Ziarul de Mures nr 462 by Cotidianul Zi de Zi

www.ziaruldemures.ro

CL şi concesionarea fără temei Anul VIII, nr. 463 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 1 - 7 august 2011

5 zile medievale la Sighişoara

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 3

pagina 8-9

Femeile de succes târgumureşene şi-au căutat vara aceasta refugiu pe plajele însorite ale străinătăţii

Vine vacanţa cu trenul din Franţa!

Fetelor am nimerit bine pe plaja asta. Soare e, apa aşişderea...nişte băieţi tineri şi muşchiuloşi să mai apară şi totul ar fi perfect

Unde suntem aici? În SUA? Aici aş dori eu să-mi petrec următorii ani din viaţă. Şi cred că nu sunt singura.

Ioana, nişte braţe musculoase care să ne dea cu ulei pe spate ar fi tot ce mi-aş dori. E grea preşedinţia asta de partid...tătă tătă sunt încordată

Fetelor să nu uitaţi costumele de baie Dolce&Gabbana şi gentuţele de plajă Louis Vuitton. Că altfel nu facem imagine bună ţărişoarei noastre amărâte

Plictisite de litoralul românesc plin de alge şi alte mizerii fetele cochetele au hotărât să-şi petreacă vacanţă pe tărâmuri mai calde. Şi mult mai ieftine!

Nelu Şoprerean şi Leontina Pop învinşi pe muzică maghiară

Sondajele USL-ului şi inundaţia de la Deda

Bătălie pe viaţă şi pe moarte pentru conducerea Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul”. După demisia veteranului Titi Boantă, pentru ocuparea postului de director rămas vacant s-a declanşat o cursă nebună. S-au înscris directorul interimar Barabási Attila precum şi cântăreţii de muzică populară Leontina Pop şi Nelu Şopterean. După dificile proiecte de management şi interviuri, câştig de cauză a avut Barabási.

Liderii locali ai USL-ului mureşean, s-au recoalizat în scopul aducerii unei „raze de lumină” în comuna Deda, atât de puternic lovită de viitură în cursul săptămânii trecute. Nu e de mirare, mai ales la câtă linişte a fost pe USL în ultima perioadă, că socialiştii democraţi de stânga sar să strângă ajutoare, iar democrat liberalii, de dreapta găsesc probleme cu legea privind asigurarea obligatorie a locuinţei, toate în acelaşi context.

pagina 5

pagina 4

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Sondajul USL…şi plafonarea cazului Borbely Tot am auzit de sondajul USL la nivel naţional şi judeţean. Că s-au nominalizat pretendenţi la mari titluri politico-administrative. Că Brişcaru vrea la primărie iar Dobre la Consiliu. Că lui Morariu şi lui Socotar nu le prea convine să fie pe locul doi. Că fiecare partid şi-a tras propriul sondaj în care bineînţeles ai săi candidaţi au ieşit mai bine. Ce să mai crezi de aici? Partea cea mai suspectă, care lasă loc de bănuieli şi interpretări este că cei de la USL nu scot la lumină respectivele rezultate. Motivul oficial: ele sunt la analizat de către minţile luminate din Bucureşti. Şi sunt secrete din această cauză.

Eu cred că dacă erau foarte bune răsufla ceva până acum. Că de bucurie omul mai bea un pahar şi mai scapă niscaivai vorbe prin târg. Tăcerea şi secretismul mă fac să cred că respectivele scoruri nu sunt pe măsura aşteptărilor. Şi de ce nu, poate oamenii care trebuiau să iasă bine în sondaje au cam făcut-o de oaie. În restul ţării, candidaţii celor trei partide deja au sărit unul la gâtul celuilalt. Fenechiu se certă cu Nichita la Iaşi, în timp ce Oprişcan se mănâncă cu liberalii din Vrancea. Practic toată povestea cu sondajele este un butoi de pulbere gata să explodeze. Un alt subiect care m-a frapat a fost

tăcerea ce a urmat scandalului de corupţie ce l-a implicat şi pe ministrul Borbely Laszlo. După ce s-a scăpat procurorul din Bihor şi presa a tunat şi fulgerat vreo câteva zile, acum totul e bine şi frumos. Nu se mai vorbeşte de apartamente percheziţionate, nu se mai dau ştiri despre consilierii ministeriali. În acelaşi timp, Borbely nu mai vrea ieşirea de la guvernare din toamna acestui an. Şi părerea sa contează în UDMR, pe care de fapt îl conduce din umbră. Toată această tărăşenie cu ancheta DNA a fost, se pare, doar un mesa: „dacă nu stai cuminte în banca ta poţi să o încurci rău de tot”. Din păcate, şantajul se

pare că a funcţionat iar politicianul mureşean a cedat presiunilor. Ionel ALBU

Florea şi demisia de onoare ăi i m ven ă m i em m ă en u- ii c l. t ş n st u p ii a o Io ge pr ca r u e u r i G ja c oa d de

Vai doamna preşedintă ce bine se vede de sus în sală. Îmi daţi şi mie cuvântul la ordinea de zi?

Mai nou la Consiliul Judeţean Mureş se votează cine stă la prezidiu lângă preşedinta Lokodi Edita. Ce glumă bună aţi spus domnule prefect. Semănaţi cu şefu’ numai că aveţi un limbaj mai poetic

Vali mai taci că ia r o iei pe şi spui pro ulei stii. Tu ve zi să nu îmi sparg ă vreun p rimar roţi de la ma le şină, că la câte tunu am tras to ri tul e posi bil

Un trio de invidiat care a speriat Târgu Mureşul şi provincia: Bretfelean-Cătană-Paşcan

După mai bine de doi ani şi jumătate de la excluderea sa din PNL, consilierul local Constantin Florea şi-a dat demisia din forul local. Contestat de fostul său partid, alesul a pierdut în instanţă dreptul de a-i reprezenta pe târgumureşeni în Consiliul Local. Aleşii locali au luat act de încetarea mandatului lui Florea şi au declarat vacant locul acestuia din Consiliu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât în luna martie a acestui an pierderea statutului de consilier local pentru Constantin Florea. Cu toate acestea, executivul din Târgu-Mureş a pus abia joi pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local proiectul de hotărâre privind încetarea mandatului de consilier a lui Constantin Florea. Demisia lui Florea a venit în momentul în care forul local urma să aplice hotărârea instanţei cu privire la eliberarea sa din funcţie. Practic, fostul consilier a preferat să plece singur cu câteva ore înainte de a fi exclus. Numirea unui nou consilier blocată Sebastian Pui, singurul consilier liberal rămas în funcţie în Târgu Mureş, a cerut înainte de începerea şedinţei numirea unui nou consilier în locul demisionarului Florea. „Propun un proiect de hotărâre ce vizează numirea lui Călin Ciontea în funcţia de consilier local din partea PNL”, a declarat în şedinţă alesul local. Preşedintele de şedinţă a hotărât să nu pună propunerea pe ordinea de zi după ce s-a sfătuit cu secretarul municipiului, Maria Cioban. Aceasta i-a informat pe aleşi că nu a putut da viza de legalitate proiectului iniţiat de Sebastian Pui deoarece nu s-a putut verifica dreptul persoanei propuse de liberali pentru înlocuirea lui Florea de a ocupa această funcţie. „Constantin Florea şi-a depus demisia din poziţia de consilier local. Pentru a fi înlocuit de cineva noi trebuie să verificăm dacă respectiva persoană îndeplineşte condiţiile legale

Cred că am stab ilit record m ondial. D un jumate oi ani de man date făr drept e ă ceva nu -i aşa?

Constantin Florea un specialist în obţinerea de drepturi electorale fără temei legal pentru a ocupa respectiva funcţie”, a declarat se cretarul Maria Cioban. Aşa că liberalii vor mai trebui să aştepte cel puţin încă o lună pentru a avea numărul de aleşi pe care l-au câştigat la alegerile din 2008. Hotărârile votate de Florea ilegale? Constantin Florea a fost exclus din PNL la sfârşitul anului 2009 după ce iniţial şi-a dat demisia din partid. Conducerea filialei judeţene l-a îndepărtat pe Florea după ce acesta a votat pentru numirea democrat-liberalului Claudiu Maior în funcţia de viceprimar al municipiului în locul demisionarului Marius Ichim. Liberalii au afirmat că din acel moment, toate hotărârile pe care Florea le-a votat în CL sunt ilegale. Aceştia chiar au depus plângere penală împotriva fostului lor coleg, soluţionată de procurori însă prin neînceperea urmăririi penale.

(A.I.)

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

CL concesionează teren unui magazin care nu mai există Cineva să-mi dea o caf ea ceva că nu-mi mai pot ţine och ii deschişi aşa de plictisitoare sunt şed inţele de Consiliu Local. Mor de som n nu alta!

Aleşii locali din Târgu Mureş votează proiecte pe bandă rulantă fără a cunoaşte prea bine situaţia din teritoriu. Aşa a trecut un proiect de hotărâre şi joia trecută, atunci când consilierii locali au aprobat „concesionarea directă către S.C. LM CLAUS S.R.L. a terenului în suprafaţă de 21,16 mp aparţinând Municipiului Tîrgu-Mureş”. Terenul se află în faţa fostului magazin „Mini Orient” de pe strada Parângului din cartierul Dâmbu. Spunem „fostul” deoarece unitatea de alimentaţie publică şi-a închis porţile începând cu primăvara acestui an. În locul magazinului, proprietarul spaţiului, nimeni altul decât Mihai Lăcătuş, patronul restaurantului Panoramic din Târgu Mureş, vrea să extindă Restaurantul Orient aflat în aceiaşi clădire. Să-l facă propice pentru organizări de nunţi sau alte evenimente. Problema a venit în momentul în care şi-a dat seama că nu avea terasă. Şi cum nu se poate un restaurant fără terasă în aer liber, omul s-a gândit să facă rost de spaţiu. Şi cine poate fi mai generos decât reprezentanţii autorităţilor local.

Deşi magazinul e închis de jumătate de an, solicitarea făcută SRL sună cam aşa: „S.C. LM CLAUS în calitate de proprietară a imobilului – magazin alimentar situat în Str. Parângului, nr. 15, magazinul „Minim Orient”, solicită prin adresa nr. 6956/08.07.2011 concesionarea terenului în suprafaţă de 21,16 mp, teren aparţinând Municipiului Tîrgu-Mureş, situat în vecinătatea imobilului aflat în proprietate”. Hopa! Păi domnu’ Lăcătuş, dacă aţi închis magazinul de ce solicitaţi concesionarea unui teren pentru el? Sau v-a fost greu să solicitaţi respectivul spaţiu pentru restaurantul pe care îl extindeţi în zonă? Şi atunci existau alte reguli şi proceduri pentru respectiva concesionare. Doar un magazin alimentar nu este acelaşi lucru cu un restaurant-bar. O altă afirmaţie halucinantă din expunerea de motive este faptul că „pe terenul solicitat spre concesionare, beneficiarul doreşte să intre în legalitate cu suprafaţa de teren aferentă copertinei”. Cu alte cuvinte până în acest moment firma ocupas abuziv cu o copertină un teren public al Primăriei şi nimeni nu a făcut nimic. Aşa că, în loc să-l sancţioneze, edilii locali s-au gândit să-i dea respectivul teren pentru următorii 49 de ani.

Albeta Ionescu

Sebastian Pui, un consilier liberal care se zbate fără folos într-o sală de consiliu verde-portocalie Mulţumesc, cu mare plăcere, şi eu abia aştept să mă plimb, cât despre alte proiecte, să nu ne grăbim, că nu se ştie ce ne rezervă viitorul.

mna licit doa să vă fe sper şi in Trebuie ij r entru sp p i are d b o k m o li L op dem la cului a L să ne ve e il e prejurim prin îm unem d te mai p a o p şi Ursu ct. un proie

În sfârşit (Lacul ) Ursu ia luat faţa vulpii şi a reuşit să-şi tragă un proiect de 7,3 milioane lei, graţie unor oameni de bine şi a fondurilor europene.

4 Dăndărău ridică sabia războiului pentru Orăştie

Celebra conducătoare de sindicalişti, Maria Dăndărău se implică în lupta naţională de clasă. Astfel şi-a dus 30 de luptători de la Azomureş într-o bătălie desfăşurată la Orăştie. Acolo Federaţia Lazăr Edeleanu (Alternativa 2002 Azo mureş este membru al federaţiei) a organizat o acţiune de protest la fabrica de la Chimsport Orăştie pentru a reclama abuzurile patronajului faţă de angajaţi. Cică societatea are profit în fiecare an iar veniturile celor 600 de angajaţi nu au crescut defel. Cu toată stima pentru luptele de clasă sindicale, târgumureşenii ar trebui să protesteze şi ei faţă de poluarea pe care Combinatul o face zilnic la noi în oraş. Chiar dacă societatea turcilor oferă locuri de muncă, plămânii noştri greu încercaţi de amoniac şi alte substanţe toxice aruncate în atmosferă de coşurile de la AZO ar dori ca aceştia să instaleze noi filtre. Nu de alta dar profitul obţinut din producerea îngrăşămintelor nu este puţin deloc.

USL „spart” de Patriciu?

Umblă vorba prin ţară că magnatul de presă ex-Rompetrol de la MIC şi MACRO.ro vrea să schimbe din nou tabăra. Fostul „mogul” vrea o împăcare cu şeful statului, după ce în 2009 l-a acuzat în direct că a lovit un copil. „Eu am un pragmatism al meu, care mă face să trec peste orice. Dacă scopul pentru care o fac corespunde atât propriului cod etic, cât şi unui scop general. De aceea, niciodată n-am considerat adversităţile duşmănii. Dar nimic nu mă îndreptăţeşte să cred că, deocamdată, preşedintele Băsescu, care-şi face duşmani cât cuprinde, cu o viteză incredibilă, gândeşte la fel”, spunea Patriciu într-un interviu pentru un ziar naţional. Chiar daca Dinu Patriciu pretinde ca nu le vede, semnalele de pace venite dinspre Traian Băsescu către domnia sa sunt cât se poate de vizibile. Recent, preşedintele îi recunoştea magnatului meritul de a fi un autentic liberal. Dar dincolo de acest compliment, ar putea exista şi amabilităţi mult mai serioase. Aţi mai auzit în ultimele luni ceva despre datoria Rompetrol faţă de statul român, după ce ani de zile a fost unul dintre caii de bătaie preferaţi ai lui Traian Băsescu? Crinuţ şi Ponta vi se pregăteşte ceva!?

PDL cheamă feţele bisericeşti la întâlniri de taină

Dacă cineva mai credea în imparţialita tea bisericii în treburile politico-admi nistrative o să-i distrugem din nou acest crez. Înaltpreasfinţitul Ioan Sălăjan, arhiepiscopul ortodox de Harghita şi Covasna, a trecut pe la sediul PDL. Şi nu a făcut-o în orice moment, ci chiar în timpul în care şefii PDL erau strânşi în şedinţa Biroului Permanent Naţional. Deşi el spunea cu mâna pe cruce că a venit cu o problemă personală, gurile rele spun că a negociat un posibil sprijin acordat de Arhiepiscopie partidului aflat la guvernare. Ce o să primească este destul de uşor de înţeles, având în vedere necesităţile financiare din ce în ce mai mari ale oamenilor lui Dumnezeu. Unii din Opoziţie au spus imediat că arhiepiscopul a mers acolo să facăo sfeştanie anti-dracii care populeazăsediul PDL din Modrogan,în timp ce alţii susţin că totul are legătură cu proiectul de regionalizare al pre şedintelui Traian Băsescu şi cu Legea Statutului minorităţilor. Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Sondajele USL-ului şi inundaţia de la Deda Liderii locali ai USL-ului mureşean, s-au recoalizat în scopul aducerii unei „raze de lumină” în comuna Deda, atât de puternic lovită de viitură în cursul săptămânii trecute. Nu e de mirare, mai ales la câtă linişte a fost pe USL în ultima perioadă, că socialiştii democraţi de stânga sar să strângă ajutoare, iar democrat liberalii, de dreapta găsesc probleme cu legea privind asigurarea obligatorie a locuinţei, toate în acelaşi context. Când USL anunţă că face conferinţă de pre să, te gândeşti că au reuşit să obţină de la Bucureşti rezultatele sondajelor şi aflăm şi noi eventualii candidaţi la Primăria Târgu-Mureş. Iluziile s-au risipit repede vineri dimineaţă când Alexandru Petru Frătean, co-preşedinte al USL Mureş, a început cam aşa conferinţa de presă. „Ocazia care a generat această întâlnire este legată de viitura care a avut loc în Deda dar putem discuta şi alte subiecte. Legat de prob-

Noi vrem să-i mai dăm un pummn în cap lui Boc

Măi Cipri, noi vrem să strângem ajutoare p entru cei din Ded a

2 în 1 USL funcţionează şi cu puţin ajutor de la mama natură lema necazului oamenilor din Deda, Ciprian Dobre va expune situaţia de acolo după care vom spune la ce ne-am gândit.” Zis şi făcut, în arenă întră Ciprian Dobre care ne informează că anumite Companii de Asigurări nu vor să-i despăgubească pe sătenii din Deda, care aveau asigurare obligatorie de locuinţă. „Mulţi săteni au făcut asigurarea obligatorie de locuinţă, Mihăilaş la nr. 381, Bucin la nr. 382, Ciontea la nr. 384 iar ieri operatorul acelei asigurări s-a deplasat şi le-a spus tuturor că nu vor primi nicio despăgubire. În poliţa de asigurare scrie clar că se asigură în caz de inundaţii locuinţa. La ţară înseamnă, anexe, casă. Luni va fi din nou şedinţă voi sesiza Consiliul Naţional de Supraveghere a Asigurărilor în legătură cu decizia luată de a nu despăgubi aceste familii. M-am uitat peste Legea asigurărilor obligatorii şi este

loc de mai bine. Începând cu luna septembrie vom iniţia un proiect de lege de modificare a acestei legi pentru ca cei din mediul rural când fac o asigurare, în tabelul cu bunurile asigurate să fie trecute absolut toate componentele. Nu se poate să fi victima inundaţiei şi să vină societatea şi să spună că nu v-a intrat apa în casă numai în pivniţă şi nu despăgubim. Poliţa de asigurare s-a încheiat într-un birou la primărie. Nu este trecută suprafaţa locuinţei, a curţii sau de identificarea bunurilor asigurate şi aceste chestiuni trebuie lămurite”, ne-a spus Dobre. Încă o dată necazul oamenilor apare ca slogan de campanie. Despre sondaje, sau mai bine zis despre costul acestora acelaşi „No comment”.

Lex Tetrix

Paradoxala admitere la UMF Târgu-Mureş Preşedintele UDMR Târgu Mureş, Benedek Istvam este revoltat. Niciun candidat de etnie maghiară se pare că nu a intrat cu locurile cu taxă la Specializarea Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Benedek a declarat într-o conferinţă de presă de săptămâna trecută că niciun candidat maghiar nu a reuşit să acceadă pe locurile cu taxă sus menţionate, că asta este o discriminare, că Marko Bela ar fi cerut suplimentarea cu 40 de locuri la taxă pentru studenţii maghiari şi câte şi mai câte, într-un tir de afirmaţii mai mult sau mai puţin coerente. Desigur, nu discutăm în acest material despre declaraţiile de la Băile Tuşnad ale premierului ungar Viktor Orban care a transmis celor care doresc aju-

tor privind separarea catedrelor de la UMF că trebuie numai să-l ceară. Nu vorbim aici nici despre afirmaţia liderului local al UDMR cum că viitori studenţi maghiari ar fi obosiţi pentru că au o probă în plus la BAC. Nu vorbim despre ultimii 20 de ani şi toate cerinţele legate de învăţământul în limba maternă pentru care UDMR s-a luptat cu dârzenie. Desigur, se ridică întrebarea despre ce vorbim în acest articol dacă nu despre toate acestea. Probabil ne-am obişnuit atât de tare cu probleme false încât am ajuns şi noi să ne mai uităm ideile. Ceea ce doream să subliniez este în fapt foarte simplu. Ultima medie de admitere pe locurile cu taxă la Facultatea de Medicină, linia română a fost 9,31. Ultima medie de admitere pe locurile BUGETARE la Facultatea de Medicină, linia maghairă a fost 9,04. Despre ce vorbim aici?

Lasă visele şi hai să-l întrebăm pe frate-miu ce e de făcut

No ce nes imţiţi ăşt ia din justiţie. C um să blo cheze la noi? De ai a bună este autonomia teritorială ....o să nu mim doa judecători r unguri

Extremiştii de la CNMT nu înţeleg de ce justiţia română a respins înfiinţarea partidului care are ca fundament autonomia teritorială

„Discrim inare vă spun, nic student iun maghiară obligat să nu va fi plătească taxă ca să facă med icina”

Lex Tetrix

Hai sictir măi Ţucă. După ce ai fost cu noi acum iar lingi dosuri de Frăteni şi Bricătieni

Servus Cristi. Ce mai faci măi dragă presarule

Actuali şi foşti membri ai PSD Mureş, au participat de-a lungul timpului la bătălii interne cât se poate de aprige

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Nelu Şoprerean şi Leontina Pop învinşi pe muzică maghiară Bătălie pe viaţă şi pe moarte pentru conducerea Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul”. După demisia veteranului Titi Boantă, pentru ocuparea postului de director rămas vacant s-a declanşat o cursă nebună. S-au înscris directorul interimar Barabási Attila precum şi cântăreţii de muzică populară Leontina Pop şi Nelu Şopterean. După dificile proiecte de management şi interviuri, câştig de cauză a avut Barabási, dorit se pare mai mult de conducerea Consiliului Judeţean Mureş, instituţie care patronează Ansamblul. Concursul pentru ocuparea postului a început cu proba de proiecte de management pe care fiecare candidat trebuia să le facă. Zeci de pagini în care erau explicate diferite moduri în care Ansamblul va fi administrat. Toţi cei trei candidaţi au primit note mari: Barabási

Ansamblul Mureşul Attila 8,66, Nelu Şopterean 8,18 şi Leontina Pop 7,57. Toţi au luat peste 7 aşa că s-a trecut la următoare probă: susţinerea proiectului de management în cadrul unui interviu. Aici comisia a dat note după prezenţa de scenă a fiecăruia: Barabási Attila 9,16, Leontina Pop 8,61 iar Nelu Şopterean 7,86. În final câştig de cauză l-a avut directorul adjunct, care s-a trezit peste noapte şef peste cel mai cunoscut ansamblu muzical din judeţul Mureş cu media 8,91. „Rezultatul concursului, pentru fiecare candidat s-a calculat ca medie aritmetică a notelor obţinute pentru fiecare etapă, fiind declarat câştigător candidatul care a obţinut cea mai mare medie, respectiv domnul Barabási Attila-Csaba, care a obţinut media 8,91”, se arăta în expunerea de motive.

Politica bat-o vina

Gurile rele din târg vorbeau tot mai mult de un troc politic în cazul şefiei Ansamblului „Mureşul”. Asta pentru că Barabási Attila Csaba a fost candidatul UDMR pentru un colegiu din Dâmboviţa. El a obţinut în 2008 doar 45 de voturi, îndeplinindu-şi menirea de marionetă în mâinile potentaţilor maghiari. Sacrificiul şi ruşinea păţite la alegeri, nu a rămas însă nerăsplătite. Barabási a devenit acum noul director al Ansamblului Artistic Profesionist „Mureşul”, după un concurs extrem de „drastic” şi „epuizant”.

Pop şi Sopterean nu comentează... momentan Barabasi Attila Csaba, director Ansamblul Mureşul

Aşa cum e normal am încercat să obţinem o părere a celor implicaţi în concurs. Prima a fost celebra interpretă Leontina Pop care ne-a luminat cu un râs cristalin şi cu un sec „nu co-

mentez”. Având în vedere contextul şi situaţia noi considerăm că şi tăcerea este un răspuns. Şi că un râs la momentul potrivit face mai mult decât sute de cuvinte elevate. În acelaşi mod ne-a răspuns şi fostul consilier judeţean, interpretul Nelu Şopterean. „Aş avea multe de spus dar prefer acum să nu vorbesc”, a declarat artistul. Fostul director al Ansamblului, Titi Boantă crede că concursul pentru ocuparea postului de director a fost cât se poate de corect. „Eu cred că a fost OK din punct de vedere al lucrărilor de management, care au fost cu adevărat de calitate”, a declarat fostul manager.

Barabási şi moştenirea de aur

Câştigătorul concursului şi actual director al Ansamblului Mureşul, Barabási Attila are numai cuvinte frumoase de spus despre instituţia pe care o va manageria timp de trei ani. Din 2007 ocupă funcţia de director adjunct al Ansamblului Mureşul, şi coordonator al secţiei maghiare. După pensionarea fostului director, Titi Boantă a ocupat interimatul Ansamblului Mureşul. „Am moştenit un ansamblu foarte valoros, pe care îl cunosc deja de patru ani, chiar dacă nu aveam contacte foarte apropiate cu secţia română. Cu secţia maghiară, în ultimii ani, anual participam la întâlnirea ansamblurilor profesioniste din România unde ne clasam pe primele locuri. La secţia română, am moştenit un tezaur extrem de valoros, poate cel mai mare din România şi sunt extrem de mândru pentru acest lucru”, declara pentru Zi de Zi Barabási. Frumos domnule director, nu-i aşa că şi la noi vă place?

Albeta Ionescu

Mişule explică-i tu lui Imre ce înseamnă neutralitatea politică a prefectului

or beşte terog v e s iu r a M ANI să ia de la d tu cu ă De cân . în pace e e s c la c ă m să fa voie eu ică? nu am ria clin p o r p în u a e vr

Benedek Imre un medic persecutat intens de specialiştii non-combat de la ANI

Ce te-am pocit în Caţavenci i. Îmi eşti tu prieten dar nu am putut să te iert.

fă-te că Mircea ia i... că ăşt munceşt se fac că NA de la D dar hetează c n a ă m sc nu reuşe

Doi prieteni de cataramă, Mircea Dinescu şi Laszlo Borbely nu ratează nicio ocazie să de întâlnească. La Târgu Mureş sau aiurea

Tokes pierde monopolul FIDESZ

UDMR a deschis uşa normalizării relaţiilor cu partidul de guvernare ungar, FIDESZ la lucrările Şcolii de Vară de la Tuşnad. Profitând de eşecul înregistrării partidului europarlamentarului Laszlo Tokes la tribunal, liderul UDMR Kelemen Hunor a avut o întâlnire între patru ochi cu premierul ungar Victor Orban. Kelemen a declarat că discuţia a constituit un preambul spre normalizarea relaţiilor, urmând să aibă noi întâlniri cu cei din FIDESZ în această toamnă. Tactica lui Kelemen de apropiere de FIDESZ loveşte în interesele europarlamentarului Laszlo Tokes şi ale Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, până mai ieri singurii parteneri de colaborare cu partidul de guvernământ ungar, care pretindeau o relaţie de monopol cu Orban în speranţa unui sprijin consistent pentru subminarea poziţiei Uniunii în maghiarime prin crearea unui nou partid politic. Schimbarea politicii externe a UDMR vis-a-vis de relaţia cu partidul-stat din patria mamă vine şi din cauza nenumăratelor presiuni ale partenerului român de guvernare. Pedeliştii, săturaţi de şantajul celor din Uniune, vor cu tot dinadinsul să creeze o alternativă maghiară şi dacă se poate să desfiinţeze formaţiunea politică creată de Marko Bela. Pe cine va sprijini Orban şi cine va deveni partidul reprezentativ al principalei minorităţi din România vom vedea la următoarele alegeri.

Lavinia Sandru îi dă PIN-ul lui Diaconescu-OTV

După ce a eşuat în încercările politice de până acum, Dan Diaconescu zis şi DD în direct, a găsit modul în care să se lanseze legal în politică. Aşa că împreună cu mureşeanca Lavinia Şandru şi al său Partid de Iniţiativă Naţională vrea să arunce pe piaţă o bombă politică.Vor face publică forma finală a proiectului de relansare a partidului în care Diaconescu va fi candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale. În paralel, Diaconescu şi Guşă continuă să poarte o serie de negocieri secrete cu primarul sectorul 5, Marian Vanghelie, pentru atragerea celui care plănuieşte o candidatură independentă la Primăria Capitalei. Discuţiile au avansat destul de repede, pentru că patronul OTV are nevoie de un vehicul politic. Cei doi vor să construiască un pol de stânga puternic, cu concursul eventual al altor formaţiuni politice, pentru ca, împreună, să rupă o parte din electoratul PSD. Dan Diaconescu va fi candidatul PIN la alegerile prezidenţiale, patronul OTV urmând să ocupe funcţia de lider informal al formaţiunii. Deţinerea unei funcţii executive în partid l-ar văduvi de posibilitatea de a mai avea propriile emisiuni. Totuşi Diaconescu a ţinut să infirme aceste informaţii. Dar cine oare îl mai crede pe „senzaţionescu”?

Tismăneanu şi cartea despre Băsescu

Dacă marii conducători ai lumii au avut scrisă măcar o carte despre ei, al nostru Traian Băsescu nu putea să rămână pe dinafară. O editură americană din Maryland a publicat recent volumul "Romania under Basescu. Aspirations, Achievements, and Frustrations during His First Presidential Term", editată de politologii Ronald F. King si Paul Sum. Vladimir Tismăneanu, unul dintre cei 17 autori care au contribuit la acest volum a anunţat în premieră lansarea. „Lucrarea se constituie într-o radiografie non-partizană a aspiraţiilor, rea lizărilor şi frustrărilor din prima preşedinţie Băsescu. Studiul introductiv, semnat de cei doi editori, explorează conceptul de, o contribuţie la înţelegerea mecanismelor adeseori reactive ale actelor decizionale din aceşti ani”, scria Tismăneanu pe blogul personal. Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

“Doară Bechtelu’ n-o muritu’, numa-un pic

s-o hodinitu’”

Deşi toată lumea ştie că la Autostrada Transilvania mai lucrează doar vântul, la eroziune, ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, susţine că lucrările la Autostrada Transilvania nu au fost întrerupte, ci doar a fost redus ritmul de lucru. Trebuie să-i acordăm circumstanţe atenuante doamnei ministru, pentru că la Bucureşti este o altă zonă folclorică şi poate că acolo, când freci menta, se cheamă că munceşti.

Boagiu a făcut afirmaţia într-un răspuns la o interpelare a deputatului Mircia Giurgiu şi a mai precizat că suma aprobată prin bugetul de stat pentru autostradă, 145 de milioane de euro, acoperă doar 27% din datoriile statului către constructorul Bechtel. Nici măcar directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgârcitu, nu poate spune ferm că lucrările continuă, ci o dă cotită: că se lucrează nu numai în birouri, că nu sunt mulţi cei care fac treabă etc. (De fapt, nici n-au rămas mulţi muncitori, după ce americanii au trimis în şomaj 700 dintre ei la începutul acestui an).

O nouă serie din telenovelă, la toamnă

Lucrările la autostrada Gilău – Turda au început în anul 2004. În anul 2005, ele au fost întrerupte la dorinţa fostului ministru PD al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care a renegociat contractul. A urmat, apoi, o adevărată telenovelă a acuzaţiilor reciproce dintre reprezentanţii Bechtel şi cei ai statului român. Fiecare parte o

acuza pe cealaltă de nerespectarea contractului. Fost ministru PD-L al Transporturilor, Radu Berceanu, a semnat apoi o nouă înţelegere potrivit căreia autostrada să fie gata abia în anul 2013, iar preţul final - dublu faţă de cel estimat iniţial. Recent, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a solicitat Bechtel, constructorul autostrăzii BraşovBorş, reducerea costurilor cu aproximativ 35% şi revizuirea graficului de execuţie, întrucât termenul contractual, anul 2013, nu mai poate fi atins. În prezent, statul negociază cu Bechtel noi costuri, mult reduse faţă de pretenţiile americanilor, şi anume între 3,8 şi 5,9 milioane euro pentru un kilometru de autostradă, în funcţie de relief, iar costul total al autostrăzii este estimat la 7,5 miliarde de euro, cea mai scumpă autostradă din Europa şi, probabil, din lume. Se pare că s-a ajuns la o înţelegere cu Bechtel, astfel că lucrările să fie reluate din toamnă, după ce compania îşi va primi o parte din plăţile restante.

„Că aşa vrem noi”, în loc de licitaţie

Şantierul a fost inaugurat de fostul premier PSD, Adrian Năstase, în luna iunie, înainte de turul al II-lea al alegerilor pentru Primăria Clujului, în care se înfruntau Emil Boc şi Ioan Rus. Însă lucrările efective au început abia în septembrie. Compania americană Bechtel a primit lucrările fără licitaţie, deşi este vorba de cel mai mare contract de infrastructură din Europa,

Pe vremea când Autostrada Transilvania era un şantier adevărat, pe modelul doi încarcă, trei descarcă, patru facturează! aflat în execuţie. Mircea Geoană a recunoscut, în februarie 2009, la Cluj, că principalul criteriu după care a fost aleasă compania americană a fost bunul plac. El a povestit că se afla în Croaţia împreună cu Adrian Năstase şi că premierul de atunci al Croaţiei le-a prezentat autostrada construită acolo de Bechtel. Pentru că i-a plăcut, Adrian Năstase a oferit şi contractul autostrăzii Transilvania companiei americane. Mai mult, deşi iniţial finanţarea trebuia suportată de constructor, Năstase a schimbat această prevedere contractuală şi a trecut costurile la bugetul de stat. Bechtel a încasat pentru un kilometru de autostradă de patru ori mai mult decât în Statele Unite ale Americii, iar premierul Emil Boc a afirmat că aceste preţuri au fost negociate de predecesorul său, fostul premier PSD, Adrian Năstase. Preţul de 16 milioane de euro pe kilometru, cât ne costă

autostrada în prezent, este considerat aberant de către ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Teoretic, autostrada, lungă de 415 kilometri, ar fi trebuit să fie gata în anul 2012 şi să coste aproximativ 2,8 miliarde de euro, dar practic au fost realizaţi doar 52,5 kilometri, între Câmpia Turzii şi Gilău. O parte mare din vina pentru întârzierile şi creşterea costurilor de la autostradă o poartă angajaţii statului român, care nu au respectat nici termenele pentru expropriere, au plătit sume considerabile pentru terenurile expropriate fără ca pe ele să treacă, în cele din urmă, autostrada, nu au respectat termenele pentru proiectare şi nici cele prevăzute pentru predarea amplasamentelor sau pentru mutarea utilităţilor.

Anton, care nu mai toarnă beton

7 Finanţarea Spitalului de Urgenţă la fel ca în 2010

Comasarea cu Institutul Inimii nu a adus nimic pe plus financiar Datoriile înregistrate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş sunt o poveste fără sfârşit. Din 2005 încoace spitalul iese dintr-o datorie şi intră în alta. La sfârşitul lunii iunie datoriile depăşeau 40 milioane lei, iar preşedintele statului, Traian Băsescu a cerut Guvernului să nu se mai plătească nici un leu până ce nu se va reglementa sistemul de achiziţii de medicamente în spitale şi farmacii. Fără să-l intereseze că unele spitale, precum SCJU Târgu Mureş sunt spitale regionale, unde adresabilitatea pacienţilor din toată ţara este mare, iar medicamentele şi materialele sanitare costă. La sfârşitul lunii iunie, SCJU Târgu Mureş înregistra datorii către furnizori de 40,5 milioane lei, din care 16 milioane lei sunt datorii cu termene de plată depăşite. Datorii mari se înregistrează la furnizorii de medicamente de 9 milioane lei, la materiale sanitare datoria este de 2,9 milioane lei, iar 1,3 milioane lei sunt arieratele pentru reactivi. „Motivul pentru care s-au acumulat datorii este, de fapt, un motiv vechi: subfinanţarea Spitalului de Urgenţă de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Finanţarea primită nu este nicidecum suficientă”, a declarat Lavinia Cosma, purtătorul de cuvânt al SCJU Târgu Mureş.

75% finanţare obţinută din cât s-a solicitat

Comasarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş cu SCJU Târgu Mureş, precum şi faptul că spitalul a fost declarat spital de rang I nu a adus

o finanţare pe măsură. Practic finanţarea trebuia să fie dublă faţă de anul trecut, când s-a primit în jur de 59 milioane lei pentru luna iunie-decembrie. Iar anul acesta s-au primit doar 60 milioane lei pentru aceeaşi perioadă. Astfel, statul a trecut la economii prin comasarea institutelor de elită, care absorbeau fonduri destul de mari, iar din acest an a decis alocarea unor sume asemănătoare, bani din care fiecare va trebui să se descurce aşa cum va putea. Fără să mai punem la socoteală faptul că „Centrul de boli cardiovasculare şi transplant” (n.r.-fostul IuBCVT) din cadrul SCJU Târgu Mureş, operează cazuri unice la nivel de ţară. “S-a negociat cu CJAS, însă suma primită, după cum spuneam, nu este suficientă. Am primit doar 75% din ceea ce noi am solicitat. Noi am solicitat 80 de milioane de lei, dar, din păcate, ni s-au dat doar 60 de milioane de lei, deci mult mai puţin decât suma necesară. Ca şi o concluzie logică, vom înregistra în continuare datorii, din moment ce suntem subfinanţaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt al SCJU Târgu Mureş.

Bolnavii îşi vor mai cumpăra unele medicamente

Unitatea medicală zilnic este asaltată de pacienţi veniţi din toate colţurile ţării, iar serviciul SMURD preia zeci de cazuri pe zi, în actuala locaţie. Din toamnă, când serviciul se va muta în noua locaţie la parterul SCJU Târgu Mureş, capacitatea de primire a pacienţilor va fi de trei ori mai mare, ca atare şi serviciile medicale vor fi mai multe, medicamentele şi materialele sanitare la fel, iar datoriile vor fi în continuă creştere. Şi nu de puţine ori, unitatea medicală se va confrunta, la fel cum s-a mai întâmplat şi se întâmplă cu siguranţă şi în prezent, ca bolnavii să fie puşi să-şi cumpere medicamentele care ar trebui să li se acorde cu titlu gratuit în cadrul tratamentului spitalicesc. “După cum spuneam mai devreme, finanţarea

e. e spun ne ce s a Io i ă a Auzi m ă ne m să osibil s l Că e p la spita . e d ăştia ente ă it m a im ic r d t e răm, m torii. cumpă da ă ic c u A

Pacienţii de la SCJU Târgu Mureş vor trebui să-şi cumpere în continuare medicamente pe durata internării primită este insuficientă. Noi facem eforturi, lună de lună, astfel încât să existe în spital medicamente şi materiale sanitare. Deci în Spitalul de Urgenţă există medicamente şi materiale sanitare”, a dat asigurări Lavinia Cosma.

Plata datoriilor, după reglementarea achiziţiilor

Preşedintele statului, Traian Băsescu a afirmat că, în domeniul sănătăţii, România are probleme serioase privind achiziţiile de medicamente. El a susţinut că nu trebuie plătit niciun leu din aceste arierate până când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente atât în spitale, cât şi prin farmacii. În prezent Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate analizează arieratele existente în sectorul sanitar. “Vreau să ştiţi public punctul meu de vedere, indiferent ce va decide Guvernul: nu trebuie plătit niciun leu pentru arieratele la medicamente până când nu se reglementează sistemul de achiziţii de medicamente şi în spitale şi cele distribuite

prin farmacii. A continua la fiecare şase luni să tot constatăm că avem arierate în condiţiile în care şi Comisia Europeană constată nereguli în achiziţiile de medicamente cred că este o mare greşeală, indiferent cine ne cere să plătim cu prioritate în zona de arierate la medicamente”, a spus Băsescu. Şi cum să nu existe datorii, dacă sumele alocate de Casa de Asigurări sunt mai mici, numărul de pacienţi şi boli tot mai mare, iar medicamentele sunt tot mai scumpe. “Cu privire la procedurile de achiziţie, unele sunt finalizate, altele sunt în curs de finalizare. După cum bine ştiţi, este nevoie de o perioadă de timp, conform legii, pentru a finaliza aceste achiziţii. Şi de aceea aceste proceduri se întind pe un număr mai mare de zile. Noi facem tot ceea ce ne stă în putinţă şi ştim un singur lucru: dacă nu vom primi o finanţare corespunzătoare, aceste arierate vor continua să crească şi ne vom învârti într-un cerc vicios. Sperăm ca această situaţie să se rezolve”, a conchis Cosma.

Arina MOLDOVAN

Ambient şi-a desemnat câştigătorii campaniei “Vrei o baie complet renovată?” Campania “Vrei o baie complet renovată?” desfăşurată în toate centrele comerciale Ambient, şi-a desemnat cei 5 câştigători. Unul dintre aceştia este Jozsef Szakacs din localitatea Livezeni, jud. Mureş. Clienţii Ambient posesori de Card Bonus sau înscrişi în programul Ambient Total care au

achiziţionat produse destinate amenajării sau renovării integrale a propriei băi, au avut şansa de a câştiga unul dintre cele 5 premii ale campaniei. “Scopul campaniei “Vrei o baie complet renovată?” a fost acela de a oferi, ca de fiecare dată, pachetul complet de produse şi servicii destinat clienţilor care îşi construiesc sau îşi renonovează baia. Pe lângă discountul

de până la 15%, clienţii noştri au avut oportunitatea de a participa şi la tombola care a făcut fericiţi 5 clienţi Ambient, aceştia primind produse de contravaloarea mărfurilor achiziţionate pentru renovarea băii. Îi felicităm şi le dorim ca lucrările de amenajare să le transforme locuinţa în casa mult visată” a declarat Cristian Pâncă, Manager Retail Ambient Mureş. Campania s-a desfăşurat în perioada 12 mai 6 iulie şi a adus clienţilor, pe lângă discountul variabil, în funcţie de produsele achiziţionate din fiecare categorie inclusă în promoţie, şi servicii gratuite, necesare amenajării sau renovării băii: calcul de materiale, consiliere tehnică pentru selecţia materialelor, transport gratuit al produselor achiziţionate, design3D, recomandări de meşteri.

Despre Ambient

Ambient este o companie al cărei capital este integral românesc şi a cărei principală activitate este comercializarea materialelor de construcţii, finisaje şi amenajări interioare. Înfiinţat în 1993, Ambient a inaugurat primul DIY din România, în aprilie 2002, la Sibiu. Ambient acoperă întreg centrul ţării cu o reţea de 12 centre comerciale şi 2 depozite logistice.

Pentru familiile care construiesc şi renovează, ca şi pentru companiile de construcţii, Ambient este partenerul care se implică direct în soluţionarea dificultăţilor specifice proiectelor acestora. Mai multe detalii despre Ambient sunt disponibile la adresa www.ambient.ro

5 zile medievale la Sighişoara Cetatea Sighişoarei şi-a îmbrăcat hainele medievale pentru cea de-a XIX ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală 2011. Cavaleri, domniţe, paharnici şi străjeri s-au strâns în burgul de peste veacuri pentru ca, timp de cinci zile, să readucă în atenţie epoca evului întunecat. Uite aici un paloş de ardelean get-beget. Cu din astea se luptau strămoşii noştri...cu din astea ne jucăm şi noi

Celebrele lupte cu săbii ale cavalerilor nu au lipsit din meniul Festivalului

Vă facem ră în o calicatu al v ie d e stil m -unul tr în u sa dern? mai mo

Prima zi a Festivalului a fost deschisă de Târgurile Meşteşugăreşti, ocazie cu care fiecare dintre participanţi a primit titlul de “Meşteri liberi în Ţara lui Vlad Dracul”. După deschiderea Târgurilor Meşteşugăreşti a avut loc Parada Cetăţii, în care au luat parte Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Ordinul Cavalerilor Lup Târgu Mureş, Ordinul Cavalerilor ArtGotica, Garda de Bistriţa, Ordinul Cavalerilor Lup Sighişoara, Teatrul Scena, Trupa Destin, Lupus Dacus, Toboşarul Cetăţii Sighişoara, Luptătorii de pe Maris, Trupa Shindo şi Dragonul Lup. Serbările au continuat cu o demonstraţie cu Steaguri făcută de Ordinul Cavalerilor ArtGotica, un Turnir Cavaleresc organizat de Ordinul Cavalerilor de Mediaş, un recital al formaţiei de muzică medievală, Lyra, şi o Paradă a Toboşarilor şi a Stegarilor, la care au luat parte Lupus Dacus, Toboşarul Cetăţii Sighişoara, Dragonul Lup şi Ordinul Cavalerilor Lup Sighişoara.

Merlin a poposit la Sighişoara

Simbolurile medievale nu au lipsit din Cetate

Artişti din toată ţara au venit să-şi ofere serviciile în timpul festivalului

www.ziaruldemures.ro

Ineditul ediţiei din acest an a Festivalului a fost reprezentat de spectacolul ,,Merlin’ - Eroul lumii medievale, jucat de 120 de actori ai Teatrului Scena, Ordinul Cavalerilor Lup Târgu Mureş, Lupus Dacus, Ordinul Cavalerilor de Mediaş, Ordinul Cavalerilor ArtGotica, Ordinul Cavalerilor Lup Sighişoara, Trupa

9 Destin, Garda de Bistriţa şi Luptătorii de pe Maris, Trupa Shindo.

Străzi cu denumiri medievale

Pentru această ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală, în perioada 27-31 iulie, străzile Cetăţii Medievale au fost redenumite: Piaţa Cetăţii s-a numit Piaţa Arthur, Str. Cositorarilor a devenit Piaţa Ioana D‘Arc, piaţa Turnului a purtat numele Piaţa Martin Luther, Piaţa Primăriei şi ce a Bisericii Mănăstirii fiind Piaţa Vlad Ţepeş, Piaţa Răţuştelor a devenit lăcaşul ero ului săracilor, Piaţa Robin Hood, Piaţa Şcolii de Muzică a fost Piaţa Arn, Str. Zidul Cetăţii între Turnul Croitorilor şi intrarea în Piaţa Cetăţii a devenit Piaţa Tristan şi Isolda, iar Bârlogul lui Merlin a fost actuala stradă a Şcolii. O noutate a acestei ediţii a fost amenajarea în Piaţa Centrală a Cetăţii Medievale a unei arene de teatru, unde au avut loc spectacole, precum şi turniruri cavalereşti. Festivalul Sighişoara Medievală 2011 a fost transmis în premieră în direct pe Internet. În programul manifestării vizitatorii au putut asista la numeroase spectacole, parade, turniruri, lupte medievale, iniţieri cavalereşti, trubaduri, menestreli, teatru de stradă, teatru pentru copii şi adulţi, muzică şi dansuri medievale, recitaluri, şcoli de luptă medievală, condamnări la moarte, procesiuni, incinerarea eroului pierdut, procese publice, arderi de vrăjitoare, animaţie medievală, carnaval, expoziţii, meşteri populari, taur la proţap, degustări de vinuri, toboşarii cetăţii, statui mişcătoare, retrageri cu torţe şi multe altele.

Lex Tetrix

Doritorii şi-au putut cumpăra obiecte de ceramică cu sigla oraşului

Ordinul Cavalerilor Lup şi-a făcut încă o dată datoria pentru Sighişoara şi a sa cetate Dau inima mea pentru un regat....sau era pentru un cal. Nici eu nu mai ştiu!

Liviu Pancu şi ai săi Cavaleri Lup au organizat spectacole medievale memorabile

Luptele cu săbii au captat atenţia turiştilor veniţi în Sighişoara pentru festival

Frumoasele domniţe au câştigat inimile cavalerilor din Cetate

Ce m ân îmbr dru mi -s ăc cobo at zici c aşa ferc rât ăa heş de-a dintr- cum am o po lui S ves hake spea te re

Tineri îmbrăcaţi în costume medievale au împânzit străzile din Sighişoara

Meciul de box Runcan vs Poruţiu la a „n”-a rundă Activitatea managerială a directorului Aeroportului Transilvania, Ştefan Petru Runcan e pusă sub semnul întrebării. Democrat liberalul Mihail Poruţiu nu a scăpat ocazia în şedinţa de Consiliu Judeţean de săptămâna trecută să nu îi reproşeze lui Runcan faptul că mereu cere bani.

Aşa că nu a ratat momentul şi a sărit la beregata managerului. “În ultimii zece ani acolo s-au investit peste 20 milioane euro, bani puşi la dispoziţie de Consiliul Judeţean, în urma solicitării conducerii aeroportului, care era aceeaşi. Acuma nu am înţeles când aveau

dreptate, când cereau bani pentru investiţii să ducă aeroportul la o capacitate de 400.000 de pasageri sau astăzi când ne spun că nu există pasageri pentru a umple acest aeroport. Şi atunci întrebarea mea firească era de ce s-au mai cerut aceşti bani?”, a spus Mihail Poruţiu. Problemele sunt mai vechi între cei doi, însă a ars la foc mocnit până când s-a solicitat includerea pe lista de investiţii a unor dotări aferente spaţiilor din obiectivul de investiţii pentru zboruri non-Schengen. În replică, Runcan a declarat că investiţiile sunt justificate. Scările pentru avion şi autobuzul erau prevăzute iniţial ca echipamente second-hand, preţurile lor au crescut în momentul în care s-au inclus pe lista de investiţii echipamente noi. “În momentul în care s-a aprobat bugetul, nu s-a aprobat la nivelul fundamentărilor pe care leam făcut noi. Sumele au fost suplimentate de fiecare dată în funcţie de ce s-a întâmplat. Ultima activitate a fost prin prezenţa Consiliului Judeţean care a efectuat o discuţie tehnică şi

E ar ta de a fi susţinut din um bră. Ce , vrei să vi în loc ul meu?

şti să Cum reuşe ce fă is ră a fa nu fi dem ? iv ct du nimic pro

Replici tăioase între consilierul judeţean Mihai Poruţiu şi Ştefan Runcan, directorul Aeroportului Trasilvania cu reprezentanţii serviciilor de la aeroport. Şi pe baza lor s-au făcut nişte liste de priorităţi, liste care în şedinţa din iunie au fost aprobate, doar că aceste investiţii la care se face referire

noi le aveam cuprinse iniţial pe listă ca şi echipamente second-hand, la o valoare mică”, a explicat Runcan.

Nicoleta Mare

Teren cedat pentru Medicii de familie, falimentaţi de autorităţi „fantoma” spitalului regional Doamn ă cons ultaţia este gr as atuită, trebuie dar da ta că vă acte le plătiţi că ave pentr u m nev oie de bani

Medicii de familie într-un stres continuu dacă vor avea bani sau nu pentru utilităţi şi chiria majorată

Medicii de familie mureşeni au ajuns să fie defavorizaţi de administraţia judeţeană, deşi Ministerul Sănătăţii a dat dovadă de compasiune şi a încercat să le facă un bine. În şedinţa de Consiliu Judeţean de săp tămâna trecută s-a decis să nu se mai tă răgăneze majorarea chiriei pentru spaţiile cabinetelor medicale individuale aflate pe teritoriul CJ Mureş. Este vorba despre peste 30 de cabinete medicale individuale aflate în incinta policlinicilor Spitalului Clinic

Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean Mureş. S-a votat majorarea chiriei de la 1 euro pe metru pătrat pe an la 3 euro pe metru pătrat pe lună. Adică de „doar” 36 de ori mai mare. Asta da ajutor din partea autorităţilor, după ce ministrul Sănătăţii Cseke Attila, impresionat de pornirile de protest ale medicilor de familie, i-a rugat frumos în luna iunie pe toţi mai marii aflaţi la conducerea primăriilor şi consiliilor judeţene să facă un efort şi să sprijine financiar medicii de familie. Dar nu se îngrijorează conducerea CJ Mureş de efortul financiar al medicilor. Doar ei nu se îmbolnăvesc la fel ca noi, muritorii de rând.

Nicoleta Mare

Povestea unui spital regional de urgenţă la Târgu Mureş a reînviat din nou anul acesta, iar conducerea Consiliul Judeţean Mureş a sărit şi ea, din nou, să cedeze teren pentru construcţia spitalului mamut. Decizia a fost votată în şedinţa de Consiliu Judeţean ce a avut loc săptămâna trecută.

Proiectul de hotărâre nu a trecut neobservat printre plictiseala ce domnea în sa lă. Consilierul judeţean Akos Mora i-a atras atenţia lui Lokodi că acum patru ani, după ce au votat cu entuziasm cedarea terenului către stat pentru construcţia spitalului, au rămas doar cu buza umflată şi terenul este plin încă de buruieni. Ce le garantează că acum nu păţesc la fel?

„Consiliul Judeţean Mureş doreşte să sprijine iniţiativa Ministerului Sănătăţii, care prevede în mai multe regiuni să se construiască spitale regionale. Pe acea suprafaţă de teren doream de ani de zile să realizăm spitalul regional şi acuma va fi posibil”, a venit răspunsul de la Lokodi Edita,

i um aţ ragă c opiaţi d i t t A i c t să-m tu să învăţa r a c ă M al ideile. region l lu ita faci sp gu Mur eş la Târ

preşedinta CJ Mureş. Un vechi proverb spune că omul din greşeli învaţă, dar şi speranţa moare ultima. Să sperăm că nu o să moară prea mulţi mureşeni până se va construi acest mult-vorbit spital regional.

Nicoleta Mare

I-a ve nit râ ndu şi ăstu ia că în l t am co piat id âi eea lui Ba zac să r educ numă r ul de spit ale

Ex ministrul Sănătăţii Eugen Nicolaescu şi actualul ministru Cseke Attila la schimbul de ştafete.

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Indezirabilii valoroşi Chiar dacă FC Municipal a evoluat în deplasare, târgumureşenii au putut urmări pe viu o partidă din prima etapă din Liga I de fotbal. Având terenul suspendat, FC Braşov a ales Târgu-Mureşul pentru disputarea partidei de pe ”teren propriu” cu echipa Gaz Metan Mediaş. Oaspeţii partidei au fost cu de trei ori mai aproape decât ”gazdele” care au obţinut victoria la ultima fază a meciului. Oricum, n-au fost mai mult de 2000 de spectatori, care s-au putut adăposti în puţinele locuri acoperite atunci când s-a pornit ploaia torenţială dinspre final. Galeria „gazdelor” a înfruntat cu stoicism rafalele de ploaie

Ambele formaţii au avut în componenţă jucători care au evoluat la Târgu-Mureş, sau au trecut prin curtea acestora. La braşoveni s-a transferat în această vară fundaşul Cristian Lucian Munteanu, care a şi înscris pentru mureşeni goluri importante, printre care golul egalizator cu CFR Cluj din tur. Al doilea, mijlocaşul Florin Stângă a evoluat foarte puţin şi s-a renunţat la serviciile sale. Ambii au fost titulari. În tabăra medieşenilor, atacantul iordanian Thaer Bawab este titular şi a înscris golul egalizator în partida de joi seara cu Mainz, din Europa League. A trecut prin curtea FCM înaintea ediţiei trecute, în probe. Dan Roman este un alt jucător plecat de la Târgu-Mureş, dar încet devine rezervă la ”gazişti”, aşa cum a fost şi în echipa lui Sabău.

Fotbalistul medic

Marea surpriză a echipei sibiene a apărut la prima accidentare în tabăra lor. Medicul echipei a fost nimeni altul decât târgumureşeanul Călin Târnăvean. Jucătorul de 27 de ani, fost căpitan al echipei în primul an din liga secundă a mai evoluat în Liga I la Bistriţa. În vara trecută s-a întors acasă şi a evoluat în câteva partide, reuşind şi primul gol în partida cu Sportul Studenţesc. A efectuat deplasarea cu FCM în cantonamentul din Austria, dar nu a mai intrat în lot. A ajuns pe banca de rezerve a Mediaşului, în calitate de doctor, deoarece echipa nu avea un medic de Eoropa League. Abolvent la Medicină acum doi ani, fotbalistul-doctor, sau invers, rămâne aproape de dreptunghiul verde. Va mai intra în teren şi cu ghetele cu crampoane?

Mihai Verde

Echipa de la infirmerie Formaţia de handbal feminin Mureşul Târgu-Mureş şi-a reluat pregătirile în vederea noului sezon al Diviziei A. Este un fel de a spune, deoarece lotul care a început pregătirile este serios redus numeric. Asta în ciuda faptului că a fost păstrat în întregime cel din ediţia trecută şi au fost aduse jucătoare noi.

Peste două săptămâni vor disputa la Târgu-Mureş „Memorialul Antrenorilor”, la care vor participa încă cinci formaţii, trei din Ungaria, lotul reprezentativ de tineret şi una din primul eşalon. Aproape jumătate dintre jucătoare nu au participat la primele antrenamente. Georgeta Ciobanu, operată de ligamente va mai absenta aproximativ o lună, iar Szidonia Rad şi Bab Timea vor reveni abia peste două săptămâni. Au

Echipele din Braşov şi Mediaş au jucători care nu au fost doriţi la FCM

fost aduse două jucătoare de la Baia Mare şi două din Ungaria. Dintre primele două, una acuză dureri de spate, iar jucătoarele maghiare, alături de alte două, locale, lipsesc pentru diverse examene sau alte probleme. Noul antrenor, venit şi el din Ungaria, este mulţumit de valoarea lotului dar constată că nu are jucătoare cu care să facă pregătirea. Se străduieşte să le menajeze pe cele care acuză probleme, pentru a-şi păstra „obiectul muncii”. Poate a forţat puţin nota la începutul pregătirilor şi unele jucătoare, cu surplus de greutate cedează ritmului impus. Echipa va lua startul în ediţia care va debuta la mijlocul lunii septembrie cu gândul la o revenire în elita handbalului feminin românesc, după şapte ani de pribegie în eşalonul secund.

Mihai Verde

Ploaia din timpul meciului i-a făcut pe spectatori să caute un acoperiş la tribuna principală

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

file de istorie

Operaţiuni speciale în Călimani Câțiva mureșeni curajoși s-au retras în apropierea Munților Călimani și au încercat timid să constituie o formă de rezistență anticomunistă. Aveau avantajul cunoașterii zonei montane, dar erau slab pregătiți și dotați cu armament. Zona a fost împânzită cu informatori deghizați în ciobani și milițieni deghizați în pădurari. La toate acestea s-au adăugat însă teama și suspiciunea celor urmăriţi faţă de de localnicii din zonă, fapt care le-a îngreunat intențiile, iar acțiunile conjugate ale Securității și Miliției mureșene aveau să le zădărnicească orice acțiune eficientă.

cu elemente provenite din rândul minorităților etnice, agramatismul, stângăcia și precaritatea pregătirii lucrătorilor din Securitate mureșeană se relevă treptat din studierea corespondenței întocmite și purtate între diferitele eșaloane ale Securității teritoriale.

PNL Mureș - o filială atent supravegheată Prin ordinul nr. 112/69172 din 8.12.1948 al Direcției Generale a Securității Poporului (DGSP), se transmitea Serviciului de Securitate din Târgu-Mureș - prin Regionala de Securitate Cluj - ordinul circular nr. 1 din 11.12.1948. Prin acest ordin se atrăgea atenția serviciului local Cum poate suplini devotamentul, de securitate asupra necesității supravegherii în mod deosebit a activității PNL Mureș. Mai lipsa de pregătire Partidele politice ale căror elemente activau marii de la București cereau intensificarea încă în clandestinitate, anumite personalități muncii informative și totodată să să li se ralocale sau naționale, dar în mod deosebit porteze săptămânal “cine sunt persoanele de rezistența din munți - mai mult sau mai puțin încredere din teritoriu însărcinate să raporteze Istoricul mureșean Vasile Netea și generalul Gheorghe Manoliu, urmăriți general coagulată - au reprezentat doar câteva din obi- la centru (PNL București - n.a.), rezultatele ectivele muncii informative și a măsurilor de activităţii lor în teritoriu, ce instrucţiuni li s-au anihilare corespunzătoare preconizate de Se- dat de la Bucureşti, deplasările şi activitatea lor decât atât, se indicau Securităţii mureşene şi tea era cunoscut ca un politician activ care, e curitatea mureșeană. Puținii profesioniști care după primirea instrucţiunilor de la Bucureşti”. persoanele locale care urmau să fie contactate: drept, trecuse prin două partide, PNL şi Frontul au mai fost păstrați în noul sistem au fost și cei Promptă, pe data de 27.03.1949, cu adresa “…maior Bătrânu din Târgu-Mureş, Oprea Renaşterii Naţionale. În plus, mai era şi finul unui care au organizat măsurile de contracarare ale nr. 1/3990, Securitatea mureşeană raporta Vasile din Târgu-Mureş, colonel în rezervă, Gra- alt “proscris” al timpului, Emil Aurel Dandea. opoziției. Mai ales în primii ani de la înființarea la Bucureşti, prin intermediul Regionalei Cluj du Ioan, Tudor Ioan din Târgu-Mureş…“. Este ei, Securitatea mureșeană - ca dealtfel în în- căreia i se subordona ierarhic, faptul că “am or- evident că Centrala Securităţii de la Bucureşti Operaţiunea “Pădurarii” treaga țară - a trebuit să facă față unor prob- ganizat o reţea informativă, dând instrucţiuni reuşise să obţină date detaliate chiar din struc- Marea problemă de la începutul deceniului leme complexe. Lipsiți în bună parte de rețele informatorilor în această problemă pentru a tura de conducere a PNL Bucureşti pe care o cinci a Securităţii mureşene o reprezenta rezistenţa din zona Munţilor Călimani, care informative, dar mai ales lipsiți de o pregătire putea urmări cât mai aproape activitatea aces- penetrase informativ. însă era insuficient coagulată la momencorespunzătoare și experiență în domeniu, însă tora (delegaţilor PNL din teritoriu - n.a.)…”. În tul respectiv, dar pe cale de se organiza şi a devotați cauzei “luptei de clasă”, lucrătorii din iunie 1949, Centrala Securităţii de la Bucureşti Vasile Netea căutat deveni eficientă. După ce au fost identificaţi Securitatea mureșeană au suplinit lipsa lor de transmitea Serviciului de securitate din Târgu- de Securitate experiență, cu perseverența și devotamentul Mureş că PNL Bucureşti a instruit special şi tri- Periodic, Securitatea mureşeană primea de la anticomuniştii care luaseră calea muntelui față de cauză. Încadrată mai ales la eșalonul de mis în teritoriu un delegat care să ia legătura Centrala Securităţii din Bucureşti (DGSP) tabele şi contactele locale ale acestora, Securitatea comandă locală într-o proporție covârșitoare cu mai multe filiale din Transilvania. Mai mult nominale cu persoanele care - în situaţia că ar mureşeană a trecut la întărirea posturilor de fi ajuns în raza ei de responsabilitate - trebuiau miliţie de pe Valea Mureşului, precum şi la trilocalizate, apoi urmărite pentru a li se stabili miterea unui număr de 7 informatori deghizaţi contactele locale şi ulterior arestate. Profesori în ciobani, la anumite stâne pentru a putea universitari, generali şi ofiţeri superiori, oame- urmări şi raporta eventualele mişcări ale funi politici, oameni de cultură se aflau pe aceste garilor. Mai mult chiar, Securitatea mureşeană ROMÂNIA liste întocmite la centru ca urmare a faptului că, - cu ajutor de la Bucureşti - a iniţiat organizarea JUDEŢUL MUREŞ în diverse momente ale activităţii lor - anterio- şi lichidarea acestor rezistenţe (sporadice) din CONSILIUL JUDEŢEAN are instaurării regimului comunist - cei în cauză zona Călimanilor. Pe data de 13 septembrie avuseseră atitudini anticomuniste. Printre cei 1949, a sosit de la Bucureşti căpitanul Eugen Direcţia de Dezvoltare Regională Nr. 12481/ ______________ 2011 urmăriţi general, am remarcat astfel câteva Alimănescu (Direcţia Generală a Miliţiei), care şi Implementare Proiecte Dosar I/D 3 nume şi funcţii sonore: generalul Mihail Voicu, împreună cu căpitanul de miliţie Ioan Sasu fost comandant al Diviziei 14 infanterie, Ovid- (comandantul Miliţiei Judeţului Mureş) şi subiu Vlădescu, profesor universitar, Gheorghe locotenentul Constantin Radu din partea Ser540026 Tîrgu Mureş, Str. Primăriei nr.2, tel.0265/263211, Fax 0265/268718, Manoliu, fost comandant al Diviziei 4 Munte, viciului de securitate Târgu-Mureş au convehttp://cjmures.ro, email: cjmures@cjmures.ro Gheorghe Cretzeanu, fost director de bancă în nit măsurile ce trebuiau luate grabnic pentru Bucureşti, Dumitru Negel, fost mareşal al Curţii anihilarea bandelor. În cuprinsul procesuluiRegale…însă Securitatea mureşeană întocmea verbal încheiat cu ocazia întâlnirii celor trei, se şi ea propriile ei liste. Astfel, în dosarul cu prob- convenea asupra faptului ca Miliţia Judeţeană lema “Bande” (1948), în adresa cu nr. 1/16051 Mureş să trimită la Ocoalele Silvice din redin august 1949, întocmită de Serviciul local giunea unde erau semnalate bande, “miliţieni de securitate din Târgu-Mureş, printre mai îmbrăcaţi în uniforme de pădurari”, aceştia urAdministraţia Fondului pentru Mediu a anunţat deschiderea unei noi sesimult sau mai puţin anonimii Covrig Vasile din mând să fie recrutaţi, potrivit specificărilor din uni de depunere a dosarelor de finanţare nerambursabilă în cadrul „Pro Vătava (implicat în mişcarea legionară), Tod- procesul-verbal “din elementele cele mai devogramului de îmbunătăţire a calităţii mediului pentru împădurirea te eric Gheorghe, tot din Vătava, care se făcea tate clasei muncitoare şi curajoase care să nu vinovat de legături cu Covrig Gheorghe sau dea înapoi chiar dacă vor fi atacaţi de bandiţi”. renurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă de urmăritul Cristea Petru din Topliţa care se Printre alte măsuri preconizate, se mai preciza a pădurilor”, în perioada 18 iulie-19 august 2011. făcea vinovat de împuşcarea în 1946 a doi şi faptul ca, legitimaţiile pădurarilor, armele Suma totală alocată acestei sesiuni de finanţare este de 89.000 mii lei, iar funcţionari din Gărzile Populare, am remarcat şi uniformele acestora să fie procurate, întrşi numele omului de cultură mureşean Vasile un deplin secret, de la Direcţia Silvică Mureş. suma maximă ce se poate aproba pentru un proiect este de 3.500 mii lei. Netea. Motivul? Netea, potrivit menţiunilor Nu cunoaştem alte amănunte referitoare la Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin exSecurităţii mureşene, “la afirmaţiile (care ?) desfăşurarea opraţiunii, dar este de presupus tinderea suprafeţelor de păduri la nivel naţional, ameliorarea progresivă a făcute de Toderic, s-a ataşat… (Netea - n.a.) că a fost un succes, de vreme ce pe parcursul a fost semnalat la locul numit Poiana Rusca anilor următori – din documentele pe care lecapacităţii de producţie a terenurilor degradate, menţinerea biodiversităţii din munţii Răstoliţei”. Nimic altceva, niciun alt am consultat până acum - nu mai semnalează şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor. cap de acuzare serios şi fundamentat, decât că aspecte vizând existenţa unei eventuale Programul este finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, în baza ar fi împărtăşit probabil anumite afirmaţii ale rezistenţe în zona Munţilor Călimani sau în contractelor multianuale încheiate în limita fondurilor prevăzute cu această unui oarecare Toderic Gheorghe. Prea puţin, zonele mai apropiate de Valea Mureşului. din punctul meu de vedere. Suficient însă din destinaţie prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli. punctul de vedere al Securităţii. Se cuvine însă Nicolae BALINT Solicitanţii eligibili în cadrul Programului sunt unităţile administrativ-teritomenţionat faptul că, în zona Mureşului, Newww.nicolaebalint.wordpress.com

COMUNICAT DE PRESĂ

riale, care au în proprietate/administrare terenuri degradate ce pot fi ameliorate prin lucrări de împădurire, în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor de mediu. Ghidul de finanţare a Programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1726/2011 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 466/2011. PREŞEDINTE Lokodi Edita Emoke

Tabel nominal cu informatorii (ciobani) special plasaţi în părţile muntoase (zona Munţilor Călimani) şi la obiectivele problemei subversive: - Fazakas Gheorghe - în Poiana Cofu - Mocar Francisc - Muntele Moldovanca - Luierean Gavril - Piciorul Popii - Banu Dumitru - Zimbroiţa - Truţa Ioan - Muntele Bătrâna - Gliga Gavril - Muntele Socinca - Truţă Simion - Muntele Siriod (Adresa cu nr. 982 din 26 februarie 1949 întocmită de Biroul de securitate Reghin şi adresată Serviciului de securitate Târgu-Mureş)

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Cu puţină imaginaţie, îţi faci concediul la… anul Stau aşa, uneori, şi mă gândesc, mai ales când mă apucă vara, că m-aş lua şi m-aş tot duce. Adică nu prea m-aş lua, dar de dus, m-aş tot duce. Şi, cum se apropie concediul, am cel puţin două griji în plus. Una e bugetul, a doua e bugetul de concediu. Noroc că nu-mi plac hotelurile cu fiţe şi drumurile lungi, aşa că se elimină de pe listă o vacanţă în Dubai.

pui ochelarii ăia şi… eşti în Rusia. Ţac-pac! La cel mai mic efort şi la cel mai mic preţ. Vrei în Budapesta? Am o reţetă de gulyaş pe care dacă-l mănânci cu ochii închişi, nici n-ai cum să zici că eşti în altă parte. Oferta extraordinară a agenţiei mele de turism este faptul că poţi fi în Rusia şi în Budapesta în acelaşi timp. Cu ochelarii ăia de diapozitive pe nas şi cu gulyaşul sub nas, ocheşti două destinaţii odată, tot aşa, la cel mai mic preţ şi la cel mai mic efort.

Noroc că nu-mi place clima fierbinte şi aşa se duce de pe listă vacanţa din Hawaii. Noroc că n-am prea multe fonduri de concediu că nu m-aş putea decide niciodată unde să plec şi cât să stau. Anul ăsta nu ştiu nici dacă-mi vor ajunge arginţii să merg până la ţară. Deşi pe alţii nu-i costă nimic, la câte rude am eu, m-ar costa o avere. Am atâţia am să-mi deschid o agenţie de turism specială. unchi şi mătuşe încât în fiecare an, prin rotaţie, Am să îmbin utilul cu făcutul. Adică am să învăţ am un nou verişor. Cum nu-mi ajung banii ca să mă plimb de pe scaun, la cel mai mic preţ, să-i pun la ciorap, cum să-mi ajungă să-i pun plimbându-i şi pe alţii. Sloganul agenţiei o să fie: la căciuliţa verişorului? Aşa că, vara asta am să “la pas din scaunul comoară.”. rămân în Cluj, şi-am să zic (la) pas, prin oraşul Am în buzunar mai multe destinaţii pentru cei comoară. În plus, am de gând să-mi folosesc imaginaţia la maxim căci aşa mă ajunge cel mai cu bugetul redus. Cum ar fi… Rusia. Mai am de ieftin. Tocmai, trăgând cu nesăţ dintr-o ţigară la când eram mică, de la tatăl meu, nişte diapozimâna a doua, mi-a venit o idee. Concediul ăsta tive de acolo, destul de faine. Stai pe scaun, îţi ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN PREŞEDINTE

Vrei America… de ce să faci o zi întreagă până acolo şi să rămâi dezamăgit? Am un atlas cu popoarele indigene care îţi arată exact ce a fost mai frumos acolo şi care, oricum, nu mai poate fi văzut astăzi. Şi atâţia bani pentru ce? Pentru hot-dog şi alte cele? Mai bine faci un drum până la fornetti-ul de după colţ şi vii, după, la agenţia mea să-ţi împrumut atlasul. Roma? Îţi pun filmul Vacanţă la Roma şi ţi-l fac şi 3D dacă insişti. Adică ţi-l pun de 3 ori. Paris? Vrei cam multe, dar am o casetă din clasa I “Comment să învăţăm le langue franceză”. Şi tot aşa. Personal, încă nu m-am decis unde să-mi petrec concediul, dar cu atâtea opţiuni, aş putea face înconjorul lumii în 2 săptămâni, aş putea scrie o carte şi mi-aş mai putea face în felul ăsta banii pentru un concediu real, la anul.

Jules PiereDe Vreme

Club Tineret are taxă oficială Cel mai nou Club de fiţe din oraş are acum şi o taxă oficială. Aleşii locali au votat joia trecută o hotărâre ce prevede un tarif de intrare de 6 lei per persoană. Au existat însă şi consilieri nemulţumiţi care au propus ca intrarea să fie gratuită. Sugestia lui Sebastian Pui nu a avut şanse de succes, mai ales că este singurul ales dintre cei 23 care mai „mişcă „ ceva împotriva executivului. Într-un fel ar fi fost normal ca târgumureşenii să beneficieze gratis de acest club, renovat pe bani lor. Pe de altă parte, nu ar fi normal ca într-o astfel de locaţie roz-bombon cu picăţele să aibă acces gratuit toată Valea Rece şi jumătate din cartierul Ady. Chiar dacă sunt votanţii fideli ai actualilor guvernanţi, canapelele nu ar rezista nicio lună cu o astfel de clientelă selectă. Aşa că o minimă taxă de intrare este cât se poate de necesară. Totuşi, problema pe care noi tot nu o înţelegem este de ce o administraţie locală ar avea nevoie de o discotecă proprie. Oare dă discount-uri bune la angajaţi?

DISPOZIŢIA NR. 215 din 8 iulie 2011

privind constituirea comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor pentru terenurile expropriate în vederea realizării obiectivului de investiţii de interes judeţean „Drum de acces la Depozitul zonal de deşeuri, sat Sînpaul, comuna Sînpaul, judeţul Mureş”

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Având în vedere prevederile art.18 şi ale art.19 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 14, ale art.15, alin.(8), (9), (10), (11) şi (12) şi ale art.16 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010, aprobate prin H.G.R. nr. 53/2011, Luând în considerare prevederile Dispoziţiei nr.211/6 iulie 2011 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş privind exproprierea terenurilor care fac parte din coridorul de expropriere pentru realizarea obiectivului de investiţii „Drum de acces la Depozitul zonal de deşeuri, sat Sînpaul, comuna Sînpaul, judeţul Mureş”, precum şi dispoziţiile H.C.J. Mureş nr. 24/2011 privind aprobarea listei proprietarilor şi a altor titulari de drepturi reale asupra terenurilor supuse exproprierii, a sumelor individuale aferente despăgubirilor şi a termenului de virare a acestora în vederea realizării obiectivului de investiţii „Drum de acces la Depozitul zonal de deşeuri, sat Sînpaul, comuna Sînpaul, judeţul Mureş”, aşa cum a fost modificată de H.C.J. Mureş nr. 39/2011 şi Notificarea nr. 8051/17.05.2011, expediată proprietarilor, Ţinând seama de adresa nr.6920/SIV/2011 a Instituţiei Prefectului – Judeţul Mureş, precum şi de adresa nr. 4229/15.06.2011 a O.C.P.I. Mureş prin care se desemnează reprezentanţii acestor instituţii în comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, În temeiul prevederilor art.106 alin.(1) din Legea ad ministraţiei publice locale, nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

dispune:

Art. 1. (1) Se aprobă constituirea comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor în vederea finalizării formalităţilor aferente procedurii de expropriere pentru realizarea obiectivului de interes judeţean „Drum de acces la Depozitul zonal de deşeuri, sat Sînpaul, comuna Sînpaul, judeţul Mureş”, în următoarea componenţă: - Simon Istvan – Primarul comunei Sînpaul; - Popa Răzvan Mihai – reprezentant al Instituţiei Prefectului Mureş; - Fărcaş Veronica – reprezentant al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mureş; - Lefter Erika – consilier juridic, reprezentant al expropriatorului – Consiliul Judeţean Mureş; - Hulpuş Monica - consilier juridic, reprezentant al expropriatorului – Consiliul Judeţean Mureş. (2) În calitate de membri supleanţi în comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, pentru reprezentanţii expropriatorului a căror prezenţă la lucrările comisiei este obligatorie, sunt desemnate următoarele persoane: - Lokodi Emőke - consilier juridic, reprezentant al expropriatorului – Consiliul Judeţean Mureş, în lipsa doamnei Lefter Erika; - Farkas Adriana - consilier juridic, reprezentant al expropriatorului – Consiliul Judeţean Mureş, în lipsa doamnei Hulpuş Monica. Art.2. Comisia constituită conform art.1 are următoarele atribuţii: a) constatarea acceptării sau, după caz, a neacceptării cuantumului despăgubirii de către proprietarii sau titularii altor drepturi reale asupra imobilelor supuse exproprierii; b) solicitarea adresată solicitanţilor în vederea

completării documentaţiei depuse de către titularii dreptului de proprietate sau al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de solicitare; c) analizarea cererilor şi documentelor anexate acestora, în termen de 10 zile de la data începerii activităţii; d) încheierea procesului verbal ca urmare a analizării cererilor şi documentelor anexate acestora, în care se menţionează, după caz, acordul sau dezacordul proprietarilor cu privire la valoarea despăgubirii; e) adoptarea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii şi comunicarea hotărârii solicitantului; f) afişarea, în extras, a hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor la sediul Consiliului Local Sînpaul şi pe pagina proprie de internet a expropriatorului. Art.3. Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor îşi va desfăşura activitatea începând cu data de 25 iulie 2011, la sediul Comunei Sînpaul pe raza căreia se situează imobilele expropriate, iar şedinţele comisiei se vor desfăşura până la data la care vor fi emise şi comunicate toate hotărârile de acordare a despăgubirilor pentru imobilele supuse exproprierii. Art. 4. Prezenta dispoziţie se afişează la sediul Consiliului Local Sînpaul, al Consiliului Judeţean Mureş, va fi publicată pe pagina proprie de internet a expropriatorului, precum şi în două cotidiene locale şi va fi comunicată membrilor comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale şi acordarea despăgubirilor, care răspund de aducerea ei la îndeplinire. PREŞEDINTE AVIZAT PENTRU LEGALTITATE SECRETAR Lokodi Edita Emöke Aurelian Paul Cosma

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Cel mai „înalt” observator astronomic din Europa de Sud-Est de află în Ţara Moţilor

Mărişelul, locul unde pământenii ascultă telefoanele extratereştrilor Doi doctoranzi şi patronul unei Observator la înălţime clujeană Mărişel găzduieşte comfirme din Cluj, BitNet, au pus Comuna plexul ştiinţific, care este situat la cota 1.120 bazele unui observator care de metri şi este care unul dintre puţinele locuri Europa de Est unde este practicată radioasîmbină studiul optic al corpuri- din tronomia. În cadrul observatorului astronomic lor cereşti cu radioastronomia. lucrează doi doctoranzi ai Universităţii Tehnice Declaraţiile americanilor referitoare la existenţa extratereştrilor, care au aterizat pe Pământ acum o jumătate de secol nu au stârnit nicio surpriză la Mărişel. Şi asta pentru că acolo se află un loc în care pământenii pot să asculte telefoanele extratereştilor, care primesc ordine de genul ”Iubitule, adu cinci kile de cartofi roz de Venus, dar vezi să fie proaspeţi, să nu îţi teleporteze cartofi din ăia de anul trecut” sau ”Băieţi, am luat o ladă de bere de pe Saturn şi haideţi la mine, să ne uităm la plasma tridimensională la meciul dintre FC Jupiter şi Unirea Marte!”. Dincolo de glumă, la Mărişel chiar există un observator astronomic construit pe bani privaţi, care are contracte cu ESA. Nu cu EBA, ci cu Agenţia Spaţială Europeană. Sprijinul statului roman pentru proiectul acestui observator a fost unul imens: nu percepe taxă pentru privitul prin lunetă ori telescop şi nici taxă de drum pentru undele radio. În rest, autorităţile nu au fost în stare să asfalteze nici măcar drumul de acces.

Cluj-Napoca, Paul Dolea şi Vlăduţ Dascălu. Observatorul astronomic din Mărişel nu a fost construit cu banii statului român, ci cu ajutorul investiţiilor făcute de cei doi doctoranzi, precum şi de compania clujeană Bitnet, condusă de fizicianul Octavian Cristea, fost coleg de facultate cu Paul Dolea şi care a reuşit să transforme proiectul observatorului într-o afacere, cu toate că banii nu i-au picat din Lună.

Pământ cumpărat în rate

Pentru că persoanele care au creat observatorul astronomic au spus autorităţilor că vor să observe galaxia, autorităţile nu au considerat de cuviinţă să le dea pământ. Aşa că oamenii au scos bani din buzunar inclusiv pentru terenul pe care este amenajat compexul ştiinţific. „Observatorul are o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Noi am cumpărat terenul. Prima parcelă a fost cumpărată de mine. Am avut un magazin care s-a închis şi, cu ultimii bani, am convins-o pe soţie să accepte să cumpărăm această parcelă. Ulterior, l-am convins pe prietenul mei Tavi Cristea să cumpere

încă o parcelă, lângă a mea, şi, astfel, am obţinut terenul pentru observator”, spune Paul Dolea. Pe terenul observatorului astronomic se înalţă trei clădiri, două antene parabolice şi câţiva pomi. Şi asta pentru că astronomii au luat în serios zicala lui Florin Piersic, care a spus că suntem gata să le dăm ungurilor Ardealul dar fără pruni. Prima clădire este o cabană care seamănă cu o casă de vacanţă. Aici îşi petrece cea mai mare parte a timpului Paul Dolea. Rulota este folosită de Vlăduţ Dascălu. Există, apoi, o clădire fabricată din panouri sanwich, de genul celor folosite în construirea halelor industriale. Clădirea are la parter două camere, destinate instrumentelor şi aparatelor ştiinţifice folosite în observaţii. La etaj, se află o cupolă mobilă, unde pot fi instalate instrumentele optice, adică telescop ori lunetă. Complexul mai cuprinde o antenă parabolică de trei metri, destinată supravegherii sateliţilor de orbită joasă, aflaţi la circa 700 de kilometri depărtare de Pământ. „Aceşti sateliţi merg cu o viteză de şapte kilometri pe secundă, o viteză mare, dar antena dispune de un procesor foarte bun, care permite urmărirea lor în bune condiţii”, spune Vlăduţ Dascălu. Datele obţinute de observatorul din Mărişel sunt corelate cu datele obţinute de alte

staţii de observare radioastronomică de la nivel internaţional, în aşa fel încât să poată fi realizată o supraveghere cât mai bună a acestor sateliţi.

Antena 3,8

Cealaltă antenă parabolică, cu diametrul de 3,8 metri, este destinată comunicaţiilor cu sateliţii geostaţionari. Această antenă parabolică are un sistem de comandă, care nu perite comandarea de pizza şi bere, dar care îi permite să urmărească sateliţii pendulanţi. Astfel, antena este folosită mai ales pentru observarea sateliţilor meteorologici. Paul Dolea estimează că valoarea investiţiilor realizate, din anul 2005, de când el a cumpărat terenul în Mărişel, şi până acum, la 150.000 de euro. La Mărişel au loc tabere de astronomie, organizate în parteneriat cu pensiunea „Popasul Iancului”. Aşa că, dacă vreţi să mergeţi în această perioadă la Mărişel, mai bine telefonaţi înainte, pentru că s-ar putea să nu aveţi loc de tinerii ochelarişti, viitori intelectuali, care au luat cu asalt staţiunea pentru a se instrui în tainele astronomiei.

Claudiu PĂDUREAN

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea, Letiţia dragă! Mulţam fain pentru scrisoare, ai reuşit şi de data asta să mă distrezi cu stilul tău inconfundabil! Ştii că s-au găsit unii care şi-au imaginat că vor intra in Guiness Book dacă se iau după noi şi dau în vileag corespondenţa lor personală! Soro, îţi spun eu, cu mâna pe inimă, altă corespondenţă ca a noastră, nu-i! Sic! Să crape de ciudă invidioşii! Am glumit, tu, Letiţie, am glumit draga mea, că aşa de ciudat mă simt azi, că musai să-mi hâşâi starea asta cu niscaiva glume! Vremea o fi de vină, că stă să plouă iară, de parcă nu ar mai fi plouat de mult! Vai, Letiţie, tu! Acum îmi amintesc de o ştire, ce am citit într-un mesaj primit de la un tânăr de mari perspective în ale jurnalismului! Auzi, tu: într-o localitate, nu are importanţă

unde, furtunile astea de vară au făcut prăpăd. Într-un sfert de ceas toată apa de pe versanţi s-a adunat în centrul localităţii, nivelul apei ajungând la impresionantul nivel de...1,70cm! Am întrebat în stânga-n-dreapta, nu vi se pare dezastruos nivelul ăsta de apă? Ba, chiar catastrofal, dacă stau să mă gândesc! Ghici, ce? S-au găsit şcolite care să-mi spună că nici până la gleznă nu i-ar fi venit apa...cred şi eu! Dar nu s-au prins niciunul! Greu e şi cu matematica asta! În fine! Bine că au scăpat fără victime omeneşti! Pa gube sunt multe, după câte am înţeles! Şi ce am mai auzit! Ştii că lumea e în mare dilemă cu asigurările astea obligatorii. Nimeni nu ştie cum stă treaba cu ele! Legea există, dar aşa cum se fac legile la noi, stimabilii care au fost adunaţi acolo pe pile şi relaţii, unii dintre ei habar nu au cum au ajuns acolo! Ce să voteze, ce amendamente să facă? Stau cu un ochi pe monitor, citesc mesajele sau dormitează, că tocmai au venit din „teritoriu”(citeşte „de acasă”) şi chiar dacă nu sunt analfabeţi, mulţi habar nu au ce citesc! Aşa se face că e stipulat în legea cea faimoasă deja, că se lasă cu amenzi usturătoare, între 100 şi 500 de lei, dacă n-o respecţi, adică nu-

Din jurnalul unei barmaniţe De câteva zile exersez cu shakerul şi cu blenderul să fac nişte băuturi sofisticate, în pahare speciale împodobite cu umbreluţe şi umplute cu lichide colorate ce-ţi fură privirea şi banii din buzunar! Poate la anul mă prezint şi eu la vreun concurs de barmaniţe...Cine ştie ce-mi rezervă viitorul! Sau poate plec şi eu peste hotare! Ce înseamnă civilizaţia, businessul adevărat! Auzeam cum povestea doi tipi la bar. Unul tocmai venise în vacanţă din oraşul etern! Zicea că au fost cu „trupa”-am înţeles că are o familie numeroasă, cu copii şi nepoţi-, la cumpărături într-un supermarket „de-ţi pică plomba” ( aluleo, a mea încă e proaspătă, bine că nu l-am văzut!). Au cumpărat ei ce au cumpărat şi când au ajuns la casierie, occidentali sau nu, scena se petrece cam asemănător cu cele de la noi. Căutând să-ţi dea restul exact, se încurcă în socoteli. Omul zicea că avea 20 de euro în mână şi aştepta restul. Casieriţa s-a fâstâcit, nu mai ştia dacă ea a dat restul sau avea omul banii. Scandal...moderat. A venit şeful de magazin cu scuzele de rigoare, că nu se putea închide magazinul pentru un control, aşa că i s-au oferit nişte bonuri în valoare de 40 de euro

a fost veselie mare în cele din urmă! Gurile rele ziceau că în ziua de azi numai ccine nu vrea nu face facultate! Apoi să vezi că nu te trec profii ăştia aşa cu una cu două! A zis băietu’ că a fost la examinări de i-au sărit capacele! Bine că a scăpat! Dai un ban, dar...ştii că nu-i mai ai! Zicea tat’su! Asta e, Letiţie dragă! Acum te las că am pus „nişte baraboi la şiert şi or fi gata” după cum sare capacul de pe oală! Observi că am cotit-o un pic pe ţărăneşte! Festivalul e de vină! Ăsta medieval de la Sighişoara, cu domniţe şi cavaleri cu săbii...Vai, ce-mi plac rochiile astea lungi, dantelate, cu şorţ alb... cam decoltate, totuşi? Meteahnă veche asta cu arătatul „balcoanelor”, nu crezi? Coafura! Codiţele, îmi plac la nebunie! Mi-am împletit părul într-o zi şi o vecină era să moară de râs! Ce o fi găsit de râs, nu înţeleg nici acum! No, atât pe azi! Rămâi cu bine, tu! Te pup!

Raveca

ROMÂNIA JUDEŢUL MUREŞ CONSILIUL JUDEŢEAN

540026, Tîrgu-Mureş, Str. Primăriei nr. 2, Tel : +(40)2 65 263211, Fax : +(40) 265 268718 http ://www.cjmures.ro, e-mail : cjmures@cjmures.ro

COMUNICAT DE PRESĂ

consumabili acolo, iar a doua zi au fost sunaţi să vină după cei 20 de euro cu pricina şi...ceea ce m-a uimit şi mai mult, magazinul le-a plătit şi benzina! Şi-au cerut la scuze de se simţea omul penibil deja! Asta , da! La noi oare cum ar fi procedat nea Gheorghe? „Fugi d-acilea, dom’le, ce mă crezi prost?”

Una mică

Baia de la V.H.R. – un film cu final prost Într-un oraş în care majoritatea localurilor se remarcă printr-o faună roz-sclipitoare formată din cocalari şi piţi poance, V.H.R. este singura crâşmă de rockeri din oraş. Desiguri, fiind rock pub toată lumea se aşteaptă să găsim un W.C. turcesc sau o budă în stil ţărănesc. Dar spre stupefacţia consumatorilor care deschid uşile pentru a-şi elibera intestinul de chinul digestiv dau peste o toaletă curată, în grijită, derutantă pentru un rocker prin prezenţa unor elemente cum ar fi chiuveta sau apa curentă. La intrarea în cabine, te aşezi ca tot omu’ să-ţi faci treaba, iar după ce-ţi iei adio progeniturii stomacu-

ţi asiguri casa! Niciodată nu am înţeles de ce sunt două sume? Iau 100 de lei amendă dacă am uitat şi 500 dacă nu am vrut să închei asigurarea?! Dar nu asta e problema. Stimabilii au uitat să precizeze cine, când, cum şi de ce te amendează, asta e una, şi cealaltă problemă că nu au precizat în anexă ce înseamnă „despăgubire pentru conţinut”... Aşa se face că oamenii care au rămas cu anexele luate de ape, acum se plâng că au asigurare pe casă, asta fiind pe deluţ a scăpatdâ din fericire de furia apelor, în schimb au rămas oamenii fără porcul din coteţ!Le-a luat apa păsările, fânul şi toate cele depozitate în anexele gospodăreşti! Asta e! Asigurarea obligatorie nu se referă şi la ele! Inundaţia? Inundaţia, da! Dacă anunţă din timp nu ştiu unde...Deşi tot în legea aceea se spune că nu se vor mai da ajutoare în cz de calamităţi naturale...Ca să vezi. Cerc vicios! No, treaba lor! Le descâlcesc ei, după vacanţă, că altă treabă nu au! Draga mea, Letiţie! Să-ţi mai zic una. Asta e veste bună! Îl ştii pe Vartolomeu, naşul lui Ilea din Toroc? No. Azi a aflat că fi-su cel mic a terminat facultatea! Auzi că nu i-a fost zis că avea o restanţă şi omul habar nu avea că ăsta micu s-a îmbrăcat cu roba şi zâmbea cam cu o juma de gură sub toca cea frumoasă, la festivitate, dar nu ştia ce-l frământă! Vai, tu! Apoi să-l fi văzut acum! Nu ştia ce să-i zică! Să-l ia la rost că a picat examenul la vremea respectă, să-l felicite că totuşi, omul a absolvent...deşi mai are de dat licenţa! Interesant era că au aflat tocmai de ziua de naştere al mezinului, aşa că

lui şi intestinelor tale, dai să apeşi butonul ce eliberează cascada de apă, şi dai peste nişte pete mari de rugină. Destul de dezgustător, domnule Hunor, aveţi o bodegă

meseriaşă, coca-free, dar fiţi atent şi la micile detalii, cum ar fi toaleta, faceţi o impresie mai bună astfel.

Buddha

Lansarea rundei a III-a de finanţare de proiecte integrate, în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare Fondul Roman de Dezvoltare Socială (FRDS) lansează cea de a treia rundă de finanţare de proiecte integrate, în cadrul Programului de Intervenţii Prioritare (PIP) adresat aşezărilor sărace locuite preponderent de romi. Valoarea grantului pe care îl poate primi o comunitate de romi pentru finanţarea unui proiect este de până la 150.000 Euro, la care se adaugă contribuţia solicitantului de minim 6%. Proiectele finanţate prin intermediul PIP vor trebui să aibă o abordare integrată, beneficiarii fiind încurajaţi să asigure prin proiect atât îmbunătăţirea micii infrastructuri comunitare, cât şi creşterea accesului persoanelor vulnerabile la servicii sociale. De asemenea, prin intermediul Programului, comunităţile ţinta vor putea fi sprijinite, la cerere, în pregătirea unor cereri de finanţare ce ar putea fi finanţate din alte fonduri, în special din fonduri europene. Solicitanţii eligibili în cadrul Programului sunt primăriile comunelor, oraşelor şi municipiilor de care aparţin comunităţile eligibile pentru runda în curs, în parteneriat cu grupurile de iniţiativă din comunităţi, constituite în baza Legii 129/1998. Solicitanţii pot forma parteneriate cu organizaţii neguvernamentale (câte una pentru un proiect) capabile să sprijine implementarea proiectului. Comunităţile eligibile în cadrul celei de a treia runde a Programului, din judeţul Mureş, sunt situate în localităţile : • Petelea – comunitatea Viilor (denumirea locală) • Tîrnăveni – comunitatea de pe Str. Rândunelelor Data limita de depunere a proiectelor este 30 septembrie 2011. Pentru informaţii suplimentare, puteţi vizita site-ul www.frds.ro, sau puteţi suna la numerele de telefon : 0258.816583, 0726248971, sau la adresa de e-mail : frdsalba @yahoo.com.

PREŞEDINTE, Lokodi Edita Emőke

16 Koloszvari şi campania anti-Siletina

Consilierul local Koloszvari Zoltan, cu toată vârsta sa înaintată, se ţine de potlogării. Deşi se înţelege din ce în ce mai bine cu executivul Primăriei, nu ratează nicio ocazie să critice acţiunile executivului local. Aşa că, în timpul şedinţei de CL Târgu Mureş, de faţă cu toată presa prezentă a criticat modul în care se prezintă transportul local din oraş. Că acesta se află într-o stare dezastruoasă, că programul autobuselor este dat peste cap, că mai există microbuze deşi ar fi trebuit să dispară de mult. În plus, alesul UDMR a subliniat faptul că administraţia locală subvenţionează parteneriatul public-privat care gestionează transportul local cu 16 milioane de lei anual. Şi în plus, atât aleşi PDL cât şi cei UDMR au votat în grup mărirea preţului de la 1,5 lei cât era anul trecut la 2 lei cât este în prezent. Chiar dacă deobicei nu prea spune lucruri coerente, de această dată Koloszvari a nimerit-o. Nu o spunem noi, ci toţi cei care folosesc vehiculele puse la dispoziţia târgumureşenilo de Asocierea Siletina-Transport Local.

Ghere salvarea de miliarde pentru Primărie

După ce au pierdut în primă instanţă procesul cu EON Gaz care viza executarea silită a autorităţii locale pentru suma de 21.5 milioane de lei, bani datoraţi de către Energomur firmei germane, dar garantaţi de edilii locali, se pare că s-a găsit o soluţie salvatoare. Aşa că s-a hotărât angajarea unui celebru avocat care să reprezinte în persoana lui Vasile Ghere. „În aceste condiţii propunem mandatarea d-lui Ghere Vasile pentru a promova în numele autorităţii publice locale acţiune în anularea celor două acte administrative şi de a promova căile de atac în cauză, dacă este cazul, drept pentru care supunem aprobării dumneavoastră alăturatul proiect de hotărâre.”, se arăta în expunerea de motive a hotărârii votate joia trecută. În hotărâre, se specifică faptul că „cuantumul onorariului avocaţial se va stabili prin negociere de către autoritatea publică locală executivă”. Cu alte cuvinte Ghere se va îmbogăţi puţin de pe urma acestui proces. Dacă am fi în locul lui am cere cel puţin 10 la sută din suma enunţată. Sic! Acestea sunt bârfe si trebuie tratate ca atare

Anul VIII, nr. 463 | 1 - 7 august 2011

Judecătorii mureşeni au decis

Criminal cercetat in libertate După ce a stat 4 luni în închisoare, un bărbat din judeţul Mureş, acuzat de omor calificat este cercetat acum în stare de libertate. La începutul lunii martie, bărbatul în vârstă de 43 de ani, şi-a lovit soţia cu un cuţit de bucătărie sub privirile copilului în vârstă de 8 ani, iar în urma atacului femeia a decedat. Instanţa a decis ca bărbatul poate fi cercetat în stare de libertate, fapt care a provocat nemulţumiri din partea familiei fostei lui soţii.

La începutul lunii martie, în localitatea mureşeana Ceuaşu de Câmpie, în urma unui scandal în familie, un bărbat i-a aplicat soţiei o lovitura de cuţit în zona pieptului, în urma căreia Valentina, pe atunci în vârstă de 37 de ani a decedat. Autorul a fost arestat imediat, însă după mai bine de 4 luni, instanţa a decis că bărbatul poate fi cercetat în stare de libertate. Mama femeii decedate, dar şi câţiva vecini sunt indignaţi de decizia judecătorilor. „Nu pot sa cred aşa ceva. Să fie lăsat liber, mie îmi este frică, dacă vine şi mă omoară acum şi pe mine. Am înţeles că au tot avut certuri în familie, dar să-mi omoare fiica? Nu pot să-l

iert”, s-a plâns mama Valentinei. În sprijinul femeii a cărei fiica a decedat au venit şi vecinii dar şi alte rude. Valentina şi soţul ei aveau împreună un copil de opt ani. Soţul ei, mai avea doi copii gemeni, în varsta de 20 de ani dintr-o căsnicie anterioară. Bărbatul acuzat de omor calificat se apără şi spune că fosta lui soţie avea probleme cu alcoolul şi majoritatea conflictelor erau provocate de aceasta. Mai mult, el mai susţine că fosta lui soţie a fost internată la o clinică de psihiatrie din Târgu Mureş din cauza problemelor pe care le avea. „Bea foarte mult, nu mă puteam înţelege cu ea. Avea ură pe copiii mei din căsătoria

anterioară. De acolo plecau toate certurile. Îmi aduc aminte că la fel s-a întâmplat şi în acea seară când tranşam o bucată de carne, a venit s-a luat de mine şi am lovito cu cuţitul fără să-mi dau seama”, a mai spus Radu Domokos, proaspătul criminal lăsat în libertate. Şi autorul oribilei fapte are susţinătorii lui care îl consideră un om corect, chiar dacă a avut probleme în familie. Mai mult, bărbatul a fost reangajat la firma la care muncea şi iarna trecută. Următorul proces va fi în data de 31 august. Atunci mama Valentinei şi fostul ginere se vor vedea faţă în faţă în instanţă.

(C.B.)

De ce a trebuit Borbely Laszlo linistit...? Au trecut deja aproape două săptămâni de când ministrul Mediului a fost implicat într-un scandal cu nişte mulţi bani. Era de fapt o informaţie scăpată pe surse de DNA Bihor. Au fost descinderi, percheziţii, zgomot şi apoi tăcere. Hm... După trei zile de le debutul scandalului apare premierul Emil Boc şi alte mărimi ale PDL care spun că de fapt liderul UDMR e un om de toată isprava. Care a fost de fapt şpilul? Laszlo Borbely e nr.2 în UDMR şi unul din cei mai mari partizani ai ieşirii în toamnă a UDMR de la Guvernare. Potrivit calculelor celor care doresc un exit în toamnă, în momentul “scurgerii de informaţii” de la DNA cei care doreau rămânerea la guvernare mai aveau un avantaj de doar 2-3 voturi printre şefii de filiale ai uniunii. După scandal... se pare că ministrul Mediului nu s-ar mai fi arătat aşa dornic să părăsească guvernarea. Vicepreşedintele politic al UDMR nu şi-a schimbat opţiunea, dar e de părere că graba strică treaba :) Imediat a venit şi recunoaşterea publică a integrităţii

De fapt B ăsescu e cel mai bun băiat. Vre au să rămân la guvernare cu el câte zile oi avea

sale - consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs a declarat alaltăieri într-un interviu pentru Ziarul Ring că preşedintele nu se îndoieşte de integritatea morală a ministrului, dar că UDMR trebuie să înţeleagă că nu e cap în această guvernare ci coadă.... iar coada nu face legea corpului care este Coaliţia PDL-UDMR-UNPRGrupul Minorităţilor naţionale.

Pesurse.ro

Domnule senator, eu nu am nicio vină. Au venit investitorii peste mine ca lăcustele

ţi avea to acă am e d in i t t a Is c i Mă omune c e d e p ii bogăţii primar epăşi în i-am d i. Vorba a b u D şeicii din Vlas lui

Primarul Simon Istvan şi senatorul Frunda Gyorgy un primar reuşit al UDMR şi un posibil viitor primar. Asta dacă va candida!