Ziarul de Mures

www.ziaruldemures.ro Anul VIII, nr. 472 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 3 - 9 octombrie 2011

Şoc: Se mută Nokia de la Jucu în parcul IBM al lui Florea?

Avem nev oie de finanţă ri pentru dezvoltare a comunei

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

O ştire bombă a zguduit săptămâna trecută economia românească. Fabrica Nokia de la Jucu îşi va închide porţile lăsând fără loc de muncă nu mai puţin de 2000 de angajaţi. Ştiri peste ştiri, plânsete în direct şi intervenţii politice care vor să atenueze acest şoc.

pagina 8

pagina 3

Veniţi pe coada măturii la guvernare, pedeleii bucureşteni pregătesc: Uite aşa o să distrug eu criza ce se apropie...cu arcul şi săgeata, armele strămoşilor noştri. Numai că de la efort mi se face o sete de mor.

Garson...un Chivas cu gheaţă

ie ălăr in p a Jucu d t sco ţie l O să investi nii din ă u eci ă o no crape v de ciud e ă l s e ţ i h Răc

Eu una voi candida printre ungurii din Ţinutul secuiesc. Dacă ei mă aleg atunci am o şansă la Capitală

e Alba mi se spun escut şi Nu degeaba cr Uite mi-au m de ra u ca Zăpada. zb ce în timp mo ce aripioare fa să r. Acum o , să ră la la Ministe u op p mişcare ă d sănătoasă u liştii de ci moară use

T

Cele patru vrăjitoare din politica românească vor să scoată din pălărie soluţia pentru noul val de criză ce se apropie. Din păcate nu au găsit-o!

O şedinţă furtunoasă în cinci acte

MISA începe anul şcolar pentru proaspeţii yoghini Adepţii Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), mişcarea condusă de Gregorian Bivolaru, au început o nouă campanie de recrutare în Târgu Mureş. Au împânzit afişe prin oraş pentru a răspândi vestea că începe un nou an şcolar de yoga, oferind celor interesaţi o lună de gratuitate. Asta dacă cursurile se modelează pe măsura aşteptărilor pe care le au fiecare.

pagina 10

Un singur cuvânt poate descrie şedinţa de Consiliu Local de joia trecută: circ! De câteva luni, presa a fost mutată la balcon. Reconfigurarea sălii de şedinţă ne-a oferit o imagine mai bună asupra spectacolului lunar ce îi are în distribuţie pe aleşii noştri locali. Regia şedinţei de luna aceasta a fost semnată de Florin Vlas, în rolurile principale evoluând deja binecunoscuţii: Benedek Istvan, Kolozsvari Zoltan, Maria Ciobanu, Dorin Florea, Sorin Pui. Distribuţia completă şi textul piesei (ordinea de zi n.r.) le găsiţi pe site-ul Primăriei la secţiunea „Consiliul Local”.

pagina 4

orice spui poate fi folosit împotriva ta

Spectacolul cătuşelor sau cum să faci justiţie la televizor Am văzut săptămâna trecută în presă un adevărat spectacol sportiv. Nu mă refer la meciuri sau competiţii. Ci la scandalul de corupţie din fotbalul românesc, în care a fost implicat şi oraşul nostru. Nu voi intra în amânuntele anchetei DNA pentru că aceste informaţii le puteţi găsi acum scrise pe toate gardurile. În schimb voi vorbi de modul în care se face justiţie în România.

Nu este normal ca un om suspectat că a comis o faptă, să fie condamnat fără un proces echitabil. Pentru că pe la noi, cam aşa se întâmplă. În momentul în care cineva iese din sediul Parchetului cu cătuşele la mâini şi cu came­rele şi

aparatele foto aţintite asupra sa nu mai putem vorbi de prezumpţia de nevi­no­ văţie. În ochii telespectatorilor şi de ce nu a judecătorilor (doar şi ei sunt telespectatori acasă în pat) în momentul în care eşti arestat preventiv deja eşti mai aproape de vinovăţie. Cu cât mai mult stai în închisoare fără a fi condamnat de vreo instanţă, cu atât ai şanse mai mari să capeţi şi o soluţie potrivnică. Am un prieten care a stat preventiv aproape un an în închisoare fără a fi vinovat de vreo faptă prea gravă. Oricum pentru el, pe lângă disconfortul existent la acel moment, a urmat o condamnare bazată în cea mai mare parte pe respectivul arest preventiv. Doar completele de judecată sunt formate din oameni. Câteodată buni

sau răi!

Un alt aspect al acestor arestări şi procese televizate este devierea opiniei publice de la problemele reale ale naţiunii. Ce mă interesează pe mine, locuitor al oraşelor sau satelor româneşti, care nu mi-s microbist, dacă un arbitru ia mită sau nu. Sau de starea fotbalului românesc. Pe mine poate mă interesează că suntem într-un mare rahat economic, cu firme care fug din ţara noastră ca de ciumă, cu oameni care-şi târâie viaţa de pe o zi pe alta.

De ce jurnalele încep cu o ştire care în mod normal ar fi trebuit să încheie jurnalul?

Oare avem aici o încercare de deviere a interesului public de la vreun eveniment important, ţinut secret de autorităţi? Ce se petrece în spatele cortinelor trase atât

de inteligent de specialiştii în informaţii de la SRI sau Cotroceni?

Ionel ALBU

Balonaşe senzaţionale marca Morariu e fost în spatel uia De fapt eu am eb tr i Îm .

Energomur am desfiinţării centru aşa că Centrala din ediat trebuie şi im ne ci vorbit cu ! s-a rezolvat

Isti ce rapid ai fost.

Săptămâna viitoare ne vedem la deschidere?

Doi consilieri locali UDMR. Benedek Istvan şi Molnar Sandor discutând despre proiecte locale şi afaceri personale Eu unu dacă o plecat Neluţu nu mai stau mult pe aici. Cred că se va sparge buba!

Mă b ă să o p ieţi eu zic unem trans de un f miroa er că pe a ici se a d esfiin ţare

Jucătorii FCM Târgu Mureş nu ştiu cum să reacţioneze vis-a-vis de scandalul din ultima perioadă. Să plece sau nu...asta-i întrebarea!

Fenomenal! Când oamenii po­ litici nu au ce spune, caută bine şi găsesc subiecte. O pă­ rere are fiecare, unii ţin chiar să şi-o exprime. Nu ar fi mare lucru dacă s-ar şi documenta înainte. Silviu Morariu nu s-a documentat şi a ratat. În fiecare săptămână conservatorii mureşeni organizează conferinţe de presă. Lucru bun şi util, doar că uneori temele alese nu sunt bine documentate. Nu sunt singuri conservatorii care dau greş vorbind despre anumite subiecte, dar săptămâna aceasta gafa le aparţine în exclusivitate. Silviu Morariu s-a revoltat pe campania „Let’s do it Romania!” „De ce aceşti copii sunt obligaţi să facă curăţenie? Este mizerie şi prostie? În Târgu-Mureş plătim mii de persoane cu ajutoare sociale, ăia ar trebui să facă curăţenie şi nu copiii de şcoală care nu au nici cele mai mici principii de protecţie. Să se laude copii de clasa a III-a şi a IV-a, că au adunat „balonaşe” şi hârtie igienică din pădure, în momentul în care incidenţa HIV este într-o alarmantă creştere? Mi se pare o chestie care frizează absurdul, nesimţirea şi mizeria şi ar trebui să răspundă cine a generat această idee senzaţională”, a spus doctorul conservator. Acuma, domnul doctor nu a fost pe teren, nu a adus vreo mărturie a vreunui elev obligat de şcoală să presteze muncă voluntară, nu a fost la „morman” să vadă cum toată lumea avea mănuşi de protecţie şi, mai grav, nici nu a întrebat vreun organizator despre cum s-a desfăşurat acţiunea. Acum eu înţeleg preocuparea domniei sale pentru sănătatea copiilor, ce nu înţeleg este ce are de-a face HIV-ul în toată discuţia asta. Şi să fie cum zice doctorul, să fi

Silviu Morariu un doctor care îşi duce uneori meseria la extrem fost duşi cu forţa elevi să culeagă gunoaie. Foarte bine! Poate adunândui-le „forţat” învaţă să nu le mai arunce pe jos ci în coşul de gunoi.

Poate văzând urmele „civilizaţiei” celor care îşi fac „nevoile” pe unde apucă vor învăţă ca există spaţii special amenajate şi pentru activităţi ce lasă în urmă „balonaşe” cât şi pentru cele care produc resturi de hârtie igienică. Poate, în loc să înveţe logaritmi, copii ar trebui să înveţe să respecte mediul, să participe la cât mai multe acţiuni pe bază de voluntariat şi să-i ignore pe cei care vorbesc doar de dragul de a fi auziţi.

Lex Tetrix

heil volkspartei!

Criza aduce extremismul

10 milioane pentru terenuri expropriate de la proprietari morţi Mai mulţi locuitori din satul Vălureni protestează împotriva construirii unei staţii de sortare a deşeurilor la ei în localitate. Au acuzat în tre­ cut autorităţile judeţene şi locale că au cumpărat la preţuri derizorii terenurile din zonă pentru amplasar­ ea respectivei staţii. Acum vin şi spun că Primăria Târgu Mureş expropriază terenuri pentru construcţia unui drum de acces la respectiva staţie de la oameni care au trecut de mult la cele sfinte. Nu mai puţin de 10 mi­ lioane de lei au fost alocaţi de edilii locali târgumureşeni pentru respec­ tiva investiţie. Cum morţii nu au prea mare nevoie de bani acolo unde sunt acum, ne întrebăm la cine vor ajunge sumele generoase alocate de municipalitate? Doar nu la ţăranii din zonă....nu-i aşa!

pe prim-plan politic Întoarcerea crizei şi suprapunerea ei cu anul electoral împing tot mai mulţi oameni să adere la mişcări politice extreme. Deja este notorie exploatarea politică a crizei de către liderii apăruţi peste noapte care promit cele mai inimaginabile aberaţii, ştiind că în momente grele, vigilenţa, bunul simţ al omului de rând scad la cote de avarie.

Exact ca în urmă cu 11 ani, când Vadim Tudor era să ajungă şeful statului iar PRM ajungea al doilea partid din România, acum apar mişcări populare care mai de care mai excentrice. Încet dar sigur, criza mondială care renaşte din propria cenuşă în ultima perioadă, va duce la o amplificare importantă a sentimentelor ex­ tremiste ale populaţiei. Mai ales într-o ţară ca România unde majoritatea locuitorilor nu au o cultură politică aiurelile de exemplu ale lui Dan Diaconescu fac să vibreze un segment impor­ tant de oameni atinşi direct de criză. Situaţia se complică vertiginos. Închiderea fabricii de la Jucu e doar începutul, probabil. Vor urma şi alte lovi­ turi cumplite. Partidele democratice par dezori­ entate, incapabile să propună soluţii concrete, ceea ce determină dezamăgire.

Diaconescu o combinaţie între Vadim şi Hitler

Un singur partid nu pare să aibă probleme: nou legalizatul Partid al Poporului Dan Diaconescu. Ştiind că situaţiile extreme cer soluţii extreme, PP iese la rampă cu măsuri, pe care anumiţi înaintaşi politici din ţară şi străinătatea le-au cam enunţat în trecut. De exemplu PP-DD vrea câte 20.000 de euro pentru fiecare român care va deschide o afacere, anularea tuturor taxelor şi impozitelor actuale şi introducerea unui singur impozit pe venituri şi proprietăţi, confiscarea averilor ilicite

Mircea Sandu: „Avram accepta şpăgi derizorii”

obţinute din afaceri cu statul sau înfiinţarea com­ paniei naţionale “averea poporului”, şeful aces­ tei companii fiind ales direct de popor. Reţeta pare că produce minuni electorale. A aplicat-o cu succes Vadim Tudor, în 2000, într-un an care încununa dezastruoasa guvernare CDR, aducea cu sine căderea FNI şi a unor bănci importante.

La lansarea oficială în cursa prezidenţială, Vadim promitea public, de asemenea, că va recupera în 6 luni tezaurul de la ruşi, va lichida mafia, autohtonă ori străină, confiscarea marilor averi, anularea privatizărilor oneroase şamd. La finele unui an în care PRM excela în asemenea mesaje halucinante, cădea bomba: Vadim Tudor ajun­ gea în finala prezidenţială, iar partidul său de­ venea a doua forţă a ţării, după PSD. Şi partidul lui Hitler cerea confiscarea marilor averi făcute imoral, din afaceri de război, la fel cum DD înfierează contractele cu statul. şi naziştii promi­ teau creşterea pensiilor, adoptarea unei legi de expropriere fără despăgubiri a pământurilor

necesare pentru interesul public, interzicerea oricăror venituri nemeritate şi care nu au fost câştigate prin muncă, desfiinţarea sclaviei chiri­ ilor, împărţirea echitabilă a profiturilor realizate de pe urma industriei grele, naţionalizarea trusturilor, înlocuirea dreptului roman - care ar fi servit o ordine materialistă a lumii - cu drep­ tul comun german, corijarea deviaţiilor presei, ori formarea unei autorităţi centrale puternice a Reich-ului, precum şi o autoritate nelimitată a parlamentului central asupra întregului Reich şi a tuturor organizaţiilor sale. Pentru ca democraţia autohtonă să încaseze o nouă palmă peste ochi, ca în 2000, nu e nevoie ca DD să devină noul Hitler. E suficient însă ca partidul OTV, ajutat dis­ cret de PDL în acest moment să scoată capul la lumină, să obţină suficiente voturi pentru a de­ veni o voce în legislativul, şi aşa mediocru, de la Bucureşti.

Albeta Ionescu

Şoc: Se mută Nokia de la Jucu în parcul IBM a lui Florea?

O ştire bombă a zguduit săptămâna trecută economia românească. Fabrica Nokia de la Jucu îşi va închide porţile lăsând fără loc de muncă nu mai puţin de 2000 de angajaţi. Ştiri peste ştiri, plânsete în direct şi intervenţii politice care vor să atenueze acest şoc.

Presa centrală a ignorat din păcate cea mai importantă declaraţie făcută de edilul din Târgu Mureş care este şi vicepreşedinte al partidu­ lui de la guvernare. Dorin Forea, căci despre el este vorba, le-a propus finlandezilor să se alieze cu americanii de la IBM pentru formarea unui parc tehnologic comun în locul aerodromului târgumureşean. Pentru a fi o ofertă irezistibilă, cei de la fabrica de telefoane vor primi bani pen­ tru terenul oferit de municipalitate. Cam 100 de euro pe metrul pătrat ocupat. În plus vor avea parte de angajaţi care se vor mulţumi doar cu faptul că lucrează pentru o asemenea com­ panie importantă. Salariul principal va fi plătit de administraţia locală din banii obţinuţi prin vânzarea frizeriei din centru şi din închirierea spaţiilor comerciale din pasajul pietonal din Piaţa

Victoriei. În plus edilul local va vorbi cu cei de la IBM să le ofere finlandezilor procesoare gratis pentru telefoanele smart produse aici. Ce mai...o să curgă lapte şi miere.

Clujenii vin cu altă ofertă

Oficialii de la Bucureşti în frunte cu premierul Boc (şeful pe linie de partid a lui Florea) nu prea agreează propunerea edilului târgumureşean.

Asta pentru că judeţul de baştină al şefului de guvern vrea să-i aducă pe cei de la IBM în locul părăsit de finlandezii trădători. Din surse guver­ namentale am aflat că există negocieri impor­

tante cu cei de la IBM prin care li se propune părăsirii variantei discutate la Târgu Mureş şi venirea pe structura părăsită de Nokia. Aşa cei din Cluj nu vor fi afectaţi, judeţul natal al premi­ erului rămânând singurul din ţară care nu a fost afectat de criză.

Albeta Ionescu

PS: Deocamdată bătălia se duce pe căi dip­ lomatico-politice între Cluj şi Târgu Mureş via Bucureşti. Cum am mai avut astfel de experienţe şi în trecut, clujenii vor avea câştig de cauză mai ales pentru că au pile suspuse la Răchiţele.

Mircea Sandu le-a recunoscut unor apropiaţi că el se află în spatele arestării şefului arbitrilor, Vasile Avram. Preşedintele FRF invocă lipsa de profesionalism a lui Avram, în special faptul că se mulţumea cu şpăgi derizorii, genul care încap întrun singur plic. “Un incompetent, alt­ fel n-am cum să-i spun. Cât de prost să fii să iei o şpagă care încape întrun plic?!? Nici în ligile inferioare nu se mai practică şpăgile la plic, acum suntem în epoca valizelor. Dacă nu-l dădeam pe mâna DNA-ului, Avram ăsta cred că ajungea să accepte şpagă în monede”, a răbufnit şeful FRF. În opinia lui Mircea Sandu, de când Vasile Avram e în fruntea CCA, arbitrajul românesc s-a întors cu 20 de ani în trecut. “Nici nu-mi mai aduc aminte când am primit ultima şpagă la plic, dar sunt foarte mulţi ani de atunci. În loc să evoluăm, Avram ne-a dus cu 20 de ani în urmă. Mai aveam puţin şi îşi permiteau şpăgi pentru arbitraj şi echipele din ligile inferioare”, a adăugat Sandu.

Salubriserv donează maşini poliţiei locale Lipsa dotărilor şi a fondurilor îi fac pe cei din Poliţia Locală din Târgu Mureş să primească donaţii de la firmele private din oraş. Salubriserv, firma care se ocupă cu curăţenia oraşului şi cu ridicatul maşinilor parcate ai­ urea, s-a înduioşat de starea în care se află oamenii legii şi a dorit să le de-a un autoturism Audi A4 dotat cu girofar pentru uzul zilnic. Cum supuşii lui Bretfelean se ocupă cu identificarea maşinilor care urmează să fie ridicate credem că această dotare este o formă de stimulare.

Cu siguranţă vom vedea respectiva maşină echipată cu două bucăţi poliţişti locali prin oraş la vânătoare de ilegalişti rutieri. Cum şi autorităţile locale dau exemple negative în ceea ce priveşte parcările prin staţiile de autobuz, credem că firma lui Ţerbea se va îmbogăţi în curând.

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

figaro sus, figaro jos Ce-leul taie barba frumos

ANI şi Kerekes în dosarul „soţia deputatului” “Orice cetăţean privat... să participe la o licitaţie unde uşile să-i fie deschise.”

Claudiu Maior, viceprimar Târgu-Mureş “Am făcut o hotărâre de consiliu de parcă am cumpăra cartofi” Bakos Levente, consilier local Târgu-Mureş “Degeaba tratezi pe stradă, dacă peste gard nu se face.”

Kolozsvari Zoltan, consilier local Târgu-Mureş ”Îmi permiteţi să fiu mai puţin optimistă?”

Ioana Roman, consilier local Târgu-Mureş “În aceste condiţii, îmi e foarte greu să susţin un discurs academic. (…)

Degeaba vine un speculant imobiliar, dacă nu are avizul de la minister… va trebui să mai strângem din toate sfincterele. (…) Lumea nu va veni spre izolarea blocurilor… e o chestie istorică şi genetică la noi.”

Dorin Florea, primar Târgu-Mureş „Cred că dacă primarii în funcţie, şi nu fac trimitere la niciunul anume, pentru că sunt primari din toate partidele politice în funcţie, au ajuns primari fără să aibă ordinea publică şi circulaţia în subordinea lor la alegerile trecute nu văd de ce ar avea nevoie de ele acum. Cred că este o conotaţie superfluă şi chiar cu trimitere la maxim de ilaritate.”

Valentin Bretfelean, şef Poliţia Locală Târgu-Mureş „Nu dorim să angajăm nelimitat, dar la cerinţele municipiului cred că legea ar trebui să fie mai permisivă.

Sighişoara fiind oraş turistic, de exemplu, am foarte mulţi cerşetori care vin din împrejurimi şi nu facem faţă cu poliţia locală.”

Dorin Dăneşan, primar Sighişoara “Consider că organizarea în ministerul dezvoltării este mai bună, probabil că este mai legat decât agricultura, nu neapărat legat de terenurile agricole, ci legat de finalizarea o dată a acestei poveri care stă de gâtul României.

Probabil că se doreşte urgentarea lucrurilor şi probabil Elena Udrea se mişcă mai repede decât Tabără în aceste probleme.”

Doru Oprişcan, deputat PDL ”Faptul că nu fac curte unei fete care are SIDA nu înseamnă că trebuie neapărat să-i fac curte uneia care are sifilis” Ludovic Orban – parlamentar PNL „Deocamdată, din punctul nostru de vedere nu este actual nici bustul lui Guşă deloc, ştiţi foarte bine, eu cred că nici românii nu agreează bustul lui Guşă să fie pus... un om care totuşi în 1989 a avut un rol nu tocmai pozitiv, deci nu poate să aibă şi nici n-o să aibă, eu sunt convins că n-o să aibă. Părerea mea este că nici Păunescu, deşi sigur că are un rol important în construcţia bisericii (din Tudor). Este o altă problemă, aceasta este problema bisericii, deocamdată eu cred că nu este actual.”

Bendek Istvan, consilier local UDMR

Agenţia care supervizează integritatea aleşilor noştri pare că îşi face mai mult de lucru. Săptămâna trecută şi-a găsit de treabă cu un caz am spune noi cel puţin hilar. Deputatul UDMR Kerekes Karoly a intrat în vizorul celor de la ANI din pricina soţiei.

ANI pare a da din nou cu bâta în proverbiala baltă.

Inspectorii susţin că deputatul a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Szilard Kerekes, în perioada 2006 - 2010, şi a soţiei sale, Ildiko Susana Kerekes, în perioada 2004 - 2009, în cadrul Biroului Parlamentar. Beneficiul obţinut în perioada 2004 - 2010 de către cei doi a fost de 99.083 lei (aproximativ 23.000 de euro). Kerekes stă liniştit şi are şi de ce.

Recunoaşte că şi-a angajat rudele, dar spune că nu e niciun conflict pentru că în lege nu se interzice.

Mai mult, soţia sa este angajată la biroul parlamentar din 1994 iar ANI s-a înfiinţat de mai puţini ani, decât are vechime doamna Kerekes. “Ai ne-

voie de oameni de încredere. Soţia mea este şefa cabinetului din anul 1994. Să vină un singur om din judeţul Mureş, indiferent de naţionalitate, şi să spună că activitatea ei lasă de dorit. Cu toată lumea s-a comportat aşa cum trebuie pentru că are tot interesul ca eu să reuşesc ca deputat. Activitatea ei este benefică atât imaginii mele cât şi biroului parlamentari şi alegătorilor”, spune Kerekeş nervos la telefon. Problema deputatului cu ANI este fie o greşeală de interpretare a legii (slabe şanse) fie o comandă politică. Kerekes susţine că i se trage de la “cercuri apropiate de Guvern”, indignate că UDMR nu e de „Ioi no, da ce treabă au acuacord cu regionalizarea. O fi ma şi ăştia de la ANI. Cum aşa, nu spunem nu, dar oare să fiu eu deputat fără soţia sunt şi variante, mai apropimea în spate la cabinet” ate de casă, care ar putea explica incidentul?

Deputatul Kerekes Karoly vrea să se simtă la birou ca în sânul familiei Lex Tetrix

O şedinţă furtunoasă în cinci acte Un singur cuvânt poate descrie şedinţa de Consiliu Local de joia trecută: circ! De câteva luni, presa a fost mutată la balcon. Reconfigurarea sălii de şedinţă ne-a oferit o imagine mai bună asupra spectacolului lunar ce îi are în distribuţie pe aleşii noştri locali. Regia şedinţei de luna aceasta a fost semnată de Florin Vlas, în rolurile principale evoluând deja binecunoscuţii: Benedek Istvan, Kolozsvari Zoltan, Maria Ciobanu, Dorin Florea, Sorin Pui. Distribuţia completă şi textul piesei (ordinea de zi n.r.) le găsiţi pe site-ul Primăriei la secţiunea „Consiliul Local”.

Stimaţi cetăţeni cu drept de vot, târgumureşeni atât de iubiţi de ai voştri aleşi. Lăsaţi scandalurile mediatice cu dive de carton şi playboy scoşi din lupanarele Bucureştiului. Uitaţi de OTV şi Elodia, de Zăvorancă şi ale sale probleme şi, în ultima joi a lunii, pe la orele 14.00, poftiţi la Primăria târgului nostru să asistaţi la şedinţa Consiliului Local.

„Suntem în toane bune azi, o să le dăm presarilor de la balcon subiecte multe de conversaţie”

„În rest, rămâne cum am stabilit, ştim cum să votăm şi când să comentăm.”

la ilieri locali (unul de Ioan Sita doi cons şi n ce lta ni Zo et i ar ele sv Koloz tat diferend la PRM) care au ui UDMR celălalt de

Actul I precede, de obicei, ordinea de zi. Îmbălmăjit, conform stilului, Benedek Istvan cere socoteală „poliţistului şef” Valentin Bretfelean despre incidentul „bătaie pe strada Dealului”.

Polţistul se execută şi recită la microfon poezia repetată o săptămână întreagă. „Nu ne aşteptam să găsim pe cineva la ora aia. (...) Ne apărăm demnitatea de poliţişti”, spune Bretfe în poziţie de drepţi. Erau şi cetăţeni, cu strada Dealului înscrisă ca adresă pe buletin, în sală, dar nu sunt lăsaţi să vorbească. O să-i asculte o comisie de consilieri la un moment dat. Pe hol, cetăţenii îşi exprimă frustrarea, presa filmează şi înregistrează. „Minţiţi cu neruşinare”, îi transmite o doamnă şefului poliţiei locale care se face că pleacă. De fapt, coboară pe o parte ca să se întoarcă pe celelalte scări, profitând că cetăţenii sunt preocupaţi să-şi verse năduful la presă, se întoarce în sala de şedinţă.

jurământul de consilier pentru ca, de acum înainte, pentru PNL să evolueze un duet răguşit în CL. „Jur să apăr patria chiar cu preţul vieţii”, a nu! Asta e la armată „Jur să respect, să fac, să dreg”....şi la prima luare de cuvânt ca şi consilier să vă spun unde mă tund, dar despre asta ceva mai târziu, pentru că stă să înceapă Actul III cu o prelungire. „Prelungirea” şedinţei devine o necesitatea acută a consilierilor UDMR, fapt ce determină creşterea tensiunii arteriale a edilului şef. Asocierea municipiului cu oraşele şi comunele de prin preajmă pentru ADI Sud-Nord-Est (oare Vestul nu le place? n.r.) nu poate fi votată fără consultarea „femelei de la CJ”, după cum o numea primarul Florea pe preşedinta Lokodi într-o recentă conferinţă de presă. Drept urmare, cum trebuie comisie care formal să discute cu conducerea Zonei Metropolitane se decide prelungirea şedinţei până luni (varianta 1 care a devenit marţi, varianta II n.r.). Naiv, îmi şi imaginam cum vom campa cu toţii în sala de consiliu, dar la noi ca la nimenea, marţi se continuă o şedinţă votat să fie iniţial prelungită până luni.

Actul II se desfăşoară în regim de urgenţă. După o luptă „tacită” cu birocraţia, Călin Ciontea depune

60 de minute, pe ceas, au durat discuţiile pe pro­ iectul „vindem sau închiriem frizeria din Centru?”.

Bretfelean şi fuga de cetăţeni

Prelungirea, o necesitate

Actul IV sau unde se tund consilierii

Iar mă stresează cu telefoanele ăştia din presă...le-am zis că deşi am o istorie în domeniu nu pot spune cine va fi următorul anchetat.

Stăm în hotelul omului nu în casa lui...pentru numele lui Dumnezeu

Consilierul local Ioana Roman se jură că nu ştia că Sorin Ţerbea avea elicopter. A aflat acest lucru din stenogramele SRI

După cum ne-au informat chiar ei, Frizeria are valoare sentimentală pentru unii consilieri. „Sunt poate singurul din Primărie care se tunde la acea frizerie”, ne spune vicele Csegzi, dar nu e singurul şi proaspătul uns consilier Ciontea ne spune că se frezează tot acolo. Printre şuviţe proiectul este amânat, nu ştim dacă pentru marţi sau pentru şedinţa următoare. Ultimul Act al tragi-comediei noastre vizează cultura. O mână de oameni pe care eu una nu i-am prea văzut nici măcar la evenimentele culturale importante, au început să discute despre busturi siliconate, busturi de statui de poeţi, de aleea scriitorilor, de cine şi cum a avut iniţiativa cu Adrian Păunescu şi alte câte şi mai câte. Proiectul, of course, a fost amânat.

În loc de epilog

În mod normal ordinea de zi a unei şedinţe de CL conţine peste 30 de proiecte de hotărâre. Circul prezentat, jucat mai mult de ochii presei, are menirea de distragere a atenţiei. Amuzant spre enervant, nu pierdem, însă, din vedere, cât de facil trec proiectele “cu dedicaţie”, cât de bine se înţeleg, de fapt, consilierii între ei, şi nici cât de importante sunt deciziile luate în pauză, la ţigară.

Lex Tetrix

Ptiu da ce drăcie de aparat mai au şi poliţiştii ăştia. Mai ceva ca în parcurile de distracţie. Domnu’ de la circulaţie mai cumpăr o fisă din asta. Iupiii

Poliţiştii de la rutiera mureşeană i-au pus pe şoferi să testeze noua atracţie a parcului şoferistic: scaunul cu impact 4

banii n-aduc fericirea

Ortodocşii câştiga cursa pentru banii primăriei

Cine va face mişcare populară în Mureş?

Udrea se vrea şefă a Ţinutului Secuiesc

Tot mai des se discută despre apariţia unui nou partid pe scena publică românească, aşa-zisul „Alba ca Zăpada” anunţat de Lăzăroiu, analistul preferat de preşedinte. Alţii demnitari PDL cum ar fi Sorin Frunzăverde spune că Mişcarea Populară va fi în primul rând o alianţă politică, nu o structură care să sprijine din exterior PDL. În cazul în care se va materializa, cei de la MP îşi vor căuta oameni în teritoriu care să se plieze cât mai bine pe noul proiect electoral. Sursele noastre spun că alesul va fi nimeni altul decât Mişu Poruţiu, disidentul mureşean din PDL care se aseamănă izbitor cu cei de la Bucureşti. Un alt avantaj pentru afaceristul mureşean este, se pare, apropierea pe care o are vis-a-vis de un alt partid popular, cel al lui DD-OTV. Aşa că Mişu se va îmbrăca într-o rochiţă albă.

Aflaţi într-o continuă fugă după bani publici, reprezentanţii cultelor religioase din Târgu Mureş au mai primit un ajutor din partea edililor locali. Nu mai puţin de 245 mii de lei s-au acordat parohiilor ortodoxe V, VI, VII şi XII şi 100 de mii pentru cea Reformată Mureş Câmpie IV. Banii s-au dat în scopul „întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri mici; construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi reparării lăcaşurilor de cult; conservării şi întreţinerii bunurilor de patrimoniu aparţinând cultelor religioase; desfăşurării unor activităţi de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult; amenajării şi întreţinerii muzeelor cultural- religioase; construirii, amenajării şi reparării clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult; construirii şi reparării sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult; construirii şi reparării sediilor unităţilor de învăţământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute”. După cum se vede cu ochiul liber, arbitrii au trişat favorizând echipa românească. Ne aşteptăm la proteste intense din partea suporterilor reformaţi, incapabili să înţeleagă cum de rezultatul a fost atât de nedrept. Forţele de ordine se pregătesc pentru ce este mai greu. Vom reveni!

Sexy sexy ştiu că mă vreţi, ungurilor cucuieţi

Akos hai cu mine la o mişcare pe platou...poate treci şi tu la populari

Udrea vrea în Ţinutul Secuiesc! Declaraţia a fost făcută chiar de către Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Miercurea Ciuc.

Elena Udrea a mai spus că autorităţile locale de acolo au făcut eforturi deosebite şi au reuşit să acceseze foarte multe fonduri europene.

"Văzând cât de mult suflet am pus şi câte lucruri s-au făcut aici fie că este vorba de drumuri, apă sau canalizare, reabilitare termică, de locuinţe ANL, chiar aşa cu Guvernul ăsta, care nu a avut foarte mulţi bani pentru că din nefericire am ajuns în timp de criză la conducerea acestui minister şi a trebuit să gestionăm fonduri relativ reduse. Ba bazin de înot, ba pationar la Cârţa...

M-am gândit că poate ar fi o soluţie, dragi colegi, să vin să candidez aici, în Ţinutul Secuiesc. Atunci probabil şi colaborarea noastră ar fi mai bună şi nu ar mai fi niciun fel de discuţii în ceea ce priveşte ce se întâmplă în judeţele Covasna şi Harghita", a spus Elena Udrea. Sub o aşa frumuseţe până şi inimile împietrite de secui s-au îmblânzit şi au proclamat-o ca noua „Elena din ŢS”.

Las că am rămas totuşi cu cele mai babane salarii din Primărie. Tot e ceva măi Imola măi!

Fetelor eu nu mă mai joc aşa. Hai­ ne de firmă nu mi-am cumpărat, la Paris nu mă duc...da acum sămi ia şi jucăria de la futsal.

Divele de la Primărie cu cele mai tari salarii din târg se plâng că nu au timp să cheltuie banii din cauza programului încărcat de la job

ANUNŢ DE INTENŢIE S.C. PRIMER ELECTRO S.R.L., cu sediul în Municipiul Târgu Mureş, str. Progresului nr.2, Judeţul Mureş, vă invită să participaţi la procedura cerere de trei oferte (conform Normelor Interne de Achiziții Instrucţiuni de achiziţii pentru beneficiarii operatori economici privaţi ai POS CCE) în vederea atribu­ irii contractului de furnizare Maşină automată de fazetat pe linie dreaptă, Maşină de şlefuit „muchie-cant-muchie” verticală cu 8 motoare şi Maşină de găurit, finanţat din fonduri structurale FEDR prin POS CCE 1.1.a2.

Documentaţia de atribuire se poate solicita de la sediul SC PRIMER ELECTRO SRL din Municipiul Târgu Mureş, str. Progresului nr.2, Judeţul Mureş,, sau prin e-mail la adresa: primer.electro@gmail.com, luni-vineri între orele 8:3016:00, pe bază de solicitare scrisă, în care vor fi menţionate datele de identificare ale societăţii, în vederea primirii ulterioare a eventualelor comunicări legate de procedură.

La procedură pot participa persoane juridice care au domeniul activitate de Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente (cod CAEN rev.2 : 4669) sau de producția ori comerţul cu ridicata a utilajelor de prelucrare a sticlei corespunzător pentru furnizarea de Maşină automată de fazetat pe linie dreaptă, Maşină de şlefuit „muchie-cant-muchie” verticală cu 8 motoare şi Maşină de găurit, conform condiţiilor Documentaţiei de atribuire.

Perioada de valabilitate a ofertelor: 30 de zile Criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut.

Oferta şi documentele care însoţesc oferta, se vor depune la sediul SC PRIMER ELECTRO SRL din Municipiul Târgu Mureş, str. Progresului nr.2, Judeţul Mureş, până la data de 10.10.2011, ora 9:00.

Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul SC PRIMER ELECTRO SRL din Municipiul Târgu Mureş, str. Progresului nr.2, Judeţul Mureş,, în data de 10.10.2011., ora 9:30 Informaţiile privind desfăşurarea procedurii se pot obţine zilnic la sediul SC PRIMER ELECTRO SRL, la adresa sus menţionată, telefon: 0747 507 071, fax: 0265 248 430 e-mail: primer.electro@gmail.com Persoana de contact: KOCSIS Lajos 03.10.2011, Târgu Mureş

medicamente, medicamente

Gedeon Richter, 110 ani de existenţă pe piaţa pharma Compania Gedeon Richter a aniversat 110 ani de existenţă şi activitate de succes pe piaţa farmaceutică din lume.

Jubileul aniversar a fost marcat la Târgu Mureş la Palatul Culturii din Târgu Mureş, unde conducerea companiei a adus în prim plan activitatea Gedeon Richter de la înfiinţare şi până în prezent, conturând importanţa şi aportul adus pe piaţa pharma în cei 110 ani de existenţă în peste 100 de ţări ale lumii, printre care şi România.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroase cadre medicale, farmacişti, oa­meni de afaceri şi, nu în utlimul rând, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ju­ deţene, Universitatea de Medicină şi Far­

macie Târgu Mureş, Casa de Asigurări de Sănătate Mureş, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi Oficiul de Stat în Invenţii şi Mărci (OSIM). Cu această ocazie, având în vedere faptul că, Gedeon Richter este autorul a zeci de brevete şi mărci înregistrate la OSIM, reprezentanţii instituţiei au oferit conducerii companiei Richter trofeul creativităţii în semn de apreciere a activităţii de inovare.

Evenimentul a culminat cu un concert aniversar susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Târgu Mureş.

Gedeon Richter, o companie ce încununează ambiţia şi viziunea

Piatra de temelie a companiei Gedeon Richter a fost pusă de tânărul farmacist Gedeon Richter în anul 1901, care a deschis prima farmacie, numită Vulturul, într-o încăpere din Budapesta. Ambiţia sa şi caracterul vizionar l-au determinat pe tânărul Richter ca în anul 1907 în cartierul Kőbánya din Budapesta să pună bazele unei fabrici producătoare de medicamente, care i-a şi preluat numele. Deşi secolul XX s-a dovedit a fi unul furtunos şi s-au înregistrat pierderi, compania a rezistat tuturor încercărilor şi a cunoscut o reală revigorare, astfel încât a intrat în noul secol, XXI, cu planuri mari. Rezultatul eforturilor depuse de-a lungul anilor se concretizează în existenţa unei companii unice în Europa Centrală şi de Est, prin reţeaua proprie de pieţe dezvoltate pe cinci continente, prin intermediul cărora produsele Richter ajung în aproape 100 de ţări ale lumii. În prezent, grupul Richter este prezent în peste 30 de ţări, având cinci unităţi de producţie, 31 de reprezentanţe şi 14 subsidiare comerciale. Desfacerea produselor, care se realizează printro reţea unică de piaţă, cuprinde ţările Uniunii Europene, SUA, Comunitatea Statelor Independente, Japonia şi Orientul Îndepărtat. Grupul deţine o reţea extinsă de distribuţie şi marketing în Ungaria, în ţările

Arina MOLDOVAN

Concertul aniversar oferit de compania Gedeon Richter a fost susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Târgu Mureş

CIS precum şi în Europa Centrală şi de Est. După realizarea importantelor achiziţii Preglem şi portofoliul Grünenthal, din 2010, compania Gedeon Richter construieşte o reţea de comercializare proprie în ţările din Europa de Vest în vederea extinderii şi promovării de produse şi în aceste ţări. Încă de la începuturile sale, compania Gedeon Richter, a oferit medicilor şi pacienţilor produse moderne la preţuri accesibile, acoperind aproape în întregime domeniile terapeutice.

La Târgu Muureş, activitatea companiei a început în anul 1985, când au fost puse bazele fabricii Armedica. În 1998, Richter a cumpărat de la statul român pachetul majoritar, adică 50,98% din acţiuni. În 2003 şi-a schimbat numele în Gedeon Richter România.

Datorită dezvoltărilor infrastructurale semnificative a anilor ce au urmat, concretizate prin înfiinţarea laboratorului regional de dezvoltare, a centrului de logistică, dezvoltarea secţiilor de comprimate, de produse galenice, de ambalare, subsidiara din România oferă produse moderne, fabricate în condiţii GMP, aliniindu-se normelor interne şi internaţionale.

Societatea deţine o reţea de distribuţie extinsă în România, fiind acţionar majoritar al firmei de distribuţie Pharmafarm şi al lanţului de 120 de Farmacii Richter.

„Este o reală mândrie, bucurie şi onoare faptul că subsidiara din România este o parte importantă din angrenajul acestei companii multinaţionale de succes. În întreaga noastră activitate începută în anul 1998 când Gedeon Richter s-a lansat şi ca producător de medicamente în România, prin preluarea fabricii de medicamente Armedica SA din Târgu Mureş, ne-am bazat pe o echipă de adevăraţi profesionişti şi un management adecvat. Am demonstrat că avem un potenţial deosebit confirmând astfel o sumă de reuşite succesive. În toată această perioadă am găsit instrumentele care ne-au ajutat să atingem obiectivele pe care ni le-am propus indiferent de conceptul macroeconomic existent. Începând cu anul 2003 fabrica de la Târgu Mureş a preluat numele companiei mamă, acela de Gedeon Richter, ca semn de recunoaştere pentru me­ ritele activităţii pe care echipa din România a depus-o până atunci şi ca o previziune a rezultatelor la care am ajuns acum. Gedeon Richter la nivel de grup în România este prima dintre companiile de profil care a desfăşurat o activitate integrată de dezvoltare şi producţie de medicamente de distribuţie şi retail, prin intermediul celor trei companii ale grupului, respectiv Gedeon Richter România SA, Pharmafarm şi Gedeon Richter Farmacia SA”.

Valeria Dan, director Gedeon Richter România

hei, jobin

ce umblai la mon jardin

Înfrângere cu gust dulceag Consultanţa în imagine Formaţia de futsal City’us Târgu-Mureş a obţinut calificarea în Elite Round a UEFA Futsal Cup, în primele 16 echipe din Europa. În turneul grupei 5 din Main Round, care s-a disputat în Sala Sporturilor din Târgu-Mureş, campioana României, a învins în prima etapă cu 4-1 campioana Croaţiei, MNK Split, apoi cu 7-1 campioana Finlandei, Ilves Tampere. În cel de-al doilea meci, după golurile lui Szocs (min. 8), Ignat (10, 34 şi 37), Fl. Matei (11), C. Matei (28), respectiv Torvinen (27), scorul era 6-1 şi mureşenii mai aveau nevoie de un singur gol pentru a trece pe primul loc în grupă. Acesta oferă un avantaj la tragerea la sorţi în faza următoare a competiţiei. Italienii de la Marca Futsal, una din echipele favorite la câştigarea trofeului, au obţinut la rândul lor victoria cu 4-1 cu croaţii şi cu 6-0 în faţa finlandezilor. Portarul brazilian al gazdelor, Carlao, după ce şi-a salvat echipa în mai multe situaţii grele, a ieşit la atac. A şi reuşit să în­scrie în ultimul minut al meciului, spre deliciul suporterilor.

Cu acelaşi număr de puncte şi golaveraj egal, City’us era lideră datorită unui gol în plus înscris. Italienii au deschis

Şi la atac!

acum şi la Târgu-Mureş

La post, fiţi gata! scorul prin Bertoni, în minutul 9, dar gazdele au revenit imediat şi au egalat prin Ignat, în acelaşi minut. Bertoni a recidivat însă în minutul 14 şi Carlao „n-a avut astâmpăr”.

Deşi era încă prima repriză, pentru a obţine egalarea acesta a pornit din nou în ofensivă. O minge recuperată de adversari l-a prins departe de linia porţii şi conaţionalul său de la echipa italiană, Pinto l-a „executat” şi scorul a devenit 3-1. Înainte de pauză, campioana României a redus diferenţa prin Csoma şi totul era posibil. Repriza secundă a fost deosebit de dârză, dar fără goluri. Exasperat de ratările coechipierilor, Carlao a stat majoritatea timpului în terenul advers, creând superioritate. Dar mingea a refuzat să intre în poartă. Până la urmă tot a intrat, încă de două ori, dar tot în plasa porţii lui Carlao. S-a făcut 4-2 pentru italieni cu o fază la indigo, în penultimul minut.

De această dată, acelaşi Bertoni l-a lobat pe Carlao, realizând tripla. Să fie cu vârf şi îndesat, în ultimul minut, mureşenii au mai fost învinşi o dată pe contraatac, de această dată prin Wilhelm. În ciuda înfrângerii, ambele formaţii s-au bucurat la final. (MV)

Duminică dimineaţa, în atmosfera Plazza Society Cafe, a avut loc primul „style teasing” din Târgu-Mureş. Nicolas Vartan, consultant în imagine personală. Şampanie, fois gras şi macarones au însoţit prezentarea programului de consultanţă în imagine a lui Nicolas.

Participanţii au aflat de la expert principalele linii directoare care pot duce la o imagine de sine în concordanţă cu mesajul pe care doresc să-l transmită. „Impactul imaginii în comunicare este colosal. Înainte de a avea ocazia să deschidem gura şi să rostim primul cuvânt, imaginea noastră” a vorbit”şi a transmis deja 55% din ceea ce doream să comunicăm.

Acest limbaj silenţios este înţeles de fie­ care interlocutor, el fiind instinctiv şi comun tuturor indivizilor. El funcţionează conform stereotipiilor sociale, psihomorfologice, fizionomice, etc. Noi toţi

ne simţim stânjeniţi şi nesiguri, atunci când imaginea noastră nu ne reprezintă aspiraţiile şi nu corespunde eu-lui profund, personalităţii noastre. Aţi resimţit, desigur, cu toţii, starea de disconfort, sau chiar de repulsie, stând de vorbă cu cineva, fără să puteţi preciza cauza exactă.

Aceasta se întâmplă deoarece cortexul nostru primeşte informaţii contradictorii, prin care discursul persoanei este infirmat de discursul non-verbal al aparenţei.

Valoare adăugată sau dedusă, imaginea susţine şi amplifică impactul comunicării dumneavoastre verbale”, a spus Nicolas Vartan. Astfel, ceea ce se urmăreşte este concordanţa discursului verbal cu felul în care arătăm, cu imaginea pe care o afişăm. Programul este structurat în mai multe şedinţe, în funcţie de necesităţile personale ale fiecăruia.

Sanda VIŢELAR

www.ziaruldemures.ro

banii n-au miros

dar trag la culoare

Megheşan: „Avem nevoie de finanţări pentru dezvoltarea comunei” A început în urmă cu şapte ani modernizarea comunei. A realizat proiectele cerute de locuitorii din Ogra cât timp partidul din care face parte se afla la guvernare. Acum nu înţelege de ce proiecte declarate eligibile nu au primit finanţare de la Bucureşti. Aşa că aşteaptă o schimbare pentru a putea continua dezvoltarea comunei. Mai multe în interviul următor cu primarul Ioan Megheşan.

Reporter: Cum se prezintă comuna după două mandate ale primarului Ioan Megheşan?

Ioan Megheşan: Răspunsul este cu două tăişuri. Pozitiv este faptul că am realizat anumite proiecte din primul mandat de până în 2008, atunci când am avut şi sprijin guvernamental. Aceste realizări ies în evidenţă mai ales că în Ogra, anterior mandatelor mele, nu s-a mişcat nimic. Am găsit practic o comună fără nicio investiţie, nedezvoltată economic şi sărăcită. Dacă şi înainte s-ar fi realizat câte ceva, comuna noastră ar fi fost mult mai dezvoltată în acest moment, mai avansată economică şi social.

Cealaltă latură este faptul că, în ultimii ani nu mai primit finanţare pentru proiectele noas-

tre. Noi am vrut să continuăm dezvoltarea comunei şi în acest mandat dar nu am avut sprijin de la guvern. Este vorba aici de pro­ iectul integrat ce priveşte asfaltarea şi canalizarea din Ogra, care nu a primit finanţare deşi a fost declarat eligibil. Pe de altă parte nici şcoala din localitatea Ogra nu a fost finalizată, deşi fusese construită anterior mai bine de jumătate. Cam asta este ceea ce mă nemulţumeşte.

Reporter: Care sunt totuşi aceste puncte pozitive?

Ioan Megheşan: În primul rând am reuşit să construim podul peste râul Mureş ce leagă Ogra de celelalte sate aparţinătoare. Oamenii nu mai trebuie să treacă apa în condiţii de ev mediu acum. Am reuşit să facem alimentarea cu apă potabilă a localităţii Ogra, astfel încât oamenii să poate trăi în condiţii mai bune.

Un alt punct important în viaţa comunităţii a fost şi deschiderea punctului CFR Ogra după mai bine de 60 de ani în care locuitorii comunei au trebuit să facă naveta 8-10 km la Sânpaul. Am reuşit să reabilităm clădirea în care funcţionează Primăria şi Căminul Cultural pentru a asigura o administraţie locală

performantă. Am achiziţionat un buldoexcavator pentru diferite lucrări utilitare din comună şi în special pentru branşarea oamenilor la reţaua de apă curentă. Dacă până în 2004 sistemul de iluminat public nu a fost modernizat, am reuşit reabilitatea lui, inclusiv extinderea reţelei în cartierul rromilor. Am mai reuşit construirea unui nou sediu pentru şcoala din Ogra care din păcate a rămas la stadiul din 2008 datorită sufinanţării guvernamentale. Tot în domeniul învăţământului am amenajat un sediu nou pentru grădiniţa din sat deasupra dinspensarului din comună. În plus am primit două microbuze pentru transportul şcolar al elevilor care au domiciliul departe de şcoală. Nu în ultimul rând am reuşit amenajarea centrului comunei, unde am amplasat un bust al poetului Mihai Eminescu şi un monument al eroilor căzuţi în slujba patriei.

Reporter: Ce aţi reuşit în ultimul mandat?

Ioan Megheşan: În actualul mandat, ce se va încheia în vara anului viitor, am încercat să ne descurcăm cât mai bine cu resursele proprii ale comunei. Asta pentru că finanţările guvernamentale au uitat să mai apară şi pe

Eu nu înţeleg cum vor guvernaţii să se ia bacul când mie de trei ani nu mi-au dat nici un ban pentru noua şcoală?

plaiurile noastre. Totuşi, prin forţele pro­ prii, am reuşit să montăm parapeţii podului de peste Mureş după trei ani de la darea în folosinţă a sa. O altă realizare a fost şi construirea unei băi comunale în cartierul de rromi, amenajarea terenului de fotbal prin construirea unor vestiare şi alte utilităţi necesare competiţiilor sportive. Mai recent, pentru toate cultele din comună, am reuşit construirea unei capele mortuare care în acest moment se află în stadiul de finisare. Plus un pod în satul Vaideiu în locul cunoscut de oameni drept la Grochile.

Reporter: Vorbeaţi de lipsa finanţărilor pentru proiectele comunei. Care este în opinia dumneavoastră motivul acestui fapt?

Ioan Megheşan: Singurul motiv pe carel văd în acest moment este culoarea mea politică, neaflată, se pare, pe gustul actua­ lilor guvernanţi. Nu pot să cred că totul este normal, având în vedere că în alte comune s-au început în aceşti trei ani lucrări de construcţie care au fost luate de la zero şi finalizate. Cel mai bun exemplu este corpul nou de şcoală din localitatea Ogra, care nu a primit timp de trei ani niciun ban deşi a fost realizat mai bine de jumătate. În alte comune s-au început de la zero astfel de lucrări şi s-au finalizat sau vor fi terminate în perioada următoare. Acolo unde bineînţeles primarii erau în partidele aflate la guvernare. Aşa am păţit şi cu reabilitarea celor două clădiri de şcoală din comună şi cu finalizarea lucrărilor la podul de peste Mureş.

Totuşi cea mai mare durere a mea este lipsa finanţărilor pentru infrastructura din comună: introducerea reţelei de canalizare şi asfaltarea străzilor comunale. Noi am cheltuit bani pentru a face proiecte şi studii cât mai bune şi după trei ani de la depunere, deşi a fost declarate eligibile, nu am primit finanţările necesare. Cred că toată lumea înţelege că avem un caz de discriminare.

Nici pentru întreţinerea drumurilor comunale nu ne lăudăm cu prea multe ajutoare de la Bucureşti şi din această cauză a trebuit să facem totul din bani locali. Sper că oamenii sunt mulţumiţi.

Ioan Megheşan primarul comunei Ogra vrea să se dea finanţări fără criterii politice

Şefu, să ştiţi că eu fac tot ce este omeneşte posibil!

A consemnat Ionel ALBU

Deci zici că avem asigurată zona Luduşului. Toţi sunt cu mine indiferent de culoarea politică. Asta înseamnă că Cipri nu va lua nici un vot?

Prefectul Marius Paşcan nu ratează nicio ocazie pentru a-şi face campanie electorală. Poate poate cresc în sondajele pentru CJ Mureş

Liviule, spune cine te deranjează, că îl rezolv eu: imediat îi pun cătuşele şi primeşte şi câteva ghionturi!

Plecaţi mă de aici cu aparatele voastre că imediat îl asmut pe buldogu sereist de Valentin pe voi. Ce credeţi voi că faceţi!

Liviu Todoran şi Valentin Bretfelean doi oameni care iau legea în serios... câteodată la modul extrem

mihoc are “hic et Hoc”

UNIDRAMA de a juca frumos teatru Tot se vorbeşte de Târgu Mureş ca fiind un spaţiu multicultural, în care culturile se împletesc armonios. Avem învăţământ artistic, medical, Teatru Naţional, cu secţii română şi maghiară, iar produsul finit al acestora vine să îmbogăţească multiculturalitatea noastră pe care tot o lăudăm.

Teoretic sună frumos, dar practic lucrurile oare stau tot aşa? Deja la UMF au început să se tulbure apele, de când cu Mister Mary Poppins, cel în halat alb şi cu umbrelă care tot bântuie prin Târgu Mureş în căutarea dreptăţii. Dacă medi­ cina simte în ceafă vântul rece al scindării, salvarea poate veni prin cea de a doua componentă importantă a urbei, prin teatru. Dacă la Yorick Studio, concilierea culturală româno-maghiară este una binecunoscută, spectacolul 20/ 20 fiind relevant în această privinţă, nici în celelalte spaţii culturale alternative, lucrurile nu se lasă mai prejos. Chiar vecinii de la etaj, cei de la Teatru 74, vin cu proiecte interesante care să unească şi nu să dezbine, să despartă, aşa cum fac cei din mocirla politicului cu alegătorii.

Fac ce fac şi tot la Rudolf Hess ajung. Ce să-i fac dacă alţii în materie de sinucideri, folosesc dramele altora cu milioane de figuranţi

UNIDRAMA şi teatrul de calitate

Şi aşa ajungem la festivalul UNIDRAMA, care în această săptămână îşi trăieşte episodul cu numărul 6. Timp de 5 zile, monodrama va pune stăpânire pe cele 3 locaţii ale festivaluilui, Teatru 74, Yorick Studio şi Teatrul Ariel.

Oferta nu este deloc de neglijat, 8 producţii teatrale, printre care şi o premieră, protagonişti fiind atât truditori pe tărâmul teatrului mureşean, cât şi oaspeţi de seamă de la Sibiu

Cei care au speriat spaţiul multicultural mureşean cu drame frumoase despre prezentul tot mai urât

(Teatrul Naţional „Radu Stanca) şi Bucureşti (Teatrul Luni de la Green Hours, Teatrul pentru puţini şi Teatrul Act). Chiar din debutul festivalului, miercuri, 5 octombrie, premianţii HOP, vor deschide UNIDRAMA 2011, printre care se numără şi Alexandra Pâzgu ( scenariu The H(eden) Garden) şi Andy Gherghe, vechi şi frumoase cunoştinţe ale Teatrului 74. Dacă tot am început cu prezentările, să-i amintim pe toţi participaţii la ediţia din acest an, astfel, joi, 6 octombrie, vor urca pe scena T 74, Diana Fufezan („Oscar şi buni şi Roz”, de Eric Emmanuel Schmitt), Nicu Mihoc ( „Hess” de Alina Nelega ) la Ariel, şi Katia Pascariu („Copii răi” de Mihaela Michailov) tot la T 74 Vineri, este rândul lui Aba Sebestyen să urce pe scena Teatrului 74, în spectacolul „A Ter” ( Spaţiu), urmat apoi de premiera cu „Bye, Bye, Amerika”, de Carmen Dominte în regia lui Laurenţiu Blaga. Dacă la alţii sâmbăta e liber, la UNIDRAMA se munceşte frumos, „Infanta” de Saviana Stănescu cu Adriana Bordeanu în prim plan va monopoliza penultima zi a festivalului. În cele din urmă, ziua de duminică îl aduce în Bastionul Măcelarilor pe Marcel Iureş, care ne va face o incursiune în universul lui Creangă, cu ajutorul lui Ivan Turbincă, pe indicaţiile regizorale ale lui Alexandru Dabija. Monodrame sunt, care aşteaptă să fie savurate de publicul spectator în această săptămână. De restul dramelor sociale şi politice , se vor ocupa în continuare alţii, pe care îi ştiţi foarte bine.

Stereodrama !

Anii de liceu, recuperaţi pe băncile facultăţii După ce Puterea la băgat la înaintare pe Da­ niel Funeriu să salveze învăţământul românesc, cu mult comentata Lege a Educaţiei, iată că asistăm la un nou episod, cu ingeniozitatea pur românească în prim plan.

Dacă puterea vine cu soluţii înghesuite cu forţa în legea educaţiei, nici opoziţia nu se lasă mai prejos, că doar nu s-a rezumat doar la tot felul de acuze pe la Antena 3 sau Realitatea TV. Cum bacalaureatul s-a dovedit o pălărie prea mare pentru mulţi liceeni, şi procentul de promovabilitate a bătut recordul negativ al perioadei postdecembriste, hop şi parlamentarii opoziţiei vin cu o soluţie miraculoasă, în sprijinul celor care au fost declaraţi respinşi la examenul de bac. Şi aşa, trei parlamentari se sfătuiră şi apoi întocmiră un proiect de lege prin care acordă dreptul tuturor absolvenţilor care nu au obţinut notă de trecere la toate probele, dar au înregistrat o medie de minimum şapte, să se înscrie încă din această toamnă în universitatea la care doresc. În acest fel, până la bacalaureatul de anul viitor, elevii vor beneficia de

un an pregătitor. După parcurgerea acestei etape, elevii vor da din nou bacalaureatul, iar în caz de reuşită vor avea echivalate creditele de studiu trecând astfel direct în anul II. Să vezi şi să nu crezi, de am ajuns să propunem legi pentru cei care nu reuşesc să treacă peste examenul maturităţii celor 12 ani de studiu, şi să le facilităm şi accesul către învăţământul superior, să recupereze timpul şi studiul pierdut într-un an, şi să mai şi acceadă direct în anul doi de facultate. Ciudat este faptul că propunerea cu pricina vine din partea unui fost ministru al educaţiei, şi nu putem trage decât o concluzie, ori sunt într-un hal fără de hal de nu mai au cu ce ieşi în faţă decât cu asemenea propuneri, sau chiar sunt atât de penibili că nici ei nu realizează. Mai rămâne să conducem maşini la 10 ani şi luăm carnetul când se va putea, să accedem pe funcţii de conducere şi recuperăm cumva cu studiile, sau mai grav, lucru care deja s-a şi întâmplat, să intrăm în UE, şi apoi să recuperăm costurile mulţi ani de acum înainte.

Licean fiind, facultăţi cutreieram !

Şi eu sunt de profesie profesor de fizică, dar cu teorie vitezei lui Andronescu de a sări din liceu direct la facultate nu sunt de acord.

Viteza ameţitoare a finalizării studiilor liceale, nouă dilemă a conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş

HIRSCHMANN ROMANIA Părintele stareţ mi-a zis să-i fac o poză când vorbeşte. Dar nu mi-a arătat şi cum funcţionează şmecheria asta.

Degeaba noutăţile tehnologiei au ajuns şi în rândul sihaştrilor, dacă nu e şi cine să le dezvăluie din tainele ei

Angajează OPERATOARE LA CONFECTIONAREA CABLAJELOR AUTO Cerinte: Minim 8 clase

Experienta in munca (nu obligatoriu in domeniu)

Abilitatea de a invata lucruri noi, indemanare.

Responsabilitati: Realizarea planului de productie prin respectarea instructiunilor de lucru si cerintelor de calitate impuse de client.

Beneficii: transport gratuit, tichete de masa, bonusuri lunare de performanata, posibilitati de calificare in meserie.

Persoanele selectate vor fi contactate telefonic pentru interviu.

Asteptam Cv-urile / Cererile de angajare la sediul companiei in Parcul Industrial Mures Chirileu Nr. 1/A (langa Vidrasau) sau prin e-mail: htm.office@hirschmann-automotive.com fax: 0265. 433. 640 Pentru informatii suplimentare: 0265.207.309 www.hirschmann-automotive.com

mi s-a pus pata pe misa

Afacerea lemnul continuă

Dacă acum două săptămâni au fost prinse 11 autovehicule care transportau materialul lemnos pe raza localităţilor Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti, săptămâna trecută lucrătorii Secţiei de Poliţie Rurală Luduş împreună cu reprezentanţi ai Ocolului Silvic Luduş au depistat un bărbat în vârstă de 47 ani, din comuna Bichiş, judeţul Mureş, care a tăiat un număr de 25 arbori esenţă carpen în volum total de 13,411 mc, din pădurea unei localnice. Aşa că omul s-a ales cu dosar penal şi fără arborii tăiaţi, care au rămas în custodia localnicei vătămate. Nu a fost singurul caz de săptămâna trecută în care poliţiştii s-au confruntat cu probleme lemnelor din pădure.

Poliţiştii din cadrul Biroului de Ordine Publică de la Poliţia municipiului Reghin au identificat în trafic pe strada Dealul Brezii, din municipiul Reghin, un atelaj hipo, condus de un bărbat de 41 ani, cu domiciliul în comuna Ibăneşti, şi care transporta cherestea răşinoasă, fără documente legale de provenienţă a materialului lemnos. Bărbatul a fost sancţionat contravenţional şi a rămas fără canitatea de cherestea răşinoasă, care a fost lăsată în custodia Ocolului Silvic Reghin.

Banul, aurul şi furtul la menaj

Aurul e ochiul dracului. Şi oricât ai fi de cinstit, când îl ai sub ochi parcă te îndeamnă Michiduţă să-ţi întinzi mâna după el. Aşa a păţit o femeie în vârstă de 33 de ani din Gorneşti. A ales să facă menaj cu dublu interes: să primească un salar cinstit şi unul pe care să şi-l asigure ea din bunurile găsite prin casă. A sustras un telefon. 1700 lei şi 60 de g de aur, deja amanetate pe la două case de amanet din Târgu Mureş şi una din Reghin.

Poliţiştii au ajuns la concluzia că femeia a sustras bunurile pe timpul când se afla în locuinţa părţii vătămate unde făcea menajul, din verificările efectuate stabilindu-se că aceeaşi femeie a mai comis alte două furturi de la persoane la care efectua menajul, valoarea prejudiciului cifrându-se la 4.700 lei. Femeia este cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

În România se fură orice

Un furt mai puţin obişnuit în rândul hoţilor s-a petrecut săptămâna trecută în Târgu Mureş.

Dacă de obicei se fură bani, doi puştani de 15 respectiv 16 ani au ales să vadă cum e să furi, sustrăgând o geantă care conţinea echipament sportiv, din zona pieţei agroalimentare de pe str. Belşugului. Nu au ajuns prea departe pentru că poliţia a reuşit să-i identifice şi să-i prindă, dar şi să recupereze geanta furată. Acum sunt cercetaţi în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

MISA începe anul şcolar pentru proaspeţii yoghini Adepţii Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), mişcarea condusă de Gregorian Bivolaru, au început o nouă campanie de recrutare în Târgu Mureş.

Au împânzit afişe prin oraş pentru a răspândi vestea că începe un nou an şcolar de yoga, oferind celor interesaţi o lună de gratuitate. Asta dacă cursurile se modelează pe măsura aşteptărilor pe care le au fiecare. Deci, dacă nu staţi bine cu sănătatea, v-aţi plictisit de pastile şi aţi vrea să încercaţi tehnici noi de a pătrunde misterele Universului, soluţia este oferită de yoga-porno, în noul an şcolar oferit de MISA lui Guru Bivolaru. Pentru că acolo ţi se promite că vei practica yoga şi te vei transforma. În ce, nu se ştie.

Dar se află la curs. Pentru că „prin yoga obţii cu uşurinţă o stare de sănătate bună, eliminarea oboselii şi a stresului, vindecarea feluritelor afecţiuni pe cale naturală, o stare plenară de bucurie, o voinţă mult mărită”. Nu în ultimul rând veţi învăţa ce înseamnă să faci şi cum să faci sex de la profesori cu experienţă, pentru că prin yoga practicată de MISA te trezeşti şi aprofundezi „abilitatea de a controla funcţiile sexuale prin continenţă amoroasă, aspiraţia spre desăvârşirea fiinţei pe multiple planuri”. Nici site-ul MISA, yogaesoteric.net, nu se lasă mai prejos la capitolul „Poziţii sexuale”, pe care îl puteţi accesa ca să vă convingeţi câte şi mai câte se pot învăţa la şcoala de yoga. Şi asta nu este tot. Prin fluturaşii care au împânzit oraşul, yoghinii lui Bivolaru promit şi manuale, ca la şcoală. Vor oferi cursuri tipărite, în care sunt integrate felurite modalităţi de tratament naturist, dar şi să prezinte unele tehnici secrete de dezvoltare psihosomatică armonioasă.

Nu în ultimul rând ţin să-şi asigure potenţialii elevi că participând o lună de zile gratuit la aceste cursuri se vor putea convinge singuri că furibunda campanie a mass media în România împotriva acestei şcoli de yoga este o minciună gogonată. Vineri seara a sunat clopoţelul pentru boboceii care s-au înscris în anul şcolar yoga. Însă înscrierile nu s-au terminat ci durează până în decembrie. Catalogul cursanţilor de yoga din anul I se va striga săptămânal, în ziua de joi, de la ora 19.00, la str. Principală nr 76 din Sângeorgiu de Mureş.

Dragi prieteni sper că nu o să mă taxaţi prea mult în campanie. Ela ce spionezi tu acolo...jurnalistă mică şi rea ce eşti

Yoghin de şcoală nouă Cornele lasă periajele că eu îs deja arvunit pentru campanie

Cornel Brişcaru un posibil candidat la primărie s-a dat bine pe lângă presa mureşeană. Stie el de ce

ţiţi im a s e e n te ăd niş ar i s mai r vo iet nu Nu propr Cică e. . l i e u bn d ept se acc grati

ean Bel erge ă M im ma a cu ă m cu r eab r mic t e ? rea ia t laţ sarda şim o z i an reu e şi m ntru i treb e c m î i i În ă ţ pa ac cev işte s n

Doi angajaţi ai Primăriei Târgu Mureş, Ovidiu Moldovan şi Dorin Belean se consultă întotdeauna când e vorba de interesul privat...pardon public

ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţia, dragă! Îţi scriu în pauza de masă, că amu la noi, la ţară e tare mult de lucru!

De fapt ştii cum e! Că doar ai crescut şi tu aici, printre luncile astea, sub Gorgana plină de frunze aurii, ascultând trilul păsărilor şi vocile vecinilor care trudesc pe câmp, prin vie, sau prin livezi, dar nu uită să facă haz de necaz. Cântă, fac glume, de răsună valea de râsetele lor!

Draga mea Letiţie, vreau să-ţi povestesc o întâmplare ce m-a pus pe gânduri. Ştii că de felul meu sunt o fire mai visătoare, mai filozofez şi uneori fac o dramă în toată regula dintr-o întâmplare banală. Ca asta de zilele trecute, de pildă. M-am dus pe la oraş, la firma lui Gicu, nu mai ştiu ce acte trebuia să predau la secretariat, no, dar nu de asta e vorba acum. Ştii cum e în ziua de azi, peste tot se caută forţa de muncă tânără. Ăştia cu capul în nori, mai pot fi duşi cu zăhărelul. Îi ţii acolo două-trei luni, pe câteva parale, apoi găseşti o scuză şi îi schimbi cu alţii. Economie de piaţă. No. Dar să revin la oile noastre.

Cum stau eu acolo, aşteptând să facă nişte xerox domnişoara, vine o femeie cu o plasă imensă de rafie într-o mână şi cu o legătură mare de mărar uscat în cealaltă. Nu-i frumos ce zic acum, dar avea nişte lentile pe ochi, din alea groase ca fundul de borcan.

Se uită cu severitatea celui care nici nu vede prea bine, nici nu

ştie excat unde are de mers, dar vrea să pară hotărât, că doar n-a venit în vizită de curtoazie. Are o treabă. Îl ocheşte pe unul dintre băieţii de acolo: „Pot să vorbesc cu dumneavoastră?” Şi la răspunsul afirmativ al celui întrebat, şi-a dat drumul ca o mitralieră. „Se dau salariile?” (Nu) ”Nu?” (Nu.) „Şi de ce stă atunci lumea la coadă?” (Au treabă.) „Dar nu trebuia să se dea salariile pe 15?” (Nu. Se dau pe 20). „Şi eu din ce trăiesc până pe 20?” a mai întrebat intrigată. Cum se agita pe acolo mirosul de mărar şi cimbru în amestec cu parfumul târgaşului din plasă a umplut până la saturaţie mica încăpere. Tinerii chicoteau, izbucnând în hohote aflând că femeia se intersa de fapt de salariul lui bărbatu-său!

Un altul, ordonat, modest şi cu slugărnicia tipică, vremurilor de mult apuse, pe care credeam că le-am depăşit de mult, dar m-am înşelat, vine şi el spre birouri. Salută respectuos. „Sănătate, sănătate” şi mai face câte un pas, repetând salutul la văzul fiecărui angajat întâlnit în cale. Şi la dus şi la întors. Îşi căuta de lucru, bietul om.

Timorat, priceput în cine ştie ce meserie ce nu o mai poate parctica din lipsă de producţie, din lipsă de fabrici şi uzine.

Vai de capul lui! Şi tinerii râd de se prăpădesc! Generaţia de sacrificiu. Nu înţeleg cum de nu pot ţine pasul cu vremurile?

Atât de tare au fost bătuţi în cap cu teoriile socialiste încât nu mai sunt capabili să mişte un deget fără să primească indicaţii preţioase? Sunt luaţi la „mişto” şi dacă salută respectuos, fără să mai zică şi altceva. Ferească sfântul să încerce să explice ceva, că atunci chiar ajung de batjocură! Şi de aici am început eu să filozofez. Îl vedeam pe om necăjit.

Avea aerul unui om care ştia de pe vremuri că „tovarăşu inginer e atotputernic”, ar fi zis chiar dumnezeu, dar numai în gând, ca să nu fie considerat bisericos, că nu dă bine cu carnetul de partid. Nici cu partidul nu era mare prieten. A crezut la început, dar s-a convins pe parcurs că mai mare hoţie decât fac ăştia, mai rar. Şi totuşi s-a descurcat. Apoi cu revoluţia

Din jurnalul unei barmaniţe Dimineţile sunt poate un pic mai răcoroase decât serile de sfârşit de septembrie, început de octombrie. „Wake me up, when september ends”, cânta Green Day azi dimineaţă când îmi beam cafeaua. Am început încă o zi, poate ultima pe terasă.

Nu ştiu până când e voie să ţinem terasele deschise? E vreo lege în acest sens ori trebuie să rezist până cade bruma?

Studenţii încă nu ne-au descoperit, rar vine câte unul la o cafea. Ce e atât de greu să ocoleşti clădirea ca să ajungi la terasă? „Lasă că se învaţă ei, peste câteva luni vor defila aici de parcă ei ar fi găurit macaroanele”, aşa ceva a zis patronul. Se încuraja de unul singur. Om trăi şi om vedea!

Dimineaţa e plictiseală pe aici. Seara în schimb se cântă de mama focului! În sală. Orice, în afară de manele! Nu lasă patronul, din fericire, că mi-aş fi luat tălpăşiţa de trebuia să suport tânguielile pe versuri albe ale vocilor de aur! De ce au ăştia vocea răguşită, necizelată? Sunt unele mici excepţii, de minune, dar majoritatea sună ca nişte butoaie hodoro­ gite! Probabil o fi auzit sunetele scoase din butoi, tipul care a făcut descrierea de mai sus, că prea zicea cu foc! Aşa de tare

era pornit în explicaţii că la un moment dat a măturat dintr-o mişcare paharul cu bere de pe masă. Nu s-a spart mimic, că paharul a aterizat pe scaun, dar am avut de şters după el. Se scuza omul, dar asta e. „Supărat, supărat sunt Doamne, supărat iară”...i-a fredonat colegul, promanelist, ca să fiarbă celălalt şi mai tare.

Malefici mai sunt oamenii de azi! Gata cu siesta. Uite că vine un grup de boboci.

Oare cum de ne-au găsit?

Una mică

Potera pe urma chiulangiilor Armata funerară a învăţământului de­ clan­şează o ofensivă puternică împotriva chiulangiilor. În urma dezastrului de la bac, ministrul făr-de-bac şi-a dat seama că o mare parte a eşecului o are absenţele elevilor de la ore. La Papiu anul trecut de exemplu au fost în jur de 60.000 de absenţe la clasele liceale, însumând o medie de aproximativ 37 de absenţe per elev. Ministerul ameninţă cu raiduri poliţieneşti prin crâşmele din apropierea

şcolilor, în timp ce proprietarii le arată elevilor pe undă să iasă dacă vine Garcea. De asemenea elevii chiulangii vor fi combătuţi şi cu ajutorul mass-mediei, dacă stau eu, elev, şi beau o cafea şi fumez o ţigară în bar, deşi am test la mate, vine nenea ziaristu sau domnu ca­ meraman să mă deie-n ziar, respectiv pe sticlă. Un fel de „uite-mă, mamă”. Bravo, domn Funeriu, în loc de reformă, pune-le cătuşele la elevi.

părea că în sfârşit va avea şi libertate şi ce tot ce-şi dorea. S-a înşelat. Încă nu e bătrân, ar putea lucra, are experienţă, dar unde să meargă? Părul alb nu e la modă. Dacă ar avea obrajii bucălaţi, roşii ca para focului, ca să fie confundat cu „Ha-haha-ha”, (Moş Crăciun), poate că l-ar angaja cineva. Da aşa? „Sănătate, sănătate!”...şi pleacă. E trist, Letiţia mea dragă!

Ce să mai zicem de neamurile din Jucu. Vor rămâne şomeri de sărbători. Dacă tot am pomenit de Moş Crăciun, ce cadou o să le aducă!

No, te las Letiţia mea dragă, merg să mai ajut şi eu la strâns cucuruz, că la iarnă ne prinde bine un pic de mămăligă cu brânză de burduf şi cu o ţâră de smântână! Ce zici?

Te sărută, prietena ta, Raveca

Pacientul român Cei care muncesc în sistemul sanitar din România s-au gândit că odată cu venirea unui alt ministru la Sănătate vor simţi o schimbare. În bine, normal. Sincer, eu spuneam încă de la plecarea lui Cseke Attila că sistemul funcţionează la noi în România, cu sau fără ministru. Şi spuneam asta pentru că, mie îmi era foarte limpede, că la mo­ dul în care decurg lucrurile prin spitalele noastre nu este nevoie de un şef. Adică, să mă explic şi mai bine. Răul apare de obicei atunci când nu este cineva care să coordoneze un sistem sau dacă este condus de cineva incompetent. Iar la noi aşa pare. Că sistemul sanitar românesc nu este condus de nimeni. Poate să-mi spună mie oricine orice, că sunt critic, că nu acord nicio şansă proaspătului ministru, dar eu unul nu mai am răbdare. Ştiu că se mai face şi performanţă în lumea medicală, dar din păcate, intervenţiile reuşite încep să devină excepţie din cauza lipsurilor şi a deficienţelor din medicina românească.

Eu nu pot să concep şi nici nu-mi vine să consider că suntem în Uniunea Europeană, atâta timp cât mergi într-un spital din România, cu o urgenţă şi te trezeşti că nu sunt medici de gardă, că singurul care ar putea să-ţi acorde asistenţă medicală, ori este plecat să rezolve nu ştiu ce treburi administrative pentru spital, ori este în sala de operaţie şi nu are un înlocuitor, care să preia pacienţii. S-a întâmplat nu demult, într-un spital chiar de la noi din Târgu Mureş, unde o mamă stătea cu copilul chircit de dureri abdominale, pe holul unităţii spitaliceşti şi nu era doctor să-l vadă, pentru că cel care era de gardă avea o intervenţie. Păi ce dracu se întâmplă dacă se nimeresc vreo 3-4 copii la urgenţă cu diverse pro­ bleme de sănătate? Cine-i va băga în seamă? Dezastru. Şi în tot acest context, noi nu vedem nicio măsură clară. Nimic care să ne dea speranţe că

lucrurile vor intra pe un făgaş normal. Eu spun că Ministerul Sănătăţii ar trebui preluat de voluntari, pentru că probabil, voluntarii s-ar implica mult mai mult în rezolvarea problemelor. Pentru că se vede bine treaba, pe cei implicaţi în sistem, de la care avem aşteptări, nu prea se dau peste cap.

Ori nu pot, ori nu sunt lăsaţi. Eu spun că mai bine ar fi să ne lase de tot în pace. În încheiere mai am o veste proastă. Din zvonuri, care sper să nu se confirme, am aflat că pentru judeţul Mureş nu vor fi alocate fonduri pentru realizarea screeningului de cancer de sân şi col, în condiţiile în care la noi la Tîrgu Mureş există un centru pregătit cu aparatură de ultimă generaţie pentru aşa ceva.

Aici nu pot să nu remarc faptul că în mandatul fostului ministru, pe care l-am tot criticat, care nici acum nu-mi este mai drag, s-au alocat ceva bani pentru judeţul Mureş. Domnule Ritli, vă aşteptăm şi pe dumneavoastră la Tîrgu Mureş să mai tăiaţi nişte panglici.

Dr. Mengele

asfaltul a crăpat de ciudă

Spital de prim rang cu parcare de Ev Mediu

Avem nevoie de o regulă politică nouă Acum exact un an, avertizam asupra unui nărav al actualei puteri care riscă să provoace daune incomensurabile viitorului regim politic, oricare ar fi el, prin utilizarea unei strategii pe cât de perfide, pe atât de eficiente pentru Boc & comp. E vorba de demararea a zeci şi zeci de proiecte, unele de mare anvergură, care presupun costuri uriaşe, şi se întind pe mai mulţi ani, dar banii necesari nu sunt achitaţi în timpul mandatului actual, ci în cele care urmează. Altfel spus, PDL dă tot mai frecvent startul unor mari investiţii de stat, care să fie finalizate într-o anume măsură până la momentul alegerilor, pentru a se putea face tapaj electoral pe tema eficienţei guvernării portocalii, dar de plătit, se va plăti abia după 2012 încolo. La fel cum tot în viitorul mandat se va plăti şi grosul datoriei externe a României, contractată de guvernul Boc în ultimii doi ani.

Teoretic, e posibil ca după 2012 să guverneze tot actuala putere şi să tragă, tot ea, ponoasele proiectelor populiste demarate în ultima vreme. Mult mai probabil e, însă, că va veni la putere o nouă forţă politică şi care se va trezi obligată să deconteze lucrări de care nu o leagă absolut nimic. Unele de-a dreptul sfidătoare sau fanteziste.

Când au venit la putere, în 2004, pedeliştii şi liberalii au găsit visteria plină şi o ţară fără datorii, pentru că guvernarea pesedistă se îngrijise atent de viitor. Anul următor, însă, cine va veni, va găsi doar holdele pârjolite şi fântânile otrăvite, ca să mă exprim ca în cartea de istorie. Tocmai de aceea, poate nu ar fi rău să se introducă o regulă nouă, aceea ca niciun regim politic că nu antameze proiecte majore de investiţii care să depăşească, din punct de vedere al termenului de execuţie, durata mandatului politic obţinut în alegeri. Iar acolo unde, totuşi, nu se poate evita această depăşire, să se obţină acordul parlamentului mai înaintea demarării lucrărilor, pentru a se da, în acest fel, şi opoziţiei posibilitatea de a avea un cuvânt de spus în legătură cu subiecte care o pot viza în mod direct, la un moment dat. În felul acesta, s-ar evita şi neplăcutele probleme legate de întreruperea cu scandal a lucrărilor dubioase, după schimbarea regimului politic, de declanşarea unor anchete, de acuzaţii de furt la adresa multinaţionalelor şamd.

(Dan Ioan Popescu)

Parcarea spitalului arată ca după bombardament Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş este unul dintre cele mai apreciate centre medicale din România. De fapt este un spital cât se poate de regional, unde oamenii vin din toată ţara să se trateze.

Medici specialişti, aparatura performantă şi mai ales un bun simţ ardelenesc îi atrag pe cei din alte zone să vină aici. Totuşi, la poarta de intrare a instituţiei găsim nişte condiţii de Ev Mediu. Parcarea destinată pacienţilor şi aparţinătorilor arată ca după bombardament. Gropi, mizerie, îngrămădeală. O atmosferă mai balcanică decât cea din Capitală. De unde vine această lipsă de interes pentru pacienţi nu putem să înţelegem.

Doar simpla amenajare a respectivului spaţiu prin asfaltare nu ar secătui bugetul nimănui. Indiferent că vorbim aici de Consiliul Judeţean, Consiliul Local sau chiar SCJU Târgu Mureş. Doar în cazul parcărilor pentru medici s-a reuşit aducerea la standarde europene. Noi am sugera chiar o afacere în zonă: o parcare cu taxă, supraetajată, construită pe amplasamentul celei existente ar aduce profit oricărui investitor. (S.T.)

Prin aceste gropi circulă şoferi veniţi din toată ţara

Autorităţile locale parcă au omis amenajarea acestui spaţiu