ION TURNEA
6.3. DĂUNĂTORII ALBINELOR Dăunătorii albinelor sunt: fluturele Cap de mort, viespile, lupul albinelor, urechelniţa, furnicile, prigoriile, piţigoii şi ciocănitorile, şoarecii, botgrosul, broasca râioasă şi şopârlele. Fluturele Cap de mort (Acherontia atropos) când are aripile desfăcute este de mărimea palmei unui om. Aşadar este un fluture mare. Denumirea acestui flutur vine de la un desen ce îl are pe partea dorsală a aripilor, un desen asemănător craniului unui om. Acest flutur în timpul zborului produce un zumzet specific care poate să fie perceptibil de la distanţă. El pătrunde în stup seara pentru a consuma miere. Îşi face intrarea prin urdiniş, iar prin mişcarea aripilor agită albinele. Se recomandă micşorarea urdinişului în funcţie de populaţia de albine pentru a împiedica accesul acestui fluture în stupi, dar şi instalarea gratiilor pe timpul toamnei. Viespile fac parte dintre dăunătorii albinelor. Ele trăiesc asemenea albinelor, în colonii. Se adăpostesc în scorburile copacilor, în şoproane, poduri, streşini sau în pământ. Atacul lor asupra albinelor se produce dimineaţa sau toamna când albinele nu zboară, căci timpul este mai răcoros iar albinele sunt mai puţin vioaie şi se apără mai greu, aproape deloc. Ele atacă albinele din familiile slabe pentru a le consuma mierea. Dintre speciile de viespi dăunătoare aş menţiona: Vespa crabro, Vespa germanica, Vespa gallica, Vespa silvestris, Vespa media etc. Cea mai dăunătoare dintre speciile de viespi este Vespa crabro denumită şi Vespa vulgaris. Ea pândeşte albinele la urdiniş, le atacă din zbor şi le mănâncă. Combaterea viespilor constă în depistarea şi distrugerea cuiburilor acestora cu insecticide. „Fiind avide de carne, apicultorul le combate aşezând pe câteva capace ale stupilor câteva bucăţi de carne ce le dă câteva zile la rând; apoi otrăveşte aceste momeli 167 presărând peste ele verde de Paris sau altă otravă, nimicindu-le.“ 167
C.Hristea, Stupăritul nou, Editura A.C.A. Bucureşti, 1978, pag. 260 116