Apahida august 2011

Pag. 2

eveniment

Pag. 2

Pag. 3

eveniment

eveniment

Pag. 4

cultură

Regele barbar din Apahida „Vrem mai multe proiecte Dezmirul se trezeşte la viaţă Sabotorii de serviciu din zona Apahida!” din Consiliul Local Apahida

Pag. 5

economic

Cartierul irlandez de deasupra Apahidei

Se distribuie gratuit

Pag. 6

interviu

„Ne gândim să ieşim din Zona metropolitană!”

o parte din viaţa ta

Vino la Sărbătoarea Recoltei!

Pag. 7

economic

D. Nemeş,: „Vreau să mut sediul firmei în Apahida

Pag. 7

economic

Sucilean: ”Trebuie să am grijă de comună...”

august 2011 Anul I, nr. 2

8 pagini

Peste 650 firme plătesc impozite în Apahida Nivelul de colectare a taxelor şi impozitelor în comuna Apahida este destul de bun, susţine economistul Mirela Vasile, de la Serviciul Taxe şi Impozite al Primăriei Apahida. Începând cu luna ianuarie se trimit înştiinţările de plată, atât la firme, cât şi la persoanele fizice şi din aceeaşi lună încep şi cozile la ghişeele de la primărie. Pentru răuplatnici există şi varianta executării silite, care începe cu trimiterea unei somaţii şi se continuă cu obţinerea unui titlu executoriu. Mirela Vasile spune că la nivelul persoanelor fizice nu prea există cazuri de rău-platnici, dar la nivelul firmelor se mai întâmplă, însă, de fiecare dată, datoria către Primărie este plătită, fie pe cale amiabilă, fie prin popriri bancare. În general, firmele vin de bunăvoie, iar dacă primesc

somaţie, se prezintă în termen de 15 zile şi achită datoria sau fac un angajament de plată, iar datoria le este reeşalonată. În prezent, la nivelul Serviciului Taxe şi Impozite sunt înregistrate peste 650 de firme active, iar persoane fizice plătitoare, peste 10.000. (i.M.)

Editorial

Apahida, oraşul care este comună?

Primăria Apahida intenţionează să organizeze, în premieră, Sărbătoarea Recoltei la sfârşitul lunii septembrie, sau cel mai târziu la începutul lunii octombrie. Primarul Ionel Fărcaş spune că sărbătoarea va fi dedicată locuitorilor comunei, celor care trăiesc şi muncesc în comună.

Administraţia locală îşi doreşte o festivitate mare, cu expoziţie cu vânzare de produse Alin BOLBOS tradiţionale, dar şi cu spectacole susţinute de Ansamblul folcloric „Someşul” din Apahida şi de Urbanizarea unei comune ca Apahida solişti locali. Ar putea participa, pe bază de reciprocitate, spune primarul Fărcaş, şi ansambluri aduce şi mari avantaje locuitorilor ei, şi solişti din alte localităţi, unde artiştii populari apahideni au susţinut spectacole. Cel mai pro- cum ar fi dezvoltarea infrastructurii – babil, Sărbătoarea Recoltei s-ar putea ţine în zona centrală a Apahidei, unde vor fi amenajate asfalt, apă, canal, locuinţe noi, locuri standuri şi scene pentru spectacole, acestea din urmă putând fi mutate la Căminul Cultural de muncă, dar şi mari dezavantaje, primul fiind dezrădăcinarea oamedacă vremea va fi nefavorabilă. (A.M.)

ŞTiRi interesante

„Scutul Negru” asigură paza la Câmpeneşti

Electrica investeşte 15 mil. în zona Jucu - Apahida

Firma de protecţie şi pază „Scutul

Electrica Distribuţie Transilvania Nord a anunţat în data de 10 august că scoate la licitaţie lucrări în valoare de 15 milioane de lei în zona Apahida – Jucu. Denumirea oficială dată contractului de către Electrica este “Închidere buclă 110 kV Cluj-Est-Jucu-CFR Apahida si optimizarea schemei 110 kV a St.110/20 kV Jucu”. Potrivit datelor apărute pe site-urile dedicate licitaţiilor publice, este vorba de 2 contracte, unul care se va semna de câştigătorul licitaţiei cu Electrica, iar al doilea cu Transelectrica. Termenul de finalizare a lucrărilor va fi de 18 luni de la data atribuirii contractului. Firmele care doresc să participe la licitaţie, trebuie să ştie că au de depus garanţii în valoare de 300.000 lei (respective, 150.000 pentru IMM-uri). (A.M.)

Rondocarton revine pe plus Negru” va organiza paza zonei După primele opt luni ale lui 2011, compania Rondocarton, parte a grupului austriac Rondo Ganahl, care deţine fabrici de carton ondulat în Cluj şi Târgovişte, şi-a revizuit în creştere estimările pentru cifra de afaceri din acest an. Compania, cu sediul în Apahida, aşteaptă afaceri de peste 52 milioane euro în 2011, adică 28% mai mult faţă de 2010. Revenirea Rondocarton se întâmplă în condiţiile în care compania anunţa în aprilie că afacerile sale vor stagna în 2011. În plus, dejeanul Ioan Tecar a anunţat în mai 2011 că fabrica sa de celuloză şi hârtie de la Petreşti, judeţul Alba, a depăşit compania Rondocarton. (C.M.)

Adresa redacţiei Str. Bisericii Ortodoxe 2, Cluj Napoca

Câmpeneşti prin înfiinţarea unui punct de intervenţie cu patrule auto şi cu ATV. De asemenea, firma va monitoriza obiectivele pe care le are sau pe care le va avea în pază printr-un sistem GPRS, un sistem care nu se întrerupe şi nu cedează, chiar dacă apar pene de curent sau condiţii meteo extreme. Ca urmare, durata de intervenţie la un obiectiv va fi de maximum 3 minute, faţă de maximum 15 cât este în prezent, conform legii. Firma „Scutul Negru SPAM” va deschide, în această lună, un serviciu privat de asistenţă medicală care oferă asistenţă medicală la domiciliu, asistenţă medicală de urgenţă, transport medical asistat şi neasistat în ţară şi în străinătate, cu personal calificat, de specialitate.

Serviciul va funcţiona în Cluj-Napoca şi Apahida, în prima fază, iar apoi se va extinde în tot judeţul. (C.M.)

nilor de vechile tradiţii şi ocupaţii.

Apahideanul modern lucrează la Nokia sau Emerson şi locuieşte într-o casă cu grădină în care singura cultură importantă e cea a gazonului.

Legumicultura – principala ocupaţie a apahidenilor până în urmă cu un deceniu, cea care i-a făcut celebri – mai trăieşte doar prin câteva tarlale de pământ şi câteva măsuţe înşirate pe marginea drumului.

Cum o fi mai bine pentru apahideni?

Să-şi vadă comuna transformată încet, încet într-o anexă urbană a Clujului – cu toate avantajele şi dezavantajele care decurg de aici – ori să se lupte să-şi păstreze identitatea rurală şi statutul de mari legumicultori ai zonei? În prima variantă, vorbim de Zona Metropolitană, care practic înglobează marile comune din jurul capitalei de judeţ într-o entitate controlată direct sau indirect de administraţia de la oraş. Un proiect

declanşat deja de câţiva ani, cu finalizare anunţată în 2014. În acest moment, primarul Apahidei, Ionel Fărcaş, înclină mai degrabă să refuze participarea la Zona Metropolitană, considerând că în această situaţie dezavantajele sunt mult mai multe decât avantajele. În a doua variantă, păstrarea intactă a valorilor rurale ale Apahidei este practic imposibilă. Mixtul de urban şi rural s-a produs deja, odată cu sosirea marilor companii în zonă, care şi-au dorit infrastructură mai bună, locuinţe, şcoli, grădiniţe, magazine, mijloace de transport în comun pentru angajaţii lor. Şi totuşi…

De aici derivă probabil a treia variantă, cea pe care o agreează şi primarul Fărcaş: Apahida trebuie şi are puterea să devină un orăşel de sine stătător. De ce nu? Aaa, e prea aproape de ClujNapoca? Dar Galaţiul nu e prea aproape de Brăila? Dejul de Gherla?

Becleanul de Dej? În plus, PIB-ul pe cap de locuitor în Apahida, datorită marilor investiţii din zonă, îl depăşeşte pe cel al unui locuitor din Cluj Napoca.

Deci, când vom deschide porţile oraşului Apahida?

2

eVenIMent august 2011

Dezmirul se trezeşte la viaţă

Lucrările de asfaltare ale străzii principale din Dezmir vor fi gata în câteva săptămâni. Banii pentru această lucrare, 800 000 de euro, sunt o parte din cele 2,5 milioane de euro obţinuţi de Primăria Apahida printr-un proiect european derulat prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin Măsura 322.

Primarul comunei Apahida, Ionel Fărcaş, este mulţumit, pe de o parte, de ceea ce a reuşit să facă în Dezmir, dar, pe de altă parte, este nemulţumit că deocamdată nu există bani pentru a rezolva problema canalizării în această localitate, din cauza ritmului lent cu care se derulează proiectele depuse. Printre aceste proiecte depuse se află şi unul care vizează asfaltarea celorlalte străzi din Dezmir, care, deocamdată, sunt doar pietruite.

Ionel Fărcaş crede că Dezmirul a înviat şi spune că vor fi şi investiţii pentru locuinţe finalizate şi încă nevalorificate. Primarul vede populaţia localităţii în creştere şi speră ca, odată cu darea în folosinţă a

întregii străzi asfaltate, autobuzul să circule în condiţii normale.

Pe de altă parte, locuitorii din Dezmir sunt mulţumiţi că au asfalt pe strada principală, că „nu mai înghiţim praf, că ne-am săturat de praf atâţia ani”. Unul dintre localnici, Gheorghe Jojan, spune că îi place cum arată drumul asfaltat, dar aşteaptă să vadă cum va curge apa prin rigolele la care încă se lucrează. Şi în Apahida există locuitori care nu sunt mulţumiţi de rigolele din pământ, dar primarul Ionel Fărcaş a explicat că proiectele europene trebuie urmate strict, conform documentaţiilor depuse şi aprobate. Acestea prevăd că drumul trebuie să aibă o lăţime de 5,50 metri şi că la o înclinaţie de minimum 15 grade, rigolele se execută din beton, iar în celelalte situaţii, din pământ.

Dezmir este o localitate preluată în cadrul comunei Apahida în 1968, până atunci fiind o comună separată, care nu avea apă, nu avea un iluminat corespunzător şi nici măcar un punct sanitar. În acest moment, punctul sanitar din localitate are centrală proprie, apă şi canalizare, iar un medic de familie este prezent aproape zilnic în Dezmir. Din păcate, şcoala de aici, deşi avea un corp de clădire core-

spunzător, a fost desfiinţată pentru că nu existau copii suficienţi, astfel că au rămas doar şcolile din Apahida şi Sânicoară.

Din banii obţinuţi prin proiectul pe Măsura 322 câştigat de primăria Apahida se mai derulează şi alte investiţii. Astfel, în

satul Sânicoară există o centură, formată din două străzi asfaltate, care va avea ieşire la autostradă şi la drumul naţional.

De asemenea, prin acelaşi proiect, în Apahida vor fi asfaltate mai multe străzi.

Alexandru Man

Vakar Istvan, directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Cluj:

„Vrem mai multe proiecte din zona Apahida!”

Apahida este o zonă cu un potenţial agricol recunoscut, însă neexploatat la maximum deocamdată, şi, în acelaşi timp, locul unde au înflorit afaceri de succes în ultimii ani. Directorul Oficiului Judeţean al Agenţei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Cluj, Vakar Istvan, spune că instituţia pe care o conduce stă la dispoziţia tuturor celor care vor să deruleze o afacere în zonele rurale.

Rep.: Ce măsuri aveţi pentru tinerii fermieri?

I.V.: Măsura 112, care e concepută pentru a sprijini stabilirea tinerilor fermieri, acordă un sprijin de maximum 25.000 de euro, deocamdată, concret între 10.000 şi 25.000 de euro pentru fiecare tânăr fermier care preia pentru prima dată în viaţa lui o fermă cu dimensiunea economică cuprinsă între 6 şi 46 de unităţi de exploatare.

Unitatea de exploatare se calculează în funcţie de suprafaţa cultivată şi de tipul de cultură. Este diferenţiată în funcţie de tipul de cultură, pentru că nu este acelaşi lucru un hectar cu grâu şi unul cu legume.

Rep.: Ce înseamnă tânăr fermier?

I.V.: Înseamnă un fermier care nu a împlinit 40 de ani până în momentul depunerii cererii. „Pentru prima dată” are semnificaţia că, până la momentul depunerii cererii, acel tânăr fermier nu a mai fost înregistrat cu o fermă, cu o exploataţie agricolă în registrul fermierului. Ferma poate fi preluată prin aren-

dare, prin cumpărare. Se preconizează, din ceea ce se spune de la nivelul ministerului, că acest cuantum al ajutorului oferit tinerilor fermieri ar putea urca până la 40.000 de euro. Modalitatea în care se va face nu a fost stabilită, dar, în principiu, prin creşterea fermei.

Rep.: Tânărul fermier trebuie să contribuie şi el cu bani?

I.V.: Nu, banii care se dau pe Măsura 112 sunt un sprijin pentru instalare. Primind acest sprijin, tânărul fermier trebuie să-şi mărească unităţile de exploatare cu cel puţin 4 unităţi.

ani fermierul nu dezvoltă ferma conform proiectului?

I.V.: Fermierul va trebui să returneze suma primită. Măsura 141 este fără returnare, aici se acordă 4.500 de euro pe 3 ani pentru creşterea fermelor de semisubzistenţă.

Rep.: Şi când va fi sesiune pentru Măsura 141?

I.V.: Nu ştiu când va mai fi, deoarece s-a amânat pentru că au fost depuse foarte multe proiecte, nu pot să spun o dată concretă.

Rep.: Când este sesiunea de depunere de proiecte pentru Măsura 112?

I.V.: În principiu, în luna noiembrie.Dar, dacă se avansează negocierile cu Uniunea Europeană pentru creşterea valorii ajutorului acordat de la maximum 25.000 de euro la 40.000, s-ar putea să se amâne puţin şi această sesiune.

Rep.: Cum poate să-şi mărească ferma?

I.V.: Prin luarea în cultură de mai mult teren sau prin schimbarea culturilor. De exemplu, grâul este mai mic ca unitate, deci poate schimba, de exemplu, pe porumb, legume sau livadă.

Mărirea fermei trebuie făcută în maximum 3 ani de la semnarea contractului de finanţare. Sumele le primeşte în 2 tranşe, prima, de 60% din suma contractată, în 10 zile de la semnarea contractului. După 3 ani, fermierul se prezintă cu documentele la decontare, de exemplu cu actele de cumpărare, cu dovada dezvoltării cu cel puţin 4 unităţi de dezvoltare şi primeşte şi restul de 40%. După prima tranşă, urmează o monitorizare de 3 ani.

Rep.: Ce proiecte s-au derulat sau se derulează, prin Oficiul pe care îl conduceţi, în Apahida?

I.V.: Pe lângă proiectul pentru infrastructură, pe care îl consider normal pentru orice comunitate rurală, deoarece orice administraţie locală trebuie să asigure locuitorilor săi condiţii decente, există mai multe proiecte de investiţii. Ca exemple, două branduri cunoscute, Cosm-Fan, cu fabrica de mezeluri din Sânicoară, şi Bonas, cu fabrica de lactate, un brand care s-a impus deja pe piaţă.

Rep.: Ce se întâmplă dacă după 3

Rep.: Cum vedeţi activitatatea eco-

nomică a comunei Apahida?

I.V.: Producţia agricolă, în special cea legumicolă, ar putea fi mai mare, mai ales că din partea noastră există sprijin. Dar Apahida are problema majoră a metropolei, se urbanizează şi astfel se schimbă structura economică. La noi există prea puţine proiecte depuse faţă de potenţialul zonei, dar sper ca populaţia să se reorienteze spre agricultură, deoarece potenţialul zonei este foarte mare.

Călin Mihăşan

3

InteRVIu

numărul nunţilor a scăzut odată cu economia Roxana Şopterean conduce Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei Apahida. Un scurt dialog despre activităţile curente ale serviciului, care se desfăşoară normal, după spusele dumneaei, şi despre lucruri care i-ar putea interesa pe locuitorii comunei.

Rep.: A crescut sau a scăzut numărul de căsătorii în ultimii ani?

R.Ş.: A scăzut, probabil din cauza situaţiei economice, altă explicaţie nu văd.

Până anul trecut în iulie a fost acel sprijin pentru tinerii care îşi întemeiau o familie, în valoare de 200 de euro. Odată cu tăierile de salarii şi reducerile de cheltuieli bugetare, s-a tăiat şi acel premiu.

Rep.: Populaţia creşte sau scade în Apahida?

R.Ş.: E greu de spus, pentru că naşterile au loc în majoritate la Cluj. Noi înregistrăm cam 1-2 naşteri efective pe teritoriul comunei şi mai transcriem naşterile din alte ţări ale copiilor cu părinţi plecaţi din Apahida.

Rep.: Câte divorţuri aţi pronunţat?

R.Ş.: Am avut două divorţuri pe cale administrativă. La unul dintre ele, îi aşteptăm pe cei doi să vină să îl susţină, iar altul a fost pronunţat imediat după intrarea în vigoare a legii. Pentru un astfel de divorţ, trebuie ca soţii să se pună de acord şi să nu

existe copii. Taxa este de 500 de lei.

Rep.: Taxa e mai mare ca în ClujNapoca...

R.Ş.: Aşa este, acolo e de 300 de lei. Încercăm să-i facem pe oameni să se mai gândească.

Rep.: Ce probleme deosebite aveţi la serviciul pe care îl conduceţi?

R.Ş.: Eu am preluat serviciul acesta în septembrie anul trecut. De atunci, s-a schimbat metodologia de stare civilă, în martie acest an. O noutate ar fi că, dacă se naşte un copil pe teritoriul unei localităţi care face parte din comună, la locul naşterii se trece comuna Apahida, nu satul Corpadea, Dezmir sau altul. La fel se întâmplă şi în cazul deceselor. Avem o susţinere destul de bună, pentru că multe documentaţii şi dosare le trimitem la avizat la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor, transcrieri şi rectificări, în general.

Rep.: Ce ar mai trebui să ştie locuitorii comunei referitor la

Serviciul de Stare Civilă?

R.Ş.: Am avut o campanie prin care am adus staţia mobilă pentru cărţi de identitate, în aprilie acest an. S-au depus documente, s-au făcut capturi de imagine şi după două săptămâni au venit cărţile de identitate. Au beneficiat 60 de persoane care nu au mai fost nevoite să se

deplaseze la Cluj. Dacă vom avea informaţii că există persoane interesate, există posibilitatea să repetăm acţiunea în septembrie sau octombrie. Mă refer la cei cărora le expiră actul de identitate, li s-a schimbat domiciliul sau chiar fizionomia.

A consemnat Alexandru Man

Centru poliţienesc Sabotorii de serviciu din Consiliul Local Apahida zonal la Apahida Consiliul local al comunei Apahida este compus din 15 consilieri: 6 de la PNL, 4 de la PDL, 3 de la PSD, 1 de la PRM. Deşi are majoritate simplă, USL (coaliţia PNL-PSD) nu poate adopta hotărâri care necesită votul a 2\3 din numărul consilierilor dacă nu sunt toţi consilierii săi prezenţi.

Iar în aceste situaţii, soarta proiectelor de hotărâri este la mâna celorlalţi consilieri, în special a celor de la PDL. Consilierul liberal Ligia Pop susţine că multe proiecte de hotărâri nu pot trece deoarece se izbesc de refuzul opoziţiei locale.

În urma reorganizării care are loc în Poliţia Română, în Apahida va funcţiona în curând o secţie de poliţie normală, care se va ocupa şi de Cojocna, Suatu, Mociu, Cămăraşu şi Feleacu. Comandantul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, chestorul Ioan Păcurar, spune că din Apahida vor pleca patrule, iar în fiecare comună unde a existat post de poliţie să rămână câte un lucrător cu atribuţii de proximitate şi de cercetare a cauzelor cu autori cunoscuţi. În rest, aici va fi centrul, de aici se va coordona totul, iar patrulele vor acţiona 24 de ore din 24. Chestorul Păcurar speră că astfel zona va fi mai bine acoperită, pentru că până acum 2-3 oameni nu puteau să fie permanent de serviciu, aveau familii şi aveau nevoie de timp liber, dar erau tot timpul solicitaţi. Aşadar, de la un post de poliţie comunală, cu un ofiţer şi 8 poliţişti, acum va fi o secţie cu 5 ofiţeri şi 40 de angajaţi pentru toată zona. Comandantul IPJ Cluj apreciază că activitatea poliţiei din Apahida nu ridică probleme

deosebite, iar lucrătorii de poliţie de aici şi-au făcut treaba. Ca exemplu, Păcurar a dat patrulările comune cu jandarmii care au început de anul trecut şi, ca urmare, numărul furturilor, în special pe timp de noapte a scăzut, după ce la un moment dat se furau centrale termice de prin blocuri, atât în Apahida, cât şi în zona Jucu. În ce priveşte reorganizarea poliţiei în judeţ, s-a terminat prima fază a evaluării poliţiştilor, în vederea reducerii numărului de angajaţi şi a reorganizării. După restructurare, există poliţişti care nu mai au funcţii, dar există funcţii vacante pentru care se va organiza un concurs la care pot participa şi poliţiştii care nu au promovat prima fază. Chestorul Ioan Păcurar spune că inspectoratul încearcă să asigure de locuri de muncă chiar şi pentru cei care vor rămâne pe dinafară, de exemplu prin integrarea acestor poliţişti în poliţiile locale, existând localităţi ca Dej sau Turda unde primarii au spus deja că agreează ideea.

Corina Moldovan

„Există un sabotaj permanent din partea consilierilor locali ai PDL, care nu votează hotărâri de consiliu local care privesc interesul cetăţenilor. Am avut un caz concret în şedinţa de Consiliu local din 11 august, în care 3 hotărâri de mare interes au fost respinse şi nu au putut să treacă din cauza atitudinii lor ostile faţă de hotărârile promovate de primarul Ionel Fărcaş.

Primul proiect de hotărâre se referea la întabularea unor suprafeţe de teren din domeniul public al comunei. Aceste terenuri au fost întabulate după 1990 în urma unor măsurători rudimentare cu ruleta şi cu calul, iar acum s-a cerut o expertizare şi o remăsurare conform standardelor actuale. Suprafeţele sunt ale comunei şi ar fi reflectat realitatea unei măsurători cadastrale actuale. Pur şi simplu nu au votat ca să putem întabula şi să avem un inventar corect al spaţiului public. Nu au precizat care au fost motivele refuzului” susţine Ligia Pop. Al doilea proiect de hotărâre se referea la tinerii care au concesionat terenuri în zonă şi au edificat pe ele construcţii. „Acestea sunt în stadiul final de realizare, iar tinerii doreau să le întabuleze, în baza investiţiei făcute. Au fost respinse fără o motivare serioasă. Ba mai mult, în momentul în care am cerut o explicaţie, au sărit cu acuze la adresa primarului. Există un negativism, o reacţie adversă la anumite hotărâri, sunt suspicioşi şi refuză să voteze mai ales când sunt terenuri în discuţie.”, spune Ligia Pop. Al treilea proiect respins se referă la parohia din Dezmir, care a dorit să facă o reconstituire a

LIGIA POP consilier local PNL Apahida averii parohiale. Este vorba despre 6 ari, din care o parte este extinsă pe domeniul public.

Din acte şi din şirul de proprietate reiese că este averea parohiei. Aceasta încearcă să renoveze biserica şi avea nevoie de teren pentru a face rost de bani. „Aceşti consilieri PDL nu sunt de acord cu nimic, tot ce e legat de terenuri trece prinr-un filtru de suspiciune. Dacă cerem justificare, se comportă ciudat sau chiar obraznic cu conducerea Primăriei”, a concluzionat Ligia Pop. Consilierul liberal a ţinut apoi să facă un apel la tânăra generaţie de politicieni: „Îi aştept să se implice, să intre pe liste, deoarece comuna are nevoie de oameni politici responsabili, cu conştiinţă socială, care să abordeze corect problemele cetăţenilor şi care să fie cointeresaţi de dezvoltarea comunei”.

Alexandru Man

4

CultuRă august 2011

Regele barbar din Apahida Apahida a fost construită pe locul unor cimitire celtice din secolele III şi II î.H., dar şi peste morminte ale unei populaţii germanice, care datează încă din secolul V d.H. Despre semnificaţia acestora din urmă şi a tezaurului găsit în ele vorbeşte dr. Coriolan Oprean, directorul adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române. Doctorul în istorie nu şi-a pierdut talentul de povestitor din tinereţe, când fermeca liceenii cu „istorii” adevărate. „Mormântul numărul 1 de la Apahida, descoperit în 1889, a fost botezat „mormântul princiar” şi datează din ultima treime a sec.V d.H., bazat pe obiectele găsite în interior. În această perioadă, în zona Câmpiei sud-est europene, în Câmpia Tisei şi zona Transilvaniei era o perioadă care urma dominaţiei aşa-zisului Imperiu hunic. Acesta a ţinut sub influenţa sa toată zona centrului Europei până pe la 454, când a avut loc o mare bătălie în care supuşii hunilor, neamurile germanice orientale, s-au revoltat, i-au învins şi au preluat oarecum dominaţia zonei. Din aceste populaţii se remarcă ostrogoţii şi gepizii. Din sursele istorice în general se ştie că ostrogoţii, după o perioadă în care părea că sunt mai puternici în zonă, mai importanţi, au părăsit zona dominaţiei lor, zona Câmpiei Panonice, şi s-au deplasat în Italia. Acolo vor întemeia pe ruinele fostului Imperiu Roman de Apus un regat cu capitala la Ravenna şi vor avea un mare rege, Teodoric cel Mare. Din aceste motive de cronologie, pentru că mormântul nostru de la Apahida este datat în această perioadă, istoricii au preferat ipoteza apartenenţei la acest neam al gepizilor, pentru că ei sunt cei care se succed ca dominaţie în zona Europei Centrale şi până în transilvania. În momentul când ostrogoţii au părăsit zona, gepizii nu mai aveau un rival pe măsură.”, povesteşte cu pasiune despre acest subiect dr. Coriolan Oprean.

Asemănarea cu Childeric, regele francilor „În Transilvania, prezenţa gepizilor în sec.VI este foarte bine documentată şi este posibil ca descoperirea de la Apahida să marcheze prezenţa unui foarte important lider al acestei populaţii. Pentru un arheolog este foarte dificil să stabilească etnicul unei descoperiri sau limba vorbită deoarece arheologii lucrează cu obiecte, cu descrierea specificului lor, cu clasificarea lor şi cu cronologia lor. Anumite elemente de port sunt standardizate sau au o anumită semnificaţie, dar acestea se estompează în clasele de sus, unde bogăţia şi fastul predomină. Avem, deci, un lider al comunităţii germanice şi trebuie să depăşim vechea interpretare şi să spunem că trebuie să fi avut statutul unui rege. Un rege barbar, aşa cum erau cunoscuţi numeroşi regi barbari în Europa de Vest, de unde avem mai multe informaţii.

Un contemporan al acestui rege de la Apahida ştim că a fost Childeric, înregistrat în izvoare scrise ca regele francilor, care a murit în 481. Mormântul său a fost

descoperit în sec.XVI lângă Tournai, în Belgia. Printre piesele aflate în inventarul mormântului său se află câteva pe baza cărora se poate face o analogie între acest rege şi personajul nostru de la Apahida.

Este vorba în primul rând de o fibulă, o agrafă de susţinere a unei haine, hlamidă, specifică păturilor superioare din Imperiul Roman. Agrafa era masivă, din aur şi închidea hlamida pe umărul drept.

Agrafa lui Childeric are dimensiunile pe jumătate cât cea de la Apahida şi, prin urmare, logic, putem considera personajul de la Apahida cel puţin egal în rang, dacă nu mai important decât cel de la Tournai, care era un rege. Aşadar, persoanjul de la Apahida poate fi numit rege” explică Oprean.

Omahar apahideanul „Fibula era un simbol de rang folosit în Imperiul Roman. Există o mulţime de monumente figurate care arată personaje importante din preajma împăraţilor romani din sec.V-VI, care poartă asemenea fibule. De exemplu, împăratul Justinian apare ilustrat în mozaicurile din interiorul bisericii San Vitale din Ravenna însoţit de câţiva generali şi înalţi funcţionari de la curte care poartă astfel de fibule. Împăratul purta o fibulă cu pietre preţioase, pe care sistemul de legi nu le permitea să fie purtate de alte persoane. Agrafele acestea nu se puteau cumpăra, ci erau însemne de putere pe care doar regele le acorda. Prezenţa fibulelor la personaje din afara Imperiului Roman arată existenţa unor relaţii diplomatice între imperiu şi aceste căpetenii barbare, pe care împăratul le echivala cu generalii săi, dar care, în realitate, erau regi în faţa popoarelor lor” spune Oprean. În opinia acestuia, semnificaţia descoperirii de la Apahida creşte dacă luăm în considerare şi alte descoperiri din interiorul mormântului: 3 inele de aur, din care 2 au inscripţii în limba latină.

Unul dintre inele este marcat cu numele acestui personaj, Omahar, nume tipic german, partea finală, „har” vine de la „armată” în limba gotică. Există documentate o mulţime de cuvinte gotice de la acea traducere a Bibliei în limba gotică făcută de către episcopul goţilor Ulfilas.

Pe cel de-al doilea rând al inscripţiei se află 2 litere asupra cărora s-au purtat discuţii, unii le-au citit „U” şi „G”, alţi „U” şi „S”. În oricare dintre ipoteze, eu consider că ele marchează un rang al acestui personaj, aşa cum pe inelul lui Childeric scria că e rege. În ochii împăratului, şi acest personaj putea fi echivalat cu ceva

apropiat, dar nu i s-a scris rege, ci ceva apropiat, un titlu care ar putea însemna „Vir gloriosus”, care se acorda doar membrilor aristocraţiei senatoriale din Imperiul Roman târziu. Pe cel de-al doilea inel se află o monogramă în negativ, adică era un sigiliu care se aplica pe acte, pe mesaje. Descifrarea acestei monograme este complicată, dar se poate spune că este vorba despre acelaşi Omahar. Pe inele şi pe fibulă există cruci, deci evident că personajul era creştin.

Obiectele par fabricate în Imperiul Roman şi nu este de mirare că aveau cruci creştine, întrebarea este ce religie avea personajul de la Apahida, pentru că el, fiind membru al unei comunităţi germanice orientale era creştin, dar de rit arian, pe când în Imperiul Roman se practica creştinismul ortodox.

„Mormintele de la Apahida, mai celebre decât credem noi” „Semnificaţia finală a descoperirii de la Apahida este că, la o distanţă de 2000 de kilometri, între Tournai şi Apahida, avem două personaje care, indiferent cărei populaţii îi aparţin, au acelaşi tip de costum, la fel de fastuos, la fel de bogat. În 1968 a fost descoperit al doilea mormânt princiar, şi el extrem de bogat, cu peste 2 kilograme de aur. Ambele personaje ne arată nivelul înalt al acestei aristocraţii, gustul, fastul care erau uniforme la nivelul întregii Europe. Este clar că faima acestor descoperiri, de care noi nu suntem suficient de conştienţi, este extrem de mare, aproape toţi specialiştii nu au făcut abstracţie de aceste morminte în studiile lor. Mormintele sunt „extrem” de celebre,

poate mai celebre decât altele care credem noi că sunt. Mormintele au fost găsite pe axul actualei şosele principale, europene, care traversează Apahida din direcţia ClujDej, în partea dreaptă a şoselei, în zona mai intens construită în ultimele decenii.

Primul mormânt se presupune că ar fi în zona celor mai vechi blocuri din Apahida, unde există şi un parc, dar locul nu poate fi identificat cu precizie. Al doilea are o istorie mai clară, în 1968, în zona intersecţiei cu drumul spre Cojocna, unde exista postul poliţiei rutiere, s-au descoperit accidental mai multe obiecte, în momentul în care se încerca amplasarea unui stâlp de beton. În 1978, când s-a ridicat căminul cultural, s-a considerat că pe acel loc ar fi al 3-lea mormânt, dar s-a găsit o singură piesă şi e posibil să provină de la al 2-lea mormânt.

Dacă facem o comparaţie cu Tournai, unde necropola are o rază de 100 de metri, firesc ar fi ca şi în Apahida să fie la fel, să nu existe morminte izolate. În jurul mormântului regelui ar trebui să fie şi alte morminte, dar nu au fost documentate şi sunt slabe şanse ca în viitor să se mai găsească ceva. Logic ar fi că acolo a existat o aşezare. Gepizii, dacă gepizi erau aceşti germanici, nu s-au aşezat în Napoca din apropiere, ci au ales acest loc, foarte probabil pentru că una din resursele pe care vroiau să o controleze şi să o trimită mai departe spre Panonia era sarea. Iar controlul sării din zona salinelor de la Cojocna poate fi un motiv pentru amplasarea aşezării” concluzionează Oprean.

A consemnat Călin Mihăşan

5

eCOnOMiC

Cartierul irlandez de deasupra Apahidei bine îl înţelegi şi îl apreciezi dacă ai vizitat vreodată Irlanda sau Marea Britanie. Un “estate” adevărat, cu case colorate înlănţuite, cu grădini pline de verdeaţă, cu câteva blocuri cu apartamente spaţioase, cu alei asfaltate, parcări, spaţii verzi generoase. Urmează alte şiruri de case, alte blocuri, spaţii comerciale, o grădiniţă, parc de joacă pentru copii.

Unul dintre cele mai frumoase ansambluri de locuinţe construite în ultimii ani în jurul Clujului veghează astăzi majestuos, de la înălţime, intersecţia drumului de Bistriţa cu cel de Reghin, din centrul comunei Apahida. Prima etapă a proiectului dezvoltat de compania română-irlandeză Ryan Proprietăţi, însemnând cam 20% din investiţia estimată la 19 mil. Euro, este finalizată, locuinţele fiind vândute în proporţie de 100%. Urmează restul… Ţinând cont de numărul companiilor mari care şi-au găsit teren propice pentru afaceri în Apahida, condiţii financiare bune şi infrastructură pe măsură asigurate de autorităţile locale, nevoia de locuinţe, de magazine, şcoli şi grădiniţe a crescut şi ea foarte mult. În perioada de boom imobiliar, 2004-2008, dezvoltatori mai mici sau mai mari şi-au extins afacerile în interiorul comunei Apahida, mizând pe o mutare în masă a angajaţilor marilor companii (Van Wijk, Emerson, Rondocarton, Nokia etc) din Cluj Napoca

în Apahida, la doi paşi de locul de muncă.

Previziunile acestor dezvoltatori au fost acoperite, pentru că în perioada 20092011 populaţia Apahidei aproape s-a dublat. Chiar în plină recesiune. Atâta doar că puţini dezvoltatori imobiliari au mai reuşit să-şi ducă la capăt proiectele.

Ryan Proprietăţi vrea să facă parte din această categorie.

De la bun început, trebuie spus că proiectul Omnia al celor de la Ryan Proprietăţi este unul special, chiar şi dincolo de locaţia sa superbă, exclusivistă. Cel mai

să deţinem aproape 50.000 mp” spune Olimpiu Dărăban. Încetul cu începutul, cei doi tineri şi-au dat seama de potenţialul zonei şi au decis să renunţe la proiectul din Floreşti, pentru a-l realiza la Apahida. Publicul ţintă exista: sutele de oameni care făceau deja naveta din oraş la Nokia, Emerson şi alte companii mari din zonă. Investitorilor le trebuia doar o ofertă specială pentru trei parteneri, un proiect special aceştia. Ceva deosebit. „Suntem trei parteneri, doi români şi un „Am investit foarte mult în amenajarea irlandez. Noi, românii, am locuit câţiva ani în terenului şi în utilităţi. Am excavat sute Irlanda în perioada 2002-2006 şi am avut de metri cubi de pământ şi l-am mutat ca câteva business-uri împreună cu Ryan, un umplutură în partea de jos a pantei, pencetăţean irlandez. Era perioada de avânt tru a croi acest platou, pe care îl vedeţi imobiliar fantastic la Cluj, aşa că ne-am gân- azi. În privinţa utilităţilor, aici nu exista dit să ne întoarcem acasă şi l-am convins şi curent electric, apă sau gaz. Noi le-am pe Ryan să vină să investim aici într-un adus pe toate, pe cheltuiala noastră. Am ansamblu imobiliar” povesteşte Olimpiu făcut toate formalităţile legate de PUG, PUZ, PUD, autorizaţii şi alte docuDărăban, unul dintre investitorii din mente, demersuri în care proiectul rezidenţial Omnia. „Proiectul am beneficiat de aju„Cu locaţia a fost, cred, o l-am gândit în mai multe torul Primăriei. întâmplare fericită. etape. Până acum, am investit cca 4 Am trecut într-o milioane de euro şi am realizat 15-20% din Am avut o colaseară cu maşina ce ne-am propus. Avem gata 40 de apartamente borare foarte prin zona acestei şi 12 case, toate vândute deja. În proporţie de 80%, bună cu Pricoline şi am ob- clienţii noştri au utilizat programul Prima Casă. În măria Apaservat un te- această toamnă, vom demara etapa a II-a a proiectului hida. Neren de vânza- şi nu ne vom lăsa până nu finalizăm ceea ce ne-am pro- sperat de re. Mi-a plă- pus: cel puţin 200 de apartamente şi 47 de case. Criza nu bună. Acut foarte ne-a speriat deloc, ba chiar am vândut destul de bine şi în poi, l-am mult priveliş- această perioadă. E adevărat, la preţuri puţin mai mici. atras şi pe tea, e superbă, Şi astăzi ne caută clienţi interesaţi, dar nu mai avem Ryan în dar mi-am dat nimic disponibil deocamdată. În plus, noi ne alegem această investiţie şi seama din start destul de riguros clienţii... fără supărare... nu am apelat şi că va fi foarte greu oricine se potriveşte cu ceea ce am gândit noi la bănci pentru de construit acolo, pentru ansamblul Omnia!” Olimpiu finanţare.

Din dată fiind înclinaţia Dărăban, partener în cadrul start, având expeterenului. A doua zi l-am Ryan Proprietăţi rienţa frumoasă din Irchemat şi pe partenerul meu landa, am decis să oferim proromân să-l vadă şi ne-am hotărât să-l cumpărăm. Noi aveam în cap realizarea unui iectului nostru acea alură strictă, uniforansamblu imobiliar în Floreşti, pentru că mă, civilizată, dar foarte prietenoasă şi acolo părea atunci că se extinde mai puternic îmbietoare de ansamblu rezidenţial irlanClujul. Terenul din Apahida am considerat dez sau britanic. Bineînţeles, cu calitatea în primă fază că va fi doar o investiţie imobil- de acolo, poate chiar în plus” susţine iară profitabilă. În ziua următoare l-am Dărăban. cumpărat, iar în lunile care au urmat am Alin Bolbos achiziţionat şi alte terenuri din jur, ajungând

6

INtervIu august 2011

Fărcaş: „Ne gândim să ieşim din Zona metropolitană!”

Dialogul cu edilul-şef al Apahidei curge de obicei rapid, ca un râu de munte, iar tu, ca reporter, trebuie să fii capabil să discerni pe loc subiectele adevărate de cele mai puţin importante, ca să ştii încotro să abaţi discuţia. Desigur, vorbim de subiectele importante pentru locuitorii comunei Apahida, cititorii noştri. Primul interviu cu Ionel Fărcaş, publicat în prima ediţie a ziarului, a lăsat loc unei continuări.

Iat-o, în rândurile ce urmează.

Rep.: Cum vedeţi descentralizarea?

I.F.: Am primit această întrebare şi de la Prefectură şi le-am spus că o văd foarte simplă: tot ce este pe teritoriul unei comune, al unui oraş, să fie trecute la ele, să le aparţină. Mai departe: în opinia mea, Consiliile Judeţene nu prea îşi au rostul, dar nu poţi desfiinţa concepţia celor care vor neapărat să aibă baroni locali, CJ e un mijloc de a-şi face ei politicile economice.

Prefectura cu Consiliul Judeţean se suprapun sau merg în paralel şi nu ştiu cu cât e mai competentă o instituţie decât alta. Mă întreb, de exemplu, ce caută aeroportul la CJ? Municipiul Cluj-Napoca e mai slab pregătit, e mai slab organizatoric? Că finanţat nu e mai slab, cred că bugetul municipiului e mai mare de vreo 3 ori decât bugetul CJ. Există 140 de deconcentrate cu 140 de directori care ar putea fi desfiinţate şi trecute la localităţi. De asemenea, omul vine la primar cu probleme, nu merge la regiune, dar din păcate nu toate problemele sunt de competenţa mea.

Rep.: Aşadar, birocraţia e prea mare?

I.F.: Foarte, foarte mare. Am avut un caz în care m-a sunat preşedintele Consiliului Judeţean şi mi-a spus că are în audienţă un cetăţean care se plânge de faptul că, deşi am terminat lucrările de aducţiune a apei potabile de la Pata Bodrog, el nu are apă şi întreabă care e cauza. Cauza este că Guvernul nu achită cele 600 000 de lei restanţă, ca să le putem plăti celor care au introdus apa.

Rep.: Aţi primit bani după rectificarea bugetară?

I.F.: Am primit 8 milioane de lei, mi-a venit să-i dau înapoi. Nu mi se pare corect ca banii să fie împărţiţi după culoarea politică a primarilor, pentru că toţi oamenii au nevoie de apă, canalizare, curent electric etc. Ce ar fi dacă şi eu aş zice că nu împart corect banii într-o parte de comună, pentru că acolo nu m-ar fi votat mulţi?

Rep.: Birocraţia şi banii puţini care vin, astea ar fi cele mai mari probleme?

I.F.: Banii nu vin deloc. Stăm cu lucrarea terminată şi aşteptăm să dea drumul la apă. Până atunci, oamenii se uită la maşinile de spălat, o să iasă din garanţie până vin banii.

Rep.: Aşadar, la aducţiunea de apă despre care vorbim nu mai trebuie făcut nimic?

I.F.: După părerea mea, nimic decât să fie plătită firma şi să pompeze apă.

Rep.: Bazinele de apă nu sunt publice?

I.F.: Sunt ale firmei, pentru că încă nu am plătit manopera şi nici nu am reziliat contractul. Când se face un proiect pe fonduri europene şi guvernamentale,

Nu suntem consultaţi în problemele majore ale ariei metropolitane Prin descentralizare înţeleg că toate instituţiile care funcţionează într-o comună trebuie subordonate primăriei Guvernul împarte banii după culoarea politică a primarilor Apahida trebuie să devină un oraş independent de Cluj Napoca firma asigură tot şi este plătită pe măsură ce face lucrarea.

Rep.: Care ar fi rezolvarea?

I.F.: Dacă Guvernul nu se gândeşte să dea banii, vom plăti noi, va trebui să vedem ce e şi cu sistemul de pompare a apei, care s-a degradat, asta înseamnă alţi bani. Vom rezilia unilateral contractul.

Firma a abandonat, am preluat noi şi am completat cu ce trebuia la rezervoarele de apă din Dezmir şi din Pata şi deja am verificat presiunea pe o porţiune de conductă unde debitul nu pare suficient. Am vorbit şi cu RAJAC să dea drumul la apă şi, când vom putea, ne vom recupera banii de la guvernul ăsta sau de la altul.

„Un judeţ nu se poate dezvolta pe partide, după culoarea politică a primarilor!”

Rep.: Ce alte probleme urgente aveţi?

I.F.: Toate problemele sunt urgente. De exemplu, am depus nişte studii de fezabilitate, la cererea Guvernului, pentru extinderi de reţele de drumuri. Ca urmare, în Corpadea s-a făcut, printr-un proiect pilot, 1 kilometru de drum, deşi în proiect era prevăzut 1 km şi jumătate.Asta pentru că al doilea proiect trebuia depus de Consiliul Judeţean, dar l-au uitat. Pauză.

Au spus că „proiectul e bun, l-am luat în evidenţă, vedem când vor fi fonduri”. Nu e corect. Acum satul e împărţit în două, unii sunt mulţumiţi că au drum asfaltat, iar ceilalţi, nemulţumiţi că au doar drum de piatră. Am făcut studiile de fezabilitate, leam plătit, că nimeni nu-ţi face documentaţie pe gratis şi aşteptăm să vedem dacă domnii de la guvernare ne cheamă să ne dea banii pentru completarea drumului.

Avem apa la Dezmir rezolvată, avem drumul care se aasfaltează pe măsura 322,

dar canalizare încă nu avem, deşi am dat bani. Depunem multe proiecte, dar costă şi dacă nu se finanţează, dăm din banii noştri. Acum lucrăm la un proiect de îmbunătăţiri funciare pentru decolmatări de văi şi şanţuri. Avem câteva artere principale pe care să le aranjăm, să se scurgă mai bine apa. Nu de proiecte ducem lipsă, ci de bani de la Uniunea Europeană, care se spune că există, dar nu-i prea mai vede nimeni. Cei care decid îi dau pe telegondole, bazine de înot, pe sală de sport în Răchiţele, unde copii nu mai sunt şi nu se mai ştie pe unde.

Rep.: Se întâmplă ceva cu politicienii ajunşi la Bucureşti?

I.F.: Păi, uită de unde au plecat. Când au campanie electorală, alegeri, vin şi discutăm, dar după aceea... Cei din opoziţie nu prea au spor, iar cei de la putere gândesc prin prisma lor, adică... ia să văd unde e primar de-al meu, să îl ajut, iar pe ceilalţi om vedea când le vine rândul. E greşit, pentru că ar trebui să aibă în vedere interesul comunităţilor. Eu le-am recomandat de mult timp: dacă ajungi preşedintele Consiliului Judeţean sau prefect, ia la rând cele 80 de comune, discută cu primarii, vezi ce probleme au.

Prefectul nu a călcat de trei ani în Apahida, iar cu preşedintele Consiliului Judeţean m-am mai întâlnit pe la diferite activităţi, dar nu să vină expres doar pentru comună. Un judeţ nu se poate dezvolta pe partide.

Rep.: Apare un decalaj de dezvoltare...

I.F.: Cam aşa. Ei vorbesc de reorganizare în comune, de exemplu, poliţia. Eu o văd o măsură bună, în Apahida va fi o secţie mai mare, se va lucra în schimburi şi vor patrula în maşini. O reorganizare ar putea fi gândită şi la comune, în sensul de a se crea comune mai mari, mai viabile, mai practice. În schimb, avem Zona

Metropolitană. Ce s-a întâmplat aici?

Până şi-au atins scopul, să ia 80 de milioane de euro, au avut nevoie de o anumită populaţie. Acum, cu scopul atins, vor să înghită comunele din jurul Clujului, numai că nu e aşa uşor, dacă populaţia nu vrea. Populaţia trebuie consultată: vreţi impozite mai mari, haideţi la Cluj. A existat un proiect comun, transportul în comun şi ne-au lăsat baltă, astfel că acum e deservit de o firmă privată, care îşi face treaba, dar e scump. În ClujNapoca, dai 1,75 lei ca să mergi din Mănăştur la Ira şi mai dai 3,50 lei dacă vrei să ajungi în Apahida. Ar trebui preţuri comune, preţuri de oraş, că de-aia există Zona Metropolitană. Ne gândim serios să ieşim din această zonă, care nu ne avantajează decât în momentul în care proiectele pe care le-am discuta ar prinde viaţă, însă noi nu prea suntem consultaţi în problemele majore şi nu este normal.

Am primit o notă prin care sunt întrebat care din unităţile care îşi desfăşoară activitatea în comună şi aparţin de judeţ ar trebui subordonate comunei. O idee bună, în sfârşit, dar din cauza termenului scurt prevăzut pentru răspuns, am dat un răspuns general: toate unităţile care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei ar trebui subordonate Primăriei.

Rep.: Vedeţi Apahida un oraş în viitor?

I.F.: Da, eu cel puţin asta îmi doresc, eu am spus deja că dacă am împărţi bugetul nostru pe numărul de locuitori, iese mai mare decât al Clujului. Avem firme care se dezvoltă, care asigură locuri de muncă şi bnai la bugetul local. Apahida trebuie să fie un oraş independent, nu înghiţit de Cluj, care are datorii mari, iar noi nu avem datorii şi nici nu vrem să creştem taxele şi impozitele.

Călin Măhăşan

7

eCoNoMIC

Sucilean: ”trebuie să am grijă de comună cu doar 19 oameni!”

Serviciul Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Apahida, condus de inginerul Toderaş Sucilean, are de realizat în perioada următoare investiţii strategice pentru comună cu doar 19 angajaţi. Sucilean vorbeşte pentru Apahida Zi de Zi despre complexitatea lucrărilor pe care le face echipa sa, dar şi despre dificultăţile cu care se confruntă.

Rep.: Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi? t.S.: Serviciul Gospodărire Comunală se ocupă, de regulă, cu problemele imediate ale Primăriei, adică suntem şi o echipă de întreţinere a obiectivelor Primăriei şi facem şi lucrări noi de investiţii cum ar fi canalizări, introducerea de apă potabilă, reparaţii de drumuri,de şcoli etc. Ne ocupăm de buna funcţionare a Primăriei.

Rep.: Ce lucrări aveţi acum? t.S.: Lucrări în derulare, mai importante, sunt canalizările pe strada

Parcului, 150 de metri (între timp finalizată-n.r.) şi pe Tudor Vladimirescu, 300 de metri. Aceasta din urmă va dura maximum 12 zile, deoarece ne grăbim ca să se poată intra cu asfaltarea pe stradă, pentru că a rămas o porţiune neasfaltată de la calea ferată la intersecţie.

Câmpeneştiul. E un proiect de 600.000 de euro şi dacă reuşim să îl accesăm, atunci va fi apă potabilă în întreg satul Câmpeneşti. Oricum, din resurse proprii noi am făcut peste 7 kilometri de apă, astfel încât marea majoritate a satului, latura dreaptă, este alimentată cu apă potabilă.

Rep.: Iar pentru următoarele luni? t.S.: Gospodărirea comunală are de întreţinut străzile din comună, vine toamna cu timp ploios, avem de împrăştiat piatră spartă în Câmpeneşti, în Pata, să vedem dacă se mai achiziţionează piatră pentru întreţinerea drumurilor. Avem de tras 500 de metri de apă potabilă în Câmpeneşti, până la primul lac, acolo există o zonă de parcele concesionate, sunt oameni care vor să se mute şi nu au apă. Avem achiziţionată ţeavă de 160 şi vrem să continuăm reţeaua după vechiul proiect. Avem depus la Ministerul Dezvoltării un proiect mai amplu, care vizează 2 bazine mari care să alimenteze

Rep.: Câţi oameni lucrează la acest serviciu? t.S.: De un an ne confruntăm cu probleme mari din cauza diminuării drastice a efectivului. Aveam 40 de oameni, acum sunt 19, cu tot cu funcţionari. Am o echipă pe care trebuie să o împart în 2-3 locuri, iar volumul de muncă este tot mai mare, pentru că Apahida se dezvoltă zilnic, iar nevoile cresc. Acum avem în derulare proiectul pe Măsura 322, trebuie să ne mişcăm rapid, să asfaltăm 7 kilometri de străzi. La o parte din acestea a trebuit să schimbăm reţeaua de apă-canal pentru că data din anii 70, cu ţevi de metal, astfel că a trebuit să schimbăm tot. Suntem

Toderaş Sucilean, şeful Serviciului Gospodărire Comunală bine dotaţi la capitolul utilaje, dar ducem lipsă de forţă de muncă pentru a face faţă.

Deocamdată, angajările sunt restricţionate, aşa că ne descurcăm şi ne străduim să facem cât mai mult cu ce avem.

A consemnat Corina Moldovan

Dorin Nemeş, director „Scutul Negru”:

„vreau să mut sediul firmei în Apahida şi să plătesc impozitele acolo!”

Firma de protecţie şi pază „Scutul Negru” a fost înfiinţată în 2006, iar în 2009 a fost desemnată societatea comercială cu cea mai mare cifră de afaceri în acest domeniu de activitate. În prezent, are aproape 300 de angajaţi şi 20 de autovehicule. Directorul firmei, Dorin Nemeş, vrea să extindă activitatea pe care o desfăşoară acum în Apahida.

Rep.:Ce planuri aveţi pentru Apahida?

D.N.: Vrem să ne dezvoltăm în Apahida, să avem acolo un punct de intervenţie mobil cu echipaje de intervenţie atât cu maşini de teren, cât şi cu un ATV, care să permită deplasarea mai uşoară în teren. În prima fază vor fi 10 oameni, vor lucra în ture de câte 2 plus cel de pe ATV şi cred că vor acoperi bine zona. Vom folosi pentru monitorizare sistemul GPRS, cel mai sigur sistem, imposibil de spart, care îşi face autoverificarea tot la 10 secunde şi, în cazul unei pene de curent, lucrează pe acumulatori. Oamenii trebuie să ştie că degeaba îţi pui alarmă, dacă nu o legi la un dispecerat. Dacă nu e legată, poate cădea curentul şi omul habar nu are. De asemenea, hoţii au devenit specializaţi, nu mai merg cu hei-rup-ul, studiază, au metode noi. De exemplu, există alarme sonore, dar vin infractorii şi o umplu cu spumă poliuretanică şi nu se aude nimic. Altfel ar fi dacă ar fi legaţi la dispecerat, degeaba nu sună alarma, că noi vedem şi intervenim.

Rep.: Ce înseamnă pentru locuitori faptul că veţi înfiinţa punctul mobil de intervenţie?

D.N.: În primul rând siguranţă şi promptitudine. Noi chiar avem un slogan, „Siguranţă, promptitudine şi putere”. E important să ai şi putere, pentru că altfel, deşi eşti prompt la intervenţie, nu rezolvi nimic. Am văzut ce se poate întâmpla,

oameni bătuţi în faţa unor instituţii publice, uneori chiar în faţa poliţiştilor, pentru că poliţiştilor le este oarecum restricţionată capacitatea de intervenţie.

Dacă fac uz de armă, trebuie să curgă tone de cerneală, dacă pun mâna pe unul şi se învineţeşte, îi dau în judecată, ceea ce numai la noi, în România, se poate întâmpla. Priviţi ce se întâmplă în America, acolo numai dacă iei mâinile de pe volan ai o mare problemă, darmite să-l şi înjuri.

E nevoie de putere, deci.

Rep.: Şi agenţii dumneavoastră nu au aceeaşi problemă?

D.N.: În mod normal, ba da, dar noi ne-o asumăm. Mie îmi place o vorbă a unui fost director al CIA, care a răspuns, atunci când agenţia a fost acuzată că face lucruri care contravin democraţiei, că „Noi suntem puşi să apărăm democraţia, nu să o respectăm”. Democraţia nu vine şi se instaurează de bunăvoie, se apără. Legile democraţiei trebuie apărate. Lumea zice că e democraţie şi face ce vrea. Aşa e, dar fără să aduci atingere unui drept al altuia.

Eu, de la o societate de pază, sunt chemat să aplanez un conflict sau să restabilesc ordinea sau să apăr pe cineva. Eu doar în momentele astea sunt chemat şi dacă sunt chemat, e clar că ceva s-a întâmplat, altfel o persoană nu apasă butonul de panică, e clar că cineva îi face rău, îl ameninţă sau îi provoacă distrugeri. Iar eu trebuie să mă deplasez acolo. Dar legea română o consider învechită, ar trebui revăzută.

Noi nu suntem firmă de măicuţe Rep.: În prezent, care sunt activităţile firmei în Apahida?

În ultimii ani s-au angajat oameni pe alte criterii decât cele normale. Eu, la mine la firmă, dacă vine cineva să se angajeze, îl întreb unde a mai lucrat, văd ce capacităţi are şi îl pun acolo unde poate, nu îl iau pe unul total nepregătit şi îl trimit în stradă.

Nu îl trimit la intervenţie dacă are 35 de kilograme, pentru că în primul rând nu inspiră respect. Chiar dacă omul nu a făcut sport sau sport de contact, măcar să stea hainele pe el, când ajunge la locul intervenţiei să aibă un pic de prestanţă.

Dorin Nemeş, director Scutul Negru D.N.: Activităţi de monitorizare, avem câteva case din Câmpeneşti care sunt legate la dispecerat şi câteva magazine din Apahida. Intenţionez să mut sediul social al firmei din Cluj în Apahida pentru că eu consider că este o zonă de viitor, în dezvoltare.

Rep.: Cum colaboraţi cu administraţia locală?

D.N.: Foarte bine şi faptul că ne înţelegem bine a fost un prim pas spre decizia de a muta sediul social al firmei acolo. Eu am o proprietate în Apahida şi, dacă tot mă retrag acolo, prefer să plătesc la Apahida impozitele, care nu sunt mici, dimpotrivă.

Rep.: Ce probleme sunt în zonă?

D.N.: Mai des, furturile de fier vechi sau furturile din livezi. Noi, dacă avem probleme, ni le asumăm. În momentul în care se întâmplă ceva şi omul ne reclamă că a fost agresat, eu nu am nicio emoţie, deoarece există asigurări. Dacă ne dă în judecată şi câştigă, plăteşte firma de asigurare. La poliţişti nu prea există treaba asta, deşi ar trebui luată în calcul. Nu cred că e un capăt de lume să plătească poliţia română o asigurare, ca să fie acoperit poliţistul în cazul în care e dat în judecată.

Rep.: De unde să aibă bani de asigurare, nu vedeţi că ei dau oameni afară ca să facă economii?

D.N.: E OK că dau afară, pentru că mulţi au fost angajaţi pe pile. Mulţi poliţişti cu care am stat de vorbă sunt şi ei de acord.

Rep.: Alte investiţii ale firmei?

D.N.: Vom deschide şi serviciul privat de asistenţă medicală, „Scutul Negru SPAM”, care se mulează ca o mănuşă pe serviciul de protecţie şi pază. Dacă mergem la o intervenţie, e bine să fie şi o ambulanţă, nu se ştie ce se poate întâmpla. Sediul social al acestei firme este în Apahida, unde vom crea câteva locuri de muncă şi acolo vom plăti taxele şi impozitele. Vom avea transport pacienţi urgenţă şi asistenţă medicală la domiciliu.

Avem 3 ambulanţe, iar personalul este calificat: medic, asistent şi ambulanţier, oameni cu experienţă, de la Ambulanţă, de la UPU, pentru că vrem să oferim calitate, la fel ca şi firma de pază. Eu am vrut să dezvolt ceva, nu am vrut să fiu pe o listă cu 50 de nume.

Vreau să fiu pe o altă listă, chiar dacă mai neagră, oamenii să ştie că dacă au probleme, pot apela la noi. E clar că tot timpul vom avea probleme, noi ne cam lipim de probleme, dar clientul meu trebuie să fie mulţumit, asta e regula numărul unu la noi în firmă. Sunt firme care spun că nu pot pune mâna pe cineva, că le e frică. Aţi văzut ce sa întâmplat la Polus, agenţii firmei de acolo stăteau şi se uitau cum un tip e bătut de alţii la locul de joacă. Aşa oricine poate să-şi facă firmă de pază. Noi nu suntem firmă de măicuţe, de conciliere maritală sau baby-sitter. Noi suntem o firmă de protecţie şi pază, deci trebuie să păzim şi să protejăm. Există riscuri, se poate ca şi agentul nostru să încaseze câteva lovituri, dar trebuie să intervină. Asta faci dacă eşti firmă de pază, dacă nu, poate că agenţii aceia de la Polus erau mai buni între copii, dar nici aşa nu se ştie, că mai sunt copii care muşcă sau zgârâie!

A consemnat Călin Mihăşan

8

soCial august 2011

Câmpeneşti, paradisul pescarilor!

Localitatea Câmpeneşti este situată în nord-vestul comunei Apahida şi are un teritoriu intravilan de peste 39 de hectare.

Avea 10 locuitori la recensământul din 1992 şi 224 la cel din 2002.

La recensământul de anul viitor, numărul locuitorilor bate cifra 1000. Satul era şi este cunoscut în principal datorită lacurilor, care constituie una din destinaţiile preferate ale pescarilor din Cluj şi împrejurimi. Dar aceştia nu ştiu încă ce surpriză plăcută le pregăteşte administraţia locală în viitorii ani. În urma concesionărilor de terenuri, zona Câmpeneşti s-au ridicat vile şi case moderne, iar în prezent a început construirea unei grădiniţe. Primăria estimează că racordarea la reţeaua de gaz metan se va finaliza anul viitor şi studiază posibilitatea introducerii telefoniei şi serviciilor de internet. Administraţia locală mai intenţionează să câştige un proiect pentru crearea unui lac de agrement şi creşterea rentabilităţii lacurilor. În acest moment se lucrează la împrejmuirea a 3 lacuri din cele 6 existente, care au o suprafaţă totală de 126 de hectare.

Inginerul Viorel Lupaş conduce ferma piscicolă din Câmpeneşti. Vorbeşte despre viitorul lacurilor cu încredere: ” Vrem să

împrejmuim 3 lacuri, să le facem poartă, să montăm pontoane şi să aducem peşte mai mult, pentru pescuit sportiv şi recreativ.

Vine omul, plăteşte, ştie care ponton este al lui, stă liniştit, ştie cât peşte poate să reţină, iar restul îl eliberează sau îl plăteşte, iar banii aceia îi putem folosi pentru a repopula lacurile. Taxa de pescuit va fi mai mare, undeva la 100 de lei, dar aţi văzut avantajele. Aşa, vom avea situaţia sub control, în sensul că vom şti cât peşte este în lac, cât s-a pescuit.”. Potrivit lui Lupaş, celelalte lacuri vor rămâne cu taxa mai mică, în prezent de 30 de lei. „Este peşte şi în ele, le-am populat cu 15 tone. Sau prins peşti de peste 12 kilograme, cteno, şi şalăi de 5-6 kilograme, iar în iaz există fitofag de peste 30 de kilograme. Problema este că dacă faci pescuit recreativ şi nu ai posibilitatea de control, nu mai ştii cât peşte este, deoarece se pescuieşte haotic, nu putem verifica fiecare pescar cât prinde.

Paza lacurilor nu este uşor de asigurat, ne mai ajută şi poliţia comunitară. Primăria a preluat lacurile de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) în 2008, iar investiţia de acum s-a ridicat la suma de 200 000 de lei.

Aşadar, anul viitor cele 3 lacuri vor fi gata să primească pescari. Vor fi populate cu crap şi şalău. Noi avem pregătite 10 tone de crap pentru la primăvară, iar restul îl vom achiziţiona” explică inginerul.

Noua faţă a Câmpeneştilor Viorel Lupaş a venit la ferma piscicolă din Câmpeneşti în 1995. Povesteşte cum, imediat după Revoluţie, nu s-a mai pus accentul pe repopulare: „A fost ferma Partidului Comunist. RAAPPS nu a mai

Inginerul Viorel Lupaş conduce ferma piscicolă din Câmpeneşti investit bani, deoarece 35 de hectare de teren de pe mal şi de sub lacuri au fost revendicate de oameni, aşa că regimul juridic era neclar. Primăria Apahida a preluat lacurile, a clarificat lucrurile şi a reuşit să întabuleze lacurile.” Inginerul Lupaş crede că banii pe care îi vor aduce cele 3 lacuri la care se lucrează acum vor constitui a doua sursă de venit a Primăriei, după taxe şi impozite. „Dacă acum scoatem 100 000 de lei pe an, am putea ajunge la 100 000 pe lună pe aceste 3 lacuri. Am făcut estimări şi am luat în calcul 100 de pontoane a 100 de lei pe zi.

Bineînţeles că nu toate vor fi ocupate în acelaşi timp, dar cred că oamenii vor veni, mai ales că, pe lângă peşte şi condiţii bune, în viitor vrem să facem şi parcări, şi locuri pentru grătare şi spaţii pentru chioşcuri, pe care să le închiriem. Anul

Primarul vă răspunde: „Recent, am avut un dialog cu un grup de oameni care locuiesc pe strada Eroii Pascu, care au rămas fără canalizare, deoarece configuraţia terenului e de aşa natură, că nu au putut fi conectaţi la reţeaua din zonă. Şi atunci am luat legătura cu cei de la RAJAC, am fost cu specialiştii noştri, astfel că acum se lucrează la un proiect, în încercarea de a-i cupla pe acei oameni la reţeaua de canalizare.

Aşadar, avem soluţii, trebuie doar să ne acorde un răgaz, să aibă un pic de răbdare. Oamenii se tem că vom asfalta şi nu vom mai face lucrări acolo, dar vom evita porţiunea de asfalt, vom sparge pentru canalizare şi abia apoi vom asfalta în continuare, pentru că proiectul nostru are o durată de 18 luni şi abia l-am început de o lună şi jumătate.

Când se implementează proiecte, apar şi oameni mulţumiţi, dar şi nemulţumiţi. Puţină lume ştie că proiectele cu bani europeni sunt nişte proiecte tip care trebuie

adaptate la condiţii şi situaţii foarte exacte. De exemplu, mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi de pe strada Mihai Vitezu, dar nu numai de pe această stradă, au întrebat de ce rigolele nu sunt betonate. Răspunsul este pentru că aşa sunt proiectele: unde există o pantă de minimum 15 grade, se fac rigole betonate, unde nu, ele se fac din pământ şi deocamdată trebuie întreţinute de oameni. În viitor, vom promova un proiect prin care să trecem la betonarea rigolelor din bani proprii şi chiar la confecţionarea de trotuare. În final, vreau să mulţumesc tuturor celor care m-au felicitat de ziua mea, inclusiv prin telefon, pentru că am avut, peste aşteptări, oameni care au venit, au închinat un pahar, au gustat ceva şi îmi pare rău că nu au încăput toţi în locaţia aleasă. Îmi pare rău că nu am putut să invit pe toată lumea, aşa că am făcut doar o invitaţie generală!”

viitor va fi gata un mini-hotel la sediul fermei.”, explică el investiţiile care vor transforma Câmpeneştii în raiul pescarilor amatori şi sportivi.

L-am întrebat dacă nu ia în considerare, împreună cu Primăria, concesionarea unora din lacuri. „Lacurile depind unul de altul şi toate de cel din capăt, cum vii dinspre şoseaua Cluj-Dej, de cel pe care îl numim iaz, aşa că nu putem să le concesionăm. Lacurile sunt un tot unitar”, a răspuns Lupaş. În acest moment, Primăria derulează un proiect pentru accesare de fonduri europene de 1,5 milioane de euro pentru îndiguiri.

Viorel Lupaş spune că digurile datează din 1983, lacurile sunt un tampon pentru viituri, aşa că ar fi îndeplinite condiţiile ca banii să vină, poate chiar de anul viitor.

Călin Măhăşan