Libertate si Securitate

plus

Anul XV Nr. 266

23 decembrie 2008

MARIAN ZULEAN*

Reforma sistemului de securitate \n dezbaterea societ`]ii civile Libertatea [i securitatea sunt dou` deziderate sociale care nasc tensiuni [i dezbateri aprinse atunci c~nd democra]iile \[i proiecteaz` politicile de securitate na]ional`. {tiin]a politic` ne \nva]` c` principala menire a unui stat democratic liberal este aceea de a proteja drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti. |n viziunea lui Hobbes, cet`]eanul \ncheie cu statul un contract social: el cedeaz` o parte din drepturi \n schimbul protec]iei asigurate de c`tre stat. De aceea, statul are obliga]ia s` \ntre]in` un sistem de securitate (armat`, poli]ie, jandarmerie [i servicii de informa]ii) pentru a-[i respecta obliga]ia contractual` fa]` de cet`]eni. Exist`, \ns`, \ngrijorarea c` aceste institu]ii pot declan[a lovituri de stat sau pot \nc`lca drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti. |n consecin]`, \n procesul de consolidare a democra]iei a existat o tendin]` de a \ngr`di puterile institu]iilor militarizate prin instituirea unor mecanisme de control civil. Astfel, drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti au fost codificate \n documente interna]ionale precum Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului sau Carta European` a Drepturilor Omului [i preluate \n aproape toate constitu]iile [i legisla]iile na]ionale. Cu toate acestea, respectarea acestor drepturi civile reprezint` un deziderat care trebuie realizat zi de zi.

Rom~nia a parcurs, \n ultimele dou` decenii, un profund proces de democratizare, liberalizare [i transformare institu]ional`. Procesul a cuprins institu]ionalizarea unor mecanisme de control democratic civil al institu]iilor de securitate na]ional`, \ns` nu exist` garan]ia respect`rii Drepturilor Omului \n contextul luptei eficace \mpotriva terorismului. Astfel, determinarea institu]iilor securit`]ii na]ionale s` lucreze eficient [i responsabil, \n acela[i timp cu * Conferen]iar, Universitatea Bucure[ti; coordonator de program la Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional`.

extinderea sau men]inerea libert`]ilor civile, este o sarcin` ambi]ioas` [i provocatoare. Pe de alt` parte, dac` procesul de integrare \n NATO [i UE a presupus un set de criterii pentru evaluarea reformei, focalizate mai degrab` asupra domeniului ap`r`rii, transformarea sectorului de securitate a avut un ritm mai pu]in alert, opinia public` fiind interesat` de aspecte particulare, precum lustra]ia, deconspirarea Securit`]ii sau ascultarea telefoanelor. Setul de legi de organizare [i func]ionare a serviciilor de informa]ii sau de gestionare a situa]iilor de urgen]` a fost adoptat sub presiunea evenimentelor [i este, azi, desuet. |ncerc`ri de perfec]ionare a legisla]iei de securitate au avut loc \n fiecare legislatur` de dup` 1997, setul de legi propus \n legislatura 2004–2008 afl~ndu-se, \nc`, spre dezbatere, \n Senat.

Ast`zi, nu numai societatea civil`, ci [i institu]iile de securitate na]ional` reclam` o serie de probleme care \mpiedic` eficientizarea activit`]ii institu]iilor de securitate, dar [i perfec]ionarea mecanismelor de control democratic civil. Fenomene geopolitice, precum globalizarea, aduc provoc`ri [i riscuri extraordinare pentru sistemul de securitate na]ional` (terorismul interna]ional, proliferarea armelor de distrugere \n mas`, re]elele de crim` organizat`), provoc`ri ce necesit` flexibilitate legislativ` pentru a permite institu]iilor de securitate na]ional` \ndeplinirea misiunilor, f`r` violarea drepturilor civile. |n aceea[i ordine de idei, dezvoltarea tehnologic` permite nu numai miniaturizarea [i universalizarea intercept`rilor de c`tre serviciile de informa]ii ale statului, dar [i de c`tre firme private de securitate sau folosirea lor de c`tre grupuri teroriste. De aceea, politicile publice care ]intesc protec]ia drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, concomitent cu realizarea securit`]ii na]ionale necesit` o schimbare de paradigm` [i reg~ndirea sistemului de securitate na]ional`.

Plec~nd de la aceste provoc`ri [i de la convingerea c`

securitatea persoanei reprezint` condi]ia fundamental` pentru o bun` guvernare [i prosperitate, Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI) a redeschis o dezbatere pe tema reformei sistematice a sectorului de securitate [i a rescrierii legilor securit`]ii, \n contextul mai larg al reformei institu]ionale. Societatea civil` are oportunitatea [i responsabilitatea de a participa la stabilirea agendei formale. Oportunitatea este creat` de formarea unui nou guvern, \n urma recentelor alegeri din noiembrie 2008, iar responsabilitatea este justificat` de lunga istorie a tradi]iei de g~ndire [i a civiliza]iei liberale. Acolo unde politicul nu a reu[it, un input consistent din partea societ`]ii civile poate fructifica noi \ncerc`ri.

Colec]ia de articole pus` la dispozi]ia cititorilor revistei 22 reprezint` un pas \ntr-un proces de coordonare a eforturilor societ`]ii civile cu privire la formularea unei strategii de transformare institu]ional`. Am oferit o platform` pentru dialog \ntre speciali[ti din cadrul institu]iilor de securitate, din mediul academic [i al societ`]ii civile \n care s` \[i expun` opiniile pe temele utilit`]ii unei strategii de reform` a sistemului de securitate na]ional`, a designului mecanismelor pentru evaluarea eficien]ei sectorului de securitate, a principalelor neajunsuri ale legisla]iei de securitate care \mpiedic` eficientizarea activit`]ii sectorului de securitate [i a controlul democratic civil asupra institu]iilor de securitate. Primul pas a fost f`cut la o mas` rotund` g`zduit` tot de CADI, \n martie 2006, c~nd pentru prima dat` un proiect de strategie de securitate na]ional` a fost supus consult`rii publice de c`tre societatea civil`, \naintea asum`rii sale de c`tre pre[edintele Rom~niei. Urm`torul pas \l va constitui o audiere public` pe tema reformei sistemului de securitate na]ional`, preg`tit` pentru luna ianuarie 2009. Sunte]i bineveni]i la dezbatere!

2

Nr. 266

23 decembrie

plus

2 0 0 8

CåTåLIN PREDOIU*

Cadrul normativ al institu]iilor de securitate na]ional` |n cadrul proiectului Libertate [i/sau securitate, desf`[urat cu sprijinul German Marshall Fund, CADI a solicitat un interviu ministrului Justi]iei, domnul C`t`lin Predoiu. |ntreb`rile reprezint` preocup`ri ale societ`]ii civile [i au fost transmise \n scris domnului ministru Predoiu.

Considera]i c` drepturile [i libert`]ile civile sunt respectate de institu]iile de securitate na]ional`?

Cadrul normativ prevede mecanisme pentru asigurarea respect`rii drepturilor [i libert`]ilor indivizilor de c`tre toate institu]iile statului, f`r` discriminare, [i prevede sanc]iuni pentru limitarea acestora \n mod nelegal. Institu]iile care contribuie la asigurarea securit`]ii na]ionale sunt ]inute s` respecte legea \ntocmai, \n litera [i spiritul acesteia.

Modul \n care drepturile [i libert`]ile fundamentale sunt respectate de c`tre institu]iile statului \n general [i de c`tre serviciile de informa]ii \n special constituie, pe de o parte, o preocupare constant` a numeroase autorit`]i [i institu]ii publice (de exemplu parlamentul), dar [i a societ`]ii civile. Constatarea, \ns`, a \nc`lc`rii drepturilor [i libert`]ilor fundamentale de c`tre serviciile de informa]ii nu poate s` revin`, \ntr-un stat de drept, dec~t autorit`]ii competente, [i anume autorit`]ii judec`tore[ti. Important este de men]ionat, sub acest aspect, c` problematica reglement`rii activit`]ii unor structuri de informa]ii \n Rom~nia a constituit obiectul de analiz` [i al Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, \n unele cauze constat~ndu-se \nc`lc`ri ale prevederilor Conven]iei Europene a Drepturilor Omului.

V` amintesc condamnarea \n cauza Rotaru contra Rom~niei, la 4 mai 2000, respectiv condamnarea \n cauza Dumitru Popescu nr. 2, definitiv` la data de 26 iulie 2007.

Care crede]i c` sunt principalele neajunsuri ale legisla]iei de securitate care \mpiedic` eficientizarea activit`]ii sectorului de securitate?

Cu privire la „neajunsurile“ legisla]iei \n domeniu, respectiv barierele \n calea eficien]ei institu]iilor din sistemul de securitate na]ional`, consider`m c` acestea pot fi eviden]iate doar de acele institu]ii care aplic` \n mod nemijlocit legisla]ia specific`.

Este un adev`r recunoscut [i asumat la nivelul tuturor institu]iilor competente acela c` actualele reglement`ri \n materie, elaborate \ntr-un alt context socialistoric, nu sunt \n m`sur` s` confere un cadru modern [i eficient desf`[ur`rii activit`]ii serviciilor de informa]ii \ntr-o Rom~nie integrat` european [i euro-atlantic.

Acesta este [i motivul demersurilor f`cute \n special \n perioada 2006–2007, de promovare, printr-un pachet de legi, a unei reforme \n acest domeniu. * Ministrul Justi]iei.

Desigur, demersul legislativ poate [i trebuie sus]inut de contribu]ii din partea tuturor institu]iilor [i persoanelor interesate, \n special din partea societ`]ii civile. Putem, la acest moment, s` sus]inem c`, cel pu]in din perspectiva garant`rii dreptului la via]` privat` al persoanelor, exist` unele reglement`ri care nu sunt \n concordan]` cu standardele europene \n materie. Le-am identificat, pornind \n special de la cele dou` condamn`ri la CEDO invocate, [i le-am avut \n vedere c~nd am

elaborat, la nivelul Ministerului Justi]iei, un set de reglement`ri care s` r`spund`, punctual [i exclusiv, problemelor legate de respectarea drepturilor omului [i a libert`]ilor fundamentale \n desf`[urarea activit`]ilor de informa]ii. Trebuie precizat c` proiectul de act normativ este \nc` \n lucru. A[tept`m \n prezent punctele de vedere ale institu]iilor interesate. Mai trebuie precizat c` am avut \n vedere, la elaborarea acestuia, o serie de documente interna]ionale [i europene \n materie, precum Recomandarea Adun`rii Parlamentare a Consi-

liului Europei 1402 (1999) privind controlul serviciilor de securitate interne \n statele membre ale Consiliului Europei; Rezolu]ia Interimar` a Comitetului Mini[trilor al Consiliului Europei ResDH 57 din 5 iulie 2005 privind hot`r~rea Cur]ii Europene a Drepturilor Omului din 4 mai 2000 \n cauza Rotaru c. Rom~niei; Conven]ia de Punere \n aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptat` a controalelor la frontierele externe comune, adoptat` \n cadrul Uniunii Europene. Am analizat, totodat`, [i jurispruden]a relevant` a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu cauzele Hannover c. Germaniei, P.G. [i J.H. c. Marii Britanii, Peck c. Marii Britanii, Perry c. Marii Britanii, Rotaru c. Rom~niei, Dumitru Popescu c. Rom~niei (nr.

2); Weber [i Saravia c. Germaniei; Segerstedt-Wiberg [i al]ii c. Suediei; Asocia]ia pentru Integrare European` [i Drepturile Omului [i Ekimdzhiev c. Bulgariei; Liberty [i al]ii c. Marii Britanii; Calmanovici c. Rom~niei, Lup[a c. Rom~niei.

Considera]i c` libertatea de exprimare, libertatea confesional` [i dreptul la via]` privat` sunt \nc`lcate de directivele UE de dup` 2001?

Nu. Mecanismul de luare a deciziilor \n cadrul institu]iilor Uniunii Europene a creat premisele unui aprofundat control de legalitate \nainte de adoptare. De asemenea, actele emise de organismele comunitare sunt supuse controlului Cur]ii de Justi]ie a Comunit`]ilor Europene, care aplic` principiile CEDO. Desigur, subzist` \ntrebarea filosofic` „how much is enough?“, respectiv dac` este nevoie de adoptarea unor anumite m`suri pentru contracararea amenin]`rilor la adresa securit`]ii [i unde acestea nu mai sunt necesare.

A[a cum a subliniat recent [i d-l Jacque Barrot, vicepre[edintele Comisiei Europene [i comisar pentru libertate, securitate [i justi]ie, cu ocazia conferin]ei de la Paris din 8 octombrie, dedicat` s`rb`toririi a 80 de ani de la Declara]ia Drepturilor Omului, principiul respect`rii drepturilor fundamentale constituie temelia construc]iei europene. Comisarul a mai subliniat totodat` faptul c` Uniunea European` a f`cut, \n mod constant, progrese \n acest sens, trec~nd de la construc]ie exclusiv jurispruden]ial` la un sistem superior ce s-a reflectat, \n special, \n principiile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, iar Agen]ia Drepturilor Fundamentale, creat` \n 2007, reprezint` un nou instrument de expertiz` menit a asista institu]iile [i statele membre \n materia drepturilor fundamentale.

Prin urmare, actele comunitare emise de Uniunea European` nu pot dec~t s` fie redactate cu luarea \n considerare a necesit`]ii respect`rii drepturilor [i libert`]ilor fundamentale.

SILVIU NATE*

Reforma sistemului de securitate: o abordare participativ` Polemica libertate vs. securitate \ncearc` s` rezolve o dilem`, iar ca s` ie[im din starea caracteristic` de suspensie nu ne r`m~ne, \n acest caz, dec~t s` stabilim c~t mai concret ponderea pe care dorim s` o ocupe fiecare dintre aceste valori \n via]a noastr`. Scena global` [i intern` este dominat` tot mai mult de competi]ie [i transna]ionalitate, iar majoritatea politicilor de securitate, dar [i a [colilor de g~ndire \n domeniu ne-au indicat secven]ial [i ritmic caracterul violent al rela]iilor interna]ionale. Pornind de la aceast` aser]iune, societatea s-a lovit \n istoria ei de dou` categorii de juc`tori: indivizi care \[i cunosc propriile nevoi de securitate [i entit`]i supraindividuale care [i-au afirmat rolul „vizionar“ de a dispune de ce este mai „bun“ pentru ceilal]i.

Sociologia clasic` european` reflecta distinc]ia dintre * Centrul pentru Cooperare Interna]ional` [i Studiul P`cii.

indivizi (societate) [i statul na]ional [i ideea c`, \ntr-o ordine logic`, indivizii au generat statul, [i nu invers.

Astfel, \n regimurile democratice devine determinant faptul c` interesul statului nu poate fi contrar intereselor cet`]enilor. Ulterior, ca emergen]`, apare [i nevoia de consultare a societ`]ii civile cu institu]iile statului, dar [i perspectiva ideal` ce const` \n eliminarea riscului de a se percepe reciproc ca fiind dou` entit`]i colective compacte.

Ast`zi, asist`m la diluarea rolului statului ca actor principal pe scena interna]ional`. Radiografia de securitate ne indic` un dinamism global compozit prin apari]ia unor entit`]i noi, grupuri de interese influente, corpora]ii multina]ionale, organiza]ii neguvernamentale, actori nonstatali, dar [i o fenomenologie atipic` cu valen]e ecologice, culturale sau demografice – toate acestea dominate de o profund` transna]ionalitate.

Un serviciu de informa]ii, \n prezent, nu mai are doar o dimensiune pur intern` sau extern`, aspect care indic` spre mecanisme noi de lucru [i cooperare interagen]ii. Un factor de baz` \n acest sens \l constituie implementarea coordonat` a unor cadre legislative na]ionale care s` permit` realizarea st`rii de securitate [i s` stipuleze c~t mai concret libert`]ile [i obliga]iile cet`]enilor cu privire la satisfacerea propriilor nevoi de securitate. Dac` Legea siguran]ei na]ionale care se aplic` ast`zi \n Rom~nia p`streaz` relevan]a anului 1991, iar parlamentul t`r`g`neaz` emanciparea legislativ` \n domeniul securit`]ii na]ionale, atunci nu avem doar o problem` de viziune politic`, ci una serioas` de incompeten]` sau ignoran]`. |n paralel cu o reform` legislativ` care s` impun` reforma clasei politice, responsabilitatea ini]ierii procesului legislativ \n materie de libertate vs. secu-

)

Nr. 266

23 decembrie 2 0 0 8

plus

3

GEORGE CRISTIAN MAIOR*

Intelligence eficient: de la control la cooperare Serviciile de informa]ii sunt institu]ii angrenate \ntr-un „r`zboi t`cut“, un r`zboi al intelligence-ului, \n care trebuie s` protejeze [i s` sus]in` interesele na]iunii. |ntr-un asemenea r`zboi este nevoie de eficien]`, de reac]ie rapid`, de prognoz` [i analiz` serioas` pentru a putea contracara riscuri tot mai diverse [i mai complexe, de la terorism sau atacuri cibernetice la riscurile energetice sau economice. |n orice democra]ie consolidat` exist` o tensiune inerent` \ntre nevoia de libertate a societ`]ii [i nevoia statului de a \ngr`di anumite drepturi individuale \n situa]ia \n care securitatea [i libertatea \ntregii comunit`]i sunt afectate de anumite riscuri. Acest subiect a fost de multe ori obiectul dezbaterilor \n Congresul SUA, Parlamentul britanic sau cel francez. |n practic`, se caut` justa m`sur` \ntre controlul democratic [i eficien]a profesional`. Un serviciu eficient \ntr-un stat democratic este un serviciu independent politic, care serve[te interesele societ`]ii [i care este evaluat \n termeni de rezultate [i profesionalism.

Transformarea Serviciului Român de Informa]ii vizeaz` cre[terea acestei eficien]e, a capabilit`]ilor de a ob]ine [i analiza informa]iile, de a oferi cunoa[tere [i prognoz` statului [i cet`]enilor s`i, \n cadrul unei societ`]i democratice. De asemenea, modernizarea SRI, \nceput` pe coordonatele Viziunii Strategice 2007–2010, include o serie de procese de reform` managerial`, debirocratizare, demilitarizare, cre[tere a nivelului de transparen]` [i a cooper`rii SRI cu societatea civil` [i mediul academic din România. O astfel de abordare contribuie la consolidarea serviciului, dar acord` [i o substan]` sporit` controlului civil asupra sa, deschiderii SRI spre societate, dou` elemente cheie \n gestionarea riscurilor contemporane.

Procesele actuale de schimbare institu]ional` au demarat, din p`cate, \ntr-un context normativ marcat de men]inerea \n vigoare a Legii siguran]ei na]ionale din 1991. Aceast` lege este \n prezent desuet` [i nu \ncorporeaz` principii [i norme derivate din schimbarea statutului strategic [i politic al României, odat` cu aderarea ]`rii noastre la NATO [i UE. Legea siguran]ei reprezint` expresia unei societ`]i proasp`t ie[ite din dictatura comunist`, cu o viziune mai curând tradi]ionalist`, autarhic` asupra securit`]ii na]ionale. O asemenea abordare era explicabil` \n acele vremuri, când România nu f`cea parte din nicio alian]`, se afla \ntr-un context geopolitic dificil [i se sim]ea amenin]at` din toate direc]iile.

Amânarea adopt`rii unei noi legisla]ii \n domeniu a determinat SRI s`-[i elaboreze propriile norme interne de restructurare [i, \n interiorul cadrului normativ \n vigoare, s` \ncerce s` se adapteze la necesitatea de a r`spunde provoc`rilor [i riscurilor actuale de securitate. Mare parte dintre serviciile de informa]ii din state NATO au demarat reforme substan]iale dup` 11 septembrie 2001; \n unele state a fost modificat` legisla]ia de baz` din acest domeniu. Este de aceea un demers foarte important, care trebuie continuat [i \n ]ara noas* Director al Serviciului Român de Informa]ii.

)

ritate revine a[adar societ`]ii civile.

Cine va decide de c~t` libertate sau securitate avem nevoie? Prima facie, la nivel moral, nimeni nu poate decide pentru al]ii, ci fiecare pentru sine. At~ta vreme \ns` c~t decizia trebuie luat` la nivel colectiv, este necesar` o abordare participativ` venit` din ambele sensuri – societate, respectiv, stat –, care s` opera]ionalizeze termenii. La ce se refer`, de pild`, sintagma „interes na]ional“? S-ar p`rea c`, odat` la patru ani, clasa politic` apeleaz` la societatea civil` pentru consult`ri.

Dincolo de ironie, apare o alt` dezbatere: cum voi reu[i s` compatibilizez nevoile de securitate de la nivelul comunit`]ilor (de la baza societ`]ii) cu interesul na]ional definit [i implementat la v~rful clasei politice?

R`spunsul ar fi: prin generarea raporturilor consultative, dezvoltarea unei culturi participative [i crearea unor elemente permanente de feedback de la nivelul societ`]ii civile c`tre v~rful piramidei [i invers. O abordare matur` \n problematica de securitate na]ional`

tr` prin adoptarea unui pachet de legi care s` asigure congruen]a dintre obiectivele politicii de securitate a României, amenin]`rile [i vulnerabilit`]ile actuale [i activitatea serviciilor de informa]ii.

Dac`, pe anumite paliere, handicapul inerent cadrului normativ adoptat \n 1991 a putut fi dep`[it – spre exemplu, pe palierul de planificare, management [i restructurare, prin adoptarea \n CSAT a unei noi scheme de organizare a SRI –, pe alte domenii Serviciul are nevoie de noi norme [i principii pentru a putea continua procesul intern de transformare. Cel mai concludent exemplu este cel al demilitariz`rii SRI, pentru care este nevoie de o lege separat` privind statutul ofi-

]erului de informa]ii. Demilitarizarea nu vizeaz` doar trecerea la un nou nomenclator de grade [i func]ii, ci aceast` schimbare va fi una mult mai profund`, pornind de la mentalitate, cultur` organiza]ional` [i continuând cu modificarea unui ansamblu de reguli, regulamente [i proceduri interne. Definirea unui Ghid al carierei pentru ofi]erul de informa]ii este numai un exemplu de modificare structural` \n acest domeniu, extrem de important pentru orice serviciu de informa]ii, cel al resurselor umane.

Dezbaterea privind pachetul de legi aflat \n parlament – cele patru legi referitoare la organizarea SRI, a SIE, activitatea de informa]ii [i contrainforma]ii [i statutul ofi]erului – a pornit la un moment dat de la o anumit` politizare a acelei tensiuni evocate anterior, dintre libertate [i securitate, dintre ac]iune [i control. Cât de mult` putere acorzi serviciilor [i care sunt limitele acesteia? Este o \ntrebare legitim`, \ns` dezbaterile pe marginea sa nu au condus, din p`cate, la o analiz` obiectiv` asupra a ceea ce ar trebui s` fac` serviciile, ci la crearea unor false dihotomii axate pe evenimen]ial, pe „agenda zilei“ (ascultarea telefoanelor e doar un exemplu \n acest sens!). bazat` pe comunicare activ` va elimina o parte dintre frustr`rile [i percep]iile eronate din societatea rom~neasc` asupra institu]iilor de securitate.

Nu [tiu dac` societatea civil` sau clasa politic` din Rom~nia sunt suficient de mature [i educate pentru a realiza o rela]ie de genul celei amintite. Rezultatele ar fi u[or de \ntrev`zut, societatea devine mai responsabil`, cet`]enii nu mai sunt doar simpli beneficiari, ci particip` activ la satisfacerea propriilor nevoi de securitate; exponen]ii politici ai institu]iilor de securitate vor cunoa[te \ngrijor`rile concrete ale comunit`]ilor, exist` semnale de feedback, iar \n situa]ii neprielnice, ambele p`r]i vor [ti s` apese acele butoane motiva]ionale pentru a dep`[i mai u[or momente de criz`. De asemenea, va fi mult mai u[or de apreciat care este nivelul critic al unei probleme de securitate, dac` este vorba despre o criz` real` sau fals`, iar problematica libert`]ilor poate fi discutat` din vreme.

Dac` lu`m \n serios aportul societ`]ii civile la \mplinirea st`rii de securitate prin furnizare de expertiz`,

Cred c` noile legi pot asigura \n viitor [i un control mai bun asupra serviciilor de informa]ii, o transparen]` mai mare \n gestionarea resurselor umane (ofi]erii devin func]ionari publici cu statut special) [i o mai corect` abordare a problematicii riscurilor [i amenin]`rilor de securitate. Acestea sunt \n prezent extrem de volatile [i nu pot fi subsumate sau „\ncarcerate“ \ntr-un cadru normativ strict, ci pot face obiectul unor documente de planificare de tipul Strategiei de Informa]ii care s` se revizuiasc` periodic. |n acest sens, justa m`sur` \ntre ac]iune [i control poate fi stabilit` tocmai printr-un cadru normativ mai flexibil, care s` permit` legiferarea matricii func]ionale a institu]iilor de intelligence \ntr-un stat democratic, dar [i o evaluare a activit`]ii lor adecvat` evolu]iei fenomenelor de risc din competen]`. O evaluare a SRI, spre exemplu, pe baza \ndeplinirii obiectivelor [i gestion`rii amenin]`rilor incluse \n viitoarea Strategie de Informa]ii a Serviciului, este mult mai util` decât o analiz` a unor detalii de func]ionare sau opera]iuni specializate \ntr-o anumit` situa]ie.

De ce consider c`, dincolo de existen]a unei reale dezbateri \n plan interna]ional asupra dihotomiei conceptuale libertate-securitate, drepturi [i limitarea lor, \n cazul României, discu]iile se axeaz` uneori pe o fals` problematizare? |n primul rând, pentru c` eficien]a unui serviciu \n slujba na]iunii e dat` de modul de raportare a sa la actul de guvernare, la obiectivele politice [i strategice ale statului [i societ`]ii. |n al doilea rând, pentru c` un nou pachet de legi va permite un control parlamentar mai adecvat dinamicii curente a activit`]ii de intelligence. |n al treilea rând, pentru c` noile legi vor asigura ajust`ri suplimentare pentru \mbun`t`]irea cooper`rii SRI cu societatea civil` – extrem de important` \n prezent. Exemple \n acest sens sunt multe. Vorbim de emergen]a riscurilor la adresa securit`]ii cibernetice, unde un serviciu de informa]ii poate fi eficient doar \n cooperare cu zona privat`, de bussines [i de cercetare pe protec]ia infrastructurilor informatice. Vorbim de organizarea unor dezbateri publice \n domeniul analizei de risc pentru evaluarea percep]iilor asupra unor evolu]ii geopolitice, vorbim de cooperarea cu beneficiarii de informa]ii, inclusiv din parlament, pe dimensiunea de feed-back asupra informa]iei – cât de util` [i relevant` este pentru o anumit` politic` a statului român, spre exemplu, \n zona securit`]ii energetice sau pe dimensiunea angaj`rii \n promovarea stabilit`]ii \n spa]iul M`rii Negre. |ntr-un anume sens, ar trebui, atât \n interiorul SRI, cât [i \n zona politic`, s` dezvolt`m o form` de control mult mai eficient asupra activit`]ii de informa]ii, bazat pe o nou` filosofie – a cooper`rii dintre furnizorii [i consumatorii de intelligence. Dac` vrem un serviciu de informa]ii responsabil \n fa]a cet`]enilor, trebuie s` vedem cum s-au planificat [i alocat resursele pe acest domeniu [i cu ce rezultate \n planul sus]inerii intereselor strategice ale României. |n acest domeniu, cooperarea poate deveni o form` de control democratic mult mai eficient`, [i din perspectiva statutului [i a societ`]ii. analize, consultan]`, atunci vom lua \n serios [i ideea externaliz`rii activit`]ii de analiz` pe surse deschise c`tre grupuri de cercetare consacrate, practic` testat` de altfel \n comunitatea occidental`. Nu este nimic r`u cu aceast` practic`, dac` impunem o precau]ie \n delimitarea clar` a spa]iului public [i a celui privat. Avantajele acestui demers constau \n posibilitatea serviciilor de informa]ii de a-[i confrunta analizele interne [i h`r]ile de riscuri proprii cu cele venite din zona societ`]ii civile.

Cea mai mare provocare a societ`]ii noastre r`m~ne educarea cet`]enilor \ntr-un spirit participativ, \n propriul lor beneficiu. Acest proces se va realiza \n timp, \ns` este nevoie de viziune [i determinare. Pentru studiul p`cii [i, \n definitiv, pentru a sprijini o societate \n atingerea echilibrului, consider c` merit` luat` \n calcul [i o schimbare de paradigm`. P~n` atunci, putem face perfectibile mecanismele de realizare a p`cii [i elementele care o sus]in pornind de la aici [i acum.

4

Nr. 266

23 decembrie

plus

2 0 0 8

Dr. CONSTANTIN DEGERATU*

Securitatea na]ional`: de la teorie la practic` Studiile de securitate confer` conceptului de securitate na]ional` un con]inut complex, polivalent [i multifunc]ional, capabil s` r`spund` adecvat [i eficient unui set de criterii dinamice [i în cre[tere sub raportul exigen]elor sociale specifice societ`]ilor democratice. Viziunile moderne asupra securit`]ii au extins mult aria de cuprindere a conceptului, dep`[ind substan]ial cele dou` laturi tradi]ionale ale practicii perioadei bipolare – securitatea na]iunii vis-à-vis de pericolele militare externe [i protec]ia statului/regimului fa]` de amenin]`rile interne (subminarea puterii de stat, subversiunea, spionajul, mi[c`rile anarhice, secesionismul, terorismul etc.). Ele privesc, deopotriv`, problematica securit`]ii statului, dar [i problematica de ansamblu a securit`]ii umane – a individului (cet`]eanului) [i a comunit`]ilor umane, în toat` varietatea lor. Dintr-o astfel de perspectiv`, accentul dezbaterilor s-a deplasat pe problematica protec]iei drepturilor [i libert`]ilor omului, gener~nd, fire[te, pozi]ii partizane mai mult sau mai pu]in fundamentate politic.

La nivel practic, discu]iile s-au concentrat pe problematica securitatea statului vs. securitatea individului, „combatan]ii“ situ~ndu-se fie pe o pozi]ie „statalist`“, de avoca]i ai rolului primordial al statului ca garant neutru al intereselor vitale ale tuturor cet`]enilor, fie pe o pozi]ie „civic`“, de ap`r`tori vehemen]i ai suprema]iei drepturilor omului. Mai mult dec~t at~t, problematica a cunoscut evolu]ii spectaculoase [i în planul dreptului interna]ional (tradi]ional fundamentat pe doctrina suveranit`]ii statale), în cadrul c`ruia muta]iile au vizat – at~t în plan doctrinar, c~t [i în cadrul practicii politice – promovarea interven]iei în favoarea drepturilor omului, cu înfr~ngerea principiului suveranit`]ii.

Din punctul de vedere al Strategiei de Securitate Na]ional` a Rom~niei (SSNRo–2006), pe plan intern, „... securitatea na]ional` se realizeaz` în cadrul ordinii democratice prin: exercitarea deplin` a drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti; asumarea con[tient` a responsabilit`]ilor; perfec]ionarea capacit`]ii de decizie [i de ac]iune a statului; afirmarea Rom~niei ca membru activ al comunit`]ii interna]ionale. Ea se adreseaz` cet`]enilor rom~ni [i, în egal` m`sur`, tuturor celor care, în exercitarea dreptului la liber` circula]ie [i ini]iativ`, tr`iesc, muncesc sau se afl` temporar în Rom~nia“. Strategia de securitate na]ional` – ca instrument practic ce d` for]` [i valoare acestor cerin]e – se opera]ionalizeaz` printr-un ansamblu de decizii, planuri, m`suri [i ac* Conferen]iar universitar, Universitatea Cre[tin` „Dimitrie Cantemir“; consilier de stat, Pre[edin]ia Rom~niei.

]iuni menite s` previn` [i s` contracareze eficient riscurile [i amenin]`rile ce pun în pericol valorile [i interesele na]ionale, precum [i valorile care dau identitate [i unitate construc]iei europene. Ea vizeaz` at~t prevenirea [i contracararea pericolelor generate de mediul interna]ional, c~t [i garantarea st`rii de securitate intern` în ansamblul s`u, a siguran]ei personale [i a securit`]ii comunit`]ilor.

Pe plan extern, pentru asigurarea securit`]ii sale, Rom~nia a optat pentru integrare euroatlantic`, promovarea democra]iei, participare activ` [i angajare

responsabil`. M`surile avute în vedere sunt, prioritar, de tip proactiv, anticipativ, de natur` politic`, diplomatic`, economic` [i social`, dar [i de natur` civic`, dublate permanent de un efort adecvat, legitim [i eficient, în plan informa]ional. |n condi]iile în care terorismul interna]ional de factur` extremist-religioas` a fost identificat de principalele strategii de securitate actuale (SUA – 2002 [i 2006; Mare Britanie – 2008; Fran]a – 2008; Germania – 2008; Uniunea European` – 2003) ca fiind cel mai important pericol la adresa securit`]ii na]ionale [i interna]ionale, ac]iunile ini]iate de sau la care Rom~nia [i-a propus s` participe vizeaz` promovarea [i consolidarea democra]iei, sprijinirea guvernelor [i institu]iilor de securitate [i ap`rare în lupta împotriva terorismului, participarea la opera]iuni multina]ionale, asisten]` complex` în procesul de prevenire, contracarare [i reconstruc]ie postconflict. Atunci c~nd realizarea consensului nu este posibil`, în virtutea convingerilor democratice profunde, a intereselor sale vitale [i a evalu`ri-

lor responsabile privind natura, iminen]a [i gradul de pericol, „Rom~nia va participa la opera]iuni multina]ionale bazate pe decizii politice ra]ionale, întemeiate pe prevederile constitu]ionale [i pe obliga]iile ce decurg din acordurile de cooperare cu na]iunile aliate, partenere sau prietene, în concordan]` cu cerin]ele situa]iei [i în conformitate cu prevederile dreptului interna]ional“.

(SSNRo–2006) R~ndurile de mai sus sunt menite s` pun` în eviden]` parametrii în cadrul c`rora pot [i trebuie s` fie judecate subiectele puse în dezbatere. Cu grij` vom putea identifica o dreapt` balan]` între nevoile reale de protec]ie împotriva riscurilor [i amenin]`rilor (în cre[tere) [i nevoile sporite de protec]ie a drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti. Vom stabili propor]ia optim` între nevoile de cre[tere a eficien]ei m`surilor, metodelor [i mijloacelor de ac]iune ale institu]iilor de securitate [i gradul de intruziune în via]a privat` [i în perimetrul unor libert`]i cet`]ene[ti, astfel înc~t democra]ia s` nu fie pervertit`; altfel spus, între nevoia de supraveghere calificat` a activit`]ii for]elor de securitate [i de asigurare a unui grad corespunz`tor de responsabilitate public` a acestora, în a[a fel înc~t s` nu sufere nici eficien]a (prin crearea de vulnerabilit`]i), nici democra]ia (prin limitarea abuziv` a drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti). În acest context, vom avea de optat pentru liberalismul de tip kantian, prezent activ în abord`rile civicopacifiste, viziunea european` de tip „Justice and Home Affairs“ (terorismul v`zut ca infrac]iune grav` [i major`) [i viziunea american` predominant` p~n` acum (terorismul privit ca agresiune grav`, ce prezint` risc mortal la adresa civiliza]iei democratice [i c`reia trebuie s` i se r`spund` în stare excep]ional` prin metode excep]ionale – GWOT –, strategii preemptive [i mijloace excep]ionale – militare –).

Dinamica, amploarea [i proiec]iile sumbre ale crizei financiare [i bancare, decla[at` de cur~nd, în condi]iile globaliz`rii, ale tendin]ei de epuizare a resurselor de hidrocarburi [i ale dramaticelor schimb`ri meteo-climatice prognozate nu creeaz` premize pentru identificarea unor r`spunsuri prea optimiste. Anul 2009 este, îns`, anul chemat s` dea astfel de r`spunsuri. Ocazii sunt destule: un nou Concept Strategic al NATO, care ar trebui s` fie adoptat la Summit-ul franco-german al Alian]ei; o nou` strategie de securitate european` – în lucru la Bruxelles; o nou` strategie de securitate american` („Doctrina Obama“), a[teptat` la Washington [i, de ce nu? – o nou` Strategie de Securitate Na]ional` a Rom~niei.

MIREILLE RåDOI*

C~t de uman` este securitatea na]ional` ? |ntrebarea „la c~te libert`]i civile e[ti dispus s` renun]i \n favoarea securit`]ii pe care ai vrea s` o prime[ti?“ este prost formulat`. Pentru c` drepturile [i libert`]ile individuale servesc nevoilor fundamentale ale indivizilor, unde, dac` \l lu`m \n serios pe Maslow, securitatea persoanei e a doua ca importan]`. C~t de clar` este percep]ia acestui serviciu f`cut de libertate?

Pe de o parte, cu c~t se simte mai amenin]at de agen]i externi, cet`]eanul pare mai dispus s` ignore atribu]iile intruzive ale institu]iilor care au menirea de a-i ap`ra libertatea. Aceast` disponibilitate se coreleaz` cu \ncrederea pe care cet`]enii o au \n actul de guvernare \n general, \n institu]iile de securitate \n special. {i invers, cu c~t aceast` \ncredere este mai mic`, cu c~t institu]iile statului sunt percepute ca fiind mai corupte, mai abuzive, mai clientelare, politizate sau incompetente, cu at~t mai pu]in este gata cet`]eanul s`-[i tranzac]ioneze * Conf. univ. dr., Colegiul Na]ional de Ap`rare; expert studii de securitate.

libert`]ile contra unui serviciu pe care nu este convins c` \l va primi, siguran]a.

La finele lui 2001, dup` ce au traversat o experien]` dramatic` [i \nc`rcat` de teroare, americanilor le-a fost pus` problema exact \n ace[ti termeni de c`tre Institute for Public Politics and Social Research: „c~t` libertate s` cedeze pentru un grad mai \nalt de securitate?“. Chiar [i \n perioada \n care rudele [i prietenii \nc` \i pl~ngeau pe cei peste 2.500 de mor]i, scorul a fost destul de str~ns: 45% preferau mai mult` securitate [i 55% considerau mai important` protejarea libert`]ilor civile. Lipsa de \ncredere \n guvern`m~nt [i \n institu]iile sale de securitate, funciar` [i omniprezent`, a precump`nit [i \n acest context.

S-ar putea totu[i ca originea acestei lipse de \ncredere s` fie lipsa de \n]elegere [i de comunicare, autismul [i complexul de superioritate pe care institu]iile de securitate na]ional` le afi[eaz` non[alant. Paradigma prevalent` cu care acestea opereaz` este una clasic`, logica bom-

belor, frontierelor [i a gloan]elor decupl~ndu-se uneori flagrant de la agenda de securitate a cet`]eanului. Maniera \n care se conceptualizeaz` problemele de securitate na]ional` indic` \n primul r~nd direc]iile urmate de marii actori, institu]iile statului cu atribu]ii \n domeniu. |ns`, \ntr-o democra]ie real`, politica de securitate trebuie s` aib` un caracter integral, \mbin~nd \ntr-o form` unitar` at~t dimensiunea tradi]ional` a securit`]ii na]ionale, c~t [i dimensiunea uman` a securit`]ii, care pune \n centrul preocup`rilor sale asigurarea condi]iilor necesare protej`rii, bun`st`rii [i afirm`rii libere a individului. |ncerc`rile de solu]ionare a problemelor complexe de securitate exclusiv prin utilizarea mijloacelor conven]ionale sau pe baz` unilateral` sunt sortite e[ecului.

Paradigma Securit`]ii umane (Human Security) porne[te de la dou` premise fundamentale: a) securitatea na]ional` \ncepe de la nivelul cet`]eanului [i al comunit`]ilor locale (de jos \n sus),

)

Nr. 266

23 decembrie

plus

2 0 0 8

5

IONU} STERPAN*

Libertate \nseamn` securitate M`n~nc acum un corn cu lapte. P~n` le termin pe am~ndou`, m` voi confrunta \n fiecare moment cu o problem` de reglaj fin \ntre „mai mult corn“ [i „mai mult lapte“, \n func]ie de consisten]a melanjului. Cum gusturile difer`, e plauzibil ca oamenii s` prefere melanjuri de consisten]e diferite.

Putem transporta aceea[i logic` adversativ` [i \n disputa actual` despre reforma legilor securit`]ii. Se vor contura dou` tabere: una a celor (de obicei \n haine civile) care pledeaz` pentru sl`birea prerogativelor puterii de stat, \n favoarea agen]ilor priva]i, [i una a celor care (\n acord cu propriul rol) opteaz` pentru \nt`rirea acestor prerogative. De ce am boteza \ns` dezbaterea Libertate versus securitate? Nu este niciun motiv ca ultimii s` \[i numeasc` op]iunea „mai mult` securitate“, ca [i cum \nt`rirea puterii de stat ar \nsemna automat mai mult` securitate pentru to]i. Este clar c` cei doi termeni afla]i \n opozi]ie nu sunt „libertate [i securitate“.

Jocul lingvistic adversativ al libert`]ii cu securitatea e teribil de \n[el`tor. Pentru c` ascunde op]iunea cea mai rea, pierderea de c`tre agen]ii priva]i a libert`]ii [i, odat` cu ea, a securit`]ii, [i ascunde [i principalul motiv pentru care sus]inem libertatea. Motivul pentru care sus]inem libertatea nu e o chestiune de gust excentric: libertatea e bun` tocmai \n m`sura \n care ne rezolv` problemele, [i mai ales problema securit`]ii. Regulile care ne protejeaz` libertatea [i proprietatea s-au cimentat tocmai ca solu]ii de succes ale conflictelor \n care diferi]i actori – indivizi obi[nui]i, autorit`]i, agen]i supraindividuali – \[i amenin]au \n variate forme securitatea unii altora.

Modul \n care libertatea garanteaz` securitatea nu este \ntotdeauna evident. Exist` costuri ascunse, dar mari, ale pierderii libert`]ii. Schema este de obicei urm`toarea: pierderea unui tip de libertate aparent nesemnificativ \n favoarea statului atrage dup` sine pierderea mai multor libert`]i, [i \n alte domenii, care, odat` pierdute, ne las` mai vulnerabili.

Se vorbe[te despre un r`zboi \mpotriva terorii. Dac` folosirea termenilor a devenit at~t de generoas`, atunci ne afl`m de cel pu]in 4.000 de ani \ntr-un r`zboi pentru limitarea puterii guvernamentale. Care sunt ve[tile cele mai noi de pe acest front? Un val de proiecte de modific`ri legislative reactive la pericolul terorist l`rgesc aria de ac]iune a serviciilor guvernamentale de informa]ii. Noile propuneri cer companiilor de telecomunica]ii s` stocheze integral convorbirile telefonice, e-mail-urile tuturor clien]ilor [i permit serviciilor de informa]ii s` acceseze bazele de date, f`r` prea mare b`taie de cap * Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional`.

)

fiind fundamentul oric`rei alte strategii sectoriale; b) orice strategie de securitate este viabil` numai \n condi]iile unei competi]ii corecte \n toate domeniile, bazat` pe egalitatea de [anse, [i ale asigur`rii unei vie]i decente pentru cet`]eni, m`surabil` inclusiv prin indicatorii de bun`stare social`, de s`n`tate [i de educa]ie (de sus \n jos).

Orice strategie de securitate na]ional` r`spunde la \ntreb`rile: „ce vrem s` securiz`m?“ [i „\mpotriva cui sau a ce?“. Tot astfel cum statele trebuie protejate de amenin]`rile din exterior, cet`]enii lor trebuie proteja]i de boli, de foamete [i de temerile fundamentale – acesta este r`spunsul pe care \l ofer` abordarea de tip securitate uman`. Aceast` paradigm` integreaz` agenda de securitate na]ional` [i cea de siguran]` public`, ariile sale de referin]` fiind [i lupta \mpotriva terorismului, dar [i reducerea delincven]ei, combaterea traficului de persoane [i violen]ei, \mbun`t`]irea mediului, managementul de criz`, lupta \mpotriva discrimin`rii [i asisten]a postdezastru. A[a cum argumenta Amartya Sen, statele nu trebuie judecate numai dup` libert`]ile pe care le acord` formal [i legal cet`]enilor, ci [i dup` indicatorii bun`st`rii economice reale a acestora [i abilitatea lor concret` de a-[i exercita libert`]ile. Securitatea uman` se refer` la securizarea tuturor ariilor de care depinde fiin]a uman`. |n aceast` paradigm`, \ns`, trebuie s` fim con[tien]i c` diversificarea evantaiului de pericole justific`

dat` de acordul judec`toresc. Mania supravegherii e gata s` distrug` spa]iul privat [i s` ne arunce la picioarele unicii puteri salvatoare, serviciul na]ional de securitate.

Exist` dou` tipuri de reac]ie antietatist` din partea taberei civile: a) s` expun` mania supravegherii ca dispropor]ionat` – s` spun` c` pericolul nu e suficient

de mare ca s` justifice o schimbare legislativ` at~t de semnificativ`; b) chiar dac` recunoa[tem c` pericolul terorist e serios, s` arate c` solu]ia propus` e gre[it direc]ionat`, c` exist` [i alte solu]ii institu]ionale dec~t \nt`rirea prerogativelor puterii monopoliste. Subscriu la ambele r`spunsuri. {i ce dac` s-ar asculta telefoane? Pericolul cel mai evident pentru individ ar fi dezv`luirea unor lucruri pe care el prefer` s` le ]in` sub t`cere. Multe astfel de lucruri ]in de prejudec`]i sociale care n-au nimic de-a face cu c~t r`u poate face statul. Pu]in` analiz` institu]ional` scoate \ns` la iveal` pericole dintre cele mai pro-

funde, legate de „competi]ie“, care au totul de-a face cu puterea de stat.

O democra]ie liberal` depinde de o competi]ie echilibrat` \ntre putere [i opozi]ie sub domnia legii. |ns`, cu ajutorul serviciului de informa]ii aflat exclusiv la dispozi]ia sa, grupul aflat la putere va fi unicul capabil s` descopere strategiile adversarilor politici [i motivele de [antaj. Dac` arma serviciilor secrete de informa]ii va fi \nt`rit` [i pus` \n slujba puterii, opozi]ia va fi constant sl`bit` [i controlat`. F`r` posibilitatea real` a unei opozi]ii, \n cur~nd cet`]enii nu vor mai avea de ales: vor fi lipsi]i de ap`rare \mpotriva taxelor [i reglement`rilor arbitrare, care \[i urmeaz` nestingherit drumul \n sus. E dificil s` planifici proiecte economice pe termen lung, c~nd orizontul legislativ [i juridic este ce]os. Antreprenorii vor fi \mpin[i de evolu]ia institu]ional` s` se asigure \mpotriva neprev`zutului, cooper~nd subteran cu autorit`]ile. Altfel, \i pa[te nu doar insuccesul, dar [i culpabilizarea: \n orice moment vor depinde de bun`voin]a autorit`]ilor, la at~tea legi, e imposibil s` nu ]i se arate c` ai \nc`lcat vreo c~teva. Odat` urmat drumul „cooper`rii“, nimic nu-i va \mpiedica pe agen]ii economici s` se protejeze \mpotriva poten]ialilor noi antreprenori [i \n dauna economiei, prin lobby pentru noi reglement`ri.

Iat` cum o modificare legislativ` aparent izolat` \ntr-o sfer` de discu]ie \n care pericolul terorismului era comparat cu ru[inea de a fi prins cu oaia gonflabil` ne proiecteaz` \ntr-o discu]ie despre spirala negativ` a coniven]ei economiei cu autoritatea politic`. Morala scenariului este nu doar c` schimbarea legislativ` propus` are suficient` \nsemn`tate \nc~t s-ar putea s` fie dispropor]ionat`. Scenariul arat` c` m`sura propus` nu face dec~t s` \nlocuiasc` un ascendent periculos de putere (terorismul din surse externe statului) cu un altul (statul \nsu[i). Putem concepe solu]ii institu]ionale la problema terorismului care s` evite asimetria?

Da. Una este cre[terea acesului la arma special`: p`strarea serviciului de informa]ii ca arm` unic` na]ionalizat`, dar punerea lui \n slujba [i sub controlul unei pluralit`]i de organisme reprezentative. Iar alta, dena]ionalizarea [i renun]area treptat` la caracterul monopolist al organiza]iei care furnizeaz` informa]ii speciale [i licen]ierea, \n mod gradat, a unei pluralit`]i de organiza]ii cu capital privat. Organiza]iile [i grupurile vor fi at~t de multe, \nc~t niciunul nu va putea c~[tiga un ascendent de putere decisiv, iar \n acela[i timp performan]a sectorului \n ansamblul s`u va evolua odat` cu concuren]a. Odat` cu cre[terea libert`]ii agen]ilor de a furniza [i cump`ra securitate, va cre[te [i calitatea securit`]ii.

Supervizarea public` a sectorului de securitate Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) [i Centrul pentru Controlul Democratic asupra For]elor Armate din Geneva (DCAF) pun la dispozi]ia societ`]ii civile mondiale un manual privind rolul pe care organiza]iile neguvernamentale îl pot juca în supervizarea democratic` a sectorului de securitate. Este vorba, în principal, despre modalit`]ile în care ONG-urile î[i pot planifica, structura [i implementa ac]iunile, de o manier` informat` [i eficient`. Dat fiind faptul c` încrederea public` în sectorul de securitate este vital` pentru a crea [i men]ine institu]ii democratice puternice [i independente, angajamentul unor organiza]ii credibile ale societ`]ii civile în domeniul politicii de securitate contribuie într-o mare m`sur` la responsabilizarea sectorului de securitate [i la o bun` guvernare.

Pentru a asigura responsabilizarea [i transparen]a, actorii din cadrul societ`]ii civile trebuie s` fie capabili s` se concentreze pe aspecte diferite ale controlului civil, chestiuni care în prima faz` nu par a fi accesibile, precum monitorizarea, analiza bugetelor, asisten]a juridic` [i sprijinul pentru reforma legislativ`. De asemenea, ei trebuie s` reprezinte societatea civil` în rela]ia cu mass-media, cu actorii interna]ionali [i cu alte persoane interesate pentru a îmbun`t`]i [i a multiplica informa]iile puse la dispozi]ia publicului în ceea ce prive[te necesit`]ile, provoc`rile [i oportunit`]ile controlului democratic civil. o diversificare [i la nivelul mecanismelor de ap`rare [i preven]ie, [i la nivelul furnizorilor acestor mecanisme, care, de[i sub monitorizarea institu]iilor statului, pot opera din afara administra]iei publice. |n acest fel cred c` ar trebui reevaluat` importan]a

pachetului de legi privind securitatea na]ional`. Ea nu mai poate b`lti \n ape politice [i nici nu poate degenera \ntr-o lupt` fratricid` pentru bugete [i atribu]ii \ntre institu]ii. Miza [i beneficiarii finali sunt cet`]enii Rom~niei.

6

Nr. 266

23 decembrie

plus

2 0 0 8

RADU {IMANDAN*

Cine decide limita sferei private?

O abordare libertarian` Pentru a fi eficient`, orice politic` de securitate na]ional` trebuie s` controleze modul \n care informa]iile, inclusiv cele de interes privat, circul`. Apare, \ns`, un dezacord: controlul informa]iilor poate s` intre \n conflict cu libertatea indivizilor de a decide \n problemele legate de via]a privat`, moment \n care se pune problema stabilirii limitelor p~n` la care statul poate interveni \n distribuirea informa]iilor private?

Se pune problema definirii unei sfere private a individului. Existen]a [i prezervarea unei sfere private \nseamn` controlul modului \n care informa]ia privat` circul`, este stocat` [i poate fi accesat`. Individul de]ine controlul asupra vie]ii sale private atunci c~nd poate controla termenii \n care al]ii pot avea acces la informa]ia de natur` privat`. A[adar, sfera privat` este starea \n care individul are la \ndem~n` instrumente cu care poate controla accesul altora la informa]ia pe care el o consider` de natur` privat`, \n conformitate cu propriile lui valori [i interese.

Primul lucru util de subliniat este natura subiectiv` a elementelor care compun sfera privat` a indivizilor. Numai individul poate decide dac` o informa]ie care \l prive[te este de natur` privat`, dac` [i \n ce condi]ii poate fi f`cut` public`. O persoan` (sau un organism al statului) nu poate [ti limitele sferei private ale altei persoane. O consecin]` care decurge din subiectivismul sferei private este aceea c` reglementarea guvernamental` \n numele protec]iei vie]ii private se bazeaz` inevitabil pe aproxim`ri f`cute de politicieni [i birocra]i despre cum ar trebui s` arate sferele private ale indivizilor. Aceste reguli nu pot \nlocui cu succes nenum`ratele decizii ale indivizilor care vor s` \[i prote* Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional`.

jeze via]a privat`.

Se pare c` sfera privat` a indivizilor are nevoie s` fie protejat`. Imediat ce cuv~ntul magic „protec]ie“ este pronun]at, apare ca prin minune [i solu]ia: statul. Statul ar trebui s` protejeze prin lege via]a privat`, se spune. La o analiz` mai atent`, ne d`m seama c` legile au efecte contradictorii asupra sferei private. Multe legi protejeaz` sfera privat` prin recunoa[terea dreptului de a p`stra secrete anumite informa]ii. Spre exemplu, cump`r`torul poate face o \n]elegere cu v~nz`torul prin care condi]iile unei tranzac]ii s` r`m~n` secrete, iar legea contractelor face ca aceast` \n]elegere s` poat` fi executat` legal. Cadrul legal este esen]ial pentru protejarea sferei private, \ns` multe legi [i reglement`ri au efecte nocive asupra capacit`]ii indivizilor de a p`stra informa]iile personale secrete.

Supravegherea video a locurilor publice pentru prevenirea infrac]iunilor este un exemplu util \n acest sens. Constr~ngerile legale asupra firmelor private [i organismelor statului care fac supraveghere video sunt esen]iale pentru prevenirea abuzurilor. Comisia de la Vene]ia – organismul consultativ al Consiliului Europei pe probleme constitu]ionale – consider` c` supravegherea video a locurilor publice este o amenin]are a vie]ii private [i a libert`]ii de mi[care. |n Raportul din 2007, Comisia a invitat statele membre s` indice sistematic zonele \n care se filmeaz` [i s` creeze, la nivel na]ional, organisme care s` vegheze la legalitatea instala]iilor de supraveghere.

Supravegherea video ia av~nt [i \n Rom~nia: \n Bucure[ti se instaleaz` camere video \n intersec]ii [i pe unele blocuri, \n metrou, \n g`ri, \n cur]ile [colilor [i \n alte cl`diri publice, \n unele autobuze [i troleibuze RATB etc. |n unele [coli s-au instalat camere video \n

clase. Legalitatea supravegherii video este subiect de dezbatere, \n condi]iile \n care autoritatea de reglementare din acest domeniu (Autoritatea Na]ional` de Supraveghere a Prelucr`rii Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP) nu a luat nicio decizie privind normele ce trebuie respectate \n activitatea de supraveghere, modul \n care datele stocate se pot folosi ori posibilitatea consumatorilor filma]i s` \[i exercite dreptul de opozi]ie.

O consecin]` a abord`rii politice, [i nu economice a problemei este c~t se poate de nefavorabil` din perspectiva unei societ`]i de oameni liberi: libertatea de decizie a oamenilor este \nlocuit` cu reguli obligatorii impuse de stat. |n plus, dac` statul preia sarcina de a oferi protec]ie sferei private, cantitatea [i caracterul protec]iei vor fi definite de preferin]ele consumatorilor. Indivizii valorizeaz` diferit activitatea de protejare a vie]ii private [i, \n consecin]`, ar dori s` achizi]ioneze cantit`]i diferite. Guvernul nu dispune de niciun instrument cu care s` m`soare c~t` protec]ie este eficient s` ofere.

Ce concluzie se desprinde \n lumina argumentelor de mai sus? Cea mai bun` metod` de a proteja sfera privat` este de a l`sa decizia cu privire la modul de circula]ie a informa]iei private pe seama indivizilor implica]i. Oamenii informa]i vor face alegeri personalizate cu privire la ce, c~t [i \n ce condi]ii pot afla al]ii despre ei. Singura cale de urmat compatibil` cu p`strarea libert`]ii de alegere a indivizilor este aceea de educare [i informare cu privire la pericolele dezv`luirii – voluntare sau involuntare – a unor informa]ii, mai ales \n misteriosul mediu virtual. Sarcina legitim` care revine statului \n orizontul imediat este una important`: aceea de a recunoa[te erodarea sferei private care decurge din aplicarea unor legi [i reglement`ri menite a promova o iluzorie „securitate a statului“.

CORINA DRAGOMIRESCU*

Libertate individual` versus securitate na]ional` \n viziunea societ`]ii civile C~t de mult suntem dispu[i s` ced`m din libertatea noastr` de dragul securit`]ii na]ionale? Este o \ntrebare simpl`. R`spunsul, care s` acopere toate op]iunile noastre, este \ns` foarte greu de g`sit. Nu de mult timp ne-am c~[tigat dreptul la libert`]i civile, ne-am c~[tigat dreptul la libera exprimare. O exers`m \n fiecare zi [i suntem din ce \n ce mai pu]in dispu[i s` renun]`m la ea. La prima vedere, to]i suntem de acord c` sunt necesare resurse pentru asigurarea securit`]ii na]ionale.

Dar, faptic, nu vrem s` ne ced`m din libert`]ile proprii.

Am fost prea mult atin[i de exager`rile Securit`]ii, \nc~t a re\ncuraja refacerea sistemului de securitate na]ional` ne produce team` [i \ngrijorare. Ne este fric` s` oferim p~rghii de control asupra vie]ii personale \n m~inile unor necunoscu]i. Ne este team` c` vor folosi informa]iile culese pentru culpabilizare [i \n niciun caz pentru protec]ia noastr`, a tuturor.

Totu[i, premisele interna]ionale, modul \n care se pun problemele legate de securitatea na]ional` s-au schimbat. Noua ordine mondial` ne pune \n fa]a aceleia[i probleme. Suntem dispu[i s` ced`m mai mult din universul individual pentru a beneficia de securitate na]ional`?

Pe fondul acestor fr`m~nt`ri, Academia de Advocacy, al`turi de Asocia]ia Pro Democra]ia [i Societatea Jurnali[tilor Profesioni[ti a organizat \n iunie 2006, \n sala Nicolae B`lcescu din Palatul Parlamentului Rom~niei, audierea public` pe tema: Libertate individual` versus securitate na]ional`. Echilibrul \ntre transparen]` [i secretizare. Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul * Senior consultant, Academia de Advocacy.

nemijlocit al pre[edintelui Camerei Deputa]ilor din Parlamentul Rom~niei, d-l Bogdan Olteanu. Av~nd ca baz` de dezbatere proiectul Strategiei Na]ionale de Securitate [i anteproiectele legilor securit`]ii na]ionale, audierea public` a avut drept scopuri: 1) identificarea [i clarificarea limitelor, atribu]iilor [i structurilor de securitate, \n scopul \ndeplinirii func]iilor sale sociale f`r` s` \ncalce libert`]ile individuale; 2) amendarea unor prevederi ale anteproiectelor de lege, referitoare la serviciile de informa]ii, elaborate sub egida CSAT, asumate de c`tre pre[edintele Rom~niei [i pe care Guvernul Rom~niei s-a angajat s` le amendeze [i s` le promoveze apoi spre dezbatere [i aprobare \n parlament; 3) elaborarea unor propuneri de politici [i strategii care s` duc` la transformarea [i modernizarea serviciilor de informa]ii \n sensul unui stat cu democra]ie consolidat` [i \n concordan]` cu cerin]ele Strategiei de Securitate Na]ional`.

De[i s-a efectuat o promovare larg` \n r~ndul societ`]ii civile, totu[i mul]i reprezentan]i ai acesteia nu s-au sim]it preg`ti]i \n a-[i formula o pozi]ie clar`. |n consecin]`, s-au colectat 28 de opinii, dintre care numai 8 reprezentan]i ai societ`]ii civile au r`spuns provoc`rii.

Opiniile colectate [i sus]inute au fost concluzionate \ntr-o sintez`-raport, efectuat` de exper]ii audierii publice. Sinteza-raport, depozi]iile participan]ilor, stenograma vorbitorilor, bibliografia [i alte detalii ale evenimentului se reg`sesc pe site la adresa www.audieripublice.ro. C~teva dintre aceste idei [i concluzii sunt \nc` de actualitate [i merit` a fi dezb`tute \n continuare pentru identificarea unor solu]ii acceptate \n consens:

a) anumite prevederi ale proiectelor contrazic unele dintre principiile Strategiei de Securitate Na]ional`, prin limitarea posibilit`]ii controlului democratic, p`strarea impresiei de stare excep]ional` permanent`, cu o r`spundere judiciar` extrem de limitat` a ofi]erului de informa]ii; b) posibilitatea ca serviciile de informa]ii s` desf`[oare activit`]i economice este analizat` \n depozi]ii colectate ca un poten]ial focar de corup]ie (art. 52 din proiectul de Lege a SRI prevede desf`[urarea de activit`]i economice \n cadrul structurilor SRI); c) activitatea general` a serviciilor de informa]ii nu poate fi categorisit` drept secret de stat \n totalitate; anumite programe, precum instruirea, educa]ia, recuperarea, bugetul [i structura etc., pot deveni informa]ii publice, \ntruc~t aceste structuri folosesc bani publici, care se cer a fi monitoriza]i. |n calitate de reprezentan]i ai societ`]ii civile, ne confrunt`m \n continuare cu identificarea celor mai potrivite instrumente de p`strare a echilibrului \ntre transparen]` [i secretizare. Va trebui s` ne punem problema, s` ne formul`m opiniile, s` le dezbatem [i s` c`ut`m consensul. Solu]ia acceptat` de noi to]i va trebui s` eviden]ieze concret serviciile de care vom beneficia [i garan]iile p`str`rii drepturilor [i libert`]ilor c~[tigate.

At~ta timp c~t proiectele de reform` \n domeniu genereaz` doar crearea unei noi caste de privilegii, rom~nii nu-[i vor rec`p`ta \ncrederea \n aceast` structur` a statului, nu vor coopera [i vor continua s` \[i protejeze universul individual. Pentru c` cei ce \[i tranzac]ioneaz` libertatea pentru securitate nu vor avea niciuna [i, a[a cum spunea Benjamin Franklin, nici nu le-ar merita.

Nr. 266

23 decembrie 2 0 0 8

plus

7

ELIZA R. GHEORGHE*

Cetatea de pe colin`: agora sau fort`rea]`? |n predica din 1630 despre Modelul Carit`]ii Cre[tine, John Winthrop asociaz` teritoriile din Noua Anglie locuite de puritani cu un t`r~m ales, asupra c`ruia sunt a]inti]i ochii \ntregii lumi. |ns` „Cetatea de pe colin`“ – „the city upon a hill“ – nu este invulnerabil`, ci exist` sl`biciuni reflectate \n institu]ii, practici sau etos, care testeaz` \n mod constant sistemul politic american.

Sl`biciuni al c`ror remediu nu poate veni, desigur, dec~t cu un pre]. |ns` factorul care demonstreaz` \n ultim` instan]` natura democratic` a sistemului este faptul c` acest pre] este asumat de cet`]ean \n mod liber [i con[tient, \n baza principiilor reprezentativit`]ii [i responsabilit`]ii.

Tensiunea dintre libertate [i securitate este inerent` regimurilor democratice. Iar dezbaterea creat` \n jurul ei, \n lumina istoriei recente a Statelor Unite, este instructiv` pentru o democra]ie \n curs de consolidare, precum cea din Rom~nia. Avem ocazia de a \nv`]a din reu[itele [i din e[ecurile politicilor implementate de guvernul american.

Dup` atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, popularitatea pre[edintelui George W. Bush a atins cota maxim` de 90%, situa]ie explicat` de anali[ti prin nevoia de protec]ie resim]it` de cet`]eni. Nevoia de protec]ie a fost institu]ionalizat` prin intermediul noii legisla]ii adoptate, precum USA PATRIOT ACT, din 2001, sau prin amendamentul adus Legii FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) \n 2008. Restric]iile instituite prin FISA includ, printre altele, protejarea companiilor de telefonie care au colaborat sau vor colabora cu agen]iile guvernamentale de informa]ii pentru a intercepta f`r` mandat convorbirile clien]ilor suspecta]i de implicare \n activit`]i teroriste; cre[terea perioadei permise pentru urm`rire f`r` mandat, de la 48 de ore la 7 zile; sau suprimarea cerin]ei de a descrie tipurile de informa]ie care urmeaz` a fi ob]inut` prin urm`rire. Aceste c~teva exemple schi]eaz` o Americ` nu tocmai exemplar`. Cu toate acestea, multe dintre guvernele aliate SUA \n r`zboiul \mpotriva terorismului au urmat acela[i parcurs, \n speran]a c` vor preveni tragedii precum cele din New York, Londra sau Madrid, prin limitarea anumitor libert`]i individuale ale cet`]enilor.

Dezbaterea despre echilibrul dintre drepturile cet`]eanului [i protec]ia oferit` de stat a avut un tra* Georgetown University.

seu sinuos de-a lungul istoriei Statelor Unite ale Americii, reflect~nd at~t structura sistemului interna]ional [i „balan]a amenin]`rilor“, c~t [i situa]ia intern` \mpreun` cu eforturile societ`]ii civile de a preveni abuzurile guvernului. De exemplu, prima variant` a FISA, adoptat` \n 1978, a \ncercat s` reconcilieze nevoia de supraveghere a activit`]ilor de spionaj sub acoperire efectuate de agen]ii unei puteri ostile cu nevoia de protec]ie \mpotriva activit`]ilor abuzive ale guvernului.

Cea mai cunoscut` eroare a sistemului institu]ional adoptat fusese afacerea Watergate, prin care pre[edintele Richard Nixon a putut folosi prerogative guvernamentale pentru urm`rirea oponen]ilor politici, ceea ce viola amendamentul 4 la Constitu]ia Statelor Unite ale Americii. Se consolideaz`, a[adar, controlul judiciar [i legislativ asupra activit`]ilor de supraveghere a agen]ilor str`ini, p`str~ndu-se \n acela[i timp un grad de secretizare \n conformitate cu standardele de securitate necesare pentru ap`rarea intereselor na]ionale. A fost nevoie de un astfel de episod pentru ca cele trei ramuri ale guvernului american s` realizeze nevoia de coordonare [i control interinstitu]ional, precum [i pe cea de echilibru intraguvernamental.

Odat` cu metamorfoza sistemului interna]ional, dup` sf~r[itul R`zboiului Rece, prin apari]ia [i proliferarea amenin]`rilor nonconven]ionale, a fost necesar` restructurarea politicilor de securitate na]ional`. Statutul SUA de cea mai mare putere militar` a lumii nu mai func]ioneaz` ca un mijloc de intimidare [i descurajare. Drept urmare, politicile de securitate [i-au l`rgit sfera de aplicare, dinspre domeniul strict militar \nspre dimensiunea economic`, politic`, social` [i \nspre cea legat` de mediu. |n plus, caracterul amorf al amenin]`rii a f`cut necesar` modificarea cadrului legislativ \n vigoare, care presupunea mandatarea opera]iunii ostile de c`tre un guvern str`in, astfel \nc~t s` poat` fi puse sub urm`rire actele individuale de terorism (clauza „the lone wolf“, inclus` ca amendament la FISA \n 2004). Este dificil s` se estimeze post-factum eficien]a m`surilor adoptate prin controversatul USA PATRIOT ACT sau prin amendamentele aduse FISA dup` 11 septembrie 2001. |n mod cert, nu au mai existat atentate pe teritoriul Statelor Unite. Societatea civil`, \ns`, prive[te acest rezultat dintr-o perspectiv` diferit`: „ar fi fost posibil s` se ob]in` acelea[i rezultate pentru un pre] mai mic?“. |n cazul USA PATRIOT, \n ciuda acor-

dului exprimat at~t de republicani, c~t [i de democra]i, opozi]ia din partea unei p`r]i a popula]iei a fost considerabil`, \n special \n privin]a autoriz`rii deten]iei imigran]ilor pentru o perioad` indefinit` sau \n privin]a l`rgirii accesului FBI la coresponden]a personal`, la convorbiri telefonice sau la registrele de afaceri, de bibliotec` sau cele de tranzac]ii financiare. Principiul reprezentativit`]ii prevaleaz` \ns` \n acest caz, modul de apel fiind resortul la puterea legislativ` sau la cea judec`toreasc`, care, de altfel, a declarat o serie de prevederi drept neconstitu]ionale. Din perspectiva institu]iilor [i a practicilor, \n special prin prisma principiului statului de drept, SUA r`m~ne \nc` „Cetatea de pe colin`“, l`s~nd „agorei“ putere de decizie asupra „fort`re]ei“.

Se poate spune c`, at~t timp c~t astfel de legi nu autorizeaz` „echipe de instalatori“ (celebra echip` de „plumbers“ a lui Richard Nixon din scandalul Watergate), societatea civil` nu este pus` \n pericol. {i c` mecanismele de resort existente \ntr-un regim democratic au fost instituite tocmai pentru prevenirea unei interven]ii dispropor]ionate a statului \n sfera drepturilor individuale. Totu[i, r`m~ne \ntrebarea dac` nu cumva noile legi faciliteaz`, chiar dac` neinten]ionat, eventuale activit`]i ale „instalatorilor“? |n ce condi]ii poate societatea civil` din Rom~nia s` accepte acelea[i restric]ii \n sfera drepturilor individuale pe care cet`]enii americani [i le-au asumat dup` atacurile de la 11 septembrie? Se poate argumenta, \n mod legitim, c` Rom~nia nu constituie o ]int` prioritar` pentru re]elele teroriste precum Al-Qaeda. |ns` securitatea unui stat nu const` doar \n abilitatea de a preveni un atac terorist. Subminarea statului de drept, tensiunile etnice, calamit`]ile ecologice sau fenomenele transna]ionale, precum crima organizat`, pot amplifica vulnerabilit`]ile intrinseci ale unui regim democratic [i, \ntr-un final, pot duce la pr`bu[irea acestuia.

Rom~nia are de parcurs un traseu dificil pentru a dep`[i obstacolele politice [i birocratice ce au \mpiedicat adoptarea legilor securit`]ii propuse \n 2005. Principiul statului de drept trebuie s` fie consolidat astfel \nc~t s` poat` oferi garan]ii societ`]ii civile \n favoarea adopt`rii unei viziuni cuprinz`toare asupra politicilor de securitate na]ional`. Pe bun` dreptate, locuitorii cet`]ii se \ntreab` „cine ne ap`r` de gardieni?“; r`spunsul la aceast` dilem` trebuie oferit, \ns`, \nainte ca amenin]area din partea lor s` se transforme \n fapt.

VLAD TARKO*

Poli]ia: fric` [i suspiciune „Ask not what you can do for your country Ask what your country did to you“ KMFDM – Dogma Dac` e s` ne lu`m dup` statisticile oficiale ale Rom~niei, poli]ia („siguran]` [i \ncredere“) nu reu[e[te s` solu]ioneze dec~t o treime dintre infrac]iunile raportate de p`gubi]i. Din aceast` treime de presupu[i infractori numai vreo jum`tate sunt [i condamna]i de tribunale, mul]i fiind elibera]i din lips` de probe. Cu alte cuvinte, nu numai c` poli]ia nu reu[e[te s` prind` infractorii, dar mai [i face via]a un calvar unui num`r considerabil de oameni, acuz~ndu-i pe nedrept (sau, dac` prefera]i intui]iile de dreapta, sunt at~t de incompeten]i \nc~t nu reu[esc s` adune dovezile necesare).

Dac` facem gre[eala s` ne uit`m la televizor, o s` vedem c` printre cele mai de seam` fapte de vitejie ale poli]i[tilor se num`r` supravegherea demol`rii teraselor [i buticurilor [i, respectiv, terorizarea regulat` a prostituatelor sau a v~nz`torilor de droguri. Cu alte cuvinte, agresiunea \mpotriva unor indivizi care nu fac dec~t s` satisfac` o cerere pe o pia]` care, din cauza stupidit`]ii care ne \nconjoar`, se \nt~mpl` s` fie ilegal`. Avem deci o poli]ie care-[i irose[te resursele lupt~nd contra * Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional`.

micilor comercian]i, sexului [i distrac]iilor nonalcoolice, \n timp ce-i las` s` scape pe adev`ra]ii criminali care omoar`, violeaz` [i fur`. Grozav` folosire a fondurilor [i halal „siguran]` [i \ncredere“!

Doar c` eu nu am iluzia c` sistemul poli]iei va fi reformat prea cur~nd \n a[a fel \nc~t statul s`-[i \ndeplineasc` ceea ce, spune basmul de adormit libertarieni, ar fi func]ia lui cea mai elementar`: s` ne apere. Exist` un motiv foarte simplu pentru care poli]ia nu ne ap`r` eficient: nu este \n interesul ei s` o fac`! De fiecare dat` c~nd statisticile o iau razna [i infrac]iunile devin prea vizibile, poli]iei i se serve[te pe tav` argumentul favorit al oric`rei agen]ii de stat: „Dac` nu ne da]i suficiente fonduri!“, se vor pl~nge ei, iar to]i teleintelectualii le vor da dreptate. Cu alte cuvinte, de fiecare dat` c~nd ei nu-[i fac datoria, este vina noastr`! Dac`, \n schimb, r`m~nem din cine [tie ce motiv f`r` infrac]iuni, o s` par` c` nu mai au nevoie de-at~tea fonduri.

Nu v` \ncrede]i \n veridicitatea personajului Garcea.

Poli]i[tii sunt la fel de inteligen]i ca noi to]i, iar asta \nseamn` c` nu le e prea greu s` priceap` implica]iile „mai multe infrac]iuni => mai mul]i bani“, „mai pu]ine

infrac]iuni => mai pu]ini bani“. Iar asta f`r` s` lu`m \n considerare [i c~[tigurile suplimentare pe care le ob]in poli]i[tii corup]i, care-[i iau partea lor din toat` povestea cu prostituatele [i/sau drogurile! Unei cuno[tin]e i-au fost furate oglinzile retrovizoare de la Mercedes. C~nd a fost la poli]ie i s-a spus c` \[i poate cump`ra oglinzi exact ca cele furate de la unii care st`teau l~ng` nu [tiu ce benzin`rie. Cu alte cuvinte, poli]ia, \n loc s`-i aresteze pe ho]i, le f`cea reclam`.

Dac` cineva se mai \ndoia c` Rom~nia este \nc` un stat poli]ienesc, b`taia complet nejustificat` pe care au primit-o manifestan]ii anti-NATO, la ordinele unui guvern, chipurile, „liberal“, ar fi trebuit s` le deschid` ochii. |ns` abordarea presei a fost de a condamna evenimentul \ntr-o manier` pur anecdotic`, f`r` s` sesizeze c`, cel pu]in temporar, tocmai fusese l`sat s` pice voalul de pe realitatea care ne \nconjoar`. (Ce-i drept, unii liberali, precum Ludovic Orban, au condamnat ce s-a \nt~mplat, \ns` pare c` au f`cut-o mai degrab` \n calitate de bloggeri dec~t de politicieni.)

(Continuare \n pag. 8)

8

Nr. 266

23 decembrie 2 0 0 8

plus THOMAS BRUNEAU*

CRISTIANA MATEI

Democra]iile: transparen]` [i securitate Preocuparea primordial` a societ`]ilor democratice a fost mereu g`sirea unui echilibru \ntre garantarea libert`]ii cet`]enilor [i asigurarea securit`]ii acestora.

Salvgardarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, chiar [i atunci c~nd este vizat` securitatea na]ional`, este vital` supravie]uirii principiilor democra]iei – libertate, toleran]`, egalitate. Statele democratice \[i canalizeaz` eforturile c`tre eficientizarea activit`]ii serviciilor cu atribu]ii \n domeniul securit`]ii (armata, poli]ia [i serviciile de informa]ii), a c`ror \ndeletnicire necesit` un anumit grad de secretizare pentru a fi eficiente, asigur~ndu-se totodat` c` acestea func]ioneaz` \n baza unor anumite limite, impuse de statul de drept, de respectarea drepturilor [i libert`]ilor individuale [i responsabilitate fa]` de democra]ie. |n acest scop, democra]iile consolidate (SUA, Marea Britanie, Canada, Fran]a) s-au focalizat pe elaborarea unor cadre legislative c~t mai robuste, care s` traseze [i s` delimiteze resursele, capabilit`]ile, responsabilit`]ile [i misiunile serviciilor de securitate, \n paralel cu crearea unor p~rghii de control [i monitorizare a personalului, activit`]ilor [i utiliz`rii resurselor de c`tre acestea.

Reforma institu]iilor de securitate din perspectiva balan]ei „securitate-democra]ie“ a fost un imperativ [i mai stringent pentru noile democra]ii, ale c`ror regimuri anterioare, autoritare, fie au reprezentat ele \nsele dictatura, fie au folosit serviciile de securitate dup` bunul plac [i \n scopuri nondemocratice, viol~nd nu arareori drepturile [i libert`]ile unor persoane nevinovate. Deloc surprinz`tor, transformarea institu]iilor de securitate din instrumente ale unei anumite caste sau regim politic \n institu]ii aflate \n slujba statului [i a cet`]enilor a reprezentat o munc` sisific` \n noile democra]ii, de \ndep`rtare a unui trecut dureros, marcat de secretizare excesiv` [i abuzuri, [i deschidere c`tre transparen]` [i responsabilitate fa]` de democra]ie. S-ar putea spune chiar c`, cel pu]in p~n` la tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001 (9/11) din Statele Unite ale Americii, noile democra]ii au urm`rit ca balan]a s` se \ncline mai mult \n partea „transparen]`/democra]ie“ [i mai pu]in \n partea „securitate/eficien]`“, pentru a se asigura c` noile institu]ii nu continu` s` lucreze \n obscuritate, f`r` a fi supuse niciunei forme de control [i supraveghere democratic`. Un num`r destul de mare de ]`ri din Europa de Est [i America Latin` au \nregistrat progrese semnificative \n procesele de schimbare [i democratizare a institu]iilor na]ionale de securitate; ele dispun \n momentul de fa]` de cadre legale destul de robuste pentru armat`, poli]ie [i servicii secrete, dar [i de mecanisme de control (executiv, legislativ, judiciar, intern, extern), care impun [i asigur` c` serviciile de securitate respect` valorile democratice.

Un rol aparte l-au jucat societatea civil` [i presa; numeroase schimb`ri ale serviciilor de securitate au fost fie rezultatul dialogului autorit`]ilor statului cu reprezentan]i ai mass-media, ai organiza]iilor neguvernamentale [i ai mediului academic, fie al constr~ngerii de c`tre societatea civil` [i pres`, care au expus publicului intern [i interna]ional multiple neregularit`]i [i scandaluri ce implic` for]ele de securitate, cum a fost cazul \n Argentina, Columbia [i \n Rom~nia. |n vederea consolid`rii transparen]ei [i controlului democratic, majo* Center for Civil-Military Relations (CCMR), Monterey, California.

ritatea noilor democra]ii au adoptat legi care s` \nlesneasc` accesul publicului la informa]iile guvernamentale (\n m`sura \n care accesul nu lezeaz` \n mod demonstrabil securitatea na]ional`). P~n` \n prezent, peste 60 de na]iuni au adoptat Freedom of Information Act (FOIA). La acestea se adaug` [i ini]iativele legislative de deschidere [i acces la dosarele arhivelor serviciilor de informa]ii ale fostelor regimuri nedemocratice, legi ale lustra]iei etc. |ns` sf~r[itul R`zboiului Rece a declan[at o „avalan[`“ a democra]iei [i a libert`]ii la nivel global \ntr-un cadru de securitate din ce \n ce mai nesigur, extrem de dinamic [i impredictibil. Pr`bu[irea Iugoslaviei la \nceputul anilor 1990, atacurile teroriste din SUA (2001), Turcia (2003), Spania (2004), India (2008), invazia din Georgia (2008), inunda]iile din Statele Unite (2004), cutremurele din Peru (2007) [i China (2008) au ar`tat c` mediul actual de securitate prezint` un complex de vulnerabilit`]i, de natur` uman` [i natural`. Conflictualitatea extrem`, terorismul interna]ional, criminalitatea transfrontalier` organizat`, expansiunea grup`rilor de crim` organizat`, proliferarea de arme de distrugere \n mas`, s`r`cia, corup]ia, bolile pandemice, calamit`]ile naturale etc. sunt doar c~teva pericole care amenin]` lumea post-R`zboi Rece. Preponderen]a actorului nonstatal \n acest spectru de vulnerabilit`]i a avut ca efect volatilizarea grani]elor tradi]ionale teritoriale dintre na]iuni [i convergen]a riscului de securitate de natur` intern` cu cel de natur` extern`.

Fluiditatea [i plurivalen]a mediului de securitate al secolului XXI au for]at societ`]ile democratice s` instituie o serie de transform`ri sistemice \n arealul securit`]ii na]ionale, \n direc]ia augment`rii capabilit`]ilor [i eficien]ei institu]iilor cu atribu]ii \n domeniul securit`]ii. Consecin]a a fost o schimbare a balan]ei „securitate-democra]ie“ \n favoarea securit`]ii. Aceste demersuri, care s-au materializat \n adoptarea, \n plan legislativ, a unor m`suri care s` permit` o alocare mai mare de resurse pentru for]ele de securitate, \nlesnesc cooperarea at~t cu omologii na]ionali, c~t [i interna]ionali, faciliteaz` o penetrare mai crescut` a societ`]ii de c`tre aceste institu]ii, dar [i impun cet`]enilor s` renun]e la anumite drepturi [i libert`]i. Toate acestea au fost adoptate pe considerente de preven]ie [i combatere a terorismului, crimei organizate, traficului de droguri [i persoane luate laolalt`. |n ceea ce prive[te terorismul, SUA, cea mai veche democra]ie a lumii, imediat dup` 9/11, a aprobat c~teva reglement`ri care sporesc puterea for]elor de securitate pe socoteala indivizilor. Military Force Authorization (MFA), de exemplu, autorizeaz` utilizarea for]ei \mpotriva oric`rei organiza]ii sau stat vinovat de atacuri teroriste pe teritoriul SUA (inclusiv \mpotriva ]`rilor care reprezint` „paradisuri“ pentru grup`rile teroriste). Aviation and Transportation Security Act (ASA) autorizeaz`, printre altele, verificarea pasagerilor din aeroporturi, c~t [i plasarea de „air marshals“ pe zborurile de lung` durat`. |ns` cel mai important act legislativ adoptat de SUA dupa 9/11 este reprezentat de Uniting and Strengthening America By Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act (USA PATRIOT ACT), care faciliteaz` schimbul de informa]ii \ntre agen]iile de securitate americane, confer` acestora capabilit`]i sporite de conducere a activit`]ilor de monitorizare a cet`]enilor [i culegere de informa]ii exter-

ne pe teritoriul SUA [i extinde dreptul serviciilor de imigrare [i securitate de a interoga [i deporta imigran]ii suspecta]i de terorism. |n mod similar, Anti-Terrorism Acts au fost adoptate [i \n alte democra]ii, at~t consolidate, c~t [i \n curs de consolidare (Canada, Marea Britanie, Filipine). |n Europa, Uniunea European` a adoptat, de asemenea, c~teva directive viz~nd \nt`rirea securit`]ii regiunii [i prevenirea atacurilor teroriste. Un exemplu \l constituie directiva din 2006 de p`strare a datelor, care someaz` furnizorii de servicii de Internet s` stocheze datele care pot conferi informa]ii despre traficul pe Internet al persoanelor fizice [i juridice, \n scopul facilit`rii investiga]iilor, ac]iunilor de urm`rire [i proceselor legate de infrac]iuni.

Toate aceste interven]ii legislative sunt \n antitez` cu principiile unei societ`]i democratice. Conform declara]iei lui Kenneth Roth, director executiv al Organiza]iei „Human Rights Watch“ din New York, \n primii doi ani de dup` 9/11, administra]ia Bush a luptat \mpotriva terorismului f`r` a lua c~tu[i de pu]in \n considera]ie drepturile omului. Criticii mai \nver[una]i chiar au sugerat c` astfel de practici ar conduce treptat spre un regim totalitar. {i directiva UE din 2006 a st~rnit numeroase proteste \n Europa, pe motiv c` prevederile legii prejudiciaz` grav dreptul la intimitate, libertatea de exprimare, ONG-urile atr`g~nd aten]ia c` monitorizarea ubicu` a cet`]enilor va transforma Europa \ntr-o adev`rat` „fort`rea]`“.

F`r` \ndoial`, nu doar for]ele de securitate, ci [i cet`]enii \n]eleg c` terorismul trebuie oprit. |ns` nici terorismul, nici un alt pericol nu trebuie s` constituie un pretext pentru \ngr`direa exhaustiv` a drepturilor [i libert`]ilor oamenilor. Din aceast` perspectiv`, eficientizarea controlului democratic asupra serviciilor de securitate [i cre[terea transparen]ei trebuie s` r`m~n` prioritare \n toate democra]iile, ca o contrapondere a major`rii puterii institu]iilor cu atribu]ii \n domeniul securit`]ii [i a eventualelor lor abuzuri. G`sirea unei balan]e optime „securitate-democra]ie“ trebuie realizat` prin \nt`rirea p~rghiilor de control democratic, dar [i prin angrenarea continu` \ntr-un cadru constructiv de dezbatere [i dialog a structurilor statului (for]e de securitate, pre[edin]i, parlamente, guverne, sisteme juridice), a societ`]ilor civile [i chiar a popula]iei. Dialogul permanent va face mai dificil` \ngr`direa inutil` a drepturilor cet`]ene[ti [i va \nlesni o revenire a ariei de control al statului la dimensiunile mici ini]iale. Respingerea recent` \n Marea Britanie [i \n Australia a unor m`suri legislative de prevenire [i combatere a terorismului care ar fi subminat drepturile [i libert`]ile civile, amendarea US PATRIOT ACT \n 2005/2006, includerea societ`]ii civile \n dezbaterea unor legi privitoare la securitatea na]ional` sau transparentizarea serviciilor de securitate \n Rom~nia confirm` c` aceste democra]ii posed` societ`]i civile vigilente [i c` protejarea libert`]ilor democratice continu` s` func]ioneze, chiar [i atunci c~nd securitatea na]ional` este grav amenin]at`.

Programul Libertate [i/sau Securitate este sprijinit de Balkan Trust for Democracy, un proiect al German Marshall Fund.

Opiniile exprimate \n aceast` publica]ie nu reprezint` punctul de vedere al Balkan Trust for Democracy sau al partenerilor s`i.

Poli]ia: fric` [i suspiciune (Urmare din pag. 7) O solu]ie viabil` exist` \ntotdeauna, desigur, dar de obicei e interzis` prin lege. Solu]ia optim` fa]` de agresiunea poli]iei \mpotriva noastr` [i fa]` de incompeten]a ei absolut lamentabil` (judec~nd, dup` cum am spus, chiar dup` statisticile lor oficiale) ar fi ca cet`]enii s` aib` dreptul s` apeleze la o combina]ie \ntre firme de asigur`ri [i firme de protec]ie private, iar poli]ia, \n sensul actual al termenului, s` fie treptat desfiin]at`. |ns` asta nu se va \nt~mpla prea cur~nd! Chiar [i a[a, putem cere totu[i s` avem mai mult control asupra celor

care se plimb` cu arme printre noi [i putem cere cu mai mult` insisten]` ca drepturile noastre s` fie respectate [i ap`rate. Solu]ia c~t de c~t realist` pe care o v`d eu ar fi ca atunci c~nd se fac alegeri locale s` se fac` alegeri [i asupra directorilor sec]iilor de poli]ie \n jurisdic]ia c`rora ne afl`m. Directorii sec]iilor de poli]ie nu trebuie s` fie numi]i de la centru, ci trebuie s`-[i pledeze competen]a \n fa]a noastr`, iar noi trebuie s` avem dreptul direct de a-i schimba pe cei care nu reu[esc s` ne apere drepturile.

p l u s Supliment ap`rut cu sprijinul Centrului de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` Responsabil de proiect: Armand Go[u; Redactor responsabil: R`zvan Br`ileanu; Grafic`: Dan Perjovschi; Corectur`: Mara {tefan, Bernard Noghiu; Tehnoredactare: Nicolae Rusu.