Ziarul de Mures

www.ziaruldemures.ro

Aventuri cu noul Cod Civil Anul VIII, nr. 473 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 10 - 16 octombrie 2011

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

„Ce să le sp un studen ţilor român că nu va ve i: ni un profe care pred sor ă la seria maghiară le susţină să un lucrare pra curs sau o ctică pentr u că sunt ro mâni?”

1 octombrie a adus în peisajul juridic românesc intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Toate bune şi frumoase, multe noi instituţii necesare, nu de alta dar aveam un Cod vechi de vreo 150 de ani, prăfuit şi într-un limbaj din alt veac, la propriu. Contractul prenupţial, logodna, funeraliile, toate au primit reglementări în noul Cod.

pagina 5

pagina 3

România-n pielea goală Am ajuns? Am uitat să-ţi zic că am rău de înălţime mai ceva ca Geoană în noaptea alegerilor!

şte cre ru m t u a c p eţi ci, ât ved e? De key c rea ă s j s a i i a l h uo eţ w nd , vr în so ţă şi . Iar c ocaliu r o l . l t . a e Fet ar tidu e ghe reţeta in por d p t, d a-i uri cub e, ast utoma . . d ăa let. rin cup chimb în vio se s

Hopa... Avem de-a face şi cu o creştere economică susţinută...

Uite-i, îi vezi cum se distrează pe bani publici? Păi eu nu cheltui într-o noapte de poker cât sparg ăştia într-o oră de concediu... Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!

-a eul s Iar l niţel... rit întă

... isesc plict ara la ă eu m voi ţ ăluţ Tati, puneţi un c n! m ă e n h Pâ ic puţi eu îm călăresc , e l ca ? să are leee!

Emi de m

T Pe final de sezon estival, PDL şi USL au redus bătăliile în sondaje, candidaţi şi guverne din umbră, pentru a-şi spăla puţin rufele în public, la soare.

Regele şi patria

Roşia Montană locul unde aurul este viaţa Roşia Montană, unul dintre cele mai medietizate locuri din România şi-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute porţile şi pentru jurnaliştii mureşeni. Aceştia au avut ocazia să vadă cu ochii lor şi să audă cu urechile lor realităţile zonei şi proiectul de exploatare minieră proiectat de Roşia Montană Gold Corporation. Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg in pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş.

pagina 6 - 7

Cu 203 voturi ”pentru”, 46 de abţineri şi trei voturi ”împotrivă”, s-a decis în cele din urmă invitarea exRegelui Mihai în Parlamentul României pe data de 25 octombrie a.c., ocazie cu care fostul suveran va citi un mesaj solemn. Opoziţia PDL faţă de iniţiativa deputatului PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi a senatorului liberal Puiu Haşotti de a-l invita pe fostul Rege la împlinirea a 90 de ani de viaţă, a fost în cele din urmă învinsă prin votul UDMR şi al minorităţilor care s-au raliat Opoziţiei.

pagina 8

2

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

de unde nu-i nici dumnezeu nu cere

Minerul corporatist şi paragina de la Roşia Montană Am plecat săptămâna trecută la Roşia Montană fără a şti foarte multe lucruri despre acest subiect. A fost o experienţă interesantă, informativă, dar care a născut mai multe întrebări. Pentru început trebuie să spun că zona respectivă este moartă din toate punctele de vedere.

E mare păcat. O colegă care a participat a făcut la un moment dat o afirmaţie „Doamne ce ţară frumoasă avem”. Da, aşa ne place să spunem, avem o ţară frumoasă şi bogată. Ceea ce nu înţeleg este de ce nu ştim să o exploatăm. Poate termenul este dur dar mi se pare cel mai potrivit.

Din ceea ce am constatat la faţa locului, cei care vor să investească acolo au pus la punct un proiect solid. De cealaltă parte înţeleg îngrijorarea ecologiştilor.

De ce nu se poate găsi o cale de mijloc?

De ce nu se poate găsi o soluţie care să

mulţumească ambele tabere? O investiţie serioasă în acea zonă este vitală. Într-o perioadă economică precum cea pe care o traversăm acum aurul şi argintul ex­ ploatate acolo ar putea aduce un plus economic României şi har Domnului avem nevoie de plusuri cât mai multe în domeniul acesta. Patrioţii vor striga „ne vindem ţara!”. Asta îmi aduce aminte de începutul retrocedărilor terenurilor agricole.

Moşi de 90 de ani în cârjă care stăteau şi se uitau la fâşia de pământ proaspăt recăpătată şi înţelegeau că nu au ce face cu ea. Bun, zic, să nu ne vindem ţara, dar de ce nu am fost capabili să exploatăm până acum? De ce ne-am închis toate minele? Decât să facă alţii, mai bine să stăm să ne uităm la stânci şi să nu facem nimic? Mai sunt cei care vin şi vorbesc de comisioane ascunse, de mită politică, de

interese corporatiste şi câte şi mai câte.

Nu există ţară din lumea asta unde astfel de lucruri să nu existe. Ele există şi sunt evidente, dar chiar nu cred că mai trebuie să insităm atât de mult pe ele. De fapt, tot acest circ în jurul proiectului de acolo mi se pare exagerat. Este evident că vorbim despre o afacere, dar statul ar trebui să aibă capacitatea de a negocia un contract avantajos care să mulţumească toate părţile implicate. Acum în al 12-lea ceas clasa politică românească ar trebui să înţeleagă că orgoliile trebuie lăsate deoparte. Întrebarea care se naşte este dacă va avea statul capacitatea de a nu o da în bară încă o dată. De a nu face o nouă afacere păguboasă pentru noi, de a înţelege că negociază de pe o poziţie de putere şi că deţine mecanismele necesare pentru a face ca proiectul de la Roşia Montană

Operaţiunea Rabla în vizorul tractoriştilor mureşeni Ministrul Mediului Borbély László a coborât vi­ neri, 7 octombrie în rândul fermierilor, maghiari, cei drept, şi a anunţat lansarea la apă a programului Rabla pentru tractoare. Cum îi şade bine românului, că doar trăim în România, indiferent de ce limbă vorbeşte fermierul, programul va fi interupt la finele lunii noiembrie, şi reluat după Bobotează, undeva pe 15 ianuarie 2012 cu o faţă mult schimbată în bine.

Să vedem ce e şi cu acest program pe nume Rabla.

Beneficiarul se înscrie la unul din producătorii Ce folos dacă avem tractoare noi validaţi pentru a­chi­ şi agricultura tot la stagiu de Rablă ziţionarea unui a rămas. Oare ce program i s-ar potrivi să tractor nou, i se o mai revigorăm puţin că nu merge aşa, aprobă dosarul schimbi un tractor vechi cu unul nou de Administraţia că tot nu ai făcut nimic Fondului de Mediu. Apoi predă spre casare una sau mai multe maşini agricole sau tractoare uzate. Obţine unul sau mai multe certificate de De la refacerea stocului de copaci prin radiere şi în cele din urmă achiziţionează tractorul programele de împăduriri, ministrul nou de la producătorul validat.

Borbely trece la ofensiva de redresarea În cazul în care fermierul care vrea să se înscrie a parcului auto destinat fermierilor la program are nu numai tractor uzat, poate să-l predea şi primeşte un tichet valoric de 17.000 de intre în posesia fermierului, mai trebuie să treacă lei, dar pentru un tractoraş, e nevoie de trei astfel ceva, programul fiind unul nou pentru România, de “vouchere”, preţul pentru cel mai mic, fiind de şi are nevoie de ceva vlagă să umble în picioare. E 65.000 lei. Acest tichet poate fi vândut în stânga primul hop de trecut în drumul lung al dezvoltării şi în dreapta, până ajunge la o persoană care are agriculturii româneşti. Ce ne facem după ce am trei astfel de tichete, implicit un tractor nou. achiziţionat tractorul nou nouţ, şi trebuie să-l

Există viaţă după “Rabla”

Toate bune şi frumoase vorba cântecului “Hai, merge tractorul meu, Unde de trecut e greu, Ăstai armăsarul meu, Să-mi ajute Dumnezeu!” mai rămâne ca şi tractoriştii să fredoneze refrenul cu pricina călare pe noul tractor. Pe hârtie totul sună ok, tractorul cel nou de vede în zare, dar pănă să

punem să pună şi el umărul la munca câmpului.

Deja ne întindem cu visul frumos prea departe şi riscăm să ajungem cu capul în nori. Dacă tot vorbim de nori, din păcate nici de ei nu mai avem parte în ultima vreme, de pământul e tare ca betonu şi nu putem însămânţa mai nimic. Noroc că avem tractoatare noi, graţie Programului Rabla.

Ala rabla portocala!

să fie un succes, în primul rând pentru România. Poate, naiv vorbind, este o cautare a unei fărâme de speranţă, după 20 de ani în care am văzut prea multe vise năruite de interese meschine.

Sanda VIŢELAR

Tehnologie James Bond în învăţământ Liceul chimic, actualul Grup Şcolar Emil A. Dandea stârneşte şi astăzi semne de întrebare privind funcţionarea sa. Lumea se miră cum de poate funcţiona un liceu cu un număr de elevi probabil mai mic decât corpul profesoral. Un liceu de unde dacă vrei să te transferi şi se interzice, deoarece direcţiunea este atât de disperată încât fiecare din elevii e un fel de „my precious”.

Dar în mod surprinzător, în ultimele zile, şcoala a recoltat de la fiecare elev în parte amprenta, pentru că, vezi Doamne, vor să facă intrare pe bază de amprentă în şcoală. De asemenea să vadă şi ce elevii intră şi ies pe poarta şcolii, respectiv la ce ore. Această iniţiativă i-ar provoca invidie şi lui nea Nicu iar foştii securişti regretă că nu avut ei această idee sau aceste mijloa­

ce tehnologice. E o adevărată modă în rândul liceelor mureşene să dea impresia de ceva prin intermediul sistemelor de supraveghere a elevilor. Pentru că părinţii din ziua de azi sunt încă îndoctrinaţi cu metode staliniste. Dă-o-n pocloş de intimitate, de o minimă încredere faţă de copii.

La Papiu punem camere şi le dăm cartele, la Şincai se vea cartele de intrare, şi Sanitaru’ o devenit Universal Films mai nou.

Ce reforme în educaţie, ce contează că nu există apă caldă în colegiile de prestigiu şi nici măcar uşi la băi. Avem turnichete pe bază de cartele ca la metrou, intrări pe bază de amprentă şi camere. Dormiţi liniştiţi, părinţi. Veghem asupra copiilor voştri.

Electricianu

Daţi un leu, pentru sufletul meu A început şcoala de o vreme, şi conducerile şcolilor şi liceelor au şi început cu cerşitu’. Ar fi O.K., dar când pretinzi că pomana e o taxă, deja începe să pută în Danemarca. Papiiştilor li se cer 25 de lei/ semestru, sportivilor de la L.P.S. 15 lei/semestru, la Agricol vreo 10 lei, şi tot aşa.

Elevilor nu li spune că fondul şcolii are ca­

egru, t la n a ja a g l n Un, a angajaţi jaţi a i g o d ei an u, tr ..gata am r g e n .. gru.. la ne adormit

racter opţional, ci obligatoriu, unii diriginţi chiar ameninţă elevii, cum îşi permite el elevu’ să nu deie banu’, da’ ce, profesorii sunt plătiţi din bani publici? Da până când.

Vina nu este în totalitate a profesorilor, de vină sunt şi părinţii într-atât de dobitoci încât chiar dau banii profesorilor.

Oare cât m ai ţine şi po vestea asta cu „pro dus în Mur eş”.

Uite....pe And rei l-a ador mit deja. Şi el co ntrolează ou ţele tuturor

Şefii de deconcentrate mureşene prezenţi la „Produs în Mureş” nu prea au reuşit să-şi păstreze atenţia distributivă. Unii cad pe gânduri alţii mor de somn.

3

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

îmi iau jucăriile şi plec!

Registre speciale pentru contracte prenupţiale şi înmormântări personalizate 1 octombrie a adus în peisajul juridic românesc intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Toate bune şi frumoase, multe noi instituţii necesare, nu de alta dar aveam un Cod vechi de vreo 150 de ani, prăfuit şi într-un limbaj din alt veac, la propriu. Contractul prenupţial, logodna, funeraliile, toate au primit reglementări în noul Cod. Un nou Cod fără studii de impact, însă, modificat prin chiar legea de punere în aplicare şi fără un cod de procedură lângă.

Justificarea interesului o bagatelă

Una dintre cele mai importante noutăţi aduse de Codul Civil este instituţia convenţiei matrimoniale. În limbajul curent se foloseşte sintagma de contract prenupţial, dar instituţia astfel denumită nu corespunde întru totul celei prevăzute de Cod. Astfel, noul Cod Civil vorbeşte de convenţia matrimonială, un contract încheiat la notar prin care soţii stabilesc cine va pleca la un moment dat cu frigiderul, cine ia plasma, cine maşina de spălat ş.a.m.d. Partea interesantă apare atunci când se vorbeşte de publicitatea acestor contracte. Astfel, Convenţiile matrimoniale vor fi înscrise în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi vor putea fi cercetate de orice persoană, fără a fi obligată să justifice vreun interes. Cum adică fără să justifice vreun interes? Sintagma apare încă din primele articole ale noului Cod. În art. 18 noul Cod ne spune aşa: „Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod şi arhivă, prin registrul comerţului, precum şi prin alte forme prevăzute de lege”, pentru ca mai apoi, în acelaşi capitol, la art. 24, legiuitorul să scrie cam aşa: „Orice persoană, chiar fără a justifica vreun interes, poate, în condiţiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situaţie juridică şi să obţină extrase sau copii certificate de pe acestea.” În formularea actuală, repet fără un Cod de procedură care să facă să fie funcţionale o serie de instituţii, se pare că oricine va putea avea acces la „inventarul” bunurilor soţilor. Desigur, vor urma legi speciale care vor reglementa fiecare chichiţă, care vor limita sau condiţiona accesul la astfel de date. Până atunci, însă, Dumnezeu cu mila! Nu de alta, dar aşa cum arată acum textul înţelegem că

presa nu va putea difuza imagini fără acordul persoanei, dar oricine va şti, în caz de divorţ, cine cu ce va pleca acasă.

Logodna ar fi bine să se încheie în faţa ofiţerului de stare civilă

Dacă vă gândiţi la logodnă în viitor fiţi cu mare băgare de seamă.

Dragi domni, nu mai ţine abureala cu măritişul pentru a câştiga favorurile domniţelor. Să nu fim răutăcioşi dar, după noua lege, dacă promiţi că te însori/măriţi şi te răsgândeşti eşti pasibil să-ţi goleşti buzunarele sau conturile, la cererea instanţei. Articolele 266-270 din noul act normativ introduc în legislaţia românească instituţia logodnei, deci a promisiunii reciproce de a încheia căsătoria. Condiţiile de fond pentru a încheia o logodnă sunt cam aceleaşi ca pentru a încheierea căsătoriei. Ruperea logodnei, însă, nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă, adică mare atenţie la poze, filmuleţe şi alte năsdrăvănii tehnologice care pot lucra în defavoarea noastră.

Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria. În cazul ruperii logodnei se restituie darurile pe care logodnicii le-au primit pe durata acesteia. Partea care rupe logodna în mod abuziv sau care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna, poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei.

Soacra te divorţează la notar cu procură

Codul civil reglementează toate aspectele vieţii sociale, de la naştere până la moarte. Divorţul este, atunci când nu poat fi evitat, un moment important în viaţa oricui. Legiuitorul român aduce două noi modalităţi de desfacere a căsătoriei. Astfel, căsătoria poate înceta pe cale administrativă, divorţul fiind soluţionat prin acord în faţa ofiţerului stării civile sau prin procedura notarială. Competent este în acest ultim caz notarul de la locul căsătoriei sau ultimei locuinţe comune a părţilor. În această situaţie cererea de divorţ poate fi depusă şi prin mandatar cu procură autentică. În cazul în care chiar sunt pro­bleme mari am recomanda trimiterea soacrei cu procură la notar pentru efectuarea formalităţilor.

„D cer a şi s cei ă-m de c la b u diam i dai u ant înap n da ic log t în z a pe c moşt oi odi iua eni are t re ava c nsu şi încă ând n ţi i-am l e -am ban la r nu v i e inst rei să staur i pent ru anţ te t ant che ă şi s ârâi dacă ltui ă elile -ţi p prin un d în c e jud şi ec ârc ă.” ată

Ruperea intempestivă a logodnei devine un joc periculos care poate costa scump

Going under my way

Înmormântările sunt triste, nimănui nu-i face plăcere să participe, dar o dată cu noul Cod civil ele, înmormântările, vor putea deveni interesante. O noutate priveşte respectarea drepturilor persoanelor decedate şi după decesul său. Astfel, orice persoană poate determina felul propriilor funeralii şi poate dispune cu privire la corpul său după moarte, adică, în traducere, popa va cânta după cum dispui tu înainte de deces. De asemenea, pre­ levarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoanele decedate se efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, prealabil şi expres dar, în ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, de descendenţi ori de rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

Lex Tetrix „Deci flori albe cu vârtecuşuri, sunt, sicriu de mahon cu încrustaţii, este, steag american avem, mioriţa o cântăm şi respectăm toate dorinţele decedatului.”

„Măi Saveto , eu zic să verificăm n cu contrac oi Registrul tele matrim ăla oniale. Tare ăsta a abur mi-i că flăc it-o pe Mar ăul icica să-i d care le-am ea lui maşin făcut-o ca a dou dacă d ivorţează.”

„Stai liniştit Costele, dacă se ajunge la divorţ mă duc eu la notar cu delegaţie şi nu ia nimic mastrafagiu ăsta!”

Socrii mari şi mici vor putea vedea în registrul convenţiilor matrimoniale cum au ales plozii să împartă bunurile

blonde dacă suntem Ioane să ştii că că lasă şa ...A şi. suntem nu neapărat u’ ru la an periajul pent

Dragele mele fe te, dacă nu aţi şedinţele fi voi pe la de consi liu ta m-aş m ai plictis re i.

Colegi în Consiliu Local, Ioan Sita şi Ioana Roman, împărtăşesc doar numele nu şi opiniile politice.

Fiecare este liber să-şi aleagă modul de desfăşurare a funeraliilor

Domnu primar... dacă zice şeful că se poate eu cu mare plăcere vă întocmesc hârtioarele şi vă pap mălaiul

Marius ha europea i că mai am u n proie n de fă ct cut. Ies pentru b a ni ser par tid.

Te bagi? ioşi

Primarul de Luduş, Florin Urcan şi copilul de mingi (proiecte) al PDL Mureş într-o discuţie despre fonduri şi proiecte.....europene

4

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

ce face boc se cheamă facebook?

Cursuri de orientare spre calea cea bună a rromilor

Persoanele de etnie rromă au ocazia să-şi dezvolte capacităţile de orientare graţie unui curs online pus la dispoziţia lor de Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă-CISPER Târgu Mureş. Astfel, rromii vor putea învăţa ABC-ul în obţinerea actelor de identitate, locurile de muncă vacante, respectiv asistenţă în realizarea CV-urilor şi îndrumare către cursuri de formare. Cu actele de identitate au ceva şanse, mai greu e cu locurile de muncă vacante, care lipsesc cu desăvâşire pentru toată lumea. E totuşi un început şi trebuie lăudat ca atare.

Drogaţii mai proşti ca vacile Lokodi

şi facebooku’ Politicienii mureşeni sunt preocupaţi din ce în ce mai mult de comunicarea online. Aşa că îşi fac conturi pe reţelele de socializare unde îşi pun impresiile, evenimentele sau realizările. În această situaţie este şi prezidabila de la Consiliul Judeţean, care mai recent îşi pune tot ce face pe propria pagină de facebook. De aici aflăm lucruri interesante despre politicianul mureşean: ba că a premiat pe cineva, ba că a fost într-o deplasare în străinătate, ba că se luptă pentru promovarea culturii. Ultima vizită făcută de preşedintele CJ Mureş a fost la Sofia unde s-a întrunit Comitetul Regiunilor. „Comitetul este preocupat de promovarea turismului cultural în Uniunea Europeană şi prin promovarea valorilor culturale europene să ajute la crearea noilor locuri de muncă, dezvoltarea acestui sector pentru relansarea economiei. Este o şansă în vederea cunoaşterii Europei multiculturale, multietnice pe pagina de facebook. O aşteptăm pe „doamna de fier” a judeţului cu o listă a locurilor de muncă create şi în judeţul Mureş. În afară de pensiunile membrilor de partid.

Fiecare cu Holocaustul lui

Debutul de săptămână marchează la Târgu Mureş Ziua Holocaustului în România, cu manifestări specifice la monumentul evreilor martiri din oraş, ca cinstire a victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, deportate în lagărele de exterminare fasciste. Cum evrei nu prea mai sunt, totuşi ne aliniem şi noi ceremoniilor la nivel naţional, dar ce ne facem cu alte holocausturi, cu victime încă în viaţă, care continuă se se întrebe în ce război mondial sunt protagonişti ca victime. Shalom şi să auzim numai de bine!

(S.T.)

Căruţaşii din Târnăveni puşi la zid

Consilierii locali din Târnăveni au aprobat interzicerea circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală pe raza municipiului, iar pentru cei care nu se supun, vor fi amendaţi cu amenzi cuprinse între 200 şi 400 de lei. De asemenea, pentru recidivişti, acestora li se vor confisca şi distruge căruţa. În sfârşit climatul paşnic al Târnăveniului revine încet încet la normal, iar şoferii şi pietonii pot circula în linişte. Singura nedumerire o reprezintă faptul că, ce se întâmplă cu cei care vor continua să încalce legea votată de consilieri.

Le confiscăm şi le distrugem căruţa, dar cu bietul animal ce facem ?

Ministerul Administraţiei şi Internelor a început o campanie conştientizare a opiniei publice asupra importanţei consumului ierbii de calitate în detrimentul etnobotanicelor. Aşa că au creat un afiş cu un mesaj cel puţin controversat: „diferenţa între un consumator de etnobotanice şi o vacă este că ea ştie ce iarbă să consume”. Ce înţelegem noi de aici? În primul rând jignirea adusă consumatorilor acestor produse (legale), vândute de comercianţi

cinstiţi de pe piaţa românească.

Pentru că afişul nu face nicio diferenţă între consumatorul ocazional şi cel dependent de astfel de substanţe. Sunt consideraţi la fel de idioţi, pe lângă tinerii doritori de senzaţii extreme, şi persoane cu o inteligenţă şi educaţie ridicate: medici, profesori, artişti, actori care au încercat măcar o dată respectivele jointuri legale. În al doilea rând exprima­ rea celor care au gândit afişul lasă de dorit. În loc să spună: „ea ştie

ce iarbă să consume” ar fi fost mai bine să formuleze „ea ştie ce iarbă consumă”. Iar oamenii legii din România ar trebui să interzică aceste substanţe nu să le promoveze cu astfel de mesaje care incită şi mai mult la consumul de droguri.

(S.T.)

PS: Simplitatea în exprimare nu este o crimă? Şi până şi experţii lingvistici ai Poliţiei Române ar trebui să priceapă asta.

Milionarii târgumureşeni extaziaţi de apariţia ghişeul.ro Una bucată ştire de senzaţie pentru târgumureşeni. Staţi liniştiţi că nu a murit Boc sau altcineva din guvern. Vestea este că „Primăria Municipiului Târgu-Mureş este prima administraţie locală care pune la dispoziţia cetăţenilor săi datele de utilizator şi parola necesare pentru a accesa ghiseul.ro. Pe baza acestora, contribuabilii vor putea efectua plata impozitelor, taxelor şi amenzilor cu autentificare şi îşi vor putea verifica în permanenţă situaţia plăţilor, de oriunde s-ar afla”. La auzul veştii zecile de mii de contribuabili care au afaceri prin străinătate şi nu pot să-şi plătească la ghişeu respectivele taxe au răbufnit de bucurie. „Viaţa noastră s-a schimbat cu adevărat. În timp ce până acum trebuia să pierdem 10 minute preţioase stând la coada la Primărie plus că trebuia să parcăm maşina la kilometri distanţă de centru. Acum pentru noi, milio­ narii în euro este mult mai uşor. Totul la un click distanţă”, ne-a destăinuit preşedintele Asociaţiei Multimilio­ narilor Mureşeni. (AMM). În acelaşi

timp cei 100 de târgumureşeni care nu au încă acces la internet şi vor plăti în continuare pe stil vechi, sunt îngrijoraţi pentru soarta funcţionarilor de la ghişee. „Sunt 30 de ani de când plătesc taxele şi impozitele în ianuarie la începutul fiecărui an la aceeaşi persoană.

Acum cu această pagină web locul ei de muncă e ameninţat. Iar eu unde-mi mai plătesc dările?”, s-a plâns un contribuabil şomer. În schimb autorităţile locale sunt extrem de încântate. “Imaginaţi-vă că ruda care se află la lucru în Spania, spre exemplu, amână plata obligaţiilor până la momentul sosirii sale în ţară, expunându-se la majorări semnificative. Sau, în cazul cel mai bun, îşi roagă familia sau prietenii să se deplaseze la Administraţia financiară şi să stea la cozi interminabile. Deacum, poate plăti taxele din fotoliul aflat în faţa televizorului, în timp ce urmăreşte postul local din Valencia.”, a postat pe pagina pro­prie de web a primăriei edilul Dorin Florea.

(S.T.)

5

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

(disp)erare humanum est

Morariu consideră o eroare înfiinţarea unei facultăţi maghiare “Sunt un om credincios, dar deocamdată nu sunt Papă, ca să iert greşelile celorlalţi.”

Doru Borşan, consilier judeţean PDL “Să încercăm să facem culturism intellectual.”

Marius Paşcan, prefect judeţ Mureş “Când am mutat ţiganii în containere blocurile ce au zis?”

Dorin Florea, primar Târgu-Mureş “Claudiu Maior până nu-şi clarifică problemele de socializare cu DNA să fie suspendat.”

Cornel Brişcaru, secretar executive PSD Mureş „Încercăm să facem acest lucru pentru că din migraţia politică UNPR-ul şi-a făcut un blazon. Însăşi cei care au migrat de la PNL şi PSD nişte migratori se laudă cu alţi migratori.”

Ciprian Dobre, deputat PNL Mureş “Iată că după 3-4 săptămâni de atacuri furibunde, PC poate să contabilizeze şi să poată spune că are o singură victimă, şi anume Tudor Ciuhodaru de la Iaşi, singurul care a trecut într-o altă barcă. PDL-UNPR la ora actuală nu se poate lăuda cu absolut niciun alt coleg de-al nostru care să fi trecut. Că e vorba de un primar, de un viceprimar, de un consilier de un simplu membru, nu există.”

Silviu Morariu, prim-vicepreşedinte PC Mureş

Centrul universitar Târgu Mureş nu este pregătit să susţină două facultăţi, una în limba română şi una în limba maghiară, este de părere coordonatorul departamentului de sănătate al Partidului Conservator, dr. Silviu Morariu. Tot acesta susţine că dezvoltarea spiritului civic în ceea ce priveşte campaniile de strângere a gunoaielor nu ar trebui să implice şi copiii, având în vedere că sunt beneficiari ai ajutoarelor sociale, ce ar trebui antrenaţi în astfel de acţiuni.

Cummmm? Zice Cornel că sunt o aripă PDL a UDMR. Eu care am vrut să mă bat cu Florea în 2008!

Domnule viceprimar iar s-a luat Brişcaru de dumneavoastră...zice că jucaţi cum vă cântă Florea

Viceprimarul Csegzi Sandor s-a remarcat printr-o poziţie eternă de non-combat faţă de guvernarea românească de la municipiu

Toată viaţa am visat să duc torţa olimpică. Acum mi s-a împlinit dorinţa.

Voi ajunge campion absolut doar în 2012

Doamna preşedinte poftiţi torţa... aveţi grijă să nu vă aprindeţi prea tare

Preşedintele CJ Mureş, Lokodi Edita Emoke se ocupă cu postarea fotografiilor pe propria pagină de facebook. Iată una dintre ele

Reporter: Sistemul sanitar este într-o continuă schimbare. Cum l-aţi caracteriza în momentul acesta?

Dr. Silviu Morariu: Dezastruos. Sistemele sanitare sunt într-o schimbare în toată lumea, dar sunt pe nişte proiecte clar definite. La noi este rezultatul întâmplării a ponderii pactului politic în anumite zone şi anumite structuri. Este un complex de dezvoltare ce se face pe baza unei energii interne, care ţine de profesioniştii din sistem dar este influenţată din păcate mult prea mult direcţia sau ajustările. Sunt făcute pe criterii pur politice care nu au nici o legătură cu interesul pacientului, a sistemului şi al medicului.

Rep.: Politicul face mult rău sistemului sanitar?

S.M.: Face, în ultima vreme, numai rău sistemului sanitar. Absolut nici o decizie politică nu poate fi argumentată cel puţin în ultimii doi, trei ani în faţa cetăţeanului şi ai reprezentanţilor din sistemul medical.

Rep.: Taxa clawback a devenit inamicul numărul unu pentru producători, implicit ca­ dre medicale şi pacienţi. Cum trebuia gândită o astfel de măsură?

S.M.: Nu ştiu dacă era necesară această taxă clawback. Nu am o foarte bună viziune legată de acest aspect. Este o încercare disperată de a mai atrage fonduri către sistemul sanitar, fonduri a căror costuri le vom plăti cu toţii, pacienţi, medici, sistem în următorii ani.

Rep.: Cum apreciaţi dorinţa cadrelor universitare maghiare de la UMF Târgu Mureş, de a avea departament în limba maghiară?

S.M.: Nu sunt un adept al ridicării gardurilor în interiorul unei structuri, pentru că întotdeauna acest principiu al izolării generează tensiune.

Nu cred că este benefică şi nu avem capacitatea acum, ca oraş, ca sistem universitar de a crea şi întreţine două facultăţi de medicină. Două facultăţi de medicină puternice nu există nicăieri în lumea asta. Întotdeauna toate rezervele merg pe crearea unei structuri puternice. Vom fi mult mai slabi şi mai slab cotaţi şi mai slab evaluaţi.

Vom reduce dreptul studenţilor noştri de a avea acces la informaţii şi la profesionişti. Ce să le spun studenţilor români: că nu va veni un profesor care predă la seria maghiară să le susţină un curs sau

o lucrare practică pentru că sunt români? La fel şi la studenţii maghiari le vom spune că nu vine x-ulescu pentru că e român? În medicină trebuie să trecem de chestiile astea şi din păcate specialiştii nu-i faci peste noapte. S-a demonstrat că după 20 de ani după căderea comunismului s-au înfiinţat atâtea universităţi pe hârtie, unele funcţionează, dar de ce nici una dintre ele nu este astăzi clasificată? Şi acolo au fost investiţii serioase în sistemul privat şi nici una nu este în top. De ce?

Pentru că o universitate o faci prin tradiţie. Avem oameni de foarte mare valoare în Universitatea de Medicină, atât la secţia română cât şi maghiară, dar nu atâta de mulţi încât să putem constitui două universităţi. Din punctul meu de vedere ar fi o mare eroare.

Rep.: De ce aţi fost consternat de faptul că la campania Let’s do it România au participat şi copii?

S.M.: Salut preocuparea unora de a dezvolta spiritul civic. Este de salutat, intenţia nu este acuzabilă.

Singura problemă este modul în care a fost aplicată. La ora actuală în Mureş sunt circa 6-7 mii de persoane care primesc ajutor social din taxele şi impozitele noastre. Aceşti oameni, potrivit legii ar trebui să fie cuprinşi în activităţi de curăţenie, ar trebui să presteze un număr de ore în folosul comunităţii. Senzaţia mea este că noi le plătim ajutor social acestor oameni pentru a avea cohortă de votanţi, de galerie la meciul de fotbal, cu totul şi cu totul altceva, dar nu se materializează întrun element clar. Şi atunci folosim copii care nu au încă noţiuni de protecţie, de igienă, suficient de dezvoltată şi expunem această categorie la nişte riscuri suplimentare. Nu poate să-mi spună nimeni, mai ales după festivalurile care au fost că nu erau ace de seringă folosite, prezervative folosite, hârtie igienică. Au povestit copiii cum strâng astfel de lucruri, cu un potenţial infecţios extrem de mare.

S-a spus da, dar le-am dat mănuşi. Am văzut la un canal de ştiri cum o fetiţă, într-adevăr cu mănuşă, a dus gunoi la grămada comună şi după aceea cu aceeaşi mănuşă s-a şters la gură. Despre ce vorbim? Suntem pe primul loc la hepatită în Europa, asistăm la o creştere alarmantă a sindromului imunodeficienţă dobândită ca urmare a infecţiei cu virusul HIV şi atunci noi în loc să-i protejăm aceşti copii îi expunem? Putem dezvolta spiritul civic prin alte acte de voluntariat.

A consemnat Arina MOLDOVAN

6

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

cine are ochi să vază

Roşia Montană locul unde aurul este viaţa Roşia Montană, unul dintre cele mai medietizate locuri din România şi-a deschis la sfârşitul săptămânii trecute porţile şi pentru jurnaliştii mureşeni. Aceştia au avut ocazia să vadă cu ochii lor şi să audă cu urechile lor realităţile zonei şi proiectul de exploatare minieră proiectat de Roşia Montană Gold Corporation.

Totul a început cu vizita unei cariere lăsată de vechile exploatări din zonă

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică la sediul Atelierului din Roman (str. N. Bălcescu nr. 32) pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos : - autocisternă (an fabricaţie 1993) nr. inventar 23020395 (nr. înmatriculare SB 12 TTM) – preţ de pornire – 11.779,00 lei Licitaţia are loc în data de 28.10.2011, la ora 10°°(la Mediaş, pe str. Aurel Vlaicu nr. 45), iar în caz de neadjudecare se repetă în data de 04.11.2011. Preţurile de pornire sunt fără TVA. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei (str. Barajului nr. 6) sau la sediul secţiei (din str. Aurel Vlaicu nr.

45), începând cu ziua apariţiei anunţului până cel târziu în ziua licitaţiei, ora 9°°.

Mijloacele fixe sunt expuse la : ATTM Roman, str. N. Bălcescu nr. 32 Taxa de participare este de 50 lei, garanţia de participare este este 10% din preţul de pornire a mijlocului fix, iar regulamentul de licitaţie este afişat la sediul sucursalei/secţiei, unde are loc licitaţia.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404275 sau 0265-404192 .

Totul a început cu vizita unei cariere lăsată de vechile exploatări din zonă. „Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale

de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României. Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC, redevenţe plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional”, ne-au informat cei de la RMGC. Unul dintre principalele motive de combatere al pro­ iectului minier este folosirea cianurilor în procesul tehnologic. Cei de la RMGC spun că această procedură este avizată de Comisia Europeană şi nu prezintă pericole majore pentru mediu. Conform Comisiei, interdicţia generală a

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică la sediul atelierului din Ploieşti (str. Târgoviştei nr. 8) pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos : - autocisternă (an fabricaţie 2001) nr. inventar 23020366 (nr. înmatriculare PH 99 GAZ) – preţ de pornire – 13.570,00lei - autoturism Nubira (an de fabricaţie 2003) nr. inventar 23020920 (nr. înmatriculare PH 56 SNG) preţ de pornire 2.810,00 lei - autoturism Dacia Solenza (an fabricaţie 2003) nr. inventar 23020182 (nr. înmatriculare PH 99 GAZ) preţ de pornire 1.136,00 lei.

- staţie distribuţie carburanţi (an fabricaţie 1999) nr. inventar 15040001 preţ de pornire 3.858,00 lei.

Licitaţia are loc în data de 25.10.2011, la ora 10°°(la Ploieşti, pe str. Târgoviştei nr. 8), iar în caz de neadjudecare se repetă în data de 01.11.2011. Preţurile de pornire sunt fără TVA. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei (str. Barajului nr. 6) sau la sediul atelierului (din str. Târgoviştei nr. 8), începând cu ziua apariţiei anunţului până cel târziu în ziua licitaţiei, ora 9°°.

Mijloacele fixe sunt expuse la : ATTM Ploieşti, str. Târgoviştei nr. 8 Taxa de participare este de 50 lei, garanţia de participare este este 10% din preţul de pornire a mijlocului fix, iar regulamentul de licitaţie este afişat la sediul sucursalei/secţiei, unde are loc licitaţia.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404280 sau 0265-404192 .

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică la sediul sucursalei (str. Batrajului nr. 6) pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos - autoturism Dacia (an fabricaţie 2000) nr. inventar 23020061 (nr. înmatriculare MS 46 EPG) – preţ de pornire – 1.661,00lei - autoturism Dacia 1310 (an de fabricaţie 2000) nr. inventar 23020048 (nr. înmatriculare MS 40 EPG ) preţ de pornire 1.716,00 lei - autoturism Dacia 1310 (an fabricaţie 2000) nr. inventar 23020064 (nr. înmatriculare MS 41 EPG) preţ de pornire 1.661,00 lei.

- autovidanjă fluide foraj (an fabricaţie 1995) nr. inventar 23020265 (nr. înmatriculare MS 02 LBN) preţ de pornire 9.240,00 lei.

- autobasculantă Roman (an fabricaţie 1991) nr. inventar 23020258 (nr. înmatriculare MS 64 SPG) preţ de pornire 8.470,00 lei.

- strung 280x600 mm (an fabricaţie 1986) nr. inventar 21050024 preţ de pornire 3.095,00 lei.

- maşină de găurit (an fabricaţie 1988) nr. inventar 21050006 preţ de pornire 1.150,00 lei.

- maşină de prelucrat prin eroziune (an fabricaţie 1991) nr. inventar 21050018 preţ de pornire 1.880,00 lei.

- boxpaleţi transport butelii – 10 buc preţ/buc 223,00 lei.

Licitaţia are loc în data de 27.10.2011, la ora 10°°(la Tg. Mureş str. Barajului nr. 6), iar în caz de neadjudecare se repetă în data de 03.11.2011. Preţurile de pornire sunt fără TVA. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei (str. Barajului nr. 6) începând cu ziua apariţiei anunţului până cel târziu în ziua licitaţiei, ora 9°°.

Mijloacele fixe sunt expuse la : Secţia TT Mureş, str. Salciilor nr. 20 Taxa de participare este de 50 lei, garanţia de participare este este 10% din preţul de pornire a mijlocului fix, iar regulamentul de licitaţie este afişat la sediul sucursalei/secţiei, unde are loc licitaţia.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404230 sau 0265-404192 .

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – SUCURSALA TRANSPORT TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

cu sediul în Tg.Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică la sediul secţiei din Mediaş (str. Aurel Vlaicu nr. 45) pentru vânzarea mijloacelor fixe de mai jos : - tractor GEDA cu lamă frontală (an fabricaţie 2004) nr. inventar 23020528 (nr. înmatriculare SB 12 TTM) – preţ de pornire - 9.880,00 lei Licitaţia are loc în data de 26.10.2011, la ora 10°°(la Mediaş, pe str. Aurel Vlaicu nr. 45), iar în caz de neadjudecare se repetă în data de 02.11.2011.

Preţurile de pornire sunt fără TVA. Cererea şi documentele de participare la licitaţie se depun în plic închis şi se înregistrează la secretariatul sucursalei (str. Barajului nr. 6) sau la sediul secţiei (din str. Aurel Vlaicu nr. 45), începând cu ziua apariţiei anunţului până cel târziu în ziua licitaţiei, ora 9°°.

Mijloacele fixe sunt expuse la : Secţia TT Mediaş, str. Aurel Vlaicu nr. 45 Taxa de participare este de 50 lei, garanţia de participare este este 10% din preţul de pornire a mijlocului fix, iar regulamentul de licitaţie este afişat la sediul sucursalei/secţiei, unde are loc licitaţia.

Informaţii suplimentare la telefon 0265-404050 sau 0265-404192 .

7

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

cine are urechi s-auză

utilizării cianurii în minerit ar implica închiderea minelor existente şi care operează în baza unor standarde stringente definite prin Directiva 21 din 2006, lucru care ar afecta numărul de locuri de muncă fără a aduce o valoare adăugată suplimentară în ceea ce priveşte protejarea mediului sau a sănătăţii. Cianura nu este o substanţă periculoasă în condiţiile în care este folosită conform normelor stricte de protecţie. “În cazul proiectului minier de la Roşia Montană, RMGC asigură, prin procesul tehnologic şi planul de management al cianurilor, siguranţă deplină a folosirii acestei substanţe”, spun organizatorii. În acest moment poloarea din zonă este făcută de apele acide care ies din actualele mine părăsite, care conţin metale grele şi multe substanţe periculoase. „ Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg in pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Abrud şi în Arieş. Datorită acestor ape acide, pe caţiva km în aval pe cursul pârâului Roşia şi Abrud, flora şi fauna lipsesc aproape

complet”, arată reprezentanţii RMGC. În ceea ce priveşte patrimoniul localităţii şi a galeriilor miniere subterane, totul se va conserva cât se poate de bine. „Acum, galeriile romane sunt nesigure şi greu accesibile, iar clădirile istorice au nevoie de reabilitare. În viitor, cu investiţii masive în infrastructură şi în conservarea patrimoniului, ca urmare a realizării proiectului minier, Roşia Montană se va putea mândri cu moştenirea sa culturală”, arată responsabilii minieri.

Sandu Tudor

Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde de dolari pentru economia României

Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg in pârâul Roşia, în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km în râul Arieş

8

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

file de arhivă

Regele şi Patria!

1922 - Alba-Iulia - Coroanele cu Regele Ferdinand citeşte Regele Ferdinand în mijlocul care au fost incoronati suveranii primul mesaj, de după război, în faţa Parlamentului familiei regale Romaniei (Ferdinand si Maria) Cu 203 voturi ”pentru”, 46 de abţineri şi trei voturi ”împotrivă”, s-a decis în cele din urmă invitarea ex-Regelui Mihai în Parlamentul României pe data de 25 octombrie a.c., ocazie cu care fostul suveran va citi un mesaj solemn. Opoziţia PDL faţă de iniţiativa deputatului PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi a senatorului liberal Puiu Haşotti de a-l invita pe fostul Rege la împlinirea a 90 de ani de viaţă, a fost în cele din urmă învinsă prin votul UDMR şi al minorităţilor care s-au raliat Opoziţiei. O lecţie de respect faţă de istorie, dată românilor dezbinaţi de prea multe interese şi prea multe patimi – culmea! – de cei la care te poţi aştepta cel mai puţin: un partid maghiar.

Jenant, dar asta este. Maghiarii din Parlamentul

Regele Ferdinand la bătrâneţe

României au votat pentru invitarea Regelui deşi, sunt convins, cunosc foarte bine ce a însemnat regalitatea în viaţa României moderne, dar şi atitudinea regalităţii române faţă de AustroUngaria şi mai apoi, faţă de Ungaria. A fost o lecţie de demnitate şi respect faţă de istorie în general, nu neapărat faţă de istoria românilor. O lecţie dată acelor români care sunt incapabili să înţeleagă că pentru a fi respectat în afara ţării, trebuie mai întâi de toate să te respecţi pe tine, pe cel de alături, aici, la tine în ţară, la fel cum trebuie să-ţi respecţi propria istorie. Pentru că Regele Mihai - dincolo de propria-i prestaţie ca suveran al României, mai mult sau mai puţin discutabilă - reprezintă înainte de toate regali-

Regele Ferdinand pe catafalc

Regenţa Romaniei

1914 - Cortegiul funerar al Regelui Carol I tatea română. Aceeaşi regalitate care şi-a legat numele definitiv de două momente hotărâtoare din istoria neamului: independenţa României şi războiul de reîntregire. În rest...tot ceea ce spun despre regalitate tot felul de neaveniţi - prea puţin cunoscători într-ale istoriei - inclusiv primul om din stat, contează mai puţin.

Respectul nu poate fi învăţat. Cu el te naşti. Ori de unde nu e, nici bunul Dumnezeu nu cere. Ca republican convins ce mă consider a fi, dar din respect faţă de ceea ce a însemnat regalitatea română şi faţă de istoria neamului meu, precum şi faţă de un om în etate, nu pot decât să spun: ”La mulţi ani, Majestate!”

Nicolae BALINT

Patriarhul Miron Cristea, alături de Gh. Buzdugan, ambii regenţi

Principele Ferdinand (viitor Rege) şi familia sa

1927 - Mihai de Romania, depunând jurământul în Parlamentul României

Regele Mihai

9

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

unde-s mulţi mutarea creşte

Nimic nou pe frontul universităţilor de stat Situaţia învăţământului universitar românesc începe să dea în clocot, odată cu jocul de glezne al fuziunii universităţilor, care deja şi-a făcut simţită prezenţa, ultimul exemplu fiind cel de la Cluj şi Baia Mare, prin care Universitatatea Tehnică din Cluj va absorbi Universitatea de Nord din Baia Mare. Cum viitorul sună destul de sec, chiar şi pentru cei mai optimişti, musai trebuie luate nişte măsuri din vreme, să nu ne trezim cu faptul împlinit şi cu universităţile mureşene împrăştiate în tot felul de direcţii sub cheremul altor instituţii mai mari care atât aşteaptă să înghită bunătate de universitate mureşană. Cum la capitolul mărime şi forţă, Mureşul nu prea excelează la acest capitol, greu de crezut că se pot pune pe acelaşi palier cu centru universitare precum Cluj, Timişoara sau Bucureşti, şi atunci trebuie să strângă rândurile, pentru a avea certitudinea că sintagma “Târgu Mureş, centru universitar” va fi valabilă şi pentru viitor.

Cum legea educaţiei permite ca universităţile de stat să se ia de mânuţă şi să fuzioneze, nici Mureşul nu a făcut excepţie, şi s-a pus problema fuzionării celor trei universităţi de stat din Târgu Mureş, UMF, UAT şi Petru Maior în una mare frumoasă şi puternică. Astfel, mai marele judeţului, prefectul Marius Paşcan i-a chemat la Palat pe reprezentanţii celor trei universităţi, să vadă dacă există o posibilitate de unire a celor trei într-o mare şi metropolitană universitate. După dezbateri mai mult sau mai puţin aprinse, şedinţa nefiind publică, presa aşteptând cuminte pe hol terminarea discuţiilor, au ieşit reprezentanţii universităţilor cu declaraţii care mai de care mai cuminţi, cum că măsura este una ok, dar ea trebuie calculată, gândită şi apoi eventual pusă în practică.

A fost un fel de “am fost, am vorbit, am rezolvat dar nu se poa­ te” să fuzionăm, cum să împăcăm bisturiul cu Shakespeare şi mecatronica cu măsuratul tensiunii la români şi unguri. Din căte se pare cam aşa stă situaţia, cu speraţia pacienţilor în statul român, o dată cu cele două direcţii de predare la UMF, română şi maghiară.

Cum să mai fie valabilă o universitate metropolitană, când în structura universităţilor şi-a făcut apariţia fenomentul bilingv al facultăţilor, cu discuţii pro şi contra, fiecare trăgând de partea sa.

Deznodământul situaţiei este greu de anticipat, degeaba tot încearcă unii să se pună de acord cu un lucru că hop apare

ceva nou şi totul se dă peste cap. Ultimul exemplu este notificarea trimisă de Ministerul Educaţiei către UMF prin care cere acesteia să respecte articolul 135, din Legea Educaţiei, care spune că la universităţile multiculturale în mod obligatoriu, trebuie să se înfiinţeze departamente în limba minorităţilor , şi nu este la cheremul Senatului UMF să facă după cum decide o majoritate , şi aceştia trebuie să se conformeze legii. Deci petrecerea continuă , iar oaspeţii nu dau semne să se pună de

acord şi dansează separat, fiecare pe partitura care-i convine.

La aşa acţiune, cum să mai luăm în calcul şi aşa zisa fuziune a universităţilor mureşene, când acestea sunt măcinate de tot felul de conflicte de interese care mai de care mai colorate şi lipsite de fond care nu fac altceva decât să macine un sistem de învăţământ şi aşa cariat.

Fuziunea atomului universitar!

Credeţi că mie îmi convine situaţia asta, să facă fiecare cum îi trece prin cap. Noroc cu studenţii englezi care au fost cu noi la deschidere.

Deşi provin dintr-o insulă, şi au volanul pe dreapta, mi-au spus că tot nu pot fără Europa. Nu ştiu de ce nu gândesc şi alţii aşa mai de pe la noi.

Doamna Kla ce se întâ mplă la UM ra, F dă plan peste cap urile şi în loc să Universita facem o te Metro p o litană cu în Târgu sediul Mureş, v or ajunge universită toate ţile nişte b iete sucu la tot felu rsale l de alte universită ţi mai mari

Pus să salveze prestigiul universitar mureşean, prefectul Marius Paşcan i-a convocat pe rectorii mureşeni la dezbaterea cu tema : Hai să dăm mână cu mână.

10

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

crede şi nu cerceta!

Când furi, furi ce apuci

La români se conturează tot mai bine ideea că atunci când fură, nu trebuie să facă selecţie ci să bage tot în desagă până nu vine poliţia. Pe scurt, românul fură tot. Dovadă stă faptul că săptămâna trecută, poliţişti din cadrul Compartimentului Siguranţă Publică şi Patrulare Urban de la Poliţia oraşului Luduş, au identificat şi reţinut doi indivizi, suspecţi de comiterea unui furt dintr-o anexă dintr-o gospodărie situată pe strada Turzii din Luduş care au sustras ce au găsit în cale: două motoare electrice, un flex şi un aparat de sudură, valoarea prejudiciului fiind calculată la 3.150 lei. Noroc că bunurile au fost găsite şi predate părţii vătămate. Ce doi sunt cercetaţi în stare de libertate pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

La furat de porumb

Unul dintre cele mai propice mediuri în care furatul este la modă şi adeseori fără să fie prinşi făptaşii este mediul rural. Românii par să păstreze tradiţia învăţată, mai ales prin legendarele povestiri ale lui Creangă cu păţania sa la furat de cireşe. Doar că nu totdeauna pare să fie cu noroc. Datorită unei acţiuni desfăşurate de efectivele Secţiei de Poliţie Rurală Luduş pe linia prevenirii sustragerilor de produse agricole de pe câmp, pe raza comunei Aţintiş au fost depistate două persoane care aveau asupra lor saci cu porumb ştiuleţi. Era vorba de un bărbat de 60 ani şi o femeie de 58 ani, din comuna Cuci, judeţul Mureş, care au sustras cantitatea de 200 kg porumb ştiuleţi de pe proprietatea unui sătean din comuna Aţintiş, sat Cecălaca.

Prejudiciul a fost recuperate, porumbul sustras fiind predat părţii vătămate. Pentru cei doi vinovaţi se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt, urmând a se da soluţie legală prin Parchet.

Drag îi lemnul la român

Serialul material lemons confiscate în timp ce este transportat continuă. Aşa cum v-am mai spus şi săptămâna trecută şi în urmă cu două săptămâni şi tot aşa, mureşenii noştri au prins drag de munca prestată în jurul lemnului: la taiat, la cărat, la furat, la transportat etc. Săptămâna trecută, Biroul Combaterea Delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice Mureş au organizat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii şi descoperirii încălcărilor prevederilor legale în domeniul exploatării, transportului şi comercializării materialului lemnos. În cadrul acţiunii au fost oprite în trafic mai multe autovehicule care transportau material lemnos pe raza localităţilor Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti, în urma verificărilor realizate au fost aplicate 2 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 2.000 lei, luându-se măsuri pentru confiscarea a 6,48 mc cherestea răşinoase în valoare de 2.900 lei.

Deniplant, leacul pentru psoriazis?

Psoriazisul este o boală “nouă”, vindecată cu leacuri vechi. Nimeni nu prea ştie exact ce cauze îl provoacă. De asta se şi vindecă foarte greu. Un român se pare că a descoperit în urmă cu câţiva ani leacul pentru această boală.

Psoriazisul este o boală de piele care poate apărea la orice vârstă, chiar şi în timpul copilăriei. Simptomatologia se manifestă prin apariţia în zona coatelor, genunchilor Nu există nici un fel de medicament care să vindece psoriazisul.. Nu avem clar stabilită o cauză. De aceea nici nu putem vorbi de vindecarea psoriazisului. Toate aceste medicamente de ultimă generaţie nu vindecă psoroazisul şi asigură o ameliorare importantă, dacă nu totală a simptomatologiei şi au ca obiectiv menţinerea acestor tegumente curate o perioadă foarte lungă de timp. Timpul a demonstrat că nu avem un miracol în medicină, un medicament, o plantă care să vindece această boală. De multe ori s-au generat diferite speculaţii, au fost medicamente cu dus şi întors. Cunoaştem şi noi, avem în paleta de tratamente medicamente care pot rezolva imediat psoriazisul, dar care ulterior la întreruperea acelor medicamente va genera forme mult mai extinse. Sunt de multe ori persoane, aşa zişii vraci care recurg la diferite stratageme pentru a impresiona pacientul. Dar a vorbi despre vindecarea în psoriazis este încă un deziderat, care să sperăm nu foarte îndepărtat”.

Dr. Silviu Morariu, şeful Clinicii de Dermato Venerologie din Târgu Mureş

şi capului a unor pete roşii acoperite de scuame stratificate, simetrice de obicei.

Boala poate avansa, afectând, membrele, pielea toracelui şi abdomenului. Efectele secundare se regăsesc pe corpul pacientului, dar mai ales asupra psihicului.

Bucureşteanul Gheorghe Giurgiu a obţinut în anul 1994 brevet de invenţie de la OSIM pentru Deniplant, produs bazat numai pe plante medicinale, care tratează şi vindecă Psoriazis. Tot acest brevet i-a adus, trei ani mai târziu, Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Noutăţi Tehnice.

Deniplant a fost testat pe sute de pacienţi, românul având şi o colaborare într-o pe­ rioadă cu o clinică din Germania. Între timp, produsul a obţinut recunoaştere la nivel european. „Acum este şi marcă înregistrată în Uniunea Europeană”, ne-a declarat Gheorghe Giurgiu. Însă, din păcate, datorită secetei din acest an plantele medicinale din care este alcătuit ceaiul Deniplant au fost greu de găsit, fapt ce a dus la reducerea activităţii. „Mai avem biroul din Bucureşti.

Ne-am restrâns activitatea. Anul acesta fiind un an secetos, o parte din plante din flora spontană pe care le adunam nu au mai răsărit şi atunci nemaiavând plante a trebuit să ne mai restrângem activitatea un pic”, a precizat Gheorghe Giurgiu.

85% din cazuri au avut rezultate pozitive

Sunt şi pacienţi cărora nu le-a răspuns or-

ganismul nici la acest procedeu, procentul acestora fiind de 10-15 %. În cele mai multe cazuri, în prima lună, maxim a doua lună de tratament, se poate vedea dacă organismul reacţionează sau nu. „Vindecarea depinde de fiecare pacient în parte.Un procent de 80-85% au fost cu rezultate pozitive, dar au fost şi cu rezultate negative. În general în prima lună se poate vedea cum şi dacă răspunde organismul. De aceea avem o facilitate: după o lună de zile, dacă pacientul este nemulţumit vine cu chitanţa, completăm un proces verbal şi poate primi banii înapoi”, a explicat Gheorghe Giurgiu.

Produsul se pare că a câştigat deja încredere din partea medicilor de familie, iar vraciul din Bucureşti le recomandă pacienţilor să meargă şi la dermatolog pentru a putea fi luaţi în evidenţă. „Eu le spun pacienţilor să meargă la dermatolog să-i ia în evidenţă, să le urmarească evoluţia şi o parte dintre pacienţi au făcut acest lucru. Sunt foarte mulţi medici de familie, fie de altă specialitate, care au urmărit pacienţii care au folosit acest ceai şi-l recomandă”, a mai spus Gheorghe Giurgiu.

Tratamentul lunar costă 150 lei, iar persoanele atât din ţară cât şi din străinătate care doresc să achiziţioneze acest produs pot obţine informaţii şi numere de telefon pe site-ul www.deniplant.ro.

Nicoleta MARE

Fair play deplin: Arbitru felicitat pentru eliminare la gazde!

Echipa de handbal feminin SC Mureşul Târgu-Mureş a avut un start bun în noua ediţie a Diviziei A. Mureşencele au obţinut trei victorii din tot atâtea partide disputate. În etapa a treia au învins pe teren propriu, fără emoţii, la o diferenţă de zece goluri formaţia Universitatea Timişoara.

Deşi aceasta putea fi cu mult mai mare, echipa patronată de Teodor Rad a redus motoarele şi s-au mulţumit cu diferenţa de pe tabela de marcaj, care a oscilat de la 13 la „doar” 9 goluri. Nemulţumit în unele

momente a fost patronul echipei. Deseori justificat. La semnalul arbitrilor care indica oprirea cronometrului, acesta mergea în continuare şi, din tribună l-a apostrofat pe cel care „mânuieşte butoanele”. Mai hazliu a fost momentul în care a fost eliminată Andreea Serediuc, pivotul echipei gazdă. „Teo” a mulţumit arbitrului şi chiar i-a promis o bere, că l-a mai eliberat de energia care o depunea protestând la evoluţia propriei jucătoare. După cele două minute, „Sere”, pe apelativul ei în cadrul echipei, a

reintrat şi nu a reuşit să prindă o pasă la semicerc. Atunci, preşedintele a strigat din nou: „Cine te-a trimis din nou în teren, fato ?” Serediuc a înscris trei goluri şi echipa a câştigat lejer partida. Chiar dacă la final, de la 13 goluri diferenţă, au fost date pase direct la timişorence, care au punctat de trei ori, la rând. Mai bine decât la finalul primei reprize, când au primit patru.

Dan Ţepoşan

11

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

ce e scris(oare) Rămâne?

Draga mea Ravecă, dragă!

Ca de fiecare dată şi acum ne-am distrat cu toţii citindu-ţi rândurile pline de haz. Îţi mulţumim, dragă Ravecă şi ne rugăm la bunul Dumnezeu să-ţi dea sănătate şi zile multe ca să ne mai ţii la curent cu tot ce se întâmplă cu cei dragi, cu oamenii din satul meu natal! Că nu e bine să uiţi de unde ai plecat, ziceau bătrânii, şi drept îi, că cine nu are istorie, va să zică nu există! Şi ca să nu te las nici pe tine fără ştirile de la oraş, mă grăbesc să-ţi povestesc noutăţile. O ştii pe nevasta lui Relu, a fost educatoare la o şcoală din oraş. Dacă-l întrebi pe Relu ceva despre grădiniţă, gata! El ştia tot. De la cine? De la cea mai bună educatoare din oraş, din judeţ, din ţară...depinde cât de tare era subiectul! Recent m-am întâlnit cu el. Era în al nouălea cer! Nu trebuia să-l întreb nimic, a şi relatat în gura mare cu nevastă-sa a fost numită directoare! Aşa din senin!

Habar nu avea şi nici examenul dat, dar mai are timp, că nu se ştie când vor fi programate! Toate astea zise în gura mare de răsuna staţia de autobus! E tare mândru omul şi lăudăros, dar de fapt îl ştii!

Săptămâna trecută am fost pe la oraşul cel mare! „Capitalia de giudeţ,” cum zic unii. No şi ce să vezi! Ştii intersecţia aia mare de la Poştă, mall şi casa aia mare unde mai plăteam dările când aveam firmă. No. Imaginează-ţi tu Ravecă dragă, că au făcut acolo un pasaj subteran, aşa cum îs multe prin Bucureşti. Îţi aminteşti când mergeam la câte un lichior de banane, sau la un Brifcor, mai ştii sucurile alea...Ce domnie era când găseam câte un Pepsi, la sticluţa aniversară de acum! No, prin pasajul de la Bălcescu erau magazine de tot felul, florării, cadouri...şi nu erau atât de multe trepte ca pe la

pasajul acesta de aici. Dar să nu ne plângem, bine că s-a făcut ceva, un mic pas înainte. Deşi consider discriminatoriu că nu sunt benzi din alea pentru oamenii cu cărucioare...pentru copii sau pentru cei cu probleme locomotorii! Dar ştii cum e pe la noi! Las că’i bine! Păi cum să nu, dacă merge şi aşa!

Aşa cum m-am plimbat eu cu probleme pe la „centru”, am ajuns şi la Piaţa Teatrului! Să vezi minunăţie, Ravecă dragă!

Apoi ţâşnea apa până sus ca să iasă pe o ţeavă ceva mai jos, şi iar pe sus şi tot aşa pe trei-patru ţâşnitoare pe două-trei rânduri şi pe mai multe culori! Tare faină e fântâna arteziană, Raveca mea! Dar nu mă puteam opri să nu mă gândesc la săracii ăia care nu au apă potabilă! Ştiu că la fântână arteziană apa mere în circuit închis, dar totuşi! Te gândeşti şi la ăia care nu au după ce bea apă şi acum au rămas şi fără apă! Revenind la piaţă, n-am ce să-ţi zic decât că trebuie să o vezi!

Trepte cu beculeţe ai mai văzut? No, aşa să-ţi imaginezi că şiruri întregi de trepte ce duc la teatru au becuri în partea de jos! De la distanţă cum te uiţi zici că e o navă extraterestră ce se va înălţa mintenaş cu teatru cu tot! Ce să-ţi mai zic, e tare frumoasă piaţa, numai că la fel de tare aş fi vrut să găsesc şi o bancă! Ce fain puteam să stau un pic să-mi hodinesc oasele şi să admir peisajul! Să ştii că m-am simţit aproape ca în occident! Maşini luxoase, fete îmbrăcate după ultimul răcnet...unele au prins doar ecoul, dar asta e! Şi totuşi...Parcă îi lipseşte acel quelque chose! Je ne sais pas quoi!

Raveca, Raveca! Nu e bine să fim nemulţumite, nu-i aşa? Că nemulţumitului i se ia darul! Vai tu, ce am uitat să-ţi zic! Şinu şi-a scăpat pe deget nişte chestii la lucru, zic şi eu cum am auzit, de a fost dus la chirurgie plastică, la spitalul cel mare.

Acolo se fac lucrări de reabilitare şi după ce că era şi înainte ca un labirint de te pierdeai căutând o scară ca să urci sau o uşă ca să ieşi înapoi în lume, de-ţi expira buletinul, imaginează-ţi cum o fi azi! No, acum s-a dus Dani ca să-i ducă nişte vitamine la camera 632. Acolo e internat omul. Dacă nu s-a învârtit o oră până să găsească pe cineva măcar care să-i poată explica pe unde să caute, de a ajuns să fie strigat băiatul cu B 6,

Pacientul român Se zvoneşte că Ministerul Sănătăţii are în plan reducerea numărului de paturi cu aproximativ 3 mii de locuri. Spun că se zvoneşte, pentru că nu am văzut un comunicat oficial din partea ministerului, însă prin lumea medicală se tot vorbeşte despre acest lucru. Pe de altă parte se ştie însă că măsura reducerilor de cheltuieli bugetare, i-a determinat pe abilii noştri conducători să taie în carne vie. Fără milă. Parcă este titlul unui film prost cu Jean Claude Van Damme, însă, din păcate, este realitatea zilelor noastre. Nu auzim decât basme, constatări, ba că suntem un popor de oameni bolnavi, ba că suntem o naţie de asistaţi sociali, dar nimeni nu ştie cum să gestioneze toate aceste probleme. Cineva mi-a spus zilele trecute că trebuie să am răbdare, că o adevărată modernizare se va produce în timp. Cât timp, am întrebat eu. Poate şi o sută de ani, a fost răspunsul.

M-am speriat. Păi înseamnă că eu nu o să mai apuc să văd un sistem medical performant, în care pacientul să fie ridicat la rang de stăpân, iar personalul medical să fie vesel şi satisfăcut de ce realizează în fiecare zi de lucru. Măcar de s-ar schimba ceva în România într-o suta de ani. La un calcul simplu, am mai avea de aşteptat încă vreo 79, pentru că deja au trecut 21 de ani de la revoluţie. Dar tare mă tem că la ce mentalitate avem, la ce conducători am avut după 89 şi la ce se preconizează că va fi de acum încolo, vom rămâne doar cu speranţa, care probabil va muri şi ea la un moment dat.

Nu pot să nu mă minunez din nou, când văd că discuţiile pe tema unei separări pe criterii etnice a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş continuă.

Ba mai mult, studenţii sunt angrenaţi în tot felul de activităţi separatiste, cum s-a întâmplat şi la începerea noului an universitar, când secţia maghiară a ţinut o festivitate separată de cea a românilor. In-

credibil. Mi-a plăcut în schimb o declaraţie a prefectului de Mureş, care a spus că UMF Târgu Mureş este o universitate de tip B şi nu de tip A, din cauza secţiei maghiare care nu are specialişti. Prefectul vorbea despre ultima evaluare a universităţilor din România care tocmai a clasat UMF din Târgu Mureş pe un loc secund. Nu ştiu dacă este aşa cum spune prefectul, cert este că ar trebui încheiate poveştile pe segregări pentru a nu se crea o ură imensă între români şi maghiari. Este uşor să-i aţâţi pe oameni. S-a dovedit şi în Martie 90. Sper că aşa ceva să nu se mai întâmple. Eu zic altceva. Studenţi români şi maghiari, puneţi mâna pe carte pentru că ţara are nevoie de medici, de oameni valoroşi care să rămână aici. Nu mai ascultaţi de toţi cei care vor să-şi creeze imaginea publică pe spinarea voastră. Pentru că la final, tot voi o să vă enervaţi când o să vedeţi că nu aveţi spitale unde să munciţi, iar cei care v-au aruncat în lupte false, se plimbă cu maşini scumpe şi dorm în vile de nici n-am visat. Vă doresc spor la studii.

Dr. Mengele

adică cel cu vitaminele! Că a trecut de câteva ori pe lângă aceiaşi oameni, disperaţi şi ei că nu găsesc un lift, o scară, un indicator în labirintul acela mare! Cică un medic care lucrează de opt ani acolo, nu putea să-i explice cum se ajunge la nivelul şase care de fapt e etajul trei! Nu-ţi mai povestesc, dar e şi asta un aspect specific românesc! Da, da, a ajuns în cele din urmă. Şinu are vitaminele. Era îngrijorat numai că nu mai ajunge Dani, deşi îl sunase de mai bine de o oră. Ştiu ce zici acum. Nu putea să zică el unde să meargă Dani? Nu ştia nici el, pentru că a venit cu salvarea!

No, pentru azi ajunge, Raveco! Aştept veşti de la tine!

Te sărută prietena ta, Letiţia

12

Anul VIII, nr. 473 | 10 - 16 octombrie 2011

speranţa nu moare-n zori!

În premieră la Târgu Mureş - o nouă aplicaţie pentru pacienţii trataţi prin hemodializă Director General al companiei BBraun Avitum, Gheorghe Bulat, care are şi în Târgu Mureş un centru de hemodializă, a declarat că se va introduce curând aplicaţia Nexadia, un beneficiu în plus pentru pacienţi.

Utilizate în combinaţie, sistemul Nexadia® şi aparatul de hemodializă Dialog+ permit extragerea şi gestionarea inteligentă a datelor. Sistemul Dialog+ dispune de capacităţi de reţea remarcabile şi poate, prin urmare, asista şi degreva utilizatorii în mod optim în cadrul îndatoririlor zilnice ale acestora. Cerinţele de bază pentru un sistem de management al datelor sunt flexibilitatea şi uşurinţa de operare. De aceea, sistemul Nexadia® este adaptat la această funcţie - şi nu invers.

Sistemul de management al datelor Nexadia® permite automatizarea sarcinilor cu un înalt consum de forţă de munca şi timp, ceea ce, în ultimă instanţă, lasă medicilor şi personalului infirmier mai mult timp pe care să-l dedice tratamentului individual al pacienţilor. De asemenea, sistemul asigură o documentare consecventă pentru un management optim al calităţii, precum şi un ajutor preţios în evaluarea datelor colectate. De la tratament la arhivă, Nexadia® contribuie la optimizarea continuă a calităţii tratamentelor de dializă. În structura sa modulară, sistemul de management al datelor Nexadia® ia în considerare nu doar extragerea datelor, ci permite şi prelucrarea, transmiterea şi arhivarea oricăror date specifice tratamentului şi pacientului produse în practica dializei.

La această oră în Centrul BBraun Avitum din Târgu Mureş calitatea oricărei analize este măsurată în orice moment, fără a fi nevoie de recoltări de sânge repetate şi analize suplimentare care ar ţine pacienţii mai mult timp departe de familie. Acest lucru este posibil datorită utilizării unui alt sistem revoluţionar numit Adimea, cu care sunt do­ tate toate aparatele de dializă din centrul BBraun Avitum Târgu Mureş.

Analizele pacienţilor dializaţi se fac gratuit, în conformitate cu

Gheorghe Bulat normele europene de igienă şi protecţie, toate costurile aferente tratamentului şi analizelor fiind suportate de Programul Naţional de Dializă, derulat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Mai mult decât atât, pacienţii BBraun Avitum beneficiază şi de transport gratuit către clinică şi alte numeroase facilităţi necesare optimizării timpului petrecut în dializă, precum hrană, programe TV prin cablu, acces la internet şi diverse programe sociale.

“Oferim târgu – mureşenilor servicii de dializă de calitate, eficiente şi sigure, la acelaşi standard de calitate pe care îl primesc atât pacienţii noştri din România cât şi cei din Germania, Spania sau orice altă ţară europeană în care activăm. Suntem prima companie privată care a intrat pe piaţa serviciilor de dializă din Târgu Mureş, în anul 2004 când am preluat vechiul centru de dializă din oraş, iar de atunci, prin investiţii serioase în spaţiu, tehnologie şi oameni, am reuşit să ne ţinem aproape pacienţii şi să creştem numărul lor

an de an. Le-am promis calitate si siguranţă de la început şi asta leam oferit, le-am promis performanţă şi avem acum în Târgu Mureş primul centru din ţară unde orice analiză este măsurată calitativ.

Planurile noastre nu se opresc aici, în curând centrul din Târgu Mureş va fi dotat cu aplicaţia Nexadia, un alt beneficiu extraordinar pentru pacienţi” ne-a declarat Gheorghe Bulat, director general al companiei BBraun Avitum.

Personalizarea tratamentului în funcţie de necesităţile fiecărui pacient este o componentă esenţială a serviciilor medicale BBraunAvitum. Pacienţii care suferă de insuficienţă renală cronică sunt trataţi, în funcţie de indicaţia medicală, atât prin hemodializă, hemodiafiltrare cât şi prin dializă peritoneală. În plus, pacienţii beneficiază gratuit de cele mai noi medicamente apărute pe piaţa europeană, corectând anumite complicaţii date de boala de bază şi care cresc gradul de confort şi durata de supravieţuire a pacienţilor (eritropoetina - aranesp, renagel, venofer, mimpara, zemplar).

B|Braun Avitum este unul dintre liderii mondiali în domeniul furnizării şi operării de sisteme de dializă, o companie germană, ale cărei baze au fost puse în urmă cu peste 170 de ani. În România compania B|Braun Avitum a intrat din anul 2004, chiar în oraşul Târgu Mureş, cu investiţii directe de peste 8 milioane de euro şi a reuşit să se poziţioneze ca jucător major al pieţei româneşti de produse şi servicii pentru dializă. În acest moment, B|Braun Avitum operează 7 centre de dializă proprii, situate în Timişoara, Târgu Mureş, Sighişoara, Botoşani, Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu şi Suceava.

Pentru anul 2011 planurile de extindere includ alte şase centre de dializă, în condiţiile în care numărul persoanelor diagnosticate cu afecţiuni renale creşte anual cu 10%, în România, cu aproape patru procente mai mult decât media europeană.

Echipa de la Centrul de dializă BBraun Avitum din Târgu Mureş este formată din 30 de specialişti care ştiu cât este de important este ca timp de 4 ore, 3 zile pe săptămână, 12 luni în fiecare an, respectiv timpul petrecut de orice pacient dializat pentru tratament. Şi, mai ales pot oferi cele două condiţii atât de necesare oricărui pacient: siguranţă şi confort. (S.G.)