Fabrica De Lapte/Milk factory magazine - September 2014, issue 13

editorial

MARE, NEGRU ºi URÂT Ilie Stoian

Anul 2015 stã sã înceapã, arãtându-se mai mare, mai negru ºi mai urât decât oricare alt an de pãnã acum ºi aproape toatã Industria laptelui stã ca pe ace: ”Oare, cum o sã fie? Ce ne aºteaptã? Cum va fi?” Cum ºi-a aºternut fiecare!

Ai fermã pusã la punct, cu multe animale, cu tehnologii adiacente care sã îþi diminueze costurile, cu teren de pe care sã aduni furajele, cu furnizori de soluþii de nutriþie eficiente ºi ieftine, cu tot ce trebuie ca sã ºi faci faþã concurenþei, dar ºi sã ai profit? Vei reuºi sã te menþii în viaþã. Ai fabricã modernã, cu tehnologii eficiente, care sã consume puþinã energie ºi puþini bani, fãrã sã alterezi calitatea produsului final? Vei mai putea sã vinzi. Nu ai toate cele? Ai toate ºansele sã dispari de pe piaþã.

Dar ºi dacã ai avea tot ce trebuie, chiar dacã ferma sau fabrica s-ar roti dupã soare, tot vei avea de tras: Ba, aflatoxinã, limbã albastrã, ba embargou, ba piaþã liberalizatã, fãrã cote, ba joc internaþional al preþurilor, ba stocuri fãcute de strãinii mai isteþi decât noi, ba, alte alea, toate acestea fãcându-l pe fermierul sau procesatorul român mai vurnerabil ca frunza în vântul vremurilor ºi al vremii. Desigur, companiile de afarã, care opereazã în România, sunt mult mai avantajate. Dacã afacerea e profitabilã, ºtim bine cu toþii cã ºefii de la centru vor face tot posibilul ca sã-ºi ajute filialele de aiurea.

Ciuda mare, însã, vine atunci când te gândeºti cã ne-am fãcut-o cu mâna noastrã. Ce mai tura-vura, nimeni nu ne-a împiedicat, la nivel de sistem, sã concepem ºi sã punem în aplicare programe ºi strategii care sã împingã aceastã industrie la luminã. Cel mai bun exemplu e al Poloniei ºi nici cu Ungaria nu ne e ruºine (de bulgari nu spunem nimic, pentru cã ãia falsificã pânã ºi bidoanele, nu doar laptele din ele!). Adicã, ãia de ce au reuºit ºi noi, nu!? Doar pentru cã ”au avut sprijin de la UE”, aºa cum spun unii? Ei, na! Muncea, cumva, Merkel în locul lui Janoshik sau Horvath!?

Haideþi sã ne uitãm în oglindã ºi sã recunoaºtem adevãrurile care sunt de recunoscut: În mare parte a anilor de dupã 1989, în loc sã preia modelul economic ºi antreprenoriat din Occident, mulþi dintre fermierii ºi procesatorii români au pãstrat modelul croit dupã zicala: ”Decât muncã fãrã rost, mai bine puþin ºi prost!”

2

septembrie 2014

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

3

sumar nr. 13

septembrie

2

20-23

36-37

NUTRIÞIE Fronturi de furajare în stabulaþia liberã

Editorial Mare,negru ºi urât

Dosar Industria româneascã a laptelui, înaintea marii provocãri

40-41

50

MTC ROMANIA Importanþa detectãrii reziduurilor de antibiotice în lapte ºi principalele metode de verificare a pasteurizãrii corecte a laptelui

51

SALINEN AUSTRIA AG GUSTOSAL Sarea alimentarã

SÃNÃTATE

Monitorizarea rezistenþei antimicrobiene

46-47 CREªTEREA ANIMALELOR

GEA Farm Technologies - Alegerea potrivitã!

26-29

32-33

4

ANALIZÃ Nivel scãzut al consumului, situaþie delicatã a industriei

REPORTAJ

Programul Danone „O ºansã pentru familia ta”

septembrie 2014

58-61

TEHNOLOGII DE PROCESARE Lapte pasteurizat versus lapte ESL

64-65 TEHNOLOGII DE AMBALARE Ambalaje inteligente pentru produse lactate

66-67 SIGURANÞA ALIMENTULUI Organizarea inspecþiei calitãþii produselor în industria lactatelor

72-73

MANAGEMENT Listarea la bursa, soluþie pentru procesatorii români?

repere afacere

ºtiri ºi-au fãcut rezerve ºi este foarte posibil ca, în scurt timp, pe piaþa româneascã sã pãtrundã lactate din vest la preþuri foarte mici, apropiate de nivelul de dumping.”

Referitor la ce se va întreprinde în acest sens, oficialul MADR a adãugat: ”La nivel naþional, am creat un Comitet Interministerial care sã punã urgent în practicã un plan de acþiune în vederea eliminãrii sau diminuãrii unui astfel de fenoment care ar conduce la mari probleme pentru procesatorii români de lapte.”

România va fi invadatã de lactate foarte ieftine ”Piaþa româneascã a lactatelor s-ar putea sã fie nevoitã sã suporte un ºoc, dacã nu vom lua mãsuri”, a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin, la Conferinþa Mediafax pe teme de agroindustrie. El a argumentat astfel: ”În urma embargoului rusesc, o mare parte dintre producãtorii de lactate din Vest

În privinþa modului în care UE sprijinã þãrile care suportã efecte negative ale embargoului rusesc, Daniel Constantin a subliniat: ”Da, este frumos sã ajutãm Polonia, dar pânã acum, doar aceastã þarã a beneficiat de grosul sprijinului acordat de UE în urma embargoului Rusiei, fie cã vorbim despre lapte ºi produse lactate, fie cã vorbim despre legume ºi fructe. Or, nu este normal ca doar o þarã sã beneficieze de protecþie, atâta vreme cât mulþi fermieri din multe þãri au avut probleme. România nu este direct afectatã de embargou, neexportând pe piaþa Rusiei. Dar, cum am explicat, poate fi serios afectatã prin efectele indirecte ale acestui embargou”.

Vestul fenteazã embargoul rusesc cu ajutorul Bielorusiei (Agerpres) Laptele european este deja furnizat procesatorilor din Bielorusia, care apoi îl trimit în Rusia. Aºa cum scrie “Nezavisimaia Gazeta”, dreptul de a importa lapte european l-au primit 13 fabrici de lactate din Bielorusia, care pur ºi simplu ambaleazã produsul din Europa ºi îl retrimit în magazinele din Rusia.

Alexey Bogdanov, ºeful Departamentului de comerþ extern al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei din Bielorusia a spus cã, la începutul lunii septembrie, þara a primit deja lapte crud din Europa: ”Înainte, nu am efectuat importuri din Uniunea Europeanã din cauza preþului mare al materiei prime europene.

Acum, producãtorii europeni au de ales între a vãrsa laptele la canal ºi scãderea preþului. Au ales a doua opþiune. Ca rezultat, a devenit profitabil sã cumpãrãm lapte crud din UE“.

Potrivit lui Bogdanov, capacitatea de procesare a laptelui din Bielorusia este folositã în proportie de aproximativ 70%, ceea ce înseamnã cã restul de 30% poate fi conectat la prelucrarea laptelui european. Diverse surse ruseºti susþin cã la restaurantele din Moscova, deja a apãrut un produs original italian, parmezanul “Made in Belarus“.

În Europa, laptele-materie primã se vinde sub preþul de producþie!!! În vreme ce crescãtori români de vaci cu lapte reclamã de o bunã vreme preþul neacoperitor oferit de procesatori pentru laptele marfã, iatã cã demers similar fac ºi fermierii din Germania. Demersul este motivat prin reducerea cu 5 eurocenþi a preþului de preluare a laptelui, noteazã cotidianul Informatia zilei Socotelile fãcute de nemulþumiþi aratã cã, în prezent, acest preþ este sub ceea ce înseamnã cheltuieli de producþie.

Faptul este confirmat inclusiv de un studiu publicat recent de Oficiul German pentru Agriculturã ºi Sociologie Agricolã, la comanda Consiliului European al Laptelui (European Milk Board – EMB).

Din studiu rezultã cã în luna aprilie a acestui an, fermierii germani au primit, în medie, 40,60 eurocenþi/litrul de lapte, în timp ce costul de producþie a fost de 45,95 de eurocenþi. Diferenþa dintre costul de producþie ºi preþul primit pe laptele produs a crescut, aºadar, pânã la 5 eurocenþi, în condiþiile în care, la începutul anului, aceastã diferenþã era de 3,6 eurocenþi.

Fermierul german îºi acoperã din preþul primit la litrul de lapte doar 88% din suma investitã. Mai multe studii aratã cã fermierii din principalele þãri producãtoare de lapte din Uniunea Europeanã produc în pierdere o mare parte a anului. În aceste condiþii, se imune luarea unor mãsuri ferme de reglementare a pieþei laptelui, înainte ca fermierii sã renunþe la aceastã activitate de producþie. Situaþia fermierilor ar putea sã se agraveze în perioada urmãtoarea, în special ca urmare a embargoului impus de Federaþia Rusã. ”Uniunea Europeanã are nevoie de mãsuri eficiente de combatere a situaþiilor de crizã pentru a menþine producþia de lapte la un nivel satisfãcãtor, susþine Romuald Schaber”, preºedintele al EMB.

FMI a cerut Spaniei sã mãreascã TVA la lapte Mãsuri suplimentare pe piaþa muncii ºi noi eforturi de reducere a deficitului bugetar sunt principalele cereri ale Fondului Monetar Internaþional adresate Guvernului Spaniei. FMI recomandã majorarea TVA pentru anumite produse, dar ºi creºterea salariilor sau reducerea impozitelor pentru firme. În acelaºi timp, un studiu realizat de Institutul Naþional de Statisticã aratã cã 20% din populaþia Spaniei trãieºte sub pragul sãrãciei. Creºterea TVA la alimentele de bazã, precum pâinea, laptele, fructele, legumele ºi ouãle, TVA situat acum la 4%, ar putea fi o mãsurã pe care Guvernul de la Madrid sã o ia în calcul, în urma recomandãrilor FMI. Delegaþia Fondului, aflatã în Spania pentru controlul anual, a declarat cã TVA general de 21% nu aduce prea multe venituri la buget. La capitolul impozite, Fondul a sugerat cã nu este potrivit momentul unor reduceri ale impozitelor pe venit pentru persoanele fizice, aºa cum a anunþat Guvernul. Pe de altã parte, Institutul Naþional de Statisticã a dat publicitãþii situaþia privind condiþiile de viaþã din Spania.

Potrivit datelor ultimului Barometru, unul din cinci cetãþeni trãieºte sub pragul sãrãciei ºi aproape un sfert din populaþie nu face faþã cheltuielilor curente. Pragul sãrãciei este considerat la 8.114 euro pe an pentru fiecare persoanã. Conform statisticii, pensionarii sunt singura categorie de persoane care au venituri stabile, în timp ce minorii sunt cei mai afectaþi de lipsa mijloacelor de trai, informeazã Radio România Actualitãþi. revista specialiºtilor din industria lactatelor

7

afacere repere

ºtiri

Producþia de lapte ºi lactate în S1-2014 (INSSE) În luna iulie 2014, cantitatea de lapte de vacã colectatã de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a scãzut faþã de luna precedentã cu 4,5% ºi a crescut faþã de luna iulie 2013 cu 11,7%. În perioada 1.I – 31.VII.2014 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2013, cantitatea de lapte de vacã colectatã de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut cu 14,9%.

Iulie 2014 comparativ cu iunie 2014 În luna iulie 2014, comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 4519 tone (-4,5%). Dintre principalele produse lactate cea mai mare scãdere a producþiei în luna iulie 2014 comparativ cu luna iunie 2014 a avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (81,6% din producþia totalã de brânzeturi) cu 661 tone (-8,2%), urmate de lapte de consum cu 847 tone (-4,2%).

Creºterei ale producþiei, în luna iulie 2014

Albalact ºi Napolact, furnizori de lapte ai Casei Regale a României Peste 50 de meseriaºi ºi companii de elitã din România se mândresc sã poarte titlulatura de ”Furnizor al Casei Regale a României”. Producãtori de pâine, dulciuri, lapte, apã, haine ºi parfumuri pot afiºa de acum blazonul Majestãþii Sale, ca pe o marcã înregistratã, a informat întrun reportaj postul ProTV. De pe masa Regelui Mihai, la orice sãrbãtoare, nelipsit este doar un singur preparat: tortul de ciocolatã. Alãturi de el pleacã dintr-o brutãrie artizanalã, de pe Calea Floreasca, spre Palat, ºi pâinea naturalã fãcutã dupã reguli franþuzeºti, prãjiturile cu fructe proaspete sau cozonacii cu nucã. Vinurile de Segarcea au ºi acestea insemnele regale.

Laptele Albalact ºi Napolact, apele minerale Biborteni ºi Borsec fac de asemenea parte din lista de 20 de produse alese pe gustul celor cu sânge albastru, de un tânãr, consilier al Regelui.

Institutia Furnizorului regal dateazã de la 1900.

Tradiþia a fost reînviatã acum 10 ani de Regele Mihai, iar, în prezent, sunt 54 de furnizori de servicii ºi produse. Stema regalã a devenit de anul acesta Marcã Înregistratã în toatã Europa.

8

septembrie 2014

comparativ cu luna precedentã, pot fi menþionate la: smântâna de consum cu 483 tone (+11,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 1373 tone (+10,0%), unt cu 24 tone (+2,9%). Cantitatea de lapte brut importat a crescut de la 4802 tone în luna iunie 2014 la 4880 tone în luna iulie 2014 (+1,6%).

Iulie 2014, comparativ cu iulie 2013 Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în luna iulie 2014 cantitatea de lapte de vacãcolectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 10099 tone (+11,7%).

Producþia principalelor produse lactate a crescut în luna iulie 2014 comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2013 astfel: lapte de consum cu 4010 tone (+26,2%), smântâna de consum cu 793 tone (+19,3%), unt cu 101 tone (+13,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 1188 tone (+8,5%).

Producþia de brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã a scãzut cu 196 tone (-2,6%) în luna iulie 2014 faþã de luna prece-

dentã. Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 6042 tone în luna iulie 2013 la 4880 tone în luna iulie 2014 (-19,2%).

Perioada 1.I – 31.VII.2014, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2013 În perioada 1.I – 31.VII.2014 comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2013, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 78079 tone (+14,9%). Creºteri ale producþiei în perioada 1.I – 31.VII.2014 faþã de perioada 1.I – 31.VII.2013 pot fi menþionate la: lapte de consum cu 21832 tone (+17,4%), brânzeturi inclusiv brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (85,3% din producþia totalã de brânzeturi) cu 4626 tone (+10,9%), smântânã de consum cu 3662 tone (+12,4%), unt cu 435 tone (+7,9%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele) cu 3780 tone (+3,8%). Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 57303 tone în perioada 1.I – 31.VII.2013 la 48580 tone în perioada 1.I – 31.VII.2014 (-15,2%).

Lactalis concureazã Danone pe piaþa laptelui praf pentru copii Grupul francez Lactalis, cel mai mare producãtor de lactate la nivel mondial, care deþine în România businessul LaDorna achiziþionat în 2008 de la omul de afaceri Jean Valvis, a lansat pe piaþa localã Celia, brand de lapte pentru sugari, potrivit informaþiilor companiei.

Aceasta este prima comunicare fãcutã de grupul francez în ultimii 2-3 ani, perioadã în care singurele informaþii publice despre activitatea francezilor în România au fost cele din Monitorul Oficial ºi de pe site-ul Ministerului de Finanþe.

Francezii au fost foarte rezervaþi în ceea ce priveºte comunicarea cu presa. Reprezentanþii companiei nu au rãspuns solicitãrii Ziarului financiar (care a publicat ºtirea iniþialã n.n.), cu privire la dimensiunea pieþei de lapte pentru copii sau ce cotã de piaþã estimeazã în doi ani, cu brandul Celia.

Odatã cu lansarea laptelui Celia pentru sugari, grupul Lactalis intrã pe piaþa româneascã în competiþie cu mãrci precum Milupa ºi Aptamil, care aparþin Danone Baby Nutrition România, (Divizia de produse destinate bebeluºilor, cu afaceri de 15 mil. euro), ºi cu brandul NAN al grupului elveþian Nestlé ºi cu brandul german Humana.

Phil Hogan este noul Comisar european pentru Agriculturã Irlandezul Phil Hogan este cel care îi va lua locul lui Dacian Cioloº în noua Comisie Europeanã. Hogan a fost încã de la început unul dintre favoriþii acestui portfoliu ºi, potrivit presei strãine, interviul cu preºedintele Jean Claude Juncker a fost doar o formalitate pentru desemnarea sa oficialã.

Pe pagina sa de Facebook, ”Marele Phil”, aºa cum îl numesc jurnaliºtii irlandezi, ºi-a actualizat statutul ca nou Comisar european. În prezentarea sa, se aratã cã de-a lungul carierei, a militat pentru drepturile consumatorilor, fiind unul dintre iniþiatorii campaniei intitulate sugestiv “Returneazã!”

(Give It Back!), o campanie fiscalã în care mii de oameni au beneficiat de returnãri de taxe, iar în cele din urmã, acþiunea susþinutã de Hogan a culminat cu înfiinþarea Agenþiei Naþionale de Consum din Irlanda, informeazã Agrointel.

Hogan a fãcut parte din Guvernul de la Dublin, în care deþinut, din 2011 încoace, funcþia de ministru al mediului. Una dintre cele mai controversate iniþiative ale lui Hogan este introducerea unei taxe gospodãreºti pentru fiecare familie din Irlanda. În valoare de 100 de lire pe an, birul a intrat în vigoare în 2012 ºi se aplicã timp de doi ani. Acelaºi ministru a susþinut ºi creºterea impozitelor pe proprietate, în special pe case ºi apartamente.

Despre Phil Hogan, jurnalista Miriam Donohoe (foto sus, alãturi de Hogan), cea care a realizat ºi cel mai recent interviu cu comisarul european, scrie cã irlandezul a fost ales tocmai pentru cã are tãria de a implementa mãsuri nepopulare ºi ”face treabã”. El ar fi declarat, dupã ce a fost propus de Guvernul de la Dublin, cã ºi-ar dori portofoliul pe agriculturã pentru cã, în calitate de parlamentar, a reprezentat mereu un colegiu rural cu ferme de tradiþie. Unul dintre obiectivele declarate ale noului Comisar european este acela de protecþie a fermierilor ºi procesatorilor, în faþa marelui retail.

Acum, ”Brânza de la Hochland se gãteºte!”

Hochland, liderul pieþei de brânzeturi din România, a anunþat o nouã inovaþie pentru consumatori: gama Delicii Calde, care cuprinde toate sortimentele de brânzeturi din portofoliul sãu, special concepute pentru a fi gãtite la cald.

“Delicii Calde este un proiect unic pe piaþa din România, la care am lucrat în ultimii doi ani ºi în care avem mare încredere cã va deveni o nouã poveste de succes marca Hochland. În calitate de lider de piaþã, este misiunea noastrã sã aducem permanent inovaþie ºi sã gãsim cele mai bune soluþii pentru nevoile ºi aºteptãrile consumatorilor”, a declarat Sorin Timuº, director general Hochland România. Sub umbrela noii game, Hochland lanseazã ºi douã noi sortimente de brânzeturi: Bruschetta Pizza siBruschetta Rustica, disponibile în caserole de 175 de grame.

Cele douã variante Bruschetta Pizza ºi Bruschetta Rustica sunt o nouã sursã de inspiraþie în bucãtãrie, pentru o cinã gustoasã ºi rapid de preparat. Noul produs conþine brânzã ºi ingrediente de cea mai bunã calitate, într-o combinaþie uºor tartinabilã pe pâine ºi special creatã pentru a fi pregãtitã la cuptor în doar câteva minute.

Cele douã sortimente se adreseazã tuturor celor care vor sã prepare uºor ºi rapid o cinã caldã de care sã se bucure alãturi de cei dragi. Pe lângã Bruschetta Pizza ºi Bruschetta Rustica, noua gamã Delicii Calde de la Hochland va cuprinde ºi produse deja consacrate, precum Caºcavalul Pane,Branza rasa pentru paste ºi branza rasa pentru pizza.. În perioada urmãtoare, toate produsele incluse în gamã vor avea ambalaje noi ºi o identitate vizualã unitarã. În plus, noile sortimente Bruschetta Pizza ºi Bruschetta Rustica vor beneficia de o campanie de comunicare integratã, care va include un spot tv, sesiuni de degustare în magazine, activãri online ºi PR, sub conceptul de comunicare “Acum, brânza se gãteºte!”

revista specialiºtilor din industria lactatelor

9

repere

actualitate

Ilie Stoian

LAPTELE

PE FOC

Ieftin ºi degeaba Ieftin: Prezent la o conferinþã de profil, ministrul Daniel Constantin spunea cã România se aflã în marele pericol de a fi invadatã de produse lactate foarte ieftine (vezi ºtirea din ediþia de faþã).

Potrivit oficialului MADR, piaþa româneascã ar fi victimã colateralã a embargoului rusesc, iar mãrfurile ar veni din Vest, acolo unde marii procesatori au avut grijã sã îºi facã stocuri.

Dar, oricum, piaþa româneascã a lactatelor geme de produse ieftine, aproape toate fiind private label. Sunt ºi procesatori autohtoni care vând ieftin, dar, cât poþi coborâ preþul? Pânã la urmã, trebuie sã te menþii profitabil, altfel, tragi oblonul. Iar, dacã te menþii profitabil în dauna calitãþii, pânã la urmã tot la sapã de lemn ajungi, pentru cã vei fi abandonat de consumator.

Cum, trãim în þara lui Caragiale, apelãm la cuvintele Maestrului: ”Ne trebuie o manoperã, ceva” (Brânzovenescu, O scrisoare pierdutã, Actul I). Iatã la ce ne referim: Imediat dupã decembrie 89, lumea s-a repezit sã blameze sistemul de planificare centralizat, uitând cã ºi în capitalism se utilizeazã acest instrument. Fireºte, regulile sunt mult mai relaxate, e loc ºi de liberã concurenþã, ºi de piaþã ºi de tot ce trebuie pentru ca un anume sector sau, dacã vreþi, o economie întreagã, sã evolueze. ªi, dacã privim în istorie, nu credem cã a fãcut scandal vreun industriaº american când Woodrow Wilson a prezentat naþiunii programul naþional (deci, centralizat), de revenire a economiei, dupã crahul antebelic. Suntem sigur cã nici Porsche, nici Farben, nici Hugo Boss, nici Krupp nu au fãcut scandal, când preºedintele Adenauer a prezentat partea de Program Marshall care viza reconstrucþia Germaniei, totul fiind gândit dupã principiile planificãrii centralizate. Iar, exemplele pot continua.

Pare poezie? Nicidecum! În toate þãrile normale, statul, dimpreunã cu industriaºii, gândesc programe pe termen lung, programe care au ridicat industrii, economiii, þãri. Iar, lactatele ieftine de care pomenea ministrul Agriculturii vin din astfel de þãri. Unde sunt programele României din domeniul laptelui ºi al lactatelor? Rãspunde cineva?

Dar, sã vedeþi ce va fi cu laptele-materie primã, iar asta, bãnuiþi, deja, cu toþii!

Degeaba: În situaþia asta, fiind, te întrebi de ce mai munceºti, de ce te mai chinui? Pãi, degeaba!

Cã, prea mulþi bani nu mai aduni din vânzãri. Chestia cu reducerea TVA-ului a ajuns temã de glume, pe la televizor. Degeaba ”urlã târgul, domnule”, cum scria acelaºi Caragiale, cerând tãierea acestei taxe, degeaba, Daniel Constantin îi bate la cap pe premier ºi pe ”pregãtita” de la Harvard, sã decidã odatã diminuarea ei, degeaba organizaþiile profesionale trimit analize peste analize, perfect argumentate din punct de vedere economic, care sã sprijine aceastã decizie, totul e degeaba!

La fel cum, degeaba, fermierii ºi procesatorii au cerut de ani de zile elaborarea unui program naþional care sã previnã efectele renunþãrii la sistemul de cote; chiar dacã au fost înaintate proiecte, nu s-a fãcut nimic. Eforturile ºi iniþiativele au fost degeaba!

Personal, nu visãm la momentul în care sectorul îºi va reveni, ci la altceva mai trainic: la momentul în care, alãturi de toatã masa de consumatori, oamenii de afaceri ”sã ia taurul de coarne” ºi sã le spunã oamenilor politici: ”Gata, plecaþi! V-am susþinut ºi v-am finanþat degeaba!”

10

septembrie 2014

repere

ºtiri asociaþii, autoritãþi

Paulo Gouveia: Decizia nu se mai ia la Bucureºti, ci la Bruxelles Prezent la conferinþa cu titlul ”Ducem agricultura la nivelul superior”, organizatã sub coordonarea europarlamentarului Laurenþiu Rebega, Paulo Gouveia-Protugalia, reprezentant al COPA-COGICA a atras ateþia fermierilor prezenþi la lucrãri:

Subvenþia pentru vacile de lapte se va majora ”Este foarte probabil ca, în scurt timp, sã majorãm subvenþia pe cap de vacã de lapte de la 150 de euro, cât este în prezent, la 350 de euro”, a declarat Daniel Constantin la Conferinþa Mediafax pe teme de agroindustrie.

Ministrul Agriculturii a adãugat: ”Odatã cu schimbarea modului de subvenþionare a bovinelor pentru lapte, nu doar cã am fãcut ca o cantitate însemnatã de lapte sã iasã la luminã, fiind fiscalizatã, nu doar sã mãrim producþia de lapte ºi sã diminuãm importurile de lapte-materie primã cu 7 %, dar chiar am reuºit sã mãrim efectivele de bovine de lapte. Creºterea este micã, dar este un semnal important. Dupã ce, ani de zile,

Ambasada Olandei: Sprijiniþi micii fermieri!

Olanda reuºeºte cu doar douã milioane de hectare de teren agricol sã hrãneascã 70-80 de milioane de oameni, fiind al doilea exportator mondial de hranã din lume, dupã SUA. La polul opus, cu o suprafaþã agricolã de 6,5 ori mai mare, România nu reu¬ºeºte sã ofere de mâncare decât pentru 30 de milioane de oameni, spune Reinder H. Schaap, consilier pentru Agriculturã, hranã ºi naturã, în cadrul Ambasadei Olandei la Bu¬cureºti.

Prezent la un eveniment organizat de Camera de comerþ a Olandei, oficialul olandez a adãugat: „Olanda are fermieri foarte pro¬duc¬tivi, de aceea putem hrãni cu o su¬pra¬faþã atât de micã, atât de mulþi oameni. România reu¬ºeºte cu ce pro¬duce sã îºi acopere consumul intern ºi sã exporte, pentru ca, în total, sã hrã¬neascã 30 de milioane de oameni. Prin com¬paraþie, Olanda are 16 mi¬lioa¬ne de lo¬cuitori ºi oferã hranã pentru 70-80 de milioane.“ Totuºi, Schaap a adãugat cã România are per-

efectivele s-au diminuat drastic, am reuºit nu doar sã stopãm acest fenomen dar, iatã, sã avem ºi o creºtere a numãrului de capete de bovine din fermele de lapte, fapt care ne dã o bazã pentru viitor, mai ales cã din 2015 se va renunþa la sistemul de cote.”

Reluând tema subvenþiei la lapte, oficialul MADR a adãugat: ”Cât priveºte subvenþia la lapte, cred cã se va da o Hotãrâre de Guvern prin care vom suplimenta sprijinul pânã la 250 de euro pe cap de vacã de lapte, mai ales pentru exploataþiile care numãrã între 10 ºi 100 de capete. Un punctaj mai bun vor avea fermierii al cãror lapte va merge direct spre procesare.”

spective mari de dezvoltare a agri¬cul¬turii, mai ales cã în prezent lumea are nevoie de mâncare. ”An de an, ce-re¬rea de mâncare creºte cu 2%, astfel cã, dacã România ar reuºi sã îºi creascã pro¬ductivitatea, ar avea cerere. Dacã ne uitãm la Asia, vedem nu doar cã existã cerere în creºtere pentru mân¬care, ci vedem ºi o creºtere a puterii de cum¬pãrare, astfel cã existã piaþã de export.“ Reinder H. Schaap a precizat cã ”în Olanda spaþiul agricol este limitat, motiv pentru care fermierii se uitã cãtre România pentru investiþii. Ei vin astfel cu know-how-ul ºi cu banii, iar românii vin cu tradiþia ºi cu pãmântul.”

”Trebuie sã faceþi toate eforturile pentru a avea o reprezentativitate cât mai bunã ºi cât mai eficientã, atât la COPA-COGECA, dar ºi la nivel european. Trebuie sã înþelegeþi faptul cã deciziile cele mai importante, care vã privesc în mod direct, nu se mai iau la Bucureºti, Lisabona, Berlin sau altã capitalã europeanã, ci se iau la Bruxelles. Iar, dacã vocea dumneavoastrã nu se va auzi, interesele directe nu îºi vor gãsi rezolvare, pentru cã veþi fi ignoraþi ºi nimeni nu o sã þinã seama de ele!”

Menþionãm cã, la nivel de COPA-COGECA, tocmai pentru a facilita prezenþa reprezentanþilor fermierilor români, limba românã a fost adãugatã ca limbã oficialã. Mai rãmâne ca fermierii sã strângã banii ºi sã îºi achite cotizaþia sau, aºa cum se întâmplã în multe state europene, autoritãþile sã gãseascã modalitãþi de sprijin pentru achitarea acestei cotizaþii.

Efectivele de bovine au crescut (INSSE) Rezultatele cercetãrii statistice aratã cã efectivele de bovine la 1 iunie 2014, comparativ cu aceeaºi datã a anului 2013, au crescut cu 0,7%. Pe categorii de vârstã s-au înregistrat creºteri, atât la taurinele sub 1 an, cu 0,3%, cât ºi la cele între 1 ºi 2 ani ºi taurinele de 2 ani ºi peste, cu 0,1%, respectiv cu 1,0%.

Dupã destinaþia economicã, s-au înregistrat creºteri la junincile pentru reproducþie ºi la bivoliþele pentru reproducþie cu 8,5%, respectiv cu 2,0% ºi scãderi la viþeii pentru sacrificare ºi la vacile pentru lapte, cu 2,0%, respectiv cu 0,1%.

Analizând distribuþia pe regiuni de dezvoltare a efectivelor de bovine la 1 iunie 2014, comparativ cu 1 iunie 2013, se constatã cã ponderea acestora a scãzut în regiunile: Nord-Est (-0,2 puncte procentuale), Vest ºi Nord-Vest (-0,1), a crescut în regiunile: Centru (+0,2 puncte procentuale), Sud Muntenia ºi Sud-Vest Oltenia ºi a rãmas constantã în regiunile Sud-Est ºi Bucureºti-Ilfov.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

11

afacere

eveniment

Ilie Stoian

Zilele Alinda Ro-2014 Alinda Ro, o poveste de succes În zilele de 18 și 19 septembrie, la Hotel Hilton din Sibiu, a avut loc cea de-a cincea ediție a Zilelor Alinda Ro, eveniment ”corporate” organizat de Alinda România sub titlul ”Alinda Ro, o poveste de succes”. Manifestarea s-a adresat specialiștilor din sectoarele de carne, lapte și panificație și a reunit în sălile de conferințe reprezentanți ai companiilor partenere, furnizoare de ingrediente destinate celor trei industrii, precum și peste 150 de reprezentanți ai companiilor care beneficiază de produsele și serviciile furnizate de Alinda Ro.

Alinda Ro ºi companiile partenere au deschis noi oportunitãþi pentru clienþii lor.

Ziua întâi a evenimentului a fost marcată de cuvântul introductiv al domnului George Kypreos, Director General al companiei Alinda Ro, acela care, după salutul de bun venit adresat participanþilor, a susținut comunicarea cu titlul care a dat și genericul actualei ediții: "Alinda Ro, o poveste de succes".

Referindu-se la evoluția afacerilor companiei pe care o conduce în România, încă din anul 2001 și până acum, domnul Kypreos a subliniat că, dacă în anul 2006, cifra de afaceri a fost de 2.100.000 de euro, în 2013 ea a fost de 12.500.000 de euro, pentru acest an fiind vizată o țintă de peste 16 milioane de euro.

12

septembrie 2014

În același timp, George Kypreos a insistat pe capacitățile de producție și desfacere a gupului Alinda, amintind că Alinda Velco dispune în Grecia de două unităþi de producție, două depozite, două clădiri de birouri și 75 de salariați, Alinda Bulgaria, de o reprezentanþă la Sofia, iar Alinda Ro, de un depozit, o clădire de birouri și 18 salariați.

De asemenea, Directorul General al Alinda Ro a prezentat clienților din sectorul de lapte ai companiei, noile oportunități apărute odată cu fuzionarea Diviziei de lactate Cargill și DSM, sub egida celei de-a doua mari companii, fapt care deschide noi dimensiuni ale colaborării cu beneficiarii Alinda România.

Companii de Top, specialiºti de Top, produse de Top Prima zi a Simpozionului dedicat Industriei de lactate a debutat cu prezentarea susținută de doamna Dusanka StojsavljevicDistribution Manager Europe DSM, aceea care, sub titlul "O nouă chimozină pură marca DSM" a detaliat pe marginea produsului Maxiren® XDS, care se va comercializa în România începând cu anul 2015 și care este destinat fabricării de Pasta Filatta, Mozzarela și a brânzeturilor maturate, precum și despre culturile din gama Delvo® Cheese CP 100.

"DSM-Soluții pentru produse fermentate proaspete" a fost

următorul titlu susținut de doamna Dusanka Stojsavljevic, tema vizând "Culturi lactice pentru produse fermentate proaspete". Focusul a vizat gamele Delvo® Fresh Sensation, Delvo® Fresh Pure și Delvo® Fresh Proven.

Domnul Stelios PlatisSpecialist Aplicații Tehnice și R&D Europa de Sud-Est și Turcia, din cadrul Alinda Velco, a susținut comunicarea cu titlul "Proteine din lapte pentru produse fermentate proaspete".

Detaliind, domnul Platis a relevat beneficiile proteinelor Alinda Velco la fabricarea iaurtului, a iaurtului tip Grecesc, iaurt de băut, smântână, lapte bătut, Sana și brânză proaspătă.

"Am înțeles cerințele pieței locale" Interviu cu domnul George Kypreos, Director General Alinda Ro Fabrica de Lapte: Domnule Director General George Kypreos, cum au evoluat afacerile Alinda Ro în ultimul an?

George Kypreos: Raportându-ne la perioada 2012-2014 putem spune că am evoluat foarte bine, având o creștere de 20 %.

Tot Stelios Platis a fost acela care, sub titlul "Înlocuirea de concetrat proteic din lapte în producția de Feta", a prezentat produsul PROMIL FS, dezvoltat în colaborare cu specialiștii de la Fonterra și FrieslandCampina DMV, evidențiind rezultatele de excepție în utilizare: inlocuirea MPC85, eliminarea oricărui stabilizator, îmbunătățirea caracteristicilor produsului final în condițiile unui nivel minim de proteine și optimizarea costurilor.

La rândul său, domniºoara Loredana Oprea-Food Ingineer Alinda Ro, sub titlul "Inovații în domeniul aditivilor alimentari" a detaliat gama 100% naturala de produse destinate Indusriei de lactate cu aplicații în Controlul microbiologic al saramurii, Controlul ambiental și Tratamentul fungilor, bacteriilor, mucegaiurilor. În cea de-a doua zi a Simpozionului Alinda Ro, domnul Ambrogio Bianchi, Manager Aplicații Sisteme de Conservare DSM a susținut comunicarea cu titlul "Conservanți în care ai încredere" Domnia sa a prezentat Delvocid, un antifungic avizat de EFSA care se caracterizează prin absența inducerii de rezistență la antibiotice, fiind ideal pentru eliminarea efectelor negative create de aparitia ciupercilor ºi mucegaiurilor în produsele lactate Ultima prezentare a secțiunii Lapte, din cadrul Zilelor Alinda Ro2014 a fost susținută de Stelios Platis, acela care, sub titlul "Sisteme de stabilizare pentru iaurt și fabricarea de produse tip iaurt" a detaliat despre substituenți de proteine pentru iaurt, iaurt de băut, ingrediente funcționale pentru produse echivalente iaurtului și stabilizatori pentru iaurt și produse echivalente.

X X X Fiecare dintre prezentări s-a bucurat de interesul deosebit al participanților, aceștia intrând în dialog cu specialiștii care au susținut comunicările, solicitând de fiecare dată detalii suplimentare. Desigur, participanții nu au scăpat ocazia de a deschide noi linii de colaborare cu Alinda Ro, mulți dintre aceștia declarându-se deosebit de mulțumiți de noutățile aßate, precum și de importanta cantitate de informație științifică și profesională pe care au asimilat-o, astfel, evenimentul dovedindu-și pe deplin utilitatea.

FDL: Care au fost noutățile pe care le-ați prezentat această ediție a "Zilelor Alinda Ro"?

GK: Noutatea cea mai importantă pentru industria lactatelor a fost faptul că, societățile Cargill și DSM au fuzionat sub egida DSM, unul dintre marii noștri parteneri.

Fuzionarea acestora reprezintă noi oportunități pentru procesatorii români. Această nouă realitate trebuie pusă în valoare imediat. Volumul impresionant de informații care a trebuit să fie comunicat publicului a fost motivul principal pentru care am decis să organizăm acest simpozion în septembrie, și nu în primăvară, ca până acum, pentru că am așteptat ca această fuziune să fie finalizată.

Am avut prezentări de noi produse de la DSM și de la Alinda Velco, accentul căzând pe stabilizatorii pentru produsele fermentate din lapte. În cadrul Simpzionului am prezentat proteine din lapte, ideale îmbunătățirii produsului final, dar și înlocuitori ai proteinelor.

FDL: Care sunt proiectele Alinda Ro pentru următoarea perioadă?

GK: Sectorul lactatelor traversează un moment dificil pe plan european. Practic, vorbim despre un colaps al prețurilor. Acest lucru este în beneficiul consumatorului final dar nu și în beneficiul companiilor de procesare, sau al fermierilor. Ne bucurăm de un oarecare avantaj în România, pentru că aici avem un sistem în industria lactatelor mai mult sau mai puțin închis. Astfel că, produse pe care înainte le aveam pe lista de așteptare, sau produse premium, care înainte ar fi fost catalogate ca fiind imposibil de vândut pe piața românească, acum pot să fie activate și introduse pe piață. Vorbesc despre ingrediente destinate iaurturilor fabricate în stil grecesc, iaurturi cu un conținut ridicat de proteine, iaurturi cu o valoare nutrițională ridicată, sau iaurturile degresate.

FDL: Ce mesaj ați dori să transmiteți clienților Alinda Ro? GK: După cum am spus și la deschiderea Simpozionului Alinda, noi considerăm că prezența noastră în România este o poveste de succes. În spatele acestui succes stă faptul că am reușit să înțelegem nevoile și cerințele pieței locale, să facem legătura dintre aceste cerințe și cerințele pieței finale, câștigând astfel încrederea clienților noștri. Practic, noi dorim să menținem la cele mai înalte cote această încredere pe care am câștigat-o pe parcursul activității noastre din România.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

13

repere

cover

Alexandru Peligrad

Piaþa untului

nu a cunoscut criza

Dacã ne raportãm la nivelul anului 2008, se poate spune cã producþia româneascã de unt nu a cunoscut criza, având în vedere cã în tot intervalul 2009-2013, valoarea acesteia s-a situat peste valoarea producþiei înregistrate în anul luat ca reper. Totuºi, dupã ce a înregistrat o valoare record în anul 2009 (10.491 tone), piaþa untului din România a urmat timp de trei ani (2010-2012) un trend descendent, pentru ca, în 2013 sã se situeze la maximul ultimilor 20 de ani, exceptând anul de vârf 2009 (9.806 tone).

În trend european Declinul pieþei untului din România putem spune cã s-a situat în cadrul mai larg al declinului pieþei europene, declin care ºi în UE a încetat, piaþa intrând pe un trend ascendent ca urmare a schimbãrii preferinþelor de consum ale clienþilor, fapt care a influenþat ºi producþia. Astfel, în ultimul timp, în bãtãlia cu margarina, untul a ieºit câºtigãtor, ca urmare a orientãrii consumatorilor cãtre produse care conþin mai puþine E-uri (margarina conþinând o cantitate mai mare de astfel de substanþe).

Statisticile indicã faptul cã cele mai mari cantitãþi de unt s-au produs în 2013, în regiunile Centru (46,1%), Vest ºi Nord-Vest (peste 15,0% fiecare) ºi Nord-Est (15,5%).

Exporturile româneºti de unt s-au situat la un nivel de aproximativ 300 de tone pe an, ceea ce, valoric se traduce în exporturi de circa 1,5-2 milioane USD. Principalele pieþe de export ale României sunt reprezentate de þãrile Europei Centrale ºi de Spania. Astfel, Ungaria contabilizeazã 42% din totalul exporturilor româneºti de unt, Bulgaria 24%, Spania 13%, Cehia 11% ºi Polonia 6%.

14

septembrie 2014

*unt fabricat în unitãþile de procesare Sursa: INS

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

15

repere

cover

Milli ºi Natura sunt mãrci cunoscute ºi considerate semnificativ mai mult de femei comparativ cu bãrbaþii. Deºi nespecific pentru aceastã categorie de produse, conþinutul de vitamine produce o diferenþiere semnificativã a mãrci Milli faþã de celelalte mãrci. President are, de asemenea, o notorietate semnificativ mai mare în rândul femeilor decât al bãrbaþilor, în rândul tinerilor comparativ cu cei peste 30 de ani ºi în rândul celor cu venituri în gospodãrie mai mari de 3.001 RON comparativ cu cei cu venituri în gospodãrie mai mici. Lacto Solomonescu este o marcã cunoscutã semnificativ mai mult în rândul celor cu venituri în gospodãrie mai mari de 3.001 lei comparativ cu cei cu venituri în gospodãrie mai mici.

fost foarte bun pentru producþia de unt, cererea foarte mare de produse fiind dificil de onorat. (...)

Cele mai apreciate produse Koliba, atât în România, cât ºi în celelalte þãri, sunt untul premium natural ºi Gustul untului 57% ºi 65% grãsime.

Preþul lor se situeazã la un nivel mediu sau scãzut", a arãtat Iabloncic.

Românii, fideli untului autohton Consumul de unt al României, evaluat la circa 600 g unt/locuitor/an se bazeazã în proporþie de 75% pe producþia internã industrialã, 6% pe producþia casnicã ºi în rest (19%) pe importuri.

Valoric, piaþa româneascã de unt înregistreazã anual vânzãri de circa 60 milioane de euro. Dupã cum se observã, românii preferã untul produs în þarã, fapt observat ºi de jucãtorii internaþionali ce au venit pe piaþa din România. ”Românii rãmân fideli produselor autohtone, ceea ce afecteazã brandurile internaþionale care încearcã sã se dezvolte pe piaþa din România”, aratã directorul pentru România al producãtorului slovac de caºcaval ºi unt (tradiþional) Koliba, Francisk Emerik Iabloncic. "Pentru Koliba, anul 2013 a

16

septembrie 2014

Totuºi loialitatea faþã de o anumitã marcã se evidenþiazã ca principal criteriu de alegere, urmatã de preþ, dupã cum aratã datele studiului ISRA Center. Cei mai fideli consumatori sunt cei din Criºana-Maramureº ºi Moldova, în timp ce locuitorii Olteniei sunt cel mai puþin interesaþi de marcã, primul criteriu pentru aceºtia fiind preþul. Procentul de grãsime este un criteriu de cumpãrare semnificativ mai important pentru locuitorii Dobrogei ºi Bucureºtiului. Deºi locuitorii Moldovei sunt fideli mãrcii, faptul cã respectiva marcã sã fie una cunoscutã este semnificativ mai puþin important pentru aceºtia decât în general.

Liderul ºi premianþii Albalact, produs de compania cu acelaºi nume este marca ce dominã piaþa untului, deþinând aproximativ un sfert din piaþa de unt, atât ca volum, cât ºi ca valoare a vânzãrilor. Este un produs cunoscut consumatorilor datoritã ambalajului ºi reþetei, ambele neschimbate de peste 40 de ani ºi este marca cea mai de succes de pe piaþa româneascã, înregistrând cea mai mare ratã de încercare ºi cea mai mare putere de loializare. Albalact, urmatã de Creminos (din portofoliul Lacto Food), Napolact (marcã deþinutã de olandezii de la FrieslandCampina) ºi Covalact sunt, alãturi de mãrcile private, brandurile care înregistreazã cele mai mari vânzãri în volum, cu o cotã de piaþã cumulatã de 65,8% în perioada analizatã, dupã cum aratã datele Nielsen.

Marca President, sub umbrela cãreia este comercializat untul cel mai scump de pe piaþa româneascã (un unt din import, produs de francezii de la Lactalis) ocupã locul patru în topul celor mai vândute branduri de unt în funcþie de valoarea vânzãrilor, fiind devansatã de Albalact, mãrcile private ºi Napolact. Aceste cinci branduri au o cotã de piaþã cumulatã de 62,2% din punctul de vedere al valorii, conform Nielsen. Pe piaþã mai sunt prezente ºi alte mãrci de unt precum Panda, Milli, Natura, LaDorna (produs de francezii de la Lactalis), Rarãul (Albalact), Lurpack (importat de Delaco) sau Lacto Solomonescu.

Panda este o marcã de unt consumatã semnificativ mai mult (raportat la total) de cãtre respondenþii tineri (18-29 ani) ºi cu venituri pe gospodãrie mici (<1.500O lei) ºi semnificativ mai mult de cãtre bãrbaþi comparativ cu femeile. Deºi nivelul de conversie de la cunoaºtere la considerare l-ar plasa pe locul 5, iar cel de la consum recent la consum loial pe locul 4, Covalact întâmpinã dificultãþi la conversia de la considerare la consum recent, o posibilã explicaþie fiind faptul cã este o marcã mai greu de gãsit.

Zona sensibilã O diagnozã a mãrcilor realizatã de cei de la ISRA Center aratã de altfel, cã mãrcile Covalact ºi La Dorna se aflã în pericol de a se desprinde de grupul mãrcilor de masã ºi a cãdea în categoria celor de niºã, acest lucru datorându-se capacitãþii bune de loializare coroboratã însã cu o abilitate scãzutã de a genera încercare. Brandul Rarãul, al celor de la Albalact se situeazã conform diagnozei celor de la ISRA Center, în zona mãrcilor aflate în dificultate având o ratã de încercare ºi o putere de loializare sub media pieþei. Rarãul este cunoscut ºi considerat semnificativ mai mult comparativ cu totalul printre respondenþii din Bucureºti.

Tot în categoria untului premium este de remarcat ºi oferta celor de la Whiteland cu marca Meggle, care, ca noutate pe piaþã, oferã mixul de unt cu verdeþuri, distribuit sub forma Untului Boutique 5X20g, ce conþine cinci bucãþi de unt a câte 20g fiecare, ambalate individual, cu diferite arome: usturoi, verdeaþã ºi usturoi, barbeque.

La celãlalt capãt al segmentãrii pieþei, stau produsele ieftine ce conþin doar parþial unt. „O problemã majorã, cu care ne-am confruntat în ultimul an, o constituie intrarea în categorie a unor produse rezultate din amestec de unt cu grãsimi vegetale, în ambalaje similare sau foarte apropiate cu cele de unt, care ajung pe rafturi cu preþuri mai mici cu 50%. Din pãcate, majoritatea retailerilor, fie internaþionali, locali sau magazine din comerþul tradiþional poziþioneazã aceste produse la raftul de unt, fapt care produce confuzie în percepþia consumatorilor”, declara pentru Revista Piaþa, Cristina Miclea, director marketing la Albalact.

Obiceiuri de consum

consumatori (în proporþie de 68%). Untul de 250 g este semnificativ mai mult consumat comparativ cu totalul, în regiunea Olteniei (40% faþã de 16% raportat la total), iar cel de 100 g în Dobrogea (22% faþã de 6% raportat la total). Într-o proporþie semnificativ mai mare (77%) comparativ cu tendinþa generalã (36%), oltenii se hotãrãsc la raft asupra mãrcii de unt pe care o cumpãrã. Locuitorii Olteniei (26%) ºi ai Banatului (31%) preferã într-o mãsurã mai mare decât media, magazinul tradiþional pentru achiziþionarea untului. Datele Nielsen, uºor diferite de cele ale ISRA Center (dar nu ºi ca tendinþã), aratã cã în perioada august 2012-iulie 2013 cea mai mare cantitate de unt s-a vândut în hipermarketuri, supermarketuri ºi magazine de tip discount cu o pondere de 83,3%, acestea fiind urmate de magazinele cu o suprafaþã de peste 40 de metri pãtraþi, care acoperã 13,8% din achiziþii. Restul consumului, de circa 5%, se înregistreazã în magazinele cu o suprafaþã de sub 40 de metri pãtraþi.

Untul cu 60-65% grãsime este cel mai frecvent consumat.

Pentru untul cu 82% grãsime se înregistreazã o preferinþã mai mare (11%) comparativ cu totalul (4%) în rândul celor cu un venit pe gospodãrie mai mare de 3.001 lei. Untul este consumat în special la micul dejun. Locuitorii din Banat consumã untul ºi la prânz, într-o proporþie de 57% comparativ cu totalul celor care au acest obicei (21%). De asemenea, în aceastã regiune untul se foloseºte cam 51% la prãjit, decât în general (14%).

Untul se consumã în medie de 1,63 ori pe sãptãmânã, o medie semnificativ mai mare comparativ cu totalul înregistrându-se în regiunea Criºana-Maramureº (de 2 ori pe sãptãmânã) ºi existând o diferenþã importantã între bãrbaþi ºi femei, femeile având o frecvenþã mai mare de consum (1,86 faþã de 1,36 în cazul bãrbaþilor), aratã datele ISRA Center. 41% dintre respondenþi consumã unt cel puþin o datã pe sãptãmânã, pe când o treime consumã o datã la douã sãptãmâni. În ceea ce priveºte frecvenþa de cumpãrare, Dobrogea ºi Banatul înregistreazã valori medii mai scãzute decât totalul (0,66, respectiv 0,69 faþã de o medie totalã de 1,12 ori pe sãptãmânã). În general, ambalajul de 200 g este cel preferat de

revista specialiºtilor din industria lactatelor

17

highlights

cover

Alexandru Peligrad

The butter market did not go through recession If we relate to the level of 2008, we may say that the Romanian butter production did not go through recession taking into account that during the entire period of 2009-2013 its value was over the production value recorded in the baseline year.

However, after the peak value of 2009 (10,491 tons), the Romanian butter market had a decreasing trend for three years (2010-2012), to see in 2013 a peak of the last 20 years, except for the peak year of 2009 (9,806 tons).

Romanian butter production (tons)*

In the European trend We may say that the decline of the Romanian butter market occurred within the larger decline of the European market, decline that stopped also in the EU, the market setting off on an ascending trend as a result of the change in the consumption preferences of the customers, which had an impact on the production, too. Thus, lately, in the battle with margarine, the butter is the winner as a consequence of consumers’ orientation towards products containing less E-s (margarine containing a higher amount of such substances).

Statistics show that the highest amounts of butter were produced in 2013, in the Centre Region (46.1%), West and North – West Region (over 15.0% each) and North – East Region (15.5%).

The Romanian butter export was around 300 tons per year, which translates in value into approximately 1.5 – 2 million USD export. The main export markets of Romania are the Central European countries and Spain. Thus, Hungary accounts for 42% of the total Romanian butter export, Bulgaria 24%, Spain 13%, the Czech Republic 11% and Poland 6%.

The Romanians, loyal to domestic butter The Romanian butter consumption, assessed to 18

septembrie 2014

butter produced in the processing facilities Source: Romanian National Statistics Institute about 600 g butter/person/year, is based 75% on domestic industrial production, 6% on home production and the remainder 19% on import.

In terms of value, the Romanian butter market means annual sales of about 60 million Euros.

As one can see, the Romanians prefer the butter produced in the country, fact noticed also by the international players that came to the Romanian market. ”The Romanians remain loyal to the Romanian products, which has an impact on the international brands that try to develop on the Romanian market”, points out the Country Manager for Romania of the Slovakian (traditional) cheese and butter producer Koliba, Francisk Emerik Iabloncic. "For Koliba, the year 2013 was a very good one for the butter production, the very high demand of products being difficult to supply. (...) The most appreciated Koliba products, both in Romania and in the other countries, are the premium natural butter and Gustul untului (the Taste of Butter) 57% and 65% fat. Their price is at a medium or low level", pointed out Iabloncic.

Last year the private brands, owned by the big supermarket chains of the modern trade, exceeded in terms of sales all brands of producers like Albalact, Friesland or Lactalis, points out a

Nielsen study that took into account the sales between August 2012 – July 2013. The explanation is in the price, one of the most important arguments in purchasing the private brands of the supermarket chains. Still, it is to be noted that the Nielsen study does not make any differentiation of the private brands, the 1st place being held by the total butter sales volume under the private brand name (Carrefour Discount, No.1 – of Carrefour, Auchan – of the hypermarkets with the same name, Cora and Winny – of Cora, Proxi – of Profi).

Yet the loyalty to a certain brand is underlined as the main selection criterion, followed by the price, as the data of the ISRA Center study show. The most loyal consumers are those from Criºana-Maramureº and Moldova, while the inhabitants of Oltenia are the least interested in the brand, price being the first criterion for them.

The fat contents is a significantly more important criterion for the inhabitants of Dobrudgea and Bucharest. Though the inhabitants of Moldova are loyal to the brand, the fact that the same brand is a known one is significantly less important for them than for the people in general.

The leader and the award winners Albalact, produced by the company with the same name, is the brand that dominates the butter market, holding approximately a quarter of the butter market both in volume and in sales value. It is a product known to the consumers thanks to the packaging and the network, both unchanged for over 40 years, and it is the most successful brand on the Romanian market, recording the highest rate of trial and the greatest power to achieve consumer loyalty. Albalact, followed by Creminos (from the portfolio of Lacto Food), Napolact (brand owned by the Dutch of FrieslandCampina) and Covalact are, together with the private brands, the ones that record the highest sales volume, with a cumulated market share of 65.8% over the studied period, as shown by the Nielsen data.

The brand President, under the umbrella of which one of the most expensive kinds of butter is sold on the Romanian market (an import butter, produced by the French of Lactalis), takes the fourth place in the top of the best sold butter brands according to the sales value, being overtaken by Albalact, the private brands and Napolact. These five brands have a cumulated market share of 62.2% in terms of value, according to Nielsen. There are also other brands of butter on the market, such as Panda, Milli, Natura, LaDorna (produced by the French of Lactalis), Rarãul (Albalact), Lurpack (imported by Delaco) or Lacto Solomonescu.

Panda is a butter brand significantly more consumed (with reference to the total) by the young respondents (18 – 29 years) and low income per household (<1,500 RON), and significantly more by men than by women. Though the conversion level from knowing to considering would place it on the 5th place, and the one from recent consumption to loyal consumption level on the 4th place, Covalact faces difficulties in converting from considering to recent consumption, a possible explanation being the fact that it is a more difficult to find brand.

Sensitive area A brand diagnosis carried out by ISRA Center shows that the brands Covalact and La Dorna

are in danger of detaching from the group of table butters and fall into the category of niche butter, this being due to the good ability to obtain consumer loyalty, corroborated however with a low ability to achieve trial. The Albalact brand Rarãul is placed, according to the ISRA Center diagnosis, in the area of the brands in difficulty, with a low trial rate and an under market average power to gain consumer loyalty. Rarãul is significantly more known and considered by the respondents from Bucharest.

Milli and Natura are brands significantly more known to and considered by women than men.

Though not specific to this category of products, the vitamin content results in a significant difference of the brand Milli as compared to other brands. President is also significantly better known by women than by men, by young people in comparison with those over the age of 30, and by those with a higher than 3,001 RON per household income as compared to those with a low per household income. Lacto Solomonescu is a brand significantly better known by those with a higher than 3,001 RON per household income as compared to those with a lower per household income.

The offer of Whiteland with the brand Meggle, still in the premium category of butter, is to be noted. As a new brand on the market, Meggle offers, as a novelty on the market, the blend of butter and herbs, distributed as Unt Boutique 5X20 g (Boutique Butter), containing the 5 tiny pieces of butter of 20 g each, packed individually, with different flavours: garlic, herbs and garlic, barbeque.

At the other end of the market segmentation are the cheap products that contain butter only partly. “A major issue we faced in the last year is the entrance of a category of products resulting from a mix of butter and vegetable oil, in similar or closely resembling packages with that of the butter, products that appear on the shelves with a 50% lower price. Unfortunately, most retailers, be that international, local or the traditional store, place these products on the butter shelf, which creates confusion in the perception of the consumers”, says Albalact Marketing Manager, Cristina Miclea for Piaþa Magazine.

The 60-65% fat butter is the most frequently consumed one. There is a significantly higher degree of preference (11%) for the 82% fat butter, as compared to the total (4%) among those with a higher than 3,001 RON per household income. Butter is consumed especially for breakfast and noon, in a significantly higher ratio (57%) as compared to the total of those who have this habit (21%).

Similarly, in this region butter is used significantly more (51%) for frying than in general (14%).

Consumption habits Butter is consumed on an average 1.63 times per week, a significantly higher average than the total recorded in the Criºana-Maramureº area (2 a week), and there is a significant difference between men and women, the latter having a higher frequency of consumption (1.86 as compared to 1.36 for men), as the ISRA Center data show. 41% of the respondents consume butter at least once a week, while one third consume once every two weeks.

Regarding the frequency of purchase, Dobrudgea and the Banat area have lower average values than the total (0.66, respectively 0.69 as compared to a total average of 1.12 times per week). Generally the 200 g packaging is the one preferred by the consumers (68%). The 250 g butter is significantly more consumed as compared to the total in the Oltenia region (40% as compared to 16% with reference to the total), and the 100g in Dobrudgea (22% as compared to 6% with reference to the total).

The people of Oltenia have a much higher (77%) tendency compared to the general one (36%), to decide at the shelf what brand butter to buy. The people from Oltenia (26%) and the Banat area (31%) prefer in a much higher percentage than the average the traditional store for the purchase of butter. The Nielsen data, slightly different from the ISRA Center data (but not different in trend also) show that in the period between August 2012 – July 2013 the highest amount of butter was sold by hypermarkets and discount stores, in a ratio of 83.3%, these being followed by the stores with a surface of more than 40 sq m, which account for 13.8% of the purchase. The rest of the consumption, about 5%, is recorded in the stores with a surface of less then 40 sq m.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

19

repere

dosar

Ioan ªerbãnescu

Industria româneascã a laptelui,

înaintea marii provocãri

„Trebuie sã înþelegem urmãtoarea situaþie: avem trei gãleþi cu lapte – una e plinã jumãtate, alta un sfert, iar a treia tot un sfert. Ca sã mergi mai departe ºi mai comod, pui tot laptele într-o singurã gãleatã. Deci, în momentul în care ai trei capacitãþi de producþie, este normal sã muþi producþia într-o singurã capacitate, ca sã reduci costurile, sã poþi fi competitiv în continuare pe piaþã.” (Dorin Cojocaru, preºedinte al APRIL) Regulile comerciale, asociate (ne)încrederii de sine Piaþa laptelui. O zonã concurenþialã în care s-a negociat(?) întotdeauna „la baionetã”, ºi asta pentru cã, în timp, a existat permanent pericolul unui adevãrat monopol, transpus de marii producãtori. Uniunea Europeanã ºi-a arãtat muºchii prin impunerea limitãrii producþiei, de pe un tãrâm sau altul, însã cariera „cotelor de lapte” va fi ridicatã, din 1 martie 2015. Cât de mult va fi, oare, afectat mersul trenului pe aceastã linie.

Vor fi cãlãtorii-producãtori mulþumiþi de confortul oferit sau vor fi înghesuiþi în locomotiva cu aburi, pentru alimentarea cu cãrbuni a unei vechi mocãniþe.

România, þarã care nu produce mãcar la nivelul stabilit, se aflã într-o situaþie faþã de care orizontul firescului pare tot mai îndepãrtat.

Sectorul laptelui se aratã ca un sistem cu mulþi producãtori mãrunþi ºi cu organizare ce scârþâie puternic, iar vânzãrile directe par sã atragã tot mai mulþi producãtori. Domnul Dorin Cojocaru, preºedintele APRIL, ne prezintã situaþia la rece a laptelui pe care îl dorim cald: „Þara noastrã, cu 1.360.000 de vaci, ar fi putut asigura necesarul pieþei cu mult peste cota de lapte acordatã României, dar 80% din aceste vaci se gãsesc în gospodãriile populaþiei, iar 60% din laptele produs în România este pentru autoconsum, deci nu intrã în circuitul comercial sau în circuitul de procesare. În situaþia asta, din cota României de 1.200.000 de tone, se realizeazã doar 7580%, restul reprezentând lapte materie primã importatã”. ªi în industria laptelui, regula de bazã a tranzacþiilor comerciale, cererea ºi oferta, funcþioneazã la fel de agale ca în celelalte segmente comerciale: „În relaþiile comerciale existã contracte, dar nimeni nu vorbeºte despre infrastructura precarã, de costurile de colectare, de dispersarea largã ºi foarte vastã a fermelor. Într-un fel se face colectarea în sudul þãrii, unde avem ferme mari, altfel se face în zona submontanã sau în nordul Moldovei. Trebuia sã existe o politicã agricolã, o viziune, o proiecþie, încã de acum zece ani, fiindcã ne vom întâlni cu aceastã lichidare a cotelor în 2015.

20

septembrie 2014

Trebuie sã avem mai multã încredere în noi: ne asociem, dar trebuie sã urmãrim întreaga filierã, pentru cã o datã la doi ani (vã reamintesc, în 2009 criza europeanã a laptelui a afectat ºi România) se iveºte un eveniment demn de menþionat, primãvara lui 2012 este ºi primãvara de acum. O datã la doi ani, de la producãtorul de furaje, fermier, procesator, comerciant apar modificãri ºi variaþii pe întreaga filierã. Deci trebuie sã ascultãm experþii în acest domeniu (fermieri, procesatori, analiºti de piaþã, referindu-mã ºi la cei de la Ministerul Agriculturii). Piaþa laptelui este foarte volatilã; în decembrie aveam un preþ foarte bun la lapte materie primã (ferma de vaci era profitabilã), dar dacã nu ºtim sã integrãm acest mecanism al pieþei laptelui, vom fi anihilaþi de produsele finite venite din comunitatea europeanã, iar fermierul va fi decimat prin laptele materie primã, care vine cu cisterna din þãrile Uniunii Europene”, a subliniat preºedintele APRIL.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

21

repere

dosar

E de înþeles astfel cã producþia „fãrã numãr” acordat statelor comunitare, din 2015 impune ca fiecare þarã fie pregãtitã vizavi de costurile greu digerabile din Ungaria, Danemarca sau Germania, spaþii geografice în care laptele are un cost final mai mic existând riscul, pentru România, a „abonamentului la import”.

E drept, criza din 2009 a dus la dispariþia a o treime din producãtorii de lapte. A fost o perioadã destul de agitatã ºi tot pe atunci s-a decis dispariþia cotelor de lapte. Mãrite de la Bruxelles cu câte un procent pe an, urmând sã se renunþe la acestea. Þãri ca România nu au avut prea multe de spus, la momentul negocierii dispariþiei cotelor de lapte; nu au avut prea mult de ales, ºtiau sigur cã, în 2015, va începe o perioadã din care numai competitivitatea ºi proiectele integrate va ameliora situaþia deloc plãcutã din industria lactatelor. Reprezentanþa României de la Bruxelles încearcã totuºi adesea sã obþinã ceva pentru 2015.

Cu toate acestea, existã destule scenarii pozitive, conform cãrora pieþele emergente (ex. China sau India) ar putea absorbi surplusul de produse lactate, fãrã ca aceste scenarii sã ia locul pesimismului, conform cãrora producþia crescutã brusc la nivel european ar putea sã ducã la o scãdere abruptã a preþurilor. Oare înseamnã asta invadarea României cu produse din alte state?

„Problema principalã este costul de producþie, atât în fermã, cât ºi la procesare. În România, aste e problema principalã. Oricât de mult lapte am avea (puþin, mult), oricât de mare sau micã ar fi oferta, noi nu putem fi competitivi pe celelalte pieþe. Cã e China, Europa sau nordul Africii... noi avem costuri de producþie ridicate. Aici, vin ºi amintesc: utilitãþi, materii prime, tot felul de taxe ºi impozite. Singurul lucru bun pe care l-a fãcut Europa, a fost sã permitã mai multã flexibilitate noului PNDR, a fondurilor, adicã sã aplici niºte mãsuri personalizate pe fiecare þarã”, este de pãrere Dorin Cojocaru.

De la Bruxelles se vede în aceeaºi notã La rândul sãu, comisarul european Dacian Cioloº atrãgea atenþia cã eliminarea cotelor de lapte din Uniunea Europeanã, începând cu anul 2015, ar putea avea un impact negativ în zonele în care acest sector este fragil. De la Bruxelles, comisarul european a atras de nenumãrate ori atenþia cã ºi fermierii români riscã sã piardã pe piaþa laptelui, cu rigori mult mai dure, dacã autoritãþile nu vor lua mãsuri în viitorul apropiat.

Dacian Cioloº opina la începutul toamnei cã situaþiile pot fi foarte diverse, iar instrumentele aflate la dispoziþia instituþiilor Uniunii Europene trebuie sã rãspundã tuturor. În privinþa României, acesta considera cã situaþiile apreciazã cã nu eliminarea cotelor reprezintã problema principalã. „România nu utilizeazã aproape nici jumãtate din cota de lapte care i-a fost alocatã. Deci, în România nu eliminarea cotelor de lapte este problema directã. Poate sã fie o problemã indirectã, în sensul cã, eliminând cotele de lapte, poate sã existe producþie care sã vinã din afara României ºi sã concureze producþia din România”, adãuga Dacian Cioloº.

Comisarul pentru agriculturã era de pãrere cã România are nevoie de un proces mai rapid de organizare ºi restructurare în domeniu, iar noua politicã agricolã comunã oferã deja instrumentele necesare.

22

septembrie 2014

Susþinând indirect concluziile exprimate de comisarul european Dacian Cioloº, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a þinut sã asigure personal, în 27 august 2014, cã fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar, în perioada 2014-2020, printr-un subprogram special, considerând acest sector drept o provocare pentru România: „În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru cã va fi o competiþie foarte puternicã pe importurile de lapte. ºi în momentul de faþã, foarte multe întreprinderi din Transilvania importã, din pãcate, lapte din Ungaria, pentru cã nu existã suficient lapte care sã corespundã calitativ. ºi cred cã ar trebui sã intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Un subprogram dã semne în sector Dupã atâtea sãgeþi primite în plin de industria laptelui, raze fragile se aratã totuºi spre acest sector dinspre Ministerul Agriculturii, care îºi asumã, la sfârºit de toamnã, responsabilitatea pentru un subprogram dedicat acestei ramuri, pregãtind-o temeinic pentru viitorul apropiat: 2014-2020.

cel din alte state membre. De asemenea, am obþinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri, pe care îi vom ajuta sã îºi deschidã afaceri în mediul rural”, a menþionat ministrul Agriculturii.

jini toate proiectele integrate de dezvoltare, îndeosebi în zone greu accesibile, dar cu potenþial bogat din punct de vedere agricol, al mediului ºi cultural.

Acesta s-a arãtat convins cã, în 2015, agricultorii din România vor beneficia de un sprijin aparte, mizând pe stimularea fermelor de familie ºi a fermelor medii. În opinia sa, plãþile vor creºte pânã în 2020, eliminând totodatã pârghiile negre ale nefuncþionalitãþii sistemului. La nivelul MADR, „se pune accent pe lapte pentru cã este un pariu pe care îl avem cu celelalte state ºi care va începe din 2015, dar trebuie sã demarãm pregãtirile, din 2014”, a subliniat Daniel Constantin. El a mai spus cã, pe aceastã linie, mai existã un program dedicat zonelor montane, în care statul va spri-

În acelaºi timp, fermierii, în marea lor majoritate, sunt conºtienþi cã ºocul exponenþial aºteptat în 2015 poate fi contracarat prin organizare ºi asociere în structuri care sã poatã oferi echilibru economic întregului lanþ productiv: de la fermã pânã la veriga valorificãrii finale. Ca aceste instrumente sã funcþioneze, este nevoie de transparenþã ºi o analizã aprofundatã, acest lucru presupunând implicarea sectorului, la nivel regional ºi naþional. Trebuie, de asemenea, scoase în evidenþã modalitãþi fezabile din punct de vedere tehnic, economic, bugetar ºi politic.

Oficialii guvernamentali asigurã pe cei implicaþi în industria lactatelor cã vor pune în practicã proiectele integrate: producþie, procesare, distribuþie, în toate localitãþile unde producþia de lapte îºi gãseºte loc. Totodatã. Reprezentanþii Ministerului Agriculturii îºi asumã perspectiva acelor proiecte consolidate, fie cã e vorba de cooperative agricole, asociaþii de fermieri sau fermieri individuali, care au, lângã unitatea de producþie, unitãþi mici de procesare, mici centre de colectare sau depozite.

Acesta a mai spus cã, deocamdatã, nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menþionat cã, în toamna acestui an, vor fi prezentate toate schemele de finanþare pentru 2014-2020, în acord cu Politica Agricolã Comunã: „Cred cã, în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloº a fost extrem de activ, am putut obþine câteva lucruri bune. Am reuºit sã obþinem suplimentarea cu fonduri de tranziþie pentru fermieri, altfel aceºtia rãmâneau la un nivel mai mic decât

revista specialiºtilor din industria lactatelor

23

guiding references

file

Ioan ªerbãnescu

The Romanian milk industry,

before the great challenge „We must understand the following issue: we have three buckets of milk – one is half full, another is a quarter full, and the third a quarter full again. To go further and more comfortably, you put the entire milk in one bucket. Therefore, when you have three production capacities, it is natural to move the production in one capacity, to reduce costs, to be able to continue to be competitive on the market.” (Dorin Cojocaru, president of APRIL) Commercial rules, associated to the (non) self confidence The milk market. A competitive area where bargaining(?) has always been done „at the bayonet”, and this because, in time, there always existed the danger of a real monopoly, implemented by the major manufacturers. The European Union exposed its muscles by imposing limitations on the output, from a realm or another, but the career of the „milk quota” will end as of March 1, 2015.

How much will the train timetable be affected on this route? Will the passengers-manufacturers be satisfied with the comfort offered or will they be crammed into the steam engine, for the coal fueling of an old Mocaniþa first generation train?

Romania, a country that does not produce at least at the established level, is in such a situation from which the normality horizon seems more and more distant. The milk sector looks like a system with many small manufacturers and with an organization that squeaks from all its hinges, and direct sales seem to be attractive to more and more manufacturers. Mr. Dorin Cojocaru, president of APRIL describes the cold case of the milk we want warm: „Our country, with 1,360,000 cows, could have provided the necessary quantity for the market well above the milk quota allocated to Romania, but 80% of these cows are in the population’s households, and 60% of the milk produced in Romania is for selfconsumption, therefore does not enters the commercial or processing circuit. Under this circumstance, out of Romania’s quota of 1,200,000 tons only 75-80% is achieved, while the rest is milk imported raw material”.

24

septembrie 2014

In the dairy industry, the basic rule of business transactions, the supply and the demand works as slowly- paced as in the other commercial segments: „In trade relations there are contracts, but nobody speaks about the precarious infrastructure, about the collection costs, about the large and wide dispersion of farms. Collection is done in a certain manner in the south, where we have large farms, and differently in the sub-mountainous area or in the northern Moldavia. There should have existed an agricultural policy, a vision, a projection ten years ago, because we will meet this quota liquidation in 2015.

It is understandable that the „no number” production granted to the Community states as of 2015 requires each country be prepared for the costs hard to digest from Hungary, Denmark or Germany, geographic areas where milk has a lower final cost, with the risk for Romania of „import subscription”.

It’s true, the recession in 2009 resulted in the disappearance of one third of the milk producers. It was a pretty hectic period and almost in the same period the disappearance of milk quotas was decided. Increased from Brusselles by one percent per year, to give up to them in the end. Countries like Romania could not say much at the time when the milk quotas disappearance was negotiated; they did not have much choice, they knew for sure that in 2015 a period will start when only competitiveness and integrated projects will improve the situation at all pleasant in the dairy industry.

Romania’s agency in Brusselles is still trying to obtain something for 2015.

We must have more confidence in ourselves: we associate, but we must follow and monitor the entire route, because once in two years (I remind you, in 2009 the European milk crisis affected Romania too) there occurs a worth mentioning event, the 2012 spring is the spring that is now. Every two years, starting with the feed manufacturer, farmer, processor, trader, modifications and variations occur throughout the supply chain. Therefore, we must listen to the experts in this field (farmers, processors, market analysts, and I refer also to those in the Ministry of Agriculture).

The milk market is very volatile; in December we had a very good price for the milk raw materia (the cows farm was profitable), but if we do not know how to integrate this milk market mechanism, we will be annihilated by the finished products coming from the European Community and the farmer will be decimated by the raw material milk, that comes by tank from the European Union countries”, emphasized the president of APRIL.

Nevertheless, there are plenty of positive scenarios, according to which the emerging markets (e.g China or India) could absorb the dairy products surplus, without such scenarios take the place of pessimism, according to which the production suddenly increased at the European level might result in a sharp prices drop. Does that mean Romania will be invaded with products from other states?

A subprogram gives signs in this sector After so many arrows received in full by the milk industry, fragile rays are however seen in this sector from the Ministry of Agriculture, which assumes, at the autumn end, stress on a subprogram dedicated to this branch, preparing it thoroughly for the near future: 2014-2020.

Governmental officials assure the people involved in the dairy industry that they will implement the integrated projects: production, processing, distribution, in all localities where milk production

finds its place. Moreover, the representatives of the Ministry of Agriculture assume the perspective of those consolidated projects, be it agricultural cooperatives, farmers’ associations or individual farmers, who have small processing units, small collection centres or warehouses near the production unit.

Indirectly supporting the conclusions expressed by the European commissioner Dacian Cioloº, the minister for Agriculture, Daniel Constantin, personally wished to give assurances, on August 27, 2014, that the dairy farms might be supported financially, in the period 2014-2020, by a special subprogram, deeming this sector as a challenge for Romania: „In 2015, milk quotas will be abolished, and the challenge Romania has might be right in this sector, because there will be a very strong competition on milk imports.

Even currently very many businesses in Transilvania import, unfortunately, milk from Hungary, because there exists not enough milk to meet the quality. And I think we should come with a

„The main problem is the production cost, both in the farm, as well as for processing. In Romania, this is the main problem. No matter how much milk we would have (little, much), no matter how big or small the offer would be, we cannot be competitive on the other markets.

Be it China, Europe or the north of Africa... we have high production costs. Here, I remind: utilities, raw materials, all kinds of charges and taxes. The only good things Europe did, was to allow more flexibility to the new PNDR, to funds, namely to apply some customized measures for each country”, believes Dorin Cojocaru.

From Brusselles, the situation is seen in the same vein At his turn, the European Commissioner Dacian Cioloº was warning that abolition of milk quotas in the EU as of 2015, might have a negative impact in the areas where this sector is fragile. From Brusselles, the European commissioner repeatedly pointed out that also the Romanian farmers risk to lose on the milk market, with much tougher rigors, if the authorities will not take steps in the near future.

Dacian Cioloº asserted at the beginning of the autumn that situations may be very diverse and the instruments available for the institutions of the European Union must meet the requirements of all. As to Romania, he believes that it is not the abolition of quotas the main problem. „Romania uses not even almost half of the milk quota allocated to it. Therefore, in Romania the direct problem is not the abolition of milk quotas. It may be an indirect problem, in that, by abolishing the milk quotas, there may exist an output to come from outside Romania and to compete the output in Romania”, added Dacian Cioloº.

The Commissioner for agriculture believed that Romania needs a faster organization and restructuring process in this field, and the new common agricultural policy already offers the necessary instruments.

subprogram for this sector”, stated the minister for Agriculture, Daniel Constantin.

The same also said that, for now, it has not been determined how this support will be allocated, but he mentioned that, in the autumn of this year, the schemes for 2014-2020 will be introduced, consistent with the Common Agricultural Policy: „I believe that further to the negotiations that took place at the Council level, where the European commissioner Dacian Cioloº was extremely active, we managed to obtain a few good things. We managed to obtain additional transition funds for farmers, otherwise they were going to remain at a lower level than that in other member states.

We also obtained benefits on the young farmers component, farmers whom we will help to start business in the rural areas”, mentioned the minister for Agriculture.

The same minister seemed sure that in 2015, the Romanian farmers will benefit from a special support, relying on the stimulation of family farms and medium-size farms. In his opinion, payments will increase by 2020, eliminating at the same time the black levers of system non-functionality.

At the level of MARD (Ministry of Agriculture and Rural Development), „the focus is on milk because it is a bet we have with the other countries and which will start as of 2015, but we need to start preparations in 2014”, underlined Daniel Constantin. He also said that, in this line, thre is also a program dedicated to the mountain areas, where the state will support all integrated development projects, especially in ares that are hard to reach, but potentially rich in terms of agriculture, environment and culture.

At the same time, most of the farmers are aware that the exponential shock expected in 2015 may be counter-balanced by organization and association in structures capable to provide economic balance to the entire productive chain: from the farm up to the final exploitation shackle. For these instruments to work, transparency and a thorough analysis are required, which requires the sector involvement, at regional and national level. At the same time, it is necessary to highlight the feasible ways from the technical, economic, budgetary and political point of view.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

25

repere

analizã

Alexandru Peligrad

Nivel scãzut al consumului,

situaþie delicatã a industriei

Consumul de lactate din retailul modern din România este dominat, din punctul de vedere al volumului (litri ºi kilograme) de categoriile lapte (43%), iaurturi (24%) ºi brânzeturi (16%), conform datelor din 2013 furnizate de RetailZoom prin monitorizarea marilor reþele de magazine: Billa, Carrefour, Market, Cora, Metro, XXL Mega Discount, Mega Image inclusiv Shop&Go, Penny, Profi (date citate de Revista Piaþa). La nivel naþional, însã, cifrele sunt mai greu de estimat având în vedere autoconsumul ºi achiziþiile direct de la fermier.

Brânzeturile dominã piaþa Din punctul de vedere al valorii vânzãrilor ordinea se modificã, brânzeturile adjudecându-ºi primul loc (44%) pe o piaþã de circa 2,2 miliarde euro (lapte ºi produse lactate industrializate, cifra necuprinzând ºi autoconsumul sau consumul direct de la fermier), urmate de iaurturi (19%), lapte (17%), unt ºi smântânã (câte 8%), sana, lapte bãtut ºi kefir (4%, cumulat).

Ierarhia valoricã arãtatã de RetailZoom pentru marile reþele de magazine este de altfel apropiatã de cea relevatã de compania de cercetare a pieþei Nielsen, doi ani mai devreme, pentru întreaga piaþã româneascã, unde brânzeturile dominau, de asemenea, domeniul din punct de vedere valoric (cu o cotã de 39,5%), urmate de iaurturi (25,6%), lapte de consum (15,6%) ºi alte produse lactate (19,3%).

Un studiu al Euromonitor International (EI) aratã cã românii sunt pe penultimul loc în Europa, în privinþa consumului de lapte industrializat (ambalat) cu 12,6 l/an/locuitor, doar bulgarii consumând mai puþin (9,2 l/an), în timp ce media Europei de Est este de 33,5 l/ an, iar consumul mediu în Europa Occidentalã este de 67,5 l/an/locuitor. Primele þãri europene la consumul de lapte de vacã ambalat sunt Irlanda (145 de litri anual), Finlanda (124 l/an), Suedia (92 l/an) ºi Spania (89 l/an). La polul opus, ultimele trei locuri sunt ocupate de Cipru (23 l/an/locuitor) ºi România ºi Bulgaria.

Din cele 2,2 miliarde de euro, soldul balanþei comerciale (produsele pe care le importãm minus produsele exportate = produse care se consumã efectiv pe piaþa româneascã) reprezintã circa 11% din piaþa produselor lactate industrializate (aproximativ 250 de milioane de euro).

Penultimii în UE la consumul de lapte ambalat Totuºi, ponderea mare deþinutã de laptele de bãut în totalul pieþei de produse lactate (din punctul de vedere al volumului) se coreleazã, în mod paradoxal poate, cu un nivel scãzut al consumului de lapte industrializat, fapt explicabil prin ponderea mare a autoconsumului ºi al achiziþionãrii unor volume mari direct de la fermieri sau din pieþe.

26

septembrie 2014

Vânzãrile mari de lapte neindustrializat sunt rezultatul percepþiei românilor cã acesta este mai proaspãt, mai natural ºi mai sãnãtos în comparaþie cu laptele ambalat. Cu toate acestea, segmentul laptelui de consum ambalat se va extinde în anii urmãtori, apreciazã analiºtii Euromonitor International, beneficiind în principal de extinderea marilor lanþuri de distribuitori, care au spaþii mari de depozitare ºi care, de asemenea, pot încuraja prin mijloace specifice de marketing schimbarea obiceiurilor de cumpãrare în sensul achiziþionãrii acestui sortiment. În 2007, odatã cu aderarea þãrii noastre la UE, României i s-a aprobat o cotã de lapte de vacã de 3,3 miliarde litri, din care doar 1,2 miliarde litri constituia lapte livrat cãtre procesatori (cota va fi eliminatã începând cu 2015).

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

27

repere

analizã Consumul de produse lactate lichide în România (milioane/litri)*

Albalact SA (cu brandurile Zuzu ºi Rarãul), FrieslandCampina Romania SA (cu Napolact, Milli ºi Oké) ºi Lactalis (cu La Dorna) dominã practic fãrã nici o opoziþie semnificativã segmentul laptelui industrializat de consum. În 2012 ºi 2013, cei trei actori principali ai segmentului erau prezenþi cu toatã gama de produse de gen (laptele proaspãt, laptele pasteurizat, lapte UHT, lapte cu arome) ºi beneficiau de o distribuþie excelentã, conform aprecierilor celor de la Euromonitor International.

Piaþa laptelui, dominatã de mãrcile strãine Laptele de consum este, segmentul unde penetrarea produselor din import este cea mai ridicatã. Astfel, ponderea laptelui dulce de consum românesc (ambalat) în vânzãrile magazinelor era în 2012 de 63%, potrivit datelor Consiliului Concurenþei. Laptele de bãut este de aºteptat sã continuie sã arate rate de creºtere bune în urmãtorii ani, susþinute de consumul tradiþional ºi de popularitatea de care se bucurã consumul de lapte proaspãt ºi pasteurizat. Consumul de lapte din resurse proprii ºi achiziþionarea de lapte proaspãt direct de la producãtori vor avea însã ºi în anii urmãtori o pondere însemnatã pe piaþa româneascã, considerã specialiºtii EI.

Producãtorii care vând lapte crud direct cãtre consumatorul final în pieþe trebuie sã deþinã fiºe de sãnãtate, care sã ateste starea de sãnãtate a animalelor de la care a fost obþinut laptele, completate de cãtre medicii veterinari din localitãþile de origine ºi un buletin de analizã care sã ateste conformitatea produsului, cu cerinþele legislaþiei naþionale ºi UE. Creºtere sub potenþial la iaurturi ªi în ceea ce priveºte iaurtul ºi laptele bãtut, românii se aflã pe penultimul loc în Europa, cu 8,1 kg/an/locuitor, în timp ce media Europei de Est este de 12,1 kg/an/locuitor, iar cea a Europei Occidentale este de 19 kg/an. Având în vedere acest decalaj este de aºteptat ca iaurturile ºi bãuturile din lapte acru sã înregistreze o expansiune puternicã în urmãtorii ani, þinând cont ºi de tradiþia de consum. Mãrirea consumului pe aceastã categorie de produse lactate va fi susþinutã în acest an atât de gradul înalt de popularitate de care se bucurã iaurturile ºi produsele similare acestuia, cât ºi de extinderea comerþului modern cu amãnuntul. De fapt, marile reþele de magazine au contribuit semnificativ la prezenþa pe piaþã a unei oferte diversificate ºi a unui mare numãr de producãtori (chiar de dimensiuni mai mici), ceea ce a condus la creºterea competiþiei ºi la existenþa unei game largi de produse pe toate palierele de preþ.

Danone a fost liderul incontestabil al categoriei atât în anii 2012 ºi 2013, cât ºi în anii anteriori, profitând de reþeaua extinsã de distribuþie ºi de campaniile de publicitate numeroase ºi agresive.

Faptul cã firma se concentreazã în principal pe producþia de iaurturi ºi de bãuturi din lapte acru a contribuit de asemenea, la succesul sãu. Concurenþii sãi, precum FrieslandCampina România SA, Albalact SA, Napolact SA, Covalact SA ºi Muller Dairy RO SRL se aflã la o distanþã apreciabilã în spatele sãu în ciuda propriilor campanii de publicitate ºi a expunerii de care se bucurã pe cele mai multe dintre canalele semnificative de distribuþie.

28

septembrie 2014

CATEGORIA

2010

2011

Produse lactate lichide**

811

768

Lapte simplu**

737

690

Alte produse lactate lichide (sana, kefir, iaurt)

74

78

Produse lactate lichide UHT

96

97

Lapte UHT

89

90

Alte produse lactate lichide UHT

7

7

*Sursa: Tetra Pak Indexul Lactatelor; ** include ºi lapte neprocesat

”Revenirea economiei la o creºtere durabilã este de aºteptat sã contribuie, de asemenea, la creºterea încrederii consumatorilor, fapt ce ar putea contribui la achiziþii mai mari de lapte ambalat în detrimentul laptelui neprocesat. Totuºi, acest proces va dura. Îngrijorãrile cu privire la sãnãtatea surselor de lapte proaspãt ar putea accelera acceptarea de cãtre consumatori a laptelui ambalat în detrimentul laptelui proaspãt achiziþionat de la fermieri, dar numai o mãrire a veniturilor ar putea duce la crearea unui client mai educat ºi mai conºtient, care sã aleagã laptele industrializat,” explicã specialiºtii.

europene, fiind în medie de doar 4-4,5 kilograme pe locuitor. Segmentul este de aºteptat sã înregistreze o uºoarã creºtere, de 2% anual în volum, în 2014 ºi 2015, comparativ cu anii anteriori, fapt pozitiv având în vedere cã domeniul a trecut printr-o lungã perioadã de declin. Alternativa la piaþa industrializatã – brânza produsã în casã sau achiziþionatã în pieþe sau direct de la fermieri - va continua sã joace un rol important în special în ceea ce priveºte zona ruralã ºi oraºele mici.

Prognozele cu privire la economia româneascã indicã o creºtere atât în anul curent, cât ºi în 2015, dar sub potenþial, potrivit analiºtilor. Însã chiar ºi în cazul creºterii economice, veniturile vor cunoaºte o recuperare mai lentã decât economia, cu rezultate asupra puterii de cumpãrare a consumatorilor, care este de aºteptat sã rãmânã redusã, pe medie, la nivelul întregii þãri, cu excepþia Bucureºtiului ºi a altor câtorva oraºe mari cu activitate economicã mai intensã. În consecinþã, consumul de iaurt ºi produse din lapte acru este de aºteptat sã creascã pe parcursul perioadei de prognozã, dar sub potenþial, având în vedere, ponderea mare a populaþiei

care trãieºte în mediul rural ºi care în mod tradiþional este consumatoare de produse lactate din resurse proprii (fapt care genereazã o anume stabilitate a pieþei din punctul de vedere al cantitãþilor consumate).

Creºtere uºoarã la brânza ambalatã Consumul de brânzeturi din România evaluat de actorii ºi analiºtii pieþei la circa 80.000 – 90.000 tone pe an (doar brânzeturile industrializate) ºi la circa 900-950 de milioane de euro (inclusiv brânza topitã ºi cremele de brânzãm care deþin circa 16-18% din piaþa brânzeturilor) se situeazã încã la un nivel redus comparativ cu alte þãri

Hochland România ºi-a pãstrat poziþia de lider în 2012 ºi 2013, pe aceastã categorie datoritã, în principal, poziþiei de lider incontestabil pe segmentul brânzei topite ºi a locului doi deþinut pe segmentul brânzei tari ambalate. Produsele importate ale companiei Hochland Camembert, Brie ºi Bleu au contribuit ºi ele (dar în mãsurã mai micã) la poziþia de lider a firmei, în condiþiile în care piaþa de brânzã moale este destul de micã în România. ªi în cazul brânzeturilor, aºteptata evoluþie pozitivã a economiei româneºti va reprezenta un stimulent pentru consumatori în vederea creºterii consumului de alimente, inclusiv al brânzei industrializate, care, în ochii consumatorilor cu venituri mici apare ca fiind un produs cu un anumit grad de sofisticare.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

29

guiding references

analysis

Alexandru Peligrad

Low consumption,

sensitive situation of the industry

The dairy product consumption in the Romanian retail of today is dominated from the viewpoint of the volume (in litre and kilogram) by the categories of milk (43%), yoghurt (24%) and cheese (16%), according to the 2013 data supplied by RetailZoom through monitoring the big chains of supermarkets: Billa, Carrefour, Market, Cora, Metro, XXL Mega Discount, Mega Image including Shop&Go, Penny, Profi (data quoted by Revista Piaþa [The Market Magazine]). Nationally though, the figures are much more difficult to estimate, taking into account self-consumption and purchases directly from the farmer.

Cheese products dominate the market From the point of view of sales values, the order changes, cheese products taking the first place (44%) on an approximately 2.2 billion Euro market (milk and industrialized dairy products, where the figure does not include self-consumption and consumption directly from the farmer), followed by yoghurt (19%), milk (17%), butter and sour cream (8% each), sana cultured milk, curd and kefir (4%, cumulated value).

The hierarchic value shown by RetailZoom for the big supermarket chains is nonetheless close to that shown two years earlier by Nielsen, the market research company, for the entire Romanian market, where the cheese products had dominated the field also from the point of view of value (with a 39.5% share), followed by yoghurt (25.6%), milk for consumption (15.6%) and other dairy products (19.3%).

Out of the 2.2 billion Euro, the trade balance (the products we import minus the exported products = products that are actually consumed on the Romanian market) is about 11% of the industrialized dairy market product (approximately 250 million Euro).

The last but one in the EU at packaged milk consumption Still, the considerable weight of curd in the total dairy market (from the perspective of volume) is, maybe paradoxically, correlated to a low level of industrialized milk consumption, explicable through the big share of self-consumption and purchase of big volumes directly from the farmers of market places.

30

septembrie 2014

A Euromonitor International (EI) study shows that the Romanians are the last but one in Europe when it comes to industrialized (packaged) milk consumption, with 12.6 l/year/person, only the Bulgarians consuming less (9.2 l/year), while the Eastern European average is 33.5 l/year, and the average Western European consumption is 67.5 l/year/person. The top European countries in packaged cow milk consumption are Ireland (145 l/year), Finland (124 l/year), Sweden (92 l/year) and Spain (89 l/year). On the opposite end, the last places are taken by Cyprus (23 l/year/person) and Romania and Bulgaria.

The big sales of non-industrialized milk are the result of the Romanians’ perception that such milk is fresher, more natural and healthier than the packaged milk. Nonetheless, Euromonitor International analysts believe that the consumer packaged milk segment will grow in the following years, benefitting mainly from the growth of the big distributor chains that have large storage places and can also encourage through specific marketing means the change of shopping habits for the purchase of this type of product. In 2007, with the accession of our country to the EU, a 3.3 billion litre cow milk quota was approved for Romania, of which only 1.2 billion litres were milk delivered to the processors (the quota will be abolished as of 2015).

Albalact SA (with the brands Zuzu and Rarãul), FrieslandCampina Romania SA (with Napolact, Milli and Oké) and Lactalis (with La Dorna) are practically without any opposition on the consumer industrialized milk segment. In 2012 and 2013 the three main players of the segment were present with the whole range of these pro-

ducts (fresh milk, pasteurised milk, UHT milk, flavoured milk) and benefitted from an excellent distribution, according to the assessment of Euromonitor International.

The dairy market, dominated by the foreign brands Consumer milk is the segment where the penetration of the import products is the highest.

Thus, the share of Romanian (packaged) sweet consumer milk in the sales of the stores was 63% in 2012 according to the data of the Competition Council. The milk for drinking is expected to continue the good annual growth rates in the following years, supported by the traditional consumption and the popularity of drinking fresh and pasteurized milk. According the EI specialists, milk consumption from own resources and purchasing fresh milk directly from the producers will, however, continue to have a significant share of the Romanian market in the following years, too.

Danone a fost liderul incontestabil al categoriei atât în anii 2012 ºi 2013, cât ºi în anii anteriori, profitând de reþeaua extinsã de distribuþie ºi de campaniile de publicitate numeroase ºi agresive.

Faptul cã firma se concentreazã în principal pe producþia de iaurturi ºi de bãuturi din lapte acru a contribuit de asemenea, la succesul sãu. Concurenþii sãi, precum FrieslandCampina România SA, Albalact SA, Napolact SA, Covalact SA ºi Muller Dairy RO SRL se aflã la o distanþã apreciabilã în spatele sãu în ciuda propriilor campanii de publicitate ºi a expunerii de care se bucurã pe cele mai multe dintre canalele semnificative de distribuþie.

The producers that sell raw milk in the market directly to the end consumer must have technical disease cards that certify the health of the animals providing the milk, cards filled in by the veterinarians at the place of origin, and also lab test results certifying the compliance of the product with the national and EU requirements.

Under potential growth with yoghurt As for yoghurt and curd, too, the Romanians are on the last but one place in Europe, with 8.1 kg/year/person, while Eastern European the average is 12.1 kg/year/person, and the Western European is 19 kg/year. Taking this gap into account, it is expected the yoghurts and sour milk drinks to see a strong growth in the following years, taking also into account the consumption tradition. The increase of consumption for this category of products will be supported this year by the high degree of popularity yoghurts and similar products enjoy, as well as by the growth of modern retail sale.

Actually, the big retail chains have contributed significantly to the presence of a diversified offer on the market and of a large number of producers (even smaller ones), which led to increased competition and the existence of a wide variety of products of all levels of price.

The forecasts regarding the Romanian economy indicate a growth both for the current year and for 2015, yet under potential, according to analysts. But even in case of economic growth the revenues will catch up slower than the economy, with an impact on the purchasing power of the consumers, which is expected to be low, except for Bucharest and a few other

big cities with more intense economic activity.

Consequently, the yoghurt and sour milk product consumption is expected to pick up during the forecast period, but under potential, taking into account the high percentage of rural population, who are traditional consumers of dairy products from their own resource (which generates a certain stability in the market from the point of view of consumed amounts).

Slight growth in packaged cheese The cheese product consumption in Romania assessed by the players and analysts of the market to about 80,000 – 90,000 tons per year (only industrialized cheese) and to about 900950 million Euro (including process cheese and cheese creams that have a market share of about 16-18% of the cheese product market) are still at a low level as compared to other European countries, being on average only 4-4.5 kilograms per person. The segment is expected to grow slightly, by 2% per year in volume in 2014 and 2015, as compared to the pervious years, which is positive, taking into account that the field went through a long period of decline.

The alternative to the industrialized market – home made cheese or cheese purchased in the market or directly from the farmer – will continue to play an important role especially in the rural area and in small towns.

Hochland Romania kept its position as a leader in this category 2012 and 2013 especially that of indisputable leader in process cheese and second place in packaged hard cheese. The import products of the company – Hochland Camembert, Brie and Bleu – have also contributed (but to a lower extent) to the leader position of the company, under the conditions that the soft cheese market is fairly small in Romania. In the case of cheese products also the expected positive evolution of the Romanian economy will be an incentive for the consumers in terms of increasing food consumption, including industrial cheese that for the low income consumer seems to be a somewhat sophisticated product.

Specialists explain,”The recovery of the economy to a sustainable growth is expected to contribute also to the increase of consumers’ trust, which might contribute to a growth in the purchase of packaged milk over unprocessed milk. However, this process will take time. The concerns regarding the health of the sources of fresh milk could speed up consumers’ acceptance of packaged milk over fresh milk purchased from farmers, but only an increase in the income may lead to creating a more educated and mindful customer that would choose industrialized milk.”

Liquid dairy product consumption in Romania (million/litre) CATEGORY

2010

2011

Liquid dairy products**

811

768

Simple milk**

737

690

Other liquid dairy products (sana cultured milk, kefir, yoghurt)

74

78

UHT liquid dairy products

96

97

UHT milk

89

90

Other UHT liquid dairy products

7

7

*Source: Tetra Pak Dairy Index; ** includes also unprocessed milk

revista specialiºtilor din industria lactatelor

31

repere

reportaj

Dar din dar se face Rai:

comunitãþile cu potenþial de dezvoltare au fost ajutate prin programul Danone „O ºansã pentru familia ta” 170 de vãcuþe gestante au ajuns la 170 de familii nevoiaºe din judeþul Teleorman, Belin (judeþul Covasna) ºi Cocorãºtii Colþ (judeþul Prahova), iar comunitãþile au fost dotate, pentru prima oarã în România, cu 16 staþii de muls mobile pentru a asigura cea mai bunã calitate a laptelui colectat. Prima viþeluºã nãscutã a fost, la rândul sãu, oferitã altei familii. Astfel, darul iniþial se multiplicã, iar lanþul beneficiarilor creºte. Pe scurt, aceasta este descrierea programului socio-economic „O ºansã pentru familia ta”, demarat de Danone România împreunã cu Fundaþia Heifer România ºi cu sprijinul fondului de investiþii Danone Ecosystem.

În fabrica din Bucureºti, Danone face iaurturi cu lapte proaspãt de cea mai bunã calitate, colectat zilnic de la fermierii din România. De aceea, compania investeºte constant în susþinerea producþiei locale de lapte prin diferite programe, dezvoltând o relaþie de tip câºtig-câºtig cu fermierii cu care colaboreazã. Având în vedere cã drumul laptelui pânã devine iaurt este lung, calitatea laptelui este analizatã repetat pe parcursul acestui proces pentru a se asigura utilizarea a tot ce este mai bun în iaurturile Danone. Definit scurt, în doar trei cuvinte, iaurtul înseamnã „lapte cu fermenþi” ºi tocmai de aceea iaurtul bun se obþine din lapte de cea mai bunã calitate.

Iniþiat în octombrie 2012, proiectul-pilot este destinat comunitãþilor de mici fermieri din zonele cu potenþial de dezvoltare redus, încurajând gospodarii sã devinã antreprenori ºi sã se asocieze pentru a avea afaceri profitabile pe termen lung. Scopul acestui proiect constã în a încuraja producþia de lapte de calitate ºi de dezvoltare socialã a comunitãþilor locale ºi include ºi o componentã de instruire a gospodarilor privind sãnãtatea, nutriþia, îngrijirea ºi mulsul vãcuþelor, pentru a obþine lapte conform cu cerinþele de calitate ale Uniunii Europene. Pe durata celor 3 ani de desfãºurare a proiectului, 800 de familii cu venituri mici vor beneficia de roadele programu32

septembrie 2014

lui „O ºansã pentru familia ta”, a cãrui investiþie se ridicã la peste 2 milioane de euro.

Alt proiect de succes pentru dezvoltarea socialã a comunitãþilor este programul „Spre Vest”, lansat încã din anul 2006 prin care se acordã susþinere fermierilor pentru dezvoltarea ºi modernizarea afacerilor. Existã mai multe forme de suport, de la plata laptelui în avans pentru 12 luni (fãrã dobândã), la sprijin pentru cumpãrarea a peste 3000 vaci de lapte, de rasã, sau 20 noi echipamente de muls ºi în general preþuri mai bune pentru echipamente, cu sprijinul Grupului Danone.

Ce înseamnã calitatea laptelui?

Calitatea laptelui înseamnã în primul rând un numãr redus de germeni în laptele crud, reflectat în menþinerea caracteristicilor nutritive ºi organoleptice ale laptelui ºi, în final, într-un produs lactat pur ºi hrãnitor, cu o duratã de viaþã mult mai mare.

Astfel, un lapte bun este o sursã valoroasã de minerale (în principal calciu), conþine grãsimi pe bazã de acizi graºi cu lanþ scurt, glucide specifice (lactozã), proteine, grãsimi, nutrienþi. Ca sã se obþinã tot ce-i mai bun din lapte, la Danone, calitatea lui este analizatã repetat pe parcursul transportului de la fermã la fabricã.

Cum se face iaurtul Danone?

Pentru a transforma laptele în iaurt se foloseºte tehnologia actualã cu tot ce are mai bun, în plus compania Danone se ghideazã dupã cele mai stricte reguli de igienã, siguranþã alimentarã ºi calitate a reþetelor ºi ingredientelor. Pe scurt, etapele de obþinere a iaurtului sunt aceleaºi ca în cazul iaurtului fãcut în casã: laptele crud este pasteurizat (un fel de fierbere controlatã) ºi rãcit, apoi i se adaugã fermenþi (bacteriile lactice benefice). Urmeazã fermentarea pentru câteva ore, dupã care este rãcit la circa 4°C. Prima etapã de prelucrare este pasteurizarea, un proces obligatoriu, care se foloseºte pe scarã

largã în întreaga industrie a lactatelor. Acesta presupune încãlzirea laptelui care asigurã distrugerea bacteriilor fãrã a afecta proprietãþile fizico-chimice ale laptelui. Urmeazã adãugarea fermenþilor în lapte, care au forma unor bobite albe ºi reprezintã de fapt iaurturi concentrate ºi deshidratate în vid. Fermenþii se pãstreazã în frigidere speciale la o temperaturã scãzutã care menþine bacteriile inactive pânã la momentul utilizãrii lor. Fermenþii tipici din iaurturi, adicã bacteriile benefice, sunt cei folosiþi în întreaga lume: Lactobacillus bulgaricus ºi Streptococcus termophilus. În plus faþã de lapte ºi fermenþi, pentru iaurturile de rãsfãþ, aºa cum sunt denumite de Danone, existã reþete cu adaos de gem de fructe, fie sub formã de piure, fie bucãþi

întregi de fructe. Odatã adãugaþi fermenþii, procesul continuã cu etapa de fermentare care determinã fabricarea a douã tipuri de iaurt: ferm, care fermenteazã dupã ambalarea în pahare ºi brasat sau cremos, care fermenteazã în tanc ºi este ulterior ambalat în pahare. Textura ºi gustul fiecãrui iaurt depind de tipul de ferment, de temperatura ºi de durata fermentãrii, controlate atent, în timp real, cu ajutorul tehnologiei moderne.

Procesul de producþie continuã cu ambalarea iaurtului care se face în mediu de aer sterilizat prin ultrafiltrare, fãrã ca mâna omului sã atingã produsul. Aceste condiþii de igienã excelentã sunt de altfel ºi motivul pentru care durata de valabilitate a produselor este de 4-5 sãptãmâni. În fabrica din Bucureºti, Danone are ºase linii performante de ambalare care permit punerea pe piaþã, zilnic, a peste 1 milion de iaurturi.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

33

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

35

ferma

nutriþie

Teodora Chiorean

Fronturi de furajare Exploatarea vacilor de lapte reprezintã un complex de mãsuri tehnice, tehnologice, economice ºi sanitar-veterinare aplicate în flux, pentru maximizarea ºi eficientizarea producþiei de lapte, în condiþiile pãstrãrii unei stãri normale de sãnãtate a animalelor. Dacã ameliorarea asigurã potenþialul genetic al vacilor de lapte, exploatarea pune în valoare acest potenþial genetic. Concomitent cu îmbunãtãþirea continuã a performanþelor productive, la animalele crescute s-a urmãrit ridicarea eficienþei economice în exploatare vizându-se, în principal, creºterea productivitãþii prin mecanizarea unor operaþiuni tehnologice (administrarea ºi prepararea furajelor, adãpare, muls etc.).

Furajarea, practicã în stabulaþia liberã Întreþinerea vacilor în stabulaþie liberã s-a extins foarte mult din raþiuni biologice ºi economice. Dintre avantaje, pot fi enumerate: întãrirea constituþiei animalului prin regimul de miºcare neîngrãdit, laptele obþinut este mai igienic, ameliorarea funcþiei reproductive, productivitatea muncii de 2-4 ori mai mare faþã de întreþinerea legatã, cheltuielile pe adãpost se reduc cu 2030%.

În perioada denumitã „stabulaþie liberã”, zona de furajare (compusã din fronturile de furajare) poate ºi este indicat sã fie amplasatã în partea opusã zonei de odihnã, de-a lungul unui element longitudinal dedicat furajãrii sau pe axa longitudinalã a adãpostului. Aceastã zonã poate fi amplasatã ºi într-o aripã a adãpostului, despãrþitã de zona de odihnã, prin deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare. Soluþia cu practicã doveditã este construirea unei zone mai ridicate de staþionare a vacilor la frontul de furajare.

36

septembrie 2014

în stabulaþia liberã

Pe aceste suprafeþe de 160 cm lãþime, situate cu 20 cm mai sus decât aleea de miºcare (plug raclor), fiecare front este individualizat prin bare metalice, unele dintre acestea fiind prevãzute cu sisteme de blocare a capului în iesle. Dacã furajarea este restricþionatã, fiecãrui animal trebuie sã i se asigure un loc pentru furajare. În general, frontul permite accesul continuu al animalului la nutreþ, delimiteazã compartimentele cu furaj, eliminând astfel competiþia dintre animale.

Totodatã, se întrebuinþeazã pentru imobilizarea animalelor, pentru scurt timp, lângã culoarul de furaj, atunci când nu se impune blocarea acestuia.

Când o cantitate limitatã de furaje este împrãºtiatã pe o alee de furajare comunã, cea mai mare parte a raþiei este consumatã rapid.

De aceea, pentru asigurarea unui consum uniform existenþa unui spaþiu suficient este foarte importantã. O lipsã a locurilor de furajare (mai puþin de un loc pe cap de animal) creeazã riscul ca vacile de rang inferior – precum cele primipare, bãtrâne sau cele cu deficienþe de mers – sã fie alungate de lângã aleea de furajare. Din acest motiv, timpul total de furajare la vacile de rang inferior este mai mic decât la animalele din restul grupului.

Atunci când apare inevitabil opþiunea ca o parte considerabilã din raþie sã se administreze restrictiv, chiar dacã existã un loc de furajare pe cap de vacã, este de aºteptat sã se înregistreze o creºtere ºi o producþie de lapte neuniformã.

Orice metodã de împãrþire a aleii de furajare protejeazã animalele în timp ce consumã furajele ºi reduce variaþiile individuale în consumul furajer.

La discreþie Prin aplicarea furajãrii la discreþie, în sistemele cu stabulaþie liberã, cu acces la furaje în cea mai mare parte a zilei, numãrul de animale pe loc de furajare poate fi crescut la 2-3 capete. În acest caz, timpul de consum al furajelor scade, dar nu ºi cantitatea ingeratã de vaci. Cu toate acestea, o serie de cercetãri au arãtat cã situaþia de competiþie creatã prin densitatea mare pe loc de furajare este stresantã pentru animalele cu o poziþie ierarhicã inferioarã. În condiþii de stabulaþie liberã, atunci când se hrãneºte, vaca þine membrele anterioare apropiate, fãrã a-ºi coborî partea anterioarã. De aceea, vacile au probleme în a ajunge la hrana administratã la nivelul solului.

Zona de circulaþie este situatã între zona de odihnã ºi zona de furajare, pardoseala zonei de circulaþie fiind situatã pe plan inferior faþã de zona de odihnã. Aceastã zonã trebuie sã fie suficient de largã, astfel încât sã asigure circulaþia facilã a vacilor ºi sã evite incomodarea animalelor aflate în zona de furajare.

Linia tehnicã a fronturilor Fronturile de furajare sunt montate pe pilonii de susþinere ai grajdului sau pe pilonii de asamblare. Totodatã, fronturile sunt protejate împotriva coroziunii. Dintre acestea, cele mai folosite sunt: frontul de furajare antisufocare, frontul de furajare autocapturant cu arc, frontul pentru furajare din oþel inox (pentru asigurarea celor mai bune condiþii conservãrii furajelor), frontul de furajare pentru bubaline.

Frontul de furajare Antisufocare este uneori indispensabil, pentru a permite un control mai uºor al animalelor, asigurând posibilitatea de imobilizare a acestora în timpul operaþiilor periodice de control ºi tratament. Oferã, prin urmare, mai multã liniºte animalului în timpul furajãrii, reducând fenomenele de stres ierarhic ºi asigurând totodatã

o administrare mai constantã ºi mai uniformã a furajului. Frontul de furajare Rota Extra, cu posibilitate de blocare selectivã a fiecãrui animal în parte, permite capturarea exclusivã a animalelor care trebuie supuse tratamentului, eliberând astfel restul cirezii, cu beneficii substanþiale din punct de vedere al confortului animalelor. Dispozitivul antisufocare faciliteazã deschiderea elementului ºi ieºire a capului animalului, inclusiv în partea inferioarã, evitând astfel ºtrangularea, în caz de cãdere.

Frontul de furajare autocapturant cu arc este recomandat în special animalelor cu coarne, care ar avea mari dificultãþi la intrarea printr-o balustradã de tip convenþional.

Frontul de furajare pentru bubaline vizeazã conformaþia specialã ºi dimensiunile relative ale

gâtului, capului ºi coarnelor bubalinelor, care fac ca adoptarea fronturilor de furajare capturante sã fie deseori problematicã. Se recomandã astfel adoptarea frontului de furajare cu douã bare, din care bara inferioarã este mobilã ºi cu înãlþime reglabilã. Aceasta trebuie sã fie deplasatã înainte, pentru a asigura o poziþionare mai corectã în frontul de furajare ºi a evita orice risc de vãtãmare a animalului. Întreþinerea liberã a vacilor asigurã condiþii corespunzãtoare de microclimat ºi confort, cu efecte pozitive asupra capacitãþii de exteriorizare a potenþialului productiv. La rândul lor, viþelelor li se recomandã întreþinerea, pe timpul iernii, în stabulaþie liberã asigurând astfel obþinerea celor mai bune rezultate, atât sub raportul creºterii ºi dezvoltãrii tineretului bovin, cât ºi a productivitãþii muncii.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

37

ferma

creºterea animalelor

Teodora Chiorean

Lotizarea vacilor Constituirea loturilor de vaci pentru lapte se face în funcþie de: starea fiziologicã a animalelor, nivelul de producþie al acestora, gradul de mecanizare al fermei, situaþia sanitar-veterinarã a animalelor. În adãposturile cu stabulaþie liberã, vacile sunt grupate (ºi) în funcþie de vârstã.

Loturi asociate sectoarelor

Lotizarea în adãposturi

Între previziunile ºi realizarea obiectivelor întro exploataþie zootehnicã, pot interveni diverse situaþii care reclamã luarea unor decizii, unele vizând unitatea în ansamblu, altele fiind necesare la nivelul fermei ºi sectoarelor: precizarea sistemului de creºtere, stabilirea raþiilor, a normelor de muncã, a programelor, a tehnologiei de creºtere a animalelor, de alocare/combinare a resurselor, de obþinere ºi valorificare a producþiei. Printre acestea, apare un element, deloc neglijabil, impus de situaþii ºi momente la fel de importante: lotizarea animalelor.

În adãposturile cu stabulaþie liberã, lotizarea se face strict, dupã urmãtoarele criterii: - vaci fãtate recent (0-60 zile); - vaci fãtate (60-120 zile); - vaci fãtate (121-305 zile); - vaci în repaus mamar (ultimele 60 zile înainte de fãtare).

Creºterea vacilor de lapte în sistem gospodãresc prezintã dezavantaje, dintre care se remarcã volumul ridicat de muncã necesar hrãnirii, adãpãrii, evacuãrii dejecþiilor ºi, mai ales, mulsului. În sistem (semi)intensiv, tehnologia de creºtere poate fi mecanizatã complet, aproape toate operaþiile fiind executate cu ajutorul instalaþiilor mecanice.

Aplicarea acestor tehnologii (în care adãpostul este prevãzut uneori cu tehnicã de calcul pentru achiziþia ºi prelucrarea datelor necesare în comanda instalaþiilor de furajare ºi colectare a laptelui) poate fi dusã la îndeplinire numai dupã o lotizare neopþionalã a vacilor.

38

septembrie 2014

În pregãtirea fãtãrii, programul de înþãrcare se pregãteºte lunar, vacile gestante se înþarcã obligatoriu cu 60-70 zile înainte de fãtare, iar furajarea vacilor din lot se face corespunzãtor unei producþii corect stabilite (litri/zi/cap).

La tineretul femel, creºterea se face în douã tipuri de adãpost, în sistem legat sau liber, în loturi dimensionate pe vârsta gestaþiei ºi dezvoltare corporalã. Compartimentele trebuie prevãzute cu spaþii de odihnã, cu aºternut permanent, cuºete, jgheaburi pentru furajare ºi adãpare. Grajdurile alocate loturilor de animale vor avea padocuri amenajate cu umbrã, iesle ºi jgheaburi. Evacuarea dejecþiilor rezultate de la aceste grupuri se face manual sau mecanic, în funcþie de dotarea tehnicã a unitãþii. Ventilaþia va fi naturalã, cu deflector pe acoperiº.

În sistemul de reproducþie, clasificarea viþelelor se face cu 16-18 luni înaintea montei ºi, obligatoriu, dupã fãtare. Se poate apela la sincronizarea cãldurilor ca mijloc de grupare a vacilor, precum ºi a fãtãrilor acestora, ca metodã practicã pentru creºterea indicelui de fecunditate. Activitatea de coordonare a loturilor de bovine, în fermele (semi)intensive, se deruleazã pe bazã de programe diferenþiate ºi în funcþie de sezon. Necesarul de hranã al vacilor lotizate se stabileºte în raport cu necesarul de întreþinere, producþie, energie pentru miºcare sau staþiune, energie pentru termoreglare ºi efortul de lactaþie gestaþie.

Recalcularea raþiilor se face decadal.

Dacã apar suspiciuni de contaminare cu agenþi patogeni sau se confirmã unul ori mai multe rezultate pozitive la produse ce au la bazã laptele materie primã provenit dintr-un lot de vaci, se declanºeazã o anchetã sanitar veterinarã, care presupune: - verificarea procesului verbal de recoltare probe pentru identificarea lotului de unde s-a recoltat proba ºi identificarea unitãþii producãtoare; - buletinul de analizã al probei pozitive sau suspecte, eliberat de un laborator autorizat; - buletinul de analizã cu confirmarea rezultatului, eliberat de cãtre Laboratorul Naþional de Referinþã; - nota de control cu identificarea lotului de unde provine materia primã ºi lotizarea în unitate; - lotul de animale de la care au provenit produsele incriminate, identificarea sursei contaminãrii ºi prevenirea contaminãrii.

Ancheta se finalizeazã dupã ce s-a identificat ºi confirmat lotul-cauzã al contaminãrii ºi s-au luat mãsuri de prevenire, aplicând programe de recoltare a probelor pentru fiecare lot.

Lotizarea în funcþie de producþia de lapte Lotizarea vacilor în funcþie de producþia de lapte ºi/sau viteza de muls se practicã de obicei în sãlile de muls, datoritã faptului cã lotul ce intrã la muls trebuie sã aibã cam aceeaºi producþie de lapte. Sãlile de muls tip “Brãduleþ” au capacitãþi diferite, de la 2 x 4,2 x 8,2 x 10 pânã la 2 x 20 locuri ºi chiar mai mult. Vacile sunt dispuse simetric ºi oblic la 30 sau 45 grade faþã de aleea de serviciu, pe unul sau douã rânduri.

Lãþimea unui stand de muls este de 0,8-1 m, iar vacile de pe aceeaºi linie se blocheazã la capete cu grilaj metalic. Fiecare rând de standuri este prevãzut cu uºi pentru accesul ºi evacuarea vacilor din sala de muls. Productivitatea muncii este mai mare (40-58 animale/orã), în funcþie de capacitatea sãlii de muls ºi numãrul mulgãtorilor.

De asemenea, investiþiile sunt mai mici, întrucât spaþiul construit pe loc de muls este mai redus. Neajunsul principal al acestui tip de salã de muls îl constituie tratarea în grup a vacilor în timpul mulsului ºi, ca urmare, animalele care se mulg greu reþin în salã întregul grup. Reducerea acestor consecinþe este posibilã numai printr-o lotizare corespunzãtoare a vacilor, dupã nivelul productiv ºi viteza de muls.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

39

ferma

sãnãtate

Teodora Chiorean

Monitorizarea rezistenþei antimicrobiene Apariþia îngrijorãtoare a rezistenþei la agenþi antimicrobieni reprezintã un aspect ce trebuie monitorizat. De aceea, s-a prevãzut ca o astfel de monitorizare sã includã nu numai agenþi zoonotici, ci ºi alþi agenþi, în mãsura în care aceºtia prezintã riscuri pentru sãnãtatea publicã. În special, se monitorizeazã organismele indicatoare, care reprezintã un rezervor de gene de rezistenþã, pe care le pot transmite bacteriilor patogene.

A fost adoptatã o comunicare a Comisiei Europene ºi a Parlamentului European privind rezistenþa la antimicrobiene. În noul plan de acþiune, sunt incluse ºapte domenii în cadrul cãrora nevoia adoptãrii unor mãsuri reale este stringentã. Noile reglementãri privind sãnãtatea animalelor includ aspecte privind antimicrobienele, inclusiv o bazã legalã referitoare la monitorizarea rezistenþei patogenilor animali la antimicrobiene.

La nivel naþional, obiectivele programelor prevãzute de reglementãrile europene sunt supravegheate: controlul animalelor domestice ºi sãlbatice; stabilirea statusului de sãnãtate a animalelor domestice ºi sãlbatice, a corelaþiei dintre bolile animalelor ºi transmiterea acestora la om; asigurarea condiþiilor de igienã a produselor de origine animalã provenite de la acestea; asigurarea sãnãtãþii publice ºi protejarea intereselor consumatorilor.

Programare Rezistenþa la antimicrobiene constituie un motiv serios de îngrijorare, peste tot în lume, posibile mãsuri de control în acest sens fiind, în momentul de faþã, în curs de discuþie în cadrul tuturor forurilor internaþionale. Acest lucru confirmã necesitatea unor dezbateri ºtiinþifice, precum ºi importanþa unei comunicãri obiective de-a lungul întregului lanþ alimentar, inclusiv la nivelul consumatorilor.

40

septembrie 2014

Acþiunile de identificare ºi înregistrare a bovinelor, caprinelor, ovinelor ºi bubalinelor cuprinse în programe se efectueazã în conformitate cu normele legislative naþionale privind identificarea ºi înregistrarea acestor animale, precum ºi cu prevederile ordinelor preºedintelui Autoritãþii Naþionale Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor, emise pentru aplicarea acestora.

Sunt acþiuni sanitar-veterinare, destinate exploataþiilor (non)profesionale, realizate de cãtre medicii veterinari de liberã practicã, cu care direcþiile sanitar-veterinare judeþene încheie contracte de servicii, respectând reglementãrile referitoare la achiziþiile publice sau care sunt titulari ai contractelor de concesiune a activitãþilor sanitar-veterinare publice. κi pot asuma realizarea acestor acþiuni inclusiv medicii veterinari oficiali, din cadrul direcþiilor locale sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor.

Planificarea sanitarã, la nivel de exploataþie agricolã, presupune adoptarea unei game largi de mãsuri de gestionare a riscurilor, create de diverse afecþiuni medicale. Acest lucru implicã pãstrarea în bunã ordine a registrelor, identificarea problemelor de tip sanitar ºi determinarea celor mai potrivite mãsuri de control, evaluarea eficienþei din trecut a mãsurilor de acest gen ºi, nu în ultimul rând, revizuirea planurilor sanitare, atunci când acest lucru se impune.

Posibilitatea de a cartografia rãspunsurile individuale la antimicrobiene, în cazul riscurilor de maladii identificate, elaborând procedurile necesare de diagnostic, demersul de tratament (individual sau de grup ºi posibilitatea de izolare, atunci când aceasta existã) ºi scenarii de declanºare preconizate, pot da curs altor cercetãri ºi/sau pot determina revizuirea variantelor de tratament antimicrobian. O parte a acestui tip de planificare trebuie sã defineascã ºi modalitatea de administrare a medicamentelor selecþionate în vederea optimizãrii utilizãrii acestora.

Aplicare Este în interesul fermierilor sã poatã asigura o producþie durabilã a ºeptelului, dar ºi animale sãnãtoase, respectiv productive. Ameliorarea sãnãtãþii animalelor este una dintre cele mai bune metode de a reduce nevoia tratamentelor.

O igienã ºi o alimentaþie corespunzãtoare, un mediu adecvat oferit animalelor ºi un bun sistem administrativ ar fi principalele prioritãþi în acest sens.

Cu toate acestea, animalele vor continua sã se afle în pericol de îmbolnãvire, motiv pentru care medicamentele de uz veterinar adecvate ar trebui sã fie disponibile la nivelul tuturor statelor membre ale UE ºi pentru toate speciile. De asemenea, este important ca, în cadrul strategiei UE 2020, sã li se garanteze fermierilor din toate statele membre accesul la instrumente eficiente ºi alternative de piaþã, permiþând acestora sã îºi trateze animalele.

Utilizarea responsabilã a antimicrobienelor reprezintã un pas important spre obiectivul controlului rãspândirii rezistenþelor ºi obþinerii unor tratamente eficiente ale infecþiilor bacteriene.

Toþi fermierii trebuie sã respecte prescripþiile veterinare, inclusiv recomandãrile de utilizare a

Având în vedere cã anumite state ale Uniunii Europene nu au pus încã în aplicare programe de monitorizare ºi de supraveghere, a fost stabilitã necesitatea ca fiecare stat membru sã fie încurajat sã o facã. Este deosebit de important ca programele de monitorizare sã fie elaborate în conformitate cu propriile programe naþionale de supraveghere, implicând în procesul de elaborare al acestora autoritãþile de control, organizaþiile de agricultori, de medici veterinari ºi industria farmaceuticã. Acest lucru ar contribui la reducerea costurilor suplimentare, la nivel de exploataþie, prevenind utilizarea abuzivã a produselor.

Control

crobienelor în sectorul creºterii animalelor este importantã pe de-o parte pentru a stabili starea de sãnãtate a animalelor cât mai curând posibil ºi, pe de altã parte, pentru a preveni evoluþiile indezirabile ale bolii, în cazul animalului individual sau al întregului grup.

acestea, fermierii sunt obligaþi sã consemneze toate tratamentele administrate la nivel de exploataþie, pentru a facilita procesul de evaluare ºi pentru a permite viitoare ajustãri ale tratamentelor utilizate. Aceste informaþii trebuie sã fie disponibile în caz de control.

Controlul bolilor de origine bacterianã contribuie la menþinerea unui nivel sanitar optim ºi la ameliorarea bunãstãrii animalelor afectate. Utilizarea responsabilã a antimicrobienelor în tratarea bolilor de origine bacterianã contribuie la controlul maladiilor care afecteazã sectorul creºterii animalelor. Bolile pot fi de tip subclinic sau clinic. În funcþie de durata ºi gravitatea bolii, acestea pot fi de tip cronic sau acut. Utilizarea antimi-

Este foarte important sã dispunem de un sistem armonizat de colectare a datelor pentru toate statele Uniunii Europene, având în vedere cã acesta reprezintã un prim pas spre evaluarea obiectivã a riscurilor de utilizare a antimicrobienelor. Dacã obiectivele ºi rezultatele preconizate ar fi armonizate, instrumentele de concretizare a acestora ar putea fi mai bine calibrate, în funcþie de nevoile individuale ale fiecãrui stat. Cu toate

Fermierii, precum ºi operatorii din toate etapele de producþie, procesare ºi distribuþie ale sectorului alimentar, ar trebui sã se asigure de respectarea exigenþelor legislaþiei din domeniul bunãstãrii animale, relevante pentru activitãþile ce le desfãºoarã ºi ar trebui sã fie în mãsurã sã verifice respectarea acestui gen de cerinþe. Conceptul planului voluntar de gestiune sanitarã ar putea sã contribuie la atingerea acestui obiectiv.

medicamentelor consemnând, de fiecare datã, tratamentele la care s-a fãcut apel, pentru a facilita astfel evaluarea ºi pentru a permite ajustãri ale viitoarelor tratamente.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

41

ferma

igienã

Teodora Chiorean

Substanþe folosite la igienizarea ugerului

Efectuarea corectã a mulsului este esenþialã pentru prevenirea mamitelor ºi pentru golirea completã a laptelui din uger. Pentru a reduce posibilele pagube ºi pentru a obþine o producþie maximã de lapte, trebuie urmãrit un management corect al mulsului. Termenul „management corect al mulsului ºi întreþinerii” include ºi preocuparea pentru mediul în care rumegãtoarele sunt întreþinute.

La începutul repausului mamar, cisternele ugerului se trateazã cu un dezinfectant, iar înainte de aplicarea paharelor de muls, sfârcurile se introduc în soluþia special preparatã. La fel se procedeazã ºi dupã încheierea mulsului, dupã care vacile trebuie dirijate cãtre ieslea plinã cu furaje proaspete, pentru a le forþa astfel sã mai stea în picioare cel puþin 30 de minute, interval în care sfincterul de la capãtul sfârcului se va închide ermetic.

Asigurarea ºi întreþinerea igienei previne boala Prin respectarea cu stricteþe a regulilor de confort în întreþinerea vacilor, precum ºi cele de igienã a mulsului, prin odihnirea animalelor în cuºete confortabile, fãrã dejecþii ºi prin respectarea altor factori de mediu, fermierii pot limita posibilele cheltuieli cu medicamentele.

mai bine materiile organice. Se înmoaie lavetele într-o gãleatã care conþine 0,5% soluþie Dermisan, lãsându-le acolo pânã la urmãtoarea mulgere, înaintea cãreia se goleºte gãleata, se storc bine lavetele urmând a le înmuia în apã fierbinte. Compoziþie Dermisan: agenþi dezinfectanþi, surfactanþi uºori non-lactici, agenþi de îngroºare.

Pe timpul mulsului se folosesc, pentru ºtergerea ugerului ºi a sfârcului, prosoape de unicã folosinþã. Pe lângã acestea, sunt folosite, pentru prevenirea mamitelor, diverse substanþe dezinfectante, care ajutã la non-apariþia mamitelor, evitând producerea de modificãri patologice, fizico-chimice ºi bacteriologice ale þesutului glandular ºi ale laptelui.

Diemacid color, dezinfectant dupã muls, este folosit pentru igiena, sãnãtatea ºi protecþia activã. Substanþa activã este Clorhexidin-digluconat, indicatã efectivelor cu incidenþã mare a mastitelor (1 kg/1 vacã, minim 70-80 zile).

Controlul dezinfecþiei este susþinut prin culoarea albastrã/portocalie a soluþiei, care permite verificarea de la distanþã a efectuãrii conforme.

Beneficiile principale ale produsului constau în: - protecþie mecanicã: astupã orificiul galactofor nepermiþând intrarea în uger a microorganismelor; - acoperã mameloanele protejându-le faþã de înþepãturi de insecte, faþã de radiaþii solare, de vânt; - protecþie antimicrobianã: efect antimicrobian, antifungic; - îmbunãtãþeºte calitatea laptelui, scade NTG ºi NCS; - îngrijire: înmoaie pielea finã a ugerului, mulsul devine mai uºor ºi mai complet; - nu existã timp de aºteptare, nefiind considerat medicament.

Premacid este un dezinfectant folosit înainte de muls, pentru igiena mâinilor ºi a ugerului, cu ajutorul cãruia este opritã vehicularea germenilor de la o vacã la alta. Înaintea mulsului, se preparã o soluþie de 1,5% (5 l apã + 75 ml Premacid concentrat); se spalã mâinile ºi lavetele refolosibile în aceastã soluþie, se ºterge ugerul/mameloanele, iar Premacid se absoarbe complet, lãsând un uger curat ºi uscat.

Dermisan este un element dezinfectant care impune folosirea unei lavete pentru fiecare vacã, ugerul urmând sã fie curãþat, preliminar, numai cu o faþã a acestei lavete. Dupã mulgere, lavetele vor fi curãþate cu grijã, pentru a înlãtura cât 42

septembrie 2014

Kenocidin este o soluþie de curãþare a ugerului, bazatã pe o activitate puternicã a barierei unice de clorhexidina digluconat.

Produce un film tehnologic crescut, pentru toate condiþiile de vreme. Menta (Menthae arvensis) produce însãnãtoºire ºi are proprietãþi antiinflamatorii pentru confortul mai mare al animalelor, condiþionând foarte bine mameloanele, în numai câteva sãptãmâni, datoritã nivelului foarte crescut de emolienþi. Este agreat de normele Uniunii Europene.

Filmadine este soluþie cosmeticã de înmuiere pe bazã de acid lactic. Filmadine previne apariþia durerilor ºi crãpãturile în pielea mameloanelor (nivel ridicat de emoilenþi). Mai mult, nivelul ridicat de agent tensioactiv permite contactul între acidul lactic ºi piele.

Filmadine se bazeazã pe molecule naturale (acid lactic ºi sulfat de acid lactic) ºi nu prezintã riscul de apariþie a reziduurilor în lapte. Filmadine este un produs bactericid (EN 1276), nu este iritant pentru piele ºi este conceput pentru formarea unui film protector pe întreg ugerul. Rezultatul este o protecþie ridicatã ºi sigurã a ugerului, între mulsori. Produsul este în concordanþã cu legislaþia privind produsele de curãþare ce pot intra în contact cu produsele alimentare (lichide sau solide) pentru consum uman sau animal.

Pre Clean, folosit pentru dezinfectarea ºi curãþarea ugerului, conþine 5-15% cloorhexidinã, sulfat de sodiu, glicerinã ºi olivenoletoxylat. Produsul este indicat pentru igienizarea ugerului înainte de muls. Recipientul de dozare se umple cu 25 ml soluþie, care urmeazã sã fie diluatã cu 2,5 l apã. Amestecul rezultat se toarnã într-o gãleatã, în care se înmoaie ºerveþelele folosite la curãþarea ugerului ºi mameloanelor.

Dip es Blue este o soluþie ce formeazã un strat protector pe mamelon, folosindu-se dupã fiecare mulsoare. Are o concentraþie ridicatã de substanþe cu efect antibactericid ºi protector. Nu conþine reziduuri, are o protecþie activã mecanicã, absorbindu-se rapid. Oferã o aderenþã bunã ºi ajutã (prin culoarea albastrã) la controlul efectuãrii reale a dezinfecþiei. Se aplicã pe mamelon ºi uger dupã fiecare mulsoare. Se foloseºte ºi în situaþii critice (în apropierea fãtãrii, în perioada de repaus mamar).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

43

ferma

tehnologie

Teodora Chiorean

Echipamente ºi accesorii

pentru creºterea ovinelor

În condiþiile variate de climã ºi relief din România, în funcþie de rasã, zonã, categorie ºi sistem de exploatare, ovinele pot fi întreþinute aproape exclusiv afarã (rasele rustice) sau aproape exclusiv în adãpost, pe durata întregului an (rasele specializate). Potrivit legislaþiei referitoare la bunãstarea animalelor, în adãposturile pentru ovine trebuie sã existe sisteme tehnice adecvate (fixe sau mobile), care sã permitã inspectarea permanentã a animalelor ºi sã asigure confortul acestora.

Mijloace de supraveghere a animalelor ºi instalaþiilor La proiectarea unui adãpost pentru ovine, trebuie avute în vedere fluxurile tehnologice, modul de supraveghere ºi rutina activitãþilor de lucru.

O amenajare practicã ºi eficientã a unei ferme ºi facilitarea accesului la fiecare animal previn eforturile excesive în activitãþile de rutinã ºi supraveghere. Un adãpost pentru ovine trebuie sã asigure bunãstarea animalelor, dar nu trebuie omisã asigurarea condiþiilor de lucru pentru personalul care îºi desfãºoarã activitatea în fermã.

O atenþie deosebitã se va acorda tãierii ongloanelor, operaþie pentru care sunt necesare foarfece, cleºti ºi cuþite speciale. Pentru dezinfectarea ongloanelor, dupã tãiere, este necesar un bazin cu soluþie dezinfectantã. Dacã oaia necesitã îmbãiere, cel mai frecvent se utilizeazã un bazin de ciment, aºezat într-o groapã la nivelul solului sau tuneluri speciale.

Printre echipamentele indispensabile unei ferme de ovine se numãrã ºi cântarele pentru animale ºi furaje, de pânã la 200 kg, precum ºi cântarele speciale pentru lânã ºi pentru mieii nou-nãscuþi, care pot cântãri pânã la 12 kg. Totodatã, adãpostul va fi dotat cu echipamente de tundere necesare.

44

septembrie 2014

Legislaþia referitoare la bunãstarea animalelor prevede o serie de condiþii minime privind supravegherea ovinelor în adãpost ºi monitorizarea instalaþiilor. Dintre acestea: - inspectarea tuturor echipamentelor mecanice ºi automate, esenþiale pentru sãnãtatea ºi calitatea vieþii animalelor, trebuie sã se facã cel puþin o datã pe zi; - atunci când se constatã defecþiuni, acestea trebuie remediate imediat; dacã acest lucru nu este posibil, se urmeazã toþi paºii necesari pentru protejarea sãnãtãþii ºi bunãstãrii animalelor; - în cazul în care asigurarea sãnãtãþii ºi bunãstãrii depinde de un sistem de ventilaþie, se iau mãsuri pentru asigurarea unui sistem de rezervã, care poate garanta schimbarea aerului din adãpost, în cantitãþi suficiente; - existenþa sistemelor de alarmare, în cazul defecþiunilor apãrute la sistemul de ventilaþie.

Este indicat ca o parte din adãpost sã poatã avea întrebuinþãri multiple. Aceastã zonã poate fi folositã pentru depozitarea pe termen scurt a furajelor, stocarea echipamentului, suplimentarea numãrului de boxe sau spaþii destinate personalului. De asemenea, poate servi drept rãscol, în care sã se efectueze deparazitarea internã, vaccinarea ºi trierea animalelor. Se impune ca

spaþiul multifuncþional sã faciliteze accesul utilajelor, iar poziþionarea acestuia este recomandatã a fi la unul din capetele adãpostului, cu acces la poartã. În plus, este indicat sã existe spaþii pentru marcarea animalelor ºi emasculator (cleºte de castrat, foarfece special). Pentru a stabili dacã oile sunt gestante ºi numãrul de fetuºi, se pot utiliza aparate de ecografie speciale.

Panouri de gard, boxe, echipamente de hrãnire ºi adãpare Amplasarea ºi structura boxelor dintr-un adãpost pentru oi, realizate din componente mobile, pot fi schimbate relativ uºor. Panourile de gard mobile se pot realiza din metal sau material lemnos.

Utilizarea lor trebuie sã permitã aranjarea boxelor în funcþie de nevoile curente. Componentele detaºabile pot fi combinate cu elemente de construcþie fixe, precum: alei de hrãnire, pereþi imobili, sãli (sau alte spaþii) pentru muls.

Construcþia gardurilor ar trebui sã permitã fixarea lor pe elementele deja fixe. Acestea se fixeazã în pardosealã, pentru asigurarea stabilitãþii, pânã la acumularea aºternutului. Porþile de acces ale fiecãrei boxe sunt prevãzute în construcþie sau pot fi realizate din garduri mobile. Dimensiunile lor depind de rolul pe care îl îndeplinesc. Porþile trebuie sã rãmânã funcþionale ºi atunci când se acumuleazã aºternutul adânc, în boxã asigurându-se o cantitate suficientã de aºternut. În sistemele de creºtere, unde se practicã pãºunatul, pe durata ciclului de producþie se va asigura un acces uºor din zona de odihnã a adãpostului în zona de pãºunat. Într-un sistem de adãpost cu structuri flexibile, panourile mobile ar putea fi dezasamblate înainte de îndepãrtarea aºternutului, cu un încãrcãtor.

Panouri de gard, boxe, echipamente de hrãnire ºi adãpare Amplasarea ºi structura boxelor dintr-un adãpost pentru oi, realizate din componente mobile, pot fi schimbate relativ uºor. Panourile de gard mobile se pot realiza din metal sau material lemnos.

Utilizarea lor trebuie sã permitã aranjarea boxelor în funcþie de nevoile curente. Componentele detaºabile pot fi combinate cu elemente de construcþie fixe, precum: alei de hrãnire, pereþi imobili, sãli (sau alte spaþii) pentru muls.

Construcþia gardurilor ar trebui sã permitã fixarea lor pe elementele deja fixe. Acestea se fixeazã în pardosealã, pentru asigurarea stabilitãþii, pânã la acumularea aºternutului. Porþile de acces ale fiecãrei boxe sunt prevãzute în construcþie sau pot fi realizate din garduri mobile. Dimensiunile lor depind de rolul pe care îl îndeplinesc. Porþile trebuie sã rãmânã funcþionale ºi atunci când se acumuleazã aºternutul adânc, în boxã asigurându-se o cantitate suficientã de aºternut.

Boxele de separare ºi tratare a animalelor bol-

nave se amplaseazã într-o zonã a adãpostului unde ovinele au un contact limitat cu celelalte animale. Dacã este necesar, aceste boxe se amplaseazã într-o zonã multifuncþionalã. Boxele de separare ºi tratament se realizeazã opþional din panouri de gard mobile, într-o zonã în care supravegherea animalelor se poate face fãrã probleme. Acestea sunt dotate cu hrãnitori ºi adãpãtori. În fiecare boxã de fãtare, se asigurã accesul animalelor la furaje ºi apã. Boxele sunt instalate astfel încât sã incorporeze hrãnitorile cu grilaj. În acest caz, hrãnitorile funcþioneazã ca elemente ale boxei, soluþia facilitând furajarea.

Apare totuºi un inconvenient: echipamentele de hrãnire ocupã mult spaþiu. Din pãcate, unele tipuri de hrãnitori permit mieilor sã iasã din boxã, fãcându-ºi loc pe lângã echipamente. O soluþie alternativã este folosirea jgheaburilor de furajare, acestea putând fi amplasate în afara sau în interiorul boxei.

Construcþia echipamentelor se adapteazã la sistemul de furajare din fermã. Dacã dura-

ta de furajare ºi/sau cantitatea de furaje sunt restricþionate, se asigurã câte un spaþiu de acces pentru fiecare animal. În cazul în care nu existã restricþii de timp sau raþii, densitatea maximã este de 2,7 exemplare ovine/front de furajare.

Furajele se pot administra în jgheaburi, iesle cu grilaj pentru fân sau în hrãnitori, cel din urmã fiind un echipament special, o combinaþie între jgheab ºi ieslea cu grilaj, folositã pentru furajele fibroase.

Apa poate fi furnizatã cu ajutorul adãpãtorilor automate, cu nivel constant sau în jgheaburi. Un bol/jgheab poate deservi douã boxe. În clãdirile fãrã izolaþie ºi cele cu risc de îngheþare a apei se folosesc sisteme de alimentare cu apã rezistente la îngheþ. Pentru a preveni îngheþarea, apa furnizatã în instalaþii este încãlzitã sau recirculatã în sistem inelar. O altã soluþie constã în izolarea conductelor ºi a bazinelor sau asigurarea de încãlzire suplimentarã. Sistemul de alimentare poate deveni mai flexibil, prin instalarea unor adãpãtori uºor de montat pe panouri mobile sau pe jgheaburi de apã, amplasate pe aºternut.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

45

afacere

interviu

GEA Farm Technologies Alegerea potrivitã!

GEA Farm Technologies face parte din concernul GEA Group AG din Germania, unul dintre cei mai renumiþi furnizori pentru sectorul prelucrãrii produselor alimentare, precum ºi pentru alte industrii de prelucrare. Fiind un grup internaþional de tehnologie, compania se axeazã pe tehnologia de proces ºi pe componente pentru procesele de producþie sofisticate.

Fiind un furnizor de prim rang al soluþiilor ºi sistemelor pentru producþia de lapte ºi pentru creºterea animalelor, GEA Farm Technologies susþinefermierii din întreaga lume în dezvoltarea unui viitor prolific în afaceri, atât în ceea ce priveºte durabilitatea, cât ºi profitabilitatea.

GEA Farm Technologies oferã produse integrate, pe care producãtorii actuali le-au definit ca fiind de maximã necesitate.

46

Viziunea noastrã a dat naºtere conceptului de Fermã a Viitorului, în vederea atingerii unor standardele optime de productivitate, care începe de la proiectarea ºi planificarea fermelor de lapte ºi pânã la concepte de business care includ managementul zilnic al cirezii ºi al fermei, integrate într-unprogram numitTotal SystemSolutions.

Ne mândrim cu competenþe cheie, care variazã de la instalaþii ºi roboþi pentru un proces de muls automat, la sisteme de colectareºi depozitarea laptelui, la echipamentepentru gestionarea gunoiului de grajd, pânã la tehnologii pentru furajarea automatã, oferind astfel o gamã completã ºi actualã de produse ºi servicii care vin în întâmpinarea fermierului modern. Conceptele de service ºi de igienã de ultimã generaþie asigurã o derulare optimã a activitãþilor de zi cu zi ºi la pãstrarea unui mediu curat ºi sãnãtos pentru animale.

Centrul de muls care creºte odatã cu nevoile dumneavoastrã Robotul de muls automat reprezintãnucleul centrului de muls, care poate fi folosit ca o soluþie unitarã sau sub formaunui robot cu mai multe boxe (Multibox). În acest sens, fermierii pot crea un spaþiu de lucru perfect croit pentru unproces de muls automat, care reuneºte toate etapele importante într-un singur loc. Individual planificat, centrul de muls poate fi uºor integrat în grajdurile existente sau în cele noi.

Centrul de muls include: • Robotul de muls, un sistem de rãcire ºi tancul de rãcire a laptelui; • Zona de aºteptare; • Zona de selecþie ºi de tratament; • Zona de maternitate; • Biroul ºefului de fermã; • Cameratehnicã.

Avantajele dumneavoastrã: • Robotul de muls MIone poate fi achiziþionat ca sistem cu o singurã boxã poate fi extins laun sistem cu pânã la 5 boxe („Multibox”); • Un volum de muncã redus ºi economie de timp; • Management al cirezii prin programul RDM (RobotDataManagement); • Design deschis, cu acces optim la tehnologie ºi la animale; • Selecþie automatã a animalelor înainte ºi dupã muls; • Îngrijire eficientã a vacilorcu nevoi speciale; • Randament sporit al robotului de muls; • Confort ridicat al animalului prin procesele reglementate; • Trafic ghidat al animalelor, dupã principiul: "odihnã, muls, furajare".

GEA Farm Technologies România Str. Regimentul V Vânãtori, Nr. 38 510158 Alba Iulia, Alba, România Tel. +40 258 832256, Fax +40 258 812272 officeromania@gea.com www.gea.com | www.gea-farmtechnologies.com

Dăm viață valorilor noastre!

Excelenþã • Pasiune • Integritate • Responsabilitate • GEA-versitate

47

afacere

materii prime

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Hidrolizate proteice din zer Principalele proteine din zer, alfa-lactalbumina ºi beta-lactoglobulina, au proprietãþi funcþionale ºi bioactive importante care sunt mult îmbunãtãþite prin hidrolizã enzimaticã. Alfa-lactalbumina conþine aminoacidul cisteinã, important în formarea glutationului, antioxidat cu rol important în imunitate. De asemenea, este bogatã în aminoacidul triptofan, precursor al serotoninei ºi al hormonului melatoninã ce au un rol în reglarea efectelor neurocomportamentale cum sunt apetitul, ritmul somn-veghe, percepþia durerii, controlul stãrii de spirit, anxietãþii ºi stresului. Betalactoglobulina, principala proteinã din zer, este responsabilã pentru multe dintre proprietãþile bioactive ale proteinelor din zer. Peptidele obþinute din proteinele din zer sunt de mare interes pentru industria alimentarã la obþinerea suplimentelor alimentare, a bãuturilor pentru sportivi ºi a formulelor de lapte praf pentru sugari.

Proteine din zer În zerul rezultat de la fabricarea brânzeturilor, se gãsesc proteinele din lapte care nu precipitã alãturi de cazeinã. Întrucât sunt solubile în apã ºi în ser, proteinele din zer mai sunt denumite proteine serice.

Proteinele din zer, în general, respectiv alfa-lactalbumina, în particular, au o valoare nutritivã foarte ridicatã, compoziþia lor în aminoacizi fiind foarte apropiatã de cea consideratã optimã din punct de vedere biologic. Derivatele proteinelor din zer - concentrate, izolate ºi hidrolizate - au multe utilizãri în industria alimentarã.

Tabelul 1. Concentraþia proteinelor din zer Proteine din zer

Concentraþia în lapte, g/kg

septembrie 2014

Concentraþia în proteine din zer, % masice

alfa-lactalbumina

1,2

3,7

19,27

beta-lactoglobulina

3,2

9,8

51,04

albumina sericã

0,4

1,2

6,25

imunoglobuline

0,7

2,1

10,94

alte proteine (lactotransferina, lactoperoxidaza, lactolina ºi proteazo-peptone)

0,8

2,4

12,50

Total proteine din zer

6,3

19,2

100,00

Proteinele din zer sunt alfa-lactalbumina ºi beta-lactoglobulina, alãturi de care se regãsesc alte câteva proteine serice din lapte, în concentraþii mai mici decât în laptele iniþial ca urmare a denaturãrii termice în timpul pasteurizãrii laptelui (tabelul 1).

Nefiind denaturate termic, proteinele din zer nu precipitã la punctele izoelectrice. Cu toate acestea, pot fi precipitate cu polielectroliþi precum carboximetil celuloza. Procedeele de recuperare a proteinelor din zer folosesc adesea astfel de substanþe sau o combinaþie de cãldurã cu o ajustare a pH-ului.

48

Concentraþia în total proteine, % masice

Proteinele serice În zerul rezultat de la fabricarea brânzeturilor, se gãsesc proteinele din lapte care nu precipitã alãturi de cazeinã. Întrucât sunt solubile în apã ºi în ser, proteinele din zer mai sunt denumite proteine serice.

Proteinele din zer, în general, respectiv alfa-lactalbumina, în particular, au o valoare nutritivã foarte ridicatã, compoziþia lor în aminoacizi fiind foarte apropiatã de cea consideratã optimã din punct de vedere biologic. Derivatele proteinelor din zer - concentrate, izolate ºi hidrolizate - au multe utilizãri în industria alimentarã.

gruparea aminicã (–NH–) a unui aminoacid ºi gruparea carboxilicã (–COOH–) a aminoacidului vecin din lanþul de aminoacizi care alcãtuieºte proteina.

Proprietãþile peptidelor sunt strâns legate de gradul de hidrolizã la care sunt supuse proteinele. De exemplu, hidroliza poate fi condusã pânã când toate proteinele sunt transformate în peptide alcãtuite din doi pânã la cinci aminoacizi, în amestec putând exista ºi câþiva aminoacizi liberi, însã nu ºi peptide mai mari. Într-o asemenea situaþie, însã, se obþin hidrolizate cu gust amar, la care se adaugã costurile crescute ale procesului. Prin urmare, este necesarã alegerea enzimelor corespunzãtoare, respectiv controlul atent al hidrolizei pentru obþinerea hidrolizatului dorit.

Utilizãri ale hidrolizatelor proteice din zer În general, peptidele bioactive sunt utilizate în produse precum bãuturi pentru sportivi, alimente pentru sugari ºi alimente hipoalergenice pentru a asigura plusul de valoare ºi a creºte sãnãtatea consumatorului.

Lactalbumina Alfa-lactalbumina poate fi consideratã proteina tipicã din zer întrucât se gãseºte în laptele tuturor mamiferelor ºi are un rol important în sinteza lactozei în uger. Structura ei este alcãtuitã din 123 aminoacizi ºi patru punþi disulfurice, prin urmare este bogatã în sulf. Nu conþine fosfor ºi nu precipitã alãturi de cazeinã sub acþiunea acizilor sau a enzimelor coagulante. Are masa molecularã 14.2 kDa, iar punctul izoelectric este cuprins între 4,2 ºi 4,5 unitãþi pH. Este capabilã sã lege calciul, manifestându-ºi astfel rolul în transportul acestuia.

Alfa-lactalbumina este denaturatã prin încãlzire la o temperaturã mai mare de 72°C ºi poate fi astfel precipitatã din zer, dupã coagulare. Întrucât nu are o grupare tiol liberã care poate servi ca punct de pornire pentru o reacþie de agregare, alfa-lactalbumina purã nu formeazã geluri dupã denaturare ºi acidificare.

Alfa-lactalbumina are o valoare biologicã mare întrucât conþine aminoacizi importanþi pentru organism (de exemplu cisteinã, leucinã, valinã, izoleucinã, triptofan) ºi este uºor asimilabilã.

Valorificarea ei se face fie sub formã de urdã prin încãlzirea zerului rezultat la fabricarea brânzeturilor, fie direct la coagulare prin procedeul obþinerii brânzeturilor cu înglobare de albuminã, fie în compoziþia derivatelor proteice din zer.

Alfa-lactalbumina este proteina principalã din laptele uman astfel cã este extrem de importantã pentru nutriþia sugarilor. Alfa-lactalbumina bovinã este omologã cu alfa-lactalbumina umanã.

laptelui la temperaturi mai mari de 60°C favorizeazã iniþierea denaturãrii, acþiune în care reactivitatea beta-lactoglobulinei la aminoacizii cu sulf are un rol important. Astfel, încep sã se formeze punþi disulfurice între moleculele de beta-lactoglobulinã, între o moleculã de betalactoglobulinã ºi una de kapa-cazeinã ºi între beta-lactoglobulinã ºi alfa-lactalbuminã. La temperaturi ridicate, sunt eliberaþi treptat compuºi cu sulf, de exemplu hidrogen sulfurat. Aceºti compuºi sunt rãspunzãtori de mirosul de „fiert” al laptelui tratat termic.

Hidroliza proteinelor din zer Hidroliza proteinelor produce peptide cu proprietãþi funcþionale, imunologice ºi bioactive îmbunãtãþite, superioare celor ale proteinelor native. Peptidele bioactive au multe efecte pozitive asupra stãrii de sãnãtate, de exemplu reducerea presiunii sanguine, a colesterolului, activitãþi antioxidante ºi îmbunãtãþirea absorbþiei ionice. Cele mai multe peptide cu potenþial bioactiv au fost izolate din produse pe bazã de lapte sau din proteine din lapte, în principal cazeinã ºi proteine din zer.

Lactoglobulina

Hidrolizatele proteice din zer sunt obþinute prin hidroliza enzimaticã, la temperaturã ºi pH controlate, a concentratelor proteice din zer sau a lactalbuminei, urmatã de filtrarea ºi uscarea prin pulverizare a soluþiei rezultate.

Beta-lactoglobulina se gãseºte numai în laptele mamiferelor copitate ºi este proteina din zer predominantã în laptele de vacã. Încãlzirea

Pentru hidrolizã sunt utilizate diferite enzime proteolitice care catalizeazã hidroliza legãturilor amidice sau peptidice (–NCO–) realizate între

Hidrolizatele proteice din zer au un grad înalt de hidrolizã ºi, prin urmare, un conþinut ridicat de peptide cu lanþ scurt care au proprietãþi fizicochimice diferite de cele ale proteinelor native sau ale aminoacizilor constituenþi în stare liberã.

Astfel, au digestibilitate mai bunã fiindcã sunt absorbite mai repede decât aminoacizii liberi. De asemenea, sunt mai puþin antigenice (antigen = substanþã endogenã sau exogenã care nu este recunoscutã în organism ca proprie ºi determinã un rãspuns imun ce vizeazã neutralizarea ºi eliminarea ei) datoritã eliminãrii epitopilor (parte a moleculei unui antigen de care se autoataºeazã un anticorp).

Absorbþia mai rapidã a determinat utilizarea hidrolizatelor proteice din zer în medicina sportivã sub forma unor bãuturi pentru sportivi sau a suplimentelor alimentare, care asigurã mai uºor substanþe nutritive þesuturilor musculare pentru a face faþã efortului intens ºi a contribui la formarea masei musculare. O altã utilizare este în biotehnologie, ca supliment pentru culturile de celule.

Hidrolizatele proteice din zer sunt o sursã idealã de proteine uºor digerabile pentru formulele de lapte praf destinate sugarilor (de start, de continuare, pentru sugari ºi copii pânã la trei ani) întrucât prin adaosul lor se ajunge la concentraþia ridicatã a proteinelor din zer din laptele uman.

Conþinutul de proteine al formulelor pentru sugari prematuri este mai mare cu circa 3 g/100 cal faþã de formulele obiºnuite, creºtere obþinutã prin adaosul de alfa-lactalbuminã bovinã purificatã în proporþie de 20-25 % din total proteine, ceea ce regleazã concentraþia în aminoacizi esenþiali, în special triptofan, ºi creºte absorbþia calciului ºi a zincului.

Pierderea capacitãþii de a induce reacþii alergice în organismele sensibile permite utilizarea hidrolizatelor proteice din zer în formulele hipoalergenice pentru sugari. De asemenea, hidrolizatele proteice din zer ºi alfa-lactalbumina purificatã sunt surse excelente de proteine pentru formule fãrã lactozã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

49

Importanþa detectãrii reziduurilor de antibiotice în lapte

ºi principalele metode de verificare a pasteurizãrii corecte a laptelui Antibioticele au fost utilizate de-a lungul timpului pentru tratamentul bolilor infecþioase ale animalelor precum sunt mastitele la vaci. Tendinþa din ultimii ani a fost intensificarea tratamentelor cu antibiotice, lucru care a dus la o sensibilitate mare a animalelor la boli. În mod normal, laptele vacilor tratate cu antibiotice trebuie izolat o anumitã perioadã ºi nu poate fi dat spre procesare sau consumului uman. Perioada normalã de carantinã este de 4-5 zile, dar aceasta poate varia în funcþie de tipul de antibiotic folosit ºi de dozajul acestuia.

Reziduurile de antibiotice pun o problemã majorã industriei lactatelor pentru cã pot inhiba culturile starter în timpul fabricãrii iaurtului ºi a brânzei.

Acest fenomen poate provoca pierderi mari fabricilor de lactate. La fel de importante ºi mult mai grave sunt consecinþele care afecteazã sãnãtatea umanã. Reziduurile pot duce la formarea antibiorezistenþei, apariþia alergiilor ºi a hipersensibilitãþii. Pentru fabricile de lapte este foarte important sã aibã la îndemânã un test pentru detectarea antibioticelor din laptele recepþionat, care ar putea inhiba culturile starter folosite în procesarea laptelui ºi care au influenþe negative asupra sãnãtãþii

MTC ROMÂNIA reprezintã pe piaþa româneascã firma Sacco-Clerici, o importantã companie italianã producatoare de ingrediente alimentare: culturi starter (DVS si bulk), culturi probiotice, culturi de protecþie, cheaguri precum ºi echipamente de laborator.

MTC ROMÂNIA pune la dispoziþia fabricilor de prelucrare a laptelui, kitul de detectare a rezidurilor de antibiotice. Este un kit de testare rapidã care ajutã la determinarea prezenþei antibioticelor în lapte, cu rezultate separate pentru fiecare familie de antibiotice. Testul nu necesitã utilizarea incubatorului. Acesta se remarcã prin: rapiditatea obþinerii de rezultate (aprox. 7-10 min) ºi complexitatea ºi acurateþea acestora. O altã particularitate a acestor teste este faptul cã evidenþiazã atât urmele de β-lactami cât ºi cele de tetracicline, fiind astfel una dintre cele mai eficiente soluþii de pe piaþa autohtonã.

Alãturi de testele pentru determinarea antibioticelor, MTC ROMANIA oferã fabricilor de lapte soluþii pentru verificarea pasteurizãrii corecte a laptelui, oferind drept suport douã tipuri de teste rapide.

Vã stãm la dispoziþie pentru informaþii suplimentare ºi pentru comenzi, Simina Ghirean, tehnolog.

MTC ROMANIA IMPEX SRL, 21 Decembrie 1989, nr.129, ap 54, Cluj-Napoca tel 0264-412583, 0724 243704, office@mtc.ro, www.mtc.ro 50

septembrie 2014

• Testele rapide pentru fosfataza alcalinã se bazeazã pe determinarea activitãþii fosfatazei alcaline care este complet inactivatã la un tratament termic corect în procesul de pasteurizare (70° C timp de 10 sec. sau 63° C timp de 30 min.). In urma reacþiei rezultã o schimbare de culoare.

• Testele rapide pentru peroxidazã, bazate pe o enzimã prezentã în laptele crud, în mod natural.

Acestã enzimã nu este denaturatã prin pasteurizarea corectã, dar este denaturatã prin tratamente termice puternice – fierbere sau tratament UHT. Testul este menit sã determine dacã laptele crud a fost fiert înainte de a fi livrat spre punctele de prelucrare sau dacã temperatura de pasteurizare a fost prea ridicatã.

afacere

SALINEN AUSTRIA AG

este unul dintre cei mai renumiþi producãtori de sare obþinutã prin evaporare din Europa. În inima Alpilor – aºa numita „Salzkammergut” – se produc anual mai mult de 1,1 milioane tone de produse de înaltã calitate din sare recristalizatã, ambalate în cele mai diverse forme de ambalaj. Întreaga producþie se desfãºoarã în Austria, în cadrul uneia dintre cele mai moderne fabrici de producþie din Europa.

Se oferã un portofoliu întreg de produse din sare recristalizatã, în special sare alimentarã, sare cu nitrit ºi tablete de sare pentru dedurizarea apei.

materii prime

Sarea alimentarã GUSTOSAL cea mai purã sare obþinutã prin evaporare, oferã gustul cel mai bun pentru condimentare, conservare, ºi este un ingredient pentru panificaþie ºi multe altele. Calitatea ridicatã, constantã ºi disponibilitatea de ambalare în orice formã posibilã garanteazã cea mai bunã alegere pentru o utilizare în producþia alimentarã.

Prin solubilitatea fãrã niciun fel de reziduuri, Sarea alimentarã GUSTOSAL este idealã pentru producþia de saramurã sau pentru amestecarea ºi încorporarea în brânzã, caºcaval, unt ºi margarinã.

Gustul rafinat de sare este în armonie cu reþetele tradiþionale, precum ºi cu toate specialitãþile regionale. Prin folosirea de sare alimentarã GUSTOSAL la depozitarea brânzei, se obþine un microclimat perfect, care susþine în mod optim procesul de maturare a brânzei.

Produsele noastre le puteþi cumpãra la saci de plastic de 10 kg, 25 kg, 50 kg, în Big-Bags sau vrac, atât neiodate cât ºi iodate.

Sarea alimentarã BIO-GUSTOSAL este o sare obþinutã prin evaporare, cu o puritate ridicatã, fãrã niciun fel de substanþe aditive, idealã în special pentru produsele bio sau pentru produsele sensibile precum mozzarella.

Tabletele de sare SALTECH, fabricate din sare recristalizatã, având o puritate ridicatã garanteazã un proces de dizolvare optim fãrã reziduuri, pentru instalaþiile de dedurizare a apei. Prin utilizarea acestora, maºinile ºi instalaþiile dumneavoastrã sunt protejate pe termen lung de calcar, iar costurile de funcþionare sunt reduse.

Distribuþia de la SALINEN AUSTRIA AG se face direct sau prin intermediul unor filiale de vânzare.

Echipa de la SALINEN ROMANIA S.R.L. este partenerul dumneavoastrã competent ºi de încredere, atunci când este vorba despre sare. Clienþilor le este furnizatã marfa prompt pe întreg teritoriul României, fie direct din Austria, fie prin intermediul depozitelor din Bucureºti ºi Timiºoara. Persoane directe de contact, documentaþia integralã ºi certificãrile (IFS, GMP, ISO 9001, etc.) completeazã oferta de servicii.

O multitudine de referinþe naþionale ºi internaþionale din industria alimentarã ºi în special din industria laptelui ºi a brânzei, reprezintã cea mai bunã dovadã pentru siguranþã, încredere ºi competenþã.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

51

afacere

produse din lapte

Aura Alexa Ioan

Primele date privind obþinerea caºcavalului afumat provin din anul 68 e.n., de la scriitorul roman Columella, care descria fabricarea brânzei “manum pressum” ºi la rãspândirea preparãrii ei în întregul imperiu.

Coloniºtii romani au introdus în þara noastrã stilul de preparare a acestui produs asemãnãtor brânzei italieneºti Caciocavallo, care e fabricatã ºi astãzi în Italia.

În categoria brânzeturilor cu pastã opãritã, intrã sortimentele cãrora li se aplicã operaþia de opãrire a caºului, ceea ce face ca principala proteinã – cazeina – sã capete însuºiri plastice (de a se întinde în fire) în anumite condiþii de temperaturã ºi pH. Însuºirile plastice ale cazeinei sunt cãpãtate atunci când fosfocazeinatul de calciu a eliminat o parte din calciul combinat.

52

septembrie 2014

Caºcavalul afumat Zona geograficã de rãspândire

Câte bordeie, atâtea obiceiuri

La noi în þarã, caºcavalul era obþinut în aria geograficã ce cuprindea zona Curtea de ArgeºBrãdet ºi Câmpulung Muscel-Rucãr, apoi s-a extins în Întorsura Buzãului ºi în munþii Vrancei, fiind realizate bucãþi de format mic ºi pãpuºi de caº afumat din lapte de oaie. Caºcavalul afumat de munte era preparat acum cca 1800 ani în diferite zone ºi sub diverse denumiri: caºcaval Brãdet - la Curtea de Argeº, caº afumat de Vrancea - la Câmpeni ºi Soveja, caºcavea de Doftanã - pe Valea Doftanei.

În þara noastrã, se fabricã mai multe sortimente de caºcaval care, în funcþie de consistenþa pastei, se clasificã astfel: - sortiment de caºcaval cu pastã semitare: caºcavalul Dobrogea, caºcavalul Delia ºi caºcavalul Teleorman.

- sortimente de caºcaval cu pasta moale: caºcavalul Penteleu, care se fabricã în special în zona de munte, materia primã fiind iniþial laptele de oaie, dar astãzi se fabricã ºi din lapte de vacã.

- caºcaval afumat: caºcaval Brãdet, caºcaval Vrancea

Dupã unii cercetãtori, formarea pastei la brânzeturile opãrite este posibilã datoritã transformãrilor preliminare suferite de cazeinã sub influenþa acidului lactic produs de bacteriile lactice ºi sub influenþa cheagului. Cazeinatul de calciu din lapte este transformat sub influenþa cheagului în pcazeinat tricalcic (coagul). Paracazeinatul dicalcic, sub influenþa acidului lactic, se transformã în paracazeinat monocalcic, care are proprietatea de a fi frãmântat pentru a se obþine fire (straturi) mai ales dupã opãrirea caºului. Paracazeinatul monocalcic devine solubil în soluþie de NaCl 5%, când este încãlzit la 54°C, datoritã paracazeinatului monocalcic, se îmbunãtãþeºte grãsimea.

Dacã cantitatea de acid lactic formatã la maturarea laptelui ºi maturarea caºului este prea mare, paracazeinatul monocalcic se transformã în paracazeinat care va afecta negativ structura caºcavalului inclusiv reþinerea grãsimii.

Dupã timpul de maturare, caºcavalul este de trei feluri: Brânzeturi cu maturare rapidã, sub 30 zile (brânzã Nasal, brânza Alpina) Brânzeturi cu maturare medie, de la 30 la 180 zile (brânzã Olanda) Brânzeturi cu maturare lentã, de peste 180 zile.

Concret, caºcavalul se obþine prin opãrirea în apã a caºului de vacã, de oaie sau în amestec.

Brânzeturile opãrite, cunoscute sub denumirea de caºcaval, se obþin prin opãrirea în apã cu o temperaturã de circa 80°C a caºului, dupã maturarea lui prealabilã. Pasta care se obþine este prelucratã ºi introdusã în forme, obþinându-se caºcavalul crud. Dupã sãrare sau saramurare, acesta este maturat în anumite condiþii de umiditate ºi temperaturã. Prin opãrirea caºului, produsul capãtã proprietãþi de plastic, putând fi întins sub formã de fire. Procesul tehnologic de obþinere a caºcavalului cuprinde douã faze principale: prepararea caºului ºi fabricarea propriuzisã.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

53

afacere

produse din lapte Necesitatea efectuãrii maturãrii este determinatã de faptul cã brânza crudã obþinutã are pastã tare, cauciucatã, sfãrâmicioasã, gustul fad, lipsit de aromã ºi este greu digestibilã, nefiind indicat sã se consume ca atare. În timpul maturãrii, brânza este supusã unui proces biochimic complex ºi suferã mai multe transformãri care îi modificã proprietãþile organoleptice, rezultând un produs cu consistenþã elasticã, pastã moale, finã, cu aromã, miros ºi gust plãcut, caracteristic sortimentului, având totodatã ºi o valoare nutritivã ridicatã.

Maturarea

Transformarea caºului în caºcaval Laptele proaspãt se încãlzeºte la 30-32°C, moment în care se adaugã cheag, încât coagularea sã dureze 30-40 minute. Dupã formarea coagulului, acesta se zdrobeºte. Mãrunþirea coagulului continuã pânã când ajunge la un diametru de 2-3 mm, temperatura menþinându-se la 43-45°C. Dupã mãrunþire, coagulul se lasã în repaus 5-10 minute, pentru depunere, se adunã ºi se lasã la scurs timp de 5-7 ore, dupã care se lasã la fermentat cca 24 de ore.

Prepararea caºcavalului: Caºul maturat se taie în felii, de 1,2-1,5 kg, pentru obþinerea unei singure roþi. Într-un recipient, se pun feliile de caº peste care se toarnã apa fierbinte (92-97°C) ºi, cu ajutorul unei lopeþi de lemn, se amestecã pânã la topirea întregii mase. Pasta de caº bine uniformizatã se prelucreazã pentru eliminarea apei.

Pasta astfel pregãtitã se frãmântã ºi se întinde pânã capãtã luciu ºi începe sã se întãreascã uºor. În ultima fazã de prelucrare, se adaugã sare. Masa de pastã este introdusã în forme metalice unde se þine 8-10 ore. Urmeazã sãrarea în saramurã, cu 24-25% sare, timp de 24-30 ore.

Dupã saramurare, bucãþile de caºcaval se scot ºi se aºeazã pentru zvântare, unde rãmân 2-3 zile, timp în care se întorc de pe o parte, pe alta.

54

septembrie 2014

Procesul tehnologic de fabricare a brânzeturilor maturate este cel practicat, în general, pentru obþinerea majoritãþii brânzeturilor dar, în plus, la fabricarea acestora trebuie acordatã o importanþã deosebitã unor faze tehnologice.

Astfel, în laptele pasteurizat, pregãtit pentru închegare, se adaugã în mod obligatoriu, culturi de bacterii lactice selecþionate specific fiecãrui sortiment, iar dupã sãrare, brânza crudã obþinutã este trecutã la maturare în camere special amenajate ºi este menþinutã mai multe zile în condiþii de temperaturã, umiditate ºi ventilaþie a aerului, specifice fiecãrui sortiment.

Maturarea brânzeturilor se realizeazã prin pãstrarea acestora în anumite condiþii de temperaturã ºi umezealã relativã. Procesul de maturare este rezultatul activitãþii enzimelor din cheag, lapte ºi de naturã microbianã. Rolul principal în procesul de maturare a brânzeturilor îl au enzimele microbiene, care determinã numeroase tipuri de reacþii (proteinaze, lipaze, decarboxilaze).Gustul ºi aroma caracteristice fiecãrui tip de brânzã sunt determinate de prezenþa unui amestec echilibrat de componente, rezultat din maturarea brânzeturilor.

Sistemul HACCP- etape de implementare Sistemul HACCP, în conformitate cu prevederile Comisiei Codex Alimentarius, din 1993, ºi ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii din 1995, se bazeazã pe ºapte principii fundamentale: - Principiul 1 - Realizarea analizei riscurilor potenþiale; - Principiul 2 - Determinarea punctelor critice de control (PCC); - Principiul 3 - Slãbilirea limitelor critice; - Principiul 4 - Stabilirea unui sistem de monitorizare ºi PCC; - Principiul 5 - Stabilirea acþiunilor coreclive pentru situaþiile în care monitorizarea indicã faptul cã un PCC nu este sub control; - Principiul 6 - Stabilirea procedurilor de veriflcare pentru confirmarea faptului cã sistemul HACCP, funcþioneazã efectiv;

- Principiul 7 - Stabilirea unui sistem de documente specifice pentru toate procedurile, înregistrãrile în conformitate cu principiile anterioare ºi aplicarea lor în practicã.

Analiza riscurilor potenþiale Analiza riscurilor potenþiale reprezintã cea mai importantã etapã din cadrul sistemului HACCP ºi de aceea trebuie sã se aplice tuturor elementelor care intervin în procesul de fabricare a unui produs, respectiv: materiilor prime si auxiliare, ambalajelor ºi materialelor de ambalare, tuturor etapelor procesului de producþie, tuturor a.activitãþilor care au legãturã directã sau indirectã cu obþinerea produsului finit. Aceastã etapã cuprinde urmãtoarele activitãþi: identificarea riscurilor asociate cu produsele ce se fabricã, evaluarea probabilitãþii de apariþie, stabilirea de mãsuri preventive pentru a þine riscul sub control.

Determinarea punctelor critice de control (PCC) Pentru a identifica punctele critice de control, PCC, este necesarã o analizã a tuturor elementelor, operaþiilor, etapelor, fazelor, pe întregul flux de producþie, terminând cu livrarea, comercializarea produselor. Ca instrument de lucru pentru identificarea PCC, se foloseºte Arborele de decizie, propus de Codex Alimentarius. Etapele de decizie trebuie sã se aplice pentru materii prime ºi auxiliare si pentru procesul tehnologic.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

55

afacere

inovaþie

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Predicþia caracteristicilor senzoriale

ale brânzei în timpul maturãrii În controlul calitãþii, estimarea calitãþii produselor cât mai devreme posibil în procesul de producþie prezintã interes major pentru toate produsele. Pentru un produs aºa cum este brânza cu o perioadã de maturare lungã înainte sã fie gata de vânzare, este deosebit de interesant sã poatã fi prezisã calitatea într-un stadiu incipient, cu luni înainte de consumul real al alimentului.

Scopul final este sã poatã fi prezisã calitatea senzorialã – care este cel mai uºor de supus experienþei consumatorilor asupra produsului – cu metode rapide nedistructive.

Instrumentele tradiþionale pentru evaluarea senzorialã a calitãþii brânzei includ clasificarea ºi aprecierea. Aceste metode funcþioneazã bine atunci când trebuie evaluat rapid un numãr mare de probe pentru a se stabili calitatea de bazã a produselor ºi continuã sã fie utilizate în acest scop, în industria brânzeturilor. Cu toate acestea, rezultatele clasificãrii ºi aprecierii brânzei nu reflectã în totalitate preferinþele consumatorilor ºi, prin urmare, nu reprezintã instrumente ideale pentru cercetarea aromei brânzeturilor. În prezent, cel mai puternic instrument senzorial în cercetarea aromei brânzeturilor este analiza senzorialã descriptivã care implicã detectarea ºi descrierea componentelor senzoriale calitative ºi cantitative de cãtre degustãtori calificaþi.

56

septembrie 2014

Caracteristicile senzoriale ale brânzeturilor Caracteristicile senzoriale ale brânzeturilor sunt complexe, fiind rezultatul multor factori, printre care se numãrã compoziþia ºi caracteristicile de calitate ale laptelui materie primã, zona de producere, culturile starter de bacterii lactice specifice, procedeele de obþinere ºi durata de maturare. Procesele biochimice, cum sunt proteoliza, glicoliza, lipoliza ºi modificãrile fizico-chimice care au loc în brânzã, în special în timpul maturãrii, au ca rezultat dezvoltarea unor atribute senzoriale specifice (aspect, culoare, gust, miros, texturã, aromã).

Aroma brânzei este unul dintre criteriile cele mai importante care au un impact mare atât asupra acceptãrii produsului de consumatori, cât ºi asupra calitãþii brânzeturilor. Brânzeturile conþin numeroase componente care sunt rãspunzãtoare de varietatea aromelor specifice. Acestea pot fi grupate în componente a cãror prezenþã conferã o aromã bogatã (lactoza, acidul aspartic, leucina, metionina, tirozina, acidul glutamic, glicina, triptofanul, valina, lizina, izoleucina, ºi asparagina) ºi componente care conferã gustul acru (acidul lactic, acidul aminobutiric, acidul succinic, ornitina, prolina ºi lactoza).

Metode spectroscopice de evaluare ºi predicþie a caracteristicilor senzoriale Proprietãþile chimice ºi senzoriale ale brânzeturilor pot fi evaluate ºi prezise prin metode spectroscopice. Unele încercãri existente au examinat puþine probe, de multe ori cu variaþii în setul de probe. Multe studii se bazeazã pe clasificãri sau examinãri detaliate ale spectrelor electromagnetice ºi mai puþin pe comparaþii cu mãsurãtori de referinþã. Adesea, probele prezintã diferenþe considerabile în conþinutul componentelor chimice importante care intervin în maturarea brânzeturilor.

Spectroscopia este studiul interacþiunii dintre materie ºi energia radiatã, iar rezultatele acestei interacþiuni depind de lungimea de undã sau de frecvenþã. În prezent, existã numeroase metode spectroscopice de analizã care variazã în funcþie de: • tipul energiei radiate: electromagneticã (microunde, infraroºii, vecinãtatea infraroºiilor, vizibil, ultraviolet, raze X, raze gamma), particule (electroni, neutroni), unde acustice etc.; • natura interacþiunii: absorbþie, emisie, dispersie, rezonanþã magneticã etc.; • tipul materiei: atomi, molecule, cristale, nuclee etc.

Spectroscopia în infraroºu cu funcþia Fourier transformatã (Fourier transform infrared spectroscopy - FTIR) a devenit mai mult sau mai puþin o metodã standard pentru determinarea rapidã ºi precisã a componentelor chimice principale în industria produselor lactate. La aplicarea acestei

metode, accentul este pus pe analiza macromoleculelor din compoziþia brânzei. În ultimii ani, metoda FTIR a fost utilizatã ºi pentru caracterizarea maturãrii brânzeturilor.

Spectroscopia în vecinãtatea domeniului infraroºu (Near infrared spectroscopy - NIR) a fost, de asemenea, utilizatã pentru determinarea unor componente ºi caracteristici senzoriale ale brânzeturilor.

Spectroscopia de fluorescenþã a fost utilizatã pe scarã largã pentru predicþia oxidãrii induse de luminã, fiind susþinutã cu mãsurãtori de referinþã, inclusiv analizã senzorialã. Aceastã metodã este consideratã promiþãtoare pentru explorarea dezvoltãrii texturii în timpul maturãrii.

Metodã combinatã de evaluare ºi predicþie Rezultatele pozitive obþinute cu diferite metode spectroscopice în evaluarea ºi predicþia unor caracteristici senzoriale ale brânzeturilor reprezintã o provocare pentru stabilirea unor metode valabile de analizã care sã poatã fi utilizate practic în industria produselor lactate.

Un studiu recent, desfãºurat pe o perioadã de 18 luni, cu producþie de brânzã pe tot parcursul anului ºi simularea condiþiilor comerciale, cu variaþii mici ale componentelor principale ºi analiza unui numãr mare de probe de brânzã (459 în total) în momente diferite ale maturãrii (8, 24 ºi 40 sãptãmâni), a apelat la o gamã largã de metode chimice, senzoriale ºi spectroscopice pentru a putea compara mai multe metode posibile (Kraggerud et al., 2014, International Dairy Journal, vol. 34, p. 6-18).

Rezultatele analizelor chimice ºi mãsurãtorile cu metoda FTIR au dat rezultate de validare aproape echivalente în prezicerea valorilor caracteristicilor senzoriale. În schimb, rezultatele obþinute cu spectroscopia de fluorescenþã ºi NIR, aplicate pe suprafaþa brânzei, au avut abateri relativ mici. Folosirea unei combinaþii de spectre de la toate instrumentele, aplicate simultan, a permis obþinerea unor corelaþii mai mari decât la aplicarea lor independentã. Înlocuirea analizei senzoriale ar fi foarte dificil de realizat, însã analizele chimice pot fi înlocuite cu metode spectroscopice de analizã.

Studiul a examinat dezvoltarea parametrilor senzoriali ºi chimici în timpul maturãrii brânzei ºi a evaluat fezabilitatea tehnicilor spectroscopice de monitorizare a atributelor senzoriale. De asemenea, au fost urmãrite relaþiile dintre mãsurãtorile senzoriale ºi chimice, precum ºi posibilitatea de predicþie timpurie a tendinþei de dezvoltare a calitãþii senzoriale în timpul maturãrii brânzei.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

57

afacere

tehnologii de procesare

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Lapte pasteurizat s u s r e v

lapte ESL În controlul calitãþii, estimarea calitãþii produselor cât mai devreme posibil în procesul de producþie prezintã interes major pentru toate produsele.

Pentru un produs aºa cum este brânza cu o perioadã de maturare lungã înainte sã fie gata de vânzare, este deosebit de interesant sã poatã fi prezisã calitatea într-un stadiu incipient, cu luni înainte de consumul real al alimentului. Scopul final este sã poatã fi prezisã calitatea senzorialã – care este cel mai uºor de supus experienþei consumatorilor asupra produsului – cu metode rapide nedistructive.

Lapte pasteurizat Pasteurizarea laptelui are ca obiective distrugerea microorganismelor ºi prevenirea fermentãrii sau acririi laptelui pentru a se obþine un produs sigur pentru consum. Aceste rezultate se obþin dacã laptele este încãlzit la o temperaturã suficientã pentru distrugerea majoritãþii microorganismelor, menþinut un anumit timp la aceastã temperaturã, apoi rãcit ºi menþinut la o temperaturã de refrigerare (de exemplu, încãlzire la 62-65°C, menþinere o jumãtate de orã la aceastã temperaturã, apoi rãcire la cel mult 12°C).

Termenul de valabilitate a laptelui proaspãt pasteurizat este de 6-12 zile la temperaturi de depozitare mai mici de 8°C ºi mai mare dacã este depozitat la cel mult 4°C. Distrugerea microorganismelor periculoase este beneficã, fãrã îndoialã, însã prin pasteurizare sunt distruse ºi microorganismele inofensive ºi utile, de exemplu bacteriile lactice, respectiv unele componente nutritive precum vitamina C. În conformitate cu Directiva Consiliului Europei 92/46/EEC, laptele trebuie pasteurizat la minimum 71,7°C timp de minimum 15 secunde sau orice alt tratament echivalent pentru a obþine acelaºi efect. În funcþie de numãrul iniþial de microorganisme din laptele supus pasteurizãrii, se pot adopta diferite combinaþii temperaturã - timp, numite regimuri de pasteurizare. Astfel, pasteurizarea la 63°C timp de 30 minute este un tratament LTLT (low temperature long time), la 72...75°C timp de 15-20 secunde este un tratament HTST (high temperature short time), iar la 125...138°C timp de 2-4 secunde este un tratament numit ultrapasteurizare (UHT – ultra high temperature) sau sterilizare.

Prin pasteurizare sunt distruse formele vegetative ale microorganismelor din lapte, iar prin sterilizare sunt distruse atât formele vegetative, cât ºi cele sporulate. Aceste tratamente asigurã termenul de valabilitate a laptelui pasteurizat de 6-14 zile, iar a laptelui sterilizat UHT ºi ambalat aseptic, de 3-6 luni.

Din punct de vedere al caracteristicilor organoleptice, laptele pasteurizat este preferat de consumatori, astfel cã s-au cãutat soluþii pentru prelungirea termenului de valabilitate pentru laptele pasteurizat ºi s-a ajuns la laptele ESL.

58

septembrie 2014

Factori care influenþeazã producerea laptelui ESL Factorii care influenþeazã termenul de valabilitate a laptelui ESL ºi, implicit, producerea acestui tip de lapte, sunt materia primã - laptele crud, tehnologia de prelucrare, tehnologia de ambalare ºi continuitatea lanþului frigorific. În primul rând, este important ca laptele crud sã aibã o încãrcãturã microbianã iniþialã scãzutã, de exemplu sã nu depãºeascã 100.000 ufc (unitãþi formatoare de colonii).

Pentru obþinerea laptelui ESL se utilizeazã tehnologii de prelucrare cu grad de igienã ridicat (ultra-clean technologies) sau aseptice. În tehnologiile ultra-clean se utilizeazã ventile simple sau duble, rezervoare pentru lapte nepresurizate, cu aer steril în spaþiul liber ºi sisteme de ambalare închise, cu utilizarea aerului steril deasupra elementului de umplere ºi decontaminarea ambalajului, ceea ce asigurã un termen de valabilitate de pânã la 21 zile.

Tehnologiile aseptice sunt caracterizate prin utilizarea ventilelor sterile, a rezervoarelor de lapte sterile sub presiune ºi a liniilor de ambalare aseptice, asigurându-se astfel un termen de valabilitate de pânã la 30 zile.

Pe lângã tehnologia de prelucrare, tehnologia de ambalare are, de asemenea, un rol important în producerea de lapte ESL. Atât tehnologia de umplere, cât ºi ambalajul în sine se realizeazã cu cerinþe ridicate de igienã, întrucât ºi cel mai mic defect al ambalajului va reduce dramatic termenul de valabilitate a produsului. În cele din urmã, un lanþ frigorific neîntrerupt, ceea ce înseamnã cã temperatura laptelui trebuie menþinutã la mai puþin de 8°C în timpul

depozitãrii ºi transportului, este un factor important în realizarea termenului de valabilitate extins.

Metode de reducere microbianã Numãrul de microorganisme din laptele crud este redus în mai multe etape ale procesului tehnologic de prelucrare, anume la separare în separatorul de îndepãrtare a bacteriilor ºi la pasteurizare sau sterilizare, însã esenþial este tratamentul termic.

Pentru obþinerea laptelui pasteurizat sunt folosite tratamentele termice obiºnuite, clasice, precizate anterior. În ceea ce priveºte laptele ESL, pentru a se obþine un termen de valabilitate extins faþã de laptele pasteurizat, însã fãrã modificãri semnificative ale caracteristicilor organoleptice ºi ale compoziþiei laptelui, metodele clasice de tratament termic sunt adaptate, completate cu anumite etape suplimentare.

Astfel, metodele de reducere a numãrului de microorganisme pentru obþinerea laptelui ESL sunt: încãlzirea directã, încãlzirea indirectã, pasteurizatorul modificat, microfiltrarea, filtrarea în profunzime ºi separarea dublã pentru îndepãrtarea bacteriilor. În afara gustului, pentru comparaþia lapte pasteurizat – lapte ESL se utilizeazã ca indicatori conþinutul de lactulozã ºi de betalactoglobulinã care se modificã în timpul tratamentului termic. Lactuloza, un diglucid nedigerabil, este epimerul lactozei format în timpul tratamentului termic, absent în laptele crud ºi care poate varia între 3,5 mg/L în laptele pasteurizat LTLT la circa 740 mg/L în laptele pasteurizat în ambalaj. Beta-lactoglobulina este o proteinã din zer care este denaturatã la temperaturi mai mari de 60°C.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

59

afacere

interviu

Lapte ESL ESL este abrevierea pentru Extended Shelf Life care se traduce cu „termen de valabilitate extins”. Prin urmare, laptele ESL este un produs pasteurizat într-un mod prin care numãrul de microorganisme este redus mai mult decât la pasteurizarea convenþionalã, ambalat în condiþii igienice ºi care are un termen de valabilitate mai mare decât laptele obiºnuit, pasteurizat, în general de 21-30 zile. În acelaºi timp, ESL este o metodã de tratament termic disponibilã doar în industria laptelui pentru producerea laptelui ESL. Cheia tehnologiei ESL este igiena. Durata de depozitare a unui produs lactat refrigerat nu poate fi extinsã fãrã a creºte gradul de igienã în întreaga fabricã de produse lactate. Metodele noi de prelucrare ºi ambalare oferã condiþii bune pentru ridicarea nivelului igienei în cele mai multe fabrici de produse lactate.

Cu toate acestea, schimbarea nu va fi realizatã de un singur utilaj. ESL nu se referã doar la tehnologie ºi utilaje, ci este vorba despre un sistem al cãrui succes depinde de trãinicia igienei întregului lanþ de producþie ºi distribuþie.

60

septembrie 2014

Cu cât conþinutul de lactulozã este mai mic, iar cel de beta-lactoglobulinã mai mare, laptele ESL este mai apropiat, din acest punct de vedere, de laptele pasteurizat. Încãlzirea directã se realizeazã prin injectarea sau infuzia aburului în lapte ºi implicã durate de încãlzire ºi de rãcire extrem de scurte, la temperaturi de încãlzire ridicate. Laptele obþinut cu aceastã metodã are un conþinut de lactulozã mai mic de 25 mg/L, în timp ce conþinutul de beta-lactoglobulinã este mai mare de 1.600 mg/L pentru un lapte crud cu 3.500 mg/L. Din punct de vedere organoleptic, laptele ESL obþinut prin încãlzire directã este comparabil cu cel obþinut convenþional, prin pasteurizare. Încãlzirea indirectã se realizeazã într-un schimbãtor de cãldurã tubular, proiectat special pentru producerea laptelui ESL. Cãldura recuperatã la încãlzire indirectã este de circa 80%. Conþinutul de lactulozã din laptele ESL obþinut prin încãlzire indirectã este de 32 mg/L, iar cel de beta-lactoglobulinã de 1.000 mg/L. Pasteurizatorul modificat constã în introducerea unui modul de încãlzire suplimentar în linia de pasteurizare pentru încãlzirea lap-

telui de la 74°C la 125°C, urmatã de rãcire la 74°C. Dupã utilizare ºi curãþare, linia de pasteurizare este sterilizatã la circa 127°C. Dacã linia de producþie a laptelui este deja prevãzutã cu un pasteurizator, aceastã metodã este de departe soluþia cea mai favorabilã din punct de vedere economic.

Microfiltrarea pentru obþinerea laptelui ESL presupune utilizarea unor membrane ceramice cu dimensiuni ale porilor de 0,8-1,4 microni care permit o îndepãrtare a bacteriilor mai mare de 99,5%. Instalaþia de microfiltrare poate fi integratã uºor într-o linie tehnologicã de tratare termicã a laptelui, iar dacã existã deja un pasteurizator, un separator ºi o unitate de standardizare, costul de investiþii pentru o instalaþie de microfiltrare este comparabil cu cel necesar pentru o instalaþie de încãlzire directã. Avantajele microfitrãrii sunt stresul termic mai redus al laptelui ºi gustul bun al laptelui care poate fi diferenþiat cu greu de gustul laptelui proaspãt de consum convenþional. Laptele ESL obþinut prin microfiltrare are un conþinut mai scãzut de lactulozã de 17 mg/L ºi mai ridicat de beta-lactoglobulinã de circa 2.500 mg/L.

Microorganismul indicator pentru pasteurizarea laptelui este Mycobacterium tuberculosis care se considerã cã este distrus dacã laptele este încãlzit la 63°C timp de 10 minute, însã, pentru siguranþã deplinã, se recomandã încãlzirea la 63°C timp de 30 minute. În acest fel, orice tratament care asigurã distrugerea completã a M. tuberculosis este suficient pentru distrugerea tuturor celorlalte microorganisme prezente în lapte, inclusiv alþi patogeni.

Filtrarea în profunzime este o metodã recentã de reducere a încãrcãturii microbiene. Asemãnãtor cu microfiltrarea, la utilizarea filtrãrii în profunzime se obþine o îndepãrtare a bacteriilor de peste 99%. De la filtrare în profunzime nu rezultã retentat (concentrat de bacterii), întrucât bacteriile nu se depun pe suprafaþa membranei, ci sunt reþinute în interiorul filtrului, respectiv în profunzimea materialului filtrant.

Pentru filtrarea în profunzime sunt utilizate douã filtre, fiecare contrând în câteva cartuºe filtrante din polipropilenã. Limita de separare nominalã este de 0,3 microni pentru primul filtru ºi de 0,2 microni pentru cel de al doilea filtru. În primul filtru sunt îndepãrtate circa 80% microorganisme.

De asemenea, primul filtru reþine ºi suspensiile care ar putea cauza înfundarea filtrului final. Filtrele nu reþin nicio componentã a laptelui care sã determine o modificare detectabilã a cantitãþii/ debitului de produs final.

primul separator, restul în al doilea separator), apoi laptele este tratat obiºnuit într-un pasteurizator cu plãci. Bacteriile îndepãrtate sunt descãrcate din spaþiul pentru particule solide al tamburului separatorului prin operaþii de evacuare discontinue.

Avantajele metodei constau în costuri reduse de funcþionare, mai mici decât cele pentru microfiltrare ºi curãþarea CIP în linie cu instalaþia de pasteurizare fãrã a fi necesari detergenþi speciali. De asemenea, instalaþia poate fi utilizatã atât în liniile de fabricare a brânzeturilor, cât ºi pentru produse lactate proaspete.

Laptele rezultat are un termen de valabilitate de cel puþin 20 zile ºi un conþinut de beta-lactoglobulinã nativã de aproximativ 3.100 mg/L. Raportat la bacterii patogene, metoda permite îndepãrtarea a circa 99 % din sporii bacteriei Clostridium din lapte, respectiv reducerea sporilor bacteriei termorezistente Bacillus cereus la mai puþin de un spor în 10 ml lapte.

Costul de investiþii pentru o instalaþie de filtrare în profunzime este comparabil cu cel pentru încãlzirea directã, cu condiþia ca linia tehnologicã sã fie deja prevãzutã cu pasteurizator, separator ºi unitate de standardizare. Un alt avantaj al acestei metode - stresul termic ºi mecanic al produsului este cel mai mic din toate metodele de reducere microbianã.

Separarea dublã pentru îndepãrtarea bacteriilor, cea mai recentã metodã de reducere a încãrcãturii microbiene, se utilizeazã atunci când un produs are un conþinut ridicat de spori care nu pot fi îndepãrtaþi satisfãcãtor prin intermediul unui singur separator. Prin utilizarea a douã separatoare în serie, se pot îndepãrta aproximativ 99,9% bacterii din lapte (aproximativ 96-97 % în

revista specialiºtilor din industria lactatelor

61

afacere

tehnologii de procesare

Maria Demetriad

Echipamente de formare

a brânzeturilor filate

Confruntându-se cu o cerere tot mai mare de mozzarela ºi pasta filata, venitã, atât din partea pieþei de Ho-Re-Ca, dar ºi din partea consumatorilor finali sau a producãtorilor de produse alimentare ready to cook, fabricanþii de brânzeturi pot utiliza, mai nou, utilajele ºi echipamentele propuse pieþei europene de compania americanã Johnson Inc., aceea care a realizat linii tehnologice conforme cu specificaþiile pieþei Uniunii Europene. În prezenta ediþie, vã propunem câteva echipamente care ar putea sã vã orienteze mai bine, spre achiziþia pe care aþi dori sã o faceþi la retehnologizarea companiei pe care o conduceþi.

62

septembrie 2014

Shuttle Head Molder Shuttler Head Molder, echipament de formare, poate fi livrat în diverse dimensiuni ale cuvei, cu o capacitate care poate varia între 50 ºi 3.700 de kg pe orã. Producãtorii afirmã cã echipamentul este ideal pentru fabricarea mozzarelei sau a variantelor de brânzeturi pentru pizza.

Prevãzut cu un sistem de rãcire uniformã, produsul rezultat are un aspect ºi o texturã uniformã.

Construit din oþel inoxidabil, utilajul poate fi acþionat manual sau automatizat, având în componenþã o pompã de circulare a apei, control cu touchscreen al operaþiunilor ºi dispozitiv de control al dimensiunii calupurilor de produs finit.

Maºinã de formare 2000-RMC Unitate automatizatã de formare a brânzeturilor, 2000-RMC dispune de un sistem igienic de rãcire, care poate fi acþionat atât orientat vertical, cât ºi orizontal. Capacitatea de producþie este de 1360 kg/h, putând opera în mod continuu. Opþional, poate fi conectatã la o linie de ambalare sau poate lucra independent.

Prin capacitatea sa relativ micã, maºina de formare 2000-RMC este recomandatã firmelor aflate la începutul activitãþii, prin preþul mic de achiziþie.

Maºina de formare dispune de un cilindru de descãrcare acþionat cu o pompã cu aer, de rotor de amestec, tanc cu balans pentru rãcire ºi multiple posibilitãþi de adaptare în fluxul tehnologic.

Rotary Molder Chiller 4000-RMC Maºina de amestecare ºi formare 4000-RMC se bazeazã aproximativ pe aceeaºi tehnologie, diferenþa majorã fiind aceea a prezenþei unei unitãþi de amestec cu design circular, fiind recomandatã în fabricile cu producþie de brânzeturi ridicatã.

Echipamentul dispune de control ºi acþionare automatizate, unitatea centralã de memorie putând stoca preset-uri pentru anumite produse standardizate la nivel de fabricã.

Modalitatea de amestec ºi formare determinã fabricarea unui produs superior, beneficiind ºi de un sistem care asigurã o rãcire perfectã a laptelui în timpul procesãrii. Dispozitivele de amestec sunt interºanjabile, suprafaþa interioarã fiind din oþel inoxidabil.

Johnson 8000-RMC Maºinã de amestec ºi formare de capacitate medie, Johnson 8000 RMC este cel mai vândut echipament al companiei americane. Designul compact, rotativ, asigurã o flexibilitate ridicatã a pastei filate, determinând o aliniere perfectã a fibrelor.

Totodatã, echipamentul poate fi conectat la un dispozitiv de ”coacere” a produsului, bucãþile de mozzarela sau brânzã pentru pizza putând avea dimensiuni variabile, cuprinse între 250 g ºi 10 kg.

Johnson 8000 RMC dispune de o cuvã circularã pentru amestec ºi formare, unitate CIP automatizatã, sistem igienic de stopare a apei fierte ºi dispozitive de amestec interºanjabile.

Johnson 12000-RMC Echipamentul cu cea mai mare capacitate, fabricatã de Johnson, Rotary Milder Chiller 12.000 oferã fabricilor de brânzeturi filate oportunitatea de a creºte spectaculos capacitatea de producþie a ”pastei filata”, fiind, de asemenea, recomandatã marilor unitãþi de procesare.

Fiind deosebit de versatil, utilajul poate fi programat pentru trecerea la producþia de Eurobloks de 15 kg, potrivit specificaþiilor majoritãþii beneficiarilor de pe piaþa europeanã ºi în concordanþã cu reglementãrile Uniunii Europene.

Johnson 12000-RMC este prevãzut cu un dispozitiv rotativ de amestecare ºi formare, o unitate automatizatã CIP ºi cu multiple posibilitãþi de configurare.

(Sursa: www.johnsonindint.com ) revista specialiºtilor din industria lactatelor

63

afacere

tehnologii de ambalare

Prof. univ. dr. ing. Maria TURTOI Universitatea Dunãrea de Jos din Galaþi

Ambalaje inteligente pentru produse lactate

Ambalarea inteligentã reprezintã capacitatea de a urmãri ºi a monitoriza starea produselor ambalate, prin detectarea ºi mãsurarea unui atribut al produsului, a atmosferei interioare a ambalajului sau a mediului de transport, pentru a furniza informaþii, a extinde durata de viaþã, a creºte siguranþa, a îmbunãtãþi calitatea produsului ambalat. Dispozitivele de ambalare inteligentã sunt fie suporturi de date, de exemplu etichetele cu coduri de bare ºi identificare prin frecvenþã radio, fie indicatori de timp, temperaturã, gaze, microorganisme sau molecule (biosenzori). Aceste dispozitive inteligente pot fi încorporate în materiale de ambalaj sau ataºate în interiorul sau la exteriorul unui ambalaj.

Inovaþii în ambalarea alimentelor

Regulamentul (CE) 1935/2004 privind materialele ºi obiectele destinate sã vinã în contact cu produsele alimentare conþine dispoziþii generale privind siguranþa ambalajelor active ºi inteligente ºi stabileºte cadrul pentru procesul de evaluare a siguranþei de cãtre Autoritatea Europeanã pentru Siguranþa Alimentelor (European Food Safety Authority – EFSA).

Conform acestui regulament, materialele inteligente care vin în contact cu produsele alimentare sunt materiale ºi obiecte care monitorizeazã starea produselor alimentare ambalate sau a mediului care înconjoarã produsele alimentare.

64

septembrie 2014

Tehnologii noi de ambalare a alimentelor sunt în curs de dezvoltare ca rãspuns la cerinþele consumatorilor ºi tendinþele producþiei industriale faþã de alimente prelucrate minim, conservate uºor cu mai puþini sau fãrã conservanþi ºi produse proaspete, gustoase ºi convenabile, cu perioada de valabilitate prelungitã ºi calitatea controlatã. În plus, schimbãrile în practicile de comerþ cu amãnuntul (cum ar fi globalizarea pieþei cu rezultat distribuirea mai lungã a alimentelor) sau modul de viaþã al consumatorilor (mai puþin timp petrecut pentru cumpãrarea alimentelor proaspete de la piaþã ºi pentru gãtit), reprezintã provocãri majore ale industriei ambalajelor ºi acþioneazã ca forþe motrice pentru dezvoltarea de metode noi ºi îmbunãtãþite de ambalare, care sã extindã durata de viaþã menþinând ºi monitorizând, în acelaºi timp, siguranþa ºi calitatea alimentelor.

Printre cele mai inovatoare evoluþii din ultimele decenii se remarcã ambalarea activã ºi inteligentã, bazatã pe interacþiuni deliberate cu alimentul sau cu mediul din jurul alimentului.

Scopul ambalãrii active este extinderea termenului de valabilitate a alimentului, precum ºi menþinerea sau chiar îmbunãtãþirea calitãþii alimentului, în timp ce scopul ambalãrii inteligente este sã ofere indicaþii cu privire la prospeþimea alimentelor ºi sã o monitorizeze.

Datoritã interacþiunii deliberate cu alimentul ºi/ sau cu mediul care înconjoarã alimentul, ambalarea activã ºi inteligentã prezintã provocãri noi pentru evaluarea siguranþei sale în raport cu ambalajul tradiþional. Cu toate acestea, ºi în acest caz, migrarea substanþelor din ambalaj spre produsele alimentare este riscul principal. Alte riscuri ar putea apãrea prin utilizarea incorectã a ambalajului ca urmare a etichetãrii insuficiente sau a aplicãrii greºite a ambalãrii inteligente.

Regulamentul (CE) 450/2009 aduce completãri referitoare la materialele ºi obiectele active ºi inteligente destinate sã vinã în contact cu produsele alimentare, stabilind reguli specifice care trebuie aplicate în plus faþã de cerinþele generale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

Ambalarea inteligentã cuprinde ambalaje cu autorãcire sau autoîncãlzire, indicatori ai scurgerii, indicatori ai microorganismelor patogene, indicatori de timp-temperaturã, indicatori de gaz (oxigen, vapori de apã, etanol ºi hidrogen sulfurat), indicatori de temperaturã pentru finalul încãlzirii cu microunde, etichete cu cernealã termocromicã pentru bãuturi, etichete de identificare prin frecvenþã radio.

rece în timpul transportului ºi distribuþiei este importantã pentru calitatea ºi siguranþa alimentelor. ITT sunt, de asemenea, folosiþi ca indicatori de prospeþime pentru estimarea termenului de valabilitate a produselor perisabile.

Începuturile ambalajelor inteligente Paradoxal, în timp ce, în prezent, noþiunea de ambalare activã ºi inteligentã este consideratã modernã, de fapt ea aparþine unor tradiþii strãvechi în toate zonele tropicale ale lumii. Astfel, în regiuni din Africa, Asia ºi America de Sud, frunzele de plante au fost utilizate ºi încã mai sunt utilizate pentru ambalarea tradiþionalã a alimentelor comercializate în pieþe dedicate. Dincolo de aspectul de „barierã”, frunzele sunt utilizate pentru capacitatea lor de a transfera produselor alimentare arome, coloranþi, enzime (de exemplu papainã) sau substanþe antimicrobiene (de exemplu uleiuri esenþiale). Ambalajele din frunze de plante interacþioneazã cu alimentele pentru modificarea texturii, proprietãþilor organoleptice sau pentru a încetini procesul de alterare microbianã. De asemenea, sunt folosite pentru capacitatea lor de modificare a culorii în funcþie de temperaturã ºi/sau timp, având astfel rol de indicatori de gãtire sau de prospeþime. Se folosesc pânã la patru tipuri diferite de frunze ca straturi succesive, fiecare cu funcþie specificã. Frunzele au fost folosite de secole ºi în regiunile mediteraneene ale Europei, de exemplu la împachetarea brânzeturilor tradiþionale pentru a permite o maturare bunã.

Tendinþa în domeniul ambalãrii inteligente este dezvoltarea indicatorilor direcþi ai calitãþii alimentelor datoritã capacitãþii lor de a furniza informaþii mai precise ºi orientate pe atributele de calitate. Markerii de calitate specifici pentru produse lactate se bazeazã pe depunerea, pe codul de bare, a unui strat de material plastic încãrcat cu anticorpi specifici ai microorganismelor patogene, cum ar fi Salmonella sau Listeria a cãror prezenþã poate fi detectatã atunci când este citit codul de bare. În ciuda cercetãrii active în domeniu, punerea în aplicare a sistemelor inteligente în Europa a fost limitatã îndeosebi la utilizarea unor indicatori vizuali de temperaturã sau timp-temperaturã. Motivele pentru aceasta ar putea fi costul prea mare al etichetei indicator, restricþiile legislative ºi chiar acceptarea de cãtre comercianþii cu amãnuntul ºi proprietarii de mãrci. Teama ar putea fi faptul cã indicatorii ar dezvãlui neregulile posibile care apar, de exemplu, în administrarea sau la controlul lanþului frigorific. Pe de altã parte, existã, de asemenea, câteva neajunsuri ale acestor indicatori, de exemplu, rãspunsul lor la modele de temperaturã oscilante. Problemele de siguranþã provin în principal de la indicatorii direcþi, din cauza potenþialului de migrare nedorit al componentelor chimice întrucât aceºti indicatori trebuie amplasaþi în interiorul ambalajului primar pentru contact direct cu atmosfera care înconjoarã produsul alimentar sau cu alimentul în sine.

Ambalaje inteligente potrivite pentru produse lactate Sistemele de ambalare inteligentã ataºate ca etichete, încorporate în, sau imprimate pe un material de ambalaj alimentar oferã posibilitãþi crescute pentru monitorizarea calitãþii produselor, urmãrirea punctelor critice ºi oferirea unor informaþii mai detaliate pe tot parcursul lanþului de aprovizionare. Etichetele inteligente, cum este etichetarea electronicã, proiectatã cu tehnologie de cernealã într-un circuit imprimat ºi etichetele de identitate realizate în baterii de radio-frecvenþã, toate amplasate în afara ambalajului primar, sunt în curs de dezvoltare cu scopul de a creºte eficienþa fluxului de informaþii ºi de a oferi funcþii de comunicare inovative. Indicatorii de diagnostic au fost concepuþi la început pentru a oferi informaþii cu privire la condiþiile de depozitare a alimentelor, cum ar fi temperatura, timpul, conþinutul de oxigen sau de dioxid de carbon, ºi astfel, în mod indirect, informaþii cu privire la calitatea alimentelor. În prezent, pentru produsele lactate se utilizeazã indicatori ai temperaturii critice, indicatori de timp-temperaturã ºi indicatori de scurgere. Aceºti indicatori de primã generaþie pot fi consideraþi „indicatori indirecþi” ai prospeþimii alimentelor. Ei sunt amplasaþi în exteriorul ambalajelor primare sau chiar pe ambalajele de transport.

Indicatorii de timp-temperaturã (ITT) avertizeazã consumatorul dacã alimentele au fost supraîncãlzite. Dacã un aliment este expus la o temperaturã mai mare decât cea recomandatã, calitatea alimentului se poate deteriora mai repede. Un ITT plasat pe ambalajul de transport sau pe ambalajul individual ca o etichetã micã, autoadezivã se poate modifica ireversibil, de exemplu poate avea loc o modificare a culorii dacã indicatorul, ºi implicit alimentul ambalat, experimenteazã condiþii abuzive. ITT sunt deosebit de utili pentru alimente refrigerate sau congelate, la care depozitarea la revista specialiºtilor din industria lactatelor

65

afacere

siguranþa alimentului

Ioan ªerbãnescu

Organizarea inspecþiei calitãþii produselor

în industria lactatelor

Inspecþiile oficiale din industria laptelui se deruleazã în baza unor proceduri documentate, care sã asigure uniformitatea efectuãrii controalelor ºi calitatea ridicatã, constantã, a acestora. Totodatã, autoritãþile competente trebuie sã se asigure cã, atunci când efectuarea inspecþiilor oficiale presupune participarea unor unitãþi de control diferite, se pun în aplicare proceduri de control corespunzãtoare.

Pregãtirea inspecþiei Principiul de bazã privind siguranþa alimentarã în industria laptelui este aplicarea unei abordãri integrate, de tipul „de la fermã la consumator”, care sã acopere toate verigile lanþului alimentar al produselor lactate, inclusiv producþia de furaje, sãnãtatea plantelor ºi animalelor, producþia primarã, procesarea, depozitarea, transportul, vânzarea, precum ºi importul sau exportul acestora. Este o abordare cuprinzãtoare ºi integratã, în cadrul cãreia responsabilitãþile operatorilor din sectorul laptelui, produselor lactate, creºterii animalelor ºi al furajelor, precum ºi cele ale autoritãþilor competente sunt clar definite, reprezentând o politicã alimentarã coerentã, eficientã ºi dinamicã.

Scopul controlului îl reprezintã acumularea de informaþii suficiente privind tematica inspecþiei, informaþii despre obiectivul vizat, precum ºi pregãtirea materialã ºi logisticã, necesarã desfãºurãrii acþiunii. Domeniul de aplicare al acþiunii se regãseºte în activitatea Serviciului de 66

septembrie 2014

Inspecþie ºi Control din cadrul Direcþiilor Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) locale. Acþiunile se desfãºoarã conform legislaþiei comunitare ºi naþionale aferente procedurii generale ºi operaþionale acestui tip de inspecþii.

contacteze conducãtorul unitãþii sau reprezentantul legal, prezentându-i delegaþia care va fi semnatã ºi semnatã de acesta din urmã. Inspectorul va aduce la cunoºtinþã reprezentantului unitãþii tematica inspecþiei s-au motivul pentru care s-a deplasat la obiectivul respectiv.

Pregãtirea inspecþiei trebuie sã urmãreascã urmãtoarele etape: - desemnarea echipei de inspectori se face la propunerea ºefului de serviciu sau a directorului; - primirea ºi studierea cerinþelor cuprinse în tematicã; - stabilirea unui plan de acþiune; - documentarea privind legislaþia aferentã tematicii, activitate ce trebuie atent aprofundatã; - stabilirea catagrafiei obiectivelor corespunzãtoare tematicii; - documentarea asupra activitãþii anterioare a obiectivelor vizate ºi a ultimelor evaluãri fãcute de serviciile tehnice; - pregãtirea mapei personale (ex. formularisticã, ghiduri, articole de biroticã, ºtampilã, parafã etc.); - pregãtirea materialelor specifice (ex. termometru, aparat foto, eprubete ºi alte echipamente pentru recoltarea probelor etc.); - delegaþie în vederea deplasãrii + ordin de serviciu; - fonduri necesare deplasãrii, atunci când este cazul.

Dupã aceastã etapã, organul de control va solicita o persoanã competentã, din partea firmei, care sã îl însoþeascã pe tot parcursul inspecþiei.

Va cere, acolo unde se impune, sã se înscrie în registrul de vizitatori completând documentele anexe pe care le solicitã conducerea unitãþii (ex. declaraþie privind vizitarea altor unitãþi cu acelaºi specific). De asemenea, inspectorul va respecta fãrã rezerve procedurile privind intrarea în obiectiv (va intra prin filtru, va îmbrãca echipamentul de protecþie pus la dispoziþie de unitate).

Realizarea inspecþiei Inspecþia se desfãºoarã conform tematicii stabilite, având la bazã procedura iniþialã sau ghidul aferent acesteia. Odatã ajuns la obiectivul ce urmeazã a fi controlat, inspectorul trebuie sã

Tipul ºi frecvenþa inspecþiilor oficiale pentru fiecare unitate depind de riscul evaluat, categoria de risc a unitãþii, indusã de pericolele generate, având în vedere potenþialul de a cauza un efect negativ asupra sãnãtãþii, pe baza datelor toxicologice ºi epidemiologice. Multe dintre riscuri sunt legate, în acest segment alimentar, în lapte ºi produse lactate; fie cã este vorba de agenþi chimici, biologici sau fizici.

Autoritãþile de control stabilesc proceduri adecvate pentru a garanta dreptul operatorilor din sectorul alimentar ale cãror produse fac obiectul prelevãrii de probe ºi analizei de a solicita un raport de expertizã suplimentar, fãrã a aduce atingere obligaþiei inspectorului de a lua mãsuri prompte, în caz de urgenþã. În special, acesta se asigurã cã operatorii pot obþine un numãr suficient de probe pentru un raport de expertizã suplimentar.

Dacã, pe parcursul controlului, se constatã alte deficienþe, care nu au legãturã cu tematica propusã, inspectorul va extinde controlul notând eventualele neconformitãþi sau deficienþe constatate în carnetul de control sau în fiºa-ghid. În cazul constatãrii unor deficienþe foarte grave (contaminãri periculoase, neasigurarea inspecþiei veterinare pe lanþul alimentar), inspectorul poate dispune oprirea totalã sau parþialã a activitãþii anunþând, de urgenþã, ºeful ierarhic superior.

Aceastã activitate impune controlul documentelor originale, dar interzice aplicarea de înscrisuri sau sublinieri pe acestea. Se pot solicita copii dupã documentele aflate în unitate, cu excepþia documentelor cu caracter financiar-contabil privind activitatea firmei.

Nota de inspecþie va fi completatã la toate rubricile, în douã exemplare, care vor fi semnate, ºtampilate ºi parafate pe fiecare exemplar, din care unul va fi lãsat la unitate. În nota de inspecþie, se vor detalia toate neconformitãþile ºi deficienþele stabilinduse termene de remediere. Nota va primi un numãr de înregistrare din registrul unic de control ºi va fi semnatã de conducãtorul unitãþii sau responsabilul desemnat.

Mãsurile se stabilesc în funcþie de gravitatea ºi complexitatea deficienþelor. În cazul avertismentului, acesta poate fi acordat o singurã datã, iar în cazul aplicãrii unor sancþiuni contravenþionale documentele vor fi completate conform procedurilor generale.

Stabilirea, aplicarea ºi gestionarea contravenþiilor Informarea ºi instruirea inspectorilor, în vederea stabilirii ºi aplicãrii sancþiunilor contravenþionale se face conform prevederilor legale pentru a preîntâmpina anularea sancþiunilor contravenþionale sau posibile abuzuri, precum gestionarea unitarã a acestora. Sancþiunile contravenþionale se aplicã de cãtre Serviciul de Inspecþie ºi Control din cadrul Direcþiilor Sanitare Veterinare ºi pen-

tru Siguranþa Alimentelor judeþene ºi a Municipiului Bucureºti. În urma constatãrii ºi menþionãrii neconformitãþilor /deficienþelor, în nota de inspecþie sau în nota de control, inspectorul va evalua gravitatea acestora în funcþie de riscul reprezentat de neconformitatea/ deficienþa constatatã, putând sancþiona contravenþional persoana fizicã sau juridicã controlatã. Încadrarea neconformitãþilor/ deficienþelor constatate se face conform prevederilor legislative în vigoare. În rubrica alocatã motivului pentru care se aplicã sancþiunea se va descrie fapta contravenþionalã, cu indicarea datei, orei ºi locului în care a fost sãvârºitã, precum ºi specificarea tuturor împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitãþii faptei ºi la evaluarea pagubelor pricinuite, în concordanþã cu prevederile articolului, literei ºi punctului în care se încadreazã contravenþia. La întocmirea procesului verbal de constatare ºi sancþionare contravenþionalã, se va þine seama de urmãtoarele criterii: - completarea cu atenþie a tuturor rubricilor, scrisul sã fie lizibil, fãrã ºtersãturi sau adãugiri; - procesul verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiei se completeazã în trei exemplare, din care un exemplar se lasã la contravenient, un exemplar se depune în dosarul de sancþiuni contravenþionale ºi un exemplar rãmâne în carnet.

Inspecþia se va desfãºura în obiectivele din industria lactatelor dupã principiul „de la curat la murdar”, respectându-se totodatã principiile conduitei funcþionarului public, adoptându-se o atitudine de imparþialitate, fãrã sã neglijeze confidenþialitatea datelor preluate în timpul controlului, realizat prin: observare, discuþii, efectuarea de mãsurãtori, evaluarea documentelor etc. Acþiunea se va desfãºura pe fluxul tehnologic, conform tematicii, în aºa fel încât, dupã încheierea acesteia, sã poatã fi trase concluzii coerente ºi complete.

Contravenientul are dreptul sã conteste procesul verbal de constatare ºi sancþionare a contravenþiei prin depunerea unei plângeri contravenþionale, în termen de 15 zile de la data înmânãrii sau comunicãrii sancþiunii contravenþionale.

Procesele verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiei vor fi predate responsabilului desemnat de cãtre ºeful Serviciului de Inspecþie ºi Control sa gestioneze aceastã activitate, cel care le va înscrie în Registrul de Contravenþii. În cazul nedepunerii dovezii achitãrii sancþiunii contravenþionale în termenul legal sau a unei plângeri contravenþionale, responsabilul cu gestionarea contravenþiilor va completa formularul (PG 001 – F 10), care va fi înaintat spre avizare compartimentului juridic ºi predat la Compartimentul Financiar Contabil, pentru a fi declanºatã procedura de dare în debit fiscal.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

67

afacere

tehnologii de ambalare

Maria Demetriad

Performanþã 100% cu utilaje de ambalare de la Bosch Packaging

Performanþele tehnologice ale inginerilor germani nu mai trebuie evidenþiate, cu atât mai mult, cu cât, în aceastã ediþie, vã prezentãm câteva propuneri tehnologice în domeniu de la Bosch Packaging Technology, cu speranþa cã, într-un oarecare viitor, ºi companiile româneºti de procesare a laptelui vor achiziþiona o astfel de tehnicã.

Producþie: 2000-3000 recipiente pe orã Construcþie integralã: din oþel inoxidabil Proces de producþie: continuu, flexibil ºi reglabil

Linie de sterilizare Sapal Sterilcoch FP 2000 Linia de sterilizare Sapal Sterlicoch FP 2000, de la Bosch, este destinatã sterilizãrii recipientelor pentru umplerea cu lapte UHT, având un mod de funcþionare continuu, asigurã o totalã stabilitate a protecþiei antibacteriologice, asigurând ambalarea laptelui în deplinã siguranþã alimentarã.

Control: computerizat cu analizor încorporat Balans: caloric echilibrat, economic Acces control: Prin sistem PLC, cu sistem ”remote”

Deosebit de versatil, utilajul este recomandat ambalãrii produselor lactate proaspete, dar ºi altor tipuri de brânzeturi, putând ambala însã ºi produse din carne, peºte, produse farmaceutice etc., utilizând tehnologia MAP.

Linie de ambalare Pack 301 ID Linia de ambalare Pack 301 ID combinã vârful tehnologic Bosch din varii domenii, pentru a oferi procesatorilor de lapte o maºinã care sã asigure o ambalare perfectã a brânzeturilor, fãrã a produce leziuni sau deformãri ºi asigurând o închidere ermeticã ambalajelor.

68

septembrie 2014

Echipamentul utilizeazã film pentru ambalare transportat de role automatizate direct la produs ºi, apoi, la dispozitivul de tãiere, Pack 301 ID fiind modular, fapt care optimizeazã cantitatea de film utilizeazã, micºorând la maxim pierderile.

Beneficii: - Modul continuu de lucru asigurã o mare productivitate - Poate executa ambalaje mai mari de 380 mm - Construcþia din materiale anticorozive determinã o întreþinere optimã, facilã

Maºinã de ambalare orizontalã SVE 3620 LR SVE 3620 LR este o maºinã de ambalare cu acþiune orizontalã, fiind idealã pentru ambalarea brânzeturilor. Deosebit de versatilã, ea se preteazã realizãrii unor ambalaje cu design ºi dimensiuni cât se poate de diversificate.

Utilizând materiale anticorozive ºi anti-proof, utilajul se preteazã, totodatã, ºi ambalãrii produselor lactate cremoase.

- Tehnologia servo a pãrþilor în miºcare determinã o mare fiabilitate - Controlul se exercitã cu ajutorul programelor Bosch, de foarte mare precizie - Design cu !open-frame”, pentru acces rapid, în caz de intervenþii.

Componentele de control PC sunt programate în conformitate cu Regulamentul European CFR Part 11, fapt care este compatibil conceptului de sustenabilitate.

Beneficii:

Utilaj vertical de ambalare CUK Series Utilaj de formare a ambalajelor de carton ºi de ambalare, cu acþiune continuã, CUK Series are o productivitate de 400 de cutii pe minut. Fiind prevãzut cu o unitate computerizatã, utilajul poate lucra potrivit presetãrilor furnizate de Bosch, dar ºi conform cerinþelor fiecãrui beneficiar în parte, putând realiza un foarte mare numãr de tipo-dimensiuni de ambalaje, pretându-se atât la ambalarea lactatelor, cât ºi a medicamentelor sau a altor produse.

- Designul modular îi asigurã o mare flexibilitate, operaþiunile putând fi configurate într-o mare varietate tehnologicã - Utilizarea este prietenoasã, configuraþia fiind ergonomicã - Calitatea ambalajelor realizate este deosebitã, indiferent de tipul cartonului folosit

Graþie programelor deosebit de avansate, reconfigurarea tehnologicã a operaþiunilor pot fi executate în mai puþin de 5 minute, reducându-se la maxim timpii morþi. Ambalarea se realizeazã cu ajutorul unei pompe de vacuum degajarea produselor ambalate efectuându-se cu ajutorul unui dispozitiv ”light-toutch end effector”.

Unitate robotizatã Paloma D2 Paloma D2 este, în fapt, un robot de ambalare, fãcând parte din gama de Top a companiei Bosch Packaging, fiind pusã în conexiune cu linia de termoformare sau formare conceputã de Delta Robots ºi putând ambala produse lactate, atât în casolete de plastic sau folie durã, cât ºi în recipiente de carton.

Productivitatea este de peste 300 de unitãþi ambalate pentru fiecare celulã robotizatã, fiecare fiind prevãzutã cu un contoar.

Robotul utilizeazã un soft Gemini 3. Sistemul de vizualizare 3D permite o diagnozã optimã, chiar ºi la viteze foarte mari de lucru.

(Sursa: www.boschpackaging.com)

revista specialiºtilor din industria lactatelor

69

afacere

depozitare, frig, transport

Maria Demetriad

Calcule de bazã

destinate dimensionãrii camerelor de rãcire Frigul artificial are o utilizare largã în industria alimentarã datoritã efectelor pe care le prezintã din punct de vedere al acþiunii conservante a produselor perisabile, prin oprirea sau frânarea activitãþii agenþilor modificatori, la temperaturi scãzute. În ediþia de faþã, vã prezentãm câteva principii ºi calcule de bazã efectuate de specialiºtii Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca.

Componenþa lanþului frigorific Reþeaua de unitãþi în care se utilizeazã temperaturile scãzute în vederea conservãrii produselor alimentare poartã denumirea de lanþ frigorific.

Denumirea simbolizeazã legãtura care trebuie sã existe între verigile care asigurã prelucrarea prin frig a produselor alimentare, depozitarea acestora la temperaturi scãzute, transportul frigorific sau izoterm între diverse unitãþi comerciale cu profil alimentar ºi aparatele frigorifice de uz casnic.

Lanþul frigorific este compus din unitãþi fixe ºi mobile: - Unitãþi fixe (cu excepþia celor comerciale se

numesc frigorifere sau depozite frigorifice): Centre de colectare; Unitãþi de producþie; Antrepozite frigorifice de stocaj ºi distribuþie; Unitãþi comerciale ºi de alimentaþie publicã.

- Unitãþi mobile (Mijloace de transport care fac legãtura între unitãþile fixe): Izoterme auto sau CF; Transport frigorific (auto, CF, nave, avioane cu compartimente frigorifice sau instalaþii frigorifice proprii).

De regulã, fiecare categorie de produse alimentare are un lanþ frigorific propriu. În mod normal, variaþiile de temperaturã admise, faþã de optimul recomandat trebuie sã fie de maxim 1°C.

Clasificarea frigoriferelor se poate realiza dupã mai multe criterii: Dupã natura produselor depozitate: Frigorifere generale; Frigorifere cu profil specializat; Dupã destinaþie: Frigorifere de colectare (pentru produse colectate în vederea industrializãrii, distribuirii sau colectãrii); Frigorifere industriale sau tehnologice (pentru refrigerare, congelare, ºi depozitare de scurtã duratã, au capacitãþi de depozitare de 500…5000 t ºi de congelare de 20…100 t/24h); Frigorifere de stocaj (pentru uniformizarea ritmului de aprovizionare ºi asigurarea lanþului frigorific); Frigorifere de distribuþie (alimentare periodicã de la cele industriale ºi de stocaj, în vederea distribuþiei produselor spre consum); Frigorifere speciale (portuare, din comerþul cu ridicata, pentru export).

Dupã regimul de temperaturã: Frigorifere pentru produse refrigerate (0°C); Frigorifere pentru produse congelate (-20°C); Frigorifere mixte.

Dupã tipul construcþiei: Frigorifere orizontale sau monoetajate (înãlþimi mari de stivuire ºi paletizare); Frigorifere verticale (pe mai multe niveluri, cu capacitate foarte mare).

Dupã capacitatea de depozitare: Frigorifere de capacitate mare (1500…16000 t); Frigorifere de capacitate medie (300…600 t); Frigorifere de capacitate micã (12…125 t).

70

septembrie 2014

Camerele de refrigerare Camerele de refrigerare se executã în numeroase variante constructive, în funcþie de natura produselor ºi modul de distribuþie a aerului. De obicei, dupã rãcire, sunt utilizate ºi pentru pãstrarea produselor. Dimensiunile uzuale ajung pânã la 24x24m sau 18x36m, cu înãlþimi pânã la 7-8 m.

Capacitatea poate sã ajungã pânã la 200…800t. Încãrcarea trebuie sã se poatã realiza în maximum 4-5 zile. Peste noapte, trebuie sã se poatã rãci întreaga cantitate introdusã în camerã peste zi astfel încât variaþia maximã a temperaturii sã nu depãºeascã 4-8°C. Circulaþia aerului este realizatã prin canale ºi existã mai multe sisteme de rãcire. În figurã, este prezentat un sistem de rãcire cu douã canale de aer, unul pentru suflarea aerului rece ºi unul pentru aspiraþia aerului cald.

Parametri refrigerãrii produselor alimentare Rãcirea produselor alimentare pânã la temperaturi apropiate de punctul de congelare, fãrã formare de gheaþã în produs, este denumitã refrigerare. De regulã presupune transfer de cãldurã ºi masã (umiditate) de la produs la mediul de rãcire. Temperatura de refrigerare a produselor alimentare este de 0…5°C. Mediul de rãcire trebuie sã aibã temperatura mai redusã cu 3…5°C. Clasificarea refrigerãrii se poate realiza dupã mai multe criterii: Dupã natura mediului de rãcire utilizat: Refrigerare în aer; Refrigerare în agenþi intermediari (apã, apã de mare, soluþii de NaCl, etc.); Refrigerare prin contact cu gheaþã hidricã; Refrigerarea lichidelor în schimbãtoare de cãldurã; Refrigerarea în vid.

Dupã viteza de desfãºurare a procesului: Refrigerare lentã; Refrigerare rapidã (cea mai recomandatã ºi cea mai des utilizatã).

Procesul de refrigerare este tipic nestaþionar (viteza de rãcire variazã de la un punct la altul ºi în timp). Procesul se considerã încheiat când temperatura medie a ajuns la valoarea doritã.

Existã câþiva parametri care descriu procesul de refrigerare: Viteza de rãcire globalã - raportul dintre reducerea totalã a temperaturii medii ºi durata

totalã a procesului de refrigerare; Intensitatea de rãcire (timpul de înjumãtãþire) - durata în care diferenþa dintre temperatura medie a produsului ºi temperatura mediului de rãcire este redusã la jumãtate. Pentru intensificarea refrigerãrii se poate utiliza în prima fazã aer cu -8/-15°C, iar apoi, un aer cu 0° C. Refrigerarea în aer este procedeul cel mai utilizat pentru refrigerarea produselor solide (brânzeturi, lactate, etc.). La refrigerarea cu un singur nivel de temperaturã a aerului, aceasta variazã uzual între -1/+1°C. Temperatura scãzutã a aerului este menþinutã de regulã pe durata primului timp de înjumãtãþire. Apoi aerul are -1/+1°C. Modul de aºezare a produselor în camerele sau tunelele de refrigerare trebuie sã asigure spaþii de curgere pentru aerul rece.

La camerele cu un singur canal de aer pentru distribuþia aerului, acesta prezintã ramificaþii pentru asigurarea unei distribuþii uniforme. Aspiraþia aerului cald se realizeazã liber prin deschizãturi practicate în perete. Camerele de refrigerare din industria cãrnii ºi a laptelui se prevãd cu rãcitoare de aer carcasate, având ventilatoare proprii.

Aceste rãcitoare se monteazã pe unul dintre pereþii longitudinali, iar dacã lãþimea camerei este mai mare de 6 m, rãcitoarele se monteazã pe ambii pereþi longitudinali. Pentru intensificarea circulaþiei se utilizeazã ventilatoare auxiliare, care nu mai supun aerul uscãrii. Se pot utiliza ºi rãcitoare de aer prevãzute cu ventilator axial ºi difuzor sau ajutaje pentru suflarea aerului. Acestea se monteazã pe unul din pereþii frontali, sau pe o platformã montatã deasupra uºii de intrare.

Aerul poate fi suflat astfel pânã la 6-7m. Acest sistem nu asigurã o circulaþie foarte uniformã a aerului suflat printre tavan ºi produse.

Un exemplu care poate sã edifice modul în care se realizeazã refrigerarea este urmãtorul: - Timpul de înjumãtãþire este z=4h; - Temperatura iniþialã este ti=30°C; - Temperatura finalã (doritã) este tf=2°C; - Temperatura aerului utilizat pentru rãcire este t0=0°C; - Dupã 4h temperatura medie a produsului ajunge de la 30°C la 15°C; - Dupã alte 4h temperatura medie a produsului ajunge de la 15°C la 7,5°C; - Dupã alte 4h temperatura medie a produsului ajunge de la 7,5°C la 3,75°C; - Dupã alte 4h temperatura medie a produsului ajunge de la 3,75°C la 1,88°C; - Se constatã cã dupã 16 h, produsul a ajuns la cca. 2°C, iar procesul s-a încheiat.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

71

repere

management

Aura Alexa Ioan

Listarea la bursã, soluþie pentru procesatorii români?

Laptele ºi produsele lactate au început anul cu o serie de noi reglementãri de la Uniunea Europeanã, prin care este îngreunatã serios capacitatea de comercializare a producãtorilor individuali. Acest lucru, coroborat cu altele, a dus la decapitalizarea multor companii româneºti din sectorul lactatelor. O soluþie demnã de luat în seamã ar fi listarea societãþilor româneºti la bursã, în vederea atragerii de capital. Dar e posibilã?

Cu analizã tehnicã sau fãrã?

Pe de-o parte, existã problema producãtorilor individuali, care sunt obligaþi sã creascã preþul, pentru a putea plãti buletinele de analizã cerute de noile reglementãri, dar ºi alte cheltuieli de zi cu zi. Teoretic, mãsura pare sã îi favorizeze pe marii producãtori, fermele care au sute sau mii de vaci ºi care sunt obligate sã menþinã calitatea la un nivel ridicat. Numai cã marii procesatori de lapte oricum achiziþioneazã laptele din import, pentru a acoperi necesarul, iar o scumpire a laptelui primit de la micii fermieri locali nu ar avantaja pe nimeni. Deja unii dintre marii procesatori au început sã renunþe la achiziþia de lapte de pe piaþa internã, apelând la importurile din Polonia ºi Ungaria. În aceste condiþii, o soluþie demnã de luat în seamã ar fi listarea societãþilor româneºti la Istoria se repetã, inclusiv cea bursierã ºi, deci, miºcãrile pieþei urmãresc anumite tipare care pot fi anticipate sau cel puþin cuantificate. Aceste tipare generate de miºcarea preþului poartã denumirea de semnale. Scopul analizei este de a descoperi semnalele în evoluþia actualã a preþului, pe baza analizei semnalelor din trecut.

72

septembrie 2014

bursã, în vederea atragerii de capital. Investiþiile ulterioare trebuie efectuate numai în condiþiile unei temeinice analize tehnice. Analiza tehnicã înseamnã studiul istoricului graficelor cu scopul de a determina direcþia viitoare a preþului. Adepþii analizei tehnice considerã cã toate evenimentele economice, politice sau de altã naturã, care ar putea influenþa piaþa, sunt deja reflectate în evoluþia graficului, fãcând astfel inutilã analiza fundamentalã.

De asemenea, analiza tehnicã susþine faptul cã preþul se miºcã în trenduri, prin urmare, miºcãrile preþului nu sunt întâmplãtoare. Preþul poate sã aibã trei direcþii: crescãtor, descrescãtor ºi stagnant (miºcare oarecum orizontalã într-un interval foarte restrâns). Odatã ce preþul a intrat într-un trend, acesta continuã în acea direcþie pentru o bunã perioadã.

Evoluþia recentã a pieþei de capital româneºti pare sã confirme aºteptãrile privind rolul sãu în finanþarea activitãþii economice. Bursa de Valori Bucureºti a reprezentat, în ultimii trei ani, scena unor oferte publice primare, atât de obligaþiuni, cât ºi de acþiuni emise de corporaþii. Însã, aceastã evoluþie este bazatã în principal pe modul de pregãtire ºi de informare a traderilor care acþioneazã pe bursa din România, aceºtia urmãrind modul de desfãºurare a tranzacþiilor de pe principalele burse internaþionale, dar ºi modul în care analiza tehnicã este cea care joacã rolul primordial în succesul tranzacþiilor pe bursã.

Asocierea, o soluþie pe termen lung La nivel naþional, rãmâne o parte foarte importantã neacoperitã, dacã ne gândim la procesarea laptelui, iar aceasta cade în sarcina fermierilor. Cea mai eficientã cale este aceea a asocierii, nu doar

în privinþa producþiei ºi comercializãrii laptelui ca materie primã, ci ºi pe linia procesãrii.

Desigur, orice asociere înseamnã investiþii, acreditãri de producþie ºi de produs, pentru cã un profit consistent nu se poate realiza din comercializarea produsului brut, ci doar din procesarea materiei prime. De altfel, industria lactatelor nu stã nici ea pe roze, iar procesatorii încã se luptã cu statul pentru a obþine reducerea TVA la produsele lactate, la 9%, în condiþiile în care în Ungaria TVA-ul este de 5%, la toate produsele alimentare.

Elocvent este ºi faptul cã, într-un an de zile, nu mai puþin de 13 fabrici de lapte au fost închise, iar la nivelul marilor producãtori mai avem doar opt unitãþi de procesare, în timp ce în 2008 erau 14. Cum majoritatea producãtorilor mari sunt corporaþii internaþionale, decizia de închidere a unei fabrici este luatã foarte uºor.

Lactalis, spre exemplu, francezii care au preluat LaDorna de la Jean Valvis, au închis nu mai puþin de cinci unitãþi de procesare a laptelui. Iar închiderile nu fac parte din vreo strategie de restrângere a activitãþii, francezii investind ulterior, numai în India, 250 de milioane de euro într-un producãtor autohton. Dar cum activitãþile din România nu sunt suficient de profitabile, compania fiind pe pierderi, este mai simplu sã imporþi produse. Principalii competitori ai Lactalis sunt Hochland, Friesland (marca Napolact), Bongrain (marca Delaco), Covalact (deþinutã de fondul SigmaBleyzer Southest European Fund IV) ºi Albalact.

A fi sau a nu fi... listat la Bursã?

Singurul listat la Bursa de Valori Bucureºti este Albalact, de altfel ultimul mare jucãtor rãmas în proprietatea majoritarã a unor acþionari români.

Familia Ciurtin, adicã Petru ºi Petru-Raul, deþine, în nume propriu ºi prin intermediul unor companii cipriote, peste 43% din firmã. În acþionariat se mai gãseºte ºi fondul de investiþii RC2 (tot cipriot), cu un pachet de 25,4%. Cele mai importante mãrci din portofoliu sunt Fulga, Zuzu, Rarãul ºi De Albalact, mãrci sub care produce ºi comercializeazã 80 de sortimente de lapte ºi produse lactate.

Compania a reuºit, în primele nouã luni ale anului trecut, o cifrã de afaceri de 307,9 milioane lei, în creºtere cu 25% faþã de aceeaºi perioadã din 2012. Profitul net realizat în aceeaºi perioadã de ridicã la 5,43 milioane lei, aproape dublu faþã de perioada anterioarã.Valoarea totalã a activelor imobilizate se ridicã la 131,7 milioane de lei, în

uºoarã scãdere faþã de 2012. Dintre acestea, 92,3 milioane lei sunt imobilizãri corporale, iar 38,9 milioane lei reprezintã imobilizãri financiare.

Aºadar, pentru Albalact, listarea intrã în categoria ”a fi”.

Cu un capital social de 65,2 milioane de lei, Albalact are o capitalizare la zi de 101,7 mil. lei.

Valoarea dividendelor e foarte bunã pentru o companie listatã pe Rasdaq cu simbolul ALBZ, care ar trebui sã se mute pe piaþa principalã a BVB. Cotaþia ALBZ s-a apreciat anul trecut cu 11,5%, de la 0,1389 lei la finele lui 2012 pânã la 0,155 lei la sfârºitul lui decembrie 2013. Puþin în comparaþie cu aprecierile înregistrate de indicii bursieri ai BVB, care au sãrit de 20%, dar suficient pentru o acþiune care a dat ºi dividende de 8% din ultima valoare a 2012. Dar, prezenþa pe piaþa Rasdaq rãmâne o problemã pentru companii, lichiditatea zilnicã fiind serios afectatã, valoarea medie zilnicã a tranzacþiilor fiind de doar câteva zeci de mii de lei.

Chiar ºi aºa, Albalact rãmâne o acþiune de urmãrit. În prezent, compania desfãºoarã o ofertã publicã de preluare a unui pachet de 3% din acþiuni, la preþul de 0,159 lei pe titlu, nu mult peste cel din piaþã. Oferta publicã vine în urma programului de rãscumpãrare pornit în octombrie 2013, care a eºuat tocmai din lipsa lichiditãþii.

Acþiunile rãscumpãrate vor fi oferite cu titlu gratuit cãtre salariaþii companiei.

Prodlacta Braºov ºi-a majorat pierderile O altã firmã din industria laptelui listatã la bursã este Compania Prodlacta Braºov, firmã controlatã de concernul JLC din Republica Moldova. Aceasta ºi-a majorat anul trecut pierderile cu 23%, de la 9,05 milioane de lei la 11,76 milioane de lei, în ciuda faptului cã cifra de afaceri a crescut în primul an de administrare a moldovenilor de la Jardan Lapte Company (JLC) de peste 2,5 ori, de la 9,17 milioane de lei la 25,52 milioane de lei. Veniturile totale ale companiei au urcat anul trecut de peste douã ori, de la 12,55 milioane de lei la 26,38 milioane de lei, în timp ce cheltuielile totale ale companiei au avansat în perioada analizatã cu 76%, de la 21,65 milioane de lei la 38,14 milioane de lei. „Principalul obiectiv urmãrit în anul 2014 de cãtre acþionarul majoritar al Prodlacta SA va fi creºterea cifrei de afaceri, care, pânã în anul 2015, sã ajungã la 20 de milioane de euro”, se aratã într-un raport al companiei. Pentru atingerea acestui obiectiv, acþionariatul are în vedere printre altele crearea unei reþele proprii de distribuþie naþionalã pentru comerþul tradiþional ºi efectuarea de exporturi în pieþele unde grupul JLC, care controleazã producãtorul, are deja piaþã de desfacere, în þãri vecine, dar ºi producþia de mãrci proprii ale magazinelor, pentru export.

Totodatã, compania ia în calcul ºi fabricarea unor noi produse. În 2013, produsele lactate proaspete, cum este iaurtul, aveau cea mai mare pondere în cifra de afaceri a Prodlacta (38%), urmate de lapte cu 29%.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

73

repere

piaþa

Aura Alexa Ioan

Piaþa lactatelor tradiþionale, aproape de finalul perioadei de atestare Noua legislaþie privind atestarea produselor tradiþionale obþinute dupã reþete consecrate româneºti îi pune la grea încercare însãpeoperatorii din acest domeniu. Ca urmare, încã de pe acum se observã cã numãrul va fi mult mai mic faþã de cel care se înregistra pânã acum. Concret, inflaþia “produselor tradiþionale” a debutat astfel: dacã în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011 numãrul acestora a ajuns la 10.50, pentru ca, la sfârºitul anului 2013, acestea sã explodeze la 4.400 produse tradiþionale. Trebuie precizat cã vechiul sistem de înregistrare a acestor produse, conform legii din 2004 (!) era un sistem voluntar, netaxabil ºi nu beneficia de protecþia naþionalã sau comunitarã.

“Reþeta bunicii” trebuie atestatã Acum, pentru atestarea unui produs tradiþional, este musai ca el sã fie fabricat pe teritoriul României. În plus, produsul respectiv nu trebuie sã conþinã aditivi alimentari, materia primã trebuie sã fie localã ºi nu una din import! Procesul tehnologic ºi modul de procesare a produselor trebuie sã aibã o caracteristicã tradiþionalã, iar reþeta sã fie transmisã de generaþii. În plus, reþeta trebuie sã fie autentificatã în scris! Aici pare a fi ºi una dintre marile probleme, pentru cã, de cele mai multe ori este foarte greu de dovedit, dacã nu

74

septembrie 2014

imposibil, cã…. “reþeta bunicii” este chiar a bunicii sau a strãbunicii. O soluþie se pare cã ar fi monografiile locale - acolo unde ele existã -, care sã facã referire la respectivul produs tradiþional.

Conform declaraþiei directorului general MADR, Viorel Morãrescu, ministerul a venit în ajutorul producãtorilor de produse tradiþionale în acest sens, precizând cã acolo unde nu se poate obþine autentificarea produsului, “este bine sã se obþinã o recomandare de la Consiliul Director al Asociaþiei de Produse Traþionale, care trebuie sã aibã vreun înscris. Iar cei de la camerele agricole au obligaþia, la rândul lor, sã-i ajute

pe producãtori sã întocmeascã celebrul, deja, caiet de sarcini. Problema este sã existe ºi interes din partea acestor producãtori, iar mulþi nici nu mai vor sã depunã nicio documentaþie. Micii producãtori preferã sã-ºi vândã aºa, produsele în pieþe, neomologate. Însã, vreau sã vã spun cã acei producãtori, care au logo-ul de produs tradiþional ºi atestatul, au avut vânzãri cu 30% mai mari, pânã acum. Pentru cã majoritatea consumatorilor au mai multã încredere în aceste produse, verificate ºi omologate”, ne-a declarat Viorel Morãrescu, director general în MADR.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

75

repere

piaþa

“Pânã la aceastã datã(24 septembrie, n.r.) am atestat 124 de produse; puþine, pentru cã ºi condiþiile sunt mult mai aspre. Caietul de sarcini nu se poate face aºa de uºor. Am respins 125 de dosare ºi mai avem în lucru 84 de dosare” ne-a precizat directorul general Viorel Morãrescu.

Dintre aceste 124 de atestate acordate, la pâine ºi produse de panificaþie au fost date 20, la produse din lapte – 27 atestate, la carne - 37, la legume fructe – 20 atestate, la bãuturi – 5, iar la peºte- 15.

Potrivit informaþiilor puse la dispoziþia presei de cãtre directorul general al MADR, atestatul Nr. 1 îl deþine pâinea Adriana, de la Braºov, urmând ca toþi ceilaþi care au primit un astfel de document sã „primeascã” controale ºi din partea Ministerului, „aºa cum este trecut în Ordin”, ºi din partea ANPC-ului ºi din partea Ministerului Sãnãtãþii, dar ºi din partea ANSVSA-ului, pe partea de siguranþã alimentarã.

vãd lucrurile astea cu mare seriozitate ºi mare responsabilitate”, a adãugat oficialul Ministerului Agriculturii.

Doar 27 de lactate tradiþionale sunt atestate

“Pentru cei care, înainte, produceau la nivel industrial ºi vindeau produsul ca fiind tradiþional, respectiv pentru producãtorii de produse tradiþionale care luau produsul din industrie, îl afumau sau îl pregãteau ºi îl vindeau ca produs tradiþional, pentru a delimita aceste lucruri ºi pentru cã este loc pentru toatã lumea pe piaþã, am fãcut aceastã legislaþie dublã, care sã reglementeze treaba asta.

„Trebuie sã existe mai multã seriozitate ºi din partea noastrã, ca ºi autoritate, dar ºi din partea lor ca producãtori de produse tradiþionale. (...)

Cui nu va îndeplini condiþiile trecute în caietul de sarcini i se va retrage atestatul, ºi acel logo care va fi pus pe produsul respectiv, pentru cã Ministerul Agriculturii, ca ºi autoritate, îºi asumã responsabilitatea vizavi de acel produs, prin acel logo. Atunci, cu lucrurile astea cred cã nu este de joacã ºi cu sãnãtatea consumatorului. Eu

76

septembrie 2014

Atestatul cu numãrul 1 îl are pâinea Adriana de la Braºov. Toate aceste 124 de produse atestate provin doar din patru judeþe: Braºov, Brãila, Botoºani ºi Argeº, ceea ce pare destul de surprinzãtor.

Pe de altã parte, ºi pentru unul, ºi pentru altul, ne intereseazã sã avem în piaþã produse de calitate.

România va avea de câºtigat dacã va reuºi sã

aducã un plus de calitate în piaþã, (...) ºi cred cã avem ºi potenþial ºi natural, ºi uman, sã venim în piaþã cu produse de calitate superioarã. Ca exemplu avem Austria, o þarã micã, una care vine cu produse de calitate, iar venitul la bugetul sãu de stat este mult mai mare din zona industrialã, decât în alte þãri cu potenþial mare în agriculturã, deci calitatea în viitor va face diferenþa vizavi de produse.

Din punctul meu de vedere, mã intereseazã ca la noi în þarã, consumatorul sã beneficieze de aceste produse de calitate. Îi invit pe români sã-ºi consume propriile produse de calitate, pentru cã le avem, pentru cã existã o compatibilitate între noi, cei nãscuþi aici, ºi produsele din þara noastrã ºi sã ne bucurãm noi de ele, în primul rând, iar dacã avem surplus, sã ducem ºi afarã, în aºa fel încât profitul sã fie cât mai mare, (...) ºi la nivel de rural, ºi la nivel naþional, ºi toatã lumea sã poatã trãi din acest business”, a spus directorul general al MADR.

Calitate bunã, preþ pe mãsurã Preþurile produselor tradiþionale sunt un pic mai piperate, pentru cã ºi procesul tehnologic este diferit. Dintr-un kilogram de carne, în urma procesãrii rãmân între 500 ºi 700 de grame ºi, atunci, producãtorul tradiþional trebuie sã compenseze într-un fel; depinde de reþetã ºi de modul de procesare.

Oficialul Ministerului Agriculturii este însã optimist: “Eu cred cã ºi noi, românii, putem face lucruri de calitate, putem lucra ºi altfel decât s-a lucrat pânã acum ºi eu asta îmi doresc. Din punctul meu de vedere, nu va trece de evaluãri niciun produs care sã nu îndeplineascã condiþiile stabilite. De altfel, în discuþiile pe care le-am avut cu producãtorii de produse tradiþionale, cu Asociaþia, cu Federaþia Naþionalã a Producãtorilor de Produse Tradiþionale, (...) trebuie sã fie existe mai multã seriozitate ºi din partea noastrã, ca ºi autoritate, dar ºi din partea lor ca ºi producãtori de produse tradiþionale.

Este clar cã aceia care au primit atestate vor primi controale ºi din partea Ministerului, aºa cum este trecut în Ordin, ºi din partea ANPC-ului ºi din partea Ministerului Sãnãtãþii, dar ºi din partea ANSVSA-ului, pe partea de siguranþã alimentarã.

Cine nu va îndeplini condiþiile trecute în caietul de sarcini, i se va retrage atestatul ºi acel logo care va fi pus pe produsul respectiv, pentru cã Ministerul Agriculturii, ca autoritate, îºi asumã responsabilitatea vizavi de acel produs, prin acel logo. ªi, atunci, cu lucrurile astea cred cã nu este de joacã ºi cu sãnãtatea consumatorului. Eu vãd lucrurile astea cu mare seriozitate ºi mare responsabilitate”.

Telemeaua de Ibãneºti aºteaptã undã verde de la UE În ceea ce priveºte produsele care urmeazã sã fie atestate, cu Indicaþie Geograficã Protejatã, pentru a fi protejate la nivel European, existã deja o listã cu 31 de produse de notorietate, care se aflã în lucru pentru a fi depuse la UE. “Noi am elaborat o strategie ºi vom lucra intens atât cu Direcþiile Agricole, cât ºi cu Camerele Agricole de la nivel judeþean. Deja avem o listã de 31 de produse cu notorietate, pentru care lucrãm. Noi avem douã dosare depuse în opoziþie la Uniunea Europeanã – Novacul Afumat de Þara Bârsei ºi Telemeaua de Ibãneºti.

S-au mai depus un dosar cu Brânzã Telemea de Mãrginimea Sibiului ºi un alt dosar cu Salam de Sibiu; sunt în analizã la noi. În funcþie de analiza pe care o facem, solicitãm completãri sau punem dosarele pe site-ul Ministerului pentru opoziþie, dupã care urmeazã procedura pentru Uniunea Europeanã.”

”Targetul meu pentru anul acesta erau 30 de dosare, un target destul de îndrãzneþ, ambiþios. Eu sper ca pânã la sfârºitul anului sã avem 10-12, pânã la 15 dosare, ceea ce ar fi foarte, foarte bine pentru noi, dosare care sã fie în opoziþie la noi sau trimise cãtre Uniunea Europeanã, pentru cã trebuie sã stea în opoziþie trei luni la Ministerul Agriculturii ºi sunt niºte termene, niºte paºi pe care acestea trebuie sã-i parcurgã”, afirmã Viorel Morãrescu.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

77

repere

sondaj de opinie

Aura Alexa Ioan

Acþiuni de marketing pentru dinamizarea consumului de produse lactate

Românii se aflã pe ultimele locuri în ceea ce priveºte consumul de lapte, cu circa 100 ml pe zi/persoanã, adicã mult sub media europeanã. Un aspect îl constituie însã piaþa neagrã, care ar reprezenta peste 20% din producþia totalã dupã datele oficiale sau peste 40%, dupã informaþii neoficiale, astfel încât consumul este greu de cuantificat.

Strategia implicã studiul de piaþã ”Un român consumã aproximativ 100 de mililitri de lapte pe zi, suntem undeva pe penultimul loc în Europa. Cel mai mult se consumã în þãrile nordice, ei ajung la niºte cifre mult mai mari faþã de noi. Diferenþa este aºa de mare pentru cã ne referim în primul rând la laptele industrializat. Probabil consumul este ceva mai mare, dar pentru cã piaþa nefiscalizatã, home made, nu poate fi cuantificatã, mai mult ca sigur de aici vin aceste cifre”, a susþinut Cristina Miclea, director de marketing la Albalact, unul din principalii jucãtori din domeniu. În opinia oficialului Albalact, piaþa localã a laptelui a crescut în valoare anul trecut ºi foarte puþin în volum, fiind acum evaluatã la 880 milioane euro.

O altã metodã de marketing folositã este etichetarea produsului ca fiind „uºor”, ceea ce presupune faptul cã o porþie din produsul respectiv conþine cu pânã la 50 % mai puþine grãsimi faþã de produsul original. Cu toate acestea, produsele etichetate în acest mod nu reprezintã neapãrat o sursã de hranã mai sãnãtoasã. În majoritatea În mod normal, strategia corectã de marketing implicã studiul de piaþã corespunzãtor, stabilirea bugetului aferent, crearea produsului, promovarea acestuia, deciderea asupra preþului de vânzare ºi realizarea procesului de vânzare propriu zis.

78

septembrie 2014

cazurilor, ponderea scãzutã a grãsimii existente într-un aliment este înlocuitã cu o cantitate mare de zahãr. Acest lucru înseamnã faptul cã valoarea caloricã a produsului respectiv este peste maxima recomandatã. Concepþia generalã ºi greºitã a consumatorilor este aceea cã produsele etichetate „fãrã grãsimi”, înseamnã lipsa caloriilor. Standardele etichetãrii alimentelor definesc produsele alimentare etichetate cu un „conþinut redus de grãsimi”, ca fiind acele produse a cãror cantitate de grãsime nu depãºeºte 0,5% grame / porþie. Aºadar, consumul a mai multor porþii din aceastã categorie de alimente pot însemna consumul a unui gram sau douã grame de grãsimi.

Extinderea gamei de produse reprezintã un adevãrat succes numai în condiþiile în care consumatorului îi este oferit un produs de care nu a auzit ºi care nu se gãseºte în oferta curentã a altor producãtori. În acest sens, departamentul de marketing va fi nevoit sã identifice nevoile consumatorilor, iar inginerii tehnologi sã realizeze produsul în conformitate cu cele mai înalte standarde, având astfel ºi posibilitatea de a inova, sau chiar revoluþiona, industria lactatelor.

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

79

repere

sondaj de opinie Strategia Danone: “Noi mâncãm sana cu covrigi” În ceea ce priveºte strategia de marketing a firmei Danone, Roxana Tisãianu, Director Comercial România ºi Director de Dezvoltare Moldova ºi Þãrile Adriatice ne-a declarat: “Unul din douã iaurturi consumate în România este Danone ºi este de datoria noastrã, ca lider de categorie, sã educãm consumatorii ºi sã construim aceastã categorie. În acest moment, categoria nu este foarte relevantã, importantã pe lista de cumpãrãturi, deºi e importantã pentru alimentaþia zilnicã. Pentru a ne atinge scopul, ne vom concentra pe identificarea barierelor de consum ºi pe principalele momente de consum.

Lactatele proaspete sunt versatile în ceea ce priveºte inserarea în dieta zilnicã, pot fi cu uºurinþã asociate cu toate momentele de consum, de la micul dejun la gustãri, prânz ºi cinã, fie ca aliment principal, fie ca gustare sau completare a mesei – de pildã, desertul uºor, care ajutã digestia. În România, nu avem însã o tradiþie puternicã de consum pentru toate aceste momente ºi, de aici, un potenþial interesant pentru dezvoltarea acestui segment în anii urmãtori, în urma unor eforturi de informare ºi educare a consumatorilor.

Momentul de consum principal al românilor este micul dejun, în care iaurtul se combinã foarte bine cu cereale sau sandviciuri. În creºtere este ºi momentul gustãrii, dar existã un interes mai mare ºi pentru momentul de searã, când, mai ales vara, o cinã completã poate sã cadã greu.

Dintre sugestiile de consum implementate, aº putea enumera asocierile, de tipul „Noi mâncãm sana cu covrigi”, iarturi de bãut cu sandviciuri în benzinãrii sau locaþii on the go, abordãri pe care Danone le-a introdus în premierã pe piaþã, în urmã cu doi ani ºi care au avut un rãspuns bun din partea consumatorilor ºi s-au extins ca tactic, la nivel de piaþã”, ne-a declarat Roxana Tisãianu, Director Comercial Danone.

pania educativã demaratã în cadrul competiþiei de fotbal pentru copii, Cupa Hagi Danone, cand a fost abordatã tema beneficiilor iaurtului pentru sportive. În aceastã toamnã, Danone va lansa douã noi proiecte: “Sãnãtos de mic” ºi “Tu ce tip de mâncãcios eºti?”

Sãnãtos de Mic este un proiect pilot educaþional, care îºi propune sã îi înveþe pe copii, prin joc ºi benzi desenate, principiile alimentaþiei sãnãtoase ºi ce înseamnã lumea ascunsã a nutrienþilor.

Proiectul este ideea a doua studente de la Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãþii Titu Maiorescu (UTM) ºi se bucurã de iniþiativa, entuziasmul ºi energia lor.

“Tu ce tip de mâncãcios eºti?”este un proiect educaþional pentru consumatori, construit în jurul unei aplicaþii online, care îmbinã informaþii utile despre rolul iaurtului în alimentaþie cu gamification pe Facebook. Cu ajutorul aplicaþiei, participanþii rãspund unei serii de întrebãri ºi pot afla în care dintre cele 5 tipologii propuse de consumatori se încadreazã. Fiecare profil este însoþit de sfaturi de bazã pentru o nutriþie echilibratã de la doctorul Luiza Pîrvu ºi de sugestii de iaurturi care pot sã le completeze dieta zilnicã. Proiectul va fi lansat în septembrie ºi este implementat în parteneriat cu agenþia Image PR.

Anul acesta, Danone a derulat câteva parteneriate pentru campanii educaþionale media, despre rolul iaurtului în dietã ºi beneficiile sale pentru organism, dar chiar ºi mituri despre iaurt, explicând procesul de fabricaþie, ce înseamnã concret iaurtul – lapte ºi fermenþi- ºi de ce termenul de valabilitate este mai mare, iaurtul fiind un produs conservat natural, prin fermentare. O altã acþiune de success a firmei Danone a fost CamHochland recomandã sã gãtim cu “Delicii calde” Sorin Timus, Director general Hochland Romania, susþine cãfirma sa este în permanenþã preocupatã de creºterea consumului de produse lactate:” În calitate de lider pe piaþa româneascã de brânzeturi, unul dintre principalele obiective al tuturor activitãþilor pe care le desfãºurãm este creºterea consumului de brânzeturi. Faptul cã ocupãm aceastã poziþie pe piaþã demonstreazã cã dispunem de viziunea ºi de mijloacele de a inspira publicul sã consume mai multe brânzeturi/ lactate. Ne referim în primul rând la oferta de produse de înaltã calitate ºi la sortimentaþia foarte variatã pe care o punem la dispoziþia consumatorilor ºi apoi la toate acþiunile pentru comunicarea lor.

80

septembrie 2014

În toate categoriile de brânzeturi în care suntem prezenþi, încercãm sã inovãm permanent, prin lansarea de noi produse sau prin extensii ale gamelor din portofoliul nostru deja consacrate. De exemplu, anul acesta am lansat douã noi sortimente ale gamei Mixtett, Con Carni ºi Picanterie, extinzând gama cu produse ce combina brânza cu ingrediente surprinzãtoare. Tot anul acesta, am lansat ºi gama de produse “Gusturi Proaspete”, cu gust proaspãt de brânzã ºi legume, perfectã pentru o gustare uºoarã. Acestea sunt doar câteva exemple de acþiuni care, de-a lungul timpului, au contribuit la o mai bunã vizibilitate, nu numai a mãrcii Hochland, ci ºi a întregii categorii de brânzeturi ºi au condus implicit la creºterea acesteia”.

Albalact a investit în bidonul de lapte, cu mâner Cristina Miclea, Director Marketing Albalact, recunoaºte direct cã toate proiectele “ pe care compania noastrã le dezvoltã în fiecare an fac parte dintr-o strategie bine orientatã cãtre încurajarea ºi creºterea consumului de lactate. Ca sã susþinã aceastã creºtere, în fiecare an Albalact îºi adapteazã ºi dezvoltã structura de portofoliu ºi strategia de comunicare þinând cont de cerinþele consumatorilor. Cãutãm sã explorãm cât mai multe ocazii de consum ºi chiar sã creãm ocazii noi de consum.

Una dintre cele mai mari inovaþii în care a Albalact a investit în ultimii ani este bidonul de plastic cu mâner – ambalaj lansat în premierã pe piaþa româneascã, în vara acestui an. Albalact a hotãrât sã inoveze, astfel, pe un segment aflat în creºtere pe piaþa româneascã – cel al lactatelor ambalate în recipiente de plastic. Nu înainte, însã, de a analiza obiceiurile ºi dorinþele consumatorilor. Am constatat cã mulþi consumatori, în special cei cu familii mari, cumpãrã mai mult de un litru de lapte pe zi, iar unele familii aleg ºi doi litri la o vizitã în magazin.

Cristina Miclea: Ne-am îndreptat

Un exemplu de campanie pe care am desfãºurat-o recent este cea dedicatã lansãrii gamei de produse Delicii Calde. Noua gamã reprezintã încã o inovaþie marca Hochland pe piaþa de brânzeturi din România, care propune consumatorilor un nou moment de consum pentru brânzeturi – cina – ºi o nouã modalitate de a se bucura de brânzã, la cald. Gama Delicii Calde se adreseazã atât celor care nu au suficient timp pentru a gãti o cinã caldã pentru cei dragi, dar ºi unui public nou – începãtorii în bucãtãrie, care încã nu au experienþa necesarã pentru a gãti preparate calde. Exploatând o nouã modalitate de consum a brânzeturilor ºi un nou public þintã, lansarea noii game urmãreºte implicit ºi creºterea consumului de brânzeturi.

cãtre consumatorii de volum ºi cãtre cei cu familii ºi le-am oferit laptele Zuzu în bidonul de plastic cu mâner la 1,8 litri. Este un ambalaj unic în România la momentul actual, dar care este foarte popular pe piaþa americanã acolo unde procentul consumatorilor de volum este mult mai mare. Este un ambalaj nu doar original, dar ºi foarte practic. Imediat dupã aceastã lansare, am dezvoltat o extensie de gamã în bidon de plastic ºi am adus în piaþã bidonul de lapte la 500 de ml pentru consumul “on the go”, dar ºi sana, lapte bãtut, kefir ºi iaurt de bãut în bidon de 1 litru ºi 500 ml.

Foarte mulþi consumatori ne-au felicitat pentru decizia de a introduce laptele în ambalaj la 500 ml, pentru cã sunt consumatori care preferã laptele în cantitãþi mai mici sau pur ºi simplu prefera un ambalaj practic pe care îl pot lua cu ei (la birou, în parc, în pauza de masã, etc).

ºi produsul tip snacking, pentru o gustare sãnãtoasã dimineaþa sau între mese, a fost dezvoltat anul trecut, de Albalact tot ca un rãspuns la o ocazie de consum.

Aºa a apãrut portofoliul Zuzu Bifidus Snack – iaurt probiotic cu diverse combinaþii de cereale, seminþe ºi fructe uscate în capac ataºat. ºi cu acest proiect, Albalact a mai adus pe piaþã un produs unic – Zuzu Bifidus Snack iaurt probiotic cu goji, stafide ºi meriºoare, care a devenit produsul vedetã al portofoliului, fiind considerat de consumatori un produs cu multe beneficii nutriþionale”, ne-a declarat Cristina Miclea, Director Marketing Albalact.

Alt proiect pe care Albalact l-a lansat anul acesta este tot o premierã pentru piaþa româneascã – iaurtul creat special pentru bãrbaþi. Zuzu MAX – un iaurt cremos cu 10% grãsime - se adreseazã cu preponderenþã segmentului masculin, un segment aproape ignorat pe piaþa autohtonã a iaurturilor, în condiþiile în care 48% din populaþia din România este de sex masculin.

Zuzu MAX nu a apãrut întâmplãtor, el este un raspuns la insight-urile pe care le avem de la consumatori.

Studiile pe care le-am realizat ne-au arãtat cã existã o nemulþumire în rândul populaþiei masculine legatã de faptul cã brandurile din categoria iaurt se adreseazã în special femeilor. Astfel, le-am adus bãrbaþilor ceea ce ºi-au dorit – Zuzu Max iaurt natur cu 10% grãsime ºi Zuzu Max iaurt cu ºase sortimente de fructe. Iaurtul cu fructe are doar 4% grãsime ºi bucãþi mari de fructe ºi a fost gândit special ca el sã poatã fi împãrþit ºi cu femeile, care – se ºtie – sunt mai atente cu dieta lor. revista specialiºtilor din industria lactatelor

81

repere

internaþional

Alexandru Peligrad

Laptele ºi lactatele, la minimul ultimilor doi ani

Volatilitatea actualã a preþurilor nu este un fapt benefic pentru industrie, dar este de aºteptat cã va avea loc o reducere a acestei volatilitãþi în urmãtoarele luni. Cu toate acestea, ultimele predicþii indicã o accentuare ºi mai acutã a scãderii preþului la laptele materie primã, ca urmare a embargoului impus de Rusia ºi a jocurilor de pe piaþa internaþionalã fãcute de China. Aºadar, în cazul în care fermierii din Uniunea Europeanã nu vor exporta pe piaþa chinezã, cel puþin în spaþiul comunitar, preþul laptelui se va prãbuºi la un minim istoric, deloc prevãzut acum un an sau doi. ªi cum fermierii români erau, oricum, depãºiþi de situaþie, prevedem cã îi va aºtepta un viitor sumbru.

Surplus la nivel global La începutul lunii august, indicele preþurilor produselor lactate tranzacþionate pe platforma GDT (Global Dairy Trade), deþinutã de grupul neozeelandez Fonterra Cooperative Group, înregistra minimul ultimilor 2 ani. Cumpãrãtorii pãreau a se afla în aºteptare, în condiþiile în care oferta licitatã crescuse cu 32%. Laptele praf integral, caºcavalul Cheddar ºi untul au înregistrat cele mai mari scãderi de preþ - cca. 40% faþã de începutul acestui an – nivel nemaiatins din august 2012.

John Lancaster, analist la INTL FC Stone, declara cã existã la ora actualã un surplus de ofertã la nivel global ºi cã singura certitudine din prezent este aceea cã preþurile produselor lactate vor rãmâne volatile. Producþia de lapte a Marii Britanii a fost cu 8% mai mare în cel de-al doilea trimestru din 2014, comparativ cu aceeaºi perioadã din 2013, iar cea a Irlandei cu 10%.

Fermierii din Germania, þara cu cea mai mare producþie de lapte ºi produse lactate din UE, au livrat pe piaþã cu 3% mai mult lapte în primele 6 luni ºi jumãtate din 2014, comparativ cu acelaºi interval de timp din 2013, iar producþia de lapte din SUA în luna iunie 2014 a fost de 2% mai mare faþã de aceeaºi lunã a anului anterior, fermierii americani profitând de preþul bun obþinut.

Producþia mai mare de lapte ºi produse lactate nu a fost însã singura cauzã a creºterii disponibilului de lapte ºi produse lactate de pe piaþa mondialã, embargoul impus de Federaþia Rusã produselor alimentare din spaþiul comunitar, constituind, de asemenea, un factor deloc de neglijat în acest sens. Conform celui mai recent raport dat publicitãþii de Comisia Europeanã (CE), 10% din cantitatea de lapte ºi produse lactate exportatã de þãrile membre UE cãtre terþi în 2013 (echivalentul a 2,2 milioane de tone de lapte) a avut ca destinaþie piaþa rusã.

Brânzeturile au fost principala categorie de produse lactate importate de Rusia din UE. Aproape 257.000 de tone de brânzã produsã în UE a intrat pe piaþa rusã anul trecut, ceea ce înseamnã 33% din cantitatea totalã exportatã cãtre þãrile terþe ºi 2,5% din producþia totalã de brânzã a Uniunii. În 2013, au mai fost exportate cãtre Rusia, printre altele, 37.000 de tone de unt (32% din exporturile UE), 25.000 de tone de zer praf (5% din exporturile UE) ºi alte 21.000 de tone de lapte praf (5% din exporturile UE).

82

septembrie 2014

revista specialiยบtilor din industria lactatelor

83

repere

internaþional Prognoze în scãdere pentru preþul laptelui La începutul lunii august, gigantul neozeelandez Fonterra, a scãzut prognoza de preþ la lapte pentru sezonul 2014-15, dând vina pe stocurile mai mari din China, pe cererea slabã de pe pieþele emergente ºi pe provizii mari existente în lume.

De asemenea, producãtorul britanic de lapte First Milk a redus preþul laptelui la poarta fermei cu 0,5 lire sterline/100 litri, începând cu contractele derulate de la 1 septembrie. Preºedintele companiei, Sir Jim Paice a declarat cã scãderea preþului laptelui pe piaþa mondialã este motivul celei de-a patra reduceri a preþului laptelui comercializat de compania sa, în ultimele patru luni. "Din pãcate, în acest moment, nu existã niciun semn de modificare a trendului pieþei", declara acesta.

Amploarea ºi rapiditatea scãderii preþului lactatelor la nivel mondial, din prima parte a acestui an, reflectatã prin preþurile la licitaþiile desfãºurate pe platforma GDT a surprins majoritatea comentatorilor domeniului. În perioada 18 februarie – 18 iulie 2014, preþul laptelui praf integral (WMPwholemilk powder) a scãzut cu 38%, iar indicele ponderat al preþului produselor lactate comercializate la nivel global (inclusiv produsele non WMP), a scãzut cu 34%. Iar acest lucru urmeazã unei perioade în care au fost înregistrate preþuri ºi cantitãþi record pe partea cererii, cerere venitã în special din partea Chinei, situaþia care de altfel ºi justificã preþurile mari din trecut. Luând în considerare ceea ce s-a întâmplat, poate cã este banal sã spunem cã rezultatul reprezintã jocul cererii ºi ofertei.

Astfel, scãderea preþului produselor lactate, pe piaþa internaþionalã, din prima parte a acestui an ºi care se va întinde, conform aprecierilor analiºtilor ºi în prima lunã de toamnã nu reprezintã altceva decât rezultatul ofertei generoase de astfel de bunuri la export, ce a venit în principal din partea Noii Zeelande, combinatã cu o scãdere a cererii din partea Chinei, cerere în scãdere datoratã unei producþii interne mari ce a reuºit în lunile de primãvarã ºi varã sã acopere un segment mai mare din consumul intern.

Miza pe stocuri Pornind de la aceastã situaþie, se pot face o serie de observaþii: Prima este aceea cã preþurile mai mici vor limita oferta ºi vor încuraja cumpãrãtorii sã stocheze produsele lactate achiziþionate la aceste nivele mai scãzute de preþ. Industriile de produse lactate din SUA ºi Europa, dispunând de cantitãþi mari de produse lactate, au posibilitatea de exporta mai mult, dar volatilitatea preþurilor la nivel glo-

84

septembrie 2014

bal ºi în special reducerea preþurilor acþioneazã împotriva lor: producþia mare ºi marjele de profit mici în aceastã piaþã volatilã din punctul de vedere al preþurilor, pot oricând sã transforme profiturile în pierderi, pentru companiile europene ºi nord-americane. Este însã mult mai greu de apreciat cum va influenþa volatilitatea preþurilor profitul pe termen lung al industriei neozeelandeze de produse lactate.

A doua observaþie care se poate face este cã aceastã reducere importantã a valorii de piaþã a produselor lactate va tinde sã declanºeze o cerere mai mare de astfel de bunuri din partea cumpãrãtorilor, cerere a cãrei expansiune va continua pânã la momentul în care surplusul de ofertã înregistrat în comerþul internaþional se va micºora semnificativ. Odatã atins acest punct, preþurile îºi vor reveni, susþinute ºi de reducerea producþiei de lapte din lunile de iarnã din emisfera nordicã. "În aceastã perioadã a anului, ne-am putea aºtepta la o revenire pe piaþã a cumpãrãtorilor din Orientul Mijlociu, dupã trecerea perioadei Ramadan-ului, pentru a-ºi reface stocurile”, îºi exprima speranþa John Lancaster.

A treia observaþie fãcutã de cei care urmãresc ºi analizeazã piaþa produselor lactate este aceea cã nu toate produsele lactate sunt vândute prin intermediul platformei deþinute de Fonterra ºi la preþurile înregistrate la licitaþiile derulate prin intermediul acestei platforme. Doar o micã parte din producþia sezonului curent a fost tranzacþionatã pânã în momentul de faþã, iar informaþiile legate de preþ, furnizate de licitaþiile derulate prin GDT nu reprezintã, în opinia acestor comentatori ai domeniului, decât un amortizor al unor evoluþii care ar fi putut sã se concretizeze într-o ºi mai mare volatilitate a preþurilor. În al patrulea rând, analiºtii pieþei internaþionale a produselor lactate amintesc faptul cã nimic nu s-a schimbat lumea are în continuare nevoie de 50% mai multã hranã ºi de 100% mai multe proteine pânã în 2050. Agricultura este receptivã la cerere ºi la creºterile de preþ, dar în acest caz, surplusul de cerere pentru lapte va fi asigurat în mare parte de oferta bogatã din prezent a fermelor ºi procesatorilor din industrie (în special din Europa, SUA ºi Noua Zeelandã); ofertã care, la rândul sãu va exercita o presiune asupra surselor de hranã pentru vaci ºi la o creºtere a preþurilor la furaje. În sfârºit, în al cincilea rând, în China existã o creºtere economicã solidã pe termen scurt – PIB-ul acesteia, conform statisticilor oficiale, a înregistrat o expansiune de 7,5% an în al 2-lea trimestru din 2014 (mai mare decât aºteptãrile

Fermierii români vând cel mai ieftin lapte din Europa dacã am face excepþie de fermierii lituanieni, care ocupã ultima poziþie la acest capitol. Fermierii români reuºeau în luna martie sã vândã laptele mai scump decât cei din Polonia ºi Ungaria, când la poarta fermei pentru un litru de lapte se ofereau 1,26 lei. pieþei, care anticipau o evoluþie de doar 7,4%). În acelaºi timp, luând în considerare unele riscuri cu privire la reducerea ritmului de creºtere a economiei, guvernul chinez a luat o serie de mãsuri pentru a proteja aceastã ratã de creºtere a economiei.

Concluzionând, putem afirma cã volatilitatea actualã a preþurilor nu este un fapt benefic pentru industrie, dar este de aºteptat cã va avea loc o reducere a acestei volatilitãþi în urmãtoarele luni. ”Stabilizarea” se va face în jurul unor nivele mai reduse ale preþurilor produselor lactate, comparativ cu începutul anului, preþuri care însã vor

fi mai mari decât cele din prezent, fapt care va asigura o profitabilitate rezonabilã. Pe termen mai lung, este de reþinut cã preþul laptelui poate fi foarte volatil, dar mai ales în cazul unei cereri scãzute.

Clal-Italia: Preþul laptelui creºte pe piaþa româneascã În ceea ce priveºte România, preþul laptelui este în creºtere, dupã cum indicã datele firmei italiene de consultanþã în domeniul industriei lactatelor, Clal. Astfel, preþul laptelui la poarta fermei, în România a crescut în luna iunie, faþã de luna

ianuarie cu 2,9% exprimat în euro, creºtere datoratã însã întãririi leului în raport cu moneda europeanã. În lei preþul laptelui a rãmas nemodificat, situându-se la 1,24 lei/litru.

Faþã de media anului 2013, preþul mediu al laptelui la poarta fermei, în România, pentru primele ºase luni din 2014 a fost cu 2,51% mai mare.

Preþul laptelui la poarta fermei, în România s-a situat în luna iunie 2014, comparativ cu media anului 2013 la un nivel cu 3,9% mai ridicat.

Potrivit datelor DG AGRI, fermierii din Cipru obþin cel mai bun preþ din Europa la lapte (2,52 de lei, exprimat în moneda noastrã naþionalã), fiind urmaþi de Malta, Grecia, Finlanda ºi Suedia, unde litru de lapte de la producãtori costã 2,27 lei, respectiv 1,92 lei, 1,89 lei ºi 1,67 lei. Fermierii din principalele forþe agricole ale Europei, Germania ºi Franþa au vândut un litru de lapte cu un preþ de 1,51 lei, respectiv 1,40 lei. Cei din urmã au fost depãºiþi de vecinii bulgari care ºi-au vândut marfa cu un preþ de 1,47 lei pe litru.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

85

util

idei de afaceri

Alexandru Peligrad

O investiþie ”exoticã”:

Fabrica de membrane artificiale Fãrã membranele naturale sau artificiale în care sunt comercializate brânza de burduf sau brânza topitã, aceste alimente, precum ºi multe altele (cum ar fi de exemplu o foarte extinsã gamã de mezeluri) nu ar putea ajunge pe mesele noastre. Datoritã acestor membrane, dar ºi a avansului tehnologic din domeniu, alimentele ”învelite” în ele au o prezentare mai atractivã, o perioadã mai mare de garanþie ºi o siguranþã mai mare în utilizare (ferind alimentul de contactul cu agenþii microbieni externi).

Membranele artificiale folosite în industria alimentarã pot fi celulozice, poliamidice ºi colagenice, în industria lactatelor fiind utilizate în special membranele poliamidice ºi mai puþin cele celulozice. Membranele poliamidice sunt fãcute din polimeri speciali, inerte din punct de vedere biologic, cu un grad mare de rezistenþã mecanicã, un grad de elasticitate mare, rezistente la umplere ºi impermeabile la gaz, fum ºi aburi. Au rolul de a creºte termenul de valabilitate al produsului.

Membranele celulozice sunt necomestibile ºi sunt obþinute din celulozã purã, regeneratã ºi glicerinã, dar conþin ºi o cantitate scãzutã de apã. Membranele artificiale celulozice sunt folosite de zeci de ani în industria alimentarã datoritã proprietãþilor sale. Ele sunt permeabile la fum, gaze ºi aburi, dar impermeabile la grãsimi. Pot fi colorate ºi tipãrite cu uºurinþã, iar clipsarea produselor la ambele capete implicã un proces destul de simplu.

De menþionat, în acest context este ºi producerea/utilizarea unor noi tipuri de membrane poliamidice, realizate din poliolefine ce reprezintã o anumitã grupã de polimeri, ce se constituie într-o barierã mai eficientã în calea apei ºi vaporilor decât poliamida. Poliolefinele previn într-un mod mai eficient pierderea de umiditate a brânzei, protejând în acelaºi timp produsul împotriva umiditãþii din exterior, precum ºi împotriva oricãror gaze ºi furnizând aproape zero permeabilitate a carcasei/membranei.

86

septembrie 2014

Importatori, nu ºi producãtori Toate membranele artificiale utilizate pe piaþa româneascã a brânzeturilor ºi mezelurilor provin din import, în România neexistând un producãtor de astfel de membrane. Prin urmare, la o primã vedere, aceastã lipsã s-ar putea constitui într-o oportunitate pentru un întreprinzãtor curajos. Curajul ar trebui însoþit însã de o bunã cunoaºtere a procesului tehnologic, precum ºi a pieþei naþionale ºi regionale. ªi spun regionale deoarece piaþa româneascã este destul de micã pentru cineva care ar dori sã facã producþie de membrane artificiale sã se bazeze doar pe cererea pieþei naþionale.

Producþia de astfel de membrane nu s-ar putea limita doar la producþia necesarã unui anumit segment (spre exemplu, cel al lactatelor), ci ar trebui sã vizeze cererea întregii industrii alimentare româneºti (ºi în special a celei de mezeluri, care este mai mare consumatoare de membrane artificiale, decât domeniul lactatelor).

În ceea ce priveºte piaþa regionalã, un astfel de întreprinzãtor curajos ar trebui sã þinã cont de faptul cã, în majoritatea þãrilor vecine existã unul sau doi producãtori de membrane artificiale, ceea ce determinã existenþa unei puternice competiþii în zonã. Excepþie fac Ungaria ºi Bulgaria, care ºi ele, la fel ca România, importã întreaga cantitate de membrane artificiale ce le sunt necesare în industria alimentarã. Astfel, în Polonia ºi Slovacia este prezent producãtorul de membrane Supravis, în Ucraina avem companiile Pentapac ºi Poly-Pac, în Serbia activeazã Spektar, iar în Rusia Atlantis-Pak. Efort financiar important Investiþia într-o astfel de afacere nu este însã una foarte micã. Costul echipamentelor necesare porneºte de la circa 200.000 EUR (dacã sunt achiziþionate second-hand), dar poate depãºi ºi un milion de euro, în cazul în care se doreºte achiziþionarea unei linii tehnologice noi. Ca þarã de origine a echipamentelor este de preferat Germania (care oferã echipamente fiabile), dar se poate opta ºi pentru þãri precum India sau China, în cazul în care preþul este factorul determinant în achiziþie.

Totodatã, pentru demararea afacerii este necesar ºi un spaþiu de lucru (pentru gãzduirea echipamentelor sau a birourilor) ºi de depozitare de circa 1.500 mp, ceea ce presupune achiziþionarea unui teren ºi construirea unei hale de producþie. Pentru a stabili locul unde compa-

Cumpãrarea utilajelor de la târgurile ºi expoziþiile de profil, din Germania poate sã vã aducã beneficiul unor reduceri, ºi eventual oferirea de cãtre producãtori a unor avantaje precum service asigurat pentru o anumitã perioadã de timp. Calendarul târgurilor ºi expoziþiilor din Germania poate fi accesat pe website-ul www.auma.de (websitul Asociaþiei Germane de Târguri ºi Expoziþii) care pune la dispoziþie ºi un motor de cãutare dupã o serie de criterii, inclusiv criteriul domeniului de interes.

nia îºi va desfãºura activitatea trebuie avut în vedere ceea ce menþionam la început, respectiv faptul cã afacerea trebuie gânditã ca un business regional. Prin urmare, ar trebui ales un loc ce ar minimiza cheltuielile de transport legate de comercializarea produsului finit, în funcþie de piaþa þintã cea mai importantã (sau pieþele þintã cele mai importante). Având în vedere acest aspect trebuie avut în calcul, în primul rând un loc ce permite un acces facil la cãi de transport (fie ele rutiere, navale sau feroviare). O variantã mai flexibilã, în sensul cã ar permite ulterior o relocare, în cazul în care cererea de pe anumite pieþe evolueazã diferit de estimãrile iniþiale, ar fi ºi închirierea unui astfel de spaþiu.

Piaþa cere servicii suplimentare Un alt aspect ce trebuie avut în vedere de un investitor ce ar vrea sã abordeze domeniul membranelor artificiale este acela al clientelei care a devenit din ce în ce mai pretenþioasã. Spre exemplu, companiile deja prezente pe piaþã

oferã membrane artificiale de diferite calibre, într-o gamã coloristicã variatã (spre exemplu 19 culori standard ºi alte culori la cerere pentru membrana AMIFLEX, furnizatã de Atlantis-Pak) ce permit tipãrirea pe ambele feþe.

Serviciul de tipãrire este unul suplimentar, care chiar dacã nu produce profit în mod direct, ajutã la fidelizarea clientelei ºi vânzarea membranelor. Pentru a presta un astfel de serviciu, producãtorul/importatorul de membrane artificiale este nevoit sã-ºi dubleze investiþia în echipamente. ”O maºinã de imprimat flexograficã, cu minim ºase culori ºi cu posibilitãþi de imprimare faþã-verso costã aproximativ 150.000-200.000 EUR, dacã este achiziþionatã la mâna a doua ºi poate depãºi valoarea de un milion de euro dacã utilajul este complet nou,” aratã Ovidiu Roºca, Director General al Pioneer RTOR-Iaºi, companie importatoare ºi distribuitoare de membrane artificiale pentru industria alimentarã, care oferã ºi servicii de imprimare ºi/sau gofrare a respetivelor membrane.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

87

util

certificare

Teodora Chiorean

Sancþionarea organismelor de certificare ºi inspecþie

din agricultura ecologicã Organismele de inspecþie ºi certificare din agricultura ecologicã riscã sancþiuni de pânã la 40.000 de lei dacã nu respectã obligaþiile prevãzute de normele legislative în vigoare, cu referire la asigurarea trasabilitãþii produselor ecologice, în toate stadiile de producþie, procesare ºi distribuþie, conform unei ordonanþe de urgenþã, adoptate de Guvern.

88

septembrie 2014

Argumente legislative Proiectul legislativ, pus la cale „mai târziu decât niciodatã”, a fost motivat, pe de-o parte, de folosirea tot mai frecventã ºi neacoperitã de realitate a termenilor „ecologic”, „organic” ºi „biologic” sau a abrevierilor acestora (eco, org, bio), ca practici de utilizare sau mãrci comerciale. Termenii amintiþi erau inscripþionaþi inclusiv pe etichetele produselor, pe materialele publicitare sau pe documentele comerciale, inducând voluntar în eroare distribuitorii ºi consumatorii. Totodatã, autorizarea aplicãrii acestor inscripþionãri era fãcutã fãrã respectarea regulilor de producþie ecologicã.

Pe de altã parte, au fost constatate cazuri frecvente de nerespectare a prevederilor legislaþiei comunitare, de cãtre organismele de inspecþie ºi certificare pentru domeniul agriculturii ecologice.

Este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeanã a solicitat României sã ia mãsurile necesare asigurãrii trasabilitãþii produselor ecologice, în toate stadiile de producþie, procesare ºi distribuþie.

Cu privire la aceastã speþã, Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a precizat: „Având în vedere aceste aspecte, s-a decis cã se impune stabilirea unui sistem de sancþiuni asupra organismelor de inspecþie ºi certificare care nu respectã obligaþiile prevãzute de legislaþia în vigoare. Implementarea mãsurilor va asigura îmbunãtãþirea activitãþii din sectorul agriculturã ecologicã, pe toatã filiera, de la producãtorul agricol pânã la utilizatorul final”.

Potrivit actului normativ, obligaþiile organismelor de certificare ºi inspecþie aprobate de Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale sunt: sã aplice

prevederile art. 30, alin. 2, din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, din iunie 2007, privind producþia ecologicã ºi etichetarea produselor ecologice; sã solicite oprirea temporarã de la comercializare a produselor care nu respectã regulile de producþie ecologicã sau, dupã caz, retragerea de la comercializare a acestor produse; sã deþinã documentele care fac parte din dosarul de control, precum ºi sã respecte prevederile privind producþia ecologicã ºi etichetarea produselor ecologice. De asemenea, etichetele trebuie sã cuprindã o siglã specificã produselor ecologice controlate, emisã ºi aplicatã în baza sistemului de certificare, indicând faptul cã produsul respectiv este conform cu regulile de producþie ecologicã.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 25.000 lei la 45.000 lei.

Fermierii care doresc sã se înregistreze ca operatori în agricultura ecologicã, ulterior datei limitã de 29 august 2014, o pot face numai dacã au fost deja înregistraþi, depunând cereri pentru obþinerea sprijinului financiar prevãzut în acest proiect de act normativ ºi care va putea ajunge la peste 600 de euro, în anul 2015.

România are un potenþial imens de agriculturã ecologicã, cu o suprafaþã de 300.000 de hectare de teren certificat ecologic pentru producþie, alãturat celor 500.000 de pajiºti pentru cei 15.000 de operatori înregistraþi în sistem, la finele anului 2013. Þara noastrã exportã 80% din producþie, îndeosebi materie primã. Toate acestea reprezintã motive puternice ca inspecþia ºi certificarea în sistem sã se deruleze conform normelor legislative în vigoare.

util

legislaþie

Riscurile alimentare existente în etapa de producþie primarã trebuie identificate ºi controlate; pentru situaþii în care mici cantitãþi de produse primare sunt livrate direct consumatorului de cãtre operatorul care le produce se impune ca protecþia sã fie asiguratã prin intermediul legislaþiei naþionale, în special datoritã legãturii strânse dintre producãtor ºi consumator.

Reglementarea vânzãrii de lapte crud cãtre consumator Normative practice Producãtorii care deþin exploataþii mici (gospodãrii ale populaþiei) sau exploataþii comerciale de vaci producãtoare de lapte, pot livra laptele crud cãtre centrele de colectare lapte sau direct cãtre unitãþile procesatoare.

De asemenea, pot comercializa laptele crud direct cãtre consumatorul final, în conformitate cu prevederile legislaþiei sanitare veterinare în vigoare, respectiv Ordinul ANSVSA privind înregistrarea activitãþii de vânzare directã ºi vânzare cu amãnuntul ºi condiþiile sanitare veterinare în care poate fi efectuatã vânzarea directã a laptelui, prin intermediul automatelor.

Activitatea se poate derula numai în spaþii autorizate sanitar veterinar, prin asumarea responsabilitãþii pentru ca produsele lactate, pe care producãtorul le comercializeazã, sã nu punã în pericol sãnãtatea consumatorilor. Principalele cerinþe de calitate impun ca: - laptele sã provinã din centre autorizate sanitar veterinar; - sã nu depãºeascã 100.000 numãrul total de germeni/ml la 30 grade Celsius, media geometricã, constatatã pe o perioadã de

douã luni, cu cel puþin douã analize pe lunã; - numãrul de celule somatice (care reprezintã sãnãtatea ugerului) sub 400.000 media geometricã constatatã pe o perioadã de trei luni, cu cel puþin o analizã pe lunã.

Laptele crud destinat vânzãrii directe cãtre consumatorul final trebuie sã provinã numai de la animale sãnãtoase, care nu suferã de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.

Producãtorii care vând lapte crud cãtre consumatorul final în pieþe trebuie sã deþinã fiºe de sãnãtate, care sã ateste starea de sãnãtate a animalelor de la care a fost obþinut laptele, completate de cãtre medicii veterinari din localitãþile de origine ºi un buletin de analizã care sã ateste conformitatea produsului, cu cerinþele normelor legislative specifice.

Comercializarea laptelui crud cãtre consumatorul final, de cãtre producãtorii agricoli, se realizeazã în baza documentelor de înregistrare sanitarã veterinarã eliberate de Direcþiile Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) locale, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008. Laptele crud obþinut de cãtre producãtorii agricoli trebuie

sã fie sigur pentru sãnãtatea consumatorilor.

Medicii veterinari oficiali, care asigurã supravegherea pieþelor agroalimentare, vor verifica modul în care sunt respectate condiþiile sanitare veterinare privind transportul, depozitarea ºi comercializarea laptelui de la producãtorii agricoli.

De asemenea, vânzãrile directe de lapte crud cãtre consumatorul final, prin intermediul automatelor, sunt reglementate prin Ordinul ANSVSA nr. 55/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor privind condiþiile sanitare veterinare în care poate fi efectuatã vânzarea directã a laptelui crud, prin intermediul automatelor.

Producãtorii care deþin exploataþii mici sau ferme de vaci producãtoare de lapte pot livra laptele crud cãtre centrele de colectare lapte sau direct cãtre unitãþile de procesare lapte.

De asemenea, pot comercializa lapte crud direct cãtre consumatorul final, în conformitate cu prevederile legislaþiei sanitare veterinare în vigoare.

revista specialiºtilor din industria lactatelor

89

siesta

poveºtile bãtrânului lãptar

Ilie Stoian

Când Bucureºtiul începea

ºi se termina cu Fabrica de Lapte ...adicã, dacã veneai dinspre capãtul Militarilor, sau, mai bine spus, dinspre Piteºti, Bucureºtiul începea chiar acolo, la Fabrica de Lapte. Sau, dacã plecai din Bucureºti, acolo se termina. ªi tramvaiul 13 întorcea tot acolo, semn al sfârºitului.

Pânã sã se extindã linia, spre UREMOAS, ºi pânã sã circule spre Autogara Militari, tramvaiul 25, ca sã ajungi spre centrul oraºului trebuia sã iei un amãrât de autobuz, dintr-ãla rusesc, nici mãcar Skoda, de-ãla cu motorul aºezat în cabinã, între ºofer ºi primul scaun de pasager.

ªi pe tãbliþa ITB-ului, tot Fabrica de Lapte scria. Numele de Lujerului a venit târziu, mult mai târziu, odatã cu ridicarea blocurilor de pe partea cu fabrica. Aºa cã, dacã te întreba cineva unde stai, ºi rãspundeai: ”În Militari”, erai imediat întrebat: ”Pe la Fabrica de Lapte, pe-acolo?” Eu, ce sã rãspund? ”Nu, mai încolo, spre Apusului.” ”Aha, în comuna Militari, adicã.” Pãi, da, omul avea dreptate, pentru cã, pe Uverturii, era o cãsoaie pe care rãmãsese o tãblie pe care scria ”Primãria Comunei Militari”. Cu alte cuvinte, cu mintea mea de copil, eu înþelegeam cã trãiam la þarã, nu în Bucureºti, cã doar aºa scria pe tabla aia, neºtiind cã aia fusese pusã înainte de rãzboi. Oricum, cã era din oraº, cã era veneticã, dacã aminteai de Fabrica de Lapte, toatã lumea ºtia zona, cã era vestitã.

Copil fiind, ºi învãþând taman pe Strada 11 iunie, în spatele Patriarhiei, treceam prin poarta fabricii de cel puþin douã ori pe zi, bãgând de seamã ºirul de cisterne care intrau printr-un lateral, iar, pe altã poartã, ieºind camioanele cu sticle cu lapte puse în lãzi dintr-alea de sârmã, cu iaurturi mici sau mari, din care îi tot ceream mamei sã-mi cumpere, cu lãzi de unt, cu bidoane de smântânã, putini cu brânzã sau, ceva mai târziu, lãzi cu sana din care n-aveam sã gust decât mai târziu, când am ajuns la liceu ºi când puneam bãnuþii de-o parte, ca sã pot sã mãnânc o datã pe sãptãmânã ºi o plãcintã cu brânzã, la patiseria de vizavi de Palatul de Justiþie.

Apoi, tot trecând zilnic pe lângã fabricã, am bãgat de seamã cã, vecinã cu ea, apãruse ºi un Institut de Cercetãri în Industria Lactatelor, fapt care mã ºi bucura (”Uite, neicã, Militarii noºtri nu sunt chiar aºa de aruncat, avem ºi Institut de Cercetãri!”), dar mã ºi nedumerea: ”Ce-or face oamenii ãia acolo, cã laptele e lapte, iaurtul e iaurt, iar brânza, tot brânzã rãmâne!?”

Numai simpla titulaturã de pe gard impunea respect ºi mereu priveam cu mândrie spre clãdirea pãtrãþoasã, cã doar eram vecin de mahala cu ditamai cercetãtorii, nu-i aºa!? Însã, pentru mine, ºocul total a fost când am vãzut pentru prima oarã un tort de îngheþatã, la chioºcul de pe trotuarul din faþa fabricii. Degeaba îi rugam pe ai mei sã-mi cumpere ºi mie unul, mai mult de o îngheþatã Polar nu primeam. N-a fost bai, aveam sã-mi fac pofta mai târziu, cu banii câºtigaþi de mine. ªi, nu ãsta a fost pãcatul, ci altul.

Poate cã numãrul 13 al tramvaiului care întorcea acolo a fost ghinion adevãrat pentru fabrica aia, dar ºi pentru Institut, pentru cã, dupã '89 s-a ales praful de amândouã. Acum, la Lujerului colcãie de modernitate: pasaj, metrou, parcare subteranã, hipermarket, maneliºti, maneliºti în hipermarket, private label în hipermarket, chestii deºtepte, ce mai, pe care un prost ca mine, crescut în comuna Militari, n-are cum sã leînþeleagã, nu-i aºa!?

90

septembrie 2014

ºtiri de ultimã orã Laptele colectat ºi producþia de lactate la 31 august În perioada 1.I – 31.VIIi.2014 comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2013, cantitatea de lapte de vacã colectatã de la exploataþiile agricole ºi centrele de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut cu 15,2%.

August 2014 comparativ cu iulie 2014 În luna august 2014 comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a scãzut cu 7475 tone (-7,7%). Dintre principalele produse lactate cea mai mare scãdere a producþiei în luna august 2014 comparativ cu luna iulie 2014 a avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (82,5% din producþia totalã de brânzeturi) cu 966 tone (-13,0%), urmate de lapte de consum cu 1518 tone (-7,9%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 779 tone (-5,2%), unt cu 40 tone (-4,8%) ºi smântâna de consum cu 105 tone (-2,1%). Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 4880 tone în luna iulie 2014 la 4581 tone în luna august 2014 (-6,1%).

August 2014, comparativ cu august 2013 Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în luna august 2014 cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 13172 tone (+17,4%).

Producþia principalelor produse lactate a crescut în luna iulie 2014 comparativ cu luna corespunzãtoare din anul 2013 astfel: unt cu 140 tone (+21,2%), lapte de consum cu 2617 tone (+17,3%), smântâna de consum cu 601 tone (+14,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 661 tone (+4,8%), brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã cu 130 tone (+2,1%). Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 5373 tone în luna august 2013 la 4581 tone în luna august 2014 (-14,7%).

Perioada 1.I – 31.VIII.2014 comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2013 În perioada 1.I – 31.VIII.2014 comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2013, cantitatea de lapte de vacãcolectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 91251 tone (+15,2%). Creºteri ale producþiei în perioada 1.I – 31.VIII.2014 faþã de perioada 1.I – 31.VIII.2013 pot fi menþionate la: lapte de consum cu 24449 tone (+17,4%), smântânã de consum cu 4263 tone (+12,6%), brânzeturi inclusiv brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (85,0% din producþia totalã de brânzeturi) cu 4756 tone (+9,8%), unt cu 575 tone (+9,3%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut ºi altele) cu 4441 tone (+3,9%).

Cantitatea de lapte brut importat a scãzut de la 62676 tone în perioada 1.I – 31.VIII.2013, la 53161 tone în perioada 1.I – 31.VIII.2014 (-15,2%).

Danone a lansat noi lactate pentru copii Danone România a lansat noi produse lactate pentru copii. Gama Danone Mic Dejun Delicios include douã sortimente de iaurt fãcut din lapte de cea mai bunã calitate, provenit de la fermierii români: iaurt alb ºi iaurt cu cãpºuni, ambele cu fulgi de porumb. Cele douã variante de iaurt se diferenþiazã printr-un ambalaj inspirat din personajele Disney (Minnie, Mickey, Daisy si Donald).

“Pe mãsurã ce cresc, copiii renunþã treptat la micul dejun. Doar 40% dintre adulþi respectã prima masã din zi, fie din lipsã de timp, sau din obiºnuinþã. Am lansat aceastã gamã, special creatã pentru copii, în speranþa cã astfel, pãrinþii vor reuºi mult mai uºor sã înradacineze obiceiul de a lua micul dejun în comportamentul copiilor încã de la vârste fragede. Astfel, copiii au parte de dimineþi jucãuse, dar ºi de aport de proteine, calciu, vitamina D ºi fibre, pentru o creºtere sãnãtoasã”, a declarat Anca Stroe, Director de Marketing Danone Europa de Sud Est. Un iaurt pe zi este important pentru o alimentaþie sãnãtoasã ºi echilibratã, în toate etapele vieþii, dar în special la vârste fragede, atunci când se formeazã obiceiurile alimentare. Studiile aratã cã, pe mãsurã ce înainteazã în vârstã, obiceiul copiilor de a lua micul dejun se diminueazã. 83% dintre copiii cu vârste cuprinse între 3-6 ani iau micul dejun zilnic, la vârsta adolescenþei doar 54%, iar la vârsta adultã 40%.

Iaurtul este o sursã de proteine necesare pentru creºterea ºi menþinerea muºchilor ºi oaselor ºi o sursã de calciu pentru dinþi sãnãtoºi ºi un zâmbet frumos.

Noua gamã Danone Mic Dejun Delicios este produsã la fabrica Danone din Bucureºti ºi este disponibilã în douã variante de produs la 140 grame: iaurt cu cãpºuni ºi iaurt alb îndulcit. Ambele variante includ topping de fulgi de porumb, bogat în fibre, ºi un conþinut scãzut de grãsime (2%).

revista specialiºtilor din industria lactatelor

91

AVANPREMIERÃ / EDIÞIA 14, APRILIE 2015 afacere interviu EDITOR Director General Claudia Bocean B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

REDACÞIA Director: Claudia BOCEAN claudia@infogroup.ro

COVER

Viitorul începe...ieri!

INOVAŢIE

Redactor ªef: Ilie STOIAN stoian@infogroup.ro

FERMA

Între suspiciune ºi dezinfecþie, Formule cu limba albastrã devine violet probiotice microîncapsulate, pentru sugari

Redactori: Ioan ªerbanescu Aura Alexa Ioan Maria Demetriad, Teodora Chiorean Alexandru Peligrad Gabriel Niþulescu Colaboratori: Dr. Ing. Maria Turtoi Cristina Delia Gavriluþ Inginer Tehnolog Corecturã: Adriana Zamfir Marketing&Publicitate: infoALIMENT Layout & DTP Viorel Rucãreanu viorel@infogroup.ro Difuzare ºi abonamente Elena Dumitru office@infogroup.ro IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro

TEHNOLOGII DE PROCESARE

Prevenirea supramaturãrii brânzei (Brie) cu presiuni înalte

Tipar: INDEX Media SRL Tel/Fax: +4 021 222 40 48 Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei Fabrica de Lapte aparþin Societãþii Comerciale INFOALIMENT SRL. Distribuþie Fabrica de Lapte este o revistã business to business care apare la patru luni, destinatã specialiºtilor din industria lactatelor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.