Supliment de 8 martie: Femei Zi de zi

Femei

Ioana Sărmăşan, rafinamentul ca ingredient în reţeta succesului pag. 2-3

8

www.zi-de-zi.ro

Martie...

O parte din viaţa ta

8 Martie... O parte din viaţa ta

Ioana Sărmăşan, rafinamentul ca ingredient în reţeta succesului Ioana Sărmăşan este una dintre puţinele femei puse în faţa unor provocări importante pe tărâmul turismului şi managementului hotelier, la o vârstă la care mulţi alţii abia fac primii paşi în acest domeniu. La 30 de ani conduce Hotelul Sandoria din Târgu Mureş, are şi alte proiecte în afaceri, iar la capitolul împliniri mai trebuie să bifeze un punct: o familie.

Rep.: Cum arată în linii mari cariera educaţională a managerului Ioana Sărmăşan?

Ioana Sărmăşan: Sunt născută în Târgu Mureş. Am absolvit liceul Economic, la profilul turism, apoi facultatea Petru Maior, profil managementul firmei, la Universitatea Dimitrie Cantermir am făcut şi facultatea de Drept, iar la Bucureşti la ASE, am terminat un master în Managementul Firmei. După care am obţinut un brevet in Turism, ceea ce este obligatoriu ca să poţi conduce un hotel.

Nu este o muncă uşoară, dar este frumoasă. Daca faci cu plăcere ceea ce faci, treci mai uşor peste orice obstacol. Eu zic că este o meserie potrivită pentru o femeie. Sigur, la început a fost mai greu, dar am crescut treptat, odată cu dezvoltarea complexului nostru. Te ajută şi teoria, ceea ce ai studiat la şcoală sau din cărţi, dar multe lucruri se învaţă din chestiuni practice şi experienţă.

2

Rep.: Ce poate aduce o femeie ca ingredient în reţeta succesului, în acest domeniu?

Ioana Sărmăşan: Cred că rafinamentul. Rafinamentul este un atribut întâlnit în mai mare măsură la femei, aşa că având această calitate, o femeie poate da o notă distinctă şi, de ce nu, distinsă, unui complex hotelier. În plus, de multe ori, femeile sunt mai harnice, mai perseverente. Toate acestea recomandă femeile pentru o carieră în managementul turistic. Și, cum spuneam anterior, important este să faci cu plăcere munca asta.

Rep: Aţi avut momente de cumpănă în activitatea de până acum? Momente cheie...

Ioana Sărmăşan: Am avut întotdeauna în părinţi un sprijin puternic. Din păcate, pe tata l-am pierdut în mod neaşteptat, acum 2 ani. A fost ca o trezire bruscă dintr-o stare, dintr-o lume în care orice ar fi fost, cu spri-

jinul lui putea fi depăşit. A dispărut sentimentul că e cineva acolo care te absolvă pe tine de responsabilităţi majore şi de decizii. În concluzie, a fost un moment de responsabilizare, pentru că împreună cu mama mea am fost nevoite să ducem totul mai departe.

Am finalizat lucrările de extindere şi de modenizare la hotelul Sandoria, astfel că acum complexul are 70 de camere de hotel, 2 restaurante de 200 de locuri, respectiv 350 de locuri. E o locaţie plăcută, primitoare, iar numărul mare de nunţi pe care le oraganizăm în fiecare an la restaurant ne determină să credem că cei care vin la noi pleacă mulţumiţi. Cred că această mulţumire este lucrul care ne recomandă cel mai bine pentru noi clienţi. Dacă eşti corect cu clienţii şi le oferi cel puţin ceea ce le-ai promis vor fi cu siguranţă mulţumiţi.

lume. De Revelion, acum, am fost pentru a treia oară în Bangkok, unde am avut diferite activităţi de agrement cu tigri şi am petrecut câteva ore în junglă cu elefanţii.

A fost o experienţă interesantă.

Rep: Sunteţi un om împlinit?

Ioana Sărmăşan: Pentru ceea ce am pe plan financiar şi profesional îi mulţumesc tatălui meu şi bunului Dumnezeu. Mă consider un om împlinit din acest punct de vedere. Ca femeie, cred că pentru a fi totalmente împlinită trebuie să fii şi mamă. Am crescut

într-o familie în care părinţii s-au iubit, s-au respectat şi mi-au oferit o educaţie potrivită. Îmi doresc şi eu să mă căsătoresc cu un om care să mă iubească, să mă respecte şi pe care, la rândul meu să-l iubesc. Și, cum spuneam, să avem copii, dacă ne ajută Dumnezeu.

Florin Marcel SANDOR

Rep.: Aveţi planuri şi pentru alte tipuri de investiţii?

Ioana Sărmăşan.: Sunt câteva idei, dar aş prefera să nu vorbesc despre ele, deocamdată.

Rep.: Ce vă preocupă în fara profesiei?

Ioana Sărmăşan: Sunt pasionată de sport. Am jucat baschet şi tenis de câmp. Acum am mai puţin timp, dar îmi place să fac mişcare. Îmi place să văd lumea.

Am călătorit mult, am văzut o mulţime de locuri frumoase, atât în Europa cât şi pe alte continente. Îmi place să descopăr modul de viaţă al oamenilor care trăiesc în diferite părţi ale lumii, să văd alte culturi.

Rep: V-a impresionat ceva în mod special?

Ioana Sărmăşan: În Europa mi-a plăcut foarte mult Monaco, unde încerc să merg în fiecare an, câteva zile. În Asia mi-a plăcut mult Singapore. Este cel mai civilizat oraş de pe continenul asiatic. Mi-a plăcut, de asemenea, oraşul Bangkok, capitala ailandei, care este printre cele mai populare destinaţii de turism din

www.zi-de-zi.ro

3

8 Martie... O parte din viaţa ta

Floare Govier, paşi pe “Drumul spre succes” Având experienţă în cadrul firmei G&M International Instalaţii Târgu-Mureş din 1992, atunci când deţinea funcţia de director comercial, Floare Govier a reuşit să demonteze, pas cu pas, mitul potrivit căruia domeniul tehnic şi al instalaţiilor aparţine exclusiv bărbaţilor. În prezent, femeia de afaceri este proprietara firmei, deţine funcţia de manager general şi spune că în business se ghidează după principiul potrivit căruia cu cât un lucru pe care îl faci este mai valoros, cu atât sacrificiile trebuie să fie mai mari.

Reporter: Cum e să vă desfăşuraţi activitatea într-un domeniu în care femeile sunt, deocamdată, în minoritate?

Floare Govier: Fac acest lucru de 20 de ani şi deja a devenit o obişnuinţă. Îmi este destul de uşor să fac afaceri, să derulăm contracte cu firme de construcţii, de instalaţii, unde într-adevăr majoritatea proprietarilor este alcătuită din bărbaţi. Consider că trebuie să fim parteneri. Aşa cum este într-o familie, aşa ar trebui să fie şi în afaceri şi întotdeauna am reuşit să dialogăm şi să ajungem la formule avantajoase pentru ambele părţi. Subliniez că departamentul nostru tehnic este dominat de bărbaţi, deci nu pot să spun că este complicat. Astfel, principalele mele atribuţii constau în realizarea de negocieri şi încheierea de contracte la nivel înalt.

Rep.: Ce calităţi trebuie să aibă o femeie de afaceri pentru a-şi asigura succesul?

F.G.: Perseverenţă şi răbdare, două calităţi foarte importante. Apoi rigurozitatea. De exemplu, la departamentul financiar este nevoie de multă rigurozitate, deoarece noi, femeile, acordăm o importanţă mare detaliilor. Femeile de afaceri trebuie să fie răbdătoare,

„Drumul spre succes”, un proiect de anvergură Începând cu 1 martie 2011, firma G&M International Instalaţii Târgu-Mureş derulează proiectul “Drumul spre succes”. Acesta are o valoarea totală de 16.474.000 de lei, o perioadă de implementare de 36 de luni şi îşi propune să realizeze o punte de legătură între sistemul de învăţământ şi piaţa muncii prin implementarea de activităţi de consiliere în carieră şi strategii de pregătire practică la standarde europene pentru a asigura dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor de muncă ale elevilor în vederea îmbunătăţirii inserţiei şi menţinerii pe piaţa muncii. „Managementul unui asemenea proiect cu şapte parteneri şi un grup ţintă de aproape 1.700 de elevi n-ar putea fi dus la bun sfârşit decât de o echipă foarte bine pregătită şi numeroasă. Referindu-mă la această echipă, pot spune cu satisfacţie că ea este alcătuită în proporţie de 80% din femei”, a declarat Emilia Pop, manager de proiect.

4

înţelegătoare. Bărbaţii sunt cei care vin cu foarte multă iniţiativă, dar întotdeauna negocierile au rolul de a ne aduce la acelaşi numitor comun şi la găsirea unei soluţii reciproc avantajoase.

Rep.: Cum decurge o zi obişnuită din viaţa dumneavoastră?

F.G.: În principiu, muncesc de dimineaţa şi până seara, mai ales că noi prestăm şi servicii adresate publicului larg, de întreţinere. Programul se încheie la ora 16.30, la ora 17.00 o parte din colegi pleacă acasă, dar rămân ceilalţi. În plus, având proiectul “Drumul spre succes” cei implicaţi îşi desfăşoară activitatea încă cel puţin două ore, zilnic, în care trebuie să îşi aducă la îndeplinire obligaţiile pe care le au. În ceea ce mă priveşte patru ore, care adunate la celelalte opt însumează 12... Dar nu ne plângem. Orice lucru bun se face cu sacrificii sau, altfel spus, cu cât un lucru pe care îl faci este mai valoros cu atât sacrificiile trebuie să fie mai mari. Investiţia este pe măsura câştigului şi invers.

Alex TOTH

Haina de arhitect cere

responsabilitate şi curaj Am sunat-o înainte de masă, încercând să nu-l deranjez pe cel mai nou membru al familiei. Mi-a răspuns cu amabilitate, iar căldura ce răzbătea din vorbele ei mi-a dat de înţeles că pentru arh. Dana Miheţ, meseria de mamă este „cea mai frumoasă vocaţie a unei femei!”, după cum ea însăşi afirma. Respectând dorinţa arhitectei de a-şi ţine familia departe de viaţa ei profesională, cu părere de rău am renunţat la publicarea unei minunate poze de familie! În cele din urmă am căzut de acord că o poză cu copiii s-ar încadra totuşi în specificul articolului! Acestea fiind zise, vă las să faceţi cunoştinţă cu arhitectul şef al municipiului Târgu-Mureş, Dana Miheţ!

Reporter: Dacă v-aş ruga să vă prezentaţi în câteva cuvinte cititorilor noştri, ce ne-aţi spune?

Arh. Dana Miheţ: Sunt arhitect Miheţ Florina Daniela, cunoscuţii îmi spun Dana. Lucrez la Primăria Municipiului Târgu-Mureş, din noiembrie 2008 sunt arhitectul şef al oraşului! Am absolvit Facultatea de Arhitectură şi Urbanism în Cluj Napoca, promoţia 2000. Sunt căsătorită, soţul meu este preot grecocatolic şi sunt mama a patru băieţi!

Rep.: Cum de v-aţi ales meseria de arhitect?

D.M.: A fost una dintre cele mai rapide decizii pe care le-am luat vreodată.

Rep.: Povestiţi-ne!

D.M.: Eram în clasa a XII-a. Pe vremea aceea, în 1993, nu ştiam prea multe despre această meserie. Nu exista Internetul. Revistele şi cărţile străine de profil ajungeau foarte greu la noi. La televizor nu erau emisiuni de specialitate şi nu avusesem ocazia să cunosc până atunci nici un arhitect.

Rep.: Să înţeleg că vă pregăteaţi pentru altceva?

D.M.: Mă pregăteam intens pentru admiterea la Relaţii Economice Internaţionale, acesta era visul părinţilor mei. Într-o zi mi-a căzut în mână o carte despre "arhitectura organică" de Frank Lloyd Wright şi m-am îndrăgostit!

Rep.: Spre bucuria părinţilor?

D.M.: Vă puteţi imagina! Erau îngrijoraţi că e mare concurenţa pe cele 25 de locuri la Cluj-Napoca şi că nu mai am timp suficient să mă pregătesc pentru cele două probe eliminatorii, la desen tehnic şi la desen artistic, pe care eu nu le studiasem la liceu şi pentru care ceilalţi candidaţi se pregăteau de 2-3 ani.

Rep.: Cum v-aţi convins părinţii?

D.M.: Au fost de acord să fiu testată de un venerabil profesor arhitect pentru a afla dacă am „talent”. Am primit un creion, o radieră, o coală albă uriaşă. M-a aşezat la planşetă, în faţa unui stativ pe care erau

aşezate mai multe obiecte. Un lighean roşu de plastic, o tigaie, o vază, o floare. Din două fraze mi-a explicat ce am de făcut şi... mi-am ales calea.

Rep.: Ce altă meserie aţi fi preferat dacă nu aţi fi devenit arhitect?

D.M.: Am convingerea că orice meserie aş fi ales, mai devreme sau mai târziu tot la arhitectură aş fi ajuns! Îmi place să cred că e vocaţie, nu meserie!

Rep:. Cât de grea e haina de arhitect şef într-un oraş cu vechi tradiţii, cu monumente arhitecturale precum oraşul nostru?

D.M.: E într-adevăr o haină grea dacă nu o îmbraci cu responsabilitate, respect, curaj şi multă energie. Iar pentru patrimoniul arhitectural am avut întotdeauna o slăbiciune aparte, astfel că am şi urmat o specializare postuniversitară academică în domeniul restaurării!

Rep.: Cum vă imaginaţi oraşul la majoratul micuţului Damian?

D.M.: Mi-l imaginez un oraş al armoniei, pe toate planurile - social, cultural, arhitectural - în care va coexista tradiţia şi inovaţia şi în care să ne simţim acasă atât noi, cât şi părinţii şi copiii noştri!

Rep.: Cum vi se pare meseria de mamă?

D.M.: Cea mai frumoasă vocaţie a unei femei!

Erika MĂRGINEAN

www.zi-de-zi.ro

5

8 Martie... O parte din viaţa ta

eodora Benedek: “Copiii...cea mai mare realizare” eodora Benedek este medic primar cardiolog şi de medicină internă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Este şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, expert al Comisiei Europene pe probleme de cercetare în medicină, expert evaluator, raportor şi monitor pe proiecte europene. Sub halatul de medic şi om de ştiinţă se ascunde însă o femeie dârză, care ştie ce vrea de la viaţă şi care luptă pentru fericirea familiei sale.

Reporter: Cine este eodora Benedek, femeia din spatele medicului cardiolog? eodora Benedek: Sunt o femeie foarte fericită, mamă a doi copii minunaţi, două fetiţe, una în vârstă de cinci ani, care se numeşte eodora Andreea, şi una în vârstă de aproape doi ani, pe care o cheamă Ana Maria. eodora Benedek este o femeie care munceşte foarte mult. De la 8.00 dimineaţa şi până după masa la ora 17.00 este în spital. La ora 17.00 fuge pentru că trebuie să-şi scoată fetiţa de la grădiniţă, o duce acasă şi după aceea la balet. Seara se întoarce din nou la spital, la contravizită şi după aceea fuge înapoi la copii. Este o femeie care încearcă tot timpul să echilibreze activitatea ştiinţifică şi profesională cu rolul de mamă, care necesită dăruire foarte multă şi timp foarte mult alocat copiilor, ceea ce este un pic greu.

Mă simt împlinită şi mulţumită de realizarea mea ca mamă. Consider că am multe realizări pe plan profesional şi ştiinţific, dar cred că cea mai mare realizare a mea tot copiii sunt. Faptul că am nişte copii atât de reuşiţi, care sunt foarte inteligenţi şi activi pentru vârsta lor, mă umple de foarte multă bucurie.

Rep.: Cum aţi caracteriza rolul femeii în societatea de astăzi? eodora Benedek: Femeia are un rol mult mai greu decât un bărbat, pentru că se aşteaptă de la ea aceeaşi performanţă ca şi de la un bărbat. Se vorbeşte despre egalitate. Dar lumea uită că atunci când toată activitatea s-a terminat şi se duce acasă, femeia nu se opreşte. Bărbatul se opreşte, se duce şi citeşte ziarul, se uită la ştiri. Femeia nu. Ea are al doilea job acasă. Să gătească, să aibă grijă de copii. Aşa fost conceput de la natură. Îngrijitul copilului mic oferă și satisfacţii pe care o mamă le percepe mai tare decât un bărbat.

Rep.: Ne puteţi da un exemplu de un moment în care aţi simţit o astfel de satisfacţie din partea copilului dumneavoastră? eodora Benedek: Cred că cea mai mare satisfacţie pe care am simţit-o ca mamă, a fost când la o serbare a fetiţei mele cele mai mari, care pe atunci avea patru ani jumate şi care în toiul serbării s-a ridicat în picioare, de faţă cu toţi părinţii din grupă, toţi copiii, educatoarele, s-a uitat la mine şi a strigat : Mama! Am spus: da. Şi mia spus: Mama, te iubesc. Aceea a fost cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pe care am primit-o vreodată.

Rep.: Sunteţi medic cardiolog. Aţi ales o meserie grea pentru o femeie. De ce? eodora Benedek: Pentru că îmi place. Întotdeauna am fost de principiul că numai atunci poţi să faci bine ceva, dacă faci ceva care îţi place. Dacă faci ceva care îţi place atunci treci de la a executa mecanic la dăruire, entuziasm.

Dacă faci ceva bun pot să spun că perioada aceea din timpul tău ţiai folosit-o cum trebuie.

Rep.: De ce cardiologia? eodora Benedek: Pentru că este vorba de inimă, organul care pulsează. Inima înseamnă viaţă.

Ce deosebeşte cardiologia de celelalte specialităţi din medicină

6

este faptul că aceasta se ocupă cu izvorul vieţii. Este o profesie în care nu ai timp să stai să filosofezi. Trebuie să fi, cum se zice, pe fază. Vine bolnavul cu o urgenţă cardiacă, în două minute trebuie să reacţionezi, să-i asiguri tratamentul, altfel l-ai pierdut. Îmi amintesc când eram în şcoala generală, în clasa a cincea sau a şasea, la biologie ne-au dat anumite teme şi s-au mirat profesorii cum gândeam, pentru că reuşeam să concep sistemul circulator, cu circulaţia mică, circulaţia mare. Şi au spus: uite cum gândeşte. Ca un medic.

Sigur va fi medic. Mişcarea, pulsaţia, energia este ceea ce m-a captivat întotdeauna.

Rep.: Au existat şi alte meserii care să vă atragă? eodora Benedek: Nu. Cred că dintotdeauna am ştiut că eu voi face medicină. Mama mea a fost farmacistă. Ţin minte, când eram elevă mă plimba prin parcul de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş şi îmi spunea: uite aici a fost mama studentă, aici sper că şi tu vei studia într-o zi. Şi parcă te simţi obligat să continui tradiţia. Asta voi încerca să fac şi eu cu fetele mele. Să le spun: acolo a studiat mama, acolo a predat şi sper că şi voi veţi veni aici.

Rep.: Cum ar arăta în viziunea dumneavostră, lumea perfectă pentru femei? eodora Benedek: O lume în care să fie foarte mulţi copii şi să nu existe copii bolnavi.

A consemnat Arina MOLDOVAN

Claudia Pescar, o femeie de afaceri cu simţul realităţii Ca în orice domeniu, există o categorie importantă şi indispensabilă: aceea a femeilor de succes care participă într-un fel sau altul la dezvoltarea fenomenului respectiv, din partea cealaltă a scenei. Claudia Pescar este un reprezentant important al acestei categorii, considerată între oamenii din breaslă drept o adevărată business-woman. Cu o activitate şi o prestaţie aplicată, şi-a asumat două proprietăţi importante, Hotelul “Grand” din Târgu-Mureş şi Castelul “Lăpuşna”, pentru care a luptat ca să le introducă în circuitul public. O femeie de afaceri cu simţul realităţii şi care există prin propriile forţe în mod real şi onest, fără fast, fără panglici şi poleială.

Pentru a afla câte ceva despre secretul unei reuşite ca business-woman de succes am purtat o conversaţie cu Claudia Pescar.

Reporter: Încercăm o autocaracterizare în câteva cuvinte?

Claudia Pescar: Cred că modestia este una din caracteristicile care mă reprezintă. Mă consider un om normal, chiar nu cred că am calităţi ieşite din comun.

Rep.: Ce v-a determinat să vă implicaţi în lumea afacerilor?

C. P.: Eu trăiesc în lumea asta de afaceri chiar din primele luni de după Revoluţie, când am văzut pe unii şi pe alţii făcând mai mult decât să meargă la serviciu, cum era atunci. Asta am simţit că ar trebui să facem şi noi, eu şi fostul meu soţ, aşa că am renunţat la locurile de muncă pe care le aveam şi am început propia afacere, după modelul altora.

Rep.: Aţi reuşit mai mult decât probabil v-aţi fi închipuit, într-o Românie oarecum derutată. De unde atâta tenacitate şi curaj?

C. P.: Am reuşit prin muncă continuă, am făcut organizat tot ce am făcut. Lucrez destul de organizat, îmi fac planuri pe o perioadă mai lungă, ştiu exact unde vreau să ajung. Realizările de acum sunt de fapt rezultatul dorinţelor de mai demult, prin muncă susţinută şi informaţie, două elemente care m-au ajutat foarte mult în formarea educaţiei.

Rep.: De la cine simţiţi că aţi învăţat cel mai mult, atât despre statutul femeii de succes în afaceri, cât şi despre business în general?

C. P.: Statutul femeii de succes în afaceri nu-l ştiu, nu l-am învăţat, nici nu cred că este un anumit statut.

Cum să te porţi în societate, ce e bine să faci, ce e rău, consider că le învăţăm acasă în primii ani ai copilăriei.

Rep.: Petreceţi foarte mult timp la birou. Când vă mai faceţi timp şi pentru dumneavoastră?

C. P.: Îmi trăiesc viaţa la prezent, stau la birou atât cât mă simt bine. Când sunt foarte preocupată de probleme ce ţin de Grand, degeaba merg acasă pentru că gândul tot la Grand îmi fuge până când lucrurile se soluţionează.

Rep.: Ce calităţi căutaţi la oamenii din echipa dumneavoastră şi cât de greu sunt de găsit pe piaţa actuală?

C. P.: Atitudinea este principala calitate pe care am avut-o în vedere la oamenii pe care i-am ales. Atitudinea faţă de muncă în primul rând, apoi atitudinea faţă de viaţă. Oamenii cu care lucrez nu sunt neapărat foarte bine pregătiţi, dar sunt oameni care ştiu ce vor, se pregătesc şi îi ajut cât pot, pentru că în acelaşi timp mă ajut şi pe mine, şi în felul acesta ajungem la performanţă colectivă.

Rep.: Cum se împacă slujba de femeie de afaceri cu cea de mamă?

C. P.: Am noroc că şi fiica mea Anca are o afacere mică, a ei, şi multe evenimente le organizăm împreună și atunci suntem aproape toată ziua împreună. Chiar ne înţelegem foarte bine şi nu sunt pusă în situaţia să aleg.

www.zi-de-zi.ro

Rep.: Vă consideraţi o femeie de succes? Care credeţi că este unei femei de succes?

C.P.: E foarte relativ

succesul. Nu ştiu dacă neapărat sunt de succes, pot spune doar că am realizat ce mi-am propus, îmi place să fac afaceri, pentru că mă simt foarte bine în rolul pe care îl am astăzi. Secretul succesului din punctul meu de vedere este munca făcută cu seriozitate, implicare totală, pasiune, ambiţie. Şi mai apoi educaţia şi auto-educaţia.

Cu un acut simţ al demnităţii umane, calculată şi chibzuită, harnică şi inteligentă, cu o mare voinţă şi stăpânire de sine, Claudia Pescar întruneşte toate virtuţile ce compun viziunea unei businesswoman de succes.

Ioana POP

7

8 Martie... O parte din viaţa ta

Maria Precup: “Fie ca ziua de 8 martie să le aducă doamnelor noastre toată lumea la picioare” Pentru viceprimarul municipiului Reghin, Maria Precup, martie este o lună de suflet. “În prima parte a lunii avem o serie de evenimente legate de “Ziua Femeii”, în cadrul căroara încercăm să le sărbătorim într-un mod special pe doamnele şi domnişoarele din municipiul nostru. În 7 martie Consiliul Local şi Primăria Reghin oferă reghinencelor un spectacol-concert gratis, la Casa de Cultură “Eugen Nicoară”, dedicat Zilei Internaţionale a Femeii, sub titlul “Orice ar fi vă dorim fericire”, prezentat de Cristina Stamate. Vor participa soliştii: Mihai Constantinescu, Sanda Ladoşi, Carmen Rădulescu, Simona Secrier, Ilie Micolov. În ultimii ani am încercat să organizăm evenimente deosebite de 8 martie, la care să nu percepem nici o taxă pentru doamnele și domnișoarele acestui oraş.

Poate mă ajută în acest sens faptul că eu sunt femeie şi mă regăsesc în dorinţele lor şi încerc să organizez spectacole pentru toate vârstele. În 8 martie, Primăria Reghin organizează o petrecere în cinstea a 200 de pensionare membre ale Sindicatului Pensionariilor, angajaţii primăriei îşi vor sărbători colegele, iar pentru cele mai frumoase fete ale orașului, în colaborare cu Bes România şi N&G Nico Modeling, va avea loc un spectacol dedicat zilei de 8 martie, cu ocazia absolvirii primei promoţii de manechine N&G Nico din Reghin.

Maine, noi cei din USL Mureş vom sărbători toate colegele de partid din judeţ la Restaurantul “Predeal” din Târgu Mureș, iar în 10 martie vom aniversa femeile din USL Reghin la colegul nostru deputat în Parlamentul

şi cunoştinţe sau a iniţiat ea evenimente cu ocazia celebrării Zilei Femeii.

7 martie, la fel de important Ziua de 7 martie are o semnificaţie cel puţin la fel de importantă pentru familia Precup ca și 8 martie, deoarece este ziua în care, în urmă cu 36 de ani, îşi jurau credinţă veşnică Maria şi Gheorghe, în faţa ofiţerului de stare civilă.

“Soţul meu e un om foarte sensibil, deşi nu pare întotdeauna așa. În fiecare an obişnuieşte să îmi cumpere un mărţişor de argint sau de aur, indiferent că e vorba de o inimioară cu o săgeată, un hornar sau un trifoi cu patru foi, care să îmi poarte noroc.

Legat de Ziua Femeii aș mai spune că e o zi specială, în care fiecare femeie ar trebui să lase să îi picure în suflet încă o dulce primăvară. Fie ca ziua de 8 martie să le aducă doamnelor noastre toată lumea la picioare, zâmbetul pe buze şi toată fericirea de pe pământ.

La mulţi ani!”, a spus în încheiere Maria Precup.

Robert MATEI României, Vasile Gliga”, a detaliat viceprimarul Reghinului, Maria Precup.

Legat de însemnătatea zilei de 8 martie, în plan personal, Maria Precup a povestit că nu a sărbătorit această zi acasă niciodată, de 37 de ani, de când poartă numele de Precup, deoarece întotdeauna a fost invitată de colaboratori

8 Martie... O parte din viaţa ta

Mirona Toncean, dragoste pentru dans şi dragoste de mamă În 2012, la Sibiu, Mirona a obţinut al 21-lea titlu de campioană naţională la dans sportiv.

Dansează cu actualul partener, Roman Ciflicli, din septembrie 2011, reuşind ca după doar cinci concursuri internaţionale în Spania, Insulele Filipine, Danemarca şi Rusia să se claseze pe poziţii remarcabile în calsamentul Ranking International.

Mirona Toncean deţine un palmares impresionant de premii obţinute în ţară şi la cele mai importante competiţii din plan internaţional, unic în istoria dansului sportiv românesc - 115 finale, din care cinci la Campionate Mondiale, şi alte 71 de locuri 1.

- Cel mai important rezultat – titlul de vicecampioană mondială, în 2003, la secţiunea 10 Dansuri, la Campionatul Mondial de la Berlin şi alte patru calificări în finale de campionate mondiale, în Polonia, China, Estonia, Ungaria – în anii 2002-2004.

- campioană naţională a României, la toate cele trei secţiuni – dansuri Standard, Latino – americane şi 10 Dansuri – în anii 2001, 2002, 2003, 2004, 2005.

Apoi în 2006 - campioană la standard şi latino, cu Erich Klann. În 2007 – campioni la latino. În 2009, campioni la latino

Dacă cineva ar avea curiozitatea să întocmească un clasament al celor mai spectaculoase reveniri, ar fi obligat să o includă pe reghineanca Mirona Toncean în topul acestei ierarhii. La doar câteva luni distanţă de cel mai frumos moment pe care îl poate trăi o femeie, acela în care dă viaţă unui copil, devenind mamă, cunoscuta dansatoare a revenit uluitor în rândul marilor performeri ai dansului sportiv românesc. E un fel al ei de a ne arăta că dragostea adevărată se poate împărţi fără să se diminueze.

Alte premii obţinute pe plan mondial: - locul I la Blackpool Dance Festival (Anglia) – categoria Juniori II, vals wienez - anul 2002 - trei locuri I la German Open Championships (Germania): locul I – categoria Juniori II, secţiunea Standard – în 2001 – pentru prima oară în istoria dansului sportiv international, după 15 ani de tăcere, s-a cântat imnul României la o competiţie internaţională de dans sportiv locul I – cat. Tineret, sect. Standard – în 2004 locul I – cat. Tineret, sect. 10 Dansuri – în 2004 cinci locuri I şi alte participări în Statele Unite ale Americii – Miami, Tampa, Los Angeles alte concursuri internaţionale la care au participat – Singapore, China, Danemarca, Spania, Italia, Rusia, Republica Modova, Iugoslavia etc. *Blackpool Dance Festival (Anglia) este cel mai vechi şi mai prestigios concurs de dans sportiv din lume, prima ediţie desfăşurându-se în anul 1921. * German Open Championships este cel mai mare concurs de dans sportiv din lume, ajuns în 2012 la a XXVI- a ediţie.

Zecile de perechi ale clubului Dansul Viorilor i-au călcat, în ultimii zece ani, pe urme: 696 de finalişti în concursuri naţionale şi internaţionale, Cupe şi Campionate, şi 505 medalii de aur, argint şi bronz. Prin dansatorii clubului, Dansul Viorilor face istorie în dansul sportiv naţional.

Datorită acestora, Reghinul este Centru Naţional de dans sportiv şi, în urmă cu 12 ani, a fost înființat aici Gimnaziul Mirona, cu program integrat de dans sportiv şi limba engleză, cu rezultate remarcabile la dans şi la învăţătură.

10

Cu certitudine, nu mulţi dintre susţinătorii Mironei Toncean se aşteptau la o revenire atât de rapidă în ringul de dans a sportivei din Reghin, după ce, anul trecut, în luna mai, ea a adus pe lume o fetiţă. Mirona Maura a fost motivul fericit pentru care cea mai titrată reprezentantă a dansului sportiv românesc a stat departe de ring pentru o vreme. Pentru scurtă vreme, deoarece la doar 6 săptămâni după ce a născut, Mirona a revenit în sala de antrenamente. Cuminte, în landou, micuţa Mirona Maura a fost alături de ea deseori, bucurându-se, încă din primele săptămâni de viaţă, de acordurile muzicii.

Soţul Mironei, Gabriel Toncean, a susţinut-o la rândul lui fără rezerve în revenirea pe ringul de dans. Mai mult, Gabriel, un specialist în fitness şi culturism, a fost un sprijin concret, extrem de util, în revenirea sportivei la o condiţie fizică bună. Mult a contat şi suportul întregii familii, dar mai mult decât toate la un loc a cântărit marea dorinţă a Mironei de a continua ceea ce făcuse atâţia ani, mai exact o carieră remarcabilă în dansul sportiv de performanţă.

Au urmat antrenamente tot mai intense, deplasări în

Spania, evident cu micuţa Mirona Maura pe post de principal suporter la pregătire şi apoi revenirea în competiţii.

Din septembrie 2011, Mirona a început colaborarea cu un nou partener de dans, Roman Ciflicli, iar paşii următori au fost câteva concursuri internaţionale în Spania, Insulele Filipine, Danemarca. Ultima competiţie internaţională i-a adus mureşencei o calificare în finala unui prestigios concurs desfăşurat în Rusia.

Acum câteva zile, la Sibiu, Mirona a redevenit campioană, câştigând, fără echivoc, medalia de aur la Campionatele Naţionale ale României – Secţiunea latino-americane.

Atât rezultatele, cât şi evoluţiile i-au redat Mironei strălucirea binecunoscută, iar povestea ei în ringul de dans va continua. Poate că, aşa cum spunea sora ei, Dumitriţa, mica minune, Mirona Maura, nu a fost un motiv de poticnire pentru cariera sportivă a Mironei, ci dimpotrivă, o motivaţie suplimentară. Şi, cine ştie, multele ore petrecute alături de mamă, în ritmuri muzicale de dans sportiv, au sădit deja în sufleţelul ei o dorinţă…

Florin Marcel SANDOR

Adela Portik: Măicuţa mea, un exemplu de mamă bună Reghineanca Adela Portik este una dintre cele mai apreciate femei de afaceri din “oraşul viorilor”. Ea își face auzită vocea într-o lume dominată de bărbaţi şi își dovedește calităţile manageriale. Adela este o femeie care nu agreează jumătăţile de măsură. Este o femeie sufletistă cu o intuiţie extraordinară, dar foarte critică. Chiar dacă și-a dorit să devină avocat, din cauza împrejurărilor de moment, la terminarea liceului, a considerat că e mai bine să aleagă ştiinţele economice. “Mi-am ales această meserie din pasiune şi nu-mi închipui azi să fi putut face altceva mai bine,, explică Adela Portik.

Reghineanca se poate mândri cu o carieră de economist de 22 de ani, în cadrul RAGCL Reghin.

Adela deţine funcţia de contabil şef din anul 2008, în urma alegerii în funcţia de viceprimar a doamnei Maria Precup. În paralel cu aceasta activitate, economista a intrat şi în afaceri, în 1994, împreună cu soţul ei Janos, înființând firma SC Celtia Prest SRL, cu obiect de activitate în domeniul lucrărilor de instalații apă-încălzire centrală şi construcţii. În timp firma Celtia Prest a devenit o afacere de familie şi totodată un brand în sfera firmelor de profil și are azi 48 de angajati, cu două puncte de lucru, în Reghin şi în Târgu-Mureş.

Revenind la familie…la 25 de ani Adela s-a căsătorit cu Janos reuşind să formeze în mai bine de două decenii un

cuplu frumos şi o familie model pentru societate.

Adela i-a dăruit soţului ei doi copii: Daniel, azi în vârstă de 22 ani, student bursier la UMF Târgu-Mures, în anul III, şi Kriszta, elevă în clasa a VI-a, care de 6 ani studiază în paralel şi limba engleză la Centrul de Limbi Străine “Eureka”.

Adela recunoaşte că cel mai greu dintre toate e rolul de soţie, în viaţa de zi cu zi. “Împlinim în acest an 23 de ani de căsnicie şi chiar dacă vă vine greu să credeţi, fiecare zi din viaţa noastră e o continuă lună de miere.”

Legat de rolul de mamă, economista spune că a încercat întotdeauna să fie prezentă la cele mai importante evenimente din viaţa copiilor, atât în pregătirea şcolară cât și în cea extraşcolară. “Am încercat să nu îi fac să simtă că eu sunt ocupată, chiar dacă mai lucrez și în afara orelor de serviciu. M-am străduit să îmi educ copii cum am ştiut mai bine. Am avut însă şi un noroc extraordinar cu mama mea, Magdalena, care a contribuit la educaţia copiilor mei.

Tata a decedat în urmă cu 19 ani şi de atunci ea s-a mutat la noi şi a fost un important punct de sprijin. Măicuţa mea a fost întotdeauna un exemplu pentru ce înseamnă a fi o mamă bună şi nu ştiu dacă îi voi putea mulţumi vreodată cu adevărat pentru tot ce a făcut pentru noi. Eu sunt o familistă convinsă şi de aceea consider că cea mai mare avere a mea sunt copiii mei”, a explicat economista. În legătură cu ziua de 8 martie, Adela spune că ceea ce îşi doreşte personal le doreşte tuturor cititoarelor: ”Sănătate multă. Să fie înţelegere între noi şi să ne bucurăm de fiecare zi din viaţa noastră, pentru că nu ştim ce ne aduce viitorul. Să trăim clipa”, a încheiat Adela Portik.

Robert MATEI

8 Martie... O parte din viaţa ta

Violeta Oltean: “Martie are două zile mai dulci şi mai calde în viaţa fiecărei femei” Reghineanca Violeta Oltean este administratorul firmei Maviprod, dar din perspectiva zilei de 8 martie, am încercat să aflăm mai multe amănunte despre femeia, soţie şi mamă…

Reporter: E luna martie, luna femeilor... Ce înseamnă pentru dumneavostră această lună?

Violeta Oltean: Mi-e dragă luna martie, nu pentru că înseamnă doar a treia lună din calendar ci şi luna femeii. În această lună sunt două zile mai dulci şi mai calde în viaţa oricărei femei. Glumind puţin, câteodată chiar îi compătimesc pe săracii bărbaţi, în aceste zile. Însă nici pragurile albe de zăpadă, sau îngrijorările lumii nu pot opri apariţia mărţişorului. Iubesc primăvara şi mă simt foarte răsfăţată în luna martie, lună în care chipul femeii se arată ca un simbol al biruinţei, păcii şi iubirii în lume, mai mult ca oricând.

Rep: Anul acesta unde veţi sărbători 8 martie?

Violeta Oltean: Voi fi la Bucureşti, împreună cu soţul meu, la nişte evenimente unde trebuie să participăm în perioada 8-10 martie. Dar chiar dacă vom fi departe de casă nu înseamnă că nu vom avea grijă să le sărbătorim aşa cum se cuvine şi pe cele 40 de angajate, ca în fiecare an.

Profit de această ocazie ca să le urez tuturor cititoarelor dumnevoastră o primăvară frumosă, în care sufletul să le fie inundat cu bucurie şi cu parfumul tuturor florilor. Le doresc un 8 Martie cât mai frumos.

La mulţi ani domnişoarelor, mamelor şi bunicuţelor!

Rep: Nu de puţine ori v-am surprins făcând lucruri caritabile, implicându-vă în multe proiecte umanitare.

Spuneţi-mi un caz care v-a impresionat profund?

Violeta Oltean: Unul dintre cazurile care m-a impresionat în mod deosebit a fost cel al unei mame disperate, care încerca să-şi ajute copilul grav bolnav, fără o sursă de venit şi în pericol de a rămâne fără casă. Din fericire, am putut să fiu omul potrivit la locul potrivit şi am reuşit să aduc un zambet pe chipul celor în cauză...

Rep: Ce e mai greu să fiţi: mamă, femeie de afaceri sau soţie?

Violeta Oltean: Am 28 de ani de căsnicie alături de soţul meu şi continui să cred că este extraordinar să fii mamă, este util să fii femeie de afaceri şi este minunat să fii soție.

Noi femeile avem o misiune importantă şi deosebit de frumoasă pe acest pământ, aceea de a fi soţii şi mame şi dacă putem să ne împlinim şi profesional este minunat.

Rep: Ce vă leagă cel mai mult de Reghin?

Violeta Oltean: De Reghin mă leagă totul: familia, prietenii şi munca.

Rep: Cât de greu este să rezişti ca femeie de afaceri într-o lume condusă de bărbaţi?

12

Violeta Oltean: Dacă faci echipă cu un bărbat puternic este ușor şi mult mai simplu totul. Comunicarea şi munca în echipa sunt foarte importante.

Rep: Ce e important pentru Violeta Oltean când trage linie?

Violeta Oltean: E importantă familia, liniștea sufleteasca şi nu în ultimul rând sănătatea.

Rep: Dacă ar fi să faceţi un exerciţiu de imaginaţie, cum ar arăta Reghinul pe care îl visează Violeta Oltean?

Violeta Oltean: Un oraș model din toate punctele de vedere, cu oameni fericiţi şi multumiţi. Iubesc oamenii şi-mi doresc tot ce e mai bun pentru fiecare reghinean.

Rep: Cum vi se pare generaţia fiului dumneavoastră?

Violeta Oltean: Frumoasă şi plină de vise şi speranțe.

Cred cu toată tăria în noua generaţie. Deşi pentru mulţi viitorul visat nu este, adesea, decât reîntoarcerea la un trecut idealizat, aştept multe de la tânăra generaţie. Dar, totodată, sunt de acord dintr-un anumit punct de vedere şi cu romanicerul şi eseistul francez Antoine de Saint-Exupery care spunea că “A pregăti viitorul nu este altceva decât a întări temelia prezentului. Cei ce urmăresc imagini îndepărtate, rod al închipuirii lor, se irosesc în utopie şi în acţiuni doar visate. Singura invenţie adevărată este să descifrezi prezentul prin aspectele lui incoerente şi limbajul lui contradictoriu,,.

A consemnat Robert MATEI

La mulţi ani de 8 martie!

“Culoarea primăverii îţi imprimă stilul de a vedea în oameni ceea ce ai tu de dăruit…dăruieşte un mărţişor şi vei simţi primăvara.

Tuturor mamelor din România, bogate și mai puțin bogate, cu carieră sau gospodine, tinere sau cu ghiocei la tâmple, le urez o imensitate de cer albastru și fericire…de la toți cei pe care ii iubesc.”

Maria Laurenţia Grosu