Aprecierea manifestãrii reflexelor de erecþie ºi ejaculare la vaginul artificial: - nota 1 = lipsa erecþiei sau erecþia incompletã a penisului; - nota 2 = erecþie satisfãcãtoare, nu cautã vulva, ejaculare în furou; - nota 3 = erecþie bine exteriorizatã, cãutarea evidentã a vulvei, fãrã ejaculare; - nota 4 = erecþie bine exteriorizatã, cãutarea energicã a vulvei, ejaculare întârziatã; - nota 5 = erecþia penisului la vederea manechinului, cãutarea energicã a vaginei, ejaculare rapidã cu zvâcnire evidentã. Urmeazã testele de epuizare fizicã ºi testele caltativ-cantitative ale materialului seminal. În funcþie de rezultatele obþinute la aprecierea capacitãþii de reproducþie, centrele de colectare stabilesc destinaþia tãuraºilor: - reformat (inapt pentru reproducþie), tãuraºii care primesc nota 1-2 la comportamentul sexual, indicii cantitativi ºi calitativi ai materialului seminal ºi testul de epuizare; - destinat montei naturale, tãuraºii care primesc note între 3 ºi 5 la comportamentul sexual, indicii calitativi ºi cantitativi ai materialului seminal, testul de epuizare ºi note între 1-2 la pretabilitatea pentru congelare a materialului seminal; - destinat producerii materialului seminal congelet (note 3-5 la comportamentul sexual, testul de epuizare, indicii calitativi ºi cantitativi ai materialului seminal).


util

infoweb

Teodora Chiorean

http://bdm-verband.org/html/index.php

http://www.hvm.bioflux.com.ro/ Portal dedicat celor care doresc sã publice propriile lucrãri de medicinã veterinarã, HVM (Human & Veterinary Medicine) este o publicaþie care acoperã toate domeniile de medicinã umanã ºi veterinarã, publicând simultan lucrãri originale, scurte comunicãri ºi articole revizuite din domeniu. Revista HVM Bioflux, oferã posibilitatea cititorilor de a publica propriile documente (tipãrite ºi on-line). Manuscrisul trebuie sã fie prezentat prin e-mail la Editor-in-Chief Dr. ºtefan Cristian Vesa (stefanvesa@gmail. com). Acesta poate fi un articol original, o comunicare scurtã sau un comentariu, scris conform modelului prezentat în structura site-ului. Editorii îºi rezervã dreptul de a adapta stilul anumitor standarde de uniformitate. Comunicãrile scurte nu trebuie sã urmeze modelul propus, fiind deschise liberei redactãri. Cu toate acestea, articolele trebuie sã fie întocmite în conformitate cu stilul revistei. În scopul grãbirii procesului de editare, manuscrisele trebuie redactate atent, urmând a fi supuse corecturii, oferind ulterior posibilitatea autorilor sã facã ultimele modificãri editoriale, înaintea publicãrii.

Bundesverband Deutscher Milchviehhalter (BDM) este o asociaþie germanã a producãtorilor de lactate, independentã politic, care susþine ºi consolideazã drepturile membrilor sãi. Considerã cã politica agricolã trebuie sã fie „cel mai curat patronaj politic” ºi încearcã sã vinã cu soluþii în întâmpinarea problemelor cu care se confruntã fermierii, conducând un dialog constructiv între aceºtia ºi organizaþiile de profil. Producãtorii de lapte membrii ai BDM sunt întreprinzãtori interesaþi sã continuie ºi sã dezvolte permanent propriile afaceri, în baza principiilor agriculturii moderne, fãrã sã-ºi limiteze interesul exclusiv cãtre costurile activitãþii pe care o deruleazã. Conform propriilor declaraþii, marketingul activ reprezintã un proiect permanent al membrilor BDM, conºtienþi de responsabilitatea pe care o au faþã de familie ºi clienþi, dar ºi faþã de colegii din Germania, Europa ºi din întreaga lume. Pentru a dezvolta piaþa propriilor produse, BDM dezvoltã curent dialoguri între tehnicieni ºi economiºti, obligatã fiind de interesele propriilor membrii. Site-ul este împãrþit în rubrici diverse ºi atractive (agropolitica UE, ºtiri, economia lactatelor, politicã, asociaþii, comerþ, echipele BDM din teritoriu, electorale, forum, vânzãri-cumpãrãri, calendar).

http://www.nmpf.org/ Site-ul Federaþiei Naþionale al Producãtorilor de lapte din Statele Unite (NMPF), înfiinþatã în 1916, în districtul american Arlington, oferã vizitatorilor date despre politicile de promovare ºi concentrare a cooperativelor pe care le deþine NMPF. Este de menþionat cã membrii cooperativelor din aceastã federaþie cooperatistã

produc cea mai mare parte a ofertei de lapte din SUA, prin intermediul celor 32.000 de producãtori asociaþi. În paginile online, NMPF oferã un forum prin care producãtorii de lapte se implicã în dezbateri interesante privind producþia de lapte. Nu lipsesc articolele din presa localã din acest segment al industriei alimentare, programele de protecþie a producãtorilor, programele de protecþie a animalelor, evenimentele dedicate cooperativelor de producãtori. Publicitatea, îndeosebi aceea care vizeazã produsele veterinare, are un spaþiu aparte. De asemenea, paginile care oferã informaþii privind piaþa laptelui ºi noutãþile din domeniul producþiei sunt continuu actualizate. revista specialiºtilor din industria lactatelor

81


siesta Ilie Stoian

poveºtile bãtrânului lãptar

Cu vaca "la echipã"

De fiecare datã când venea ziua de 15 iunie, începeam socotelile: câte zile mai am pânã când voi pleca în tabãrã ºi câte zile mai am pânã când la þarã, la bunici. Sincer, nu ºtiam de care sã mã bucur mai mult, pentru cã amândouã îmi pãreau la fel de ademenitoare. Cã, în tabãrã, aveam sã vãd locuri noi ºi sã îmi fac noi prieteni, era de la sine înþeles. Dar, faptul cã plecam câte douã sãptãmâni, în fiecare varã, la bunici, îmi plãcea la fel de mult. Nu-i vorbã, îmi era dor de ei. Dar îmi era dor ºi de copiii de acolo ºi, mai ales, de hãlãduiala pe câmpurile Teleormanului, de scãldatul la gârlã ºi de toate prostiile pe care le poate face un elev de gimnaziu, scãpat de vigilenta privire a pãrinþilor. Ei, ajuns la þarã, ºi fiind ceva mai mic, tot auzeam vorbindu-se: ”-Unde e, þaþã Floare, Ionica matale?” ”-La echipã, Didã, la echipã”, venea rãspunsul de peste gard, la felul de a da bunã ziua al muierilor din Vlaºca. Dar, ce era ”echipa” aia, nu prea înþelegeam eu, pe atunci. Îmi ziceam singur: ”Ce echipã sã fie, de fotbal? Pãi, ce sã caute o fatã, la o echipã de fotbal, ºi de când au ãºtia, pe-aici, echipã de fotbal?” Mãcar în parte, aveau sã mã lãmureascã bunicii: ”Cu vaca la echipã, nepoate, cu vaca la echipã.” Adicã?, mã întrebam eu, neaflând un rãspuns potrivit minþii mele. Rãspunsul aveam sã-l primesc cam dupã clasa a ºasea, când, într-o dimineaþã, am vãzut vãcuþele oamenilor ieºind una câte una de prin curþi, fiind luate în primire de un bãrbat, o femeie sau un copil ceva mai rãsãrit. Aha, deci, asta e echipa? Pãi, de ce? ”Pentru cã eºti tu cap sec, de-aia!”, venea rãspunsul bunicii. ”Lumea face de rând, la vaci, câte unul, o zi; apoi altul ºi altul, cã n-au bani sã tocmeascã un vãcar. Aºa, vaca e dusã la câmp, vine sãtulã acasã, o mulge omu' ºi are ºi el lapte, face o brânzã, mai vinde, se arâneºte ºi el. În timpul ãsta, ceilalþi pot sã-ºi vadã de-ale câmpului sau de-ale casei”. Aha!, exclamam eu, fãcând pe înþeleptul. ”Aha, zici? ºi mai spui cã eºti bãiat de Bucureºti, þãrane!”, mã repezea bunica, râzând de mine. Pãi, þãran eram, de fapt, dar lucrul ãsta nu aveam sã-l înþeleg decât târziu, mult dupã ce ãi' bãtrâni trecuserã în deal, la ãilalþi, care aºteptau cuminþi sub iarba cimitirului.

82

februarie 2015

Însã, mai era o echipã, mai micã ºi mai veselã. Adicã, tot dimineaþa, se adunau copiii care, asemeni mie, erau ºi ei în vacanþã ºi fiecare era trimis cu vãcuþa lui, la câmp. Ei, mie în astfel de ”echipã” îmi plãcea. Bunica din partea tatãlui nu avea vacã, iar de vaca bunicii din partea mamei avea grijã o veriºoarã. Dar, dacã mã trezem dis-de-dimineaþã, mã þineam ºi eu dupã ei, pânã ajungeam La Iazuri. Ei, iazurile-astea erau dincolo de viile oamenilor ºi fiecare din el avea o apã limpede-limpede, într-atât de limpede încât, dacã îþi puneai în gând ºi priveai în adâncuri, puteai sã vezi pânã ºi zânele din poveºti. ªi, fiecare din iazurile alea era înconjurat de iarbã grasã, taman bunã pentru vãcuþele care pãºteau fericite. Dar, stând la umbra vreunui copac de lângã iaz, prea multe zâne nu vedeai, de fapt, ºi nici cine ºtie ce secrete tainice, afarã decât dacã priveai pe furiº pe sub poala vreunei fete; vorba aia, þãrãncuþe, dar ce mai þãrãncuþe! Cum ziceam, seara, vãcuþele veneau acasã. Fiecare ºtia drumul ºi niciuna nu greºea poarta. ªi vãcuþa bunicii din partea mamei venea acasã, urmatã de Liliana, varã-mea. Bunica o mulgea, vorbindu-i blând ºi apoi îºi vedea de-ale laptelui. Dar ºi de-ale brânzei. Într-un rând, vãzui sidila atârnatã în cui. Zic: ”Tare frumos aratã, o fi bunã?” ºi, imediat, desfãcui legãtura ºi ciupii o datã. Apoi, încã o datã. Apoi, mersei în bucãtãrie, luai o farfurie, apucai un codru de pâine, cã tocmai era fãcutã pe þest, ºi mã apucai sã înfulec. ºi, ºtiind cã nu cerusem voie, îmi luai tãlpãºiþa pânã la bunicii ãilalþi, la care trãgeam mereu. A doua zi, bucluc: ”Pãi, bine, mãi, Ilie, veniºi la mine ºi îmi mâncaºi toatã brânza? Ãilalþi ce sã mai mãnânce? Tu nu ºtii sã legumeºti?” ”Ce sã legumesc, Maie, dacã era bunã!?” Toate astea sunt duse, acum: ºi echipã, ºi vãcuþe, ºi bunici dar, mai ales, curãþenia din sufletele oamenilor de atunci, suflete la fel de curate precum laptele vãcuþelor care pãºteau La Iazuri.



AVANPREMIERÃ / EDIÞIA 15, APRILIE 2015 afacere interviu EDITOR Director General Claudia Bocean B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

REDACÞIA

COVER

Existã viaþã dupã eliminarea cotelor de lapte? MATERII PRIME

Minerale ºi vitamine pentru fortificarea laptelui INOVAŢIE

Inactivarea microorganismelor ºi a enzimelor din lapte cu pulsuri luminoase

Director: Claudia BOCEAN claudia@infogroup.ro Redactor ªef: Ilie STOIAN stoian@infogroup.ro Redactori: Ioan ªerbanescu Aura Alexa Ioan Maria Demetriad, Teodora Chiorean Alexandru Peligrad Gabriel Niþulescu Colaboratori: Dr. Ing. Maria Turtoi Corecturã: Adriana Zamfir Marketing&Publicitate: infoGROUP MEDIA INVEST Layout & DTP Viorel Rucãreanu viorel@infogroup.ro Difuzare ºi abonamente Elena Dumitru office@infogroup.ro

TEHNOLOGII DE PROCESARE

Prepararea îngheþatei sinbiotice

IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei Fabrica de Lapte aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL. Distribuþie Fabrica de Lapte este o revistã business to business care apare la patru luni, destinatã specialiºtilor din industria lactatelor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.