Introducere în teoriile personalităţii

Colecflie coordonatã de Simona Reghintovschi

ROBERT B. EWEN

O introducere în teoriile personalitæflii Traducere din englezæ: Sofia Manuela Nicolae

Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MÆRCULESCU Coperta: FABER STUDIO Director producflie: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Redactor: VICTOR POPESCU Dtp: OFELIA COØMAN Corecturæ: RODICA PETCU LORINA CHIfiAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României EWEN, ROBERT B. O introducere în teoriile personalitæflii / Robert B. Ewen ; trad.: Sofia Manuela Nicolae. - Bucureøti : Editura Trei, 2012 Bibliogr.

ISBN 978-973-707-585-7 I. Nicolae, Sofia Manuela (trad.)

159.923.2

Titlul original: An Introduction To Theories of Personality, 7th Edition Autor: Robert B. Ewen Copyright © 2010 by Taylor and Francis Group, LLC

Copyright © Editura Trei, 2012 pentru prezenta ediflie

C.P. 27-0490, Bucureºti Tel./Fax: +4 021 300 60 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 978-973-707-585-7

Cuprins Prefaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

15

Partea I. Perspectiva psihodinamicæ

..............................

19

Capitolul 1. Introducere. Teoriile personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnificaflia personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teorii ale personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teorii øi constructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Criterii de comparare a teoriilor personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Epoca prefreudianæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Freud versus Wundt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul înainte de Freud . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

O posibilæ abordare a studiului teoriilor personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

23 23 24 24 24 27 27 28 30 31

Capitolul 2. Sigmund Freud. Psihanaliza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pulsiunile øi energia psihicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Determinism psihic øi acte ratate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Se°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Supraeul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stadiile psihosexuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Fixaflie øi tipologie caracterialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Regresia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei psihanalitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

32 33 33 36 36 38 40 40 40 41 49 51 51 55 57 58 58 61 66 70 71 73 74 74 78 82 82 83 85

O introducere în teoriile personalitæflii Cuprins

6

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

85 87

Capitolul 3. Carl Gustav Jung. Psihologia analiticæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pulsiunile øi energia psihicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Principiul contrariilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul colectiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Individuaflia øi Sinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Progres øi Regresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tipologie caracterialæ: funcflii øi atitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale psihologiei analitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Literaturæ øi mitologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alchimia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sincronicitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

91 91 92 95 95 97 98 99 99 100 101 102 107 107 109 109 112 112 113 117 119 120 120 121 121 121 121 123 123 124 125 127 127 128

Capitolul 4. Alfred Adler. Psihologia individualæ

131 131 132 134 134

......................

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interesul social . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Finalismul, sentimentele de inferioritate øi lupta pentru superioritate (autoperfecflionarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Factori patogeni în dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ordinea la naøtere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tipologia caracterialæ: stilul de viaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale psihologiei individuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ROBERT E. EWEN

135 136 137 137 141 143 145 145 146

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

149 151 151 152 153 153 154 156 157 157 159 159 160

Capitolul 5. Karen Horney. Nevrozæ øi dezvoltare umanæ . . . . . . . . . . . . . . .

164 164 165 166 166 166 166 172 174 175 175 176 176 176 177 177 179

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura øi dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Horney . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nevroza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sexualitatea femininæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul 6. Erich Fromm. Frica de libertate

...........................

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pulsiuni organice versus pulsiuni nonorganice: izolare øi contradicflie . . . .

Pulsiunile nonorganice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mecanismele de apærare øi evadarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tipologie caracterialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Fromm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapie øi reformæ socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alte aplicaflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7

182 182 183 184 184 184 187 187 188 190 191 191 193 194 196 196 196 197 197 198 199

O introducere în teoriile personalitæflii Cuprins

8

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

199 200

Capitolul 7. Harry Stack Sullivan. Teoria Interpersonalæ a Psihiatriei . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Postulatul genului unic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nevoia de ceilalfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Reducerea tensiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dinamismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Modalitæfli de træire a experienflei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Finalismul (teleologia) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sistemul sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Personificarea „non°eului“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alte comportamente defensive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pruncia (copilæria micæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Copilæria mijlocie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Copilæria mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Preadolescenfla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adolescenfla timpurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adolescenfla târzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Vârsta adultæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Sullivan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

203 203 204 205 205 205 206 208 208 209 209 210 211 213 214 214 215 216 217 218 218 219 219 219 221 223 223 224 225 225 227 227 228

Capitolul 8. Erik Erikson. Psihologia eului

230 231 231 234 234 234 236 237 237 237 237 238 238 238 246 247

............................

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Procesele biologice: libido øi sexualitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Procesele Eului: identitate øi control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Societate øi culturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inconøtientul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Se°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Supraeul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stadiile psihosexuale epigenetice sau „cele opt vârste ale omului“ . . . . . . .

Ritualizærile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei eriksoniene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ROBERT E. EWEN

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoistoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

247 248 250 252 252 252 253 253 253 254 255 256 256 258 258 259

Partea a II-a. Perspectiva umanistæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

263

Capitolul 9. Carl R. Rogers. Teoria actualizærii sinelui (I) . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Actualizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nevoia de apreciere pozitivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Experienfla øi procesul de evaluare organismicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conceptul de sine øi actualizarea sinelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Apærarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Persoana deplin funcflionalæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei rogersiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teoria rogersianæ øi cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

267 268 268 270 270 271 271 271 271 273 276 277 277 278 278 279 283 284 284 284 285 288 289 289 291 291 292

Capitolul 10. Abraham H. Maslow. Teoria actualizærii sinelui (II) . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Motivaflii de deficit øi de creøtere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ierarhia trebuinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

294 294 295 296 296 297

9

O introducere în teoriile personalitæflii Cuprins

10

Inconøtientul øi finalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Persoana aflatæ în procesul actualizærii sinelui (persoana pe deplin umanæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Maslow . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teoria lui Maslow øi cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul 11. Rollo May. Psihologia existenflialæ

302 302 303 304 307 307 308 310 310 311 312 312 312 313 313 314 314 315 315 316

........................

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Faptul°de°a°fi°în°lume (Dasein) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Nefiinfla øi angoasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Putinfla de a greøi øi vina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Intenflionalitate øi semnificaflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iubirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Daimonicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale psihologiei existenflialiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Literaturæ øi artæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

319 319 320 320 320 322 323 324 325 327 328 328 329 329 329 331 333 333 333 334 334 335 335 337 337 338

Partea a III-a. Perspectiva træsæturilor de personalitate

..........

343

Capitolul 12. Gordon W. Allport. Teoria træsæturilor de personalitate . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

347 347

ROBERT E. EWEN

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pulsiunile instinctuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Autonomia funcflionalæ a motivafliilor adulte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Valorile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conøtiinflæ øi concretefle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Træsæturi comune øi dispoziflii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Proprium°ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conøtiinfla moralæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Criteriul de maturitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stilul de viaflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Allport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologie, psihoterapie, reformæ socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura prejudecæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mæsurarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a: Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

348 349 349 350 352 353 354 354 356 358 358 359 360 360 360 361 361 362 365 365 367 368 368 368 370 370 371

11

Capitolul 13. Raymond B. Cattell øi alflii. Teoria analitic°factorialæ a træsæturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiectivele lui Cattell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiectivele lui Eysenck . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective ale teoriei „Big Five“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Logica generalæ a analizei factoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Exemplu ilustrativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Controverse metodologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Træsæturile dinamice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Træsæturi temperamentale øi abilitæfli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ecuaflia descriptivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Influenfle asupra dezvoltærii personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea træsæturilor°sursæ structurale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Cattell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologie øi psihoterapie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihologia socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

374 374 374 375 375 375 376 376 377 378 379 382 382 386 389 389 390 391 391 395 395 395 396

O introducere în teoriile personalitæflii Cuprins

12

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alte teorii analitic°factoriale ale træsæturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teoria celor trei factori a lui Eysenck . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Teoria „Big Five“ (a celor cinci factori) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

396 397 397 397 397 399 401 401 402 402 403

Partea a IV-a. Perspectiva behavioristæ

..........................

409

Capitolul 14. B. F. Skinner. Behaviorismul radical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Condiflionare clasicæ versus condiflionare operantæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cauzalitate øi øtiinflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tipuri de condiflionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dincolo de libertate øi demnitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Principiile condiflionærii operante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cutia lui Skinner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ajustarea (aproximarea succesivæ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Programe de întærire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întærirea condiflionatæ (întærirea secundaræ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Privare øi saflietate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Generalizarea stimulului øi a ræspunsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Discriminarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stingerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Secvenfle complexe de comportamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Explicarea operantæ a conceptelor asociate teoriei personalitæflii . . . . . . . . . . . .

Emoflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gândirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pedeapsa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Conceptele freudiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Træsæturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Intenflii øi finalism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Skinner . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Munca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Educaflia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Literatura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihologia socialæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Comportamentul verbal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Îmbætrânirea øi memoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

413 414 415 416 416 417 418 419 419 420 421 422 422 423 423 426 426 427 427 427 429 429 430 431 431 431 432 435 436 436 438 438 439 439 439 439 441 442 442

ROBERT E. EWEN

Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

444 444 445

Partea a V-a. Perspectiva cognitivistæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

449

Capitolul 15. George A. Kelly. Psihologia constructelor personale . . . . . . . .

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Activitate øi anticipare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Constructele personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Kelly . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Interpretarea viselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alternanfla constructului øi cercetarea psihologicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

453 453 454 454 455 456 456 468 468 468 469 470 474 475 475 475 476 476 476 478 478 479

Capitolul 16. Albert Bandura. Teoria social°cognitivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

482 482 483 483 483 485 486 487 487 488 490 490 492 492 494 495 495 496 497 497 497 498 499 501

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scurtæ biografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Determinismul reciproc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cauzele cognitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întærirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Comportamentul autoîntærit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Autoeficacitatea perceputæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Învæflarea observaflionalæ (modelarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei lui Bandura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihopatologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Psihoterapia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Critici øi controverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cercetarea empiricæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Contribuflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Propuneri de lecturæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alte concepte ale psihologiei cognitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Constructe referitoare la autoevaluare øi performanflæ . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Constructe referitoare la învæflare øi percepflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Constructe referitoare la rezolvarea problemelor øi luarea deciziilor . . . . .

13

O introducere în teoriile personalitæflii Cuprins

14

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Întrebæri pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea I. Întrebæri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Partea a II°a. Comentarii øi sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

502 502 503 503 504

Capitolul 17. Concluzie. Perspective øi postfaflæ

509 509 511 511 515 518 522 532 532 533 534 534 537 538 539 540 541 543

........................

Citate care îndeamnæ la reflecflie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii personale ale teoriile personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pericolele inflexibilitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pericolele gloriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pericolele contextului dat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Utilizarea teoriilor personalitæflii: câteva exemple relevante . . . . . . . . . . . . .

Alte perspective asupra personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Perspectiva biologicæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Perspectiva interculturalæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Perspectivæ de ansamblu øi concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Structura personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dezvoltarea personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Aplicaflii suplimentare ale teoriei personalitæflii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Evaluarea teoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Postfaflæ: Câteva perspective personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Anexæ. Istoric de caz pentru a fi folosit în cadrul întrebærilor pentru studiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

545

Glosar de teoreticieni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

550 555

ROBERT E. EWEN

Prefaflæ Aceastæ carte este o introducere în domeniul teoriei personalitæflii. Obiectivele sale sunt acelea de a constitui un punct de plecare pentru studiul aprofundat, de a deschide apetitul pentru acest teritoriu important øi provocator øi de a stârni interesul faflæ de sursele primare pe baza cærora a fost scrisæ.

Citate originare. Pentru a familiariza studenflii cu operele unor teoreticieni de marcæ, au fost introduse în text numeroase citate.

Scurte recapitulæri. Majoritatea teoreticienilor personalitæflii este atrasæ (poate chiar excesiv) de neologisme. Pentru a ajuta studenflii sæ învefle numeroasele definiflii prezentate în fiecare capitol, aceste concepte sunt incluse în secfliunile de „Scurte recapitulæri“ prezente de°a lungul textului.

Aplicaflii teoretice. Dupæ opinia mea, câteva informaflii despre aplicafliile majore ale unei teorii a personalitæflii ajutæ la clarificarea conceptelor sale mai dificile. Am introdus, aøadar, o prezentare a unor astfel de aplicaflii în interpretarea viselor, psihopatologie, psihoterapie, muncæ, religie, educaflie, literaturæ øi alte aspecte importante pentru respectivii psihologi (de exemplu, Allport øi prejudecata).

Structuræ comunæ. Pentru a uøura comparafliile dintre diverse teorii, fiecare capitol respectæ o structuræ comunæ (descrisæ în Capitolul 1), iar pe tot parcursul cærflii sunt reliefate asemænærile øi diferenflele importante dintre teorii. Totuøi, fiecare capitol este de sine stætætor, astfel încât profesorul poate selecta efectiv orice combinaflie pentru a o include într°un anumit curs.

Acoperire. Alegerea materialului care face parte din acest manual se bazeazæ pe douæ cercetæri realizate printre profesorii care predau teoriile personalitæflii.

Conform acestor cercetæri (N=38), prezenta carte cuprinde 11 dintre cei mai importanfli teoreticieni, plus alfli patru considerafli øi ei ca fiind reprezentativi.

Interes øi lizibilitate. Am încercat sæ menflin un stil lizibil øi interesant, færæ a sacrifica acurateflea sau spiritul øtiinflific. Am început majoritatea capitolelor cu o întâmplare semnificativæ din viafla teoreticianului respectiv, folosind°o drept introducere a teoriei sale.

O introducere în teoriile personalitæflii Prefaflæ

16

Am evitat folosirea pronumelui „el“ pentru a face referire la oameni în general.

Dar când nu era cazul sæ rescriu istoria, am pæstrat acest pronume în citate. Uneori am fæcut modificæri minore în citate, adæugând sau øtergând o virgulæ sau schimbând o literæ mare cu una micæ, færæ a mai folosi paranteze. Totuøi, modificærile mai importante au fost semnalate între paranteze. Întrebæri. Întrebærile pentru studiu sunt prezentate la finalul fiecærui capitol care trateazæ câte o teorie a personalitæflii (Capitolele 2–16). Aceste întrebæri sunt destinate sæ încurajeze gândirea criticæ øi sæ stimuleze discufliile øi dezbaterile pe marginea materialului. Pentru a facilita parcurgerea acestor întrebæri, am plasat istoricul de caz într°o scurtæ anexæ ce poate fi consultatæ cu uøurinflæ, iar comentariile øi sugestiile apar într°o secfliune „ajutætoare“, ce urmeazæ întrebærile pentru studiu din fiecare capitol. Multe din întrebærile pentru studiu se referæ la viafla de zi cu zi, atingând probleme actuale precum terorismul øi necinstea directorilor de corporaflii, astfel încât studenflii sæ poatæ aprecia mai bine materialul. Aøadar, întrebærile pentru studiu trebuie privite drept parte integrantæ a fiecærui capitol.

Schimbæri survenite în ediflia a øaptea (în limba englezæ). Ediflia anterioaræ a comportat modificæri semnificative în ceea ce priveøte organizarea øi conflinutul.

Aceastæ a øaptea ediflie este liniøtea care urmeazæ furtunii. Are douæ scopuri majore: sæ discute aplicafliile personale importante ale teoriilor personalitæflii øi sæ punæ la dispoziflia studenflilor un site web interactiv, pe care sæ°l poatæ utiliza øi care sæ°i însofleascæ în procesul de învæflare.

Teoriile personalitæflii sunt mai mult decât niøte idei øi constructe abstracte.

Ele oferæ repere valoroase care pe mine m°au ajutat sæ iau decizii mai bune øi sæ træiesc o viaflæ mai împlinitæ. În edifliile precedente, m°am ferit sæ discut astfel de aspecte personale; acesta este un manual, nu un ghid de autoajutorare. Apropiindu°mæ de finalul unei îndelungate cariere, am hotærât cæ este momentul sæ împærtæøesc cititorilor mei entuziasmul stârnit de acest aspect al teoriilor personalitæflii. Oamenii care nu se cunosc pe ei înøiøi, care nu°øi înfleleg motivele øi convingerile reale (chiar dacæ inconøtiente), sunt mult mai înclinafli sæ ia decizii greøite prin care îøi fac ræu lor înøiøi, precum øi altora. Øi se poate întâmpla ca aceøti indivizi sæ ocupe posturi de conducere, unde hotærârile lor eronate pot provoca un ræu considerabil. Teoriile personalitæflii oferæ remedii eficace, dacæ suntefli gata sæ le consultafli.

Am introdus acest nou material la începutul Capitolului 17, unde cei care nu doresc sæ îl foloseascæ îl pot omite. Cred cæ aceastæ nouæ secfliune va oferi studenflilor o concluzie interesantæ øi practicæ: „Teoria personalitæflii nu este doar o listæ de termeni complicafli formulafli de niøte psihologi de demult. De fapt, aceste idei mæ pot ajuta, dacæ aloc timpul øi efortul necesare pentru a le înflelege øi a le utiliza“. Visez, de asemenea, ca într°o zi cærturarii din domeniul psihologiei sæ°øi dea seama cæ au minimalizat puternic importanfla teoriilor personalitæflii (niciunul dintre multiplele departamente ale Asociafliei Americane de Psihologie

ROBERT E. EWEN

nu este dedicat exclusiv acestui domeniu), deøi recunosc cæ sunt mult mai puflin optimist în privinfla acestui aspect.

Al doilea scop al acestei revizuiri este mai aproape de îndeplinire. Pentru prima datæ existæ un site interactiv (în limba englezæ), care le permite studenflilor, printre alte lucruri, sæ exerseze ræspunzând la întrebæri øi sæ continue demersul început prin întrebærile pentru studiu de la sfârøitul fiecærui capitol. Adresa acestui site este www.psypress.com/ewen. Încæ o observaflie, legatæ de perspectiva biologicæ, pe care am tratat°o superficial. Pentru psihologie este importantæ, însæ este mai puflin importantæ pentru teoria personalitæflii. Nu cred cæ, la începutul unui curs despre teoriile personalitæflii, ar trebui sæ li se cearæ studenflilor sæ învefle detalii despre neuroni, sinapse, lobi ai creierului, pærfli ale sistemului nervos etc. Aøadar, am menflionat aceastæ perspectivæ în capitolul concluziv, notând cæ studenflii pot (øi ar trebui) sæ o aprofundeze în cursuri care trateazæ aspecte mai generale ale psihologiei.

Dedic sincerele mele mulflumiri pentru ajutorul substanflial pe care mi l°au oferit la edifliile anterioare urmætoarelor trei persoane: Eugene Sachs, Olaf W. Millert øi Lawrence Erlbaum. Mi°ar plæcea, de asemenea, sæ le mulflumesc lui Paul Dukes, Richard Tressider øi lui Dawn Shaw, pentru considerabilul sprijin pe care mi l°au acordat la aceastæ ediflie.

17

O introducere în teoriile personalitæflii Prefaflæ

PARTEA I

PERSPECTIVA PSIHODINAMICÆ

Privire generalæ. Teoriile psihodinamice pun accentul asupra inconøtientului: multe aspecte importante ale personalitæflii se aflæ în afara sferei noastre conøtiente øi, dacæ sunt vreodatæ aduse la suprafaflæ, acest lucru se realizeazæ doar cu mare dificultate.

Sigmund Freud. A pus la punct prima teorie a personalitæflii (øi prima metodæ psihoterapeuticæ), psihanaliza. Majoritatea personalitæflii este inconøtientæ: ascundem de noi înøine multe adeværuri neplæcute despre propria persoanæ folosind mecanisme de apærare øi suntem conduøi de dorinfle, credinfle, temeri, conflicte øi amintiri de care suntem complet inconøtienfli. Natura umanæ este una extrem de crudæ; singurele noastre instincte sunt cel sexual øi cel agresiv, iar aceste pulsiuni înnæscute cuprind dorinfle puternice faflæ de pærintele de sex opus øi gelozie intensæ faflæ de pærintele de acelaøi sex (complexul Oedip). Personalitatea este adesea ca o casæ în care fiecare îøi vede de propriul interes, sfâøiatæ de dorinfle øi scopuri conflictuale, lucru explicat cel mai bine folosind concepte ca Se, Eu øi Supraeu. Personalitatea se dezvoltæ de°a lungul unor stadii psihosexuale øi este solid constituitæ în jurul vârstei de 5–6 ani. Visele unt o „cale regalæ“ pentru înflelegerea inconøtientului. Psihopatologia apare atunci când nu putem gæsi modalitæfli de canalizare a instinctelor noastre negative spre comportamente acceptate de societate (sublimare).

Carl Jung. La început un susflinætor al psihanalizei, ulterior s°a despærflit de Freud pentru a°øi întemeia propria teorie. A acordat o deosebitæ importanflæ inconøtientului, dar nu a fost de acord cu Freud în numeroase privinfle: natura umanæ este deopotrivæ bunæ øi rea. Pe lângæ sexualitate øi agresivitate existæ øi alte pulsiuni importante (inclusiv cea cætre individuaflie, precursoarea conceptului umanist de „actualizare a sinelui“). Existæ un inconøtient colectiv care confline arhetipuri sau predispoziflii moøtenite de a percepe lumea în anumite moduri.

Introversia°extraversia reprezintæ un aspect principal al personalitæflii. Psihopatologia apare atunci când personalitatea devine prea unilateralæ, de exemplu, atunci când omitem sæ dezvoltæm aspecte importante ale personalitæflii sau supralicitæm aspecte contrare adeværatei noastre naturi (înnæscute).

Alfred Adler. Includerea lui Adler printre teoreticienii curentului psihodinamic este controversatæ, deoarece el nu a crezut în importanfla inconøtientului.

O introducere în teoriile personalitæflii Perspectiva psihodinamicæ

22

Personalitatea este modelatæ de relafliile copilului cu pærinflii sæi øi de scopurile noastre de viaflæ conøtient alese, mai degrabæ decât de pulsiuni. Cel mai important motiv este efortul cætre autoperfecflionare (superioritate). Cooperarea cu ceilalfli este esenflialæ pentru supraviefluirea noastræ øi avem o tendinflæ înnæscutæ cætre aceasta. Psihopatologia apare atunci când parentajul patogen duce la dezvoltarea unui complex de inferioritate la copil øi la refuzul lui de a coopera cu ceilalfli.

Karen Horney. A combinat convingerea lui Freud, potrivit cæreia inconøtientul este extrem de important, cu aceea a lui Adler, în care personalitatea este modelatæ de relafliile copilului cu pærinflii sæi. Psihopatologia implicæ o personalitate sfâøiatæ de conflicte interioare (însæ conceptele de Se, Eu øi Supraeu nu sunt necesare pentru a o explica): ura de sine, care este adesea ascunsæ în spatele unei imagini de sine idealizate; respectiv angoasa dureroasæ care determinæ înlocuirea tendinflei sænætoase de creøtere personalæ cu o pulsiune cætre siguranflæ øi o dorinflæ compulsivæ de a fi protejat, de a°i domina pe alflii sau de a fi singur.

Erich Fromm. Întrucât, în calitate de fiinfle umane, nu avem pulsiuni înnæscute care sæ ne programeze comportamentul, suntem mult mai izolafli øi mai anxioøi decât oricare altæ specie, iar libertatea øi independenfla ni se par dezirabile, dar ameninflætoare. Psihopatologia este provocatæ de parentajul patogen øi de societatea noastræ defectuos alcætuitæ, faflæ de care Fromm era deosebit de critic, øi apare atunci când ne folosim de libertatea noastræ pentru a face alegeri lipsite de înflelepciune (fiind egoiøti în loc de a°i iubi pe ceilalfli). A elaborat metode importante de interpretare a viselor.

Harry Stack Sullivan. A definit personalitatea prin relafliile noastre cu alfli oameni. Stadiile care succed prima copilærie, inclusiv adolescenfla, sunt importante pentru dezvoltarea personalitæflii. Patologia este provocatæ de parentajul patogen care duce la o angoasæ puternicæ øi deterioreazæ relafliile interpersonale. A adus contribuflii semnificative la înflelegerea cauzelor øi tratamentului schizofreniei.

Erik Erikson. A devenit liderul miøcærii psihanalitice dupæ Freud, deoarece a fost capabil sæ revizuiascæ teoria psihanaliticæ astfel încât sæ nu supere comunitatea psihanaliøtilor ortodocøi. A rectificat câteva dintre principalele erori ale lui Freud: natura umanæ este atât bunæ, cât øi rea, iar Eul raflional este mai puternic decât credea Freud. Personalitatea este modelatæ într°o mæsuræ mult mai mare de relaflia copilului cu pærinflii sæi decât de pulsiuni øi de sexualitate øi se dezvoltæ de°a lungul unei serii de stadii psihosociale, care se întind între pruncie øi bætrânefle. Aceste stadii cuprind adolescenfla øi criza identitaræ øi existæ criterii, pentru fiecare stadiu, care evalueazæ succesul dezvoltærii. A elaborat tehnici de psihoterapie prin joc pentru copii.

ROBERT E. EWEN

1

Introducere Teoriile personalitæflii Aceastæ carte trateazæ unul dintre cele mai fascinante subiecte: personalitatea umanæ. Pânæ acum nu a fost desemnatæ cea mai bunæ teorie a personalitæflii, iar marii psihologi, ale cæror viziuni le vom examina în continuare, sunt frecvent în dezacord unul cu altul, astfel încât cititorul care se aflæ în cæutarea unui domeniu cu ræspunsuri categorice va fi dezamægit.

Dar dacæ provocarea de a încerca sæ înflelegefli natura umanæ øi de a compara øi evalua idei diferite øi incitante væ stârneøte interesul, acest domeniu væ va ræsplæti peste mæsuræ.

Semnificaflia personalitæflii Personalitatea se referæ la aspecte importante øi relativ stabile ale comportamentului. Gândifli°væ la o femeie tânæræ a cærei personalitate cuprinde træsætura „extrem de timidæ“. Comportamentul ei va fi unul timorat în situaflii diverse øi de°a lungul unei perioade semnificative de timp. Este posibil sæ existe øi excepflii: ea poate fi mai sociabilæ cu familia, cu un prieten apropiat sau la petrecerea de ziua ei. Dar, pentru ea, interacfliunea cu alfli oameni va fi întotdeauna dificilæ, timp de luni sau chiar ani de zile, øi va avea un efect semnificativ asupra stærii ei generale de bine.

Unii teoreticieni afirmæ cæ personalitatea poate fi studiatæ numai prin observarea comportamentului social, exterior. Cu toate acestea, pentru majoritatea psihologilor personalitatea îøi are originea în interiorul individului. Aceøti teoreticieni subliniazæ faptul cæ personalitatea se poate manifesta øi în absenfla contactelor cu ceilalfli øi cæ poate avea aspecte care nu sunt vizibile.

Personalitatea acoperæ o gamæ largæ de comportamente umane. Pentru majoritatea teoreticienilor, personalitatea cuprinde aproape toate dimensiunile unei O introducere în teoriile personalitæflii Introducere

24

persoane — mentalæ, emoflionalæ, socialæ øi fizicæ. Unele aspecte ale personalitæflii, precum sunt gândurile, amintirile øi visele, nu pot fi observate, pe când altele, precum acfliunile deschise, pot fi observate. Personalitatea include, de asemenea, aspecte care væ sunt ascunse sau inconøtiente, precum øi acelea care sunt conøtiente øi pe care le observafli cu uøurinflæ.

Teorii ale personalitæflii Teorii øi constructe O teorie este o ipotezæ nedoveditæ asupra realitæflii. Adesea, fapte ce par de netægæduit nu sunt cercetate øtiinflific, iar o teorie oferæ repere ce ne vor ajuta în absenfla unor informaflii mai exacte.

O teorie constæ într°un set de termeni øi principii construite sau folosite de cætre teoreticieni, numite constructe. La fel ca autorul sau inventatorul, teoreticianul este un creator (al constructelor); øi, precum creatorii din alte discipline, teoreticienii se inspiræ de la predecesorii lor øi le continuæ opera. În cele din urmæ, constructele trebuie sæ fie interrelaflionate pentru ca o teorie sæ fie consistentæ din punct de vedere logic. Pe lângæ definirea øi explicarea termenilor øi ale principiilor, teoreticienii trebuie sæ arate cum formeazæ acestea un întreg coerent.

Criterii de comparare a teoriilor personalitæflii În mod ideal, o teorie a personalitæflii trebuie sæ satisfacæ patru criterii: descriere, explicaflie, predicflie øi control.

SCURTÆ RECAPITULARE Câteva nofliuni introductive esenfliale Construct

Personalitate

Teorie

Teorie a personalitæflii

ROBERT E. EWEN

Un termen sau principiu care a fost creat (sau adoptat) de un teoretician. O teorie este formatæ dintr°un set de constructe interdependente, care sunt legate unul de altul într°un mod logic øi coerent.

Caracteristicile importante øi relativ stabile ale unei persoane, care explicæ modele constante de comportament. Aspectele personalitæflii pot fi observabile sau neobservabile øi conøtiente sau inconøtiente.

O ipotezæ nedoveditæ în legæturæ cu anumite fenomene, care ne oferæ descrieri øi explicaflii atunci când nu sunt disponibile informaflii mai concrete.

O „supoziflie“ asupra unor aspecte importante ale comportamentului uman, care poate fi bazatæ pe observarea clinicæ sau cercetarea empiricæ (sau pe amândouæ).

Comportamentul uman poate fi uimitor de complex, iar o teorie utilæ ajutæ la ordonarea haosului. O teorie oferæ descrieri accesibile, stabileøte un cadru pentru organizarea unui volum substanflial de date øi focalizeazæ atenflia asupra problemelor de importanflæ majoræ. În plus, o teorie valoroasæ a personalitæflii explicæ fenomenul studiat. Ea oferæ ræspunsuri unor întrebæri semnificative, precum: care sunt cauzele diferenflelor individuale în cadrul personalitæflii, de ce patologia se manifestæ mai pregnant în cazul anumitor oameni øi aøa mai departe.

O teorie trebuie, de asemenea, sæ genereze predicflii, pentru a putea fi evaluatæ øi îmbunætæflitæ (sau înlæturatæ). Pentru mulfli psihologi, proba crucialæ a oricærei teorii este abilitatea de a prezice evenimente viitoare. În cele din urmæ, o teorie valoroasæ conduce, de obicei, la aplicaflii practice importante. Ea înlesneøte controlul asupra mediului øi modificarea acestuia — de exemplu, prin generarea unor tehnici mai bune de creøtere a copiilor, de educaflie sau de psihoterapie.

Deøi aceste criterii pot pærea clare, se manifestæ adesea un puternic dezacord în ceea ce priveøte modul lor de aplicare. Unii psihologi pun accentul pe faptul cæ o teorie øtiinflificæ ar trebui sæ genereze predicflii obiective, formale, care pot fi testate în situafliile controlate ale unui laborator de cercetare. Din acest punct de vedere, o teorie cu multe constructe dificil de evaluat empiric (aøa cum sunt Se°ul, Eul øi Supraeul freudiene) sau una care nu încurajeazæ realizarea unor cercetæri de amploare ar putea fi privitæ drept inferioaræ. Alfli psihologi væd cercetarea de laborator ca fiind artificialæ. Ei preferæ sæ°øi formuleze teoriile personalitæflii pornind de la observaflii clinice informale, abordare pe care o consideræ øtiinflificæ:

25

În realitate, psihanaliza este o metodæ de cercetare, un instrument nepærtinitor, întru câtva ca øi calculul infinitezimal... Utilizarea analizei pentru terapia nevrozelor nu este decât una dintre aplicærile acesteia; poate cæ viitorul ne va aræta cæ nu este cea mai importantæ. ... Numai dacæ practicæm vindecarea spiritualæ psihanaliticæ, aprofundæm cunoaøterea despre viafla psihicæ omeneascæ. Aceastæ perspectivæ asupra câøtigului øtiinflific a fost cea mai importantæ, cea mai îmbucurætoare træsæturæ a travaliului analitic. (Freud, Studii despre societate øi religie, p. 131; Tehnica psihanalizei, pp. 272, 281)1

Dacæ metodele de cercetare de laborator din psihologie ar fi fost la fel de eficace precum acelea din alte øtiinfle, aceastæ abordare ar fi putut fi superioaræ.

Observarea clinicæ este subiectivæ øi nu poate fi controlatæ, iar comportamentul pacientului este susceptibil de a fi influenflat astfel încât sæ susflinæ acea teorie a personalitæflii la care aderæ terapeutul. Sau terapeutul poate fi mai înclinat sæ perceapæ dovezile care susflin teoria, omiflând, în acelaøi timp, datele care o dezmint. Prin urmare, perspectiva validærii obiective prin cercetare de laborator este foarte atrægætoare.

Din nefericire, psihologia este o øtiinflæ mult mai tânæræ decât fizica sau chimia, subiectul ei este substanflial diferit, iar tehnicile sale sunt mai puflin rafinate.

1

Lucrærile traduse în limba românæ sunt citate cu titlul românesc; celelalte referinfle sunt citate în text doar cu anul aparifliei în original. (N. red.)

O introducere în teoriile personalitæflii Introducere

26

Limitærile de ordin practic øi financiar impun adesea folosirea unor eøantioane mici øi/sau atipice, precum studenfli, animale de laborator sau voluntari.

Procedurile experimentale sunt de multe ori prea puflin precise pentru a mæsura procesele neobservabile sau inconøtiente cu acuratefle sau pentru a garanta faptul cæ efectele aøteptate de experimentator sunt create în minflile participanflilor. Øi fiinflele umane diferæ în mod semnificativ de elementele chimice sau de obiectele fizice inerte. Din aceste motive, înflelegerea provenitæ din experienfle de o covârøitoare importanflæ pentru oameni (precum psihoterapia) este foarte valoroasæ øi ambele abordæri sunt esenfliale pentru psihologia actualæ: [Am descoperit, în studiul nostru], cæ raflionamentele clinice ofereau informaflii despre sænætatea mentalæ care, se pare, nu reieøeau din scalele „obiective“ de mæsurare a sænætæflii mentale. De o lungæ perioadæ de timp, metodele clinice calitative se aflæ în dizgraflia unui mare numær de psihologi cercetætori øi se publicæ mult despre imperfecfliunile raflionamentului clinic. Într°adevær, printre mulfli psihologi teoreticieni s°a încetæflenit obiceiul de a considera ca acceptabilæ øi læudabilæ deprecierea insight°ului clinic… Poate cæ pentru cercetætori a sosit momentul sæ încerce sæ înfleleagæ nu numai slæbiciunile, dar øi punctele forte ale raflionamentului clinic. (Shedler, Mayman & Manis, 1993, p. 1129; vedefli, de asemenea, Oppenheimer, 1956; Sechrest, 1976; Silverman, 1975; Wachtel, 1980.)

Întrucât teoretizarea psihologicæ nu este încæ suficient de avansatæ încât criteriile uzuale sæ fie aplicate într°un mod universal valabil, vom compara teoriile folosind urmætoarele dimensiuni, clasificate în funcflie de conflinut:

Natura fundamentalæ a fiinflelor umane. Personalitatea este un construct amplu, iar motivaflia este un aspect fundamental al comportamentului. Prin urmare, teoriile personalitæflii sunt într°o mare mæsuræ teorii ale motivafliei øi trebuie (direct sau indirect) sæ facæ presupuneri cruciale asupra naturii fundamentale a fiinflelor umane. Suntem egoiøti øi îndærætnici? Orientafli social øi altruiøti? Hotærâfli sæ ne maximizæm în moduri constructive potenflialul nostru pozitiv înnæscut? Suntem în principal motivafli de forfle ce flin de trecut sau de scopurile noastre viitoare? De aspecte conøtiente sau inconøtiente ale personalitæflii? Astfel de probleme importante oferæ o bazæ utilæ pentru compararea diverselor teorii.

Structura personalitæflii. Constructele folosite pentru a explica structura personalitæflii faciliteazæ, de asemenea, øi compararea teoriilor. Teoria freudianæ este bine-cunoscutæ pentru conceptele sale de Se, Eu øi Supraeu; teoria jungianæ este conotatæ prin nofliuni precum inconøtient colectiv øi arhetipuri; øi aøa mai departe.

Dezvoltarea personalitæflii. Unele teorii afirmæ existenfla unor etape specifice de creøtere, care descriu dezvoltarea personalitæflii. Caracteristicile acestor etape (sexuale, de exemplu, în teoria freudianæ) øi ale tipurilor caracteriale ROBERT E. EWEN

corespunzætoare (de exemplu, oral, anal, falic øi genital) subliniazæ, de asemenea, similaritæfli øi diferenfle teoretice importante.

27

Aplicaflii suplimentare. O teorie a personalitæflii poate fi mai bine înfleleasæ examinând aplicafliile sale importante. Acestea pot include domenii precum interpretarea viselor, psihopatologie, psihoterapie, educaflie, muncæ, religie øi literaturæ.

Evaluare. Chiar dacæ o teorie a personalitæflii este dificil de evaluat, ar fi o neglijenflæ sæ nu se facæ anumite supoziflii despre utilitatea constructeor sale principale.

Epoca prefreudianæ Deøi teoria personalitæflii începe cu Sigmund Freud, trebuie mai întâi sæ facem un pas înapoi pentru a pregæti scena — øi pentru a evita unele posibile erori grave.

Freud versus Wundt În anul 1879, Wilhelm Wundt a pus bazele primului laborator de psihologie la Leipzig, în Germania. Psihologia s°a dezvoltat din douæ domenii de sine stætætoare, filosofia øi fiziologia experimentalæ, astfel încât eforturile timpurii ale noii øtiinflei se îndreptau cætre probleme obiective, precum mæsurarea vitezei impulsului nervos øi cæutarea regiunilor specifice din creier care controlau diverse funcflii organice.

Aproximativ în aceeaøi perioadæ, Freud îøi privea cu scepticism educaflia medicalæ øi începuse sæ studieze fiinflele umane dintr°o perspectivæ diferitæ — tratarea persoanelor suferinde de tulburæri care nu puteau fi puse pe seama unor cauze fizice. Psihologia teoreticæ wundtianæ avea pufline de spus despre astfel de probleme, iar Freud øi adepflii sæi nu°øi doreau, pe bunæ dreptate, sæ mai aøtepte.

Pacienflii lor aveau nevoie de ajutor imediat øi propria lor sete de cunoaøtere se cerea satisfæcutæ. Astfel, ei øi°au organizat cercetarea în moduri mult mai adecvate pentru studiul psihopatologiei. Ei au avut în vedere persoana în totalitatea sa (simptome, cauze din copilærie, gânduri, dorinfle, vise øi aøa mai departe), mai degrabæ decât detalii fiziologice. Ei au conceput tehnici pentru a°øi ajuta pacienflii suferinzi øi teorii pentru a explica originea øi dinamica tulburærilor psihologice cu care se confruntau. Ei desconsiderau laboratorul psihologic în favoarea observærii naturale în cadrul clinic, provocând o controversæ care persistæ øi astæzi (aøa cum am væzut). Ei au mers pânæ la a°øi extinde descoperirile asupra oamenilor în general, demonstrând cæ farul puternic al psihoterapiei aducea luminæ asupra unor adeværuri universale: Nu cred cæ aceastæ origine [oamenii bolnavi] devalorizeazæ descoperirile noastre... Dacæ aruncæm un cristal, el se sparge, însæ nu în mod arbitrar, ci este O introducere în teoriile personalitæflii Introducere

28

dezagregat în lungul direcfliilor sale de clivaj în bucæfli a cæror delimitare, cu toate cæ este invizibilæ, era totuøi predeterminatæ prin structura cristalului. Asemenea structuri pline de cræpæturi øi plesnituri sunt øi alienaflii mintal. Nici noi nu le putem refuza o parte din respectul sfios mærturisit de popoarele vechi faflæ de smintifli. Ei øi°au întors fafla de la realitatea exterioaræ, dar tocmai de aceea øtiu mai multe despre realitatea interioaræ, psihicæ øi ne pot da în vileag multe aspecte care ne°ar ræmâne altminteri inaccesibile… Patologia, prin amplificærile øi înæspririle ei, ne poate atrage atenflia asupra unor raporturi normale, care altfel ne°ar fi scæpat.

(Freud, Tehnica psihanalizei, p. 217; Introducere în psihanalizæ, p. 579.)

Din perspectivæ istoricæ, putem înflelege accentul pus de teoriile timpurii ale personalitæflii asupra psihopatologiei. Se justificæ, de asemenea, complexitatea acestora, deoarece o teorie care se referæ la totalitatea comportamentului uman va fi mult mai încâlcitæ decât una care se concentreazæ asupra detaliilor specifice.

Abia câfliva ani mai târziu, psihologii au ridicat problema abordærii teoriei personalitæflii studiind indivizii sænætoøi øi bine adaptafli ori au încercat sæ extindæ aplicafliile cercetærilor convenflionale de laborator asupra unor domenii precum psihopatologia øi visele.

Inconøtientul înainte de Freud O concepflie eronatæ des întâlnitæ îl prezintæ pe Freud drept acela ce a inventat din piatræ seacæ termeni precum „inconøtient“ øi „analiza visului“, umplând un spafliu complet gol al cunoaøterii noastre. Nici mæcar un geniu nu lucreazæ într°un vid; el se inspiræ din munca înaintaøilor. Demersul de a înflelege natura fundamentalæ a fiinflelor umane este tot atât de vechi ca øi omul øi multe dintre teoriile lui Freud existau într°o oarecare formæ cu mult înainte de intrarea sa în scenæ.

Ideea unor cauze inconøtiente ale comportamentului era clar conturatæ cu aproximativ 100 de ani înainte de Freud (Ellenberger, 1970). Hipnoza era folositæ pentru a accesa mintea inconøtientæ încæ din 1784, începând cu pionieri ca Franz Anton Mesmer øi James Braid øi continuând cu Jean°Martin Charcot, cæruia Freud i°a fost student pentru o scurtæ perioadæ de timp. Anumifli filosofi germani de la începutul secolului al nouæsprezecelea, în principal Gotthilf Heinrich von Schubert, Carl Gustav Carus øi Arthur Schopenhauer, au anticipat multe dintre teoriile lui Freud. Von Schubert a elaborat o teorie tripartitæ, similaræ într°o oarecare mæsuræ cu împærflirea freudianæ în Se, Eu øi Supraeu øi, de asemenea, în ceea ce priveøte concepte precum narcisismul øi pulsiunea de moarte. Conform lui Carus, cheia cunoaøterii vieflii conøtiente se aflæ în tærâmul inconøtientului.

Afirmaflia lui Schopenhauer „Împotrivirea voinflei de a permite aspectelor care o deranjeazæ sæ ajungæ la cunoøtinfla intelectului este punctul prin care nebunia poate pætrunde în spirit“ este foarte apropiatæ de nofliunile ulterioare ale lui Freud de Se (voinflæ), Eu (intelect) øi refulare.

ROBERT E. EWEN

Spre finalul celei de°a doua jumætæfli a secolului al XIX°lea, filosoful Friedrich Nietzsche discuta despre natura autoînøelætoare øi autodistructivæ a fiinflelor umane, despre inhibarea activæ a gândurilor ameninflætoare øi despre nevoia de a demasca materialele inconøtiente pentru a îndepærta autoamægirile. Nietzsche a fost, de asemenea, primul care a folosit termenul „Se“ øi este considerat de unii drept adeværatul fondator al psihologiei moderne. Un remarcabil contemporan francez al lui Freud, Pierre Janet, a emis teoria conform cæreia evenimentele traumatizante determinæ fixarea reprezentærilor în subconøtient (cuvânt inventat de el) øi înlocuirea lor cu simptome nevrotice. Øi Gustav Theodor Fechner, „pærintele psihologiei experimentale“ øi, totodatæ, predecesorul direct al lui Wundt, a recunoscut posibilitatea percepfliei inconøtiente øi i°a oferit lui Freud principii ca energie mentalæ øi plæcere°neplæcere. (În ciuda rezervelor sale în privinfla psihologiei academice, Freud [Dincolo de principiul plæcerii; Interpretarea viselor] era foarte elogios la adresa lui Fechner.) În mod similar, pornind înapoi pe firul timpului, putem gæsi încæ din Evul Mediu încercæri de interpretare a semnificafliei viselor (Ellenberger, 1970; Freud, Interpretarea viselor). Unele teorii din vechime erau chiar exagerate, precum credinfla conform cæreia sufletul unei persoane pæræsea corpul øi participa la acfliunile din vis. Altele conflineau elemente de adevær, precum afirmaflia lui Platon cæ în noi existæ puternice impulsuri, care se ivesc cu mai multæ uøurinflæ în timpul somnului. Dupæ Platon, printre aceste impulsuri se regæsesc dorinflele „de a avea un act sexual cu o mamæ sau cu oricine altcineva“ øi ele pætrund în vise „atunci când partea umanæ øi raflionalæ din noi este adormitæ øi nu mai exercitæ control, iar natura noastræ animalicæ… se trezeøte øi îøi face mendrele“ — idei remarcabil de asemænætoare cu nofliuni freudiene precum conflictele oedipiene, Se°ul øi slæbirea apærærilor Eului în timpul somnului.

Pânæ în secolul al XIX°lea, cunoøtinflele despre vise deveniseræ tot mai precise.

Von Schubert a subliniat natura simbolicæ a limbajului oniric øi a observat cæ simbolurile din vise pot combina mai multe concepte într°o singuræ imagine (ceea ce Freud a numit mai târziu condensare). Karl Albert Scherner considera cæ obiectele alungite (turnuri, muøtiucul pipei) sunt simboluri ale organelor genitale masculine øi o alee pavatæ dintr°o curte interioaræ este un simbol al organelor genitale feminine. Alfred Maury a studiat efectele stimulærii senzoriale în timpul somnului øi a atras atenflia asupra rolului amintirilor uitate în formarea viselor.

Marchizul Hervey de Saint°Denis, care a inventat o remarcabilæ tehnicæ prin care a învæflat sæ conøtientizeze cæ viseazæ øi apoi sæ se trezeascæ la dorinflæ pentru a°øi lua notiflele necesare, a publicat un studiu extrem de amænunflit al propriilor vise øi a anticipat conceptele freudiene de condensare øi deplasare. Yves Delage a ajuns la concluzia cæ visele provin din acte sau gânduri nefinalizate, în special din acelea ale zilei precedente. La acestea øi°au adus contribuflia øi alfli cercetætori, prin teorii øi intuiflii revelatoare importante.

Ar trebui remarcat, de asemenea, cæ Freud nu a fost nici pe departe singurul teoretician care s°a concentrat asupra sexualitæflii sau care a fæcut legætura între aceasta øi psihopatologie. Schopenhauer a afirmat cæ sexualitatea este cea mai importantæ dintre toate pornirile (pulsiunile), iar Richard von Krafft°Ebing

29

O introducere în teoriile personalitæflii Introducere

30

a publicat vestita sa Psychopathia Sexualis în 1886, a inventat temenii de sadism øi masochism øi chiar a utilizat termenul de libido cu øase ani înaintea lui Freud, într°un articol din 1889.

Aceastæ scurtæ prezentare reuøeøte cu greu sæ acorde aprecierea cuvenitæ unei lungi øi dificile perioade de cæutæri, iar cititorul interesat va putea consulta lucrarea lui Ellenberger (1970) pentru informaflii suplimentare. Ea vine sæ confirme afirmaflia fæcutæ anterior, conform cæreia teoreticienii nu lucreazæ în izolare, ci se inspiræ din contribufliile celorlalfli. Cu toate acestea, ea nu contestæ în niciun fel geniul lui Freud. El a adus multe contribuflii originale øi importante, fiind primul psiholog care a elaborat o teorie a personalitæflii. Prin urmare, vom începe cercetarea noastræ asupra teoriilor personalitæflii cu un studiu asupra operei sale.

O posibilæ abordare a studiului teoriilor personalitæflii Vefli descoperi probabil cæ simflifli o mai mare afinitate faflæ de unele dintre teoriile prezentate în aceastæ carte decât pentru altele. Poate cæ una dintre teorii vi se va pærea superioaræ celorlalte. Existæ psihologi moderni care se consideræ a fi numai freudieni sau numai jungieni sau numai adlerieni øi care resping cu înverøunare ideile øi constructele oricæror altor teoreticieni. Prin urmare, avefli tot dreptul de a alege sæ le cælcafli pe urme.

Cu toate acestea, væ implor sæ nu adoptafli un punct de vedere atât de rigid.

Constructele teoretice (de exemplu, Se°ul, Eul øi Supraeul freudiene) nu sunt adeværuri imuabile øi nici entitæfli concrete. Ele sunt concepte care au fost create sau însuøite de cætre teoreticieni pentru a descrie, explica, prezice øi controla comportamentul uman. Orice teorie a personalitæflii reprezintæ doar una dintre variantele de interpretare a fenomenelor psihice. Niciuna dintre aceste concepflii alternative nu s°a dovedit a fi infailibilæ; fiecare dintre ele are merite øi lipsuri semnificative. Prin urmare, dacæ înflelegefli øi utilizafli constructe dintr°o varietate de teorii ale personalitæflii, vefli avea la dispoziflie mai multe instrumente folositoare (øi o abordare mai flexibilæ) pentru descoperirea misterelor comportamentului uman (Ewen, 2001).

Væ recomand sæ studiafli oricare dintre teoriile din aceastæ carte cu o atitudine de completæ acceptare — cel puflin la început. De exemplu, când citifli Capitolul 2, încercafli sæ devenfli un freudian (chiar dacæ numai pentru moment) øi sæ vedefli funcflionarea personalitæflii exclusiv din punctul lui de vedere. Dupæ cum am væzut, teoreticienii personalitæflii trebuie sæ°øi interrelaflioneze constructele øi sæ le îmbine într°un întreg coerent. Prin urmare, dacæ væ græbifli sæ criticafli øi sæ discreditafli anumite aspecte ale unei teorii, v°ar putea fi imposibil sæ apreciafli teoria în ansamblul sæu øi conceptele sale mai interesante. Dacæ descoperifli unele aspecte ale teoriei pe care nu le putefli accepta, notafli°vi°le øi læsafli provizoriu însemnarea deoparte. Dupæ ce terminafli secfliunea de evaluare, atunci decidefli care este opinia dumneavoastræ în privinfla unei teorii.

Adoptând aceastæ abordare, putefli afla, pe bunæ dreptate (aøa cum mi s°a întâmplat mie), cæ unele teorii, care la prima vedere par ridicol de complicate (sau ROBERT E. EWEN

chiar exagerate), conflin perle de înflelepciune în privinfla comportamentului uman.

Cel puflin, vefli aprecia mai bine ceea ce au încercat teoreticienii sæ realizeze utilizând constructele øi principiile lor. Øi, în felul acesta, este mult mai probabil sæ evitafli capcana respingerii (sau chiar a ridiculizærii) ideilor øi constructelor bune øi folositoare doar pentru cæ au fost elaborate de un alt teoretician decât cel pe care îl preferafli. În plus, afli putea utiliza constructele øi ideile învæflate pentru a lua decizii mai înflelepte øi pentru a væ îmbunætæfli viafla. Teoriile personalitæflii sunt mai mult decât niøte concepte abstracte; ele oferæ excelente repere pentru viaflæ. În Capitolul 17 sunt prezentate exemple ale unor astfel de aplicaflii personale.

31

Recapitulare 1. PERSONALITATEA. Personalitatea se referæ la caracteristici importante øi de duratæ ale unui individ, acelea care continuæ sæ exercite o influenflæ puternicæ asupra comportamentului. Aspectele personalitæflii pot fi observabile sau neobservabile, conøtiente sau inconøtiente.

2. TEORII ØI CONSTRUCTE. O teorie este o presupunere nedoveditæ despre realitate. Este formatæ dintr°un set de termeni øi principii, numite constructe, care sunt create sau aplicate de cætre teoreticieni. În mod ideal, o teorie folositoare ar trebui sæ ofere descrieri precise, explicaflii cuprinzætoare, predicflii care ne permit sæ acceptæm sau sæ respingem teoria øi aplicaflii care ne permit sæ controlæm øi sæ schimbæm mediul înconjurætor. Atât cercetarea formalæ de laborator, cât øi observaflia clinicæ informalæ au importante avantaje, dar øi lipsuri grave øi ambele reprezintæ surse esenfliale de informaflie pentru psihologia modernæ.

3. EPOCA PREFREUDIANÆ. La început, psihologia teoreticæ s°a ocupat în special de probleme fiziologice øi organice. De aceea, Freud øi adepflii sæi, care erau interesafli de tratarea psihopatologiei, au elaborat teorii ale personalitæflii centrate pe terapie, prin intermediul cærora puteau explica fenomenele cu care se confruntau. Deøi Freud este, pe bunæ dreptate, considerat primul psiholog care a elaborat o teorie a personalitæflii, multe dintre conceptele sale (inconøtientul, analiza viselor, Se°ul, refularea, natura sexualæ a psihopatologiei øi aøa mai departe) pot fi întâlnite la filosofi øi teoreticieni care l°au precedat cu mulfli ani.

O introducere în teoriile personalitæflii Introducere