Ziarul de Mures nr 456

Page 1

www.ziaruldemures.ro

USL vrea să întăbuleze jumătate de ţară Anul VIII, nr. 456 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 6 - 12 iunie 2011

Udrea ma umilit d in cauza lipsei de fo nduri

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

Cu tam-tam moderat, că doar sunt în opoziţie şi vor să pară mai serioşi decât Puterea, Uniunea Socialisto-Liberală şi-a lansat programul economic. Bravo, felicitări pentru cele aproximativ 48 de pagini de măsuri, din care primele 27 enunţă situaţia actuală.

pagina 5

pagina 7

Adevărul despre leafa angajaţilor MAI:

Trenule maşină mică / Poliţiştii o au... mică! Staţi liniştite fetele mele, mi-a zis mie Vulpea la un tenis că e o chestie provizorie! Adică până la alegeri, când or veni ai noştri la putere şi ne dă retroactiv mai mult decât ne-a luat şmecherii ăştia!

Dacă până acum aveam telefonul deschis cam 2 ore pe zi, după tăieri o să îl ţin doar o juma de oră, aşa... de fantezie. Să vedem ce ştiri or mai da cei din presa-comunicat despre marele minister al lui Igaş...

Dacă era după mine, dădeam afară 100.000 de poliţai şi-i trimiteam să lucreze chelneri la Palma de Majorca... Atunci era reformă adevărată... Rămâneau doar cei credincioşi mie!

Şefu’, da’ ce viteză au luat în jos salariile noastre! Mi-am făcut şi eu credit pentr-o geantă d’aia replică la Vuitton şi acum nu mai pot să o plătesc. Să-ţi fie ruşine, Emil Băsescu!

Uiuuuuiuuuuuuu....Vasilică, ţine-ţi mâinile acasă şi nu mă-mpinge c-o să cad în cap ca şi Mironescu şi o să te bată nea Traian!

Loviţi la pateu de tăierile operate de Guvern, poliţiştii noştri se simt ca în caruselul groazei, aşteptând cu sufletul la gură capătul de linie unde vor fi daţi jos din tren.

Monumente funerare uitate, doborâte sau dispărute Revoltă, indignare şi multă amărăciune...Sunt sentimen-tele care mă încearcă de o săptămână de când mă documentez pentru acest material. Încerc să mă stăpânesc gândindu-mă să dau totuşi cuvântului expresia cea mai potrivită tiparului şi nu cea pe care o simt cu adevărat în suflet. Dacă nu reuşesc, vă rog să mă iertaţi. Însă vizita în oricare cimitir al oraşului - în cazul de faţă cel de la Biserica de lemn şi cel de la Biserica de piatră - nu este una confortabilă, vă asigur.

Cîrcu, Pop şi firmele fantomă

pagina 13

Procesul de corupţie ale cărui „victime” au căzut Ioan Cîrcu şi Mircea Pop a mai avansat ca să nu stagneze. Mai exact firmele care au prejudiciat bugetul municipiului Târgu Mureş cu peste 400 de mii de lei au fost chemate să răspundă civil pentru a se putea recupera prejudiciul. Este vorba de SC Acemeric, SC Sabine SRL şi SC Sanodah SRL. Numai că ele între timp ele ori şi-au schimbat denumirea ori au intrat în lichidare. Mai scoate bani de la ele dacă poţi.

pagina 3


2

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

nu ne prindem ţara?

Băsescu, ungurii şi primarii Atunci când oamenii politici se plictisesc, inventează tot felul de teme de discuţie inutile care nu fac decât să ne distragă atenţia de la lucrurile importante. Săptămâna trecută a fost una destul de confuză din acest punct de vedere. Alegerea primarului dintrun singur tur a trecut ca „lebăda prin apă”, Biroul Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles, transformat peste noapte în Reprezentanţa judeţelor Harghita şi Covasna a tulburat puternic lacul politicianismului şi Traian Băsescu a pus cireaşa pe tort vorbind vreo oră jumate despre proiectul său de modificare a Constituţiei. Să le luăm pe rând de la sfârşit. Revizuirea Constituţiei în forma propusă de Traian Băsescu este un vis, dar chiar şi aşa trebuie făcut un mare

tămbălău că altfel nu suntem sănătoşi la cap. Un lucru e cert, de la iniţiativă până la validarea referendumului de către Curtea Constituţională şi intrarea în vigoare a unei Constituţii revizuite e cale lungă iar hăţişurile procedurale complicate. Desigur, în stil neaoş politicienesc nu m-ar surprinde vreo intenţie a Guvernului de a-şi asuma răspunderea pe proiect. Dacă cineva crede că nu le-ar trece prin cap aşa ceva să mai studieze puţin asumările din ultimele 18 luni. Dacă vorbim de Constituţie vorbim implicit de stat naţional, suveran, independent, de drept şi ajungem la biroul care a întunecat minţile unor şi altora. Scandal mare şi aici, spirite încinse şi discursuri la limita patetismului. O aberaţie care nu s-ar fi întâmplat

Merele de la Batoş şi Holocaustul împotriva Românilor Îl mai ţineţi minte pe Gheorghe Funar? Primarul care a vopsit băncile din Cluj în culorile steagului României? Stimabilul a venit la Târgu Mureş să vorbească despre Holocaust. Nu, nu este vorba de Holocaustul prin care au trecut evreii. E vorba de ultima sa carte „Holocaustul împotriva românilor”. Discursuri pasionate au marcat lan„Sunt speriat domnule, sarea de carte de la Târgu Mureş sunt speriat de holocaustul ăsta a preşedintelui PRM Cluj, Gheor­ împotriva noastră. Trădători de ghe Funar. Şocanta expresie neam şi veac au umplut băncile de mai sus este titlul celei mai Parlamentului şi vor să ne vândă noi cărţi semnate de Gheorţara. Şi nu luăm nimic pe ea!” ghe Funar. Secretarul general al PRM şi-a avertizat la TârguMureş audienţa de pericolele care pândesc România în stilul consacrat deja al discursurilor naţionaliste. „Volumul de faţă conţine 138 de eseuri prezentate la tot atâtea conferinţe de presă săptămânale, între 16 martie 2009 şi 31 martie 2011. La prima tate şi de trădare naţională. În această carte vedere s-ar părea că autorul dovedeşte doar găsiţi foarte multe informaţii care vă ajută să o tenacitate deosebită. Personal credem că înţelegeţi ce ni se întâmplă de 21 de ani, de ce este vorba de mult mai mult, este vorba de ni se întâmplă şi ce urmează. Nu întâmplător durerea sufletească a unui român care suferă i-am dat acest titlu. Acesta este adevăratul cu adevărat atunci când vede pe mâna cui holocaust care ni se întâmplă”, a spus Funar. a încăput biata Românie şi cât de uşor este După această introducere raţională ne-am astăzi manevrat poporul român”, a spus Adri- întors în timp cu 4.000 de ani î.e.n. pentru a an Moisoiu. Adică este o colecţie a unor discur- asculta justificarea faptului că Valahia este suri deja ţinute. Bun şi aşa. Autorul ne explică pământul ales de Dumnezeu şi noi suntem importanţa cărţii în minuscula sală de şedinţe poporul cu stea în frunte. Cum aerul devenea a PRM Mureş, plină ochi de nostalgici ai sen- irespirabil am plecat la Batoş, poate om găsi timentului naţional. „Este o carte care, după Pomul Cunoaşterii. părerea mea este necesară, binevenită întrun moment de inconştienţă, de iresponsabiliLex Tetrix

într-un stat cu o politică externă stabilă. Dacă tot am ajuns la politică, ajungem în final la ceea ce ne doare şi ne poate afecta pe toţi: alegerea primarului dintr-un singur tur. Până la urmă viaţa noastră de fiecare zi este mai afectată de calitatea sau incompetenţa unui primar decât de nesfârşite discuţii televizate pe sub­ iect de aruncat praf în ochii oamenilor. Măsura aceasta este proastă, extrem de proastă dintr-un singur motiv. Nu se prevede nicăieri procentul de prezenţă la vot. Reprezentativitatea nu poate fi asigurată altfel nici măcar în 10 tururi de scrutin. Alegerile nu ar trebui validate dacă nu se prezintă la vot 51% din cetăţeni cu drept de vot. Numai aşa am evita veşnicele discuţii legate de care cât fură sau, de un tur

dau două, sau trei. Altfel, 20 % va fi prezenţa la vot, primarul va obţine să zicem 56%. Adică acel primar va fi ales de 10% din populaţie. Dacă e o comună mică cu gaşca de prieteni se scoate oricine. Sanda VIŢELAR

-o roată/ Siletină într ai o dată/ er ă m fir Ce ă/ tu ţara toat Transpor tai tă. ar po se ici cum Pe bani publ

m. arius ce face Zi tu mă M să mă fu şe pe g nvin Cum să-l co la Primărie. e candidat in m pe se la ja la judeţ, de t sa -a lă Că pe tine te uo ibii. H ooo! norocosul na

Viceprimarul, fost siletinist, Claudiu Maior şi poetul, fost purtător Marius Paşcan doi „prieteni” buni care se vor liderii judeţului după următoarele alegeri

Şi mai zici că în comunism oamenii o duce au rău. Uite câ ţi dintre ei au aj uns la nunta de aur. Să vedem genera ţia din capitalism ce o să facă. Da că prind argin tul să fie bucuroşi

Primarul Dorin Florea în mijlocul principalilor susţinători la diferite alegeri ce au fost sau o să vină


3

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

cu popa în cârcă

Cîrcu, Pop şi firmele fantomă Procesul de corupţie ale cărui „victime” au căzut Ioan Cîrcu şi Mircea Pop a mai avansat ca să nu stagneze. Mai exact firmele care au prejudiciat bugetul municipiului Târgu Mureş cu peste 400 de mii de lei au fost chemate să răspundă civil pentru a se putea recupera prejudiciul. Este vorba de SC Acemeric, SC Sabine SRL şi SC Sanodah SRL. Numai că ele între timp ele ori şi-au schimbat denumirea ori au intrat în lichidare. Mai scoate bani de la ele dacă poţi.

În frumosul an 2010 doi funcţionari ai Pri­ mă­riei Târgu Mureş, respectiv Ioan Cîrcu şi Mircea Aurel Pop (actual consilier judeţean) au fost trimişi în judecată de procurorii DNA mureşeni pentru fapte de corupţie. Cei doi au favorizat plata mai multor facturi pentru lucrări nerealizate în Complexul de sport şi agrement „Mureşul”. Firmele beneficiare ale „cadoului” au fost cele trei enunţate mai sus: SC Acemeric, SC Sabine SRL şi SC Sanodah SRL. La ultima înfăţişare judecătorii au admis ca doar ultima dintre ele să fie introdusă drept parte civilă, celelalte două solicitări fiind respinse. „Admite cererea formulată de Statul Ro­mân, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin DGFP Mureş si dispune introducerea în cauză a SC Sanodah SRL în calitate de parte responsabilă civilmente. Respinge cererea formulată de către inculpaţi de introducere în cauză a SC Acemeric SRL şi SC Sabine SRL în calitate de părţi responsabile civilmente”, se arată în motivare.

Mama ei de lichidare mai bine e la răcoare

Multe şi încurcate sunt căile celor care vor să „golească” bugetele publice. Aşa este şi cazul SC Sabine SRL societate târgumureşeană care are drept obiect de activitate „lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nere­ zidenţiale” şi „lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor”. Care în acest moment se află în lichidare. Cu numai un singur angajat. Dar cu doi administratori şi acţionari. Este vorba de George Pop din Târgu Mureş (oare are vreo legătură cu Mircea Pop sau este doar o coincidenţă?!) şi Schnitzer Wolfgang din Germania. Pentru cei doi fiscul a început procedura de atragere a răspunderii în solitar începând cu luna martie a acestui an. Fapt care nu ne miră având în vedere traseul şi activitatea societăţii. Mai mult penală. În cazul SC Sanodah SRL lucrurile sunt parcă la indigo. Firma, al cărei obiect secundar de activitate sunt lucrările de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, se află în acest moment în lichidare. Şi aici vorbim de acelaşi administrator şi acţionar german prezent şi la SC Sabine SRL şi de un traseu foarte controversat de-a lungul anilor. De exemplu în 2009, societatea a avut o cifră de afaceri de 20 mii de lei dar un profit de 19 mii. Aşa afaceri să tot mai faci.

Ţerbea şi firmele fantomă

Cealaltă societate comercială implicată în proces, SC Acemeric SRL nu mai există. Şi-a schimbat denumirea în SC Salconstruct SRL fără nicio problemă. La care administrator unic este Sorin Ţerbea, acesta fiind şi acţionar împreună cu un anumit Bogdan Ştefan. Firma, care are drept obiect de activitate lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nere­ zidenţiale, a avut în 2009 doar un singur angajat. Deşi se pare că a prins lucrări importante la „Weekend”. Măi să fie.

Care sunt acuzaţiile aduse celor doi

Conform rechizitoriului făcut de procurorii DNA Mureş cei doi vor fi judecaţi pentru mai multe capete de acuzare. Cîrcu nu mai puţin de 12 iar Pop s-a mulţumit cu patru. „În perioada 2004 – 2007, Administraţia Complexului de Agrement şi Sport „Mureşul” din cadrul Primăriei municipiului Târgu Mureş, condusă de inculpatul Cîrcu Ioan, a iniţiat şi derulat proceduri formale de achiziţii publice, în urma cărora a asigurat avantaje patrimoniale pentru SC „ACEMERIC” SRL Târgu Mureş, SC „SANODAH” SRL Vidrasău, jud. Mureş şi SC „SABINE” SRL Târgu Mureş, cauzând o pagubă patrimoniului Primăriei municipiului Târgu Mureş în sumă totală de 402 068,81 lei, prin achitarea contravalorii unor lucrări care nu au fost executate în fapt sau au fost executate doar parţial. Astfel, în cursul anilor 2005 şi 2006, inculpatul Cîrcu Ioan, în calitate de director la Complexul de Sport şi Agrement „Mureşul” (C.A.S.M.) din cadrul Primăriei municipiului Târgu Mureş, cu ocazia derulării contractului de execuţie de lucrări intitulat „Reparaţii şi amenajări la bazinul de canotaj, cămine de golire şi conducta în aval”, a acceptat plata unor lucrări neexecutate încheiate cu SC „SANODAH” SRL Ungheni, prin semnarea a două facturi emise de această societate comercială şi a solicitat achitarea acestora prin întocmirea unor referate. În această modalitate a obţinut pentru SC „SANODAH” SRL Ungheni un avantaj patrimonial (plata unor

lucrări neexecutate) în valoare de 74.509,40 lei, iar pentru sine piese de schimb auto în valoare de 1532 lei (bunuri achitate din fondurile SC „SANODAH” SRL Ungheni, obţinute în urma încasării contravalorii lucrărilor de construcţii neexecutate). Această situaţie a fost înlesnită de faptul că inculpatul Pop Aurel Mircea, în calitate de administrator împuternicit al SC „SANODAH” SRL Vidrasău, jud. Mureş, a întocmit şi pus la dispoziţia lui Cîrcu Ioan mai multe documente contabile false (facturi fiscale şi situaţii de lucrări), o parte din aceste documente fiind emise de societăţi comerciale „fantomă”. În plus, în cursul anului 2005, în baza facturilor emise de firmele „fantomă”, inculpatul Pop Aurel Mircea a înregistrat în contabilitatea SC „SANODAH” SRL operaţiuni şi cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unor impozite şi taxe în valoare totală de 8.672,15 lei. De asemenea, Pop Aurel Mircea nu a înregistrat în contabilitate veniturile realizate prin plata contractului cu Primăria mun. Tg. Mureş, sustrăgându-se astfel de plata unui impozit pe profit şi TVA în valoare totală de 7.213,61 lei. În anii 2006 şi 2007, inculpatul Cîrcu Ioan a aprobat plata unor lucrări neexecutate cu ocazia derulării a două contracte de execuţie de lucrări încheiate cu SC „SABINE” SRL Târgu Mureş ce aveau ca obiect reparaţia bazinelor de canotaj şi a bazinelor de îmbăiere aparţinând Complexului de Agrement „Mureşul”, prin semnarea a două facturi emise de această societate comercială şi redactarea unor referate. În această modalitate, Primăria Târgu Mureş a fost prejudiciată cu suma totală de 61.686 lei. În aceeaşi perioadă ca cea menţionată mai sus, Cîrcu Ioan a aprobat plata unor lucrări de reparaţii şi amenajări la Complexul de Agrement „Mureşul, lucrări neexecutate, în baza a 8 contracte încheiate cu SC „ACEMERIC” SRL Târgu Mureş şi a semnat 10 facturi fiscale emise de această firmă şi referatele de plată. În această modalitate, primăria municipiului Târgu Mureş a fost prejudiciată cu suma totală de 265.873,34 lei.

Albeta Ionescu

Dobre corigent la matematică

Al nostru deputat liberal Ciprian Dobre nu prea le are cu calculele. Deşi e avocat de profesie, se pare că nu a fost foarte bun în şcoală la aritmetică. De ce? Pentru că într-o conferinţă de presă parlamentarul a venit cu cifre fantasmagorice. După părerea sa (sau a consilierilor domniei sale), după modificarea legii privind alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin este suficient ca electoratul maghiar să fie de 20% într-o localitate, pentru ca primarul să fie din partea UDMR. Calcului său a fost simplu: dacă prezenţa la vot a maghiarilor va fi de 80% iar cea a românilor de doar 50% iese, românii au de pierdut. Nimic mai greşit! Pentru că 80% din 20% reprezintă 16% din sufragii obţinute de candidatul UDMR. O prezenţă de 50% din cei 80% rămaşi părţii româneşti ar reprezenta 40%. Dacă sunt doi candidaţi ai partidelor româneşti (unul de la PDL şi unul de la USL) şi ei ar avea rezultate aproximativ egale tot ar depăşi fiecare cele 16 % obţinute de candidatul UDMR. Deci primar ar fi un român. Aşa că domnule Dobre ar trebui să-i concediaţi pe cei care v-au făcut mapa de presă şi au reuşit să vă pună în gură aberaţiile spuse mai sus.

Războaie personale pe banul contribuabilului

Atacurile dintre cele două palate nu mai contenesc în Târgu Mureş. Vorbim aici bineînţeles de şefii principalilor aleşi publici din judeţ: Dorin Florea şi Lokodi Edita Emoke. Cei doi nu se mai satură să se tot „înţepe” de parcă în fişa postului aceste practici sunt la loc de cinste. Recent, cu ocazia Zilelor Târgumureşene, cei doi s-au contact pe închirierea Sălii Oglinzilor din Palatul Culturii. Florea a spus că reprezentanţii CJ Mureş au condiţionat ocuparea Sălii Oglinzilor. Edilul s-a plâns că respectiva sală putea fi ocupată doar dacă reprezentanţii Primăriei îşi aduceau scaune pentru evenimentul programat, având în vedere că cele deţinute de Palat au fost restaurate. Reprezentanţii CJ Mureş au se apără spunând că au cerut celor de la Primărie să folosească scaunele din sala mică a Palatului Culturii şi o taxă pentru ocuparea Sălii de Oglinzi. Fără a fi vorba de o împiedicare a accesului. După ce a trecut şi această sărbătoare edilul târgumureşean a trecut la fapte. A anunţat că va transforma actuala sală de şedinţe a Consiliului Local Târgu Mure întro sală asemănătoare celei din Palatul Culturii. A anunţat chiar că a făcut rost şi de un pian din secolul XIX primit gratis de la Sibiu. Aşa că îşi va muta colegii din CL în podul clădirii. Asta deşi doreşte să se mute în Palatul Administrativ, cerând energic retrocedarea clădirii. Oricum pe baza unor certuri personale bugetul oraşului va avea de suferit. Doar construirea unei astfel de săli costă nu glumă.

Lucrările din Piaţa Teatrului întârziate voit de Primărie

mas din oştirea Uite ce a mai ră boşorogi de-a ai m Nu . lui Vadim antebelice. Şi ve lui Moisoiu şi relic m alegerile. gă şti câ să mai vrem capete. pe Ăştia ne mor

Preşedintele PRM Mureş, Constantin Amza melancolic faţă de trecutul istoric dar pesimist pentru viitor

onjurat gaborii. Uite că m-au înc Boc bine că tot t ţa Nici nu a anun . tăbărât pe mine îi dă afară şi au ăştia că d un asc ă m Unde oare pot să ură de şarpe mă găsesc şi în ga

Ieşi afară j...ră ordinară..... pe ei pe ei pe mama lor!

Reprezentantul guvernului Boc în teritoriu, prefectul Marius Paşcan înconjurat de poliţiştii care tocmai au aflat de disponibilizările din sistem

Lucrările de renovare a Pieţii Teatrului din centrul Târgu Mureşului s-au lungit de la an la an. Deşi ar fi trebuit terminate deja, praful emanat de utilajele prezente pe şantier ne arată că activitatea continuă. Deşi iniţial am fi crezut că respectiva întârziere se petrece datorită incompetenţei constructorului (firmă de casă a edililor) am aflat recent că totul este făcut intenţionat. Autorităţile locale nu au scos bani pentru a da constructorului „motivaţia” necesară finalizării iar cei de la Astor-Valpet au tărăgănat lucrurile. Asta pentru ca panglica să se poată tăia cât mai aproape de campania electorală din 2012. Când orice reuşită a edililor poate să le aducă voturi de la târgumureşenii cei creduli. Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare


4

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

jegul de apă pluteşte uşor

„Eu nu pot să scot în stradă un pacient pentru că directorului Casei (Naţionale de Asigurări de Sănătate – n.r.) i s-a năzărit că acel pacient trebuia rezolvat în trei zile.” Conf. dr. Silviu Morariu, şeful departamentului de sănătate al PC „Constituţia nu este o reţetă culinară, să vorbeşti despre ea că nu te-a satisfăcut crema de la prajitură. Băsescu nu are proprietatea termenilor constituţionali” Ciprian Dobre, preşedintele PNL Mureş “Unul dintre colegii mei mi-a sugerat că ar fi cazul să acţionăm în instanţă pentru a fi descărcaţi de jurământul militar.” Dorin Chibulcutean, preşedintele Prolex Mureş “La prima vedere s-ar părea că autorul (Gheorghe Funar – n.r.) dovedeşte doar o tenacitate deosebită. Personal cred că este vorba de mult mai mult, este vorba de durerea sufletească a unui român care suferă cu adevărat atunci când vede pe mâna cui a încăput biata Românie şi cât de uşor este astăzi manevrat poporul roman.” Adrian Moisoiu, fost parlamentar PRM “Am ridicat nişte probleme foarte dure pe care trebuia să le facă Ministerul Sănătăţii: ori aplică o unitate de măsură peste tot, ori dacă nu, să lase lucrurile şi să se declare învins de sistem.” Dorin Florea, preşedintele PD Mureş “Am fost poştaş 20 de ani, din 1970 pâna în 1990, în Târgu-Mureş, Lunca Bradului, Gurghiu, Sovata şi Sighişoara. Fără să fiu ipocrit, afirm cu mâna pe inimă că tot la Poştă aş alege să lucrez.” Eugen Crişan, directorul judeţean al Oficiului Judeţean de Poştă Regională Mureş „Chiar dacă eşti de la rromi sau de oriunde altundeva, de la PSD, de la PNL dacă eşti un om de treabă şi un om care eşti cunoscut în localitate ai şanse să ajungi primar.” Adrian Matei, primarul municipiului Târnăveni „Din punct de vedere personal consider că este o problemă extrem de delicată pentru că sună destul de ciudat să participi ca şi Consiliu Judeţean la standul altei ţări, indiferent că este Ungaria, Spania sau Japonia. Consiliul Judeţean Mureş există în România şi dacă participă undeva în această lume la un stand participă la standul României.” Mihai Poruţiu, consilier judeţean PDL

Haznaua Pocloş şi meciurile lui Florea Dacă în anotimpul rece uită de miros şi văd doar mizeria, o dată cu venirea verii târgumureşenii îşi aduc aminte subit de oraşul în care trăiesc. Unul intitulat „al florilor”, condus de un „florar” dar care are pe malul râului ce-l traversează are mai mult „flori de mucegai”. Vorbim aici de celebrul Pocloş, firul de apă ce trece prin Târgu Mure şi care arată mai mult ca un depozit de gunoi urât mirositor. Cei mai afectaţi sunt locuitorii din cartierul Tudor Vladimirescu unde albia râului nu a mai fost igenizată de ani buni. Iar pe zi ce trece se umple parcă mai mult de mizerie şi mirosuri otrăvitoare.

Cine e de vină

În primele două mandate edilii locali au dat vina pe conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş care nu dorea să cureţe albia râului. Primarul Dorin Florea l-a acuzat ani la rând pe alesul local David Csaba, pe vremea când era doar şef peste apele mureşene, de lipsă de interes şi sabotarea a intereselor oraşului. Spunea că dacă ar fi un om de-al lui la conducerea instituţiei lucrurile ar sta altfel. De câţiva ani la cârma Direcţiei au stat apropiaţi ai edilului. Ultimul, consilierul judeţean Theodor Giurgea este chiar subordonatul edilului pe linie de partid. Care de când a ajuns la şefia Apelor nu a mişcat un deget să cureţe mizeria din Pocloş. Adică oraşul celui care l-a pus în funcţie. Acum Florea tace mâlc. Nu mai consideră vinovat pe cineva pentru situaţia existentă. Poate soarta cea rea i-a blestemat pe târgumureşeni să fie vecini cu o asemenea hazna.

Primăria vrea aparate de fitness de 1 milion de euro Ultimul proiect al edililor locali

Recent, puterea formată din PDL, UNPR, UDMR şi minorităţi a schimbat legea electorală. Mai precis au hotărât ca primarii să se aleagă dintr-un singur tur de scrutin, în loc de două cum era până acum. Dacă în urmă cu 11 ani se adopta această lege Florea, Boc sau Băsescu poate nu erau astăzi la cârma ţării, a guvernului sau a oraşului. De ce? Pentru că pierdeau competiţiile electorale pentru funcţia de primar din primul tur de scrutin. Aşa s-a întâmplat cu actualul primar din Târgu Mureş, Dorin Florea care a fost învins în primul tur de candidatul UDMR Fodor Imre. Florea s-a impus la limită în turul doi cu puţin peste 51%. Un alt beneficiar al legii cu două tururi de scrutin a fost chiar actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. La alegerile din 2000 din Bucureşti, după primul tur de scrutin, se înregistraseră următoarele rezultate: candidatul PDSR, Sorin Oprescu 41,16%; candidatul PD, Traian Băsescu 17,18%. Pe actuala lege, Sorin Oprescu ar fi fost primar al Bucureştiului, iar cariera politică a lui Traian Băsescu este posibil să nu fi cunoscut ascensiunea ulterioară. În 2004, la alegerile pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca, după primul tur de scrutin, situaţia era următoarea: Ioan Rus a obţinut 40,17%, Emil Boc 33,12%. Pe legea nouă, Emil Boc ar fi rămas doar deputat şi este greu de estimat dacă ar mai fi ajuns ceea ce este astăzi.

Boby Vasu face chef cu lăutari pentru colegii de la Finanţe

Cunoscutul fiu al primarului din Râciu, finanţistul Boby Vasu se ţine de petre­ ceri. Umblă vorba în târg că la Hotelul Business al fostului coleg de partid Florin Vlas, Vasu jr. va chefui cu lăutari şi beutură din belşug împreună cu invitaţi de la conducerea a altor cinci Direcţii Generale a Finanţelor Publice din ţară. Care este motivul acestui chef ca în poveşti încă nu ştim. Oricum se pare că deşi ţara o duce greu, cei care strâng „birurile” au destule resurse financiare să sărbătorească. Nu se ştie dacă factura va fi achitată din buzunarul lui Boby sau din fondul de protocol al DGDP Mureş.

Oamenii sunt de vină

Conform celor de la Administraţia Bazinală, vina este exclusiv a târgumureşenilor care aruncă mize­ rie în râu. Exact cum ne aşteptam. Vinovaţii nu sunt cei care nu curăţa sau amenajează respectiva albie ci oamenii care o poluează. Reprezentanţii instituţiei spun chiar că ei au curăţat intens zona, cu ajutorul deţinuţilor de la Penitenciarul Târgu Mureş cu toate că acest lucru nu se vede în realitate. Şi le cer insistent să respecte apa. În loc să facă ei acest lucru. În schimb la podul de pe strada Înfrăţirii există ca o falnică amintire o cupă de excavator în mijlocul apei, simbol al grijii ce o poartă instituţiile statului acestei ape.

Ce nu ar fi dacă s-ar povesti

Florea mai bogat cu câteva sute de mii de euro

vizează achiziţionarea unor aparate pentru practicarea sportului în aer liber de tip fitness. Respectiva licitaţie se va încheia abia la sfârşitul lunii iulie, aparatele urmând a fi montate prin luna august dacă totul merge cum trebuie. Ideea de a monta aparatură care

să îmbunătăţească sănătatea doritorilor de a face sport din oraş este demnă de apreciat. Totuşi cu respectivii bani, cei din Tudor, poate ar fi preferat să scape o dată de mirosul pestinenţial care le invadează în fiecare vară locuinţele.

Albeta Ionescu

Primarul Dorin Florea se îmbogăţeşte pe zi ce trece. După ce în 2008 şi 2009 edilul abia avea o vilă, o maşină şi câteva bijuterii în 2010 averea i-a crescut în mod extraordinar. Astfel, din fonduri pe care nu le ştim provenienţa, primarul a achiziţionat sau construit o case pe care mai apoi a vândut-o cu 280 de mii de euro. În plus a împrumutat o persoană fizică cu alte 250 de mii. Poate sunt aceiaşi bani de pe casă poate nu. În plus Florea a mai achitat 40 de mii de euro din împrumutul de 80 de mii de euro pe care l-a luat în anul 2007. Şi veniturile i-au crescut considerabil. Edilul a câştigat în 2010 aproximativ 90 de mii de lei lunar faţă de anul precedent când avea un venit de doar 63 de mii. Nu înţelegem cum, mai ales că toţi bugetarii au suferit în respectiva perioadă tăieri salariale considerabile.

Charter de la Târgu-Mureş pentru Antalya şi Palma de Mallorca Ardelenii care sunt amatori de vacanţe în străinătate au acum la dispoziţie zboruri spre diferite destinaţii exotice, cu îmbarcare de pe aeroportul „Transilvania” din Târgu-Mureş. EUROPOLIS TRAVEL este una dintre agenţiile mureşene prin intermediul cărora puteţi opta pentru o destinaţie turistică de vis, cu plecare de pe Aeroportul „Transilvania” (Antalya, Palma de Mallorca) sau din Cluj (Turcia, Spania, Grecia, Cipru, Egipt, Tunisa). Cei de la EUROPOLIS TRAVEL vă pot oferi şi sejururi cu autocarul, sau individual, cu plecări din Târgu-Mureş: Turcia, Grecia, litoralul Bulgăresc, Croaţia, Muntenegru şi litoralul Românesc. A apărut şi o noutate interesantă în oferta din acest an: cumperi o excursie în Turcia cu autocarul în Kusadasi sau Marmaris şi agenţia îţi face cadou o excursie în Grecia (mai puţin transportul). O altă noutate este mini vacanţa Week-end – în Antalya.

Mai puteţi alege un circuit în Ţara Eleganţei – Franţa: Coasta de Azur şi Provence, Disneyland – Paris, Franţa – Anglia – Benelux. Nici ofertele exotice nu lipsesc: Costa Rica – Cuba – Mexic, Bali –Thailanda – Malaezia, Mauritius – Maldive – Seychelles, Repu­ blica Dominicană. Amatorii de croaziere au la dispoziţie Mediterana, Adriatica, Marea Egee sau croaziere Transoceanice, iar insulele greceşti Creta, Corfu, Rhodos, Thassos, Santorini, Kos vă oferă, de asemenea, multiple posibilităţi de realaxare. EUROPOLIS TRAVEL are propuneri şi pentru pelerinaj religios: Israel, Roma, Lourdes, Santiago de Compostela, Fatima sau Muntele Athos. Mai multe informaţii despre o posibilă destinaţie de concediu puteţi afla la telefon 0265-210.610 sau 0757-631.328.

Florin Marcel SANDOR


5

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

tăcerea (b)oilor

Miracol la Târgu Mureş!

Ceremonie publică fără discursuri politice Joia trecută, începând cu orele 10.00 cu prilejul Zilei Eroilor a avut loc ceremonia de depunere de coroane de flori la Monunmentul Eroilor din Târgu Mureş. În cadrul ceremoniei au adus omagii reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene şi locale, reprezentanţi ai organizaţiilor civile precum şi a instituţiilor publice din oraş şi a partidelor politice. Spre surprinderea presei, autorităţile locale nu au rostit discursuri cu acest prilej. Dorin Florea, primarul muncipiului a vorbit mult, dar numai cu cei de lângă el. Probabil lecţia a fost învăţată de pe 24 ianuarie atunci când, cu prilejul unui moment solemn, edilul nostru şi-a construit discursul în jurul cuvântului „hazna”. Reprezentanţii PSD au excelat, însă, la ceremonia de joi, prin

completa lor absenţă. Niciun consilier local, judeţean sau vreun membru din conducerea locală sau judeţeană a partidului. Nimeni, chiar nimeni nu i-a însoţit pe cei doi care au depus coroana. În rest linişte şi pace. Nu putem lăsa totuşi un moment important de aducere aminte a celor care şi-au dat viaţa pentru această ţară să treacă fără a aprecia faptul că singurul discurs rostit a fost al unui veteran de război. Bravo! Măcar o dată ne-a lăsat politicul în pace. Sub privirile a zeci de elevi de liceu cu flori în mână colonelul în rezervă Gheorghe Iulian a vorbit despre însemnătatea momentului comemorat ieri. „Astăzi de Înălţarea Domnului sărbătorim şi Ziua Eroilor. Ţie, erou al României care te-ai jertfit pentru onoarea armatei române îţi deschidem larg porţile inimii şi-ţi aprindem în suflet candela recunoştiinţei. Tu ai făcut saltul în necunoscut cu imaginea patriei îngheţate în privirea ultimei clipe. Tu ai trecut în nemurire pe câmpurile de bătălie, pe paturile spitalelor, în închisori sau captivitate şi odihneşti în glia străbună, în ţărână. Tu te-ai aruncat în braţele morţii spre a înălţa pavăza de neclintit în calea duşmanilor ţării”, a spus acesta profund emoţionat.

„Gata, nu mai zic nici de hazna, nici de calea ferată. Să văd ce mai scriu ăştia de la ZMS de mine. Offff! Am uitat de ochelari şi sunt cu tricolorul şi rama pe afară. Iară mi-o iau.”

Lex Tetrix

USL vrea să întabuleze jumătate de ţară Cu tam-tam moderat, că doar sunt în opoziţie şi vor să pară mai serioşi decât Puterea, Uniunea Socialisto-Liberală şi-a lansat programul economic. Bravo, felicitări pentru cele aproximativ 48 de pagini de măsuri, din care primele 27 enunţă situaţia actuală. Una dintre cele mai interesante măsuri economice propuse de USL, în cazul în care orgoliile vor cădea în desuetudine şi vor câştiga alegerile în 2012, este cea care vorbeşte despre cadastrarea cu titlu gratuit a întregii suprafeţe agricole a României. „Este un element central al viziunii economice a USL. În acest fel se doreşte relansarea domeniului economic al agriculturii în prim planul economiei naţionale. Cred că, într-adevăr, dacă USL-ul după 2012 va reuşi să cadastreze tot terenul agricol al României şi terenul agricol să fie un drept de proprietate a cetăţeanului român, da, atunci putem vorbi despre o intrare în circuitul civil al terenului agricol”, a spus copreşedintele USL Mureş Ciprian Dobre. Un proces de asemenea anvergură, USL doreşte să-l realizeze în 4 ani, pe banii Guvernului. În România există în prezent vreo trei sisteme de întabulare, o harababură legală de nedescris în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi o sumă însemnată de cetăţeni care ţin cu dinţii de drepturile lor. Suntem de acord că aceştia din urmă ar fi fascinaţi să audă că le plăteşte statul întabularea. Ne rămân nişte dileme, din păcate.

pas, ai e un m i o n re noi la „Şi înt jungem u pasul a ă c lasă aşa c şi uite ia.” putere lăm Român u b a înt

Suprafaţa de teren arabil a României se ridică la vreo 14,7 milioane de hectare, adică peste 50% din suprafaţa ţării. Din astea scădem vreo 450.000 de hectare deţinute de italieni, danezi şi olandezi care nu intră în target-ul electoral. Pentru întabularea unui teren ai nevoie şi de nişte acte, nu puţine şi nu ieftin de obţinut. Certificat fiscal pentru cadastru şi întabulare eliberat de primărie, direcţia taxe şi impozite; actele de proprietate ale terenului: titlu de proprietate, contract vânzare-cumpărare, certificat de moştenitor, inclusiv actele invocate în acesta, copii legalizate; actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor, copii Xerox. Cu actele de identitate ale proprietarilor şi cu certificatele de la Primărie e uşor. Rămâne de văzut soluţia USL

Funar a scos o operă excepţională. Mai ceva ca ale mele cărţi. Pă cuvântul meu liber!

pentru a strânge toate actele de proprietate, certificate de moştenitori, testamente, hotărâri judecătoreşti care pot fi numeroase la număr pentru un singur hectar de teren. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem cum vor face, cum vor plăti şi câţi oameni noi vor intra în sistemul bugetar pentru asta. În plus nu ştim dacă este legal ca din bugetul public să se plătească cadastrarea a unor terenuri private. Că nu doar proprietarii de terenuri agricole sunt contribuabili la buget nu-i aşa? Seamănă foarte mult cu mult criticata de către Dobre a propunerii făcute de Primăria Târgu Mureş legată de dăruirea de centrale termice de apartament celor care nu-şi permiteau acest lucru.

Lex Tetrix

Criminali periculoşi reţinuţi de poliţişti

Poliţia română ne informează că a prins nişte hoţi. Poliţia municipiului Reghin a fost sesizat de către agenţii de pază de la un supermarket despre faptul că s-au depistat două persoane care au sustras bunuri din magazin. La faţa locului a fost dirijată o patrulă de siguranţă publică care a identificat doi indivizi care au fost surprinşi de agenţii de pază având asupra lor 10 seturi cu baterii, 7 seturi de linguri şi 10 seturi de linguriţe, 3 seturi furculiţe, valoarea totală a prejudiciului cauzat cifrându-se la 314,7 lei, fiind recuperat în totalitate. Din comunicat lipseşte partea în care hoţii au declarat că au sustras bunurile cu pricina pentru că pregăteau un picnic cu ocazia terminării liceului pentru ei şi colegi la lumina lanternelor.

Sandra a ajutat la donarea unei capre

Banii donaţi la concentru susţinut de Narcis şi Sandra au fost folosiţi pentru achiziţionarea unei capre. La concertul final al evenimentelor ”Zilelor Târgumureşene” susţinut de către Sandra datorită donaţiilor generoase ale spectatorilor s-au strâns 1725 lei. Donaţiile au fost colectate de către voluntarii Asociaţiei Hifa, Organizaţiei Caritas Alba Iulia şi Asociaţiei Divers. Suma va ajunge la patru beneficiari pentru care ajutorul oferit înseamnă o reală incluziune socială. Unul dintre ei, o persoană de etnie romă a primit suma de 200 de lei sub forma unei capre. În localitatea Glodeni există un program social pentru persoane de etnie romă denumit „Dar din dar”. Prin acesta se oferă unei familii o capră iar această familie oferă la rândul ei în anul următor un ied altei familii. Cu această capră o familie îşi poate hrăni copiii şi învaţă să se gospodărească singură cosind terenul primit tot prin acest program. A mai primit 550 de lei, un tânăr de 23 de ani cu dizabilităţi mintale, pentru consultaţii oftamologice şi achiziţionarea ochelarilor speciali, o femeie oarbă de 25 de ani a primit 500 de lei pentru achiziţionarea unui telefon şi unui soft special pentru nevăzători şi un tânăr de 24 de ani 475 de lei pentru cumpărararea unei pe­ rechi de încalţăminte protezată.

Unde a fost PSD?

Reprezentanţii PSD au absentat joi de la ceremonia de depunere de coroane de flori ocazionată de Ziua Eroilor. Gurile rele susţin că a fost o absenţă cât se poate de motivată. Dragoş Popa era în operaţie, Cornel Brişcaru se pregătea să lupte pentru invizibilii consilieri PSD din Consiliul Local iar Alexandru Petru Frătean era ocupat cu completarea dosarului pentru ajutorul de şomaj, că tot şi-a dat demisia de la biroul de fonduri al preşedintelui CJ Lokodi Edita Emoke.

Şi mai zic ăştia că nu fac nimic pe la Ape. Eu direcţionez lucrările spre firmele de partid, pun diguri şi repar canale. Doar alegerile trebuiesc sponsorizate cumva

Mă Mărgărite ştiu că te-a făcut de ruşine şefu’ la Bucureşti în faţa camerelor de luat vederi da să-mi dai o sticlă de apă lipită nu mă aşteptam de la tine. Zi tu măi Lazăre dacă nu e aşa?

Lazăr Lădariu. Gheorghe Funar şi Constantin Mărgărit Amza trei naţionalişti care nu-şi mai găsesc locul pe scena politică

Directorul executiv de la Direcţia Apelor Mureş, Teodor Giurgea într-un moment de meditaţie la prezentarea noului-vechi dig mobil folosit contra inundaţiilor


6

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

dacă voi n-o vreţi ea vă vrea

Partidul lui Diaconescu vrea capul lui Paşcan şi Lokodi

Nimeni în afară de mine nu a avut curaj să-i ceară demisia. Oare chiar tanti asta e de fier sau exagerează lumea?!

Ioan Stoica, preşedintele PP-DD Mureş alături de Radu Popa, secretarul general al partidului la nivel naţional au bătut fierul lui Lokodi cât a fost cald

Reprezentanţii lui Dan Diaconescu-OTV din judeţul Mureş au ieşit public într-o conferinţă de presă. Nu au găsit-o pe Elodia dar s-au hotărât să facă nişte declaraţii şoc. Practic au cerut demisiile prefectului judeţului Mureş şi preşedintelui Consiliului Judeţean. Pentru scandalul reprezentanţei aşa-zisului Ţinut Secuiesc de la Bruxelles. Paşcan a fost găsit vinovat pentru lipsa de reacţie la adresa înfiinţării reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles de către europarlamentarii UDMR în frunte cu Laszlo Tokes şi mai ales de preşedintele CJ Mureş Lokodi Edita. „Cred că în momentul de faţă prefectul judeţului Mureş şi-a bătut joc de funcţia lui, pentru că nu a iniţiat procedurile de suspendare din funcţiei a doamnei preşedinte a CJ Mureş conform art. 66, al. 1 din Codul Penal care sancţionează acţiunile împotriva ordinii constituţionale şi nu cred că atât timp cât avem o Constituţie

putem face din ea hârtie igienică”, şi-a exprimat într-un mod colorat opinia Radu Popa, secretarul general executiv al Partidului Poporului-Dan Diaconescu. Cel mai direct a fost chiar liderul judeţean al PP-DD care practic i-a cerut demisia lui Lokodi. „Cred că este momentul să-şi dea demisia din această funcţie pe care o ocupă pentru că nu ne mai reprezintă ca şi cetăţeni ai acestui judeţ. Noi vrem să aducem o normalitate între relaţiile dintre români şi maghiari. Prin gestul ei alimentează doar disensiunile dintre cele două etnii”, a declarat Ioan Stoica, preşedintele PP-DD Mureş. În plus omul lui Dan Diaconescu din Mureş s-a arătat nedumerit faţă de cetăţenia persoanei care a luat acest gest. „Nu ştiu cine a hotărât implicarea judeţului Mureş în această reprezentanţă: Lokodi cetăţean al României sau Lokodi cetăţean al Republicii Ungare?”, s-a întrebat retoric Stoica.

PP-DD Mureş are peste 13 mii de membri

Deşi nu era încă înfiinţat ca şi partid politic (nr. vineri 03 iunie) liderii organizaţiei judeţene s-au lăudat cu un număr foarte mare de membri. „Avem peste 13 mii de membri în cele 62 de organizaţii locale pe care le avem în judeţul Mure. Suntem în acest moment în discuţii avansate pentru a forma organizaţii şi în celelalte localităţi”, a explicat Dorin Oltean, secretarul general al PP-DD Mureş.

Albeta Ionescu

TIFF-ul te învaţă, TIFF-ul te dezvaţă Ca fenomen, TIFF-ul e o rasă de OZN care aterizează în Cluj o dată pe an, experimentează, răpeşte câteva mii de exemplare umane, după care-şi ia zborul. Despre el mai auzim în perioada următoare că şi-ar fi făcut apariţia pe la Sibiu, Bucureşti, dar parcă nu ne vine a crede în popasurile post Cluj, odată ce nu le-am văzut cu ochii noştri de cinefili. Nu degeaba amintea Mihai Chirilov, Directorul artisitc TIFF, de “OZN-uri cinematografice”… Din nava spaţială, anual, coboară extratereştri de ocazie, musafiri, adică personalităţi extraromâneşti, răpite şi corupte de OZN-ul cinematografic de pe alte meleaguri şi aduse în Cluj să înveţe pe oameni cum să fie puţin mai extratereştri că parcă prea exagerează cu activităţile umano-robotice şi prea puţin cu gesturile omeneşti. Îi iau de mici- Educatiff-, îi iau de mari-masterclass-uri şi workshop-uri. Printre cele aduse la ediţia a 10-a, se numără un workshop aplicat şi dedicat Crowdfunding-ului, Social Media şi Distribuţiei 2.0, un workshop dedicat regiei şi montajului prezentat de Valdis Óskarsdóttir, cea care a montat filmul Eternal Sunshine of the Spotless Mind, adică chiar pe cel cu Jim Carrey şi un masterclass care stă la baza producţiei de film, ce va fi susţinut de Marin Karmitz, fondatorul companiei de producţie şi distribuţie de film MK2. “Pe data de 10 iunie, profesioniştii industriei de film, dar şi cei care activează în domenii precum Marketing, Relaţii publice, Vânzări, interesaţi de modul în care se poate promova rapid şi eficient un <<produs>> prin intermediul Internetului, au acum şansa să aprofundeze secretele platformelor de socializare online.”, promit organizatorii TIFF despre workshopul care va fi suţinut vineri, 10 iunie, între orele 10-17, sala BNR (Piaţa Unirii, nr. 7, sediul BNR, sucursala Cluj) chiar de către Thomas Mai, clasificat de TIFF drept “Cel mai apreciat expert, la ora actuală, din domeniul distribuţiei de film şi marketing”. Workshopul va fi contracost. În aceeaşi zi, dar într-o locaţie diferită- TIFF Lounge din Piaţa Unirii- de la ora 15.00, regizoarea de origine islandeză, câştigătoare a Premiului Bafta cu montarea filmului ce i-a avut ca protagonişti pe celebrul Jim Carrey şi titanica Kate Winslet, va susţine un workshop despre convieţuirea fericită dintre regie şi montaj. Pe 11 iunie, masterclass-ul producătorului francez de origine română, Marin Karmitz, va avea loc de la ora 12, în TIFF Lounge din Piaţa Unirii. Acesta, după cum promit organizatorii, “va dezvălui câteva dintre secretele ce stau la baza producţiei de film”. Marin Karmitz va fi omagiat la TIFF 2011 prin acordarea unui Premiu special. Nu numai că TIFF-ul învaţă, dar TIFF-ul mai şi dezvaţă. Dezvaţă de proaste obiceiuri, dezvaţă de ritm robotic, dezvaţă de incultură. Zarul de Cluj vă urează vizionare tăcută!

Oana Capustinschi


7

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

ai, n-ai, dai nai!

Gheorghe Zamfir: „Udrea m-a umilit din cauza lipsei de fonduri” “Regele Naiului” Gheorghe Zamfir iubeşte zona reghinului unde are prieteni pe care-i vizitează de fiecare dată când are ocazia. Maestrul ne-a vorbit despre lipsa de interes a românilor faţă de adevăratele valori, despre cum l-a umilit statul român. În plus ne-a dezvăluit modul în care i-a vândut fiscul francez proprietăţile ilegal şi cum a scăpat de cele trei atentate ucigaşe dictate de Nicolae Ceauşescu. ”Românii numai pe cei mişei înalţă, pe aceia îi ridică din gunoi, iar pe cei vrednici îi urisesc, îi strică unde pot” scria cândva Gheorghe Şincai, în opera Istorii şi Scrieri. Vorbă de duh care se potriveşte perfect şi în cazul maestrului Zamfir al cărui interviu exclusiv îl vom publica în trei seriale. Reporter: Privind azi în urmă din toate concertele în care aţi cântat pe glob unde v-aţi simţit cel mai apreciat ca artist? G.Z.: Au fost mii de concerte şi e greu de spus, pentru că am trăit momente de glorie în multe ţări. Îmi vine în minte acum de exemplu Teatrul din Aspendos unde veneau 8.000 de spectatori, la 4 kilometri de Marea Mediterană pe malul râului Kopru, de fiecare dată la concertele mele. La Teatrul din Efes, oraşul sfânt al Prinţesei Artemis şi locul unde şi-a trăit ultimii ani fecioara Maria, am cântat în faţa a 25.000 de oameni şi alţi 15.000 de spectatori au fost refuzaţi să li se vândă bilete, pentru că nu exista loc pentru o mare de 40.000 de oameni şi toţi au venit doar pentru concertul lui Gheorghe Zamfir din România. Au fost multe concerte în Paris unde ţin minte că veneau cei mai mari compozitori din Franţa şi mă întrebau după concerte: „de unde vii domnule cu sunetul ăsta?”. Erau şocaţi şi îmi spuneau că am revoluţionat muzica cu naiul meu. În Germania când mergeam în biserici şi catedrale unde făceam cozi interminabile, iarna cu zăpadă până la genunchi, am fotografii cu acei oameni veniţi cu copiii după ei care stăteau şi pe lespezi pe care aşezau batiste, doar să audă câteva acorduri muzicale, cântate de mine. Apoi am concertat în Elveţia, Austria în Belgia, eram idolatrizat peste tot, eram un ţsunami muzical. Am descoperit articole scrise de presa occidentală în care scriau jurnaliştii că trebuie să vii din Alsacia să îl vezi pe Zamfir în Eleveţia deşi era o distanţă de 800 de km. Veneau fanii să mă asculte, era o nebunie. Datorită prestaţiilor mele am primit de două ori medalia de aur a „Asociaţiei Academiei de Artă, Ştiinţe şi Litere a Franţei”, de două ori Premiul Academiei “Charles Cros”, premiile “Titera de aur” în Franţa şi „Săgetătorul de Aur „din Italia. Apoi am continuat ani la rând turneele mondiale în America Latină, în Columbia unde am a primit Ordinul Comandorului din partea Preşedintelui, în Ecuador şi Venezuela am fost invitat pentru o mare campanie publicitară pentru filmul “Ciao Cristina” care are o compoziţie de-a mea ca şi temă principală. Rep.: Care este cea mai îndepărtată ţară de pe globul pământesc în care aţi concertat ? G.Z.: Tasmania sau capătul lumii cum o numea Jules Verne. Am şi fotografii cu mine de acolo în faţa teatrului regal, unde am fost primit ca un rege. Am concertat iarăşi în Japonia de nenumărate ori, acolo portretele mele erau de înălţimea a două etaj de bloc şi numele meu era scris pe ziduri, standurile mele de discuri în Japonia erau pe trei etaje în magazinele de discuri. Am fost emoţionat până la lacrimi de faptul că am fost primit de împărăteasa Japoniei, cu un nai în mână fără să ştiu că ea îmi cunoştea şi asculta toate piesele mele şi că adora naiul. Şi acum când mai ajunge vreun mare diplomat în vizită la ea şi află că este român, îmi transmite salutări împărăteasa. Rep.: Dar au fost şi concerte în care v-aţi simţit umilit din diferite motive? G.Z.: Da. Am cântat anul trecut în China singur şi am primit 5.000 de euro, pentru că nu aveau buget mai mare să pot să duc cu mine o orchestră cu 6 persoane. Să zboare Gheorghe Zamfir 20.000 de kilometri, pentru 5.000 de euro? Să cânt singur că mi-a spus Elena Udrea că nu este buget? Am acceptat până la urmă că aveam nevoie de bani să îmi construiesc casa din Cobia, în apropierea oraşului Găeşti, locul de naştere al meu. Puteţi veni la mine acasă să vedeţi ce am construit în ultimii ani, nu aveam nimic şi a trebuit să o iau de la capăt. Am început construcţia casei în urmă cu 7 ani şi nu am terminat-o încă nici

La 70 de ani Gheorghe Zamfir a fost uitat de propriul popor şi este nevoit să cânte la nunţi şi botezuri pentru a-şi câştiga existenţa azi că nu am avut suficiente fonduri. În anul 2000, 2002 şi 2.003 nu am avut nici un concert în România, eram nevoit să trăiesc din împrumuturi. E ruşinos, dar străinii m-au salvat. Noroc cu turcii unde am ajuns numărul 1 depăşindu-l pe Hagi. Când concertam în Turcia era nebunie umpleam stadioane întregi, era o isterie generală şi o adevărată sărbătoare. I-am spus ministrului turismului Elena Udrea: daţi-mi o orchestră naţională să pot reprezenta România, cu cinste peste graniţe nu vedeţi că după 1989 a ajuns la gradul 0 în imagine. Ce e aşa de mare lucru să plătească 200.000 de euro anual pentru o orchestră, când acolo în ministere ei fură miliarde. Am aflat din nişte surse că de fapt războiul subteran acum se dă între Traian Băsescu, Vasile Blaga şi Elena Udrea, deoarece Blaga are o avere estimată la 4 miliarde de dolari în bancă, Traian Băsescu 2 miliarde iar Elena numai un miliard. Rep.: În ultimii 20 de ani, aţi locuit în Franţa şi aţi reuşit să strângeţi bani suficienţi de mulţi să duceţi o viaţă dacă nu luxoasă, măcar liniştită, dar se pare că aţi avut ghinion să vă înconjuraţi cu oameni răi? G.Z.: Da aşa e. Şi astăzi sufăr că sume enorme de bani, bunuri şi case, au fost confiscate de fiscul francez. Am pierdut cinci proprietăţi pe care le-am deţinut în Franţa, şi Canada foarte suspect. În 2003, mi-au scos la licitaţie apartamentul de pe Coasta Vermeille, apoi în 2004 mi-au scos la licitaţie apartamentul din Paris, apoi casa din Canada, o proprietate cu 4 hectare, deci mi-au luat banii, C.E.C-urile şi nu mi au dat nimic înapoi. Eu am plătit la fisc o jumătate de milion de dolari impozitul, din Canada că eram rezident canadian dar cei din Franţa nu au vrut să recunoască asta. Am documentele şi acum şi am mers în Franţa şi le-am arătat dar nu au vrut, am mers în proces dar l-am pierdut, apoi am pierdut recursul, am pierdut şi la Curtea de Casaţie şi atunci mi-am dat seama că e făcătură. În 1989 mi-a venit cu zece zile înainte de a intra în prescripţie, cei de la fisc şi mi-au spus că trebuie să dau 9 milioane de franci ceea ce însemna 1.600.000 de dolari să îmi redea proprietăţile...şi atunci m-au trecut în colimator şi s-au adăugat dobânzile. Nu mi s-a mai prelungit contractul cu « Philips » şi m-au terminat psihic. Dar chiar dacă mi-au luat toate proprietăţile, nu au putut să îmi ia talentul, chemarea, iubirea pentru muzică, care au rămas pentru totdeauna în sufletul meu, iar clipele când m-am simţit atât de aproape de oamenii care au venit la concertele mele, vor dăinui pe veci şi nu mi le poate lua nimeni. Am ajuns numărul 1 mondial şi se temeau că am depăşit toate recordurile posibile şi imposibile, când era în top: Oscar Peterson, Elvis Presley, Erroll Garner, Frise Gerard sau Luis Armstrong care îmi amintesc că se întreba de unde vin eu? Din România? Ce e asta o fermă? Un sat? Că a înnebunit omul ăsta pământul cu instrumentul său.

Rep.: Îmi amintesc că fostul preşedinte al S.U.A George Bush când a aterizat din avion cu ocazia Summitului NATO în România, prima declaraţie pe care a făcut-o a fost de genul: „Bine am venit în ţara lui Gheorghe Zamfir... ?” G.Z.: Da aşa e şi a continuat cu ceva de genul „O legendă vie care numai Dumnezeu putea să o coboare pe pământ care a vândut mai multe discuri decât Elvis Presley”. Păi să spună aşa ceva un preşedinte american despre regele rock-and-roll-ului e mare lucru. Nu că nu ar fi adevărat doar că e de apreciat. Rep.: În anul 2007 „Institutul de Ştiinţe din Malmö-Suedia”, după 20 de ani de analize şi statistici, a realizat un clasament al celor mai mari oameni ai planetei din toate domeniile culturale. Gheorghe Zamfir a ieşit pe primul loc. G.Z.: E ceva care m-a înălţat sufleteşte. Am avut un miliard cinci sute de milioane de voturi, iar cel mai interesant este faptul cei mai mulţi votanţi ai mei au fost în Filipine, India, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, America de Nord şi America de Sud. Iar aici, în România, aproape că uneori nu îmi mai dă nimeni o mică atenţie Rep: V-aţi întâlnit de trei ori cu Papa Ioan Paul al II-lea, deşi eraţi ortodox cum aţi reuşit o asemenea performanţă? G.Z. : Între 1988-1990 am fost primit de trei ori la Vatican fiind primul muzician care a cântat în timpul misei private a Papei Ioan-Paul al II-lea şi am primit Medalia Vaticanului şi de două ori Diploma Universitaţii « Don Bosco » din Roma. Cred că sunt singurul artist de folclor care a reuşit să facă un disc în memoria Sfinţiei sale Papei Ioan Paul al II-lea, care m-a primit întradevăr de trei ori la Vatican. Mă iubea. Păi pe ce artist ortodox a mai primit el aşa în vizită privată? L-am avertizat odată că există un pericol major în bisericile catolice din întreaga omenire: distrugerea sunetului planetar şi a credinţei catolice. Pentru că atunci a intrat muzica jazz şi rock and roll în biserici şi se dădeau concerte peste tot în America. Rep.: În ce relaţii eraţi cu preşedintele Nicolae Ceauşescu? G.Z.: Nu eram în nici o relaţie, ne-am strâns mâna de câteva ori la diferite recepţii. Dar eu încercam să mă feresc de el, deşi Ceauşescu trimitea peste tot carul color de televiziune 0, pe unde concertam. Eu nu am ştiut că el mă aprecia în secret ca artist dar mă ura ca om că ajunsesem mai popular ca recunoaştere pe plan mondial decât el. Atunci a făcut un plan probabil să mă elimine, dar Dumnezeu probabil că aşa a vrut ca eu să scap din toate cele trei tentative de atentat criminale care mi sau întins de comunişti. (Va urma )

Interviu realizat de Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR


8

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

bob cu bob halim noi criza

BOB, personajul misterios din spatele ieşirii din criză a României Dacă tot au anunţat conducătorii ţării, cu surle şi trâmbiţe că am ieşit din recesiune, şi că de acum încolo luminiţa de la capătul crizei începe să prindă tot mai mult contur, fetişcana simpatică pe nume România, nu putea sta indiferentă, şi s-a gândit să vină cu un cadou artizanilor acestei mari minuni. A tot stat ea şi s-a gândit ce cadou ar fi cel mai nimerit să-i mulţumească pe cei care au sfidat logica normalului şi au reuşit ceea ce nimeni nu se aştepta: ieşirea din criză. S-a gândit că cel mai frumos ar fi să îi realeagă pe cei doi, la un nou scrutin, dar cum până la alegeri mai este ceva de aşteptat, atunci musai ca respectivul cadou să fie adaptat zilelor noastre. Şi aşa, draga noastră Românie s-a dus fain frumos la un salon de tatuaj, cu intenţia de a-i satisface la modul plăcut pe salvatorii patriei. Şi a cerut un tatuaj special, adecvat oamenilor speciali care au înfăptuit minunea. A cerut să i se ta­ tueze iniţialele celor doi reformatori ai patriei, Băsescu şi Boc. Mai exact un B pe o bucă, şi alt B pe cealaltă bucă, dacă tot stă cu spatele la orgasmul lor de a scoate ţara din necaz. A strâns ea din dinţi şi într-un final a intrat în posesia mult aşteptatului tatuaj, şi apoi s-a grăbit să îl arate celor cărora îi este destinat. Cum cei doi reformatori, stau neclintiţi în faţa moţiunilor de cenzură, a criticilor venite din partea opoziţiei, nu era prilej mai indicat un asemenea cadou acum că am ieşit din necaz, care să-i sensibilizeze la lacrimi pe cei doi. Şi aşa, România noastră dragă, a apărut în faţa celor doi, cu spatele la cei doi reformatori, etalându-şi cadoul. Cei doi, surprinşi într-o aprigă discuţie despre punerea la cale a noii Constituţii, au privit lung şi mirat la fesele frumos tatuate cu iniţialele B. B. Şi s-au întrebat miraţi la culme : BOB ? Cine-i BOB ?

n, oare Bob Dyla Şefule, să fie re Ta ”? nt vâ e de cel cu „Vânar corabia ar do el de avem nevoie c. cam stă pe lo

Emile, te credeam mai dezgheţat la minte. Ca fost căpitan de vas, cred că acest BOB, nici nu există, şi ne cam pierdem prin Triunghiul Bermudelor tot căutându-l.

Doi exploratori ai prezentului românesc pierduţi în timp şi spaţiu, căutându-l în zadar pe BOB, care să-i salveze din apele Mării Moarte ale istoriei. Supărată foc, draga Românie, că cei doi se gândesc la cu totul altceva, şi-a luat fesele, tatuajul, şi întreaga bună dispoziţie şi a plecat.

Auzi acolo, cine-i Bob ? Ajunsă acasă, simţind ruşinea nesimţirii celor doi, a încercat ea să caute un răspuns la întrebarea: cine să fie oare

BOB, de nici cei mai mari oameni din stat nu au habar. Dacă o literă vine de la şeful cel mare, iar cealaltă literă vine de la adjunctul lui suprem, mic la stat, dar şi la sfat, că doar prea e aşa de ascultător, ceva totuşi s-a strecurat între cele două iniţiale, de au rămas aşa de surprinşi amândoi. A tot stat pe gânduri, a tot căutat tot felul de variante şi în cele din urmă a găsit răspunsul, cine e misteriosul personaj O. E chiar România timpului prezent, condusă de cei doi. E chiar dezvoltarea economică, e chiar nivelul de educaţie şi cultură, e chiar speranţa şi viitorul de mai bine al nostru al tuturor, intercalat între cei doi B. Este distanţa tot mai mare dintre ei şi acest popor, adânc intercalat între iniţialele lor de pe fundul României noastre dragi. E un personaj complex, sub iniţiala de O, e un zero absolut, care reflectă fidel planurile de reformă ale celor doi B. Şi atunci, se întreabă România noastră dragă, de ce dracu’ s-au făcut cei doi că nu-l cunosc pe BOB. E chiar aşa mare ruşinea să recunoască că de fapt ei sunt cei care se ascund sub acel O, de unde tot ne promit bunăstări şi prosperitate. Deja e prea târziu însă, tatuajul a fost făcut, şi de ruşine, vom spune că e vorba de Brâncuşi şi Bacovia, măcar să avem sentimentul că stăm pe ceva solid. Dar cu O-ul ce facem, că e tot mai mare, de atâta uzanţă din partea primilor doi B.

Bob Marley, cu O cu tot !

Aş face mai multe alei pentru sănătate dacă ar trebui să fug numai 100 de metri şi pentru candidatura la Primărie.

Anul acesta am avut nişte elevi foarte buni la învăţătură.

Viceprimarul Csegzi Sandor se gândeşte serios să ofere mai multe piste de jogging târgumureşenilor poate/ poate câştigă cursa pentru candidatura la primărie

Vom ved ea realita tea după ex amenul de bacalaur eat

Inspectorul şcolar general Dumitru Matei şi directoarea Liceului Agricol, Liliana Takacs, la o şuetă despre realizările absolvenţilor


9

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

cornişorul castrat

Castravetele ucigaş în competiţie cu reforma letală agricolă românească După ce găina s-a gripat, porcul la fel, vaca a înnebunit, acum vine rândul legumelor să o ia razna şi să producă panică în jur. Dacă morcovul stă bine mersi în orificiul românilor, năpasta a căzut pe săracul castravete, căruia i s-a pus diagnosticul: infestat cu bacteria E.coli (Escherichia coli). Primele simptome au apărut în Germania, unde s-au înregistrat victime răpuse de castravetele bolnav, şi o Europă întreagă a intrat în panică de frica năzdrăvanei legume. Ciudat mai sunt şi europenii ăştia, de tot pornesc de la ei tot felul de boli care invadează bătrânul continent, ba la găini, ba la porci sau vaci. Şi acum la castraveţi. Asta e riscul meseriei, dacă ai agricultură performantă, mai sunt şi scăpări, care cu greu pot fi controlate şi cu riscuri imprevizibile. Noi putem sta liniştiţi, la ce performanţe avem în agricultură. Avem şi consolarea că dacă vin tot felul de boli, măcar nu vin din ograda noastră, şi vin tot de la cei care ne vor doar răul şi ne invadează cu produsele lor.

Castravete pseudo-ucigaş şi agricultura clinică

Iată deci, pericolul numărul unu care se abate asupra Europei vine de la bietul castravete, pe lângă alte bacterii ucigaşe produse în laboratoarele legislativului românesc (le numim aşa deoarece de peste 20 de ani, şi-au făcut cu brio efectul, de a ajuns agricultura să fie în moarte clinică). Grea boală mai are agricultura românească, de nu se compară cu nici o aviară sau vreo boală a vacii nebune sau a castraveţilor ucigaşi. Dacă tot se anunţă vremuri grele care ne întunecă recolta, musai să facem ceva să-i risipim.

s ajun nu ri am traveţi tmul u m s e ri a r c v . În ici Ce a de n ncăm va căde â m i m ă r ă e u t s n n e să voi l gol er să avem stomacu riză. Sp m fost i a a m in c , pe ent ăsta ieşirea d , că rec r. e c c greu şa brus ă de ul a at vină oper

Bătălie creştino-greco-catolică pentru biserică Credincioşii ortodocşi din satul Caşva, comuna Gurghiu s-au aliat acum două săptămâni pentru a-şi apăra lăcaşul de cult, retrocedat bisericii greco-catolice prin hotărâre judecătorească irevocabilă şi investită cu formulă executorie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Credincioşii şi preoţii greco-catolici au fost întâmpinaţi cu îmbrânceli şi înjurături de către credincioşii ortodocşi, când au venit cu executorul judecătoresc care să pună în aplicare hotărârea irevocabilă. Până la urmă parohia ortodoxă a mai primit un termen pentru a elibera imobilul. Ca urmare, reprezentanţii Bisericii Greco-Catolice se vor adresa forurilor naţionale şi internaţionale pentru ca legea să fie pusă în aplicare în satul Caşva. Totodată fac un apel la toate autorităţile Statului Român pentru a păstra ordinea în localitatea Caşva, să le asigure protecţie şi să aplice legea.

Adio, farmacii de familie!

După decenii de neîmpliniri măreţe pe toate fronturile, românii se vâd nevoiţi să suporte un nou duşman, castravetele ucigaş. Dar continuăm să stăm cu capul în nori, cu hambarele goale şi ce e mai trist, cu mâna întinsă care, vorba din filmul Filantropica, nu ştie să zică o poezie sub forma unui proiect de accesarea fondurilor europene. Chiar pe plaiurile noastre mureşene, cu întocmirea proiectelor stăm nasol. După ce mulţi nu se prea înghesuie, acum cei care vor să ajungă la banii europeni mai trebuie să scoată ceva bănuţi din buzunar, dacă vor să întocmească un proiect în acest sens. Licitaţiile pierdute de Camerele Agricole în ceea ce priveşte întocmirea gratuită a proiectelor şi venirea altor firme, fac ca elanul fermierilor pentru a avea o bunăstare să fie tot mai limitat. Plus că şi viitoarea configuraţie a Camerelor Agricole va fi de aşa natură încât micii fer-

mieri să fie puşi pe tuşă, în funcţiile de conducere urmând a fi tot cei mari şi tari, care vor avea şi accesul la caşcavalul legislativ şi financiar. Nu e de ajuns că apele sunt tot mai tulburi, că ne vine pe cap acum şi castravetele ucigaş, care să ne strice planurile de viitor. Cu, castravete ucigaş sau fără, viitorul sună oricum prost, şi agricultura, ca de altfel toate domeniile, va suferi o mică infuzie de promisiuni cu ocazia viitoarelor alegeri. Până atunci, să aşteptăm cuminte să treacă şi criza castravetelui şi apoi să ne vedem frumos de celelalte crize ale noastre de care parcă ne-am îndrăgosti de le tot aprofundăm aşa de frumos în ultimii 20 de ani.

Castravetele mortal!

Isteria creată de crearea farmaciilor de familie nu a fost decât apă în ploaie. După luni de sesizări şi demersuri nenumărate pe lângă autorităţi, farmaciştii au reuşit să elimine restricţia prin care pacienţii cronici puteau să îşi ridice medicamentele doar din anumite farmacii selectate de casele de asigurări şi a eliminat restricţia ca un farmacist să poată lucra într-o singură farmacie. Colegiul Farmaciştilor Mureş a ţinut să informeze că va milita pentru eliminarea îngrădirii dreptului constituţional al pacienţilor la acces la medicamente şi al farmaciştilor la acces neîngrădit la muncă.

Condiţiile CNAS, un scenariu de film poliţist Ca întotdeauna Partidul Conservator e solidar cu cei care par loviţi de soartă. Şeful departamentului de sănătate al PC, Silviu Morariu, susţine cauza medicilor de familie, sprijinind decizia acestora de a nu semna contractul cadru. Potrivit acestuia, neînţelegerile dintre Casa de Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Ministerul Sănătăţii cu privire la condiţiile cerute de Casă fac parte dintr-un film de-a poliţistul bun versus poliţistul rău.


10

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

sănătatea în moarte clinică

Moda la ştrand A venit vara, lumea merge buluc la ştrand. Ce este frumos însă şi chiar de apreciat este modul în care tinerii, şi mă refer aici la domnişoare şi domnişori, se străduiesc să arate cât mai bine. Pentru băieţi, ca sa fii în trend cu lumea, trebuie să existe un tatuaj, ori pe gamba piciorului, ori pe braţe, ori pe gât, nu contează, important este să existe. Dacă mai pui şi un pearcing eşti beton. Să nu uităm că nu trebuie să lipsească muşchiuleţii, abdomen, biceps, triceps şi pectorali. La toate acestea se mai adaugă şi un pic de bronz cules înainte de sezonul estival de pe la vreun solar şi mult mult-mult ulei de plajă. No cam aşa trebuie să arate unu care vrea să facă faţă vremurilor în care ne aflăm. Ajung acum la capitolul domnişoare. Frumoase, nu spun nu, slipul cât mai invizibil, sutienul… mai deloc şi bineînţeles că şi la tinerele fete merge treaba cu plaja mai bine cu mult, foarte mult şi mai mult ulei. Nu pot să uit de accesoriile, cum ar fi ochelarii de soare şi pălăriile. Una peste alta îmi place ce văd la „Vichend”, e frumos.

Bolnavi vi se pregăteşte ceva!

Un mare nimic...

Alimente etichetate necorespunzător Reprezentanţii Protecţiei Consumatorului spun că una din cinci etichete de pe ambalajele alimentelor are deficienţe. Comisarii Protecţiei Consumatorului mai spun că unele nereguli sunt mai uşor de trecut cu vederea, dar altele ignoră cu desăvârşire informaţii importante astfel încât, uneori, viaţa celui care consumă produsul alimentar respectiv poate fi pusă în pericol. Din această cauză şi reclamaţiile mureşenilor curg în continuu la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului. Multe dintre acestea sesizează faptul că există produse pe raft cu termenul de valabi­ litate expirat, sau altele fac referire la faptul că pe etichetă nu sunt cuprinse informaţii cu privire la compoziţia alimentului în special la amestecuri, produse de origine animală. Mai sunt şi cazuri când de pe eticheta produsului alimentar lipseşte denumirea cu ţara de provenienţă, ori preţul nu poate fi citit de consumatori sau şi mai des întâlnită, mai ales la supermarketuri este situaţia în care un preţ vezi la raft şi altul se cere la casă, de obicei mai mare, ceea ce nu este normal. Nu vreau să îndemn lumea la scandal, dar cel mai bine, pentru a-i pune la punct pe comercianţii care îşi fac de cap, ar fi ca mureşenii să se plângă autorităţilor din domeniu şi sper ca şi acestea, la rândul să-şi facă treaba până la capăt şi să ia măsuri, nu doar să înregistreze o plângere, să-i pună un număr de înregistrare şi să răspundă petentului în 30 de zile, şi cu asta basta. Trebuie finalizare, ca la fotbal.

(C.B.)

Am tot solicitat demisia ministrului Sănătăţii Cseke Attila în nenumărate rânduri pentru modul defectuos în care mie mi s-a părut că gestionează problemele din sistemul sanitar românesc. Nu am fost singurul care a cerut acest lucru, însă văd foarte bine că acest ministru al Sănătăţii, acest Cse Guevara al spitalelor româneşti nu se lasă dus cu una cu două şi drept urmare încă este în fruntea Sănătăţii româneşti, care la ora actuală mie îmi este foarte evident că dă semne de boală. De fapt diagnosticul pe care am putea să-l punem Sănătăţii româneşti ar fi unul foarte grav. Ca atare, nici nu mai ştiu dacă să mai vin şi eu acum să solicit din nou demisia ministrului Cseke Attila, gest care ar fi fost unul onorabil dacă se întâmpla anul tre-

cut când au murit bebeluşi la maternitatea Giuleşti. Acum dacă ar pleca din funcţia pe care o deţine, politic, Cseke Attila nu ar face altceva decât să recunoască, pe bună dreptate, că a fost depăşit de problemele reale din sistemul sanitar. Din păcate nu este singurul ministru din actualul Guvern condus de Emil Boc, manevrat de Traian Băsescu, sprijinit de Marko Bela, care se ţin cu dinţii de fotoliile de miniştrii. Vă reamintesc că minunatul Nelu Ioan Botiş a trebuit să primească acordul Zeului Traian Băsescu pentru a pleca de la Ministerul Muncii, deşi era suspectat că a favorizat firma soţiei sale să obţină fonduri europene. În fine, să nu plece ministrul Cseke Attila de acolo, de sus de unde este, să rămână acolo până pune în cap întreg sistemul...oricum, nu mai are mult până ajunge la această performanţă. Poate că următorul care va veni după el, sper cât mai curând şi sper că unul mult mai capabil, preluând sistemul sanitar de la zero îl va reforma mult mai uşor. Vă daţi seama că exagerez un pic, dar credeţi-mă că am sentimentul ciudat că nu se mai poate face nimic pentru bolnavii din România. Mă întreb unde sunt banii din Sănătate, banii adunaţi de la contribuabili. Este firesc să îmi pun această întrebare, care foarte bine se poate adresa şi ministrului Sănătăţii, având în vedere că ar trebui să fie responsabilitatea domniei sale. Vai de mine, am folosit cuvântul responsabilitate! Să-mi fie ruşine, nu o să se mai întâmple. Şi după cum vă spuneam, nu reuşesc să înţeleg unde sunt bani mei şi banii dumneavoastră. Spitalele nu au medicamente şi materiale sanitare, farmaciile trebuie să primească bani pentru medicamente eliberate încă de anul trecut, medicii de familie sunt acum în situaţia de a nu accepta condiţiile impuse de Casa

Naţională de Sănătate şi se află în al treilea an consecutiv de subfinanţare. Domnule ministru Cseke Attila, unde sunt banii noştri? Să fie cumva prin conturile firmelor apropiate partidelor portocalii şi verzi, care vin şi pozează în mari oameni de afaceri? Întreb şi eu... Un doctor îmi spunea că dacă nu s-ar fura atât de mult din banii publici şi în special din banii care ar trebui destinaţi pentru Sănătatea publică, ar fi fonduri până peste cap, astfel încât românii ar putea fi operaţi în număr mult mai mare şi poate chiar s-ar putea asigura condiţii la standarde înalte în unităţile spitaliceşti, iar românii să nu mai plece prin străinătate să se opereze. Să nu uităm nici de marea clasificare a spitalelor în funcţie de competenţă, care nu va face altceva decât să îngroape unităţile spitaliceşti care vor fi şi mai slab finanţate, ca urmare a gradului din coada clasamentului şi responsabilitatea enormă care o puneţi pe umerii managerilor de spitale de rang I şi nu” rang I-a” cum scrieţi pe site, când vor fi nevoiţi să mai amâne câţiva pacienţi de la operaţii pe motiv că nu vor avea toate materialele necesare pentru intervenţii. Cam multe nereguli domnule ministru, şi parcă această corabie pe care o cârmuiţi, ia tot mai multă apă. Sper să aveţi decenţa într-o zi şi să ne explicaţi ce aţi avut de gând, pentru că în cazul în care veţi spune că aţi dorit să reformaţi sistemul sanitar, nu vă voi crede. Poate unii, care vă votează oricum pentru că sunteţi membru UDMR vă vor aprecia în continuare, dar parcă mie îmi plăcea mai mult de dumneavoastră când eraţi un simplu notar. V-aş fi recunoscător dacă aţi lăsa şi pe altcineva să încerce redresarea Sănătăţii româneşti.

Dr. Mengele

S-a dus vremea Capitalului ne lui Marx, şi acum trebuie să piaţa adaptăm noilor cerinţe de pe or muncii, dar mă tot întreb care fi acelea?

să-şi vadă de rcaş, statul are Doamna Fă pace, că nu să ne lase în ce şi ţi i de lu ve ba u ea N tr aţa muncii. pi cu ea rt bă oa ea nici o tr em, după „M a re minunată av ie re nv ua „Î in ne nt vi co scu”, acum re ză Lă i lu domnu zăroiu”. domnului Lă

Eterna şi fascinanta dispută dintre stat şi privat pe tema capitalului uman şi a absorbţiei acestuia pe piaţa muncii, cu Regina Fărcaş i Dan Maşca pe post de combatanţi.

Degea ba pe săgeat mar e V ă scrie final t EST, dacă r ezulta ot cu m tul mă as in us d culţi s au vor ă. Iuliane singur b e sc d . Ai mai am puţintică r e unul ăbdar e puţin , de r ec şi apoi tor tot ai vr eme at să abur eş ti.

Rectorul UPM, Liviu Marian, explicând regula de trei simple de calculare a direcţiei învăţământului românesc sub noua Lege a Educaţiei.


11

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

doamne miluieşte!

Popa, medicul şi mureşenii Şi eu trag din când în când câte o ţigară, dar meseria îmi spune să dau sfaturi antifumat

Lokodi dragă.... drepturi ca la voi nu sunt nici în Kosovo. Pardon... am uitat că e un cuvânt interzis. Ce mai în Ardeal e raiul pe pământ pentru minorităţi

Cum e trea ba în Slove domnule nia ambasador ...minorităţ nu au dre ile pturi. Noi aproape d suntem e autonom ie şi la vo s-a inven i nu tat încă te rmenul?

Preşedintele Consiliului Judeţean Mure şi ambasadorul Sloveniei în România într-o discuţie amicală despre minorităţi nule esc dom iu şt Mulţum .măcar fost rector.. u a i ii me p că ban a c i cu investiţ

Dr. Gabriela Jimborean, şefa Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş

Este o vorbă din bătrâni să nu ocolind nişte boli care ţi s-ar trage din fumat. Nu că ei nu ar face casă bună cu ţigara. Sau facem niciodată ce face popa, îţi recomandă să nu faci exces de cofeină când ci numai ce zice popa. E logic ei au pe birou o cană de cafea care aduce mai a bol de supă decât a ceaşcă. pentru că vedem atâtea cazuri mult Şi nici unul dintre doctori, fie medici pneumologi, în care preoţii o iau pe arătură: internişti, chirurgi, anestezişti, nu s-au lăsat de propriul speech, dovadă că încă mai ba fumează, ba beau, ba prea- convinşi fumează. Prin cabinete, camerele de gardă, pe curvesc, după care îşi fac cruce la colţuri, toată lumea sudează la ţigări. şi îşi spun Doamne miluieşte. fumător şi exemplul Aşa e şi cu medicul care, deşi Medicul pentru sănătate fumează, sfătuieşte pacienţii Curioşi cine trage dintr-un capăt să nu se să nu se apuce de viciul acesta. stingă celălalt, medicii de la Spitalul Clinici E o întreagă varietate de situaţii şi de învăţături contradictorii care ne urmăresc în perioada de început, de formare şi care nu fac decât să ne bage şi mai tare în ceaţă. E ca şi cum te-ai duce să te tundă o coafeză care e tunsă cu unghiera şi pieptănată cu periuţa de dinţi. Şi îţi este clar că, la cum e ea de talentată să se aranjeze, nici nu ai putea visa să te ridici de pe scaunul de salon vreo Marilyn Monroe reloaded. De ce fumează medicii, e o întrebare bună, cu mai multe răspunsuri. Ori s-au apucat de ţigară din prostie, aşa ca să îşi mai înnăbuşe izul inspirat de cloroform şi cadavre de prin sălile de disecţie, ori s-au luat după prieteni pentru a fi la modă şi au făcut un obicei din a aprinde câte o ţigară. Dar important e că şi de Ziua Mondială fără Tutun, pe lângă zilele obişnuite în care îţi spun veşnica poezie ce înseamnă să te laşi de ţigară, medicii au ţinut să explice poporului ce bine e să nu fumezi şi cât de sănătos poţi deveni,

Judeţean Mureş, mai exact cei de la Pneumo­ logie au tras un studiu pe la medicii din unitatea medicală să vadă cine, cum se înţelege cu pipa. Din 140 de cadre medico-sanitare doar 127 au vrut să stea la o şuetă despre ţigară. Aşa a reieşit că 43% dintre medici au recunoscut că sunt fumători. 54% dintre ei sunt medici specialişti, iar 31% sunt rezidenţi. Dacă medicul fumează şi asistentul trebuie să-i ia exemplul. Doar e sănătos sfatul. Iar studiul a scos la iveală faptul că 43% dintre asistenţi sunt dependenţi de nicotina din ţigară. Alte amănunte, venite la pachet, au fost şi faptul că 50% din personalul medico sanitar şi-a început cariera de fumător înainte de 18 ani. Surprinzător, 53% au declarat că se fumează prin spitale şi, culmea, 60% doresc să renunţe. Dar de la a dori până la a face e o cale lungă şi dacă nu toţi, aproape toţi medicii fumează.

Nicoleta Mare

Oferte turistice - avion, autocar, individual cazare cu masă sau fără masă

• Charter avion PALMA DE MALLORCA cu plecare din Târg –Mureş, în zilele de 21 si 28 august 2011 • Charter avion ANTALYA cu plecare din Târgu - Mureş în fiecare zi de luni, începând cu 13 iunie până la 26 sept 2011 • Charter avion Bodrum, Kusadasi şi Marmaris – Turcia cu plecare din Cluj în fiecare zi de luni, începând cu 5 , până la 26 sept 2011 • Charter avion Muntenegru şi Croaţia, cu plecări din Bucureşti în fiecare zi de joi, începând cu 16 iunie, până la 15 sept 2011 • Plecări din Târgu –Mureş cu avionul la următoarele destinaţii: Barcelona, Budapesta, Dortmund- Germania, Forli- Italia, Londra, Luton, Madrid, Milano, Bergano, Paris Beauvais, Roma – Fiumicino Vă oferim bilete de avion on-line Str. Bolyai 28,Tel: 0265-210610, 0757-63.13.28, 0736-38.23.38, e-mail europolistravel@yahoo.com, web-site: www.europolistravel.com.

Şi se mai zice că bătrânii nu mai pot învăţa cart e. Uită-te la tin e ce student neao ş ai fost şi ce absolvent ai aj uns

Un moment intim între rectorul Alexandru Murgu şi cel mai în vârstă absolvent în timpul festivităţii de la Universitatea Cantemir din Târgu Mureş


12

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

sănătate, că-i mai (ne)bună decât toate

Interzis la îmbolnăviri ndecă ază cum se vi Nu ne interese , m tă ul ns îi co pacienţii. Noi şi re pe m cu să le spunem ce u că au bani sa treaba lor da i. ur ac le nu de

Doar li se scade cu 30% finanţarea pe pacientul consultat, ba că trebuie să informatizeze cabinetul şi să cumpere cititor de carduri din banii lor sau sistemul informatic unic integrat face numai ce vrea el, în sensul că scoate pe bandă rulantă asiguraţii decedaţi, sau asiguraţii vii nici măcar nu există în sistem. Şi lista poate continua. Cert e că au votat în unanimitate să nu semneze nici un act, să nu elibereze bilete de trimitere, reţete gratuite şi compensate. Pentru început, în prima perioadă de protest au stabilit că pacienţii vor fi primiţi şi consultaţi gratuit, iar dacă doresc accesul în sistemul de sănătate vor fi trimişi la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că acolo sunt banii pe care îi cotizează lunar.

Unde se duc banii pentru sănătate, un paradox românesc

Dictează mai încet că nu am înţeles cum le dau reţeta: gratuită, compensat ă sau simplă?

Medicii de familie mureşeni continuă răz- Nici nu-ţi venea să crezi ce tămbălău era prin sală, de nu înţelegeai nimica. Zici că zeci de elevi s-ar fi adunat la un loc boiul rece cu Casa de Asigurări de Sănăta- înainte de marele examen şi l-ar fi criticat pe profesor că a te Mureş. Joi, 2 iunie, aceştia s-au strâns cu pregătit subiecte şi din materia predată şi neînvăţată de ei întrun an de zile. Şi pentru că nu avea un clopoţel, aşa cum a demic cu mare, de la sate şi oraşe, să decidă clarat că i-ar fi plăcut să aibă, preşedinta medicilor de familie dacă le mai dă o şansă lui Attila Hunul de mureşeni Ileana Mihăescu a început să le explice colegilor de breaslă de ce să nu semneze contractul cadru. Mai bine spus la Ministerul Sănătăţii şi lui Duţă/Guţă de de ce să nu semneze nimic. la Casa Naţională de Asigurări de Sănătamulte, baiuri mari te. Să nu-şi mai bată capul să refacă stra- Ofuri Pentru că ofurile şi baiurile în sănătate la medicina primară sunt tegiile şi normele pentru că ei nu au chef multe şi mari: ba că unii au peste 30 de ani de practică a şi sunt băgaţi în aceeaşi oală cu cei ieşiţi de pe băncile să semneze actul de finanţare cu Casa de medicinii facultăţii de câţiva ani, în contractul cadru sunt băgate capcane care dacă le-ar accepta le va fi netezit drumul spre faliment. Asigurări de Sănătate.

În România se spune de ani buni că spitalele funcţionează şi pe post de centre de asistenţă socială pentru cei mai nefericiţi dintre români, că spitalele înghit sume imense pentru că medicina de familie este deficitară şi oamenii ajung în spitale în stadii terminale, iar îngrijirea lor reclamă tratamente costisitoare. Nici nu e de mirare, dacă consultaţiile la medicul de familie s-au redus la 20 pe zi, şi al 21-lea pacient poate să moară la uşă că nu i se dă reţeta gratuită interzisă de Casa de Asigurări. Me­dicul de familie nu îl poate vedea nici azi, nici mâine ca să îi dea tratament sau bilet de trimitere la medicul specialist, iar starea lui se agravează. Şi când într-un final ajunge ca şi urgenţă, costul tratamentului este enorm. Dar anul acesta se creează un paradox între cheltuieli şi încasări la sănătatea românească. Mă întreb de ce s-au ciopârţit veniturile în sistemul sanitar: anul acesta finanţarea prin noul contract cadru este de numai 90% cât a fost anul trecut, scade 30% din finaţarea la medicul de familie şi 10% la unităţile sanitare, dar creşte numărul contractelor de muncă încheiate de cei care susţineau munca la negru, ca atare se cotizează la FNUASS, iar pensionarii cu pensii peste 720 lei cotizează şi ei la acelaşi fond, cronici sau necronici. Şi mai cotizează săracii şi la farmacie pentru leacurile necompensate dacă vor să mai trăiască. Deci dacă se ciopârţesc banii alocaţi pentru sănătate în acest an din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pe de o parte şi pe de altă parte sunt bani direcţionaţi la sănătate şi din alte surse, începând cu aceste acest an, unde se duc restul de bani?

Nicoleta MARE


13

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

file de arhivă

La Târgu-Mureş, Monumente funerare uitate, doborâte sau dispărute Revoltă, indignare şi multă amărăciune...Sunt sentimentele care mă încearcă de o săptămână de când mă documentez pentru acest material. Încerc să mă stăpânesc gândindu-mă să dau totuşi cuvântului expresia cea mai potrivită tiparului şi nu cea pe care o simt cu adevărat în suflet. Dacă nu reuşesc, vă rog să mă iertaţi. Însă vizita în oricare cimitir al oraşului - în cazul de faţă cel de la Biserica de lemn şi cel de la Biserica de piatră - nu este una confortabilă, vă asigur. Psihic şi sentimental, vorbind. Te întâlneşti cu veşnicia şi pentru o clipă, tu, muritorul, încă în viaţă fiind, ai sentimentul inutilului, al deşertăciunii, într-o lume tot mai învolburată şi încercată de patimi comune.

Pentru unii calea spre Rai începe de undeva mai din faţă

Monumentele funerare care mai stau încă în picioare, vechi şi măcinate de intemperii şi de vreme, cu literele şterse, abia lizibile, martori muţi ai unor încrâncenate vremi trecute, te privesc parcă mustrător de undeva, de dincolo de timp. Generaţii de luptătorii pentru cauza neamului, din timpuri mai vechi sau mai noi, odihnesc acum uitaţi în cimitirele oraşului. Li s-a stins neamul, dar s-a stins parcă şi bruma de respect şi recunoştinţă patriotică şi creştinească pe care le-o datorăm. Recunoştinţă pe care însă o clamăm patriotard în discursuri pu­blice pentru că „dă bine la popor”. Noi, cei încă vii, care ne acoperim cu vorbe. Prea multe şi false. Tagore spunea că „Recunoştinţa este ca o floare ce înfloreşte rar şi se usucă repede.” Avea dreptate. Prezentul românesc confirmă adevărul celor spuse de marele înţelept. Unii dintre aceşti luptători români pentru neam, ţară şi cultură românească, din cimitirele anterior menţionate, nu mai au nici măcar monumentul funerar la căpătâi, căci locurile lor de veci au fost preluate sau vândute altora, probabil VIP-uri locale cu dare de mână. VIPuri care nu s-au aşezat încă între cei drepţi şi care în viaţă fiind, îşi pregătesc pios şi cucernic, dar cu ceva mai mulţi arginţi, calea spre Rai. De undeva mai din faţă. Un cimitir central sau ultracentral, spre deosebire de cele două de la marginea oraşului, probabil că le va asigura acestora şi un loc ceva mai confortabil la Judecata de Apoi. Ce va să vină pentru toţi. Opincă sau vlădică.

Dr. Petru Hetco, al doilea de la stânga la dreapta, un destin tragic

La Biserica de piatră, un monument funerar uitat...

Monumentul funerar al dr. Petru Hetco se află în cimitirul Bisericii de piatră. Are peste 90 de ani. Este uitat şi parcă din ce în ce mai stingher. Mormântul acestuia a fost, se pare, cumpărat de altcineva. Probabil în curând va dispare şi monumentul funerar. În concepţia timpului actual, una dominant mercantilă, în care totul se vinde şi se cumpără, monumentul nu-şi va mai justifica prezenţa. Dar unde va ajunge oare acesta? Cine îşi mai aduce aminte azi de dr. Petru Hetco, personaj care a însemnat ceva în istoria locală şi care face parte dintro veche familie ardelenească greco-catolică, cu merite certe în istoria încercatului Ardeal. Familie care a dat ţării magistraţi, profesori, militari de carieră...Acest monument ascunde o poveste tragică. În 1920, tânărul director, Petru Hetco, doborât de moartea soţiei, urmată la scurt timp de moartea surorii sale, mamă a patru copii, s-a sinucis. Numeroasa familie Hetco s-a răspândit şi risipit în lume. Întâmplarea a făcut însă ca să dau peste un urmaş al acesteia dintr-o ramură colaterală, dl. Lucian Hetco, redactor-şef al publicaţiei AGERO, ce apare la Stuttgart, în Germania. Domnia sa a fost cel care, cu multă amabilitate, mi-a pus la dispoziţie câteva fotografii din arhiva familiei. În 2009, Colegiul Naţional „Alexandru Pa-

Avram Iancu spânzurat a doua oară. De dragul ratingului După evenimentul de tristă amintire al cărui erou a fost Csibi Barna, funcţionarul din Miercurea Ciuc care s-a gândit să-l spânzure pe Avram Iancu în public şi să posteze mai apoi înregistrarea gestului său pe internet, ai noştri români au zis să nu se lase mai prejos. Aşa că cei de la revista Historia, în numărul din luna mai au găsit de cuviinţă să publice un articol intitulat sugestiv (aşa ca să incite şi să aducă cititori) „Avram Iancu, erou sau criminal?”. Între gestul provocator şi iresponsabil al lui Csibi Barna şi strategia de marketing a redacţiei, asociată cu articolul domnului Marius Diaconescu nu este nicio diferenţă. Doar că l-am mai condamnat încă o dată la moarte pe Avram Iancu! Materialul, scris de un aşa-zis istoric care nu este expert în respectiva perioadă, enunţă faptul că revoluţia condusă de eroul român a fost de fapt o contrarevoluţie la adresa celei maghiare, cu scopul de a ajuta guvernarea absolutistă austriacă din acea perioadă. Cu alte cuvinte Avram Iancu a fost o unealtă în mâinile îm­ păraţilor de la Viena. În acelaşi timp autorul este subiectiv în ceea ce priveşte victimele războiului civil petrecut între români şi maghiari. Deşi încearcă să aibă un ton neutru, autorul vrea să insinueze faptul că Avram Iancu a provocat crime de război împotriva maghiarilor din Ardeal. Fapte pe care mai mulţi istorici din ţară şi străinătate, inclusiv cei maghiar nu le

piu Ilarian” a sărbătorit 90 de ani de existenţă. Festivitate, mare pompă, discursuri, etc...Nu şi-a adus însă nimeni aminte de primul ei director. Să vină cineva şi, într-un gest simplu şi firesc, să aprindă măcar o lumânare. Ce ziceţi domnule director Simion Bui, părinte protopop Flavius Miheţ, poate fi salvat acest monument funerar? Nu cred că presupune un efort deosebit. Şi chiar dacă ar fi un efort, eu cred că merită totuşi.

Monumetul funerar al dr. Petru Hetco, primul director al Colegiului Naţional ”Alexandru Papiu Ilarian”

...iar la Biserica de lemn, un monument funerar doborât şi un altul dispărut

În cimitirul Bisericii de lemn, în privinţa monumentelor funerare, lucrurile stau chiar mai rău. Dacă mormântul protopopului ortodox de Târgu-Mureş, Partenie Trombiţaş, poate fi recunoscut, iar scrisul de pe piatra de mormânt a acestuia, desluşit cu oarece efort, nu la fel stau lucrurile în cazul avocatului Mihail Orbănaş şi al negustorului Dimitrie Făgărăşanu. Două figuri locale importante ale veacului al XIX-lea, oameni care au susţinut material şcoala românească, au făcut şi alte opere caritabile şi au participat activ la momentul 1848. O parte din monumentul funerar al lui Orbănaş e doborât de mai mulţi ani la pământ şi nu s-a mai învrednicit nimeni să-l repună pe soclu. Semn că în curând va dispare. Probabil pe bucăţi, pentru că e mai uşor de înstrăinat. Oricum, mormântul acestuia a fost deja ocupat de ani buni. În cazul lui Dimitrie Făgărăşanu, puţini mai sunt cei care ştiu unde a fost cândva mormântul său. Monumentul funerar a dispărut de mai mulţi ani şi eu personal, nu înţeleg unde şi mai ales de ce. Chiar nu putea fi rezemat de pereţii exteriori ai bisericii aşa cum am văzut că se mai procedează la alte bisericii cu vechile pietre funerare, ale unor oameni remarcabili? Ce ziceţi părinte protopop Şincan, s-ar putea măcar ca pe viitor să se procedeze aşa? Nu de alta, dar am impresia că nu facem altceva decât să-i ajutăm pe cei care ne vor scoşi din istorie şi plecaţi de aici, cu morminte şi cruci cu tot. Dacă noi, cei de azi, nu-i respectăm pe

Monumentul avocatului Mihail Orbănaş zace la pământ, căzut sau poate vandalizat, în timp ce al lui Dimitrie Făgărăşanu a dispărut de mult timp morţii noştri din veac, de unde să mai avem respect şi pentru cei vii, din ziua de azi? În acest context, nu pot să nu-mi amintesc de inspiratele cuvinte ale lui Iorga: „Nu inteligenţele ne lipsesc nouă (românilor – n.a.), ci caracterele.” Iar recunoştinţa pe care o datorăm istoriei noastre, figurilor ei remarcabile sau celor din jurul nostru care ne-au fost alături în momente dificile, trebuie să recunoaştem, fie că ne place sau nu, ţine totuşi de un anume tip de caracter. Poate chiar de un anume etos românesc, tot mai vizibil în ultimul timp.

Nicolae BALINT www.nicolaebalint.wordpress.com

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş Centrul de Exploatare Tg.Mureş, str. Călăraşilor,nr.103, tel. 0265-205.877 Call Center Distribuţie: TelVerde – 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că în data de 06 şi 07.06.2011, zilnic între orele 08.00 şi 15.00 se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice, în localitatatile:

confirmă în lucrările lor. Oricum iniţiativa respectivului autor poate fi încadrată ca fiind una „curajoasă”, dar ghi­dată totuşi pe strategii de obţinere a ratingului.

Albeta Ionescu

• Tg.Mures: str. Viile Dealul Budiul-Mic; • Budiul-Mic; • Madaras; • Fanate Madaras Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere. *Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro Conducerea S.D.E.E. Mureş


14

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

scena balconului la români

Inter_niet cu… the one and lonely… Oana Zăvoranu Dacă ne luăm colacul de salvare morală şi creştinească şi ne pupăm de trei ori în sânul bunelor noastre obiceiuri culturale, n-ar strica şi nişte căşti că pagina are sonor, şi ne avântăm să navigăm pe site-ul Oanei Zăvoranu (www. oanazavoranu.com), nu ştim exact de ce, aflăm cu stupoare şi uşoară indignare, ca să nu zic de-a dreptul frustrare, la ştiri recente, că vedeta încă se mai află “în aşteptarea lui Moş Crăciun”. Oricum, la câte kile a dat jos ve(n) deta, poate de la stres, de la stresul pe care l-a provocat altora, am putea bănui că se află încă în postul Crăciunului. Asta nu-nseamnă că Oana a zis stop şow-urilor păcătoase, când n-ar putea să respire fără să-şi vadă boticul pupând suav ecranul TV sau hârtia fotografică cu destin de igienică prin wc-urile de la ţară.

Avem noi ceva cu Oana Zăvoranu?

În principiu, n-avem nimic, sau chiar în principiu avem ceva. Venirea lui Dănuţ de la zerOTV în Cluj ne-a revelat faptul că oraşul nostru este unul prea culturalo-cuminţel şi că n-avem viaţă… mondenă. Adică, practic, nu existăm pe harta tabloidelor. Ceea ce este, dragi clujeni, Crudu adevăr. Aşteptăm, în schimb, ca după ce Diaconescu ajunge preşedinte, să mute aşa cum a zis capitala la Cluj şi să mai pună nişte sare şi piper pe oraşul ăsta, să mai înflorească o Columbeancă, Băhmuţeancă, Zăvoreancă prin cetate până or pleca ăstea deja bătrâne în America.

Chestii pe care nici Zăvoranca nu le ştie despre ea însăşi

Ca orice piţi din showbizz care se respectă, Oana e absolventă de drept. Doar nu credeţi că i-ar fi înaintat divorţ lui Pepe the boiler man ca după, să rămână cu buza umflată doar din pricina botoxului şi nu şi a altor neînţelegeri financiare. Oricum, noi considerăm că Oana a fost fată deşteaptă şi a studiat doar părţile din Drept care o interesau, adică: Legea Contractului prenupţial, Legea Contractului postnupţial, Legea Contractului internupţial, Legea prostituţiei (aflată în dezbaterile facerii), Constituţia (trupească) şi Dreptul Pe-anal. Ce nu s-ar mai putea şti despre ve(n)deta Zăvoranu şi ne prezintă propria-i pagină de internet, e faptul că Oana e o fată de treabă. Atât de de treabă, la propriu, încât chiar dacă s-a născut într-o familie bogată, ea s-a muncit toată viaţa. A da din papagal nu e o treabă uşoară, nu vă imaginaţi! De jucat în telenovele, azi mai toată lumea joacă, dar a-ţi regiza şi juca live propriile telenovele, mai rar.

Zăvoranca - The one woman show (all)

Oana nu s-a făcut avocată ca să câştige banu’ gros pentru că Oana a putut să câştige banu’ şi mai gros. Oana a cântat, a dansat, siliconat, emancipat şi aşa mai departe. Probabil s-a gândit că n-o să-i cumpere nimeni albumele şi şi le-a scos la downloadat pe site. Piesele sunt dublate, triplate, parfumate electronic aşa încât vocea de cazan a Oanei sună oleacă mai cristalină. Nu vă

speriaţi, versurile nu sunt cristaline. Acelaşi site al Oanei Zăvoranu, care din păcate n-are niciun zăvor la cavitatea bucală, e cu trimitere spre site-ul motanului ei - Marty. Ca iubitoare de necuvântătoare, şi nu-i de mirare, că Oana vorbeşte pentru toată lumea, şi-a făcut din pisică vedeta care ea n-a reuşit să fie niciodatăpisicească şi tăcută. Oana nu şi-a mai updatat de mult site-ul, iar pe el putem vedea emisiunea păcătoasă a lui Căpătos când ea şi cu Pepe- the boiler manîl prezintă pe proaspăt operatu’ de colăceiMărculescu. Biencuţa Drăguşanu, zice şi ea vreo două cuvinte şoptite parcă din cască, că că nu le ghiceşte deloc şi tonalitatea, Oana acoperă tot fundalul sonor, mai puţin când cântă, sau poate şi când cântă, şi face ea şi pe bârâitul ăla de bass.

Schimbări radicale la Primărie. Jurnalişti mutaţi la balcon

Edilii locali s-au hotărât să-i expulzeze pe jurnalişti din încăperea în care se ţin şedinţele de Consiliu Local din Târgu Mureş. Pe motiv că le deranjează întâlnirile, presarii au fost mutaţi în balcoanele sălii, la o distanţă considerabilă de aleşii locali. Asta după ce în urmă cu câteva luni le-au refuzat accesul la mapele cu proiectele de hotărâre ce se votau în şedinţă. Pe motiv de economie la hârtie. Gesturile făcut de edilii locali împotriva reprezentanţilor presei devin din ce în ce

Pepe, eşti un nesimţit! Tu şi cu mama v-aţi înţeles ca eu să te înşel şi să ne despărţim! Treaba ta, da’ cum împărţim banii? Că io-s încă datoare cu o juma de silicon la estetician?

Pe scurt, site-ul Oanei Zăvoranu nu merită vizualizări, deşi are în permanenţă vreo 100 de onlineri. Dar poate că treaba asta are legătură cu joburile ălea fantomă de genul “faci bani stând pe net”.

Wirelesko mai agresive. Pentru unii jurnalişti accesul în Primăria Târgu Mureş se face în ultimul timp pe bază de bodyguard personal iar tonul conferinţelor de prese este adesea jignitor. Acum nici nu se mai permite prezenţa în sala de şedinţă, în timpul unor întâlniri considerate publice atât pentru presă cât şi pentru publicul larg. În plus, sala de şedinţe a fost schimbată radical. Vechiul mobilier a fost scos în totalitate. În locul lui au apărut câteva mese aranjate în formă de „U” şi nişte scaune pentru cei prezenţi.

S.C. AMECO RENEWABLE ENERGY S.R.L. Romania, Jud. HARGHITA, 537130 JOSENI, Str. Principală, Nr. 1 Tel / Fax: 0266-363.457

AMECO RENEWABLE ENERGY S.R.L. Fabrică de peleţi şi brichete, cu sediul în comuna Joseni, judeţul Harghita, caută furnizori de lemn industrial (de răşinoase), tocătură şi rumeguş. Aşteptăm oferte la adresa noastră de e-mail : info@ameco.ro sau la nr.de tel. 0749160783


15

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă! Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când vin vremurile astea caniculare, atâta ştiu că mă topesc precum o jumară uitată la soare! Recunosc, am intrat prăpăstios în miezul problemei, dar nu mai pot amâna, timpul trece repede şi am multe de povestit! Draga mea Ravecă, după cum ai aflat probabil, au început serbările de sfârşit de an. Ba la grădiniţe, ba la şcoli şi facultăţi sună ultimul clopoţel. Apoi ţine-te frate cu flori şi buzunare, la tot felul de mici atenţii, ca tot omul! De când cu Românii au talent, emisiune „ins­ pirată” de pe la televiziunile din occident, dublat de românii n-au talent, acum de la pisică şi purcel, toată suflarea „are, n-are talent”! Zilnic auzi de câte unul! Aşa că declar şi eu solemn că Letiţia are talent! Să mă contrazică numai cineva, că imediat întorc foaia şi declar că Letiţia nu are talent, şi tot voi avea succes! Apoi, Raveca mea dragă, imaginează-ţi că am ajuns şi la un târg de grădiniţe! Ai mai auzit de aşa ceva? Te cred că nu! Pentru că a fost prima ediţie! Norocoşi copiii de azi! Dar să-ţi spun cum o fost! Săptămâna trecută, am ajuns prin reşedinţa noastră de judeţ, ca să folosesc un limbaj elevat! Am rămas tare surprinsă de cele văzute! De unde ştiam de eveniment? Apoi nu din „Zi de Zi”, deşi scria şi pe acolo o ştire careva, dar am fost la spital în vizită la lele Săftica. Adică m-aş fi dus pe la ea, dacă ar fi internat-o. Dar nu avea cum, săraca, să fie internată pentru că...Vai tu, e o poveste lungă! De ziua copilului s-au introdus metodele lui Ce Che Ce Vară! Metodele au determinat medicii de familie să protesteze în felul lor...Da, da. Să o iau mai domol, că nu înţelegi nimic din ce scriu pe aici! Deci: tanti Săftica trebuia să aibă febră cinci zile, să cadă pe strada principală, că pe aia din fundul grădinii risca să nu mai fie observată până la anul când mai veneau neamurile din America pe la ea. Şi mai avea de îndeplinit nişte condiţii ca să ajungă de la medicul de familie cu un bilet de trimitere la medicul specialist. Acela ar fi internat-o dacă săraca tanti Săftica ar fi fost jumătate moartă, dar nici atunci nu ar fi fost sigură internarea dacă nu ar fi fost un pat liber măcar pe coridorul spitalului! Ca să nu lungesc povestea, tanti Săftica a fost la medicul de familie care ar fi consultat-o ieri, încă fără taxă, dacă ar fi avut febră de cinci zile sau programare. Febră avea doar de două zile, iar acum are şi programare pe săptămâna viitoare, când, cu voia lui Dumnezeu ori va îndeplini toate condiţiile pentru internare sau măcar de un consult, ori va încheia socotelile cu lumea asta aberantă! Şi acum să revin la oile noastre, am intrat la casa aia mare de lângă spital, de am rămas

Privind lansarea proiectului

„Reabilitarea, modernizarea şi extinderea clădirilor la şcolile primare din satul Moşuni, satul Lăureni şi şcoala primară Sîntandrei, str. Sîntandrei” Oraşul Miercurea Nirajului anunţă publicul interesat că a fost lansat proiectul „Reabilitarea, modernizarea şi extinderea clădirilor la şcolile primare din satul Moşuni, satul Lăureni şi şcoala primară Sîntandrei, str. Sîntandrei”, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, D.M.I 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”. gură cască! Acolo se ţinea tărgul! Raveca mea dragă, să ştii că şi în Românica se pot face lucruri bune, dacă este voinţă! Nu degeaba am zis noi „vouloir c’est pouvoir”! Aşa un eveniment frumos organizat, cu mulţi copii, printre care unii într-adevăr talentaţi, jos cu pălăria! Păcat că a trebuit să mă grăbesc la cursă, că aş fi stat până la sfârşit, mai ales că era intrarea liberă! La spectacol zic, că oferta educaţională, pe moment nu mă prea interesează! Dar dacă tot vorbeam de educaţie, ştii că reşedinţa de judeţ a fost declarată oraş digital? Probabil e nevoie de mai multe degete, tu Raveco! Ştii de ce mă gândesc aşa? Păi, dacă studentul achită o taxă de examinare, o taxă de studii, sau orice taxă ce se lasă cu o chitanţă, la sediul universităţii, apoi acea chitanţă trebuie dusă personal de studentul în cauză la facultatea cu pricina, care se află în alt capăt de oraş –zice se digital- ca să fie confirmată plata şi acolo! Apoi nu te supăra, Raveco, dar asta nu mi se pare deloc oraş digital! Mai degrabă per pedes! Mai ales dacă mijlocul de transport care merge prin apropiere de facultate, tocmai a plecat sub nasul tău! Cum de unde ştiu? Păi nu aud cum se plâng bieţii de ei, care aleargă în ziua examenului de la sediu la confirmare şi apoi să mai şi ştii la examen! Bine, tu, nu le mai plâng de milă! Dacă nu şi-au ales o facultate unde dacă plăteşti nu eşti picat nici din greşeală! Am auzit c-or fi şi din astea! Apoi, ce să-ţi mai zic, Raveco! Fă bine şi udă castraveţii ăia din grădină, că numai de la voi vom mai mânca de acum încolo! Ai auzit de ecoli? Da, tu, bacteria aia ce se află şi în maţele noastre, dar i s-a năzărit acum să se complice, să devină mutantă, că se poartă, şi să mai facă niscaiva selecţie naturală! Mare e grădina ta, Doamne! Gripa porcină, vaca nebună, aviara şi acum cornişonul! Să mori de râs, nu alta! Mă duc la ştiri. Să văd ce urmează! Te sărută, cu mult drag,

prietena ta Letiţia!

Jurnalul unei barmaniţe Stau la umbra unei umbrele de soare imense şi aştept să stea ploaia. Clienţii s-au refugiat în sală, dar azi eu sunt de serviciu pe terasă. Ce noroc pe capul meu! Stau şi îi păzesc pe ăştia doi, îndrăgostiţi lulea! Mai sunt doi la masa nr.4, aproape de mine. Aud că sunt şocaţi de aventura prin care trecuseră recent. Noroc cu agenda mea că până-mi mai notez impresiile, măcar trece timpul mai uşor. E interesantă povestea celor doi. Femeia povestea cum a fost înconjurată în autobuz de hoţii de buzunare şi cum i-a urmărit acţionând! Zice că i-a fost frică! O cred şi eu! Doi bărbaţi şi două femei, cu tupeu. Prima s-a urcat şi a ocupat un scaun dublu, degeaba făcea echilibristică pe lângă ea o bătrână rezemată în baston! Bărbaţii examinau din ochi victimele, a doua femeie cu haina pe braţ stătea la uşă, gata să preia prada şi să coboare la prima staţie. Se înţelegeau din priviri. Atunci mi-am amintit că i-am văzut şi eu! Nişte bruneţi în jur de 30-40 de ani,

Valoarea totală a proiectului este de 7.834.359,66 lei; Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 5.424.900 lei: - valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 4.611.165 lei; - valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 705.237 lei; - co-finanţarea eligibilă a beneficiarului este de 108.498 lei; Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1.301.976 lei; Valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă este de 1.107.483,66 lei. Obiectivul general al proiectului este sprijinirea dezvoltării economice şi sociale durabile a oraşului Miercurea Nirajului prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază, transformând această regiune într-un loc atractiv pentru investiţii. Obiectivele specifice ale proiectului: - îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază în oraşul Miercurea Nirajului prin extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolilor din localităţile Miercurea Nirajului, Lăureni şi Moşuni; - ridicarea performanţelor economice locale prin sprijinirea educaţiei şi a cercetării; - introducerea în sistemul educaţional local a unor metode noi, bazate pe tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; - îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale prin introducerea unor metodologii noi, bazate pe Internet; - introducerea unor activităţi noi, extra curriculare prin utilizarea tehnologiei informaţiei în procesul educaţional; - reducerea „decalajului digital” între mediul urban şi mediul rural, accelerarea participării comunităţilor dezavantajate la economia şi societatea cunoaşterii; - informatizarea societăţii locale prin utilizarea pe scală largă a tehnologiei informaţiei în procesul educaţional, respectiv crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unei pieţe locale competitive - reducerea inegalităţilor în accesul de servicii mai ales pentru satul Moşuni, localitate îndepărtată de la centrul administrativ Miercurea Nirajului, prin asigurarea de oportunităţi egale pentru elevi aflaţi în situaţii defavorizate, în special pentru cei de etnie rromă; - dezvoltarea unui sistem de educaţie pe plan local, care să asigure creşterea ocupabilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor companiilor de forţă de muncă calificată. Activităţile proiectului vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor la şcolile primare din satul Moşuni, satul Lăureni şi şcoala primară Sîntandrei, str. Sîntandrei, precum şi dotarea acestora. Rezultate aşteptate: Prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază în oraşul Miercurea Nirajului se vor asigura condiţiile derulării unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării populaţiei şcolare la procesul educaţional, se va îmbunătăţi întregul proces de educaţie locală, aceasta fiind unul dintre premisele necesare pentru asigurarea serviciilor publice de bază pentru populaţie, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale şi atingându-se astfel obiectivul special al Axei prioritare 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.

Data publicării: 03.06.2011 se urcă şi nu iau bilet niciunul, le umblă ochii repede şi transmit prin semne cine trebuie atacat. Nu s-ar urni din loc, aşteaptă o frână ca din greşeală să se lovească de buzunarul sau plasa victimei! Cine să-i prindă? Şi ce săle facă? Poliţistul care se plânge că pleacă la cules de căpşuni că nu-i de trăit din 1000 de lei în ţară? O fi încercat din şi mai puţin? Îndrăgostiţii au plecat prin ploaie, noroc că nu au uitat să plătească. Mi-au lăsat şi un leu ciubuc! A plecat şi perechea speriată de hoţii de buzunare! E dezolantă terasa. Ce bine! Azi închidem mai repede. Nu mai vine nimeni pe ploaia asta!

Una mică

Manager de proiect, ing. Dászkel László


16

Anul VIII, nr. 456 | 6 - 12 iunie 2011

PE VREMEA NOASTRĂ... AŞA CEVA!

Generaţia “Ia-mă, nene!” Am fost numiţi generaţia de drogaţi, rataţi, Cernobîl, copiii cu cheia de gât, retardaţi, căpşunari, mizerupişti şi am fost avortaţi prematur, lăsaţi singuri într-o societate fără repere. Ni s-a zis că dacă avem carte, avem parte şi neam trezit în Spania, culegând struguri acri în timp ce mintea noastră recita sec versuri din Eminescu.

de viaţă care-mi aparţine. Mă tem că aşa simţim cu toţii. Scuzaţi-ne dacă nu vă oferim locul în autobuz, suntem generaţia care s-a născut obosită şi vă mulţumim celor puţini dintre voi care ne sprijină în autobuzul ăsta al vieţii, celor care nu ne cer de fiecare dată să prezentăm bilet şi care sunt interesaţi să se aşeze alături şi să ne povestească experienţa lor de viaţă. Că tot a fost 1 iunie, noi, generaţia tânără, virtuală, satanistă, fatalistă, mizerupistă, fără niciun dumnezeu, spuneţi-ne cum vreţi, ne dorim puţină atenţie din partea dumneavoastră. Deşi suntem copiii făcuţi la beţie de un stat într-o permanentă comă alcoolică, vă tragem de mânecă, căci suntem ai voştri.

Am supt la sânul fricii de la mamele noastre crescute în comunism, am fost învăţaţi să ne înghiţim cuvintele de revoltă, am fost bătuţi la palmă, puşi la colţ, nimeni nu ne-a dat nicio explicaţie, nici lor nu li se dăduse. Am fost lăsaţi singuri acasă în ecoul slujbelor scandaloase emise de o biblie tv cu difuzoare în care răcnea live şi în exclusivitate vocea piţigăiată a banilor. Ni s-au spus basme legate de democraţie, ne-am creat poveşti de libertate pe care nu le vom putea vedea niciodată în faţa ochilor. Pentru aniversările noastre ni s-au creat torturi de facultăţi în vârful cărora pâlpâia anemic lumânarea unei cariere. Ne-am uitat în stânga şi-n dreapta şi am realizat că ni se vând iluzii, iar dacă nu suntem sânge din sângele unui buzunar ajuns, n-avem nicio şansă. Unii au învăţat cât au putut, alţii s-au prins mai repede că după colţul facultăţii îi aşteaptă umbra şomajului. Am ca prieteni filozofi cu diplomă care scanează 12 ore produse alimentare, literaţi cu diplomă care sortează haine second hand. Cel mai bine dintre noi o duc cei care au uitat că s-au născut aici, şi-au renăscut în altă parte. Pe unii, viaţa ne-a învăţat până la cei 20 de ani ai noştri că dacă o iei prea în serios ajungi să te arunci de la ultimul etaj al căminului XVI, cu alţii n-a mai stat la poveşti şi au făcut-o. Dar pentru ce sau cine? Toţi îţi cer să fii, să devii, să ajungi uitând faptul că au omis să ne mai traseze şi linia de sosire sau să construiască un podium al meritelor şi al muncii, şi nu al arborelui genealogic sau al influenţei extrasă prin nepotism. Suntem asmuţiţi asupra vieţii ca şi câinii flămânziţi. Cu ce altceva ne putem alege în afara unor răni sângerânde pe care să ni le dezinfectăm în alcool? Voi, cei care trăiţi pe spatele unor studenţi care şi-au părăsit familiile cu un rucsac în spate de zeci de kilometri şi un termos de speranţe, cărora le închiriaţi apartamente fără contract, minţind de comun acord (cu) statul care ne preţuieşte la fel de mult, cum puteţi dormi noaptea? Apartamente pentru care nu mai plătiţi nici cheltuieli, nici degradări şi pentru care tot noi scoatem din buzunar comisioanele pentru rechinii balenă de firme imobiliare… Apartamente-cocină, de multe ori, pentru că noi, studenţii, am fost hrăniţi cu poveşti robinhoodiene şi nu ne deranjează să ne ţinem mâncarea pe balcon pentru că vouă vă e prea lene financiară să ne asiguraţi condiţii umane. Ni s-a zis că suntem analfabeţi şi că pe vremea voastră… Ni s-a zis că suntem obraznici şi că pe vremea voastră… Ni s-a zis că nu mai citim şi că pe vremea voastră… Ce să citim, când singurul manual aplicabil şi astăzi este istoria pupincurismului? Nu v-aţi întrebat niciodată de ce am învăţat atât de repede toate înjurăturile care încep cu “p” şi ne e atât de greu să învăţăm un cuvânt care începe tot cu “p”, dar care se cheamă “patriotism”? Realitatea pe care am descris-o mai sus nu este o telenovelă, iar dacă ne-aţi lua analizele la zi, nu numai când ne căutaţi în dinţi să vedeţi dacă suntem apţi de angajare, aţi observa că aceasta nu este doar o filozofie

Oana Capustinschi


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.