Fabrica De Lapte/Milk factory magazine - May 2015, issue 15

Page 1


editorial

Viitorul, din altã perspectivã Ilie Stoian Despre reducerea TVA s-a scris ºi se va mai scrie o sumedenie, aºa cã, de aceastã datã, vã propun sã privim viitorul dintr-o altã perspectivã, adresând o întrebare. Ea nu pleacã spre salariaþi, indiferent de nivelul lor: pândar pe miriºte, specialist, CEO. Pentru ei, rãspunsurile sunt simple. Întrebarea e adresatã proprietatilor români de afaceri. E seacã ºi durã. Iat-o: Pentru cine munciþi? Interogaþia nu este deloc întâmplãtoare ºi, iatã de ce. Luna trecutã, INSCOP a realizat un foarte interesant studiu sociologic referitor la condiþia aºa-zisei Generaþii X, care cuprinde românii cu vârste cuprinse între 35 ºi 55 de ani. Studiul a concluzionat cã aceastã Generaþie X este înfrântã. În ciuda succesului în afaceri, în ciuda succeselor personale, toþi se fac vinovaþi pentru cã nu au reuºit sã impunã o schimbare de substanþã a clasei politice ºi, mai ales, nu au reuºit sã impunã o administraþie eficientã, care sã fie la dispoziþia cetãþeanului, nu care sã-ºi fie autosuficientã. Apoi, vorbind despre viitor, studiul afirmã cu deplin temei cã, în maxim 5 ani, aceastã generaþie va fi obligatã sã predea ºtafeta. Altfel, toþi aceia cuprinºi în intervalul de vârstã studiat, vor fi depãºiþi; lumea nu stã sã aºtepte dupã cei nãscuþi între 1959 ºi 1980, oricât de grozavi s-ar crede ei (socotindu-mã ºi pe mine, aici). Iar, dacã ne referim la mediul de afaceri, situaþia este cât se poate de îngrijorãtoare, mai ales cã studiul a scos la ivealã, printre multe altele, încã un aspect. Iatã-l: Din totalul afacerilor cu proprietari români, în 80 % din companii lucreazã membri ai familiilor lor. Dacã luãm ca total acest procent, ºi dacã punem problema transferului de proprietate, în 48 % din cazuri, respondenþii ”urmaºi” au declarat cã ”vor rãmâne în companie dar vor aduce ºi manageri externi familiei”, 41 % au rãspuns cã ”mai degrabã vor vinde afacerea sau, dacã o vor pãstra, o vor preda unui manager adus din exterior”, ºi doar 11 % au rãspuns cã ”vor pãstra proprietatea ºi conducerea executivã a companiei”. De aici, se desprind douã rãspunsuri clare: Majoritatea urmaºilor celor care au afaceri sunt slab sau, cel mult, mediocru pregãtiþi, iar, dintre aceºtia, foarte mulþi sunt total indiferenþi la eforturile pe care le-au depus pãrinþii, la nopþile lor nedormite, la bolile pe care le-au cãpãtat în timp din cauza muncii pe brânci, pentru a sta cu fruntea sus în faþa lumii ºi, mai ales, pentru a putea privi liniºtiþi în ochii propriilor copii. Aºadar, pentru cine aþi muncit pânã acum? ªi, pânã la urmã, CUI LÃSÃM ACEASTà ÞARÃ?

2

mai 2015


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

3


sumar mai 2015

nr. 15

2 Editorial Viitorul, din altã perspectivã

26 Nutriþie Influenþa suplimentului de biotinã în producþia de lapte

34

12

Tehnologie Tehnologia markerilor genetici ºi impactul asupra producþiei de lapte

Interviu Dorin Cojocaru: Procesatorii au intrat în rutinã, plictisesc consumatorii

22 Analizã Ce a fost ºi ce a ajuns industria laptelui din România!

38 Trend Brânza Anari, deliciul rãcoros al Ciprului

4

mai 2015


64 Management Managementul riscului ºi atitudinea managerilor români faþã de risc

40 Materii prime Substanþe minerale ºi vitamine pentru fortificarea laptelui

50 Tehnologii de procesare Prepararea îngheþatei sinbiotice

74 Legislaþie Regulamentul CE privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar se modificã

56

76

Tehnologii de ambalare Ambalarea laptelui în butelii PET

Idei de afaceri Înfiinþarea unui centru de colectare a laptelui

60 Siguranþa alimentarã EFSA nu avizeazã suplimentarea Clarinolului, în curele de slãbire!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

5


repere afacere

ºtiri

Hochland a lansat Delicii Calde La Grãtar Hochland, liderul pieþei de brânzeturi din România, a lansat un nou produs, brânza Delicii Calde La Grãtar. Disponibil în douã sortimente, Clasic ºi Mediteranean, noul produs este soluþia rapidã care aduce varietate meniului obiºnuit de grãtar, completându-l perfect cu gustul sãu delicios. Noua brânzã din gama Delicii Calde are o texturã specialã care o împiedicã sã se topeascã pe grãtar, fãcând foarte simplã ºi rapidã pregãtirea ei. În doar 4-5 minute, brânza se gãteºte, completând cu succes orice meniu de grãtar, alãturi de carne, legume sau salate. În plus, brânza Delicii Calde La Grãtar poate fi pregãtitã rapid ºi în bucãtãrie, în orice tip de tigaie, pãstrându-ºi aceeaºi texturã specialã ºi gustul savuros. Noul produs se adreseazã atât celor care vor sã se bucure de un grãtar delicios alãturi de întreaga familie, cât ºi celor care vor sã îºi impresioneze prietenii cu o masã savuroasã, acasã. Cele douã sortimente Delicii Calde la Grãtar, Clasic ºi Mediteranean, sunt disponibile în ambalaj de 140 gr. Delicii Calde La Grãtar este un produs sezonier ºi face parte din gama de brânzeturi Delicii Calde

de la Hochland, special concepute pentru a fi pregãtite la cald. Pornind de la nevoile consumatorului modern, care cautã produse potrivite unui stil de viaþã dinamic, portofoliul gamei cuprinde produse variate, pentru diferite ocazii de consum: Delicii Calde Bruschetta (Pizza ºi Rustica), Caºcaval Pane ºi douã sortimente de brânzeturi rase (Brânza Rasã pentru Pizza ºi Brânza Rasã pentru Pasta).

Iaurturile Danone, mai atractive cu noul pahar Kiss Danone România, liderul pieþei locale de iaurturi, a schimbat ambalajele tuturor produselor sale în format „spoonable” prin lansarea unui nou pahar de iaurt: KISS – care derivã din sintagma Keep It Simple & Safe – care sunt disponibile în magazinele din toatã þara începând din luna mai. Brandurile care au beneficiat de noul design ºi ambalaj sunt: Danone Natural, Activia, Danone Delicios, Danonino, Cremosso, Danone Disney, reprezentând aproape un sfert din piaþa de iaurturi. Totodatã, Danone a îmbunãtãþit multe dintre reþetele sale ºi a adus noi variante de iaurt pentru consumatori.

6

mai 2015

Noul pahar de iaurt beneficiazã de un format deosebit, unic pe piaþa din România, brevetat de Danone, care este acum mult mai ergonomic, mai colorat ºi mai atractiv, fiind mai uºor de identificat ºi diferenþiat la raft de cãtre consumatori. De asemenea, noul pahar are o bazã rotundã care îl face mai prietenos ºi mai uºor de folosit, astfel încât consumatorii sã se poatã bucura de produs pânã la ultima linguriþã. În acelaºi spirit de inovaþie ºi deschidere cãtre nevoile ºi preferinþele consumatorilor, Danone a realizat cea mai recentã investiþie în fabrica din Bucureºti. Aceasta inseamnã relansarea a jumãtate din portofoliul sãu de produse într-un ambalaj îmbunãtãþit ºi mai aspectuos, concomitent cu reformularea inovativã a unora dintre produsele sale ºi o nouã experienþã pentru consumatori. Noul pahar KISS, un mix subtil de curaj ºi simplitate, este cea mai recentã inovaþie a noastrã ºi suntem bucuroºi cã România este prima þarã din estul Europei în care Danone o implementeazã”, declarã Dieter Schulz, Director General Danone Europa de Sud Est.

În 2015, Carmo-Lact Prod vrea creºterea afacerilor cu 5 % Carmo-Lact Prod din Bistriþa-Nãsãud, care produce brandul de lactate Monor ajuns ºi pe rafturile magazinelor din Capitalã, ºi-a bugetat pentru acest an afaceri de 14 milioane de euro, în creºtere cu 5% faþã de anul precedent, aratã datele transmise de companie pentru Anu¬arul „Cei mai mari jucãtori din economie“, realizat de ZF. Astfel, compania controlatã de antreprenorii locali Adrian Creoºteanu, 62 de ani (50% din pãrþi sociale) ºi Ioan ºi Alin Neagoº, îºi face loc treptat printre cei mai mari jucãtori din industria lactatelor, o piaþã unde liderii sunt grupul francez Danone, Albalact-companie cu acþionariat majoritar românesc ºi olandezii de la FrieslandCampina, care produce brandul românesc Napolact. Piaþa lactatelor, evaluatã la circa 100 mil. euro, este foarte fragmentatã, cu puþini jucãtori mari ºi multe companii de talie medie ºi micã. Conform datelor de pe site-ul propriu, produsele Monor sunt disponibile în peste 500 de magazine din oraºe din Bistriþa, Târgu-Mureº, Cluj-Napoca, Ba¬ia Mare sau Braºov, la care se adau¬gã ºi marii distribuitori de produse lactate din Bucureºti sau Iaºi. Compa¬nia este prezentã de exemplu în cadrul re¬þe¬lei de supermarketuri Mega Image, cea mai extinsã din România.

În 2014, compania bistriþeanã a avut afaceri de 59 milioane de lei, în creºtere cu 65 faþã de anul precedent. Producãtorul brandului Monor este prezent ºi pe pieþele externe, exporturile ridicându-se la circa 5,2 mil. lei, adicã circa 8% din businessul anual fãcut de bistriþeni. Carmo-Lact Prod, companie fondatã în 1992, are în portofoliu brânzeturi, lapte de consum, lapte bãtut, iaurt, smântânã ºi deserturi. Com¬pania are peste 180 de angajaþi.


Inova: Laptele Shaka, îºi schimbã aroma la fiecare înghiþiturã Un profesor de chimie din Iowa a dezvoltat un nou concept: laptele Shaka, un produs cu mai multe arome, care-ºi schimbã gustul cu fiecare înghiþiturã, atunci când este scuturat! Inventatorul aºteaptã acum sã primeascã licenþa pentru acest produs. Larry Martin, care s-a retras de doi ani de la catedra de chimie a Colegiului Morningside, dupã 24 de ani de activitate, ºi-a dedicat ultimii doi ani, dezvoltãrii conceptului Shaka. Folosing gelatinã, Martin a constatat cã ar putea preveni amestecarea soluþiilor aromate, atunci când se adaugã o bazã de lapte. În schimb, soluþiile aromate au rãmas în propriile lor globule”. Martin a declarat pentru DairyReporter.com cã o mare parte a timpului alocat dezvoltãrii conceptului Shaka a fost folosit pentru a “obþine agentul corect de gelifiere care este necesar pentru ca aromele sã nu se amestece ºi sã aibã un gust plãcut”. Mãsura în care sticla de lapte este scuturatã este cea care determinã dimensiunea aromelor globulelor individuale. “Doar puþin agitate, globulele vor fi mai mici, astfel încât globulele aromate individual vor fi distribuite mai uniform ºi produsul va avea un gust diferit”. Ideea conceputului Shaka, realizatã de Martin, i-a venit atunci când a vãzut în restaurant cum oamenii îºi umplu paharele, cu mai mule bãuturi diferite, de la fântânile de bãuturi. ”Acest lucru mi-a dat de înþeles cã oamenii vor mai multe arome în bãuturile lor. M-am gândit cã am putea îmbunãtãþi acest lucru, dacã am putea dezvolta o modalitate de a preveni amestecarea aromelor, în aºa fel încât fiecare înghiþiturã de bãuturã sã aibã un gust diferit, deoarece combinaþia de arome din globule ar putea fi diferitã, în funcþie de distribuirea aleatorie a diferitelor globule din porþiunile de lichid consumate în momentul respectiv”. Martin a aplicat pentru brevetul Shaka pentru lapte ºi alte bãuturi în SUA ºi UE. Pe de altã parte, Martin spune cã se aºteaptã sã audã orice de la jucãtorii mari din sectorul lactatelor, dar a fost în contact permanent cu Dairy Management Ic de la Gelita ºi Givaudan. “Vreau sã încep cu produsele lactate, datoritã apelurilor venite din comunitatea medicalã, apeluri adresate copiilor cu vârstã de 2ani, pentru a bea lapte cu conþinut redus de grãsime. Noi credem cã laptele Shaka va face din lapte o bãuturã distractivã pentru copii ºi acest lucru îi va încuraja sã bea mai mult lapte”. Laptele Shaka cu multi-arome a fost deja testat pe o grupã de copii, care l-au considerat “distractiv ºi foarte aromat”. (AAI)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

7


afacere repere

ºtiri

ASF admite Albalact la tranzacþionare pe piaþa BVB Autoritatea de Supraveghere Financiarã a aprobat, prin Decizia nr.944 din 20.05.2015, prospectul întocmit în vederea admiterii acþiunilor companiei Albalact la tranzacþionare pe piaþa reglementatã administratã de Bursa de Valori Bucureºti. Albalact a fãcut demersurile din luna februarie a acestui an pentru transferul pe cea mai importantã piaþã de capital, dupã promulgarea Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acþiunilor tranzacþionate pe Piaþa RASDAQ, care va fi desfiinþatã pânã în luna octombrie. Albalact vine pe piaþa principalã a BVB cu o cifrã de afaceri de 474.909.116 lei în 2014 - mai mare cu 12% decât în anul precedent - ºi cu un obiectiv de creºtere cu 7% a afacerilor în 2015, pânã la 508.559.792 lei. Compania ºi-a bugetat un profit operaþional (EBITDA) de 31 milioane lei pentru anul 2015, aratã raportul financiar individual pe anul 2014 aprobat în Adunarea Generalã a Acþionarilor din luna aprilie 2015.

Albalact este cel mai mare procesator român de lactate. În fiecare an, compania a investit pentru a-ºi dezvolta portofoliul ºi a inovat atât în brand-uri ºi produse, cît ºi în ambalaje urmând o strategie adaptatã realist la nevoile ºi evoluþia pieþei. Compania tocmai a lansat în luna mai noua gamã de iaurturi Zuzu Bifidus care include opt sortimente de iaurt ce conþin o combinaþie de culturi lactice vii (bifidobacterium si lactobacillus acidophilus), pentru o alimentaþie sãnãtoasã. Noua gamã Zuzu Bifidus vine cu o reþetã care ajutã la pãstrarea echilibrului digestiv, cu combinaþii rãcoritoare de fructe, mixuri unice în gama iaurt cu cereale ºi un ambalaj foarte practic pentru sortimentele de bãut. În 2014, Albalact a finalizat investiþii de aproximativ 8 milioane de euro pentru modernizarea ºi extinderea capacitãþii de producþie a fabricii de la Oiejdea, din judeþul Alba. Investiþiile au fost gândite sã susþinã creºterea companiei în urmãtorii ani ºi sã-i consolideze poziþia pe mai multe segmente de piaþã. Albalact este lider cu brandul Zuzu în piaþa de lapte (lapte UHT ºi lapte pasteurizat) încã din anul 2008. Albalact mai este lider de piaþã pe segmentul untului de masã ºi pe segmentul smântânã, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producãtori de iaurt din þarã, iar cu brand-ul Rarãul ºi gama de brânzã proaspãtã de vaci compania a urcat pe locul 2 în aceastã categorie.

Cris Sib Lacto livreazã pentru Mega Image Cris Sib Lacto, prima fabricã a oierilor din România, livreazã pentru Mega Image, în urma unei asocieri care s-a dovedit a fi mai mult decât profitabilã. Astfel, prima ºi singura fabricã deþinutã de cãtre crescãtori români de ovine a fost înfiinþatã în localitatea Socodor, la 50 de kilometri de Arad, acolo unde ciobanii sibieni ”au migrat” ºi ei cu oile. În urmã cu ºapte ani, 16 ciobani adevãraþi de lângã Sibiu au pus bazele unei fãbricuþe de procesare a laptelui de oaie, luându-ºi angajamentul sã nu se abatã de la tehnologia tradiþionalã de producþie. Exact acest atu a propulsat brânza sibienilor direct pe rafturile lanþului de magazine Mega Image, acolo unde telemeaua de oaie a primit ºtampila ”Gusturi româneºti”, informeazã Agrointel. Decizia de a procesa singuri laptele de oaie a fost luatã cu unanimitate de voturi de comunitatea sibienilor strãmutaþi, care au dorit ca afacerea lor sã aibã un nume reprezentativ: Cris Sib Lacto. ”Numele pe care îl folosim vine de 8

mai 2015

la alãturarea celor douã zone mari de creºtere a ovinelor astfel: Cris vine de la Criº pentru cã suntem localizaþi în zona Criºurilor, Sib vine de la Sibiu pentru cã suntem din Sibiu ºi Lacto de la lactatele de calitatea pe care le facem la noi în fabricã”, a declarat Ioan Branga, administratorul fabricii de brânzeturi. ”Este adevãrat cã în spatele acestui proiect sunt zile ºi nopþi nedormite, pentru a pune totul la punct. Ne-am dorit o fabricã care sã se ridice la cele mai înalte standarde de igienã ºi calitate”, ne-a vorbit Ioan Branga. Laptele procesat în fabrica de la Socodor provine direct de la stâna celor 16 acþionari, iar oile sunt crescute în sistem tradiþional, iar calitatea pãºunilor pe care pasc animalele se regãseºte în gustul bun ºi proaspãt al brânzei. Conform producãtorului, procesul de fabricare ºi maturare al brânzeturilor se desfãºoarã blând ºi de aceea brânza îºi pãstreazã proprietãþile ei deosebite.

Adriean Asan - Lactag:

Piaþa de lapte va creºte cu 15 % Domnul Adriean Asan, proprietarul ºi directorul general al companiei Lactag, a declarat cã pieþele de lapte ºi carne din România vor creºte cu 10-15% pe an, mai ales datoritã avansului consumului, a reducerii cotei de TVA, dar ºi a fiscalizãrii, a declarat luni directorul general al Lactag. „Aceastã evoluþie va avea la bazã în special creºterea consumului, dar ºi scãderea TVA la produsele alimentare, care va reprezenta un mare imbold pentru producãtorii din aceste industrii. În prezent, jumãtate din consumul de pe piaþa de lapte este nefiscalizat, reprezentând ceea ce se vinde în pieþe ºi autoconsumul, ºi care se va muta o bunã parte în piaþa fiscalizatã”, a explicat directorul general al Lactag, citat de Agerpres. Acesta susþine cã autoconsumul este mare în zona ruralã. ”Am fost la bunici, la þarã, ºi acolo am dat unui copil un ‘Fãgãraº’. Nu mâncase niciodatã. Ce ar însemna ca ºi cei de la þarã sã consume jumãtate din ceea ce se consumã la oraº? Piaþa ar creºte exponenþial”, a spus Adriean Asan. Directorul general al Lactag considerã cã laptele se va ieftini în aceastã varã pe piaþa din România. ”Vom bea un lapte ieftin în aceastã varã. Cel mai ieftin lapte de când suntem noi în afacere, în primul rând pentru cã este un excedent pe piaþa de lapte ºi se reduce TVA. Totodatã, mai existã ºi invazia produselor din import”, a explicat Adriean Asan. Acesta a menþionat cã anul trecut pieþele de carne ºi de lapte din România au înregistrat o scãdere de câteva procente, din cauza veniturilor reduse ale populaþiei. Lactag are în prezent 33 de magazine proprii, pânã la finalul acestui an estimeazã cã va ajunge la 50 de magazine iar pânã la sfârºitul lui 2016 la 80 de magazine. Compania a înregistrat anul trecut un profit net de 2,65 milioane lei, în creºtere de la 1,05 milioane lei în 2013.


Îngheþata cu listeria, delicios de criminalã!

John Bassett, un renumit consultant de siguranþã alimentarã ºi microbiolog, a ridicat recent, la o conferinþã de specialitate, o problemã de mare impact asupra consumatorilor: aceea cã îngheþata reprezintã un mare risc de contaminare cu listeria. „Aceasta este o problemã foarte îngrijorãtoare, atât pentru consumatori, cât ºi pentru producãtorii europeni. Aº fi dispus sã pariez cã prezenþa listeriei în îngheþatã nu reprezintã un caz izolat, ci are o frecvenþã mult mai mare, dacã veþi cerceta mai atenþi”, a spus Bassett, potrivit FoodManufacure.co.uk. John O’Brien, ºeful sigurnaþei ºi calitãþii alimentelor de la Centrul de cercetare Nestle ºi-a exprimat „uimirea”cã incidentele cu listeria gãsitã în îngheþatã au durat între 3 si 5 ani ºi a cerut mai multe studii pentru a putea evalua gradul de risc. Bassett a susþinut cã ar trebui sã se declanºeze o anchetã pentru depistarea, la scarã extinsã, a listeriei din îngheþatã, dar în acelaºi timp sã se facã ºi o evaluare a riscului la care sunt supuse persoanele vârstnice din spitale ºi centrele de îngrijire. Splendid Ice Cream din SUA a raportat cã a distrus 265 de tone de îngheþatã ºi a decis retragerea produsului existent pe piaþã, dupã ce s-a descoperit prezenþa listeriei în instalaþia de producþie. Acest caz recent reaminteºte de o altã situaþie similarã, înregistratã în SUA, în decembrie 2014, când listeria a fost confirmatã în produsele de brânzã ºi îngheþatã a unor firme. Întrucât acestea au fost cazuri independente, ele au condus la ipoteza ca listeria prezentã în alimentele congelate sã fie mult mai rãspânditã decât credeau experþii pânã acum. (AAI)

”Francezii proceseazã lapte din Franþa. Faceþi ºi voi, românii, la fel!”

Procesatorii francezi au încheiat contracte de preluare a laptelui cu fermierii, aceºtia având rezolvatã, pentru moment, problemele legate de eliminarea cotelor. Fermierii francezi nu sunt în pericol dupã dispariþia cotelor de lapte. Soluþia gãsitã este încheierea unor contracte avantajoase între producãtori ºi procesatori, spune Jacques Chazalet, preºedintele Sommet de L’Elevage. Prezent la Bucureºti, Jacques Chazalet a vorbit despre fermierii francezi ºi despre dispariþia cotelor de lapte. Acesta a declarat: Împreunã cu fiul meu avem 1.000 de oi ºi o crescãtorie de pãsãri. Dar sunt familiarizat cu problemele crescãtorilor de bovine pentru cã, pe vremea când Dacian Cioloº era comisar european pentru agriculturã, eram reprezentantul fermierilor în sindicat. ºtiu cã toatã lumea s-a temut de dispariþia cotelor de lapte. Dar cred cã existã loc pe piaþã pentru toþi producãtorii de lapte din Europa. În Franþa s-a gãsit o soluþie. Producãtorul încheie un contract cu procesatorii mari, cum e Danone, care înghite o cantitate mare de lapte. Fermierul îi pune la dispoziþie toatã producþia de lapte ºi acceptã un preþ fluctuant, adaptat situaþiei interne, dar ºi celei internaþionale.” Jacques Chazalet a adãugat cã fermierii francezi sunt recunoscãtori lui Dacian Cioloº pentru beneficiile oferite ºi ajutoarele acordate crescãtorilor de animale din zona montanã, pe vremea când era comisar european pentru Agriculturã. Recunoºtinþa i-a determinat pe organizatorii celui mai notoriu târg internaþional pe zootehnie Sommet de L’Elevage sã considere România pentru a doua oarã invitat de onoare, informeazã Agroinfo. Prima oarã, þara noastrã a fost invitatã de onoare a evenimentului din Masivul Central Francez în 2008, când ministrul Agriculturii era Dacian Cioloº. Delegaþia românã a avut în componenþã 350 de membri. Franþa este pe primul loc în Europa la numãrul de bovine de carne ºi pe locul doi la numãrul de bovine de lapte. revista specialiºtilor din industria lactatelor

9


repere

actualitate

Ilie Stoian

LAPTELE

PE FOC

Hipermarketul?

Un fel de Putin, aºa... Ce s-a întâmplat pe piaþã în ultimul timp va rãmâne de poveste! Altfel, nu am cum sã caracterizez evenimentele legate de decizia ca TVA-ul sã fie redus de la 24, la 9 %, pentru produsele alimentare. Dupã cum ºtim, anunþul premierului Ponta a bucurat pe toatã lumea, inclusiv pe aceia care activeazã în sectorul laptelui. Iar, dupã ce s-a anunþat cã ºi mâncarea pentru animale a fost trecutã pe lista produselor care vor beneficia de reducere a liniºtit ºi o bunã parte a fermierilor, toatã lumea a reacþionat vesel: ”Vom creºte vânzãrile de lapte spre fabrici.”, ”Vom creºte producþia de lactate”, ”Consumul se va relansa”, ”Laptele va curge mai ceva ca mierea, cascade sã fie!” Dupã câteva zile, însã, a început nebunia. Hipermarket-urile ºi-au adus aminte cã de ele depinde totul. Poþi sã livrezi produse cãtre magazin ºi gratis, dacã nu accepþi condiþiile impuse de achizitorii retailului, degeaba. ºtim cazuri, ºi le ºtie toatã lumea, în care unii procesatori de lapte au fost chemaþi de hipermarket ”la renegocierea unor taxe”, mai precis, pentru a li se comunica faptul cã dacã nu acceptã majorãri, vor fi delistaþi! Concomitent, în unele magazine, preþurile au început sã creascã subit. Fireºte, reacþia procesatorilor, dar, din fericire, ºi a autoritãþilor, a fost promptã, hipermarketurile ”repliindu-se”, aºa cum spunea ministrul Daniel Constantin în ziua de 7 mai. Vãzând cã scandalul se îngroaºã, marile lanþuri de magazine au început sã anunþe: ”Îngheþãm preþurile.” ”ºi noi!”, au sãrit altele. ”ºi noi”, au întãrit încã vreo douã. Dar prea târziu, ºmecheria era deja strãvezie, rãu, pentru cã sigur cã îþi dã mâna sã anunþi cã îngheþi preþul la dude, dupã ce, în prealabil, l-ai mãrit cu 30 %, ca sã ai de unde sã scazi pe 1 iunie ºi sã anunþi cã ºi tu contribui la relansarea consumului. E fair? Ntz! Deloc! Dar, asta nu mã mirã. Hipermarket-urile ºtiu cã ele dicteazã totul ºi cã, orice ai încerca sã faci, tot ei câºtigã în final, ca ºi cum ar fi un fel de Putin multiplicat care joacã vãzându-ºi propriul interes. Dar, dacã în buna tradiþie a Mamei Rusia, pe Vladimir nu-l intereseazã dacã þara ar sãrãci ºi ar rãmâne fãrã mujici, pe retailiºti ar trebui sã îi intereseze, pentru cã mujicul îþi intrã în magazin, el îþi cumpãrã marfa. Sunt hipermarketurile de vinã? În niciun caz! ªi ele înseamnã tot afacere privatã, nu aºezãmânt social, aºa cã logica lor se îndreaptã tot spre profitul la care viseazã toþi. Cine e de vinã, atunci? Pãi, tot noi, românii! Cine le-a dat voie sã deschidã mari magazine în buricele oraºelor? Cine le-a permis sã îºi consolideze o poziþie dominantã, dictatorialã, în relaþia cu furnizorii? Cine s-a gândit sã nu acorde facilitãþi legislative companiilor care doresc sã îºi deschidã magazine proprii, aºa cum se întâmplã în unele þãri europene, pentru a exista alternativã? Noi, românii, prin reprezentanþii noºtri iubiþi: funcþionarii guvernamentali sau locali, indiferent de nivelul la care activeazã. Ce mã mirã, pe mine, personal, e altceva. Dacã pentru un manager strãin care conduce un hipermarket îl doare undeva de români, de ce mulþi dintre angajaþii din retail, conaþionali mie, ºi dumneavoastrã, au aceeaºi atitudine? Întrebarea asta fãrã rãspuns îmi aduce aminte de spusele lui Bob Geldof, acela care, aflat în turneu în România, în 1979, privind pe geamul autocarului care îl ducea spre Braºov, a spus: ”Dacã aº trãi în þara asta, m-aº face terorist”. Eu, dacã aº lucra la un hipermarket, m-aº face sabotor! Dar, sã vedem ce-o mai fi ºi în S2.

10

mai 2015


repere

ºtiri asociaþii, autoritãþi

Fermierii vor avea de câºtigat din reducerea TVA-ului Dorin Cojocaru, preºedintele APRIL, considerã cã fermierii vor avea de câºtigat din reducerea TVAului la lapte. Astfel, într-o declaraþie acordatã agenþiei HotNews, Dorin Cojocaru a declarat: ”Menþinerea TVA la 24% la alimente ar fi avut efecte dezastruoase asupra fermierilor, pentru cã procesatorii ar fi fost obligaþi sã cumpere mai mult lapte crud din import. Dacã nu reduceream TVA-ul, exista riscul ca procesatorii sã înceapã sã cumpere lapte de la fermierii români mici, pe borderou de achiziþie, sau lapte spot, de import, care nu e purtãtor de TVA. Este mult mai atractiv acum sã cumpãrãm din România decât din spaþiul intracomunitar. La ora actualã, decât sã-mi blochez cashflow-ul ºi sã cumpãr de la o fermã cu 24% TVA, preferãm sã cumpãr din spaþiul intracomunitar care nu este purtãtor de TVA ºi plus cã piaþa este foarte fluctuantã, volatilã. De unde iau eu diferenþa de lapte crud ca sã-mi produc brânzeturi ºi iaurturi pentru perioadele dificile? Din lapte spot, iar România nu are lapte spot. Laptele spot este excesul de lapte. În perioadele de vârf, încep sã aprovizionez magazinele, eu am nevoie de suplimentarea producþiei. De unde iau laptele ãla, pentru cã în România, toþi fermierii au contract ºi atunci apelez la Ungaria, Polonia, Slovenia, care au surplus de lapte spot”, a explicat liderul procesatorilor de lapte. Cojocaru a subliniat cã este în interesul procesatorilor români sã susþinã fermele româneºti. „Reducerea TVA va mai compensa din diferenþa de ofertã dintre laptele venit din spaþiul intracomunitar ºi producþia internã, pentru cã noi suntem constienþi cã, dacã nu þinem în viaþã fermele româneºti, peste un un an, nu vom mai avea de unde sã luãm lapte. Deci, pe noi ne intereseazã ca aceste ferme din România sã se dezvolte, pentru cã, dacã noi le distrugem, peste un an, furnizorii din spaþiul intracomunitar vor deveni monopol, cartel pe piaþa româneascã ºi vor impune preþurile. Noi trebuie sã fim maturi, conºtienþi cã, dacã nu facem parteneriate cu fermele româneºti ºi nu ne ajutãm unii pe alþii în momente grele, rãu ne va fi tot nouã, va fi efectul de bumerang”.

INSSE: Efectivele de bovine, ovine ºi caprine au crescut Efectivele de bovine, ovine ºi caprine au crescut în 2014, comparativ cu 2013, ajungând la peste 13 milioane de capete, în timp ce numãrul total de porci ºi cel de pãsãri au scãzut anul trecut, potrivit datelor publicate de INSSE. România avea, în decembrie 2014, 2,068 mil. capete de bovine, din care 1,307 mil. capete efectiv matcã. Astfel, numãrul total de bovine la 1 decembrie 2014 era mai mare cu 2,3% faþã de 1 decembrie 2013. România avea în total 2,068 mil. de capete bovine, iar efectivul matcã (vaci pentru lapte, bivoliþe pentru reproducþie ºi juninci pentru reproducþie) a crescut cu 2,2%, pânã la 1,307 mil. capete din efectivul total de bovine. În ceea ce priveºte evoluþia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2014, datele INSSE aratã cã dupã creºteri consecutive ale efectivelor de bovine, ajungându-se la sfârºitul anului 2006 la aproximativ 3 mil. capete, au urmat constant scãderi semnificative pânã în 2010, iar din acel an, efectivele de bovine s-au menþinut la un nivel aproximativ constant. Potrivit datelor INSSE, numãrul total de ovine ºi caprine a crescut cu 4,7% pânã la 1 decembrie 2014, totalizând 10,935 mil. capete, însã efectivul matcã (oi, mioare ºi capre) a scãzut anul trecut cu 4,6%, pânã la 8,52 mil. capete. Din 2006, efectivele de ovine ºi caprine au înregistrat creºteri majore, ajungând în 2009 la 10,1 mil. capete.

AGROSTAR: 60 % din fermele de vaci vor dispãrea Conform unui comunicat transmis la redacþia revistei Fabrica de Lapte, federaþia AGROSTAR estimeazã cã peste 60% din fermele de vaci vor dispãrea, întrucât statul roman nu a luat nici o mãsurã pentru a veni în sprijinul producãtorilor români, deºi aceºtia cer de mai mulþi ani ajutor în acest sens. „Se doreºte distrugerea fermierilor români. De mai mulþi ani cerem mãsuri ºi nu s-a fãcut absolut nimic. Marii procesatori deja anunþã fermierii cã nu le mai cumpãrã laptele sau reduc preþul astfel încât producãtorul sã nu îºi acopere cheltuielile. O sã dãm laptele la porci. Vor sã falimenteze producãtorii români aducând lapte mai ieftin din afarã, pentru cã în celelalte state membre UE subvenþiile sunt mult mai mari decât în România ºi se dau ºi la timp. Dupã ce fermierii români vor dispãrea, vor dubla preþul ºi vom fi obligaþi sã cumpãrãm, nu vom mai avea de ales. La noi în þarã nu avem unde sã ne vindem marfa, degeaba producem. Nu avem loc în pieþe, nu avem loc în supermarketuri ºi hipermarketuri”, declarã preºedintele Sindicatului Naþional al Crescãtorilor de Bovine, care este si vicepreºedinte al federaþiei Agrostar, ªtefan Muscã. revista specialiºtilor din industria lactatelor

11


afacere

interviu

Ilie Stoian

Dorin Cojocaru: Procesatorii au intrat în rutinã, plictisesc consumatorii Un dialog cu Dorin Cojocaru, Preºedintele APRIL, nu are cum sã fie altfel decât franc ºi dinamic. Tocmai de aceea, mizând pe sinceritatea domniei sale, am gãsit de cuviinþã ca, acum, când întreaga Industrie alimentarã intrã în zodia TVA-ului de 9 %, sã îl abordãm pentru realizarea acestui interviu în care face o radiografie a stãrii de fapt a sectorului pe care îl pãstoreºte, neevitând sã tragã nici cuvenitele semnale de alarmã.

Hipermarketul, marea problemã Fabrica de Lapte: Domnule Dorin Cojocaru, cum aþi caracteriza evoluþia Industriei laptelui din România, din 1990 ºi pânã acum? Dorin Cojocaru: Dacã ar fi sã analizãm evoluþia din ultimii ani a Industriei laptelui din România trebuie sã spunem cã este asemãnãtoare evoluþiei întregii Industrii alimentare româneºti, care a trecut de la economia centralizatã, la capitalismul sãlbatic, iar acum stã sub dictatura pieþei. În timp, au fost mulþi factori care au influenþat Industria laptelui, care are o mare specificitate, jucând pe o piaþã extrem de volatilã. Þinând cont cã noi, procesatorii, suntem mult mai puþini decât fermierii, am resimþit mult mai puternic, ºi în mod negativ, impactul politic asupra economiei, în general.

12

mai 2015

FDL: Dupã aderarea la Uniunea Europeanã, cotele de lapte au fost o problemã? DC: Unul dintre neajunsuri a fost acela cã nu s-au luat mãsurile necesare de contracarare a dezechilibrelor care apar periodic, însã cotele de lapte nu au fost o problemã prea mare. Din punctul nostru de vedere, acestea puteau sã fie desfiinþate încã de acum 10 ani. Însã, impactul cotelor asupra României s-a fãcut prin hipermarketuri. Ele sunt problema cea mare. Marea putere de negociere a acestora, la care se adaugã ºi pãtrunderea masivã a produselor private label pe rafturile magazinelor, au condus la diminuarea drasticã a activitãþii ºi a vânzãrilor producãtorilor din România. Aici ar fi trebuit sã intervinã Consiliul Concurenþei. Se poate face o analizã pe jucãtori: private label e un jucãtor, produsul de firmã, alt jucãtor; care sunt condiþiile de joc, de luptã, de rãzboi, pânã la urmã, dintre marca proprie ºi un brand? Eu cred cã relaþia este inegalã ºi anticoncurenþialã. Retrospectiv, sã privim atent spre hipermarketurile care, la început, ºi-au aºezat mai întâi un fel de cap de pod, apoi s-au extins în interiorul marilor oraºe, iar acum tind sã acapareze zonele limitrofe ale celor mai mari oraºe din România, deschizând magazine sãteºti. Mã axez pe hiperparket-uri pentru cã ele reprezintã factorul principal al problematicii Industriei laptelui. Iatã, am discutat cu procesatorii ºi i-am întrebat: ”Dacã aþi fi pentru o zi ministrul Agriculturii, ce mãsurã aþi lua?” Nu mi s-a vorbit nici de taxe, nici de impozite, de preþul la lapte sau altceva, ci mi s-a spus: ”Trebuie reglementatã relaþia cu hipermarket-ul!”


O cafea tare, dimineaþa, pentru guvernanþi FDL: Procentual, cât reprezentau lactatele româneºti, pe rafturi, în 2007 ºi câte mai sunt acum, în raport cu acelea din import? DC: În 2007 nu exista comerþ liber cu Uniunea Europeanã ºi se plãteau taxe de import uriaºe. Aºa cã, estimez cã procentul lactatelor de import era mult sub 10 %. Acum, avem lanþuri de magazine care au ajuns la 86 % lactate aduse din Polonia, Ungaria ºi Germania. În privinþa laptelui de consum, acesta este importat în proporþie de 60 %. Deci, când ai 60 %, cum de nu s-au aprins beculeþele în Palatul Victoria? Dar, nu zic de 60 %, becul de avarie trebuia sã se aprindã când s-a ajuns la 20-25 %, importul de lactate. Aºa cã, le recomand guvernanþilor sã bea o cafea mai tare, dimineaþa, sã se trezeascã ºi sã vadã cât de rapid se acapareazã piaþa din România cu produse din piaþa comunitarã. Din pãcate, nu suntem nici destul de puternici ºi nici destul de responsabili ca sã contracarãm acest lucru, prin competitivitate. În privinþa responsabilitãþii, ar trebui identificate instrumentele de intervenþie la Bruxelles, pentru ca Parlamentul European ºi, mai ales, Comisia Europeanã, sã accepte acele mãsuri care sã protejeze economia naþionalã. FDL: Atunci, cum mai pot companiile din România sã funcþioneze, în aceste condiþii? DC: Pentru mine, oricine produce în România, cu materii prime în proporþie de peste 80 %, cu angajaþi autohtoni, e companie româneascã, indiferent de unde vine capitalul. Dar, în situaþia asta, firmele din România nu prea mai pot rezista. Deja, trãim într-un rãzboi economic intern ºi, în asemenea situaþii, dacã hipermarketurile ne pun în faþa unor reglementãri europene defavorabile, ar trebui ca ºi noi sã aplicãm strategii de rãzboi! FDL: Modelul ungar ar fi o soluþie? DC: Mai degrabã modelul Greciei care, din când în când aratã occidentului pisica ºi îºi vede propriul interes. Dar, ok!, dacã sunt reglementãri europene, mã supun. Dar, mãcar o parte din profitul realizat de hipermarketuri, în România, sã rãmânã aici. Dacã s-ar negocia bine, s-ar gãsi forme.

Preþurile vor fi mai mici FDL: Cât va ajuta TVA-ul de 9 %? DC: Va ajuta foarte mult. Orice chichiþã gãsitã pentru a favoriza mediul de afaceri e binevenitã. Dar, sã fim realiºti, toate produsele vor beneficia de aceastã reducere, nu doar cele româneºti. Însã, odatã cu creºterea generalã a volumului de vânzãri, va creºte ºi volumul vânzãrii produselor româneºti. Mai important este faptul cã acel coº zilnic va fi mai bogat. Aºa cã, sigur, preþurile vor scãdea. FDL: Imediat dupã anunþul Ordonanþei privind reducerea cotei de TVA s-au întâmplat multe lucruri în piaþã, în relaþia dintre furnizori ºi retail. Cât de reale au fost informaþiile vehiculate, de vreme ce, spre finalul lunii mai, unele ziare generaliste au scris cã hipermarketurile au acþionat corect, nefiind vorba de acþiuni de forþã, sau majorãri de preþuri? DC: Da, s-au întâmplat multe lucruri vãzute ºi, mai ales, nevãzute. În presã a fost o uºoarã manipulare, spre finalul lunii mai, dar autoritãþile au ºtiut foarte bine ce se întâmplã. Aºadar, creºterea a fost, într-adevãr, micã, la raft, dar în interiorul preþului au crescut taxele pentru procesatori, pentru furnizorii de produse alimentare. Cã a venit INSSE-ul ºi a spus cã s-a înregistrat doar o creºtere de 0,4 %, nu e relevant, pentru cã nu asta e important, ci presiunea pe marjã, pe taxele la raft. Pentru cã, dacã e sã iei profitul la vedere al hipermarketului, acesta este foarte mic. Dar, dacã analizezi cum a fost el format, vei vedea cã încaseazã mult mai mult din taxele impuse furnizorilor. Presiunea pe furnizor a fost ºi e mare. De aceea, procesatorii au acceptat o taxã în plus, numai ca sã nu mãreascã preþul de listã, ca sã dea apã la moarã retailului. Deci, autoritãþile ºtiu foarte bine ce se întâmplã, dar avem ºi noi instrumente pentru a contracara poziþia dictatorialã a hipermarketurilor. De exemplu, mi-a plãcut reacþia celor de la ANPC, care au venit ºi au spus: ”Dacã voi vã ascundeþi dupã legislaþia europeanã ºi Consiliul Concurenþei, venim ºi noi ºi vã arãtãm marketing înºelãtor, înºelarea consumatorului, nerespectarea legislaþiei sanitar-veterinare ºi mai ales, aspectele care n-au fost prea mult sesizate de opinia publicã.”

revista specialiºtilor din industria lactatelor

13


afacere

interviu

”Multe ferme au vândut lapte, la negru” FDL: S-au atenuat asperitãþile din relaþia procesatorilor cu fermierii, dupã ce ºi furajele au fost trecute pe lista reducerilor de TVA? DC: Nu aº vrea sã comentez relaþia dintre fermieri ºi procesatori. E o relaþie stabilitã contractual. Pe mine, m-a întrebat cineva dacã am îmbunãtãþit relaþia cu hipermarketurile ºi consumatorii? A fãcut cineva un calcul serios, ca sã vadã câte ajutoare financiare primesc ca ajutoare fermierii? Eu ºtiu, dar, dacã spun, vã veþi speria! FDL: Dar s-a mai întreprins ceva, pentru organizarea OIPA-Lapte? DC: Eu nu fac OIPA de dragul numelui. Dacã mã implic în aºa ceva, vreau sã o fac sã fie ºi funcþionalã. ºi, atât timp cât reprezentanþii fermierilor nu îi reprezintã pe toþi, nu mã mai implic în aºa ceva. Atâta vreme cât vãd cã nu se doreºte consens pe filierã, nu fac nicio OIPÃ! FDL: Ce va fi odatã cu ziua de 1 iunie? DC: De la 1 iunie? Se vor reduce preþurile! Dar, dacã vorbim despre achiziþia laptelui din ferme, preþul cel mai jos la lapte a fost în luna mai, dar nu asta e problema, ci faptul cã ºi dacã l-ar fi dat gratis, nimeni n-ar fi avut ce sã facã cu acest lapte! Sunt procesatori care îmi spun cã li se rupe inima de unii fermieri, dar n-au ce sã le mai facã! Pe de o parte, pentru cã presiunea ANAF a fost atât de mare, lucrând pe piaþa neagrã, s-a redus cererea la negru ºi au apãrut niºte suprplusuri de lapte. Multe ferme au vândut între 5 ºi 20 % lapte la negru, ºi spun ºi cum: Când ai antibiotic în lapte, conform legii, eºti obligat sã faci sesizare la DSVSA. Aº fi curios sã aflu câte sesizãri s-au fãcut la DSV-urile teritoriale, în 2014? Niciuna! Cât lapte s-a distrus la Protan? Vreau sã vãd ºi eu un fermier care a distrus lapte la Protan, în ultimii 20 de ani! Numai un nebun ca mine a fãcut asta, când lucram la Adunaþii Copceni. Unde e laptele ãla!? FDL: Bun, atunci, cum vom trece de anul 2015? DC: Nu trecem! Vine vara, copiii intrã în vacanþã, producþia de lapte UHT se va diminua. Multe ferme se vor închide. De abia la toamnã va creºte preþul laptelui, din douã motive: Pe de o parte, din cauza închiderii unor ferme, va fi mai puþin lapte, dar, iatã, sunt semne cã Rusia va ridica embargoul. Recent, Putin s-a înþeles cu Angela Merkel iar, apoi, cu John Kerry. Iar, dacã se va ridica embargoul, va fi ºi mai puþin lapte disponibil, chiar ºi din import. Dar, de unde?, pentru cã fermierii nu vor mai avea. Eu i-am sfãtuit încã de anul trecut sã se îngrijeascã sã cumpere juninci, pentru a putea fi productive, la toamnã. Chiar ºi MADR-ul a anunþat un program De Minimis pentru achziþia de juninci dar, dacã nu se cumpãrã acum, în mai, când facem acest interviu, degeaba. Deci, preþul laptelui va creºte în toamnã, cu valori cuprinse între 15 ºi 30 %. FDL: Suntem la capitolul Fermieri. Am citit un raport al Comisiei Europene din care dãm extrase ºi în aceastã ediþie din FDL, care spunea cã România se aflã în Top-ul livrãrilor interne de lapte, cu o creºtere, în 2014, de 13 %. E real procentul? DC: Ba, chiar mai mult! Dar, Comisia nu ºtie cã, de fapt, este vorba despre laptele care a ieºit la luminã, în 2014, prin acordarea acelor subvenþii suplimentare, Comisia nu ºtie cã piaþa a început sã se cureþe, sã se ”albeascã”, ea ia doar cifrele seci. Vânzarea pe facturã a scos la luminã cantitãþi importante de lapte. Ce m-a supãrat pe mine foarte mult, a fost intoxicarea din presa agricolã care a plâns pe umerii fermierilor români, în condiþiile în care datele sunt foarte clare: Importurile de lapte au scãzut drastic, majoritatea uriaºã a laptelui procesat a venit din România.

14

mai 2015


Meneþinerea în viaþã a firmelor din România e vitalã ºi pentru ”mama” din Londra, Berlin, Paris sau Varºovia FDL: Bun. Probleme sunt multe. Dar, nu credeþi cã, mai apoi, din 2016, relaþia cu hipermarketurile trebuie sã se echilibreze? DC: Relaþia cu hipermarketul este cea mai importantã ºi totul va depinde de aceste magazine. Din pãcate, însã, în hipermarketuri lucreazã câþiva angajaþi români cãrora le place sã ia poziþia ghiocelului, în faþa ºefilor din strãinãtate, ºi nu realizeazã cã dacã firmele româneºti vor fi distruse, nu doar industria naþionalã va avea de pierdut, ci ºi ei îºi vor pierde locurile de muncã. Pentru cã ”mama” sau ”tatãl” de la centru, din Londra, Paris, Berlin sau Varºovia, dacã vãd cã nu mai pot face profit, vor închide prãvãliile ºi vor pleca, nu vor pãstra deschise magazinele din România, din omenie, precum centrele de binefacere! Dacã se vor închide fabricile româneºti, din cauza hipermarketurilor, se va ajunge la ºomaj ºi nu va mai avea cine sã le intre în magazine. Nu vor face profit? Vor închide ºi vor pleca. Iar, aceste cuvinte le adresez românilor care lucreazã în hipermarketuri: trebuie sã îºi convingã ºefii din strãinãtate cã menþinerea în viaþã a industriei autohtone e vitalã ºi pentru ei, nu doar pentru români! Din pãcate, însã, politica lor e de acaparare totalã a pieþei. Aºadar, cred cã fãrã o relaþie corectã dintre furnizori ºi hipermarketuri, va fi foarte dificil.

FDL: Ce mesaj transmiteþi fermierilor români? DC: Fermierii de lapte din România trebuie sã se maturizeze din punct de vedere managerial ºi sã continue sã îºi reducã preþurile de producþie. Este singura zonã în care pot interveni. Am auzit fel de fel de aberaþii, de la unii: sã se impunã un preþ minim garantat de achiziþie a laptelui, sã garantãm o anumitã cantitate care trebuie sã fie preluatã etc. Nu. Fermierii pot sã lucreze la eficienþã, la retehnologizare, la calcularea ricurilor, la asigurarea producþiei, la asigurarea unei productivitãþi mãrite, pentru cã preþul de livrare va fi reglemetat liber, de piaþã. Marja lor de profit nu poate veni decât din diminuarea costurilor de producþie. FDL: ªi, ce mesaj puteþi transmite procesatorilor? DC: Procesatorilor le spun urmãtorul lucru: Au intrat într-o anumitã rutinã. În afarã de una, douã companii, restul sunt în rutinã ºi plictisesc consumatorul. Ar trebui sã treacã pe inovaþie ºi ar trebui sã îºi facã bugete, nu de dezvoltare pe orizontalã, ci, pe verticalã, sã vinã cu idei noi de proiecte tehnologice, de food safety, sã inoveze. Se simte nevoia unei ruperi de ritm, pentru ca produsele sã devinã atractive pentru consumatori ºi, mai ales, pentru noua generaþie care este mult mai informatã ºi mult mai dinamicã. Pânã acum, producãtorii de lactate din România s-au adresat dupã douã reþete: ”Tradiþional, ca la mama, ca la bunicul, ca la bunica ºi ca la þarã” ºi, doi: ”Vai, ce fericire, vai, ce zâmbet, ce...”! Pe ce bazã?, cã ºi fericirea asta se creeazã ºi ea, din ceva. Preferinþele consumatorilor au început sã se îndrepte spre altceva, iar procesatorii trebuie sã fie atenþi la ce vor ei. FDL: Vã mulþumim.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

15


repere

cover

Ilie Stoian

Existã viaþã dupã Cotã?

Previziunile Comisiei Europene pentru 2015 ºi 2016

Abandonarea cotelor de lapte în interiorul Uniunii Europene a început deja sã determine mutaþii serioase pe piaþa comunitarã. Ce ne va aºtepta pe termen lung, vom vedea, deºi, dacã ne gândim la România, dezastrul poate fi prevãzut încã de acum. Dar, pe termen scurt, ne putem face o imagine ceva mai apropiatã de adevãr, cu ajutorul previziunilor Comisiei Europene cuprinse în documentul ”Short Term Outlook for EU dairy markets in 2015 and 2016”, care a parvenit la redacþia revistei Fabrica de Lapte.

Uf, iar Putin!? În sectorul produselor lactate, anul 2014 a cunoscut o situaþie excepþionalã în furnizarea de lapte ºi lactate, atât în interiorul UE, cât ºi la nivel mondial, situaþie caracterizatã de o scãdere semnificativã a preþului, exacerbatã de interdicþia de export în Rusia. Dar, la nivel general, exporturile de lapte ale principalelor þãri producãtoare din Uniunea Europeanã au evoluat foarte bine, limitând ºi pierderile, dar ºi astfel acumularea de stocuri. Însã, diferenþe substanþiale între statele membre s-au observat, una dintre cele mai grave situaþii înregistrându-se în România. Actuala redresare a preþurilor penrtru laptele-materie primã ar trebui sã conducã la o stabilizare ºi apoi o creºtere a preþului, în þãrile membre. Cu toate acestea, nu este de aºteptat o creºtere a producþiei de lapte în 2015, peste nivelul anului 2014, în ciuda expirãrii cotei în luna aprilie. Prãbuºirea preþului petrolului va scãdea costurile de producþie a laptelui Preþul þiþeiului a scãzut dramatic spre sfârºitul anului 2014, dupã o perioadã relativ stabilã, de 100-110 USD per baril. Însã, de la 48 USD / bbl, înregistrat în luna ianuarie 2015, preþul petrolului a coborât în primãvarã la 47,5 USD / bbl. Mai mult, cererea de petrol a Statelor Unite a determinat decizia OPEC de a nu ajusta producþia în jos, previziunile fiind în continuare de diminuare a preþului per baril.

Perspective optimiste pentru creºterea economicã a Uniunii Europene Perspectivele economice mondiale sunt de aºteptat sã conducã la o creºtere a PIB-ului real cu 3% în 2015 ºi cu 3,4%, în 2016. Dupã o recuperare slabã, de 1,3%, în 2014, creºterea economicã a UE este de aºteptat sã câºtige putere în 2015 ºi 2016 (1,7% ºi, respectiv, 2,1%). ªi rata ºomajului este de aºteptat sã continuie sã scadã, maximele la nivel comunitar urmând sã ajungã la 9,8%, în 2015, ºi 9,3%, în 2016. Acest lucru ar putea contribui la consolidarea consumului de lactate, în special de brânzeturi.

16

mai 2015

Acest preþ redus al petrolului presupune o reducere a costurilor de producþie legate de energie ºi materii prime agricole. Cu toate acestea, nu implicã ºi o reducere automatã ºi imediatã a preþurilor la îngrãºãminte. Oricum, creºterea preþului la laptele-materie primã, în 2016, nu va fi decât conjuncturalã ºi nu de substanþã. Evoluþia afacerilor cu lapte-materie primã va fi afectatã ºi de slãbirea monedei euro, faþã de dolarul american, aceastã tendinþã fiind de aºteptat sã continuie în 2015, ajungând la o medie de 1,17 EUR / USD. În 2016, se presupune un curs ºi un raport stabil, fapt care va facilita creºterea exporturilor din UE, pe piaþa mondialã.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

17


repere

cover

Încruciºãri de preþuri La sfârºitul lunii ianuarie 2015, preþurile la lapte praf ºi unt ºi-au încruciºat evoluþia, dupã mai multe luni de scãdere. Pentru brânzã, numai preþurile Cheddar ºi Emmental vor fi în creºtere, în timp ce preþurile la Gouda ºi Edam rãmân orientate în scãdere. Introducerea de cãtre Rusia a unei interdicþii asupra importurilor de produse lactate din UE, în august 2014, a exacerbat presiunea, fapt care a dus la creºterea preþului la unt, tendinþa fiind aceeaºi în 2015. De la mijlocul lunii februarie, preþurile din UE erau încã aproximativ cu 15% mai ridicate pentru unt, în 2014, ºi cu 35%, pentru laptele praf degresat, în timp ce preþurile pentru zer-pulbere au fost cu 10% sub nivelul anului trecut. Numai în Letonia a fãcut ca preþul SMP sã ajungã la un nivel apropiat de preþul de intervenþie. Inversarea observatã în prezent în tendinþã poate fi explicatã printr-o scãdere sezonierã semnificativã în colectarea laptelui, în UE, scãdere consolidatã de dorinþa fermierilor de a limita stocarea, în condiþiile preþurilor mici la laptele din ferme. Scãderea preþurilor materiilor prime în 2014 a fost tradusã într-o reducere semnificativã a preþului laptelui, pânã în octombrie, chiar dacã în anumite state membre, cum ar fi þãrile baltice, o scãdere bruscã a fost înregistratã încã din luna septembrie. Acest decalaj în rãspuns este legat de faptul cã, în mai multe state membre, preþurile sunt fixate în avans pentru una sau douã luni. În mod similar, creºterea preþurilor produselor lactate nu se reflectã, încã, în preþul de achiziþie a laptelui-materie primã, cu excepþia spot-urilor. În decembrie 2014, preþul mediu de lapte în UE, în conþinut de grãsime real, a ajuns la 33,05 ct/kg, 18%, sub 40.21 ct/kg, faþã de preþul record din decembrie 2013. Dar, situaþia va rãmâne foarte diversã în statele membre, cu aproximativ 30% mai mici, în þãrile baltice, Belgia ºi Olanda, ºi cu aproximativ 20% în Danemarca, Germania, Irlanda, Polonia, Luxemburg ºi Suedia. În celelalte state membre importante, scãderile de preþ vor fi în jur de 10% (Finlanda, Franþa sau Italia). Oricum, în ianuarie 2015, primele estimãri indicau cã scãderea a încetinit, fapt care înseamnã cã preþurile laptelui se pot stabiliza mai rapid, înainte de a începe sã recupereze în urmãtoarele luni ºi pânã la finalul anului.

România, în fruntea livrãrilor interne!!! În timp ce mulþi aºteaptã o creºtere a livrãrilor de lapte pe pieþele interne, în 2014, puþini au anticipat amploarea acestei creºteri, estimatã la 4,5% sau la mai mult de 6 milioane de tone într-un an. Aceasta este egalã cu creºterea cantitãþii cumulative în livrãri în decursul ultimilor cinci ani, care au fost anii în care cotele au crescut progresiv cu 1% pe an. Creºterea deosebit de puternicã, de peste 6%, este prevãzutã în Letonia, Marea Britanie, Lituania, Polonia, Ungaria, Estonia, Luxemburg ºi Belgia. Se estimeazã cã recordul va fi atins de Romania, cu livrãri în jurul valorii de +13%, faþã de anul trecut. Dupã cum se cunoaºte, spre sfârºitul anului 2014, fermierii din multe state membre au început sã încetineascã livrãrile de lapte. În Danemarca, livrãrile au scãzut sub nivelurile din octombrie, iar în Irlanda, reducerea a ajuns la 17% în luna decembrie. În Polonia, datele indicã o încetinire puternicã pentru ultimele luni ale anului de cotã. În medie, totalul livrãrilor de lapte din UE au fost estimate în decembrie 2014, la cca 1%, peste nivelul lor în 2013. Sacrificãrile de vaci au crescut Sacrificãrile de vaci au crescut, în general, în UE28, în aceastã perioadã (+ 5%), ºi mai ales în UEN13 (+ 21%). Sacrificãrile de vaci poloneze au crescut semnificativ (+ 50% între septembrie ºi decembrie). În mai multe state membre se poate stabili o legãturã clarã între aceste sacrificãri ºi dezvoltarea pieþei produselor lactate, fapt care îi determinã pe unii fermieri sã nu diminueze efectivele (Franþa ºi Spania). În 2015, creºterea de colectare a laptelui, comparativ cu anul trecut, a încetinit, nu numai în þãrile care pot sã producã peste cotele anterioare, dar ºi în Franþa, ºi, mai recent, în Regatul Unit, ca urmare a reducerii preþurilor la lapte. În Franþa, procesatorii au început, în 2015, reducerea drasticã a achiziþiei de lapte-materie primã, cu scopul de a adapta oferta la cerere, lucru constatat ºi în România.

18

mai 2015


tone. Ca urmare, creºterea semnificativã a exporturilor de SMP nu a condus la o acumulare considerabilã a stocurilor. În 2015, o creºtere semnificativã a producþiei ar putea susþine cererea suplimentarã de export. Reorientarea unei pãrþi a comerþului brânzã

Numãrul de juninci, în creºtere Dupã o contracþie suplimentarã a livrãrilor interne de lapte în primul trimestru al anului 2015, comparativ cu 2014, din luna aprilie, atunci când cotele au fost eliminate, colectarea laptelui ar putea creºte treptat, datoritã preþului scãzut. În 2015, primul an fãrã cotã, se aºteaptã ca livrãrile de lapte din UE sã creascã moderat, cu aproximativ 1%. Creºterea poate fi consemnatã în special în þãrile în care numãrul de vaci de lapte va rãmâne semnificativ mai mare decât în anul anterior: Irlanda (+ 4,2%), Þãrile de Jos (+ 0,8%) sau Germania (+ 0,7% ). În mai multe alte state membre, sacrificãrile de vaci ºi programele de îmbunãtãþiri genetice au dus la scaderi semnificative a numãrului de vaci de lapte: Polonia (-2,2%), Estonia (-2.9%) sau Danemarca (-3,5%). Cu toate acestea, numãrul de juninci din Polonia a fost semnificativ mai mare decât în anul anterior, indicând un potenþial crescut pentru producþia viitoare de lapte. În Danemarca ºi Estonia, producþia este pusã sub semnul întrebãrii, din cauza diminuãrii de efective. Per total, însã, la nivelul Uniunii Europene, numãrul de juninci gata sã înceapã producþia de lapte este mai mare decât anul trecut (+ 2,3% pentru UE-28).

În 2014, producþia de brânzeturi a crescut cu 1,8%, ºi a ajuns la 9,8 milioane de tone. Principalul motor al acestei evoluþii a fost utilizarea internã susþinutã. Apoi, în timp ce Rusia a închis importul pentru o treime din exporturile de brânzeturi din UE, operatorii au gãsit noi pieþe de desfacere la export. Livrãrile au crescut în special în Coreea ºi Japonia. Preþul mediu de export a crescut cu 4%, în timp ce exporturile de Gouda au scãzut cu 13% în volum, preþul mediu grescând cu 10%. Cea mai puternicã reducere a volumului exportat se referã la tipul generic de brânzeturi tari sau semi-tari: CN 04069087 (-26%). Prin contrast, Cheddar va avea cea mai mare creºtere (+ 46%). Exporturile de brânzã din Irlanda, Regatul Unit ºi Spania au crescut substanþial în 2014, în timp ce exporturile germane ºi olandeze au scãzut, iar tendinþa se va menþine ºi în perioada previzionatã. În 2015, producþia ºi consumul ar putea creºte în continuare cu mai mult de 1%. Exporturile UE ar putea fi

de 5% mai mari, decât în 2014, dacã exporturile cãtre pieþele terþe se vor menþine pe creºtere. Din peisajul general lipseºte România În afarã de capitolul livrãrilor interne, unde gãsim menþionatã România, þara noastrã nu apare în nicio previziune. Din cauza slabei producþii sau, dacã vreþi, a consumului redus, nu putem vorbi nici de exportul de lapte-materie primã, nici de exportul de lapte praf degresat, unt, zer sau brânzeturi. Nu contãm aproape la niciun capitol, în afarã de cel al importurilor de lactate private label, dar asta e o cu totul altã problemã. La nivelul producþiei de lapte, datele indicã închiderea unor ferme, pânã în toamnã, fapt care va conduce la o creºtere a preþului laptelui-materie primã care va fi livrat cãtre procesatori de fermele rãmase în activitate. Asta, dacã nu se va recurge la importuri. Mai apoi, în funcþie de creºterea consumului, vom putea vorbi ºi de o evoluþie favorabilã pentru sectorul românesc al laptelui, dar, tare ne e teamã cã vom ajunge sã cumpãrãm telemea fãcutã în Ghana, caºcaval Rucãr fãcut în Siam, caºcaval Dalia produs în Chile sau, mai ºtii, pe Marte, dacã hipermarketurile vor gãsi procesatori într-atât de ieftini ºi balene atât de multe de la care sã se ia grãsimea, încât sã producã ºi astfel de ”specialitãþi”.

Exportul ºi producþia de lapte praf degresat, în creºtere În 2014, producþia de lapte praf degresat a ajuns la 1,36 milioane de tone (+ 23% faþã de 2013). O producþie suplimentarã a avut loc, de asemenea, dupã instalarea embargoului Rusiei. În anul trecut, preþurile mici ºi, mai recent, deprecierea euro, au sprijinit o creºtere uriaºã a exporturilor pe pieþe terþe, cu aproape 60%. Dintre acestea, mai mult de 20% din exporturile de lapte praf au mers în Algeria. Cantitãþi suplimentare substanþiale au mers în Egipt ºi China. În plus Arabia Sauditã, Maroc, Coreea de Sud, Malaysia ºi Filipine au crescut semnificativ importurile de lapte praf european. Exporturile de grãsimi din lapte au crescut cu 23%, ajungând la aproape de 700.000 de revista specialiºtilor din industria lactatelor

19


repere

dosar

Alexandru Peligrad

Creºteri de preþ la cereale

ºi scãderi la nutreþuri combinate Dupã ce în 2014 piaþa româneascã a cerealelor – grâu ºi porumb – a înregistrat minimele ultimilor patru ani (la fel ca în cazul bursei din Paris), în 2015 am putea asista la o stabilizare a pieþei, caracterizatã printr-o uºoarã revenire a cotaþiilor comparativ cu anii trecuþi, susþine un raport Rodbun Grup, ceea ce înseamnã o uºoarã creºtere a costurilor cu furajele pentru crescãtorii de animale români.

cit" în sezonul viitor. Randamentele la hectar din Uniunea Europeanã, producãtorul de top al lumii (cu o producþie estimatã pentru 2015 de 147 milioane tone de grâu), sunt susceptibile sã se diminueze comparativ cu anul trecut, o situaþie similarã întâlnindu-se ºi în Rusia, în timp ce în Ucraina se prognozeazã o scãdere a producþie totale la 20-22 de milioane de tone, de la 25 de milioane de tone în 2014. La nivel mondial însã, deficitul de ofertã, comparativ cu cererea este estimat a se situa în sezonul 2015-2016 la numai 2 milioane de tone, fapt care "încã demonstreazã cât de sensibil este echilibrul pieþei internaþionale de grâu ºi cum aceastã balanþã poate rãspunde la modificãri minore, mai ales cã oferta bunã de grâu nu poate þine pe un termen nelimitat".

Ne paºte "un mic deficit" Preþul grâului pe piaþa internaþionalã va urca în a doua parte a anului 2015, departamentul de analizã al bãncii germane Commerzbank indicând o valoare medie pentru ultimul trimestru al acestui an, de circa 200 EUR/tonã, comparativ cu un preþ de 184,5 EUR/tonã valabil pentru luna decembrie 2014 la bursa de mãrfuri de la Paris. Pentru a susþine o astfel de evoluþie, banca germanã, citând estimãrile facute de Consiliul Internaþional al Cerealelor, a spus cã producþia mondialã de grâu ar trebui sã arate un "mic defi20

mai 2015

În ceea ce priveºte evoluþia preþului porumbului, pentru a 2-a jumãtate a lui 2015, prognoza Commerzbank o caracterizeazã ca ”neutrã” pentru urmãtoarele luni, indicând însã o valoare de 4 USD/bushel pentru sfârºitul anului 2015, comparativ cu 3,96 USD/bushel în decembrie 2015, creºterea explicându-se prin existenþa unui posibil deficit între ofertã ºi cerere de circa 20 de milioane de tone. Cerere pentru grâul românesc Preþul cerealelor româneºti în sãptãmâna 27 aprilie-3 mai se menþine mai ridicat comparativ cu preþul cerealelor oferite de alte state de la Marea Neagrã, dar ºi faþã de cotaþiile afiºate

în Franþa (Paris) sau SUA (Chicago). Astfel, grâul de panificaþie FOB Marea Neagrã se comercializeazã cu preþul SPOT de 189-199 de euro, în timp ce porumbul calitatea I FOB Marea Neagrã are o cotaþie de 163 sau 153 de euro, potrivit datelor furnizate de Bursa Românã de Mãrfuri – BRM. În sãptãmâna 20-26 aprilie 2015, s-a înregistrat o uºoarã scãdere a preþului pentru grâul de panificaþie FOB Constanþa, al cãrui nivel a coborât de la 203 euro/tonã (cotaþie de dinainte de Paºti) la 198 de euro/tonã, în timp ce porumbul a câºtigat 3 euro/tonã, ajungând la o cotaþie de 165 euro/tonã. Grâul din zona Mãrii Negre, cu livrare în lunile iulie-august, este oferit la un preþ de 210 dolari pe tonã, inclusiv cost ºi navlu, în scãdere faþã de 240-250 de dolari pe tonã în urmã cu douã sãptãmâni. Comparativ, grâul din Australia este oferit la un preþ de 245 de dolari pe tonã, livrãrile de grâu din zona Mãrii Negre cãtre Asia putând astfel concura puternic livrãrile de grâu australian pe pieþele asiatice. Prognoza pentru producþia de grâu din Australia s-a redus cu circa 9% arãtând un nivel de 24 de milioane de tone. Traderii internaþionali estimeazã cã vânzãrile de grâu din zona Mãrii Negre pe piaþa din Asia ar putea urca de la 4-5 milioane tone în sezonul 2014/2015 (anul agricol care se încheie în iunie 2015) pânã la 6-7 milioane de tone în anul care se va încheia în luna iunie 2016, nivel care nu a mai fost atins de câþiva ani. Numai Thailanda ºi Coreea de Sud ar putea cumpãra fiecare un milion de tone de grâu pentru hrana animalelor, dacã preþurile rãmân competitive, în timp ce


Filipine are nevoie de aproximativ 500.000 de tone de grâu pe an, se arãta într-un comunicat Reuters citat de Agerpres. Prin urmare, este de aºteptat sã asistãm la o creºtere a preþurilor la grâu ºi porumb pe piaþa româneascã în al doilea semestru al acestui an. Preþurile cerealelor pe piaþa româneascã manifestã o puternicã dependenþã de preþurile SPOT de la export. ”Din pãcate, lipsa spaþiilor de depozitare, a certificatelor de depozit nefuncþionale la acest moment, lipsa instrumentelor financiare derivate futures ale unei burse de cereale ºi lipsa unei creºteri a capacitãþilor de stocare ºi export de la Constanþa, determinã aceastã piaþã sã fie dependentã de preþurile de la export SPOT. Fabricile de procesare româneºti, în lipsã de lichiditãþi ºi de spaþii de însilozare pentru a-ºi asigura stocul la recoltã pentru tot anul, urmãresc aceste preþuri de export!”, declara într-un comunicat de presã, Bogdan Iliescu, Directorul Direcþiei Agricole în cadrul Bursei Române de Mãrfuri. Prin tranzancþii încheiate în Ringul Cerealelor din cadrul Bursei Române de Mãrfuri, fermierii români îºi pot negocia direct preþurile ºi pot urmãri momentul oportun pentru a vinde la cea mai bunã cotaþie de pe piaþã, putându-ºi astfel maximiza profiturile prin comercializarea producþiilor agricole proprii cãtre procesatori sau marii traderi internaþionali. În general, preþul cu care cerealele româneºti sunt cumpãrate direct de la fermieri diferã ºi cu 210-225 de lei faþã de preþul fixat în portul Constanþa, locul unde se deruleazã marile tranzacþii cu cereale româneºti. Astfel, potrivit datelor publicate pentru sãptãmâna 2-8 noiembrie 2014 de cãtre Bursa Românã de Mãrfuri – BRM, preþurile pe care le primesc fermierii se situau în funcþie de zone geograficã la 749-853 RON/tonã faþã de 956 RON/tonã FOB Constanþa, la grâul de panificaþie ºi între 489-635 RON/tonã faþã de 712 RON/tonã FOB Constanþa, la porumb. TVA redus ºi la hrana pentru animale Totuºi, chiar dacã preþul grâului ºi porumbului vor cunoaºte o uºoarã creºtere în cel de-al doilea semestru din 2015, comparativ cu perioada anterioarã, existã ºi semnale pozitive pentru crescãtorii români de animale, în ceea ce priveºte costurile cu furajele, în condiþiile în care reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pentru nutreþuri ar putea sã conducã la reduceri de 10-12% ale costurilor cu hrana animalelor. Iniþial furajele ºi ingredientele pentru industria

alimentarã nu au fost introduse în propunerea de scãdere a TVA, motivându-se existenþa unor bariere impuse de UE (Directiva TVA permite cote reduse de TVA de 5% sau 9%, doar la produsele alimentare) în condiþiile în care vecinii maghiari aplicã o astfel de reducere. De altfel, producãtorii de lapte s-au opus reducerii TVA la 9% tocmai din cauza acestei probleme, fermierii riscând decapitalizarea, în condiþiile în care ei cumpãrau nutreþuri, îngrãºãminte sau servicii cu TVA 24%, vânzând însã mai departe produsul finit cu TVA 9%.

Preþuri la grâu ºi porumb, pe piaþa româneascã (RON/tonã, sãptãmâna 2-8 noiembrie 2014) Zona

Grâu panificaþie

Porumb calitatea I

Muntenia

853

635

Oltenia

787

538

Moldova

775

520

Banat

749

489

FOB Constanþa

956

712

Sursa: Bursa Românã de Mãrfuri

revista specialiºtilor din industria lactatelor

21


repere

analizã

Aura Alexa Ioan

7 ani de UE:

Ce a fost ºi ce a ajuns industria laptelui din România! Cotele de producþie pentru lapte în Uniunea Europeanã au fost eliminate anul acesta, dupã ce, mai bine de 30 de ani, ele au avut darul sã þinã în echilibru industria europeanã de profil ºi sã evite inundarea pieþei cu lapte ºi produse derivate din statele cu agriculturã dezvoltatã. Vestea este una bunã pentru marii producãtori din þãrile vestice, dar îngrijorãtoare pentru fermierii români.

103 milioane de consumatori în plus

Marjã de 2-5% pe an Decizia asupra cuantumului creºterii graduale a cotei ºi apoi posibila eliminare a acestui mecanism lãsa deschisã opþiunea într-o marjã cuprinsã între 2-5% anual, în funcþie de concluziile studiilor de impact demarate de statele membre ale UE, de diferite organizaþii profesionale, ºtiinþifice ºi chiar de echipe interdisciplinare care au lucrat sub îndrumarea Comisiei. Raþiunea acestei propuneri se baza tocmai pe dinamica PAC ºi pe faptul cã acest instrument de politicã introdus acum 20 de ani în vederea limitãrii ofertei (pentru prevenirea apariþiei supraproducþiei ºi stocurilor), ca urmare a sprijinului cuplat de producþie, practicat timp îndelungat în UE, nu mai este de actualitate, datã fiind evoluþia pieþelor dupã anul 2003, când reformele au vizat majoritatea produselor decuplarea sprijinului.

22

mai 2015

Procesul de extindere al UE (cu 17 noi state) a determinat apariþia pe piaþa unicã, în anul 2008, a încã 103 milioane de noi consumatori ºi o mãrire a cotei de lapte cu 24,5 milioane de tone faþã de cota stipulatã odatã cu reforma din 2003, astfel cã valoarea totalã a cotei pentru UE-27 se cifra la 142 milioane de tone. Reforma din 2003 a avut ca obiectiv declarat crearea unui sector agricol competitiv ºi mai adaptat economiei de piaþã, bazat pe principiul protejãrii mediului înconjurãtor ºi al standardelor privind sãnãtatea animalelor. Acest obiectiv general a vizat ºi sectorul laptelui ºi produselor lactate iar principalele modificãri vizau urmãtoarele aspecte specifice instrumentarului politic folosit pentru sprijinirea sectorului: - reducerea preþului de intervenþie la unt ºi lapte praf degresat; - compensarea parþialã a reducerii preþului de intervenþie pentru producãtorii de lactate; - descurajarea utilizãrii mecanismelor de achiziþionare de unt la intervenþie: prin deschiderea unei proceduri de licitaþie pentru cumpãrarea la intervenþie în plus faþã de achiziþionarea a 30 000 de tone la preþ fix; - expirarea sistemului de cote la 1 aprilie 2015; - amânarea cu un an a creºterii treptate a cotelor cu 1,5%, în trei etape de câte 0,5% pentru

11 state membre, aºa cum s-a prevãzut în Agenda 2000. Creºterea corespunde unei cantitãþi de 1,4 milioane de tone de lapte; - reducerea prelevãrii suplimentare: în patru etape, de la 35,63 EUR/100 kg în 2003/2004 la 27,83 EUR/100 kg începând cu 2007/2008. La acea datã, se estima cã prin reducerea preþului garantat la unt ºi lapte praf degresat se va descuraja producþia, iar procesatorii vor fi stimulaþi sã-ºi diversifice oferta prin fabricarea unor produse cu valoare adãugatã mare (brânzeturi ºi produsele lactate proaspete). Pentru a pregãti sectorul în vederea eliminãrii cote de lapte dupã 2015 ºi pentru a atenua ºocul previzibil datorat desfiinþãrii acestui instrument de control a ofertei de lapte, Comisia Europeanã a propus o creºtere gradualã a cotelor (pânã în anul 2015), pentru a crea oportunitatea consolidãrii sectorului ºi creºterea competitivitãþii acestuia.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

23


repere

analizã

Cum arãta industria româneascã a laptelui în 2007 Producþia de lapte ocupa în agricultura României locul doi ca importanþã, dupã producþia de carne, ºi a reprezentat, în anul 2006, 21% din valoarea producþiei animale ºi 8% din valoarea producþiei agricole. Laptele este un produs extrem de perisabil, astfel cã este necesar ca, de-a lungul filierei producþie – procesare – consum, sã existe unui sistem logistic, funcþional, care sã aibã capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în forma adecvatã ºi la parametrii calitativi superiori. Danone, care a avut în 2007 o cifrã de afaceri de 369 de milioane lei (în creºtere cu 62 de milioane faþã de 2006) ºi un profit de 31,7 milioane de lei (mai mic cu 7 milioane de lei raportat de anul anterior), deþinea o cotã de piaþã pe segmentul iaurturilor de 50%. Hochland Romania (cel mai mare producãtor de brânzeturi de pe piaþa localã) se aflã pe locul al treilea cu un profit de 8 milioane de lei in 2007 ºi o cifrã de afaceri de 170,6 milioane lei (uºor mai ridicate faþã de anul precedent când, la o cifrã de afaceri de 158 milioane de lei a obþinut un profit net de 7,5 milioane de lei) având, potrivit informaþiilor companiei, o notorietate de 80% în rândul consumatorilor ºi o cotã de piaþã pe segmentele pe care este prezentã între 30%-80%. Potrivit aceleiaºi surse, Albalact a înregistrat în 2007 o creºtere cu peste 50% a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent, valoarea acesteia fiind de 154 milioane de lei, dar a înregistrat o scãdere semnificativã a profitului, de la 6,02 milioane lei, la 3,2 milioane de lei. Pe locul 5 se aflã Covalact SA Covasna, care a obþinut în 2007 un profit de 3,04 milioane de lei, la o cifrã de afaceri de 71 milioane de lei (în creºtere cu jumãtate de milion de lei comparativ cu anul precedent). Producãtorii mai mici autohtoni s-au descurcat destul de bine în 2007, dovedindu-se a fi jucãtori importanþi pe piaþa lactatelor din România. Astfel, Lactate Harghita a înregistrat în 2007 un profit net de 311.823 de lei, la afaceri de aproape 50 de milioane de lei, iar Prodlacta SA a avut un profit net de 380.866 de lei, la o cifrã de afaceri de 53 de milioane lei. Tyrom Covasna a realizat un profit net de 289.639 de lei ºi afaceri de 37 de milioane de lei. Nou intratã pe piaþã compania israelianã Tnuva a înregistrat în 2007, pierderi de 5,65 milioane de lei, la o cifrã de afaceri de 18 milioane de lei, dar a pãtruns rapid în topul celor mai mari jucãtori pe piaþa lactatelor din þara noastrã.

În 2007, puþine multinaþionale Numãrul multinaþionalelor prezente pe piaþa româneascã de produse lactate nu a fost mare, raportat la alte industrii însã, cota de piaþã pe care acestea o deþin este semnificativã. Piaþa lactatelor prelucrate – conform estimãrilor specialiºtilor din industrie (APRIL), în anul 2007, se ridica la circa 900 de miliarde de euro, fiind disputatã de urmãtorii mari procesatori: Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact), Danone, LaDorna Lactate (care în anul 2008 ºi-a schimbat proprietarul intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producãtor din Europa pe segmentul lactatelor ºi al doilea la nivel mondial) ºi Hochland. Aceste companii deþineau împreunã 77% din piaþa laptelui procesat, potrivit statisticilor APRIL, din acea perioadã.

24

mai 2015

Fermierii români, prinºi din nou pe picior greºit! Statul, la fel! În România de graþie a anului 2015, viitorul pare de-a dreptul sumbru, prevestesc asociaþiile de producãtori, care susþin cã, mai mult de 60% dintre fermele de vaci din þarã vor dispãrea. De vinã ar fi statul, spun fermierii, pentru cã nu a luat din timp mãsuri de sprijin. Statul, prin persoana ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, a dat asigurãri cã nu îi va lãsa pe fermieri sã moarã, dacã recunoaºte cã România mai are încã mult de recuperat la acest capitol. “Diferenþa de productivitate între un fermier din vest ºi unul din România este de vinã”, mai spune Daniel Constantin. Dar Ministerul Agriculturii este de pãrere cã situaþia nu este disperatã pentru cã sunt subvenþii ºi mãsuri fiscale care ar putea rezolva, mãcar în parte, situaþia. Colac peste pupãzã, de la Bruxelles, oficialii europeni lanseazã un semnal de alarmã pentru producãtorii de lapte din România, recomandându-le acestora sã se … reorienteze! Un ultim avertisment a venit recent chiar de la Phil Hogan, comisarul european pentru agriculturã, care, aflat în vizitã la Bucureºti, a declarat pentru cine a avut urechi sã-l asculte, cã, ”dupã eliminarea cotelor de lapte, România se poate aºtepta la o invazie de lactate din import”. Comisarul european pentru agriculturã a averitizat direct, în câteva fraze, asupra deznodãmântului acestei probleme cu care se confruntã piaþa româneascã a laptelui: ”Laptele utilizat de producãtorii strãini este mai ieftin decât în România.


Reconversia fermelor, singura alternativã? Preºedintele APRIL, Dorin Cojocaru, susþine cã nu are rost sã mai vorbim acum despre investiþii de sute de milioane de euro în ferme, în capacitãþi de stocare ºi material genetic superior, din cauzã cã laptele românesc va fi prea scump pentru industria prelucrãtoare. Dorin Cojocaru este convins cã, din acest motiv, cu aceste probleme se vor confrunta ºi fabricile de procesare a laptelui: ”Cifrele îngrijorãtoare aratã cã România mai are 150 de fabrici de procesare a laptelui, din care 4-5 ºi-au cerut deja insolvenþa în ultima perioadã, când preþul laptelui a început sã coboare, iar piaþa a fost invadatã de brânzeturile blocate pe piaþa Uniunii Europene de embargoul rusesc”. Preºedintele APRIL prognozeazã cã, dacã situaþia actualã se menþine, în cel mult 3 ani industria laptelui din România va dispãrea. Cu alte cuvinte, aceastã situaþie ar însemna sfârºitul pentru producãtorii mici ºi mijlocii din România. Aceºtia nu vor putea concura la preþ materia primã din spaþiul comunitar, mai ieftinã decât cea autohtonã ºi preferatã chiar ºi de procesatorii români. Odatã cu dispariþia, la nivel european, a cotelor de lapte, piaþa localã va fi practic invadatã de lapte din Austria, Germania, Ungaria, Franþa sau Danemarca. Cotele de lapte sunt limite impuse fiecãrui mare producãtor pentru a evita concurenþa neloialã ºi posibilitatea de a monopoliza piaþa. Numai cã acestea sunt deja încãlcate, producãtorii vest-europeni preferând plata unor amenzi din profitul obþinut în statele est-europene. În aceste condiþii, marii fermieri din România se gândesc tot mai serios la reconversia sectorului zootehnic spre producþia de carne. “Viitorul zootehniei româneºti este în domeniul cãrnii ºi nu al laptelui”, spun, aproape la unison, fermierii implicaþi în domeniu.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

25


ferma

nutriþie

Aura Alexa Ioan

Influenþa suplimentului de biotinã în producþia de lapte Biotina este o vitaminã B-complex care este esenþialã pentru bovine. Cu toate acestea, dupã mai multe decenii de cercetare, s-au publicat foarte puþine date cu privire la efectele biotinei la bovine. Aceastã lipsã de interes a fost probabil cauzatã de incapacitatea de a produce deficienþe de biotinã la rumegãtoare ºi de consensul prin care biotina adecvatã a fost prezentã în furaje normale sau a fost sintetizatã de bacteriile din rumen ºi intestinele mici.

Interes tot mai mare

Efectele biotinei asupra metabolismului rumegãtoarelor Toate marile bacterii celulolitice, în cazul rumegãtoarelor, necesitã biotinã pentru creºtere (Baldwin ºi Allison, 1983). În douã studii (Bentley º.a., 1954;.. Milligan et al, 1967), au arãtat cã suplimentarea biotinei creºte digestia fibrelor. Bacteriile necesitã, de asemenea, biotina, pentru a produce propionat. Producþia de propionate a fost redusã în vitro, atunci când biotina nu a fost inclusã în mediul de culturã. Aceste date sugereazã cã suplimentarea biotinei poate altera metabolismul rumegãtoarelor ºi duce la o mai bunã digestie a fibrelor (rezultat în valori de energie ale alimentãrii), sau la o producere mãritã de propionate, care ar putea creºte producþia de glucozã a vacii.

26

mai 2015

În ultimii ani, interesul reînnoit în efectele de biotinã suplimentarã pentru bovie s-a dezvoltat. Cele mai multe dintre cercetãrile recente s-au axat pe efectele biotinei asupra copitei de vaci de lapte (Bergsten et al, 1999;.. Fitzgerald et al, 2000;. Midla et al, 1998), susþine Bill Weiss, prof. univ. în Centrul de Dezvoltare Universitatea de Stat Ohio, potrivit www.extension.org

nei asupra producþiei de lapte ºi a metabolismului vacilor ar trebui studiate cu mai multã atenþie de cãtre specialiºti.

Toate aceste studii au raportat un rãspuns pozitiv asupra unor mãsuri de sãnãtate a copitelor vacilor prin suplimentarea biotinei. Cu toate acestea, biotina este implicatã prin mai multe cãi metabolice în sinteza laptelui. Din cauza cererii unei productivitãþi tot mai mari în ceea ce priveºte vacile de lapte, efectele unei suplimentãri a bioti-

Concret, biotina este implicatã activ în metabolismul aminoacizilor, respiraþia celularã, gluconeogensis, dar ºi în sinteza accizilor graºi. În cazul enzimelor, biotina reacþioneazã ca un cofactor: carboxilaza acetil-CoA, carboxilaza piruvatului, B-methylcrotonyl-CoA carboxilaza, ºi-propionil CoA carboxilaza.


Efectele suplimentãrii de biotinã, la bovine, insuficient cercetate! Biotina este legatã covalent la fiecare dintre aceste enzime ºi transferã o unitate de carbon din substrat la produs. Deºi carboxilaza acetil-CoA carboxilaza necesitã biotinã, este puþin probabil ca o suplimentare a biotinei sã afecteze activitatea acestor douã enzime. Ambele sunt extrem de importante, dar activitatea lor se pare cã nu este influenþat de hrãnirea vacilor de lapte cu un supliment de biotinã. Celelalte douã enzime care conþin biotinã (Bmethylcrotonyl-CoA carboxilaza, ºi-propionil CoA carboxilazei) sunt mult mai puþin reglate sã rãspundã la diferenþele de biotinã în cazuri umane, cât ºi la testele efectuate pe animale de laborator, ceea ce, în opinia specialiºtilor, acest fapt sugereazã cã bovinele pot rãspunde la suplimentarea biotinei. B-methylcrotonyl-CoA carboxilaza este o enzimã implicatã în descompunerea leucinei în aminoacizi, în elemente care pot fi utilizate ca surse de energie. Când biotina este limitatã la om, alþi metaboliþi sunt produºi ºi eliberaþi în urinã. Dacã activitatea acestei enzime este limitatã de o deficienþã marginalã de biotinã la bovine, nu este de aºteptat sã existe un numãr mare de reacþii în producþie. Propionil-CoA carboxilaza este o enzimã extrem de importantã pentru rumegãtoare. Aceastã enzimã este implicatã în procesul care converteºte propionatul în glucozã. La ºoareci, de pildã, activitatea acestei enzime este redusã când biotina este deficitarã clinic. La ºobolanii

hrãniþi cu o dietã sãracã în biotinã, dar fãrã semne clinice de deficit de biotinã, activitatea de propionil-CoA carboxilazã pare sã fie redusã. Propionat este un metabolit minor în cazul nerumegãtoarelor, dar este precursorul glucozei, pentru rumegãtoare. Vacile care alãpteazã trebuie sã sintetizeze cantitãþi mari de glucozã din propionate ºi dacã activitatea de propionil CoA carboxilaza este limitatã de disponibilitatea biotinei, atunci este posibil sã existe un rãspuns la suplimentarea biotinei în producþia de lapte. Efectele suplimentãrii de biotinã în activitatea acestei enzime, la bovine, nu au fost investigate. Surse de Biotinã În general, feed-uri de proteine mai mari conþin mai multã biotinã, cu concentraþii scãzute de proteinã. Feed-urile care sunt sub produse de fermentaþie, cum ar fi berea ºi seminþele, conþin concentraþii mari de biotinã. Melasa poate conþine concentraþii foarte mari de biotinã. Pentru alimentele reprezentative mixte, concentraþiile de biotinã sunt între 0,2 - 0,4 mg/kg de substanþã uscatã. Aceste concentraþii vor duce la un aport de biotinã dieteticã, din dietele nesuplimentate, de la 4 la 10 mg de biotinã / zi, pentru vacile medii de lapte, în lactaþie. Hrana rumegãtoarelor ar trebui sã conþinã aceste valori optime: - Biotina, mg / kg de materie uscatã - Boabe amidon 0,090 - Fãinã de soia 0,270 - Furaje vegetale Hay 0.450 - Distilatoare / borhot de bere 0.600 - Melasã din trestie 0.800

Astfel, bacteriile din intestinul rumegãtoarelor pot sintetiza biotina care poate fi apoi absorbitã de vacã. Cu toate acestea, datele privind cantitatea de biotinã asimilatã de vaci sunt extrem de limitate ºi de variabile. În ceea ce priveºte aceste informaþii, referitoare la vacile în lactaþie, nu existã niciun fel de informaþii. Dacã valorile care sunt necesare pentru nerumegãtoare ar fi valabile ºi pentru vacile de lapte, atunci ar însemna ca o vacã standard sã consume 20 kg de substanþã uscatã/zi, ceea ce ar însemna cã aceasta ar sintetiza 0-10mg de biotinã în fiecare zi. Însã rata de sintezã a biotinei ar putea fi legatã ºi de dietã. Un studiu in vitro a raportat cã sinteza biotinei a fost redusã pe mãsurã ce concentraþia de furaje dietetic a fost redusã. (Da Costa Gomez ºi colab., 1998). În acest studiu, sinteza biotinei a fost redusã cu aproximativ 50%, atunci când substratul in vitro a fost de 50% ºi 50% furaje concentrate, în comparaþie cu un regim alimentar in vitro, compus din aproximativ 80% furaje. Un studiu efectuat pe boi nu a raportat nicio diferenþã în fluxul de biotinã în intestinul subþire, atunci când boii au fost hrãniþi cu diete de 90% boabe de porumb sau fãinã de lucernã 70%. (Miller et al., 1986). Dacã dietele mai mari de concentrate reduc întradevãr, sinteza biotinei, atunci ºi furnizarea de biotinã poate fi redusã când dietele vacilor de lapte sunt mai concentrate. Acest lucru ar putea constitui un rãspuns pozitiv la completarea biotinei, aºa cum au fost ele observate în experimente recente, dar nu au fost observate în studiile de cercetare, atunci când vacile au fost hrãnite cu diete provenite de la mãrci cu renume.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

27


afacere

nutriþie

Datele privind biodisponibilitatea biotinei pentru bovine sunt destul de limitate. De exemplu, într-un studio, biodisponibilitatea biotinei dietetice (suplimentare) ar fi în medie de 50% (Frigg ºi colab., 1992). Aceste valori sunt mult mai mici decât valorile obþine în cazul puilor (aproximativ 100%). Biotina suplimentarã creºte în mod constant concentraþiile plasmatice a biotinei, ceea ce aratã cã cel puþin o parte a biotinei suplimentare este asimiliatã de vaci. Concentraþiile plasmatice tipice de biotinã la vacile hrãnite suplimentar cu biotinã sunt de la 20 la 35 ng/ml. Când dieta vacilor este completatã cu 20 mg de biotinã/zi, atunci concentraþiile plasmatice înregistreazã o creºtere de la 40 la 70 de ng/ml.

Deoarece atât datele experimentale obþinute pe teren, cât ºi studiile biochimice au sugerat cã biotina suplimentarã ar putea creºte producþia de lapte, Zimmerly ºi Weiss au efectuat un studiu asupra vacilor aflate în lactaþie. Cu aproximativ 14 zile înainte de fãtare, vacile au fost hrãnite cu 0, 10 sau 20 mg de biotinã suplimentarã, pe zi. Experimentul a continuat apoi, pânã la 100 de zile de lactaþie. Dietele au fost identice între tratamente, cu excepþia biotinei suplimentare. Hrana vacilor supuse testului a fost: 24% lucernã însilozare, 22% porumb însilozat, 4% fân de lucernã, 29% porumb mãcinat, fãinã de soia 10%, 6% soia tratate termic, iar 5% alte surse de proteine, minerale, vitamine.

de lapte a crescut liniar, în acelaºi raport cu creºterea biotinei suplimentare. Rãspunsul suplimentãrii de biotinã în cazul producþiei de lapte a fost observat chiar din prima sãptãmânã de lactaþie ºi s-a menþinut pe tot timpul procesului de 100 de zile, cât a durat experimentul. Metabolismul rumegãtoarelor cât ºi echilibrul lor energetic nu au fost afectate de tratament. Aceste date le-au sugerat specialiºtilor cã rãspunsul la suplimentarea biotinei nu a fost cauzat de creºterea disponibilitãþii de energie, ci mai degrabã la o recompartimentare de substanþe nutritive pentru lapte. Acest lucru sugereazã, dar nu dovedeºte, cã biotina poate afecta producþia de glucozã a vacilor.

Efectele biotinei suplimentare asupra producþiei de lapte

Aportul de substanþã uscatã nu a fost afectatã de tratament, dar producþia de lapte a crescut liniar (P <0,05) cu creºterea biotinei.Compoziþia laptelui nu a fost afectatã de tratament, dar producþia

Acest lucru sugereazã, dar nu dovedeºte, cã biotina poate afecta producþia de glucozã la vaci de lapte.

În ultimii ani, mai multe studii au fost publicate cu privire la efectele biotinei suplimentare asupra vacilor de lapte (Bergsten et al, 1999; Fitzgerald et al, 2000;. Midla et al, 1998; Zimmerly ºi Weiss, 2001). Cele mai multe dintre aceste experimente au fost concepute pentru a determina efectul biotinei asupra sãnãtãþii copitei vacii. Însã, din cauza numãrului mare de animale necesare pentru aceste studii dedicate în exclusivitate copitelor vacilor, cele mai multe dintre aceste experimente au fost efectuate pe efectivele comerciale. Douã dintre cele trei studii de teren au raportat creºterea producþiei de lapte când biotina a fost suplimentatã în alimentaþia vacilor de lapte.

28

mai 2015

Concluzii Datele disponibile aratã în mod constant creºterea producþiei de lapte, atunci când vacile, înainte de fãtare, sunt hrãnite cu 20 mg de biotinã suplimentarã pe zi. Vacile care au o producþie mai micã de lapte nu au rãspuns la suplimentarea biotinei. Unii autori au atribuit însã creºterea producþiei de lapte prin îmbunãtãþirea sãnãtãþii copitelor. Însã conform datelor autorilor acestui studio, susþin cã producþia de lapte poate fi crescutã independent de starea de sãnãtate a copitelor. Modul de acþiune al biotinei suplimentare nu este cunoscut, dar metabolismul modificat al rumegãtoarelor (o producþie mai mare de propionate) sau sinteza crescutã a glucozei poate fi responsabilã de creºterea producþiei de lapte. (Cf. Bill Weiss, prof. univ. Centrul de Dezvoltare al Universitãþii de Stat Ohio)


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

29


ferma

creºterea animalelor

Aura Alexa Ioan

Managementul fermei ºi creºterea profitabilitãþii Managementul unei ferme destinate vacilor de lapte ºi programul acestora de hrãnire în primele 2-4sãptãmâni dupã fãtare va avea un impact direct, pe termen lung, asupra sãnãtãþii animalelor, a producþiei de lapte ºi a performanþei reproductive, crescând profitabilitatea unei ferme de lapte. În managementul ºi programul de hrãnire al vacilor de lapte, douã concepte cheie sunt foarte importante, potrivit studiului prof.univ. Donna M.Amaral-Phillips, de la Universitatea din Kentucky, studiu publicat pe site-ul www. extension.org.

Dietã maximizatã În primul rând, aceste vaci trebuie hrãnite cu o dietã care maximizeazã aportul de substanþã uscatã în cel mai scurt timp, pentru a minimiza timpul ºi energia pierdutã care apare în timpul alãptãrii. Prin maximizarea admisiei de substanþã uscatã în aceastã perioadã de timp, depozitele adipoase din organism sunt mobilizate, având ca rezultat concentraþii sanguine mai mici de acizi graºi nesterificaþi (NEFA) ºi cetone (de exemplu, beta-hidroxibutirat. BHBA), ceea ce va ajuta ficatul sã producã mai multã glucozã pentru a sprijini producþia de lapte. În al doilea rând, o diagnosticare precoce a bolii ºi o intervenþie în eliminarea riscurilor, va ajuta la minimalizarea efectelor negative asupra admisiei de substanþã uscatã ºi poate reduce riscul de sacrificare a animalului. Cunoscând cât mai bine aceastã perioadã criticã în care se aflã vacile în primele sãptãmâni de la fãtare, putem îmbunãtãþi la maxim managementul ºi practicile de hrãnire pentru aceste vaci, pentru a obþine un profit maxim.

30

mai 2015

Practicile de hrãnire ºi de management pentru vaci fãrã lactaþie ºi vaci de lapte au un impact direct asupra sãnãtãþii, producþia de lapte, precum ºi asupra performanþei de reproducere dupã fãtare. Atât practicile de hrãnire ºi gestionare a perioadei de pre-fãtare cât ºi impactul de hrãnire cu substanþã uscatã includ: 1. furnizarea de cantitãþi adecvate de hranã, dar nu de energie. Vacile fãrã lapte mãnâncã mai puþin înainte de fãtare, ceea ce poate creºte riscul de tulburãri metabolice în timpul alãptãrii, cum ar fi mãrirea ficatului ºi cetoza. Aceste tulburãri metabolice modificã metabolismul vacii, astfel încât este afectatã producþia de lapte, iar performanþa de reproducere sunt compromise. 2. Minimizarea stresului pentru vacile fãrã lapte (vaci care mai au un termen de 3 sãptãmâni pânã la fãtare). Asigurarea unui spaþiu de 36 inci pentru fiecare vacã; asigurarea unui spaþiu de odihnã de cel puþin 100 metri pãtraþi, pentru fiecare vacã; sã fie þinute la umbrã sau sã li se asigure ventilatoare, pentru a se reduce stresul termic; junincile sã fie separate de vacile mature, atunci când este posibil.


Adãpost separat pentru vacile care au fãtat recent Atunci când este posibil, adãpostul vacilor în prima lunã dupã fãtare trebuie sã fie separate de celelalte vaci de lapte. Acest lucru permite fermierului sã gestioneze corect timpul ºi forþa de muncã, facilitãþile, resursele furajere, precum ºi a celorlalte resurse financiare pentru acest grup de vaci. Modificãrile dietei alimentare dar ºi stresul cauzat de adãposturi inadecvate sau suprapopulate creeazã un stres suplimentar pe lângã stresul asociat de fãtarea în sine. Ca un stres suplimentar, concentraþiile sanguine de cortizol ºi alþi hormoni de stres cresc, iar consumul de substanþã uscatã poate scãdea. Astfel, managementul consistent ºi de specialitate pentru vacile de lapte este esenþial pentru a reduce stresul ºi va include urmãtoarele: - Vacile tinere trebuie sã fie adãpostite în facilitãþi care asigurã cel puþin 30 de cetimentri de spaþiu supraetajat, ºi care sã beneficieze de aspersoare, pentru a reduce stresul termic, precum ºi un spaþiu de odihnã adecvat, de 100 de metri pãtraþi, pe cap de vacã. - Aleile de beton ar trebui sã fie canelate, pentru a preveni alunecarea vacilor. - Timpul petrecut în exploataþia de muls trebuie sã fie redus la minimum, dar nu mai mult de 2 - 2,5 ore pe zi. - Dacã este posibil, primii juninci ar trebui sã fie adãpostiþi separat de vacile mature. Dacã nu sunt disponibile dotãri adecvate pentru un grup separat de vaci tinere, atunci cel mai bine este ca acestea sã fie adãpostite direct în efectivul de muls.

Succesul lactaþiei: mulgerea vacilor de 6 ori pe zi! Conform ultimelor cercetãri ºtiinþifice, s-a dovedit cã vacile, dacã sunt mulse mai des (adicã de 4 ori pe zi, faþã de 2 ori, sau de 6 ori pe zi, faþã de 3 ori) în primele 21 de zile de lactaþie dau mai mult lapte în aceastã perioadã de timp, dar ºi de-a lungul întregii lactaþii. Aceastã îmbunãtãþire a producþiei de lapte continuã pe parcursul întregii lactaþii, chiar ºi dupã ce mulsurile suplimentare au fost suspendate de la 21 la 42 de zile. Prin urmare, creºterea frecvenþei de muls a vacilor tinere de la 3 la 6 ori pe zi, se poate dovedi profitabilã pentru un ºeptel de lapte, dar perioada de muls sã nu depãºeascã 2,5 ore pe zi. Sistemul imunitar al vacilor tinere este foarte scãzut. Din aceastã cauzã, vacile tinere ar trebui sã nu fie adãpostite cu vaci bolnave, în special cu cele bolnave de mastitã sau alte boli contagioase. Padocurile ar trebui pãstrate curate, iar compostul din hambare sã fie menþinut la temperaturi adecvate, pentru a preveni umezeala excesivã. Din cauza sistemului imunitar scãzut, vaccinurile post-fãtare ar trebui amânate pânã cel puþin 10 zile dupã fãtare sau la aprecierea medicului veterinar.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

31


ferma

sãnãtate

Teodora Chiorean

Implicaþiile rezistenþei antimicrobiene la Meticilinã

În ultimii ani, rezistenþa antimicrobianã a devenit o preocupare majorã pentru medicii veterinari ºi umani, dar ºi pentru producãtorii ºi consumatorii de lactate din întreaga lume, aceasta putând determina imposibilitatea tratãrii unor boli, atât la animale, cât ºi la oameni. Rezolvarea problemelor reprezintã o temã majorã pentru cercetãtori, de rãspunsurile gãsite depinzând, finalmente, siguranþa alimentarã ºi sãnãtatea populaþiei. În ediþia de faþã, vã prezentãm câteva concluzii ale studiului ”Antimicrobial Resistance: Implications for Human and Animal Health on Dairy Farms”, realizat de John R. Middleton University of Missouri, Columbia, Missouri, USA)

Mutaþie spontanã sau transfer genic Rezistenþa antimicrobianã poate fi cauzatã de o varietate de mecanisme care conduc la dobândirea rezistenþei la unul sau mai mulþi agenþi antimicrobieni, prin mutaþie spontanã sau prin transfer de gene. Rezultatul este codificarea într-o nouã gazdã bacterianã a unui nivel de rezistenþã prin transfer sexual de ADN, prin transducþie (transfer bacteriofag) sau prin transformare (Cohn ºi Middleton, 2010). Dupã cum se ºtie, natimicrobienele sunt frecvent utilizate în fermele de animale, inclusiv în fermele de lapte, pentru tratamentul bolilor, profilaxie, sau pentru îmbunãtãþirea producþiei. Din pãcate, deºi existã reglementãri stricte pe plan mondial, european ºi naþional, care vizeazã utilizarea antimicrobienelor, când se utilizeazã în exces un astfel de medicament, rezistenþa antimicrobianã este indusã, fie pentru cã existã un avantaj competitiv al tulpinilor bacteriene rezistente în mod inerent la proliferarea în populaþie, fie prin facilitarea miºcãrii de gene de rezistenþã de la o gazdã bacterianã la un nou gazdã (Call et al.). În timp ce antimicrobienele sunt utilizate pentru o serie de motive, inclusiv pentru boli respiratorii,

32

mai 2015

motivul cel mai frecvent pentru utilizarea antimicrobienelor în fermele de lapte este acela de a trata mastita (Pol ºi Ruegg). Totuºi, în ciuda utilizãrii neîntrerupte în profilaxie ºi terapie, a antimicrobienelor, rapoarte recente sugereazã o tendinþã accentuatã spre o sensibilizare generalã în creºtere, a mastitei, la antimicrobieni, mai degrabã decât creºterea rezistenþei în sine (Erskine et al.). Rezistenþa la Meticilinã Mastita poate fi cauzatã de bacterii Gram-pozitive sau Gram-negative. Cu toate acestea, din cauza lipsei generale de eficacienþã a tratamentului împotriva bacteriilor Gram-negative, în condiþiile unei rate relativ ridicate de vindecare spontanã, terapiile antimicrobiene pentru mastitã au fost direcþionate împotriva bacteriilor Gram-pozitive. Cele mai frecvente bacterii Gram-pozitive izolate din glandele mamare de vacã sunt stafilococii, urmate de streptococi. Rezistenþa antimicrobianã este mai frecventã în rândul mastitelor stafilococice izolate, cu o proporþie mult mai micã a tulpinilor de streptococi rezistenþi (Call et al.). Un tip special de rezistenþã antimicrobianã în rândul stafilococilor este rezistenþa la Meticilinã.


Bazat pe un studiu recent, realizat de NAHMS Dairy, membri ai clasei de antimicrobiene β-lactamic (peniciline si cefalosporine), sunt medicamentele cel mai frecvent utilizate pentru a trata mastitele subclinice ºi clinice ºi pentru a preveni infecþia în timpul perioadelor fãrã lactaþie a vacilor. Penicilina, dar ºi alte antimicrobiene β-lactam, perturbã peretele celular bacterian, ducând la moartea bacteriei. Un mecanism prin care bacteriile devin rezistente la β-lactam a agenþilor antimicrobieni este producerea de enzime, cum ar fi β-lactamaza, care distruge inelul β-lactamic antimicrobian, fãcând medicamentul ineficient. La scurt timp dupã introducerea penicilinei în anii 1940, acest tip de rezistenþã a devenit predominantã, ceea ce a dus la dezvoltarea de noi medicamente sintetice la β-lactam, cum ar fi la Meticilina, care a rezistat, β-lactamazã. Dupã numai câþiva ani de utilizare, Staphylococcus aureus a devenit rezistent la Meticilinã (Jevons, 1961). Rezistenþa la meticilinã nu este mediatã prin producerea de β-lactamazã, ci, mai degrabã, de stafilococii meticilinorezistenþi, care au dobândit un element genetic mobil, cunoscut sub numele de SCCmec. Acest cromozom poartã gena ”asmecA”, aceea care codificã o proteinã de legare a penicilinei alterate, (PBP2a sau PBP2"). PBP2a are o afinitate mai scãzutã pentru antimicrobienele β-lactam, decât PBP2", astfel încât, aceste antimicrobiene sunt ineficiente. Important este cromozomul mecA, acela care se poate rãspândi în rândul bacteriilor din cadrul populaþiilor stafilococice. Mai mult decât atât, cromozomul stafilococic conþine secvenþe suplimentare de ADN care permit încorporarea de markeri suplimentari conferind rezistenþã antimicrobianã. Aceste secvenþe de inserþie explicã de ce mulþi stafilococi meticilino-rezistenþi sunt rezistenþi la antimicrobiene non-β-lactamice. Tulpinile stafilococice rezistente la Meticilinã nu sunt neapãrat mai virulente decât omoloagele susceptibile la Meticilinã, dar sunt mult mai dificil de tratat, deoarece acestea sunt adesea rezistente la mai multe clase de medicamente antimicrobiene. (Traducere ºi adaptare cf: ”Antimicrobial Resistance: Implications for Human and Animal Health on Dairy Farms”- John R. Middleton University of Missouri, Columbia, Missouri, USA)

Bazat pe un studiu recent, realizat de NAHMS Dairy, membri ai clasei de antimicrobiene β-lactamic (peniciline si cefalosporine), sunt medicamentele cel mai frecvent utilizate pentru a trata mastitele subclinice ºi clinice ºi pentru a preveni infecþia în timpul perioadelor fãrã lactaþie a vacilor. Penicilina, dar ºi alte antimicrobiene β-lactam, perturbã peretele celular bacterian, ducând la moartea bacteriei. Un mecanism prin care bacteriile devin rezistente la β-lactam a agenþilor antimicrobieni este producerea de enzime, cum ar fi β-lactamaza, care distruge inelul β-lactamic antimicrobian, fãcând medicamentul ineficient.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

33


ferma

tehnologie

Maria Demetriad

Tehnologia markerilor genetici ºi impactul asupra producþiei de lapte Schimbãrile majore în evaluarea geneticã a vacilor de lapte nu se produc zilnic, specialiºtii observând modificãri ale bazei genetice la fiecare cinci ani.

Tehnologia Matrice SNP Dense

Un foarte nou tip de informaþii cu privire la valoarea geneticã a vacilor de lapte a devenit disponibil, fiind integrate în evaluãrile genetice periodice. Informaþiile provin prin utilizarea tehnologiei "Matrice SNP Dense" (SNP = nucleotid polimorf unic). Cu aceastã tehnologie se dezvãluie modificarea geneticã în aproximativ 50.000 de locaþii a ADN-ului animalelor individuale, dintr-un total de aproximativ 3 milioane, posibile. Noua metodã de predicþie este descrisã în studiul ”Genetic marker technology and its impact on the dairy industry”, realizat de Bennet Cassell Extension-Dairy Scientist, Genetics and Management Virginia Polytechnic and State University, din care vã prezentãm câteva fragmente.

34

mai 2015

Tehnologia Matrice SNP Dense foloseºte ca mostre, pentru determinarea corectã a datelor, sânge, þesut, pãr sau material seminal. Pentru mãsurãtori, este nevoie doar de o singurã probã în viaþa unui animal. Tehnologia a fost perfecþionatã prin utilizarea grupurilor de tauri AIexemplare istorice, masculi activi AI ºi viþei aflaþi în programe de eºantionare AI. Dupã cum se cunoaºte, masculii pentru fermele de lapte au fost declaraþi ca ”genotip” numai dacã erau desemnaþi de o organizaþie importantã. Aceastã exclusivitate a fost în vigoare pânã în anul 2013. În cadrul studiului pentru determinarea valorii genetice, testele au fost efectuate ºi pe un numãr mare de femele cu potenþial de elitã, din rasele Holstein, Jersey, ºi Brown elveþianã. Multe dintre aceste animale, desigur, au fost Holstein, iar cel mai mare numãr de animale a reprezentat genotipuri din perioada 2005-2008. Este greu a discuta despre date genomice, fãrã o înþelegere a structurii moleculei de ADN. Forma moleculei de ADN este asemãnãtoare unei scãri rãsucite, fiind alcãtuitã din douã secvenþe de patru acizi nucleici: adeninã (A), timinã (T), citozinã (C), ºi guaninã (G). La bovine existã aproximativ trei miliarde de site-uri repartizate pe 30 de cromozomi, legate în perechi pentru a forma "treptele" scãrii. Bovinele sunt "diploide", ceea ce înseamnã cã doi cromozomi de ADN transportã codul ge-

netic necesar. Cele 50.000 de SNP-uri (site-uri de acid nucleic) apar într-o secvenþã liniarã, pe fiecare dintre cei 30 de cromozomi. Astfel, existã de fapt patru axe de acizi nucleici care fac pereche cu treptele descrise mai sus. Procesul de asociere înseamnã cã douã catene existã într-o relaþie unicã. Ca urmare, Testul de Matrice SNP mãsoarã un mic segment al secvenþei de nucleotide, folosind o construcþie chimicã ADN numitã "Primer". Astfel, o secvenþã este utilã pentru cartografierea genomicã doar dacã o singurã nucleotidã din secvenþã este variabilã sau "polimorfã." Astfel, o secvenþã care va fi recunoscutã drept ”Primer” ar putea, de exemplu, sã fie o secvenþã GGGAGGG. Dacã o astfel de secvenþã a existat pe componenta ADN-ului, iar testul va înregistra un rezultat pozitiv, componenta paralelã a ADN-ului ar citi întotdeauna CCCTCCC, dar Primer-ul nu ar recunoaºte secvenþa ca atare. Cum ajutã SNP-ul predicþia valorii genetice? Site-urile care sunt mãsurate sunt distribuite mai mult sau mai puþin uniform în ADN-ul vacilor de lapte, aceasta fiind o caracteristicã importantã a cipului SNP50. Deoarece numai 50.000 sunt mãsurate, aproximativ 60.000 de site-uri de acid nucleic sunt omise pentru fiecare dintre cele înregistrate. Astfel, aproape toate unitãþile funcþionale ale ADN-ului unui animal nu sunt mãsurate. Cu toate acestea, site-urile de SNP care sunt înregistrate sunt încorporate în fragmente de ADN funcþionale. Secvenþa de acizi nucleici mãsuratã permite oamenilor de ºtiinþã miºcarea fragmentelor semnificative ale ADN-ului, din generaþie în generaþie.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

35


ferma

tehnologie

Aceasta este o explicaþie simplistã, dar este baza relaþiei dintre datele matricei SNP ºi valoarea geneticã. Procedurile statistice asociazã date de la fiecare site cu fenotipuri ale animalului de reproducþie, cu fenotipurile descendenþilor. Astfel, vacile de lapte cu fenotipuri sunt extrem de importante, în descoperirea a ce înseamnã secvenþele SNP la taurii AI sau la vacile de elitã. Când secvenþele SNP ale animalelor fãrã înregistrãri, cumulate cu acelea ale descendenþilor similari strãmoºilor, dar care au date ale descendenþei, previziunile genetice presupun cã relaþiile dintre SNP ºi fenotip sunt menþinute. Astfel, previziunile genomice pe un exemplar masculin tânãr AI se bazeazã pe relaþia dintre informaþiile genomice ºi fenotipice ale rudelor. Deoarece secvenþele SNP ale unui animal tânãr reflectã, de fapt, genele moºtenite de la pãrinþi, previziunile genomice reflectã mai degrabã un eºantion mediu de la fiecare pãrinte. Evaluãri combinate Predicþiile genomice combinã metoda tradiþionalã, PA, cu rezultatul mãsurãtorilor ºi evaluãrii datelor genomice. Cele douã evaluãri sunt combinate, folosind teoria indicelui de selecþie. Cercetãrile aratã cã aceastã combinaþie este mai utilã decât oricare alt tip de informaþii. Cu toate acestea, una dintre problemele estimãrilor tradiþionale PA este aceea cã multe dintre rezultatele programelor de eºantionare AI au arãtat cã sunt exagerate, în special pentru taurii de reproducþie. Însã, nu existã niciun rãspuns simplu, la modul în care se poate dovedi cã datele mamei taurului au fost estimate excesiv, în timp ce fiicele tinerilor masculi nu prezintã aceleaºi caracteristici de care a beneficiat bunica lor paternã.

36

mai 2015

Studii de eficacitate a predicþiilor genomice au fost efectuate de Laboratorul de Programe pentru Îmbunãtãþirea animalã ARSBeltsville, Maryland. Oamenii de ºtiinþã au conceput metode pentru a prezice meritele genetice din datele SNP ºi au testat previziunile genomice împotriva evaluãrilor genetice care au fost în mod curent la dispoziþia fermierilor. Testul cel mai recent a stabilit validitatea evaluãrilor genomice utilizate, scanând SNP-ul, relaþiile genealogice ºi înregistrãrile descendenþilor dintr-un grup "predictor" de 4422 tauri Holstein- AI, nãscuþi înainte de anul 2000. Un alt grup, de 2035 de tauri tineri, cu înregistrãri disponibile ºi nãscuþi dupã anul 2000, a servit ca grup de testare a animalelor care urmeazã sã le fie prezisã descendenþa. Finalmente, niciunul dintre grupurile de testare nu a contribuit la realizarea predicþiilor pentru descendenþi. Douã rase au fost implicate în aceste studii. În rasa Jersey, ecuaþiile de predicþie au venit de la 1149 tauri nãscuþi înainte de anul 2000, împreunã cu date de la un efectiv de 212 vaci cu lapte. Grupul de testare a constat din 388 de tauri nãscuþi dupã anul 2000. La Brown elveþianã, previziunile au fost efectuate colectând date de la 472 tauri nãscuþi înainte de anul 2000, iar grupul de testare a fost de 150 de tauri nãscuþi dupã anul 2000. Rezultatele aratã cã datele genomului trebuie sã fie disponibile pe un numãr mare de animale, pentru a anticipa corect meritul genetic al generaþiei urmãtoare. Prin urmare, impactul evaluãrilor genomice la rasa Holstein a depãºit în corectitudine predicþiile pentru rasele Jersey ºi Brown elveþianã. Precizia previziunilor a fost afectatã de modul în care funcþioneazã genele, mecanismele nefiind aceleaºi, la toate rasele. (Traducere ºi adaptare cf. ”Genetic marker technology and its impact on the dairy industry” -Bennet Cassell Extension Dairy Scientist, Genetics and Management Virginia Polytechnic and State University)


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

37


repere

trend

Maria Demetriad

Brânza Anari,

deliciul rãcoros al Ciprului

Ultimii ani au cunoscut o tendinþã foarte pronunþatã de consum a brânzeturilor ºi iaurturilor greceºti, dar ºi a lactatelor din spaþiul balcano-mediteranean. Marile companii fac bani frumoºi în Statele Unite cu iaurturile tip ”greek” sau cu brânzeturile tip Feta; la fel se întâmplã ºi în Europa, acolo unde, un nou produs atrage tot mai mulþi consumatori din Occident: brânza cipriotã Anari, pe care v-o prezentãm în ediþia de faþã a revistei Fabrica de Lapte.

Pur ºi simplu, Anari Cuvântul Anari, de origine turcogreacã s-ar putea traduce prin românescul ”nici”! Cu alte cuvinte, nu este ”nici” una, ”nici” alta, ci, pur ºi simplu, Anari, fiind un produs naþional cipriot. Fiind o brânzã uºoarã, proaspãtã, dar ºi puternic maturatã, într-o altã variantã, ºi obþinutã în principal din zer, Anari a cunoscut în ultimii ani un succes tot mai mare pe piaþa vesticã. Momentul decisiv al expansiunii acestui produs a fost anul 2005, când o astfel de brânzã a fost recompensatã cu Medalia de Argint la un concurs mondial de brânzeturi, organizat în Marea Britanie. De atunci, tot mai mulþi consumatori s-au interesat, au cumpãrat, au consumat ºi au apreciat brânza Anari.

38

mai 2015

Din zer ºi puþin lapte Dupã cum se cunoaºte, zerul este de obicei folosit ca produs secundar în procesul de producþie a brânzeturilor dure din Grecia, putând vorbi aici, în principal, despre brânza Halloumi sau Kefalotyri. Pentru fabricarea brânzei Anari, zerul este încãlzit treptat într-un vas de mari dimensiuni, pânã la temperatura de la 65°C. Ulterior, se adaugã cantitate micã de lapte de caprã sau de oaie, într-o proporþie de 5-10%, pentru a îmbunãtãþi calitatea produsului final. Temperatura este apoi crescutã pânã la punctul de de fierbere, moment în care trebuie sã înceapã amestecarea compoziþiei. La temperatura de 80-85°C va începe formarea de mici granule de ”unt Anari”. Granulele sunt plasate separat, într-un container care permite drenajul. La finalul acestei etape, compoziþia închegatã se taie în cuburi cu latura de 10 cm. Excluzând perioada de drenare, procedeul de mai sus dureazã aproximativ o orã. Proaspãtã sau maturatã Brânza Anari are un aspect de cretã albã, cu o consistenþã foarte moale, fiind foarte asemãnãtoare brânzei mizithra, brânzei de vaci ºi ricotta. O variantã este cea de Anari sãratã. Sarea se adaugã produsului uscat, care însã trebuie încãlzit uºor. Pe vremuri, sãrarea se efectua în timp ce produsul era pur ºi simplu lãsat la soare. Pentru a produce o variantã maturatã, Anari se sãreazã suplimentar, fiind uscatã, de regulã la soare ºi devenind extrem de greu perisabilã.

În cazul în care nu nu este maturatã extrem, brânza Anari trebuie consumatã imediat dupã producere, fiind foarte perisabilã. În aeastã formã, majoritatea ciprioþilor o mãnâncã la micul dejun, fiind amestecatã cu siropuri de roºcove sau miere. Anari se mai utilizeazã ºi în produsele de patiserie sãrate sau dulci. Însã, brânza Anari puternic maturatã este, invariabil, rasã peste paste sau este adãugatã pentru a îngroºa diferite sosuri. În formã proaspãtã, Anari are urmãtoarele caracteristici nutriþionale: Grãsime: 15 gr; Carbohidraþi: 2 gr; Proteine: 11 gr; Energie: 195 Kcal; Colesterol: 80 mg.


O reþetã, douã reþete Pui umplut cu brânzã de caprã ºi tarhon Ingrediente: 140 g brânzã Anari proaspãtã; coaja rasã de la ½ de lãmâie; ½ ardei iute roºu, lung (curãþat de seminþe), tocat fin; 1 lingurã de tarhon, tocat fin; 4 bucãþi piept de pui fãrã piele; 8 felii de prosciutto. Mod de preparare: Încingeþi cuptorul la 190°C. Combinaþi brânza de caprã, coaja rasã de lãmâie, ardeiul iute ºi tarhonul, împreunã cu puþinã sare ºi piper. Faceþi o tãieturã pe lungime în fiecare piept de pui, având grijã sã nu tãiþi pânã la capãt. Apãsând carnea cu degetele, creaþi un mic buzunar pe care sã-l umpleþi cu crema de brânzã. Asezonaþi pieptul de pui, apoi înveliþi fiecare bucatã cu câte 2 felii de prosciutto, strângând bine buzunarul cu umpluturã. Aºazaþi bucãþile de carne într-o tavã de copt, stropeþi-le cu ulei de mãsline ºi lãsaþi-le la cuptor 18-20 de minute, pânã când carnea se pãtrunde, dar având grijã sã rãmânã fragedã. Valori nutritive pentru o porþie: 328 kcal, 47 g proteine, fãrã carbohidraþi, 16 g grãsimi, 8g grãsimi saturate, fãrã fibre, fãrã zahãr, 2,5 g sare.

Salatã Iceberg cu roºii ºi brânzã Ingrediente: O salatã verde; Un castravete lung; 250 g roºii cherry; 200 g brânzã Anari proaspãtã; 100 g brânzã Anari maturatã; 5 g de mãsline fãrã sâmburi; Un ardei roºu gras. Prepararea dressingului: Amestecaþi 150 g de iaurt slab cu o lingurã de muºtar de bunã calitate, o lingurã cu zeamã de lãmâie, o lingurã de ulei de mãsline ºi mãrar tocat fin. Mod de preparare a salatei: Spãlaþi bine legumele ºi tãiaþi-le în fâºii lungi, subþiri. Presãraþi-le cu puþinã sare ºi adãugaþi mãslinele ºi brânza Anari proaspãtã, tãiatã în cubuleþe. Turnaþi dressingul ºi radeþi peste Anari maturatã, dupã gust. Poftã bunã!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

39


afacere

materii prime

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Substanþe minerale ºi vitamine pentru fortificarea laptelui Problemele de malnutriþie, dominante Fortificarea alimentelor este practicatã în acele domenii în care problemele de malnutriþie sunt predominante. Este o modalitate eficientã de a combate deficitul de micronutrienþi ºi, astfel, de a atenua „foamea ascunsã”. În prezent, fortificarea alimentelor reprezintã o noþiune mai largã ºi poate avea mai multe obiective: menþinerea calitãþii nutritive a alimentelor pãstrând nivelul substanþelor nutritive adecvat pentru corectarea sau prevenirea deficienþelor nutriþionale specifice ale populaþiei, în general, sau a unor grupuri cu risc pentru anumite deficienþe (de exemplu persoane în vârstã, vegetarieni, femei gravide etc.); creºterea valorii nutritive adãugate a unui produs (din punct de vedere comercial); asigurarea anumitor funcþii tehnologice în prelucrarea produselor alimentare. Accentul comunitãþii internaþionale a fost pânã acum pe patru din deficienþele cele mai frecvente: vitamina A, iod, calciu ºi fier.

40

mai 2015

Laptele fortificat se obþine prin suplimentare cu substanþe nutritive / compuºi biologic activi care sunt, de obicei, vitamine ºi/sau substanþe minerale. Introducerea acestora în lapte permite înlocuirea substanþelor nutritive pierdute în timpul prelucrãrii sau din cauza altor factori. De asemenea, este o metodã eficientã de prevenire a dezechilibrelor alimentare cauzate unor stãri carenþiale cu provenienþã diversã, respectiv de asigurare a unei stãri de sãnãtate optimã a populaþiei. Fortificarea alimentelor Fortificarea alimentelor reprezintã adãugarea uneia sau mai multor substanþe nutritive esenþiale în alimente chiar dacã sunt sau nu sunt conþinute în mod normal în produsele alimentare, cu scopul prevenirii / corectãrii unei deficienþe demonstrate a uneia / mai multor substanþe nutritive la populaþie sau grupuri specifice de populaþie (Allen et al., 2006). Aspectele de care trebuie sã se þinã seama la realizarea alimentelor fortificate sunt: - stabilirea ºtiinþificã a necesitãþii fortificãrii (de exemplu fenomene specifice carenþei unei vitamine, o anemie feriprivã cu arie largã de rãspândire etc.); - alegerea celor mai potrivite alimente vector care sã fie suplimentate astfel încât eficienþa operaþiei sã fie maximã; - utilizarea unor surse eficiente ºi stabile de compuºi biologic activi; - existenþa logisticii adecvate pentru controlul operaþiei; - preþul produselor fortificate sã nu fie influenþat mult; - caracteristicile senzoriale ale produselor fortificate sã nu fie modificate. Laptele - aliment vector de fortifianþi Laptele crud este un aliment cu o compoziþie echilibratã capabil sã asigure necesarul nutritiv al omului. Este bogat în proteine cu calitate ridicatã prin care asigurã toþi aminoacizii esenþiali, acizi graºi esenþiali, imunoglobuline, vitamine ºi substanþe minerale. Astfel, laptele este o sursã excelentã de calciu ºi vitamina B2, o sursã bunã de vitamina A ºi o sursã convenabilã de vitamina D, la consumul unei porþii de 250 de militari asigurând, din necesarul zilnic, 26-40% pentru calciu, 23-52% pentru vitamina B2, 10-24% pentru vitamina A ºi aproximativ 5% pentru vitamina D.


Cu toate acestea, compoziþia laptelui nu este constantã. Astfel, variaþiile sezoniere ºi diferenþele de hrãnire ale animalelor producãtoare de lapte determinã variaþii ale conþinutului de vitamine din laptele proaspãt, de exemplu vitamina A între 600 ºi 1800 UI/litru, iar vitamina D între 5 ºi 40 UI/litru. O altã cauzã a variaþiei conþinutului unor substanþe nutritive este tratamentul termic al laptelui necesar pentru prevenirea distrugerea microorganismelor patogene prezente în laptele crud. Pasteurizarea, ultrapasteurizarea, sterilizarea, uscarea prin pulverizare sau în uscãtoare cu tambur distrug în special vitaminele din lapte, mãrimea pierderilor depinzând de substanþa nutritivã (compoziþie, sensibilitate) ºi metoda de prelucrare. De asemenea, separarea grãsimii din lapte pentru a produce lapte cu conþinut redus de grãsime sau lapte degresat ºi smântânã, unt sau alte produse contribuie la reducerea semnificativã a conþinutului în vitamine liposolubile din lapte, de exemplu A ºi D. Substanþele nutritive pierdute în timpul prelucrãrii laptelui pot fi înlocuite prin adaosul de fortifianþi.

Evitarea problemelor Evitarea tuturor acestor probleme este posibilã prin microîncapsularea fierului. Microcapsulele cu fier preparate cu un amestec de gumã arabicã, maltodextrine ºi amidon modificat în proporþie de 4:1:1 prin metoda evaporãrii solventului sunt stabile, au o structurã uniformã, circularã (dimensiunea medie de 15,54 microni), cu fisuri minime pe suprafaþã. Adãugate în lapte pentru fortificare, aceste microcapsule au prezentat o biodisponibilitate mai mare, iar la analiza senzorialã au obþinut un scor mult mai bun (Gupta et al., 2015).

alimentar, utilizãrii necorespunzãtoare a fierului din alimentele ingerate sau o combinaþie a celor douã. Cu toate acestea, fortificarea cu fier a laptelui sau a produselor lactate induce o serie de modificãri cu consecinþe importante: reducerea biodisponibilitãþii ca urmare a reacþiei cu proteinele ºi lipidele din lapte, dar ºi apariþia unor modificãri ale culorii, mirosului ºi gustului (Gupta et al., 2015). Altã substanþã mineralã importantã pentru fortificarea laptelui este calciul. Pentru fortificarea cu calciu sunt disponibile comercial câteva sãruri de calciu care includ carbonat, fosfat, citrat, lactat ºi gluconat. În general, sãrurile de calciu ale acizilor organici sunt mai biodisponibile decât sãrurile anorganice. Valoarea pH-ului laptelui trebuie sã fie luatã în considerare în timpul fortificãrii cu calciu. Producãtorii de produse lactate fortificate cu calciu trebuie sã ia în considerare adaosul de magneziu, riboflavinã ºi vitamina D în lapte fortificat (Vavrusova & Skibsted, 2014). Vitamine - fortifianþi pentru lapte

Substanþe minerale - fortifianþi pentru lapte Principalele substanþe minerale adãugate în lapte ca fortifianþi sunt fierul ºi calciul. De asemenea, laptele poate fi îmbogãþit cu o serie de alte sãruri minerale, cum ar fi Mg, P, Zn, Cu ºi Mn. Selectarea prudentã a compuºilor minerali utilizaþi ca fortifianþi pentru lapte se bazeazã, în mare parte, pe luarea în considerare a reactivitãþii substanþelor minerale, solubilitatea acestora, caracteristicile organoleptice pe care le asigurã, biodisponibilitate, cost ºi siguranþã (Allen et al., 2006). Adãugarea directã a fierului în lapte este un mijloc eficient de reducere a deficienþei de fier apãrutã ca rezultat al aportului insuficient de fier

Laptele poate fi fortificat atât cu vitaminele pe care le conþine (A, D, B2, C, E) ºi al cãror conþinut scade din motivele prezentate anterior, cât ºi cu alte vitamine importante pentru nutriþia umanã (Cashman, 2015; Tanumihardjo, 2015).

bilitatea lor limitatã în prezenþa cãldurii, umiditãþii ºi a oxigenului. Cele mai puþin stabile vitamine sunt vitamina C, acidul folic, vitamina B6 ºi vitamina B12 dintre cele solubile în apã, iar dintre liposolubile, vitaminele A, D ºi E. Pentru a îmbunãtãþi stabilitatea acestor vitamine au fost realizate diferite tehnologii de acoperire. Una dintre cele mai importante metode de protejare a vitaminelor liposolubile este microîncapsularea, ceea ce duce la o pulbere extrem de sofisticatã, în care vitamina este protejatã împotriva degradãrii de cãtre materialul de acoperire utilizat pentru încapsulare. Astfel, prin microîncapsulare, vitaminele liposolubile sunt trecute de la forma de ulei sau cristale, dificil de manevrat, la o pulbere neaglomeratã, care curge liber, mult mai uºor de manevrat ºi amestecat cu alte ingrediente. Atunci când laptele este fortificat cu douã sau mai multe vitamine, acestea se adaugã în produs în acelaºi stadiu de fabricaþie, fie sub forma unui amestec omogen de vitamine solubile în apã sub formã de pulbere uscatã, fie un amestec uleios de vitamine liposolubile, fie un amestec mixt de vitamine hidro- ºi liposolubile în care acestea din urmã sunt microîncapsulate.

În condiþii ambientale, vitaminele solubile în apã precum vitamina C ºi vitaminele din grupul B (tiamina, riboflavina, vitamina B6, niacina, acidul pantotenic, acidul folic, biotina ºi vitamina B12) sunt sub formã de pulbere astfel cã este relativ uºor de lucrat cu ele la fortificarea laptelui ºi a majoritãþii produselor lactate. În schimb, vitaminele liposolubile A, D, E ºi K se gãsesc fie ca uleiuri, fie sub formã de cristale, ambele forme putând crea dificultãþi la utilizare pentru fortificare. O problemã importantã întâmpinatã la utilizarea vitaminelor ca fortifianþi este reprezentatã de starevista specialiºtilor din industria lactatelor

41


afacere

materii prime

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Bãuturi lactate fermentate

cu adaos de cereale Produsele lactate fermentate sunt consumate datoritã caracteristicilor senzoriale plãcute ºi potenþialului pentru menþinerea ºi chiar îmbunãtãþirea sãnãtãþii prin influenþa bunei funcþionãri a sistemelor digestiv, circulator ºi imunitar. Cerealele integrale, consumate întregi, zdrobite, sfãrâmate, extrudate sau mãcinate, au numeroase beneficii pentru sãnãtate reducând riscul de diabet tip 2, boli de inimã, astm, boli inflamatorii, cancer de colon ºi menþinând mai bine masa corporalã ºi presiunea arterialã. Aduse împreunã, sub forma unor bãuturi lactate fermentate cu adaos de cereale, cumuleazã efectele pozitive asupra sãnãtãþii consumatorilor.

Principalele produse lactate fermentate sunt iaurtul, laptele acidofil, chefirul ºi kumâsul, pentru obþinerea fiecãruia utilizându-se culturi starter specifice, adesea ºi/sau tulpini probiotice. Produsele lactate fermentate concentrate au conþinutul de proteine crescut cu minimum 5,6% fie înainte, fie dupã fermentare ºi includ produse tradiþionale precum iaurtul strecurat ºi labneh. Produsele lactate fermentate aromatizate conþin maximum 50% ingrediente non-lactate ºi/ sau arome. Ingredientele non-lactate pot fi îndulcitori nutritivi sau nenutritivi, fructe ºi legume, precum ºi sucuri, piureuri, pulpe, preparate ºi produse conservate derivate din acestea, cereale, miere, ciocolatã, nuci, cafea, condimente ºi alte ingrediente aromatizante naturale inofensive. Bãuturile pe bazã de lapte fermentat sunt obþinute prin amestecul laptelui fermentat cu apã potabilã cu sau fãrã adaosul altor ingrediente cum ar fi zer, alte ingrediente non-lactate ºi ingrediente aromatizante. Aceste produse trebuie sã conþinã minimum 40% (m/m) lapte fermentat (Codex 206, 1999). Toate produsele lactate fermentate pot fi „bãute” când sunt consumate, cu excepþia iaurtului cu coagul ferm la care ar trebui întâi distrus coagulul, astfel cã ele sunt denumite ºi bãuturi lactate fermentate (Marsha et al., 2014). Cereale pentru fibre Cerealele utilizate în alimentaþie reprezintã de fapt seminþele, denumite boabe, ale unor plante anuale: grâu (Triticum aestivum), grâu dur (Triticum durum), porumb (Zea mays), secarã (Secale cereale), orz (Hordeum vulgare), ovãz (Avena sativa), orez (Oryza sativa), mei (Panicum miliaceum, Eleusine coracana, Setaria italica, Pennisetum glaucum), sorg (Sorghum bicolor), orez sãlbatic (Zizania spp.), triticale - hibrid obþinut din grâu ºi secarã (x Triticosecale). Alãturi de acestea sunt utilizate ºi câteva pseudocereale precum quinoa (Chenopodium quinoa), amaranth (Amaranthus spp.) ºi hriºcã (Fagopyrum esculentum).

Produse lactate fermentate Laptele fermentat este un produs lactat obþinut prin fermentarea laptelui sub acþiunea unor microorganisme starter adecvate, proces care conduce la reducerea pH-ului cu sau fãrã coagulare (precipitare izoelectricã). Microorganismele starter trebuie sã fie viabile, active ºi abundente în produs pânã la expirarea termenului de valabilitate, cu excepþia produsului tratat termic dupã fermentare (Codex 243, 2003).

42

mai 2015

Boabele prelucrate prin zdrobire, mãcinare, extrudare trebuie sã aibã aproximativ aceeaºi compoziþie echilibratã bogatã în substanþele nutritive din boabele iniþiale: amidon, proteine ºi cantitãþi mici de vitamine ºi substanþe minerale din endosperm, vitamine din grupul B, unele proteine, substanþe minerale ºi lipide din germen, respectiv fibre, vitamine din grupul B ºi antioxidanþi din înveliº.


Cerealele integrale conþin toate cele trei pãrþi ale bobului. Rafinarea înlãturã în mod normal tãrâþa ºi germenele, lãsând numai endospermul. Fãrã tãrâþe ºi germene, aproximativ 25 % din proteina unei cereale se pierde, împreunã cu cel puþin 17 substanþe nutritive cheie. La prelucrare, cerealele rafinate sunt uneori fortificate cu vitamine ºi substanþe minerale, însã cerealele integrale sunt mai sãnãtoase. Produse lactate fermentate cu adaos de cereale Produsele lactate fermentate nu conþin nici un fel de fibre. Fibrele sunt componente ale peretelui celular al fructelor, boabelor de cereale, seminþelor ºi legumelor. Fibrele sunt adãugate în produsele lactate datoritã capacitãþii lor de a reþine apa ºi abilitãþii de a creºte randamentul de producþie, a reduce retenþia lipidelor, a îmbunãtãþi proprietãþile texturale ºi structura ºi de a reduce conþinutul caloric, acþionând ca un material de umpluturã. Consumul de produse care conþin fibre poate preveni sau reduce hipertensiunea, hipercolesterolemia, obezitatea, tulburãrile gastro-intestinale, boala coronarianã, diabetul ºi cancerul. Adaosul de cereale integrale în diferite forme (boabe sparte, extrudate etc.) în produsele lacta-

te fermentate ºi în bãuturile obþinute din acestea urmãreºte atât crearea de alimente funcþionale noi, cu beneficii pentru sãnãtatea consumatorului, cât ºi îmbunãtãþirea acceptabilitãþii produselor lactate fermentate fortificate. Cantitatea maximã acceptatã de fibre este de 3%. Puþini cercetãtori au evaluat efectul fibrelor alimentare din cereale asupra calitãþii produselor lactate. De exemplu, adãugarea de 1,32% fibre de ovãz a îmbunãtãþit textura iaurtului neîndulcit, dar a scãzut calitatea generalã a aromei (Hashemi Gahruie et al., 2015). Adaosul de beta-glucani din ovãz în laptele parþial degresat (12 % s.u.) are ca rezultat o separare de fazã între proteine ºi beta-glucani ºi obþinerea unui gel cu fermitate mai scãzutã decât în absenþa beta-glucanilor. Includerea unei tulpini probiotice (Lb. paracasei subsp. paracasei) în cultura starter pentru iaurt (Lb. delbrueckii subsp. bulgaricus ºi S. thermophilus) îmbunãtãþeºte gelificarea fãrã a afecta consistenþa gelului. În plus, Lb. paracasei este compatibilã cu bacteriile din cultura starter, iar adaosul de beta-glucani mãreºte viabilitatea tulpinii probiotice în timpul depozitãrii la 4°C a produsului fermentat acþionând ca un prebiotic (Lazaridou et al., 2014).

BIBLIOGRAFIE Codex 243 2003. Codex Standard for fermented milk. Codex 206-1999. Codex general standard for the use of dairy terms. Hashemi Gahruie H., Eskandari M.H., Mesbahi G. & Hanifpourb M.A. 2015. Scientific and technical aspects of yogurt fortification: A review, Food Science and Human Wellness, Article in press, http:// dx.doi.org/10.1016/j.fshw.2015.03.002. Lazaridou A., Serafeimidou A., Biliaderis C.G., Moschakis T. & Tzanetakis N. 2014. Structure development and acidification kinetics in fermented milk containing oat beta-glucan, a yogurt culture and a probiotic strain. Food Hydrocolloids, 39, 204-214. Marsha A.J., Hill C., Rossa R.P. & Cotter P.D. 2014. Fermented beverages with health-promoting potential: Past and future perspectives. Trends in Food Science & Technology, 38, 113-124.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

43


afacere

Produse din lapte

Din mai,

rafturile magazinelor au devenit mai atractive datoritã noului pahar

Kiss de la Danone Danone Romania, liderul pieþei locale de iaurturi, a anunþat recent lansarea unui nou pahar de iaurt, mai atractiv ºi mai uºor de diferenþiat la raft de cãtre consumatori. Majoritatea brandurilor Danone se gãsesc, începând cu luna mai, în noul pahar de iaurt, schimbând în mod vizibil aproximativ un sfert din piaþa de iaurturi din România. Transformarea la nivelul ambalajului a presupus o investiþie de 10 milioane de lei ºi a avut la bazã modernizarea ºi implementarea unei tehnologii unice în fabrica Danone, din Bucureºti.

Proiectul de relansare a portofoliului Danone a fost unul complex, implementarea acestuia derulându-se pe parcursul a opt luni ºi implicând o echipã de 50 de oameni din zona de producþie ºi zona tehnicã. Odatã cu finalizarea acestui proiect, Danone îmbunãtãþeºte multe dintre reþetele sale, aducând noi variante de iaurt pentru consumatori. De altfel, iaurturile Danone produse în Romania au beneficiat în ultimii ani de îmbunãtãþiri constante la nivelul formulelor, astfel încât sã rãspundã noilor preferinþe ale consumatorilor. Danone a lansat reþete foarte simple de iaurt alb care au la bazã doar lapte ºi fermenþi ºi utilizeazã coloranþi obþinuþi din concentrate de suc de fructe ºi legume sau arome naturale.

Un proiect complex, finalizat cu succes “Noua tehnologie ºi noul pahar de iaurt sunt brevetate de Danone, iar România este prima þarã din estul Europei în care compania implementeaza aceastã inovaþie. Paharul KISS, nume care derivã din sintagma “Keep It Simple & Safe”, a fost creat de Grupul Danone din dorinþa de a lansa un format unic, cu un design ergonomic, mai uºor de folosit de cãtre consumator. Noul pahar are totodatã un design mai atractiv, uºor de identificat ºi de diferenþiat la raft, aducând un plus de simplitate, eleganþã ºi unicitate pe piaþa aglomeratã a iaurturilor“ a declarat domnul Dieter Schulz, Director General Danone pentru Europa de Sud Est, în cadrul momentului festiv de inaugurare a noii linii de ambalare, moment la care a participat ºi domnul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii.

44

mai 2015


“ Acum 16 ani, când am început sã producem iaurturi în România, am stabilit noi standarde pe piaþã ºi am reuºit sã atragem noi consumatori cãtre categoria de iaurturi. Acum, ducem aceste standarde mai departe, rãspunzând astfel aºteptãrilor consumatorilor noºtri de a inova în permanenþã, în calitate de lider al pieþei de iaurturi. Am investit peste 340 de milioane de lei în operaþiunile noastre locale, iar aceastã nouã investiþie dovedeºte încrederea noastrã în potenþialul de dezvoltare a pieþei româneºti, dar ºi dedicarea noastrã de a continua sã creãm valoare în România, prin investiþiile constante în fabrica noastrã, în iaurturile Danone, precum ºi în cauze sociale,” a adãugat Schulz.

Laptele bun face iaurtul bun Fabrica Danone din Bucureºti proceseazã aproximativ 50 de milioane de litri de lapte în fiecare an, o parte din aceastã cantitate provenind de la ferme româneºti cu care Danone este partener încã din primul an de producþie în România. ªi, cum iaurtul bun are nevoie de lapte de cea mai bunã calitate, Danone România a sprijinit activ dezvoltarea fermelor româneºti prin programe dedicate, cu o valoare cumulatã de peste 30 de milioane de lei, în ultimii 10 ani.

Cel mai diversificat portofoliu

Liderul Local ...Danone este liderul pieþei pe segmentul “iaurturi”, cu o cotã de piaþã de peste 50%*? *Conform Nielsen, Danone este numãrul 1 în iaurt, în România, în perioada aprilie 2014 martie 2015. (Copyright © 2015, The Nielsen Company.)

Cea mai bunã calitate Consumatorii români au ales Danone pe primul loc în topul calitãþii iaurturilor de pe piaþa din România (conform studiului QUDAL - Quality Medal realizat în 2015 de compania elveþianã ICERTIAS). Totodatã, Danone a fost votat drept iaurtul care oferã cel mai bun raport calitate/preþ (potrivit raportului Best Buy Award pentru România, realizat de ICERTIAS).

Danone este producãtorul cu cel mai mare ºi diversificat portofoliu de iaurturi, produsele sale adresându-se tuturor consumatorilor, indiferent de vârstã ºi preferinþe. Danone oferã de la formule foarte simple de iaurt alb, care au la bazã doar lapte ºi fermenþi, pânã la reþete sofisticate, aduse de gamele ”de rãsfãþ”, sau chiar soluþii ”gata de consumat”, în momente specifice de consum, cum sunt iaurturile pentru micul dejun sau cele care pot fi servite ca gustare între mese.

Iaurtul, un aliment sãnãtos, cu numeroase beneficii Pe lângã nutrienþii din lapte, iaurtul are o serie de proprietãþi unice, care îi extind beneficiile. Este dens în nutrienþi (proteine, vitaminele B2, B6, B12, calciu, potasiu, zinc, magneziu) ºi conþine bacterii vii. Conþine mai puþinã lactozã, fiind mai uºor tolerat, dacã ai probleme digestive cauzate de lactoza din lapte. Specialiºtii recomandã includerea iaurtului în alimentaþia zilnicã, pentru beneficiile acestuia asupra florei intestinale, importantã pentru buna funcþionare a organismului.

"Iaurtul este un aliment cu numeroase beneficii pentru sãnãtate, fiind clasat pe locul doi, dupã legume ºi fructe, în topul alimentelor dense în nutrienþi. Prin urmare, nu este de mirare cã o dietã bogatã în iaurt are un rol important în prevenirea diabetului zaharat. Lactatele, deci ºi iaurtul, sunt o sursã bogatã de calciu ºi magneziu, iar aceste minerale sunt recunoscute pentru susþinerea funcþiei celulelor pancreatice ºi a sensibilitãþii la insulinã… Atunci când este consumat cu regularitate, 4-5 pahare pe sãptãmânã, scade riscul de producere a diabetului zaharat de tip II”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

45


afacere

inovaþie

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Tratamentul cu pulsuri de luminã este considerat o tehnologie atermicã emergentã care distruge populaþia microbianã, atât celule vegetative, cât ºi spori, respectiv inactiveazã enzimele din produse. Acþiunea pulsurilor de luminã asupra compoziþiei ºi a altor proprietãþi ale produselor este redusã datoritã faptului cã acestea sunt eficiente doar la suprafaþã sau în strat subþire în cazul lichidelor transparente.

46

Inactivarea microorganismelor ºi a enzimelor din lapte

cu pulsuri de luminã

Tehnologii emergente atermice

Spectrul pulsurilor de luminã

Industria alimentarã este dominatã de metode termice tradiþionale utilizate pentru prelucrarea ºi / sau conservarea alimentelor. În timpul tratamentelor termice, cantitãþile mari de energie transferate cãtre aliment pot declanºa reacþii biochimice care conduc în general la formarea subproduselor ºi / sau modificãri nedorite ale caracteristicilor senzoriale, cum ar fi culoarea, aroma, textura ºi la distrugerea componentelor nutritive, de exemplu vitamine ºi proteine. În ultimele decenii au fost dezvoltate diferite metode emergente de prelucrare atermice ca alternative la tratamentul termic: presiune hidrostaticã înaltã, radiaþii ionizante, fascicul de electroni, luminã ultravioletã (UV), pulsuri de luminã (PL), câmp electric pulsator (pulsed electric field, PEF), câmp magnetic, ultrasunete (US), tehnologii barierã etc. Aceste metode au un efect minim asupra proprietãþilor senzoriale ºi nutriþionale ale produselor alimentare, precum ºi un efect semnificativ asupra prelungirii duratei de depozitare prin inhibarea sau distrugerea microorganismelor.

Tehnologia PL foloseºte pulsuri scurte de luminã albã intensã, cu lungimi de undã cuprinse între 100 nm în vecinãtatea domeniului ultraviolet (UV) ºi 1000 nm în regiunea învecinatã cu domeniul infraroºu (near-infrared), cu emisii de vârf între 400 ºi 500 nm. PL sunt foarte asemãnãtoare cu lumina soarelui, însã fiecare puls luminos are o intensitate de aproximativ 20.000 de ori mai mare decât lumina solarã la nivelul mãrii. De asemenea, PL conþin unele lungimi de undã UV care lipsesc în lumina solarã deoarece acestea sunt filtrate de atmosfera terestrã (Dunn et al., 1995; Xenon, 2003).

mai 2015

Spectrul UV este situat între 200 ºi 400 nm, fiind împãrþit astfel (ISO 21348-2007): - UV-C (200-280 nm) cu lungimi de undã scurte, absorbite complet de ozon ºi oxigenul molecular în partea superioarã ºi de mijloc a atmosferei. Este numit domeniul cu efect germicid întrucât inactiveazã efectiv microorganismele. - UV-B (280-315 nm) cu lungimi de undã medii, absorbite în proporþie de 97% de stratul de ozon. Doar o parte micã a luminii UV-B ajunge la suprafaþa solului dar poate produce daune mari organismelor vii precum arderea pielii. O fracþiune micã din aceastã regiune, 295-297 nm este responsabilã de formarea vitaminei D în toate organismele care sintetizeazã aceastã vitaminã, inclusiv la oameni. - UV-A (315-400 nm) cu lungimi de undã mari este luminã neagrã, vizibilã doar pentru pãsãri, insecte ºi peºti. Este rãspunzãtoare de modificarea culorii pielii oamenilor denumitã bronzare. Prin urmare, pulsurile de luminã reprezintã o versiune îmbunãtãþitã a tratamentului cu UV, regiunea UV ºi în special UV-C, fiind foarte importantã pentru inactivarea microbianã.


J/cm2. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetãri, înainte de aplicarea industrialã a PL. În Uniunea Europeanã, tratamentul PL este considerat un proces de iradiere pentru a cãrui utilizare regulamentele nu sunt armonizate. Statele membre încã discutã care alimente ar putea fi tratate prin iradiere. Pentru a fi autorizatã, iradierea alimentelor trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinþe: sã existe o necesitate tehnologicã rezonabilã, aceasta sã nu prezinte pericol pentru sãnãtate, sã fie un beneficiu pentru consumator ºi sã nu fie utilizatã ca substitut pentru practicile de igienã ºi sãnãtate sau pentru practicile bune de lucru (good manufacturing practice, GMP).

Tratamente cu pulsuri de luminã Pulsurile de luminã (PL) sunt utilizate pentru inactivarea rapidã a bacteriilor ºi a fungilor (drojdii ºi mucegaiuri) pe suprafaþa alimentelor, a materialelor de ambalare, a utilajelor ºi în alimentele lichide limpezi în strat subþire. Capacitatea PL de a inactiva diferite microorganisme pe suprafaþa produselor alimentare ºi a materialelor a fost demonstratã în multe situaþii, de exemplu: Bacillus subtilis pe condimente, Botrytis cinerea ºi Monilia fructigena pe cãpºune, Escherichia coli ºi Listeria innocua pe ciuperci ºi pepene proaspãt tãiate, E. coli O157:H7 pe ceapã verde, Listeria monocytogenes pe mezeluri gata pentru consum (ready-to-eat, RTE) ºi alimente pentru sugari, Saccharomyces cerevisiae pe tomate ºi felii de morcov, Salmonella enterica pe suprafaþa cojii ouãlor, Aspergillus niger, A. repens, A. cinnamomeus ºi Cladosporium herbarum pe materiale de ambalaj din hârtie înnobilatã cu polietilenã, L. innocua pe suprafeþe din oþel inoxidabil, L. monocytogenes ºi E. coli pe suprafaþa unui cuþit de feliere a cãrnii. De asemenea, PL sunt capabile sã pãtrundã în alimentele lichide, în strat subþire: inactivarea E. coli ºi L. innocua în suc de mere, suc de portocale ºi lapte, a E. coli în cidru sau a Staphylococcus aureus în lapte. Mecanismul de inactivare cu pulsuri de luminã Modul de acþiune a PL este atribuit efectului energiei mari a unui puls ºi componentei UV a spectrului PL care reprezintã circa 25 % din PL.

Inactivarea microorganismelor are loc prin câteva mecanisme care includ modificarea chimicã ºi ruptura ADN, denaturarea proteinelor ºi deteriorarea altor materiale celulare. PL induc reacþii fotochimice (domeniul UV) ºi fototermice (lumina vizibilã) în alimente. Prin urmare, efectul letal al PL variazã cu lungimea de undã astfel cã, pentru tratarea suprafeþei alimentelor ºi a materialelor pot fi utilizate fie regiuni selectate, fie tot spectrul PL. Astfel, lungimile de undã care determinã apariþia în alimente a unor compuºi chimici nedoriþi sunt eliminate cu filtre speciale. Tehnologia PL are eficienþã limitatã la tratamentul în profunzime a substraturilor opace din cauza absorbþiei ºi a difuziei luminii, astfel cã sunt adecvate doar pentru controlul microbiotei de suprafaþã. Gradul de decontaminare variazã de la 1,0 log ufc/mL la aproximativ 8,5 log ufc/ mL pentru bacterii enteropatogene, cu valori de pânã la 6,0 log ufc/mL pentru mucegaiuri. Legislaþie Datoritã eficacitãþii PL testatã împotriva unei game largi de microorganisme, inclusiv celule vegetative ºi spori de bacterii, mucegaiuri, virusuri ºi protozoare, Departamentul de Sãnãtate ºi Servicii Umane (Department of Health and Human Services) al Food and Drug Administration (US FDA, 2000) a aprobat utilizarea tehnologiei PL pentru producerea, prelucrarea ºi manipularea alimentelor. Conform regulamentului elaborat, tratamentul PL este utilizat pentru controlul microorganismelor pe suprafaþã, iar tratamentul PL total cumulat nu trebuie sã depãºeascã 12,0

Principiul de acþiune a pulsurilor de luminã PL sunt produse prin acumularea energiei electrice într-o serie de condensatori în circa o secundã ºi eliberarea ulterioarã a acestei energii într-un timp foarte scurt, de fracþiuni de secundã, într-o lampã utilizatã ca sursã de luminã. Rezultatul este o energie mare în timpul emiterii pulsului luminos obþinutã cu un consum moderat de putere. Sursa de luminã pentru tratamentul cu PL – lampa PL – este un tub transparent din cuarþ închis etanº ºi umplut cu xenon. Aceastã lamã nu conþine mercur aºa cum conþin lãmpile UV. Proba supusã tratamentului cu PL este expusã la cel puþin un puls (de obicei 1 pânã la 20 pulsuri pe secundã) cu durata cuprinsã între o microsecundã ºi 0,1 s. Pentru majoritatea aplicaþiilor, mai multe pulsuri asigurã un nivel ridicat de inactivare microbianã. Energia luminoasã incidentã pe suprafaþa probei este numitã fluenþã sau densitate energeticã ºi este mãsuratã în J/cm2.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

47


afacere

inovaþie

Cercetãri privind tratamentul laptelui cu pulsuri de luminã Întrucât laptele este un aliment opac, nu a prezentat un interes deosebit pentru studiul efectului PL asupra microorganismelor conþinute astfel cã, în literatura de specialitate, sunt difuzate puþine rezultate. În una din primele investigaþii (Krishnamurthi et al., 2007), laptele a fost inoculat cu Staphylococcus aureus, o bacterie patogenã asociatã frecvent cu probleme de siguranþã ale laptelui. Laptele a fost tratat în flux continuu (20, 30 ºi 40 mL/ min) la diferite distanþe (5, 8 ºi 11 cm) de lampa PL (100-1100 nm, cu 54% energie în regiunea UV) ºi recirculat de maximum 3 ori pentru a obþine inactivarea doritã. Reducerea numãrului de bacterii a variat între 0,55 ºi 7,26 log ufc/mL fiind obþinutã ºi inactivare completã în douã situaþii, fãrã creºtere ulterioarã. Primele rezultate încurajatoare au determinat cercetãtorii sã studieze dacã tratamentul PL afecteazã componentele alimentelor (Elmnasser et al., 2008). La tratamentul PL al beta-lactoglobulinei cu peste 5 pulsuri s-a observat formarea unor dimeri ºi modificarea polaritãþii resturilor de triptofanil sau ale structurii indol a triptofanului. În ansamblu, compoziþia proteinelor în aminoacizi ºi oxidarea lipidelor nu au înregistrat modificãri semnificative dupã tratamentul cu PL astfel cã acesta poate fi utilizat la alimente bogate în proteine pentru creºterea conservabilitãþii. O comparaþie între tratamentul PL al sucului de mere, de portocale ºi al laptelui a evidenþiat cã inactivarea E. coli ºi L. innocua descreºte cu scãderea transparenþei produsului astfel cã la lapte ºi la suc de portocale s-au obþinut valori mai mici decât la sucul de mere (Palgan et al., 2011). Proprietãþile senzoriale ºi de calitate ale produselor nu s-au modificat, cu excepþia aromei. Miller et al. (2012) au observat cã o creºtere a conþinutului de substanþe solide totale în lapte de la 9,8 la 45% are ca rezultat o scãdere a reducerii E. coli de la 2,5 la sub 1 log ufc/mL la tratament PL la 8,4 J/cm2. De asemenea, creºterea concentraþiei laptelui în grãsime determinã scãderea eficienþei PL din cauza difuziei luminii. Tratamentul cu PL la 0,26-26,25 J/cm2 al laptelui integral proaspãt (Innocente et al., 2014) a permis reducerea numãrului total de microorganisme cu 3,2 log ufc/mL ºi inactivarea fosfatazei alcaline cu 94% concomitent cu creºterea temperaturii la 55°C ca urmare a efectului fotochimic. Prin variaþia temperaturii laptelui înainte de tratamentul PL s-a demonstrat cã inactivarea microbiotei ºi a enzimei au loc în urma unui efect combinat fotochimic ºi fototermic. Cercetãrile prezentate prezintã potenþialul ridicat al PL pentru inactivarea microorganismelor ºi a enzimelor din lapte, însã mai sunt necesare multe studii pânã la o eventualã aplicare industrialã a tehnologiei PL.

48

mai 2015

Bibliografie Dunn J., Ott Th. & Clark W. 1995. Pulsed-light treatment of food and packaging, Food Technology, 49(9), 95-98. Elmnasser N., Dalgalarrondo M., Orange N., Bakhrouf A., Haertlé T., Federighi M. & Chobert J.-M. 2008. Effect of Pulsed-Light Treatment on Milk Proteins and Lipids. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 56(6), 1984-1991. Innocente N., Segat A., Manzocco L., Marino M., Maifreni M., Bortolomeoli I., Ignat A., Nicoli M.C. 2014. Effect of pulsed light on total microbial count and alkaline phosphatase activity of raw milk. International Dairy Journal, 39(1), 108-112. Miller B.M., Sauer A. & Moraru C.I. 2012. Inactivation of Escherichia coli in milk and concentrated milk using pulsed-light treatment. Journal of Dairy Science, 95(10), 5597-5603. Palgan I., Caminiti I.M., Muñoz A., Noci F., Whyte P., Morgan D.J., Cronin D.A. & Lyng J.G. 2011. Effectiveness of High Intensity Light Pulses (HILP) treatments for the control of Escherichia coli and Listeria innocua in apple juice, orange juice and milk. Food Microbiology, 28(1), 14-20. US FDA/CFSAN 2000. Kinetics of Microbial Inactivation for Alternative Food Processing Technologies: Pulsed Light Technology. Center for Food Safety and Nutrition. www.fda.gov/Food/ScienceResearch/ResearchAreas/SafePracticesforFoodProcessing/. accesat 17 mai 2015. Xenon 2003. Sterilization & Decontamination Using High Energy UV Light Applying the Steripulse-XL® Systems. XENON Corporation, USA. ISO 21348-2007. Space environment (natural and artificial) - Process for determining solar irradiances.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

49


afacere

tehnologii de procesare

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Prepararea îngheþatei sinbiotice

Rezultat al interacþiunii dintre ºtiinþa alimentelor, nutriþie ºi medicinã, alimentele funcþionale implicã prezenþa unor substanþe nutritive esenþiale necesare pentru o sãnãtate optimã ºi a altor substanþe fãrã rol nutritiv care sã contribuie la prevenirea sau întârzierea îmbolnãvirilor. O serie de alimente funcþionale sunt probiotice (obþinute folosind culturi starter cu efecte fiziologice pozitive), prebiotice (obþinute cu adaosul unor ingrediente care stimuleazã microbiota intestinalã), iar când probioticele ºi prebioticele sunt combinate într-o formã sinergicã rezultã alimente sinbiotice. Îngheþata poate fi purtãtor de probiotice ºi prebiotice, deci aliment sinbiotic.

50

mai 2015

Îngheþata Îngheþata este produsul obþinut prin congelarea, sub agitare, a unui amestec pasteurizat preparat din lapte ºi / sau alte produse derivate din lapte cu sau fãrã adaosul unor agenþi de îndulcire nutritivi, fructe ºi produse din fructe, ouã ºi produse din ouã, cafea, cacao, ciocolatã, condimente, mirodenii, ghimbir ºi nuci ºi poate conþine, de asemenea, produse coapte precum blat de prãjituri sau biscuiþi ca strat separat ºi/sau înveliº. Conform FDA (21CFR135.110), îngheþata trebuie sã conþinã minimum 10% grãsime din lapte ºi minimum 10% substanþe solide negrase din lapte. Îngheþata este un aliment cu acceptabilitate ridicatã în rândul copiilor, adolescenþilor, adulþilor ºi chiar a vârstnicilor. Consumatã la început mai mult vara, datoritã caracterului rãcoritor, îngheþata este consumatã, în prezent, pe tot parcursul anului. Acest aspect, precum ºi progresele recente ale producþiei ºi tehnologiei îngheþatei au fãcut industria îngheþatei profitabilã. Îngheþata a devenit un aliment cu calitate ridicatã datoritã ingredientelor variate ºi a metodelor de congelare utilizate pentru fabricarea sa, existând câteva sute de tipuri diferite de îngheþatã.


Probiotice, prebiotice ºi sinbiotice Probioticele sunt microorganisme (bacterii) vii destinate sã colonizeze intestinul ºi care, atunci când sunt administrate în cantitãþi adecvate, conferã beneficii fiziologice pentru sãnãtatea gazdei. Speciile obiºnuite de bacterii utilizate ca probiotice la fabricarea produselor lactate sunt Lactobacillus (L. acidophilus, L. bulgaricus, L. casei, L. fermentum, L. plantarum, L. reuteri, L. rhamnosus etc.) ºi Bifidobacterium. Prebioticele sunt ingrediente fermentate selectiv care permit modificãri specifice în compoziþia ºi/sau activitatea microbiotei gastrointestinale pentru a conferi gazdei beneficii de sãnãtate. În general, se presupune cã un prebiotic ingerat stimuleazã creºterea întregii populaþii indigene de bifidobacterii ºi bacterii lactice astfel cã sunt utilizate în alimentele probiotice pentru maximizarea eficacitãþii bacteriilor probiotice. Sursele tradiþionale de prebiotice alimentare sunt reprezentate de boabele de soia, produsele care conþin inulinã (anghinare, nap mexican, rãdãcini de cicoare), ovãzul, grâul ºi orzul. Printre prebioticele studiate se numãrã oligoglucide, fructooligoglucide, lactuloza, galacto-oligoglucide, oligoglucide din soia, oligoglucide din izomalþ, gluco-oligoglucide, xilo-oligoglucide ºi inulina. Sinbioticele se referã la suplimente nutritive care combinã probiotice ºi prebiotice într-o formã sinergicã. Noþiunea a fost introdusã de douã decenii ºi definitã astfel: „amestecuri de probiotice ºi prebiotice care afecteazã în mod benefic gazda prin îmbunãtãþirea supravieþuirii ºi implantarea suplimentelor nutritive microbiene vii în tractul gastrointestinal, prin stimularea selectivã a creºterii ºi/sau prin activarea metabolismului unu-

ia sau a unui numãr limitat de bacterii de promovare a sãnãtãþii, îmbunãtãþind astfel bunãstarea gazdei.” (Gibson & Roberfroid, 1995). Îngheþata, purtãtor de probiotice ºi prebiotice Îngheþata poate servi ca un purtãtor bun de ingrediente funcþionale precum probioticele sau prebioticele, putând deveni, prin combinarea acestora, un produs sinbiotic. a) Încorporarea probioticelor în îngheþatã Îngheþata ºi deserturile congelate sunt considerate purtãtori buni de probiotice, însã trebuie sã se þinã seama de efectul stresului produs de congelare asupra microorganismelor probiotice atât în timpul fabricãrii, cât ºi pe parcursul perioadei de depozitare. Mai mult, pentru a asigura plusvaloarea conferitã de probiotice, fiecare etapã a procesului tehnologic trebuie optimizatã astfel încât proprietãþile funcþionale ale îngheþatei sã poatã fi garantate. Existã douã cãi de adãugare a culturilor de probiotice în îngheþatã: direct în amestecul pentru îngheþatã (metoda DVS – Direct Vat Set) ºi indirect, în lapte pentru ca acesta sã fie folosit ca substrat pentru fermentare. În cel de-al doilea caz, pentru prevenirea oricãrui efect nedorit este esenþial controlul pH-ului în timpul fermentãrii ºi al temperaturii pe parcursul depozitãrii. Valoarea pH-ului este importantã atât datoritã faptului cã tulpinile probiotice sunt foarte sensibile la valori scãzute de 4,0-4,5 unitãþi de pH, cât ºi deoarece îngheþata nu este cunoscutã ca un aliment cu aciditate ridicatã. Aceste probleme pot fi rezolvate prin oprirea fermentãrii la valori ale pH-ului de 5,0-5,5.

b) Încorporarea prebioticelor în îngheþatã Inulina ºi oligofructoza nu sunt hidrolizate de enzimele digestive din organismul uman ºi nici absorbite în partea superioarã a tractului intestinal. Inulina lucreazã în sinergie cu majoritatea agenþilor de gelificare precum gelatinã, alginaþi sau maltodextrine ºi îmbunãtãþeºte stabilitatea spumelor ºi a emulsiilor. De asemenea, adaosul de inulinã în alimente mãreºte asimilarea calciului prezent. Mai mult, inulina ºi fructo-oligoglucidele îmbunãtãþesc absorbþia fierului din alimente. Adaosul de inulinã stimuleazã creºterea L. acidophilus ºi B. lactis având ca rezultat îmbunãtãþirea viabilitãþii acestor microorganisme în îngheþata probioticã, devenitã astfel sinbioticã. c) Obþinerea îngheþatei sinbiotice În ultimii ani, în literatura de specialitate a crescut numãrul studiilor referitoare la îngheþata sinbioticã, urmãrindu-se fie efectul pe care îl au prebioticele asupra bacteriilor probiotice, fie comportarea altor bacterii probiotice în îngheþatã alãturi de diferite prebiotice, de exemplu: • efectul inulinei adãugate în amestecul de îngheþatã asupra supravieþuirii L. acidophilus în condiþiile adaosului de concentrat proteic din zer pentru îmbunãtãþirea texturii ºi a calitãþii nutritive ale îngheþatei sinbiotice (Pandiyan et al., 2012 a); • acþiunea fructo-oligoglucidelor ºi a combinaþiei de L. acidophilus ºi Saccharomyces boulardii ca probiotice în îngheþata sinbioticã îmbogãþitã cu concentrat proteic din zer (Pandiyan et al., 2012 b).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

51


afacere

tehnologii de procesare

Îngheþata de iaurt Îngheþata de iaurt este un produs nutritiv cu un gust rãcoritor ºi durabilitate profund mai mare decât cea a iaurtului. Celulele probiotice Lactobacillus acidophilus (La-5), fie în formã liberã, fie încapsulatã, au fost încorporate în îngheþata de iaurt ºi supravieþuirea acestora au fost studiate. În amestecul de îngheþatã de iaurt s-au adãugat fructo-oligoglucide sub forma unui compus prebiotic în concentraþii de 4% v/v ºi 8% v/v, alãturi de o probã martor fãrã adaos de probiotic pentru a se studia efectele probioticului asupra unor proprietãþi chimice ºi a fermitãþii produsului. Cu cât este mai mare concentraþia prebioticului încorporat în amestecul de îngheþatã, cu atât este mai micã valoarea pH-ului ºi mai mare conþinutul de substanþe solide total din probe. Cu siguranþã adaosul de 8% fructo-oligoglucide creºte gradul de supramaturare a îngheþatei ºi îi reduce fermitatea. Numãrul de celule probiotice libere viabile scade de la circa 9,55 la 7,3 log ufc/g dupã 60 zile de depozitare în condiþii de congelare în timp ce, în cazul celulelor încapsulate, scãderea este de circa 1 log ufc/g. Încapsularea în microperle de alginat protejeazã celulele probiotice faþã de leziunile produse în etapa de congelare precum ºi în timpul depozitãrii la temperaturi de congelare. (Ahmadi et al., 2014)

În cea mai recentã cercetare referitoare la producerea îngheþatei sinbiotice (El-Sayed et al., 2015) a fost evaluatã capacitatea de supravieþuire a tulpinilor probiotice L. plantarum, L. casei ºi B. bifidum în îngheþatã prin utilizarea microîncapsulãrii în alginat de calciu ºi concentrat proteic din zer. De asemenea, a fost studiat efectul mai multor prebiotice (inulinã, lactulozã ºi fructo-oligoglucide) asupra probioticelor ºi a produsului. Supravieþuirea tuturor tulpinilor testate a crescut la adaosul prebioticelor utilizate în studiu inclusiv în condiþiile unui adaos de 2% fructo-oligoglucide în fiecare probã de îngheþatã. În cazul microîncapsulãrii, viabilitatea tulpinilor a fost mai mare cu peste 1 log ufc/g decât a celor libere în produs. Studiul a mai evidenþiat efectul nesemnificativ al adaosului de tulpini probiotice microîncapsulate asupra proprietãþilor fiziologice ºi senzoriale ale îngheþatei.

Bibliografie 21CFR135.110 Ice cream and frozen custard. Code of Federal Regulations, Title 21 Food and drugs, Part 135 Frozen desserts, http://www.accessdata.fda.gov/scripts/cdrh/cfdocs/cfcfr/cfrsearch.cfm?fr=135.110, accesat 1.05.2015. Gibson G.R. & Roberfroid M.B. 1995. Dietary modulation of the human colonic microbiota: Introducing the concept of prebiotics. The Journal of Nutrition, 125(6), 1401-1412. Roberfroid M.B. 2007. Prebiotics: The concept revisited. The Journal of Nutrition, 132 (3), 830S-837S. El-Sayed H.S., Salama H.H. & El-Sayed S.M. 2015. Production of synbiotic ice cream. International Journal of ChemTech Research, 7(1), 138-147. Ahmadi A., Milani E., Madadlou A., Mortazavi S.A., Mokarram R.R. & Salarbashi D. 2014. Synbiotic yogurt-ice cream produced via incorporation of microencapsulated Lactobacillus acidophilus (La-5) and fructooligosaccharide. Journal of Food Science and Technology, 51(8), 1568-1574. Pandiyan C., Annal Villi R., Kumaresan G., Murugan B. & Rajarajan G. 2012a. Effect of incorporation of inulin on the survivability of Lactobacillus acidophilus in synbiotic ice cream. International Food Research Journal, 19(4), 1729-1732. Pandiyan C., Annal Villi R., Kumaresan G., Murugan B. & Gopalakrishnamurthy T.R. 2012b. Development of synbiotic ice cream incorporating Lactobacillus acidophilus and Saccharomyces boulardii. International Food Research Journal, 19(3), 1233-1239.

52

mai 2015



afacere

tehnologii de procesare

Maria Demetriad

Separatoare, decantoare de lapte ºi membrane

de la GEA Westfalia Separator Grup Partener Premium al EXPO-Conferinþei Internaþionale Meat & Milk 2015, GEA Group Aktiengesellschaft propune procesatorilor de lapte cele mai noi ºi mai moderne echipamente de separare a laptelui, produse de specialiºtii de la GEA Westfalia Separator Grup. Detalii suplimentare despre produsele ºi serviciile acestei companii puteþi obþine accesând www.westfalia-separator.com.

Decantoarele GEA Ecoforce Decantoarele GEA, seria Ecoforce, pot îndeplini toate cerinþele individuale ale clienþilor. Beneficiind de un design igienic, decantoarele GEA Ecoforce sunt fiabile, conferind eficienþã sporitã procesului de prelucrare a laptelui. Alãturi de alte utilizãri în domeniul industriei alimentare, GEA Ecoforce pot fi folosite cu succes la prelucrarea laptelui în procesul tehnologic de producþie a brânzei topite, caºuri, în procesul de retratare a brânzeturilor, separarea lactozei ºi a producþiei de cazeinã. Decantoarele GEA Ecoforce respectã pe deplin cerinþele privind igiena ºi siguranþa alimentarã. Conceptul modular oferã flexibilitate maximã, permiþând înlocuirea facilã a componentelor sau modernizarea acestora. Beneficiarii decantoarelor GEA Ecoforce pot alege între cele trei variante de construcþie: "Standard", "Confort" ºi "Advanced" versiuni produse în conformitate cu fiecare cerinþã în parte.

Soluþii de procesare GEA, pentru lactate concentrate ºi fermentate Preocupatã de cele mai noi tendinþe ale pieþei, GEA a dezvoltat soluþii ºi procese de producþie specifice, inclusiv în sectorul iaurt grecesc, fiind vizate ºi alte categorii de produse: brânzeturile proaspete, iaurt, lapte degresat, deserturi lactate, iaurt de bãut, lactate naturale sau cu fructe, probiotice sau fãrã lactozã. Calitatea deosebitã a produselor finale sunt date de procedeele alternative propuse de GEA, pentru metodele de centrifugare, cum ar fi utilizarea filtrelor sau adãugarea de stabilizatori ºi pulberi, faþã de iaurturile produse în mod tradiþional. Tehnologia mecanicã de separare de la GEA asigurã un debit constant, caracteristici uniforme, oferã opþiunea de umplere directã, dupã concentrare, integrarea facilã într-o unitate CIP existentã, fiabilitate ridicatã, în comparaþie cu tehnologiile alternative. Echipamentele de centrifugare GEA sunt folosite cu succes atât pentru producerea iaurtului grecesc, cât ºi a cremelor de brânzã.

54

mai 2015


GEA DairySmart Echipat pentru prelucrarea laptelui ºi a zerului, GEA DairySmart permite o prelucrare rapidã ºi simplã a laptelui, datoritã sistemului de control integrat IO. Prezentat pentru prima datã la Anuga FoodTec 2015, GEA Dairysmart este conceput pentru fabricile de produse lactate mici ºi medii, precum ºi pentru fabricile de brânzeturi care nu vor sã investeascã în capacitãþi extinse de producþie, dar care, totuºi, doresc sã ofere o gamã largã de produse. Echipamentul cuprinde separatorul Skimming Ecocream, pentru lapte ºi zer, fiind echipat cu un kit inteligent de producþie, precum ºi cu noul sistem de control IO, de la GEA. Toate sarcinile, inclusiv standardizãrile, pot fi realizate rapid, reproductibil ºi, prin urmare, fiabil. Sistemul Ecocream este un separator ”Skimming”, fiind acþionat de o curea platã, pentru o camã de 3000 - 15000 l /h, evidenþiindu-se prin consumul redus de energie ºi pãrþi de uzurã reduse la minim în comparaþie cu modelele precedente. Acest lucru face ca manevrarea sã fie uºoarã, reducând costurile de întreþinere, precum ºi costurile generale de producþie ºi procesare.

Separatorul GEA CSI 500 Separatorul GEA CSI 500, prezentat în premierã la AnugaFoodTec 2015, asigurã eliminarea bacteriilor în regim de lucru cu o capacitate de pânã la 60.000 l/h. Clarificarea bacterianã a laptelui de consum ºi a laptelui de producere asigurã eliminarea bacteriilor se realizeazã eficient, asigurând pe deplin siguranþa alimentarã a produsului final. Spectrul de aplicare variazã de la clarificarea bacterienã a laptelui de bãut, pânã la tratarea concentratului de zer. Centrifuga separã în special formatorii de spori, cum ar fi Bacillus Cereus, la o temperaturã de pânã la 128°C. Un numãr mare de defecte ale brânzeturilor pot fi, de asemenea, prevenite eficient, prin clarificarea bacterianã realizatã de GEA CSI 500, putând elimina complet ºi nitraþii existenþi în laptele crud. Designul este configurat optim, centrifuga fiind echipatã cu un aºa-numitul sistem de recirculare, sporii fiind reduºi într-o proporþie de 99 %. Opþional, separatoarele pot fi echipate cu sistemul ProPlus. Rezultatul este un impuls semnificativ în randamentul de proteine din laptele crud prin minimizarea de pânã la 75% a pierderilor, determinând diminuarea costurilor, inclusiv cele pentru tratarea apelor reziduale.

Membrane de filtrare Cross-Flow GEA Westfalia Separator Group dezvoltã, produce ºi instaleazã membrane ceramice ºi sisteme complete de filtrare cu membranã. GEA asigurã urmãtoarele beneficii pentru utilizatori sistemelor sale de filtrare: - tehnologii inteligente, potrivite pentru fiecare parte; - îmbunãtãþirea semnificativã a eficienþei pe linia de procesare; - tratarea eficientã a apei; - separarea continuã fãrã utilizarea biotehnologiei. Cererile de stabilitate mecanicã ºi chimicã maximã, împreunã cu cel mai mic parametru de rezistenþã la curgere sunt îndeplinite prin utilizarea unui suport de α-Al2O3, cu o structurã macroporoasã. Proprietãþile elementelor de membranã sunt folosite cu succes în sistemele de filtrare de la GEA Westfalia Separator Grup datoritã urmãtoarelor caracteristici: utilizarea de materiale inerte; rezistenþã la acizi ºi solvenþi, rezistennþã la uzurã, rezistenþã la cãldurã, utilizarea de abur de sterilizare, fiabilitate etc. (Sursa: www.westfalia-separator.com)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

55


afacere

tehnologii de ambalare

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Ambalarea laptelui în butelii PET

Polietilen tereftalatul este un material de ambalaj cu nenumãrate utilizãri pentru ambalarea alimentelor ºi provocãri pentru extinderea gamei de alimente. În ultimii ani a început sã fie utilizat cu succes ºi pentru îmbutelierea laptelui de consum ultra-pasteurizat (ultra high temperature, UHT) sau cu termen de valabilitate extins (extended shelf life, ESL).

Obþinerea ºi proprietãþile polietilen tereftalatului Polietilen tereftalatul (PET) a fost descoperit în 1940 de J. Rex Whinfield ºi James T. Dickson (Calico Printers Association, Marea Britanie). În scurt timp a devenit fibra sinteticã cea mai produsã din lume. Este cunoscut cu diferite denumiri comerciale pentru fibre: Terylene (Imperial Chemical, Marea Britanie), Dacron (DuPont, SUA), Lavsan (URSS, Rusia) sau film: Mylar, Scotchpak, Esterfane etc. PET este produs prin reacþia dintre etilenglicol ºi acidul tereftalic, urmatã de polimerizarea monomerului etilentereftalat, cu obþinerea unei macromolecule cu masa molarã de pânã la 20.000 g/mol. Este un material uºor (densitatea 1.2901.400 kg/m3), elastic, opac sub formã cristalinã, transparent sub formã amorfã ºi are o rezistenþã chimicã foarte bunã. De asemenea, este impermeabil la lichide ºi uºor permeabil la gaze, în special la oxigen ºi dioxid de carbon. Stabilitatea termicã se manifestã între –60°C ºi +220°C, iar temperatura de topire este 245...265°C.

56

mai 2015

Utilizarea PET la ambalarea alimentelor Filmul PET utilizat la confecþionarea ambalajelor pentru alimente se obþine sub formã orientatã biaxial ºi stabilizatã termic pentru creºterea cristalinitãþii ºi reducerea tendinþei de contracþie. Din PET se confecþioneazã o gamã variatã de ambalaje: – tãvi termoformate din folie PET pentru produse congelate sau gata preparate (ready-to-heat); – pungi din PET laminat sau extrudat cu polietilenã cu densitate micã (LDPE), termosudate, pentru alimente congelate tratate termic în ambalaj (boil-in-the-bag); – folii din PET laminat cu policlorurã de viniliden (PVdC) pentru ambalarea prin împachetare a brânzeturilor; – pachete pernã cu strat interior din PET metalizat pentru snacks-uri; – butelii ºi borcane din PET confecþionate în douã etape: a) injectarea granulelor de PET topit în matriþe pentru obþinerea preformelor (mould injection); b) suflare – umflare (blow-moulding) dupã încãlzirea preformelor la circa 105°C, operaþie realizatã în matriþe cu ajutorul aerului comprimat deionizat. Butelii din PET Butelia din PET a fost creatã în 1973 de Nathaniel Wyeth (US Patent 3733309), utilizarea ei cunoscând o expansiune continuã. Buteliile din PET sunt utilizate pentru ambalarea multor alimente lichide apã mineralã, bãuturi rãcoritoare, ceai (ice tea), ulei, alcool, alcool medicinal, oþet, bere, produse lactate fluide, sucuri de fructe, bãuturi pe bazã de sucuri de fructe, bãuturi cu lapte etc.


În general, buteliile din PET sunt standard, de unicã folosinþã, dar sunt fabricate ºi butelii speciale care pot fi utilizate pentru umplere la cald, potrivite astfel pentru ambalarea asepticã, respectiv butelii reutilizabile. Pentru produsele sensibile la acþiunea oxigenului din aer, sau/ºi care conþin gaze dizolvate cum este berea, se confecþioneazã butelii speciale multistrat cu pânã la 7 straturi. Proprietãþile barierã speciale se obþin prin diferite acoperiri de suprafaþã: - acoperire cu LDPE, PVdC sau copolimer policlorurã de viniliden / acrilonitril (PVdC–AN); - acoperire la interior cu carbon amorf (metoda Actis® Sidel) provenit din descompunerea acetilenei în câmp de microunde; - acoperire la exterior cu SiO2 (metoda BestPET® Krones) realizatã sub depresiune cu ajutorul unui arc electric.

Lansarea primei aplicaþii de utilizare a buteliilor din PET la ambalarea laptelui a avut loc în 2009, la o fabricã de prelucrare a laptelui din Franþa (LSDH) pentru lapte UHT. Linia de ambalare de la Sidel include o maºinã de ambalare în condiþii aseptice. Pentru sterilizarea buteliilor din PET a fost promovatã tehnologia de decontaminare în stare uscatã Predis, care presupune decontaminarea preformelor cu apã oxigenatã pulverizatã pe suprafaþa interioarã a acestora în zona de încãlzire. În buteliile obþinute cu capacitate de 1,0 sau 1,5 litri, se ambaleazã lapte integral, parþial degresat sau degresat cu un termen de valabilitate de 3 pânã la 4 luni la temperatura camerei. Printre avantajele acestei aplicaþii se numãrã consumul foarte mic de dezinfectant, reducerea la minimum a consumului de apã la sterilizarea ambalajului, reducerea masei unei butelii din PET de 1,0 litru la 24 g faþã de 30 g cât are o butelie din HDPE ºi o protecþie mai bunã asiguratã de PET faþã de substanþe odorante (Stones, 2009).

Protecþia faþã de luminã este asiguratã prin colorare sau prin utilizarea unor aditivi de opacifiere.

În acelaºi timp, transparenþa buteliei din PET reprezintã un dezavantaj pentru lapte ºi produse lactate, motiv pentru care, la ambalarea acestora din urmã, buteliile din PET sunt opace ºi albe ca cele din HDPE. În cazul laptelui ambalat în butelii, este esenþialã, însã, transparenþa. Pentru ca laptele sã fie totuºi protejat de acþiunea luminii vizibile ºi ultraviolete, buteliile din PET cu lapte trebuie sã nu fie expuse la luminã solarã, iar iluminarea artificialã din zona rafturilor sau din depozite trebuie sã fie sub 1000 lx, respectiv sub 500 lx.

Butelii din PET pentru lapte Rãspândirea rapidã a utilizãrii buteliilor din PET la ambalarea unei game variate de alimente lichide ºi concurenþa dintre companiile producãtoare de preforme ºi butelii din PET, respectiv care construiesc maºini de obþinere a preformelor ºi a buteliilor (Sidel, Krones, KHS) au dus inevitabil ºi la ambalarea laptelui în acest tip de ambalaje. Precedentul a fost creat, de altfel, prin utilizarea unor butelii opace, albe, confecþionate din PET pentru produse lactate fermentate precum iaurt de bãut, sana, chefir sau lapte acidofil, ca alternativã la buteliile din polietilenã cu densitate mare (high density polyethylene, HDPE).

Krones (2013) a recurs la aceeaºi tehnologie de sterilizare a preformelor, însã au proiectat o zonã de sterilizare cu apã oxigenatã imediat dupã încãlzirea preformelor în maºina Krones Contiform AseptBloc. De asemenea, KHS oferã tehnologie, preforme ºi maºini pentru ambalarea laptelui în PET (Astley, 2013). Alte avantaje ale utilizãrii buteliilor din PET la ambalarea laptelui de consum sunt transparenþa buteliei similarã cu cea a sticlei incolore, ceea ce face ambalajul atrãgãtor pentru consumatori fiindcã permite vizualizarea produsului ºi forma variatã care permite identificarea ºi diferenþierea mãrcilor.

Un alt dezavantaj al buteliilor din PET este migrarea unor compuºi chimici cu masã molecularã micã, periculoasã pentru siguranþa alimentelor chiar dacã are loc, cel mai adesea, în limite nedetectabile. Aceºti compuºi provin din procesul de obþinere a granulelor din PET ºi pot fi urme de toluen, benzofenonã, stibiu (antimoniu) etc. Producãtorii de butelii din PET efectueazã cercetãri intense pentru eliminarea acestor riscuri posibile.

Bibliografie Astley M. 2013. KHS: PET milk bottle demand driving aseptic tech interest. Dairy Reporter. Krones 2013. Winner products are sterile from start to finish.Krones Contiform AseptBloc Brochure. Makkama S. & Harnnarongchaia W. 2014. Rheological and Mechanical Properties of Recycled PET Modified by Reactive Extrusion. Energy Procedia, 56, 547-553. Rahman W.M.N.W.A. & Wahab A.F.A. 2013. Green Pavement Using Recycled Polyethylene Terephthalate (PET) as Partial Fine Aggregate Replacement in Modified Asphalt. Procedia Engineering, 53, 124-128. Stones M. 2009. Dairy launches first PET bottle for UHT milk. Food Production Daily. Wyeth N.C. 1973. Biaxially Oriented Poly(ethylene terephthalate) Bottle, US patent 3733309. * * * Plastic Packaging Resins, American Chemistry Council.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

57


afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Echipamente de umplere ºi ambalare

a lactatelor buvabile Concurenþa este acerbã nu doar pe piaþa produsului final, în speþã, cea a lactatelor, ci ºi pe cea a echipamentelor tehnologice. Pentru a ilustra aceastã competiþie, dar ºi pentru a oferi alternative celor care doresc sã îºi retehnologizeze sau sã îºi extindã liniile de ambalare a lactatelor buvabile ºi a iaurturilor, dar ºi a deserturilor lactate, vã prezentãm câteva propuneri ale unor companii din Statele Unite, Turcia ºi China, toate echipamentele acestora fiind certificate inclusiv în Uniunea Europeanã, putând fi, deci, comandate ºi în acest spaþiu economic.

Maºinã de umplere Weightpack Echipament complex, realizat de americanii de la Weightpack, echipamentul de umplere cu acelaºi nume este destinat ambalãrii laptelui, a iaurtului de bãut ºi alte produse lactate. Prevãzut cu un sistem activ de atomizare cu H2O2, echipamentul poate realiza o decontaminare totalã a ambalajului, înainte de umplere. Totodatã, Weightpack beneficiazã de un tunel de clãtire cu abur uscat, fiind conceput în flux laminar ”ultraclean”. De subliniat cã piesele mobile nu sunt în contact cu produsul, pentru a fi asigurate condiþii perfecte de igienã. Calitatea umplerii ºi a ambalãrii este asiguratã prin utilizarea de celule de greutate, pentru a verifica dacã recipientele goale sunt menþinute într-un interval de greutate prestabilit, iar containerele îndeplinesc exact cerinþele nete de greutate. Toate suprafeþele de contact sunt construite din oþel inoxidabil. Subliniem faptul cã echipamentul este conceput ºi construit pentru a corespunde inclusiv normelor Uniunii Europene, unde poate fi comandat. (Sursa: www.weightpack-na.com) 58

mai 2015


Echipament de formare ºi umplere Oystar Erca MF 14 Proiectat pentru umplerea ºi sigilarea recipientelor cu produse lactate buvabile, inclusiv iaurturi, budinci, smântânã etc., noul Oystar Erca MF 14 este o maºinã eficientã care poate realiza ºi umple pahare de diferite forme ºi mãrimi la o adâncime maximã de formare de 70mm ºi cu o capacitate de producþie de 21.600 de cupe pe orã. MF 14 îndeplineºte toate standardele de siguranþã alimentarã, atât pe cele din Statele Unite, unde este fabricatã, cât ºi în Uniunea Europeanã. Designul ingenios determinã o realã economie de spaþiu, echipamentul ocupând cu pânã la 70% mai puþin spaþiu decât echipamente comparabile. Pentru optimizarea la maxim a procesului tehnologic, MF 14 utilizeazã un sistem IT ”Programmable Logic Controller”. Etichetarea se realizeazã cu ajutorul unei unitãþi servo. (Sursa: www.packworld.com)

Echipament de umplere RS 475 Lider naþional în industria de echipamente de ambalare pentru industria alimentarã, compania turcã Pack Dolum propune ultima sa realizare, echipamentul de umplere RE 475. Deosebit de versatil, echipamentul poate fi folosit la ambalarea laptelui, a iaurtului, dar ºi a îngheþatei sau a deserturilor lactate, în recipiente din diferite materiale: sticlã, carton, recipiente din pastic, PET etc. Echipamentul este prevãzut cu un sistem pneumatic automat, putând realiza dozaje de 100-25- gr, la o capacitate de lucru de 5000-5500 de unitãþi pe orã. Conveierul este realizat din poliuretan ºi oþel, iar umplerea ºi ambalarea se realizeazã inclusiv cu ajutorul unui sistem de sterilizare prin pulverizare. Echipamentul este alimentat la reþeaua de 380 V-trifazic/50 Hz. (Sursa: www.pakdolum.com.tr)

Maºinã de umplere BW-2500A La rândul lor, fabricanþii de echipamente de ambalare a produselor lactate din China, mai precis, de la compania Beiya, propun maºina de umplere BW-2500A. Complet automatizatã, BW-2500A este prevãzutã cu un sistem de presiune, având o singurã structurã de umplere, fapt care o recomandã procesatorilor de mici sau medii dimensiuni. Valvele de umplere sunt de tip ”single-head”, dispunând de un sistem de ridicare automatizatã a recipientelor din carton tip B sau carton aluminizat. Echipamentele corespund normelor de siguranþã alimentarã din Uniunea Europeanã. Capacitatea de lucru este de 2500 de recipiente pe orã. Construcþia este realizatã integral din oþel inoxidabil. Opþional, pot fi comandate unitãþi de ultrasunete, pentru decontaminarea recipientelor, precum ºi pre-unitãþi de formare a ambalajelor. (Sursa: cnbeiya. en.made-in-china.com)

Maºina de umplere BW-5000A A doua propunere a companiei chineze Beiya este maºina de umplere BW-5000A, fiind recomandatã marilor procesatori de lapte. Cu aceastã maºinã, pot fi ambalate urmãtoarele produse: lapte de bãut, iaurt de bãut, deserturi lactate buvabile, lactate tip fresh etc. ªi acest echipament este prevãzut cu un sistem de presiune, având însã douã compartimente de umplere. Valvele de umplere sunt de tip ”double-head”, dispunând de un sistem de ridicare automatizatã a recipientelor din carton tip B sau carton aluminizat. Opþional, BW 5000A poate fi îmbunãtãþitã, adaptându-se patru posturi de umplere. Echipamentele corespund normelor de siguranþã alimentarã din Uniunea Europeanã. Capacitatea de lucru este de 2500 de recipiente pe orã. Construcþia este realizatã integral din oþel inoxidabil. Opþional, pot fi comandate unitãþi de ultrasunete, pentru decontaminarea recipientelor, precum ºi pre-unitãþi de formare a ambalajelor. (Sursa: cnbeiya. en.made-in-china.com)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

59


afacere

siguranþa alimentarã

Aura Alexa Ioan

EFSA nu avizeazã

suplimentarea Clarinolului, în curele de slãbire!

Grupul EFSA pentru produse dietetice, nutriþie ºi alergii (NDA) a fost solicitat sã emitã un aviz cu privire la fundamentarea ºtiinþificã a unei menþiune de sãnãtate privind un amestec echimolar (comercializat sub denumirile comerciale Clarinol® ºi Tonalin®) care ar contribui la "o reducere a masei þesutului adipos". Cum la fabricarea, comercializarea ºi administrarea acestor produse sunt implicaþi ºi unii procesatori din zona industriei lactatelor, considerãm cã informaþia este de interes. Potenþial de deteriorare vascularã Clarinolul este o sursã unicã de ALC sub formã activã (acid linoleic conjugat). ALC este un acid gras polinesaturat, pe care corpul nu-l poate produce singur, fiind necesar aportul din exterior. Acidul linoleic conjugat se gãseºte în mod natural în lactate ºi carne. Studiile recente au arãtat cã alimentaþia zilnicã este insuficientã în furnizarea necesarului de ALC (din alimentaþie se pot lua maxim 1g de ALC pe zi), recomandându-se suplimentarea acestuia. În evaluãrile anterioare privind siguranþa acestor amestecuri izomere echimolare de CLA, grupul NDA a considerat cã se observã o creºtere în plasmã ºi în concentraþiile urinare de isoprostanes, ceea ce poate indica o creºtere a peroxidãrii lipidelor, precum ºi creºterea unor markeri ai inflamaþiei subclinice. Acestea, asociate cu consumul de CLA, împreunã cu datele limitate disponibile cu privire la efectele CLA asupra funcþiei vasculare, pot indica un potenþial de deteriorare vascularã pe termen lung.

60

mai 2015

Grupul NDA considerã cã informaþiile furnizate nu stabilesc clar cã o reducere a masei de grãsime corporalã, atunci când este însoþitã de o creºtere a markerilor de peroxidarea lipidelor ºi a inflamaþiei subclinice, are un efect fiziologic benefic pentru populaþia-þintã. Dovezile ºtiinþifice nu sunt relevante! Domeniul de aplicare al cererii a fost propus pentru a intra sub o menþiune de sãnãtate, bazatã pe dovezi ºtiinþifice recente. Subiectul care face obiectul menþiunii de sãnãtate este Clarinol® sau Tonalin®, care oferã un minim de 78% din totalul acizilor graºi ca CLA ºi un minim de 74% din totalul acizilor graºi ca cei doi izomeri CLA cis-9, trans -11 (c9, t11) ºi trans-10, cis-12 (t10, c12) având un raport de (1: 1).

Acest rãspuns vine ca urmare a unei cereri din partea BASF SE. Grupul EFSA pentru produse dietetice, nutriþie ºi alergii (NDA) a fost solicitat sã emitã un aviz cu privire la fundamentarea ºtiinþificã a unei menþiuni de sãnãtate privind un amestec echimolar (comercializat sub denumirile comerciale de Clarinol® ºi Tonalin®) a acidului linoleic conjugat (CLA) ºi a izomerilor C9, T11 ºi T10, C12, care ar "contribui la o reducere a masei þesutului adipos".


nea, cã reclamantul nu a furnizat dovezi sau o justificare pentru modul în care o reducere a masei de grãsime în organism, atunci când este însoþitã de o creºtere a markerilor de peroxidarea lipidelor ºi inflamaþie, ar putea fi considerat un efect fiziologic benefic pentru populaþia-þintã. Solicitantul, adicã BASF BE, Segment Global Management / Human Nutrition, ENS / H, Carl Bosch Strasse 38, 67056 Ludwigshafen, Germania, a propus urmãtoarea formulare pentru menþiunea de sãnãtate: "Consumul de Clarinol® sau Tonalin® contribuie la o reducere a masei þesutului adipos". Solicitantul a propus un aport de 4.0 - 4.5 g Clarinol® sau Tonalin® pe zi. Potrivit reclamantei, aceastã sumã poate fi consumatã în mod rezonabil, ca parte a unei diete echilibrate. Durata necesarã pentru a vedea un efect ar trebui sã fie stabilitã la ºase luni. Populaþia-þintã propusã de solicitant este supraponderal sãnãtoasã sau încadratã la clasa I obezi, de sex masculin ºi feminine, adulþi, fie sedentare sau activi fizic, care doresc sã reducã masa de grãsime din corp. Excesul de grãsime, asociat cu efectele adverse Grupul considerã cã prezenþa în produsele alimentare, a unui amestec echimolar de izomeri CLA C9, T11 ºi T10, C12, comercializat sub denumirile comerciale de Clarinol® ºi Tonalin®, este caracterizat în mod suficient. Grupul noteazã cã un exces de grãsime corporalã, în special de grasime abdominalã, este asociat cu efecte adverse asupra sãnãtãþii, de exemplu, toleranþã scãzutã la glucozã, dislipidemie ºi hipertensiune arterialã. Grupul, de asemenea, ia act de faptul cã o reducere a þesutului adipos prin energie (de exemplu, termice) restricþie ºi / sau printr-o creºtere a cheltuielilor de energie (de exemplu, exerciþii fizice / activitate) este, în general, însoþitã de o îmbunãtãþire a acestor efecte negative asupra sãnãtãþii. În acest context, Grupul NDA considerã cã o reducere a þesutului adipos, cu sau fãrã o reducere a greutãþii corporale, are un efect fiziologic benefic pentru subiecþii supraponderali, în general. În evaluãrile anterioare privind siguranþa acestor amestecuri izomere echimolare (c9, T11 ºi T10, C12) de CLA (comercializate ca Clarinol® ºi Tonalin®), Grupul NDA a considerat cã creºterea observatã în plasmã ºi concentraþiile urinare de isoprostanes, care pot indica o creºtere a peroxidãrii lipidelor, precum ºi creºterea unor markeri ai inflamaþiei subclinice asociate cu

consumul de CLA, împreunã cu datele limitate disponibile cu privire la efectele CLA asupra funcþiei vasculare (de exemplu, F2α ºi proteine, eventual, C-reactive 15-ceto dihydroprostaglandin), poate indica un potenþial de deteriorare vascularã (de exemplu, ateroscleroza) pe termen lung. În acest context, reclamanta a fost solicitatã sã clarifice modul în care o reducere a masei de grãsime corporalã, atunci când sunt însoþite de o creºtere a markerilor de peroxidarea lipidelor ºi inflamaþii subclinice, ar putea fi considerate ca un efect fiziologic benefic pentru populaþia-þintã. În replicã, reclamantul a susþinut cã "Clarinol® ºi Tonalin® sunt destinate a fi utilizate pentru o perioadã de 6 luni pentru a obþine efectul menþionat, ºi cã, în aceastã duratã de dozare, nu existã efecte negative asupra sensibilitãþii la insulinã / metabolismului glucozei, lipide, peroxidarea lipidelor sau inflamaþie subclinice în populaþia-þintã ". Grupul noteazã cã, deºi consumul amestecului echimolar izomeric de CLA, timp de ºase luni, a fost considerat sigur pentru greutatea normalã, subiecþii non-diabetici supraponderali ºi obezi, o creºtere a peroxidãrii lipidelor ºi markeri de inflamaþie a fost observatã într-un interval de timp de ºase luni. Grupul noteazã, de aseme-

Grupul noteazã cã un exces de grãsime corporalã, în special de grãsime abdominalã, este asociat cu efecte adverse asupra sãnãtãþii, de exemplu, toleranþã scãzutã la glucozã, dislipidemie ºi hipertensiune arterialã. Grupul, de asemenea, ia act de faptul cã o reducere a þesutului adipos prin energie (de exemplu, termice) restricþie ºi / sau printr-o creºtere a cheltuielilor de energie (de exemplu, exerciþii fizice / activitate) este, în general însoþitã de o îmbunãtãþire a acestor efecte negative asupra sãnãtãþii. În acest context, grupul considerã cã o reducere a þesutului adipos, cu sau fãrã o reducere a greutãþii corporale, are un efect fiziologic benefic pentru subiecþii supraponderali. Grupul noteazã cã, deºi consumul amestecului echimolar izomeric de CLA timp de ºase luni a fost considerat sigur pentru greutatea normalã, la subiecþii non-diabetici supraponderali ºi obezi, a fost observatã o creºtere a peroxidãrii lipidelor ºi markerilor de inflamaþie, într-un interval de ºase luni. Grupul noteazã, de asemenea, cã reclamantul nu a furnizat dovezi sau o justificare pentru modul în care o reducere a masei de grãsime în organism, atunci când este însoþitã de o creºtere a markerilor de peroxidarea lipidelor, ar putea fi consideratã un efect fiziologic benefic pentru populaþia þintã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

61


afacere

siguranþa alimentarã

Bureau Veritas ºi NESTLƒ, un parteneriat de succes pentru Siguranþa Alimentarã Bureau Veritas, liderul mondial în servicii de certificare, continuã parteneriatul de succes cu compania Nestle, unul dintre cei mai importanþi jucãtori din industria alimentarã din întreaga lume, printr-un contract global cu o vechime de 8 ani. Cu sediul în Vevey, Elvetia, Nestlé a fost fondatã în anul 1866 de cãtre Henri Nestlé ºi este astazi lider mondial în nutriþie, sãnãtate ºi vitalitate. Nestlé are în prezent 283.000 de angajaþi precum ºi fabrici ºi operaþiuni în aproape fiecare þarã din lume.

Datoritã principiilor fundamentale pe care se bazeazã strategia companiei, Nestlé continuã sã evolueze ºi sã se adapteze la lumea în continuã schimbare.Produsele Nestlé existente cresc prin inovaþie ºi renovare, menþinând în acelaºi timp un echilibru în activitãþile globale ºi liniile de produse. Potenþialul pe termen lung nu este niciodatã sacrificat pentru performanþe pe termen scurt. Prioritatea Nestle este sã ofere oamenilor cele mai bune si cele mai relevante produse, oriunde ar fi, indiferent de nevoile lor, pe tot parcursul vieþii lor. Prin modul de a face afaceri în toate þãrile în care sunt prezenþi, Nestle demonstreazã o înþelegere profundã a specificului local pentru nutriþie, sãnãtate ºi vitalitate. Produsele Nestle sunt create pentru a satisface gusturi ºi obiceiuri de oriunde din lume. Lider mondial în certificarea diferitelor sisteme de management, cu birouri în 140 de þãri ºi mai mult de 100.000 de certificate emise, Bureau Veritas Certification oferã servicii de certificare ºi de evaluare în conformitate cu numeroase standarde internaþionale, în sistem acreditat, acoperind astfel cerinþele tuturor companiilor din industria agro-alimentarã, pe întreg lanþul de producþie: HACCP, ISO 22000, FSSC 22000 Food Manufacturing and Food Packaging, IFS, BRC, BRC/IOP, GlobalGap, Eurepgap, Organic certification, HALAL.

62

mai 2015


Bureau Veritas Certification deþine competenþe multidisciplinare ºi oferã un portofoliu complet de servicii, ce include certificarea conform: • ISO 9001 (Sisteme pentru Managementul Calitãþii) • ISO 14001 (Sisteme pentru Management de Mediu) • OHSAS 18001 (Managementul Sãnãtãþii ºi Siguranþei Ocupaþionale) • Sisteme de Management Integrate Schemelor specifice diverselor sectoare industriale: • QS 9000, VDA 6, ISO/TS 16949 (Sectorul Auto) • AS9100 (Managementul Calitãþii în domeniul Aviatic) • IRIS (Furnizor de calitate în sectorul internaþional de cai ferate) • ISO 20000 (Managementul Calitãþii Serviciilor) • ISO 27001 (Managementul Securitãþii Informaþiei) • TAPA TSR/FSR (Cerinþele de securitate a încãrcãturii pe durata transportului ºi a depozitarii) Schemelor pentru Dezvoltare durabilã • FSC FM; FSC CoC, PEFC (Managementul Pãdurilor ºi al Lanþului de Custodie) • EUTR DDS (Soluþie pentru demonstrarea legalitãþii lemnului în conformitate cu Directiva 995/2010/EC) • ISCC, Red Cert, Global GAP (Bune Practici în Agriculturã) • SA 8000 (Managementul Responsabilitãþii Sociale ºi Coduri de Conduitã) • ISO 50001 (Managementul Energiei). Bureau Veritas este organismul de certificare cu cea mai largã recunoaºtere din lume, fiind acreditat pentru certificarea Sistemelor de Managementul Calitãþii de organismele naþionale de acreditare din 50 de þãri. De la înfiinþarea sa, în 1828, Grupul Bureau Veritas ºi-a clãdit ºi consolidat în mod constant competenþele ºi recunoaºterea internaþionalã, ajutându-ºi permanent clienþii sã-ºi atingã obiectivele din ce în ce mai provocatoare referitoare la Calitate, Sãnãtate, Securitate, Mediu ºi Responsabilitate Socialã. Reþeaua de birouri regionale ºi locale a Grupului numarã peste 66.500 de angajaþi care gestioneazã relaþia cu clienþii ºi oferã o gamã largã de servicii corespunzãtoare, inclusiv inspecþie, testare, auditare, certificare, clasificarea navelor ºi asistenþã tehnicã, instruire ºi diverse servicii externalizate.

Referinţe Bureau Veritas Certification în Romania: NESTLE, URSUS BREWERIES, VEOLIA APA, PETROTEL – Lukoil, OPEL EREBUS, FORNETTI ROMANIA, GALMOPAN INDUSTRIE, MARCHAND, IBM, GENMAR COSMETICS, SAINT-GOBAIN, BUNGE, PATISIMO, KAEFER, MARINA REGIA Residence, CARPAT STICKS, º.a.

Persoana de contact: Claudia Stancu tel.: 075.602.9818 claudia.stancu@ro.bureauveritas.com

revista specialiºtilor din industria lactatelor

63


repere

management

Maria Demetriad

Managementul riscului

ºi atitudinea managerilor români faþã de risc Mediul de afaceri din România este în continuã ºi acceleratã schimbare. Din pãcate, anii de crizã, dar ºi instabilitatea legislativã ”oferã” investitorilor destule motive de neliniºte. În ce mãsurã actul decizional este luat în deplinã cunoºtinþã de cauzã a elementelor? Cum reacþioneazã managerul român în faþa problemelor ºi cât de dispus este sã îºi asume, în mod ºtiinþific, riscuri? Aceasta a fost tema unei cercetãri foarte interesante, realizatã recent de un colectiv condus de doamna Daniela Andron, de la Universitatea Alma Mater din Sibiu, cercetare materializatã în Raportul „Risk management in modern business organizations in the macroeconomic context of European integration", din care vã prezentãm câteva idei principale.

Tendinþã orientatã spre evitarea riscurilor Tendinþa managerilor de a-ºi asuma riscuri este variabilã, fiind dependentã atât de context, cât ºi de variaþiile individuale de comportament, generate la rândul lor de experienþa ºi individualitatea decidentului. Din aceastã perspectivã, managerii ar putea fi încadraþi în trei categorii majore: 1-Managerii care evitã riscurile 2-Managerii care îºi asumã riscuri 3-Managerii care dominã riscurile Potrivit cercetãrilor, importanþa factorilor subiectivi confirmã tendinþa generalã de evitare a riscurilor, în detrimentul asumãrii responsabile ºi creative, situaþie care justificã lipsa interesului spre dezvoltarea strategiilor de gestionare a riscului. Soluþiile oferite de specialiºtii în managementul riscului sunt rezultatul unei optici constructive, care abordeazã tematica riscului realist, însã nu ca o ameninþare, ci, mai degrabã ca o oportunitate. De aceea, se considerã cã gestionarea atentã, corectã, creativã, propusã

64

mai 2015

de specialiºti, poate conduce nu doar la performanþã, în direcþia profitabilitãþii, indicând direcþii inovatoare de orientare a afacerilor, în contextul schimbãrii dinamice, caracteristice secolului XXI. În oarecare contradicþie cu atitudinea specialiºtilor faþã de tematica riscului în afaceri, cercetarea a relevat faptul cã, în practica de afaceri, tendinþa generalã este aceea de evitare a riscului, în detrimentul acceptãrii acestuia. Evitarea riscului reprezentat de un mediu nesigur se realizeazã prin negocierea de contracte care amortizeazã nesiguranþa sau prin întârzierea deciziilor sau a delegãrii de competenþe. În viaþa realã, managerii par sã evite înfruntarea riscului, pe care îl considerã un fenomen care poate fi controlat. Viziunea lor asupra riscului pare a fi uºor diferitã de cea existentã în teoria deciziei, fiind mai putin precisã. Ca urmare, se pare cã managerii mãsoarã rar riscul unei opþiuni, dupã variaþia distribuþiei probabilitãþilor rezultatelor posibile, aparând cel puþin trei trãsãturi caracteristice:

1 - Majoritatea managerilor nu considerã incertitudinea unui randament pozitiv ca fiind un aspect important al riscului. Posibilitãþile de câºtig au o importanþã capitalã pentru evaluarea atracþiei unei opþiuni, iar ideea riscului este asociatã unui rezultat negativ. 2 - Riscul nu este pentru manager un concept probabilistic. Majoritatea managerilor considerã incertitudinea un factor de risc, iar amploarea posibilelor rezultate nesatisfacãtoare sunt pentru ei un element marcant. De aceea, managerii evalueazã riscul pe care ºi-l asumã mai mult în funcþie de valori cheie, ºi nu în funcþie de ajutorul oferit de informaticã sau de teoria probabiliãþtilor. 3 - Majoritatea managerilor nu urmãresc sã reducã riscul la un singur element cuantificabil, deºi cautã o anumitã precizie în estimarea riscului pe bazã de calcule numerice. Conºtienþi de aspectele multiple ale riscului, managerii nu considerã exprimarea riscului printr-¬o cifrã unicã sau o serie statisticã.


Interpretarea tipologiei deciziilor Teoria luãrii deciziei considerã trei situaþii specifice: a) Deciziile luate în condiþii de certitudine b) Deciziile luate în condiþii de incertitudine privind rezultatele unui anumit curs al acþiunii, probabilitãþile acestor acþiuni nefiind cunoscute 3) Deciziile luate în condiþii de risc. Fiecare acþiune conduce la o serie de rezultate posibile, fiecare rezultat apãrând cu o probabilitate care ar putea fi cunoscutã sau estimabilã. Decizia luatã în condiþii de risc implicã o evaluare a alternativelor ºi a consecinþelor acestora, în condiþiile în care efectele acestora nu sunt cunoscute cu siguranþã. Cursul optim de acþiune va fi cel care relevã valoarea probabilã sau anticipatã a rezultatului. În condiþiile în care deciziile din prezent sunt luate având în vedere evenimente viitoare, avantajele oferite de un corect management al riscurilor pot fi imense: - anticiparea condiþiilor de piaþã - avantaj competiþional - înþelegerea mediului intern ºi extern în care firma îºi desfãºoarã activitatea - anticiparea situaþiilor de crizã ºi evitarea fraudelor. Ponderea situaþiilor condiþii de risc

decizionale

în

Ponderea situaþiilor decizionale în condiþii de risc ºi incertitudine este relativ scãzutã, faþã de considerabila proporþie a deciziilor adoptate în condiþii de certitudine, fapt care reconfirmã

o anume constanþã în atitudine, referitoare la aversitatea faþã de risc a managerilor români. Cercetarea a relevat faptul cã toate cerinþele pe care procesul decizional ar trebui sã le întruneascã sunt urmãtoarele: - decizia trebuie sã fie fundamentatã ºtiinþific - decizia trebuie sã fie “împuternicitã”, nu doar adaptatã la nivel managerial adecvat - autoritatea formalã a deciziei nu este suficientã, fiind absolut necesarã autoritatea cunoºtinþelor - deciziile trebuie sã fie integrate ºi armonizate în ansamblul celorlalte decizii luate sau proiectate a se lua, în consens cu strategia companiei - decizia trebuie sã se încadreze în perioada optimã de elaborare ºi de aplicare -decizia trebuie formulatã clar, concis, sã conþinã obiectivul ºi principalii parametrii operaþionali, indicarea obiectivului, concomitent cu modalitatea de acþiune preconizatã, resursele alocate, responsabilitãþile atribuite pentru aplicarea deciziei ºi durata sau termenul de aplicare.

Necesitatea asumãrii ºtiinþifice a riscului Iminenþa ºi inevitabilitatea riscului sunt unanim recunoscute. Cercetarea a urmãrit sã identifice noile provocãri ale mediului de afaceri românesc ºi capacitatea de adaptare a managementului firmelor româneºti la cerinþele managementului riscului. În aceste condiþii, noile imperative ale managementului, au fost identificate în condiþiile iminenþei riscului ºi a diversificãrii, precum ºi a creºterii potenþialului de risc, asociat derulãrii afacerilor într-un mediu tot mai complex, mai dinamic ºi supus schimbãrii. Inevitabilitatea riscului este apreciatã atât de manageri, cât ºi de viitorii manageri. Dintre aceºtia, tinerii admit cã riscul este „umbra afacerii”, în proporþie majoritarã, faþã de manageri maturi, care acceptã inevitabilitatea riscului într-o formulare mai ponderatã. În opinia managerilor, zonele de maximã expunere faþã de risc, ale mediului economic românesc al etapei actuale ar fi în primul rând zona informaþionalã ºi zona organizaþionalã, dar influenþe puternice sunt percepute ca provenind ºi din zonele politicã ºi financiarã. Realizarea unui management coerent faþã de risc implicã analiza sistemicã a riscurilor ºi aplicarea tehnicilor care þintesc diminuarea pierderilor potenþiale la care pot conduce. Principiile fundamentale aplicabile în management, în noile condiþii ale dezvoltãrii riscului în afaceri, ar putea fi sintetizate sub forma urmãtoarelor imperative: 1 - Suficienþa competenþelor-cheie 2 - Suficienþa resurselor ºi proceselor 3 - Independenþa partenerilor-cheie 4 - Contabilitate clarã 5 - Educaþie continuã ºi discernãmânt 6 - Transparenþã 7 - Validare externã.

Cf.D.Andron „Risk management in modern business organizations in the macroeconomic context of European integration”, Education and Academic Research Structures of the Knowledge based Society, Universitatea “Alma Mater” Sibiu

revista specialiºtilor din industria lactatelor

65


repere

sondaj de opinie

Aura Alexa Ioan

Cum se va modifica piaþa româneascã a laptelui,

cu un TVA de 9%?

Dupã discuþii sistematice ale jucãtorilor din piaþa laptelui cu guvernanþii, discuþii care au durat aproape un an, aceºtia au reuºit sã impunã un TVA redus la lapte ºi produsele din lapte, decizia fiind deja cuprinsã în Codul fiscal. Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, cota standard de TVA va scãdea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 ºi la 18% de la 1 ianuarie 2018. Pentru carne, legume, peºte ºi fructe cota de TVA urmeazã sã fie redusã ºi ea, la 9%.

Claudiu Frânc:

“Nu putem sã-i spunem vacii: Azi nu pot sã-þi dau de mâncare, ci peste 45 de zile” Claudiu Frânc, preºedintele Federaþiei Crescãtorilor de Bovine din România, împreunã cu fermierii ºi producãtorii din industria laptelui au avut o întrevedere cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru a lãmuri problemele legate de rambursarea TVA la imputurile care intrã în procesul de producþie al laptelui ºi care sunt taxate cu un TVA de 24%! Problema lor este simplã, dar acutã:

Reacþii pro ºi contra Aceastã mãsurã fiscalã, prin care se doreºte relansarea consumului, a stârnit reacþii pro ºi contra. De departe, fermierii se simt cei mai defavorizaþi de aplicarea unei mãsuri care nu a fost foarte bine pregãtitã pe tot lanþul. Procesatorii au primit aceastã decizie ca o gurã de oxigen necesarã industriei laptelui, grav afectatã de concurenþa importurilor, dar ºi de eliminarea cotei la lapte. Consumatorii sunt în expectativã, aºteptând sã vadã preþul scãzut de la raft, pentru a putea crede cã se mai ieftineºte ceva ºi în România. În toatã aceastã conjuncturã, retailerii par a fi cei mai dezavantajaþi, ca imagine, din cauza unor campanii de presã care încearcã sã acrediteze ideea cã retailerii joacã incorect, scumpind acum preþurile, pentru a avea de unde sã le scadã.

66

mai 2015

“În contextul pieþei laptelui, de astãzi, fermierii, producãtorii primari de lapte, nu pot sã suporte impactul de a cumpãra imputurile care intrã în procesul de producþie a laptelui cu 24% ºi sã vândã laptele cu 9%, iar apoi sã aºtepte 45 de zile sau poate 90 de zile pânã când vor reuºi sã recupereze diferenþa de TVA”, a spus Frânc. “Sã nu se înþeleagã cã fermierii sunt împotriva mãsurii de reducere a TVA. Se va încerca, dupã discuþia de astãzi, o rambursare rapidã a TVA pentru lapte, în maximum 20 de zile de la depunerea cererii de rambursare. Noi vindem laptele cu 9%, iar toate inputurile le cumperi cu 24%. Depunând decontul de TVA, depun ºi cererea de rambursare. Dupã depunerea cererii de rambursare de TVA, îmi vin Finanþele în control la producãtor ºi îmi verificã toate actele contabile sã vadã dacã rezultã acea diferenþã, urmând ca în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de rambursare sã mi se plãteascã înapoi acea diferenþã de TVA. Acest gol în cash flow-ul fermei este aproape imposibil de suportat chiar de cãtre fermieri importanþi din România”, a explicat Frânc. Preºedintele Federaþiei Crescãtorilor de Bovine din România a precizat, totodatã, cã mãsura reducerii TVA ar fi trebuit sã fie luatã într-o perioadã stabilã a pieþei laptelui, respectiv în anii 2012-2013. “Dacã aceastã mãsurã, a reducerii TVA, venea într-o perioadã stabilã de piaþã a laptelui, cum a fost 2012-2013, fermierul putea suporta 45 de zile acea diferenþã de 15% dintre cota de TVA de 24% ºi cea de 9%. Gândiþi-vã cã nu putem sã-i spunem vacii: "Azi nu pot sã-þi dau de mâncare, ci peste 45 de zile când o sã primesc rambursarea de TVA. Aceºti 15% reprezintã un efort financiar enorm pe care nu avem de unde sã-l luãm la ora actualã. Suntem ºi noi la fel conºtienþi ca ºi procesatorii cã reducerea TVA va creºte consumul, va scãdea preþul la lapte, dacã se va întâmpla. Lucrul acesta ne dã semne de întrebare pentru cã dacã ne uitãm ce s-a întâmplat în piaþã din aprilie anul trecut pânã în acest moment, observãm cã preþul laptelui materie primã plãtit la fermier a scãzut cu peste 30-35%. Aþi vãzut undeva la raft un produs mai ieftin mãcar cu 5%? Noi nu am vãzut. Unde s-a dus aceastã diferenþã de preþ? În buzunarul celor de pe lanþul de la poarta fermei pânã la raft. Cine plãteºte toate aceste lucruri? Consumatorul care nu simte nimic, dar noi producãtorii suntem în pragul falimentelor pentru cã la o asemenea scãdere drasticã de preþ este foarte greu sã mai susþinem activitatea economicã la fermã”, a afirmat Claudiu Frânc.


Procesatorii cred într-o relansare a produselor româneºti Pentru a intui ce se va întâmpla odatã cu ziua de 1 iunie, la rafturile cu produsele lactate ale magazinelor din România, am iniþiat un mic sondaj de opinie în rândul procesatorilor. Iatã ce rãspunsuri am primit:

Ing. Sonia Neagoe,

Manager Fabrica de lapte SC Eco-Ferm Srl, membru al grupului CRIS-TIM vede în aceastã mãsurã fiscalã un “semn de normalitate”: “Reducerea TVA-ului la 9% ºi pentru lapte ºi produse din lapte poate fi un semnal de normalitate de a nu suprataxa mâncarea cea de toate zilele ºi în România, în contextul în care UE are TVA redus de mulþi ani. Va fi ºi un plus de încredere atât pentru consumatori, care vor putea – sperãm – sã gãseascã alimente mai ieftine la raft. Mãrirea puterii de cumpãrare va putea duce la o alimentaþie mai sãnãtoasã ºi mai variatã. Pentru procesatori, reducerea TVA poate fi o ºansã acordatã produselor româneºti de a deveni mai competitive pe piaþa româneascã. Strategia de reducere a TVA la 9% trebuie vãzutã ºi în sensul cultivãrii entuziasmului micilor producãtori români de a menþine piaþa produselor româneºti competitive. Feed-back-ul pe care-l aºteptam în urma aceastei mãsuri este ºi de reducere a evaziunii fiscale ºi a pieþei negre, cât ºi de creºtere a trasabilitãþii ºi calitãþii produselor româneºti. Sã nu uitãm cã în România se doreºte sã se consume alimente româneºti, mai bune, mai curate ºi mai sãnãtoase. Dar, pentru aceasta, este o condiþie de bazã: consumatorul sã aibã banii necesari ºi sã îºi permitã sã le cumpere. Deci, scãderea TVA sperãm sã fie o mãsurã beneficã, cu condiþia ca jucãtorii din piaþã sã fie corecþi ºi sã nu profite sã îºi maximizeze profiturile pe seama consumatorului”, a declarat pentru “Fabrica de Lapte”, managerul Sonia Neagoe.

Neculai Bejenariu,

director General Suhardo: “Felicitãm Guvernul Ponta” “Pãrerea mea este cã piaþa va reacþiona pozitiv la un TVA redus. Pentru noi este o mãsurã bine venitã. Orice mãsurã care reduce preþul produselor la raft face ca vânzãrile sã creascã. Pentru aceastã mãsurã bunã felicitãm guvernul Ponta, dar mare pãcat cã este singura în domeniul laptelui ºi în general, pentru firmele mici ºi mijlocii”, a precizat directorul general al Suhardo.

Citând din Beatles Pânã la urmã, mãcar o parte a problemei a fost rezolvatã cu ajutorul APRIL, în colaborare cu fermierii ºi cu MADR, personal cu ministrul Daniel Constantin, ca ºi cum toþi aceºti actori ar fi citat titlul celebrilor Beatles: ”With a little help from my friends”. Aºadar, meritã sã subliniem aici cã acela care a insistat pentru soarta fermierilor, alãturi de domnul Frânc, a fost mereu acelaºi Dorin Cojocaru. În concluzie, Asociaþia Patronalã Românã din Industria Laptelui (APRIL), în calitate de reprezentant al industriei de procesare a laptelui, a solicitat completarea proiectului de Cod Fiscal cu introducerea cotei reduse de 9% ºi la lapte crud, lapte pasteurizat, produse ºi subproduse lactate, precum ºi derivatele acestora dar, mai ales, la furajele pentru animale.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

67


afacere

sondaj de opinie

Victor Cibotaru,

Prodlacta: “Un pas bine înfipt în economie” “Consider cã modificarea TVA este un pas foarte bine înfipt în economie, extraordinar de benefic ºi, în mare parte, de ce sã n-o spunem ºi un pas extrem de curajos, în condiþiile în care guvernele stau cu grijã atunci când este vorba de încasãrile la bugetul de stat. Este o mãsurã beneficã pentru cã orice stimulare a consumului acordã, în final, un suflu valoric întregului lanþ, de la cei care produc ºi pânã la cei care cumpãrã. În concluzie, creºterea cosumului stimuleazã creºterea producþiei. În ceea ce priveºte piaþa laptelui, mãsura este de bun augur întrucât stimuleazã consumul, dar ºi pe cel contabilizat, consum care este la vedere. Pentru cã existã o vânzare importantã de produse lactate care nu este trecutã prin aparatele de marcaj, sau chiar produse industrializate care se vând fãrã a fi trecute prin casele de marcaj. În condiþiile date, sunt sigur ca piaþa neagrã va migra în partea contabilizatã. Din punct de vedere ºtiinþific, preþul depinde de cerere ºi ofertã. Dar în situaþia în care se aflã România, pe a cãrei piaþã se înregistreazã o concurenþã acerbã –atât internã, dar mai ales din partea produselor importate–, eu nu cred cã cineva ar risca sã nu scadã preþul. Cred cã nici marile lanþuri nu vor risca, pentru cã deja oficialitãþile anunþã controale peste controale. Cel care va greºi acum va fi blamat peste tot! Din aceste motive sunt ferm convins cã diferenþa de preþ de 15% se va regãsi în preþul final. Aºa cã, în opinia mea este o decizie foarte foarte corectã, pentru cã reprezintã o mãsurã ce va susþine agricultura dar este ºi o mãsurã socialã binevenitã, pentru cã laptele trebuie sã se regãseascã în meniul fiecãrui consumator. Iar România, este codaºã în Europa, în ceea ce priveºte consumul de lactate pe cap de locuitor!” ne-a declarat Victor Cibotaru, Prodlacta.

Corneliu Cãrãmizaru,

director comercial Friesland Campina Napolact: “Avem nevoie de o strategie naþionalã” “Ne aºteptãm ca reducerea TVA sã aibã efecte benefice asupra întregului lanþ de producþie din industria lactatelor, de la fermier, la procesator, pânã la consumatorul final. De asemenea, ne aºteptãm ca mãsura sã impulsioneze consumul de lapte din România, aflat, în prezent, la un nivel scãzut, în comparaþie cu celelalte þãri europene”, susþine Cornel Cãrãmizaru, director comercial Friesland Campina Napolact. “În medie, un român consumã lapte o datã la nouã zile ºi brânzã o datã pe lunã ºi este clar cã aveam nevoie de o strategie naþionalã pentru a schimba acest lucru, în condiþiile în care preþul dicteazã, în cele mai multe cazuri, alegerea consumatorului. Ne aºteptãm ca de la 1 iunie, întregul efect al reducerii TVA sã fie transferat în preþurile cãtre consumatori. Prin urmare, ne aºteptãm ca de aceastã reducere de taxe sã beneficieze pe deplin cumpãrãtorii. În condiþiile în care piaþa de retail este foarte competitivã ºi retailerii se strãduiesc zi de zi sã atragã consumatorii în magazinele lor, credem cã un TVA scãzut la alimente va fi folosit la maxim de cãtre aceºtia pentru a câºtiga un loc cât mai important în prefereinþele cumpãrãtorilor”, a mai adãugat Corneliu Cãrãmizaru, directorul comercial Friesland Campina Napolact. Rãmâne de vãzut dacã, din luna iunie, cumpãrãtorul va descoperi, la raft, produsele lactate mai ieftine, aºa cum rãmâne de vãzut ºi dacã vor exista retaileri care nu se vor conforma, riscând sã-ºi piardã clienþii. Pentru cã, pânã la urmã preþul dicteazã! 68

mai 2015



repere

internaþional

Alexandru Peligrad

Piaþa comunitarã a laptelui

redesenatã structural Intratã în vigoare de la 1 aprilie 2015, abolirea regimului cotei de lapte – regim introdus în 1984 în þãrile membre UE – provoacã teama cã scenariul notoriu din anii `80, cu ”lacuri de lapte ºi munþi de unt” se va repeta. Pe parcursul ultimelor trei decenii, sistemul cotei a reuºit echilibrarea cererii cu oferta, premiind statele membre care nu ºi-au depãºit nivelul de producþie fixat ºi sancþionând acele þãri care nu au depãºit cota stabilitã.

Va creºte producþia de lapte

"Vom putea profita de oportunitãþile aduse de abolirea cotei de lapte, îmbunãtãþind potenþialul procesãrii de produse cu valoare adãugatã, fapt care va determina apariþia de noi locuri de muncã ºi dezvoltarea zonelor rurale", preciza Phil Hogan, comisarul european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã (martie 2015) În Irlanda spre exemplu, abolirea cotei va crea un numãr suplimentar de 9.500 de locuri de muncã ºi venituri suplimentare din exportul de lactate de 1,3 miliarde EUR, conform unui studiu al Asociaþiei Fermierilor Irlandezi.

70

mai 2015

Eliminarea constrângerilor cotei de lapte în UE va determina o creºtere a producþiei de lapte ºi o supraofertã la nivel mondial ceea ce va conduce la scãderea preþului acestui produs. "Scenariul cel mai probabil este acela cã fermierii vor mãri producþia în majoritatea þãrilor din UE, fãrã a þine cont de situaþia de pe piaþã. Prin urmare, un nou colaps al preþurilor ºi o nouã crizã par sã fie inevitabile", aratã Romuald Schaber, Preºedinte al European Milk Board (March 2015). Motivul principal al abolirii regimului cotelor este acela cã cererea globalã pentru produse lactate (ºi în principal de lapte praf) creºte moderat, iar statele din UE ar putea beneficia de oportunitatea de a exporta excesul realizat. În 2014, Tetra Pak (producãtorul suedez de ambalaje pentru industria alimentarã) estima cã cererea globalã pentru produse lactate va creºte cu 36% pânã în 2024. Phil Hogan, comisarul european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, considerã la rândul sãu cã Europa a pierdut în ultimii 30 de ani importantele oportunitãþi de creºtere manifestate pe piaþa globalã a produselor lactate datoritã sistemului cotei, care a protejat însã fermierii de scãderea preþurilor ºi a constituit un remediu la surplusul de lapte ºi produse lactate din anii `80, de pe piaþã. Totuºi abolirea cotei va schimba lucrurile, încurajând mãrirea producþiei în þãrile din UE care dispun de capacitãþi în exces ºi de facilitãþi de producþie mai performante, creând ºi noi locuri de muncã.


Reacþia cumpãrãtorilor Preþul mediu ponderat al laptelui în UE în martie 2015 a fost cu 13% mai mic decât în august 2014. Eliminarea cotelor de producþie la lapte va crea o ºi mai mare supraabundenþã pe piaþa mondialã, conform prognozelor, fapt care va antrena o diminuare a preþurilor mondiale la produsele lactate, pe termen scurt. Aceastã scãdere a preþurilor la lapte este de naturã sã consolideze puterea de negociere a cumpãrãtorilor, incluzând aici simpli cumpãrãtori persoane fizice, procesatori de lapte ºi comercianþii cu amãnuntul. "Urmare a surplusului aºteptat de lapte, conglomeratele multinaþionale vor dicta termenii ºi condiþiile în raporturile cu agricultorii chiar mai mult decât înainte. Preþurile vor atinge minime istorice, fapt care va face ca fermierii europeni sã dispunã de o putere ºi mai micã de negociere în viitor pentru a obþine un preþ al laptelui care sã acoperã costul de producþie"-. Romuald Schaber, preºedintele, Consiliul European al Laptelui (martie 2015) Reacþia comercianþilor cu amãnuntul

Scãderea preþurilor lactatelor În UE, preþurile produselor lactate (mediile din cele 28 de state membre publicate de Comisia Europeanã) au manifestat o volatilitate ridicatã în ultimii doi ani (Graficul 1). În ianuarie 2015, preþul laptelui la poarta fermei a atins nivelul de 31,8 EUR per 100 l, valoare care mai fusese atinsã în August 2012, iar în luna martie 2015 acesta a înregistrat o scãdere cu aproximativ 18,6% comparativ cu martie 2014. Posibilitatea creºterii volatilitãþii preþurilor lactatelor în UE, urmare a eliminãrii cotei ar putea crea ºi oportunitatea ca instrumentele futures sã capete o mai largã utilizare. Euronext (ENX.PA) a anunþat la începutul lui aprilie lansarea de noi derivative pentru produsele lactate. Oferta include instrumente futures pentru unt, lapte praf degresat ºi zer praf. Bursa germanã Eurex (DB1Gn.DE) deja coteazã instrumente derivative pentru unt, lapte praf degresat ºi zer praf, dar volumele tranzacþionate sunt încã scãzute.

În luna august 2014, mai multe supermarket-uri din Marea Britanie, printre care Iceland, Aldi, Lidl, ºi Waitrose, vindeau lapte la preþuri foarte mici prin aplicarea unor adaosuri comerciale foarte mici, în încercarea de a atrage ºi a-ºi pãstra clienþii pe termen lung. Totuºi, în ianuarie 2015 un articol din Financial Times a dezvãluit cã Marks & Spencer, Sainsbury, Tesco, ºi Waitrose au semnat contracte cu fermierii pentru a le asigura acestora plata unui preþ fix mai mare decât costul de producþie.

Declinul scãderii preþului laptelui din 2014 a afectat însã sever fermierii, în condiþiile în care, costul de producþie a 100 l de lapte este de 46 EUR, pentru þãrile din vestul Europei, conform unui studiu al European Milk Board. Pe de altã parte însã, lanþul de distribuþie, procesatorii de lapte care produc lapte praf, unt, brânzã ºi alte produse lactate ºi comercianþii au beneficiat de declinul preþului laptelui la poarta fermei.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

71


repere

internaþional

Reacþia procesatorilor de lapte Scãderea preþurilor la lapte pune companiile întro uºoarã dilemã. Oricât de mult ar dori sã exploateze preþurile mici, ele sunt, de asemenea, obligate sã-ºi sprijine furnizorii (de exemplu, fermierii) în astfel de vremuri. Societãþile cooperative (la care fermierii sunt acþionari), probabil cã simt o realã presiune în aceste timpuri. Preþurile mai scãzute la nivel mondial pentru produsele lactate pot cauza o scãdere a veniturilor acestor companii, punând presiune ºi asupra profiturilor. Aceasta obligã companiile sã plãteascã preþuri mai mici pentru fermieri în ideea de a se proteja. De exemplu, veniturile firmei neo-zeelandeze Fonterra au scãzut cu 14% faþã de anul precedent, într-o perioadã de ºase luni cuprinzând ºi luna ianuarie 2015, în ciuda unei creºteri de 10% în volum a vânzãrilor. Profitul net a scãzut, de asemenea, cu 16% faþã de anul precedent în perioada respectivã. Ca urmare a scãderii preþurilor, Fonterra a trebuit sã îºi revizuiascã preþurile laptelui oferite la poarta fermei (preþul plãtit fermierilor) de trei ori în intervalul 20142015, reducându-l treptat de la 7,0 NZD (~ 4,9 euro) per 1 kg lapte solid în mai 2014, la 4,7 NZD (~ 3,3 euro) per 1 kg lapte solid în decembrie 2014. În mod similar, fabricantul italian de produse alimentare Parmalat a fost afectat în mod semnificativ de preþurile mai mari la lapte în primul semestru din 2014, care a trebuit sã plãteascã mai mult cãtre fermieri, fãrã a fi în stare sã treacã aceastã creºtere a preþurilor complet, asupra clienþilor. Totuºi, scãderea preþurilor la lapte în partea a 2-a a anului 2014 a permis Parmalat sã-ºi recapete o parte din profitabilitate.

Glanbia ºi-a anunþat intenþia de a investi 235 de milioane de euro în expansiune, inclusiv pentru a ridica o nouã facilitate de productie, care ºi-a început operaþiunile în martie 2015 în Belview, Irlanda, axate în special pe producþia de lapte praf pentru exporturi. Noua fabricã este gata de a procesa 19 milioane de litri de lapte pe sãptãmânã. Bloomberg afirmã cã Dairygold (o societate cooperativã irlandezã) ºi Ornua (fostul Irish Dairy Board) investesc, de asemenea, 117 milioane de euro ºi respectiv 200 de milioane EUR, în noi facilitãþi de producþie. While the European Commission expects its 28 members to collectively leverage the growing global demand for milk and other dairy products, it is also cautious about a potential surplus/ oversupply denting the local industry. Imports from China, the largest milk importer, are likely to post a significant Y-o-Y reduction in 2015 as it capitalizes on built-up reserves to satisfy the slow-growing domestic demand. Russia—EU’s second-largest export market for agricultural products—banned imports from the EU and some other countries in August 2014, in response to EU’s measures during the Ukrainian crisis. O perspectivã asupra sectorului produselor lactate europene În timp ce Comisia Europeanã se aºteaptã ca producþia de lapte a celor 28 de membri ai sãi sã impulsioneze colectiv cererea globalã în creºtere pentru lapte ºi alte produse lactate, aceasta este, de asemenea îngrijoratã cu privire la efec-

tul potenþialului surplus / exces de ofertã asupra pieþei locale. Importurile Chinei, cel mai mare importator mondial de lapte, sunt susceptibile de a arãta o reducere semnificativã în 2015, faþã de anul precedent, deoarece aceasta mizeazã pe rezervele construite pentru a satisface cererea internã în creºtere lentã. A doua cea mai mare piaþã de export a UE, Rusia, a interzis importurile agricole din UE ºi alte câteva þãri (înclusiv de produse lactate) în luna august 2014, ca rãspuns la mãsurile UE în timpul crizei din Ucraina. Pe partea efectelor abolirii cotei asupra mecanismelor pieþei interne problemele nu par a fi rezolvate. Aici, UE poate lua o lecþie de la desfiinþarea cotelor de producþie de lapte în 2009, în Elveþia. Eliminarea sistemului cotelor de lapte în Elveþia, conform unui studiu din aprilie 2014 comandat de European Milk Board a indicat, cã nu s-a înregistrat nicio îmbunãtãþire a condiþiilor de pe piaþa localã din 2009. Cererea de lapte de la consumatorii individuali ºi de la industria de prelucrare nu a prezentat creºterea aºteptatã, în condiþiile în care cererea internã s-a dovedit a fi mai puþin elasticã la scaderea preþurilor laptelui materie primã (la poarta fermei) (lapte) preþurile. Sectorul de prelucrare nu a dezvoltat în ritmul prezis de cãtre autoritãþile în timp ce eliminarea cotei. "La cinci ani de la momentul când sistemul de cote a fost abolit, producãtorii încã nu au condiþii de piaþã stabile.", declarã Romuald Schaber, preºedintele, Consiliul European al Laptelui (iulie 2014).

Impactul asupra principalelor þãri ºi rãspunsul companiilor Companiile din Irlanda, Germania, Danemarca ºi Olanda este de aºteptat sã-ºi mãreascã producþia, deoarece acestea au capacitãþi excedentare. Aceste þãri ºi fermierii lor au trebuit sã plãteascã penalitãþi pentru supraproducþie în timpul sistemului de cote. De exemplu, Germania a trebuit sã suporte penalitãþi de circa 15 miliarde de euro în intervalul 1984-2015 pentru depãºirea cotei. Potrivit unui articol din martie 2015 al Bloomberg, Irlanda exportã în prezent 90% din producþia sa de lapte, iar eliminarea cotei este de aºteptat sã stimuleze exporturile de lapte ale þãrii ºi sã creeze 10.000 de noi locuri de muncã în intervalul 2015-2020. Este de aºteptat, de asemenea, ca marile companii producãtoare de produsele lactate sã se extindã geografic fie prin creºtere organicã, fie prin realizarea de fuziuni ºi achiziþii. De exemplu, compania irlandezã

72

mai 2015

În aceste condiþii de piaþã, UE este în aºteptarea unor vremuri extrem de dificile de acum înainte, în ceea ce priveºte industria produselor lactate. Cumpãrãtorii de lapte trebuie sã fie precauþi în ceea ce priveºte alegerea furnizorului de lapte, în condiþiile în care tendinþa care se va manifesta pe piaþã este aceea a consolidãrii în urma liberalizãrii pieþei produselor lactate a UE.


revista specialiยบtilor din industria lactatelor

73


repere

legislaþie

Maria Demetriad

Regulamentul CE

privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar se modificã Ca urmare a modificãrilor survenite în piaþã, precum ºi a cerinþelor tot mai stricte de asigurare a sãnãtãþii animalelor la nivelul Uniunii Europene, la Comisia Europeanã au fost depuse decumentaþiile privind modificarea Regulamentului CE privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar. Iatã principalele prevederi care sunt supuse aprobãrii.

Elemente juridice Comisia trebuie sã stabileascã o limitã maximã pentru reziduurile de substanþã farmacologic activã pe care alimentele le pot conþine înainte de introducerea pe piaþã, precizând cã produsul în cauzã poate fi comercializat numai pentru indicaþiile autorizate. Propunerea introduce o simplificare majorã a normelor prin reducerea informaþiilor obligatorii ºi introducerea unor pictograme ºi abrevieri armonizate, care sã diminueze costurile de traducere ºi ambalare ºi sã încurajeze ambalarea multilingvã.

74

mai 2015

Motivaþie Purtând semnãtura raportorului european Francoise Grossetet, propunerile din documentul european care ne-a parvenit la redacþie urmãresc sã instituie un cadru legislativ proporþional, actualizat ºi adaptat la particularitãþile sectorului veterinar, protejând în acelaºi timp sãnãtatea publicã, a animalelor, siguranþa alimentarã ºi a mediului, vizând în particular: creºterea disponibilitãþii medicamentelor de uz veterinar, reducerea sarcinii administrative, stimularea concurenþei ºi a inovãrii, îmbunãtãþirea funcþionãrii pieþei interne ºi abordarea riscului pentru sãnãtatea publicã reprezentat de rezistenþa la antimicrobiene (RAM). Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului va înlocui Directiva 2001/82/CE ºi modificã Regulamentul (CE) nr. 726/2004 pentru a þine seama de faptul cã acordarea de autorizaþii centralizate, de introducere pe piaþã a medicamentelor de uz veterinar, este decuplatã de cea pentru medicamentele de uz uman. Sectoarele publice ºi private trebuie strict delimitate În acest sens, Comisia a întocmit o declaraþie prin care se recunoaºte importanþa problemelor legate de disponibilitatea medicamentelor de uz veterinar, de utilizarea medicamentelor de uz veterinar la specii pentru care nu sunt autorizate, ºi de sarcina disproporþionatã de reglementare, care îngreuneazã inovarea. Sectoarele publice ºi private au indicat urmãtoarele domenii în care sunt necesare îmbunãtãþiri: sarcina de reglementare, lipsa disponibilitãþii medicamentelor de uz veterinar, în special în pieþele mici, cum ar fi cea pentru albine ºi funcþionarea pieþei interne. Se considerã cã este adecvatã crearea unui cadru de reglementare care sã vizeze caracteristicile ºi specificitãþile sectorului veterinar, care nu poate fi utilizat ca model pentru piaþa medicamentelor de uz

uman. Revizuirea Directivei 2001/82/CE ºi a altor acte legislative privind medicamentele de uz veterinar este în conformitate cu principiile stabilite în programele de lucru pentru 2013 ºi 2014 ale Comisiei Europene. În acest sens, sunt vizate: o mai bunã reglementare a produselor farmaceutice de uz veterinar, un cadru legal mai simplu, prin care sã se protejeze sãnãtatea publicã ºi a animalelor, crescând, în acelaºi timp, competitivitatea întreprinderilor, un temei juridic pentru mãsurile legislative privind sãnãtatea animalelor (esenþiale pentru sãnãtatea publicã ºi a animalelor), protecþia mediului, comerþul ºi politica privind piaþa unicã. Furnizarea ºi utilizarea medicamentelor de uz veterinar Regulamentul impune noi restricþii cu privire la furnizarea de antimicrobiene de uz veterinar ºi stabileºte norme cu privire la prescripþii ºi vânzãrile online de medicamente de uz veterinar. Statele membre pot impune condiþii, din motive de sãnãtate publicã, cu privire la furnizarea de medicamente de uz veterinar publicului prin intermediul internetului. Utilizarea medicamentelor de uz veterinar pentru specii sau indicaþii în afara condiþiilor din autorizaþia de introducere pe piaþã: sistemul de clasificare este desfiinþat ºi se introduce o flexibilitate mai mare, permisã medicilor veterinari, incluse dispoziþii specifice pentru utilizarea de produse într-un mediu acvatic, Comisia este abilitatã sã excludã sau sã restricþioneze utilizarea anumitor antimicrobiene.


util

certificare

Aura Alexa Ioan

Noile condiþii de autorizare a medicamentelor de uz veterinar

Recent, Uniunea Europeanã a avizat noile condiþii de autorizare a medicamentelor de uz veterinar. Documentul Parlamentului European este o urmare fireascã a necesitãþii implementãrii Regulamentului European privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar.

Proba calitãþii, a siguranþei ºi a eficienþei Dupã cum se ºtie, în Uniune sunt autorizate doar medicamentele de uz veterinar care respectã standardele de siguranþã, calitate ºi eficacitate. Recenta propunere legislativã stabileºte normele pentru obþinerea unei autorizaþii de introducere pe piaþã a medicamentelor de uz veterinar. Pentru a obþine autorizaþia necesarã, un solicitant trebuie sã furnizeze anumite detalii privind ambalarea ºi etichetarea medicamentului. Propunerea introduce o simplificare majorã a normelor prin reducerea informaþiilor obligatorii ºi introducerea unor pictograme. Aceasta ar trebui sã reducã costurile de traducere ºi de ambalare ºi sã încurajeze ambalarea ºi etichetarea multilingvã. În principiu, solicitanþii trebuie sã probeze calitatea, siguranþa ºi eficacitatea medicamentului de uz veterinar. Cu toate acestea, în circumstanþe excepþionale ºi în cazul pieþelor limitate, se poate acorda o autorizaþie provizorie fãrã date complete, în scopul de a suplini lipsa de mijloace terapeutice de pe piaþã. În cazul în care un produs îndeplineºte condiþiile pentru un medicament generic de uz veterinar, solicitantul nu este obligat sã dovedeascã siguranþa ºi eficacitatea, iar cererea se bazeazã pe datele furnizate pentru produsul de referinþã. Recunoaºterea reciprocã Pentru a încuraja industria de medicamente destinate sãnãtãþii animalelor, sã dezvolte produse pentru speciile minore, se va aplica o protecþie sporitã: 14 ani pentru autorizaþia iniþialã de introducere pe piaþã pentru o specie minorã ºi alþi 4 ani pentru o extindere la o specie minorã.

Pentru a se asigura protecþia datelor, orice cerere de prelungire trebuie sã fie depusã cu cel puþin 3 ani înainte de expirarea perioadei de protecþie a datelor. Indiferent dacã autorizaþia este obþinutã la nivel naþional sau la nivelul Uniunii, cerinþele privind siguranþa, eficacitatea ºi calitatea produsului sunt aceleaºi. În toate procedurile de autorizare, o parte esenþialã a evaluãrii unei cereri este reprezentatã de analiza raportului beneficii-riscuri pentru un produs. Procedura de recunoaºtere reciprocã se bazeazã pe principiul cã un produs autorizat într-un stat membru ar trebui sã fie recunoscut de cãtre un alt stat membru. Procedura descentralizatã se aplicã în cazurile în care un medicament nu a primit o autorizaþie de introducere pe piaþã în niciun stat membru. Aceasta permite solicitanþilor sã îºi direcþioneze produsul cãtre un grup limitat de state membre. Pentru procedurile de recunoaºtere reciprocã ºi descentralizatã, se aplicã un mecanism de arbitraj în cazul în care un stat membru nu poate fi de acord cu evaluarea ºtiinþificã. În prezent, autorizaþiile de introducere pe piaþã trebuie sã fie reînnoite la fiecare cinci ani. Propunerea prevede valabilitatea nelimitatã, ceea ce va reduce sarcina de reglementare.

Proiectul mai stabileºte o bazã de date unicã conþinând toate medicamentele de uz veterinar autorizate în Uniune. Autoritãþile competente vor avea obligaþia sã încarce datele privind autorizaþiile naþionale de introducere pe piaþã. Dispunerea de o bazã de date actualizatã, uºor de accesat, conþinând toate medicamentele autorizate, va însemna o mai bunã aplicare a dispoziþiilor referitoare la utilizarea medicamentelor de uz veterinar.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

75


util

idei de afaceri

Aura Alexa Ioan

Înfiinþarea unui centru de colectare a laptelui

În România anului 2015, numãrul relativ mic al centrelor de colectare de lapte face ca înfiinþarea unui astfel de centru sã reprezinte încã o afacere stabilã, desigur, cu respectarea cu stricteþe a normelor de igienã. Mai ales pe plan local, un astfel de centru poate sã fie o micã afacere de succes, chiar dacã marii procesatori preferã sã colecteze laptele prin forþe proprii.

Deocamdatã, a fost lapte de colectat

Necesarul de echipamente

Este interesant de remarcat cã procesatorii de lapte au colectat în luna ianuarie 2015, circa 64.000 de tone de lapte de vacã de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare, în scãdere cu 7,9% faþã de decembrie ºi cu 8,5% comparativ cu ianuarie anul trecut, cele mai mari scãderi ale producþiei fiind consemnate la unt ºi smântânã. Comparativ cu decembrie, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 5.505 tone.

Este obligatoriu, înaintea începerii activitãþii, sã fie fãcutã dovada existenþei mijloacelor de transport specifice, a instalaþiilor de depozitare la rece ºi a aparatelor necesare purificãrii fizice a laptelui. În plus, cumpãrãtorul se va angaja cã va respecta legislaþia în vigoare, în domeniul cotei de lapte ºi cã laptele cumpãrat de la producãtori va fi vândut numai unitãþilor procesatoare aprobate ºi înregistrate în Registrul cumpãrãtorului. Centrele de colectare a laptelui, echipate corespunzãtor, vor fi amplasate în zonele cu producþie mai slabã a unor procesatori, în vederea creºterii volumului de lapte atras cãtre aceºtia, cât ºi în scopul educãrii fermierilor mici ºi mijlocii, cu privire la cerinþele ºi condiþiile de calitate, impuse la preluarea materiei prime.

Ca o dovadã colateralã a viabilitãþii unei afaceri de acest gen, stau declaraþiile ºefului MADR, Daniel Constantin, acela care a precizat cã, deºi programul De Minimis destinat achiziþionãrii de tancuri de lapte ºi a înfiinþãrii de centre de colectare nu s-a bucurat de succesul scontat, existã, totuºi, 300 de comune care au aplicat pentru aceste ajutoare. De asemenea, ministrul a mai subliniat cã agricultura va beneficia de mai mulþi bani, prin noul PNDR, fiind favorizate asociaþiile care vor înfiinþa ºi secþii de procesare. Dar nici un centru de colectare a laptelui de stricã, nu-i aºa!?

76

mai 2015

Condiþiile obligatorii pentru aprobarea funcþionãrii Condiþiile minimale care trebuie îndeplinite de cãtre construcþiile destinate colectãrii laptelui, respectiv punctele ºi centrele de colectare, sunt urmãtoarele:

- un spaþiu de lucru de mãrime suficientã pentru ca activitatea sã se desfãºoare în condiþii igienice adecvate; - pardosealã rezistentã, impermeabilã, necorodabilã, uºor de igienizat ºi dezinfectat, cu sifon în pardosealã; - pereþi rezistenþi, cu suprafeþe netede, uºor de curãþat, impermeabili, acoperiþi cu materiale de culoare deschisã; - tavan cãptuºit cu materiale uºor de igienizat ºi dezinfectat; - uºi din materiale necorodabile, uºor de igienizat; - ventilaþie adecvatã; - iluminare naturalã ºi artificialã adecvatã; - sursã curentã de apã potabilã; - sistem de evacuare a apei reziduale care sã corespundã condiþiilor de igienã prevãzute de legislaþia în vigoare.


Caracteristici ale centrului de colectare a laptelui Centrul de colectare a laptelui are o capacitate mai mare (1.00010.000 kg lapte), un inventar mai bogat ºi, de regulã, permite filtrarea, rãcirea ºi pãstrarea (depozitarea) laptelui în condiþii propice ºi pentru perioade mai îndelungate, conform dr. ing. Ioan Hutu, asistent al Facultãþii de Medicinã Veterinarã din Timiºoara. Centrul de colectare este amplasat într-o clãdire special destinatã acestui scop, care trebuie sã asigure atât laptelui, cât ºi fermierilor sau persoanelor care vin sã ridice laptele, circuite bine stabilite pentru a se putea menþine igiena. Ideea ºi principiul funcþionãrii centrului de colectare a laptelui este ca laptele sã ajungã la centru, în maximum 2 ore de la mulgerea lui. Un centru de colectare bine dotat trebuie sã permitã rãcirea laptelui de la temperatura la care a fost livrat, la 4°C în maximum 3 ore de la colectare. Faþã de cerinþele generale, inventarul unui centru de colectare trebuie sã conþinã: - echipamente pentru rãcire sau mijloace corespunzãtoare pentru rãcirea laptelui ºi o instalaþie (tanc) de depozitare la rece; - aparaturã pentru determinarea calitãþii laptelui. Circuitele centrului de colectare Centrul de colectare a laptelui trebuie sã aibã trei circuite: 1) Circuitul laptelui – indiferent de conceperea centrului de colectare, acesta trebuie sã permitã recepþia, testarea calitãþii (permanentã sau prin sondaj) ºi mãsurarea cantitãþii, rãcirea, depozitarea (pãstrarea) în tanc ºi pomparea laptelui în cisterna mijlocului de transport. 2) circuitul fermierilor de la care se colecteazã laptele – acest circuit nu trebuie sã permitã ieºirea din centrul de colectare a bidoanelor nespãlate. 3) circuitul destinat aprovizionãrii trebuie sã fie separat de cel al fermierilor ºi al laptelui aflat în recipiente deschise. Centrul de standardizare Centrul de standardizare este o unitate ataºatã sau nu unui centru de colectare sau a unei unitãþi de tratare ori de procesare, în care laptele crud poate fi degresat sau pot fi modificaþi constituenþii naturali ai acestuia. Practic, dacã se doreºte ataºarea centrului de standardizare unui centru de colectare, pe lângã cerinþele generale, centrul de standardizare ar trebui sã deþinã, la rândul sãu: - containere pentru depozitarea la rece a laptelui crud, echipamente pentru standardizare ºi containere pentru depozitarea laptelui standardizat; - instalaþie de centrifugare sau orice alte aparate pentru purificarea fizicã a laptelui. Scopul acestor construcþii, prin care se creeazã posibilitatea valorificãrii laptelui, este pãstrarea igienei ºi a calitãþii laptelui, în ideea obþinerii, prin procesarea din fabricã, a unor produse care sã poatã fi oferite consumului.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

77


util

infoweb

Teodora Chiorean

www.dairyaustralia.com.au Acest site este dedicat în întregime, dupã cum îi spune ºi numele, industriei produselor lactate australiene, o industrie de 13 miliarde dolari anual. Interesul acordat acestui sector important relevã ºi din cifrele care sunt publicate pe site. Acesta se adreseazã celor 6.700 de producãtori de lapte din Australia, care produc în jur de 9.500.000.000 de litri de lapte, pe an. Industria produselor lactate australianã angajeazã direct 43.000 de australieni în ferme ºi în fabrici, în timp ce mai mult de 100.000 de australieni sunt angajaþi indirect în industria serviciilor conexe. Site-ul cuprinde informaþii despre ultimele ºtiri din acest domeniu, comunitãþile ºi reþelele de lapte, siguranþa ºi reglementarea produselor alimentare, partenerii din industrie, dar oferã ºi o importantã bibliotecã, unde cei interesaþi pot afla rãspunsuri cu privire la problemele pe care le întâmpinã.

www.miraka.co.nz “Miraka este lapte”, acesta este sloganul companiei. Miraka Limited este un nou concurent pe piaþa industriei de prelucrare a produselor lactate din Noua Zeelandã ºi este susþinutã de un grup de trusturi mari. Aceste organizaþii includ Wairarapa Moana, Tuaropaki Trust, Waipapa 9 Trust, Partnership Hauhangaroa, Tauhara Moana Trust ºi Huiarau Farms. Partenerii noºtri strategici ºi investitori includ mandatar Maori, Te Awahohonu Forest Trust Limited, Vinamilk, o întreprindere de conducere în Vietnam în producþia de lapte ºi produse lactate ºi Global lactate reþea care aduc experienþa ºi cunostinþe în vânzãri de lapte ºi marketing din întreaga lume. Ca o companie de lactate deþinutã ºi controlatã majoritar Maori, Miraka este aici pe termen lung, anunþã pe site-ul sãu, compania. Proprietarii au o viziune de practici de afaceri durabile, care vor oferi randamente pe termen lung pentru generaþiile actuale ºi viitoare, ºi susþin idea cã terenurile nu se vând. Site-ul are misiunea de a face cunoscute ideile ºi viziunea acestei organizaþii puternice.

www.dcanz.com Acest site reprezintã vocea oficialã a Asociaþiei Firmelor de lapte din Noua Zeelandã (DCANZ). În consecinþã, site-ul promoveazã interesele DCANZ ºi ale membrilor sãi ºi îºi face cunoscutã politica pe care o sprijinã în acest domeniu, inclusiv negocierile pe care le au cu guvernanþii. DCANZ sprijinã ferm politica de liberalizare a comerþului, crearea de locuri de muncã, creºterea investiþiilor în acest sector, dar luptã ºi pentru implementarea unei politici globale care sã nu mai afecteze discriminatoriu piaþa tarifelor de import, cum ar fi cazul Japoniei ºi al Canadei, þãri ale cãror tarife de import pentru produsele lactate depãºesc 200%. Asociaþia Firmelor de lapte din Noua Zeelandã (DCANZ) a fost formatã în iulie 2003, ºi reprezintã interesele de politicã publicã colective ale companiilor membre din domeniul lactatelor. Scopul acesteia asumat official este acela de a se angaja în numele companiilor de lactate în negocieri cu Guvernul Central, alte industrii, consilii regionale ºi guvernele strãine ºi industrii pentru a urmãri rezultatele politice care susþin interesele industriei produselor lactate din Noua Zeelandã. 78

mai 2015


siesta

poveºtile bãtrânului lãptar

Maria Ilie Demetriad Stoian

Boul Apis, boul sacru al egiptenilor Despre Apis, boul sacru al egiptenilor, acela care, plin de înþelepciune, putea conduce ”carul de foc”, dar putea aduce ºi dezastrul, au scris istorici antici cum ar fi Manetho, Plutarh, Strabon, Platon, Tacit, Diodor, Herodot ºi Eusebiu, prelatul de mai tîrziu. Lui Apis, însã, i se atribuie origini extraterestre, unii afirmând cã indicii sunt pânã ºi în Cartea lui Enoch, din Vechiul Testament! Extratereºtrii, veneraþi ºi temuþi, ca zei, de oameni încã din Epoca de Piatrã, erau stãpînii artei superioare a geneticii ºi ºi-ar folosit cunoºtinþele pe Pãmânt. Care a fost motivaþia lor? Sã creeze fiinþe adecvate pentru alte planete, spun unii. Aºadar, în Egipt a trãit un monstru sfânt, boul Apis. Egiptenii antici îl considerau pe Apis un descendent al cosmosului, creaþie a zeului Ptah. O veneraþie timpurie este documentatã de reprezentãrile avînd capete de bou încununate de stele, descoperite lângã Abydos. Istoricul grec Plutarh (nãscut aproximativ în anul 50 d.Chr.) scria cã animalul divin nu s-a nãscut pe cale naturalã, ci a fost creat de o razã cãzutã din cer. ªi Herodot a menþionat cã Apis a fost conceput prin intermediul unei „lumini venite din cer”. Sub nisipurile deºertului, în aºa-numitul Serapeum, August Mariette a descoperit o stelã dedicatã lui Apis. Pe ea stãtea scris: „Nu ai tatã: eºti nãscut din ceruri”. ºi nu doar atît: Apis mai avea o serie de caracteristici care îl deosebeau de alþi boi. Herodot, din nou: „Apis are semne distinctive: este negru, cu un diamant alb în frunte, imaginea unui vultur pe spate, perii de pe coadã (sunt) dubli ºi (are) un scarabeu sub limbã”.

Alãturi de Apis au mai fost ºi alþi boi, care însã nu au meritat acelaºi statut superior ca el. Dar, unde se aflã mumia sfîntului Apis? În data de 5 septembrie 1852, exuberantul francez August Mariette - care mai tîrziu a fondat Muzeul Egiptean - s-a pomenit într-un coridor subteran în Saqqara. În praful care acoperea pardoseala a descoperit urme de paºi, care trebuie cã fuseserã lãsate de preoþi, cu mii de ani în urmã. În faþa sa se aflau douã sarcofage imense. Cu un mare efort, capacul de 40 de tone al sarcofagului a fost miºcat, cu ajutorul unor leviere ºi scripeþi. Mariette scria: „Astfel am fost sigur cã în faþa mea trebuia sã se afle mumia unui Apis.” Exploratorul britanic Sir Robert Mond, care a realizat excavaþii în aºanumitul „Bucheum” (o camerã mortuarã din piatrã, de sub ruinele templului din Hermonthis), a ajuns la aceeaºi concluzie cutremurãtoare. Sarcofagele fie nu conþineau nimic, fie conþineau doar bitum plin de fragmente osoase. Într-unul dintre sarcofage, în locul unui bou mumificat, au descoperit oase amestecate de cîini ºi ºacal. În catacombele din Abusir, de aceastã datã însoþit de doi francezi, Mond a descoperit alte sarcofage de care erau siguri cã ar fi conþinut boi mumificaþi, deoarece aceste containere uriaºe din granit într-adevãr conþineau capete de bou cu coarne. Pãcat cã Apis a ajuns mumie. Dacã mai trãia, poate îl aduceam în România, pentru a face ordine în i ndustria laptelui de aici!

revista specialiºtilor din industria lactatelor

79


AVANPREMIERÃ / EDIÞIA 16, OCTOMBRIE 2015 afacere interviu EDITOR Director General Claudia Bocean B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

REDACÞIA Director: Claudia BOCEAN claudia@infogroup.ro Redactor ªef:

COVER

Relaþia procesatorilor cu retailul, pas în doi, sau dragoste cu sila?

Ilie STOIAN stoian@infogroup.ro Redactori: Aura Alexa Ioan Maria Demetriad, Alexandru Peligrad Colaboratori:

FINANȚARE

Finanþarea prin PNDR pentru producþia agrozootehnicã integratã

Dr. Ing. Maria Turtoi Corecturã: Adriana Zamfir Marketing&Publicitate: infoGROUP MEDIA INVEST Layout & DTP

INOVAŢIE

Monitorizarea dimensiunii ochiurilor în brânzeturile semitari

Viorel Rucãreanu viorel@infogroup.ro Difuzare ºi abonamente Elena Dumitru office@infogroup.ro IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro

TEHNOLOGII DE PROCESARE

Brânzeturi tartinabile funcþionale

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei Fabrica de Lapte aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL. Distribuþie Fabrica de Lapte este o revistã business to business care apare la patru luni, destinatã specialiºtilor din industria lactatelor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.