Dezbaterea despre schimbarea Constitutiei ianuarie 2009

ISP

plus

Institutul de Studii Populare

Anul XVI Nr. 269

10 februarie 2009

O Constitu]ie pentru cet`]eni Miercuri, 28 ianuarie, la Hotelul Intercontinental din Bucure[ti a avut loc dezbaterea cu tema O Constitu]ie pentru cet`]eni, organizat` de Institutul de Studii Populare (ISP) [i de Centrul de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` (CADI), \n parteneriat cu Funda]ia „Konrad Adenauer“. Discu]iile au fost moderate de Sever Voinescu.

Pornind de la Raportul Comisiei Preziden]iale de Analiz` a Regimului Politic [i Constitu]ional din Rom~nia, \n cadrul dezbaterii au fost abordate, printre altele, urm`toarele probleme: caren]e ale textului constitu]ional actual; propuneri de remediere a acestor caren]e; pa[i concre]i pentru schimbarea Constitu]iei actuale.

V` prezent`m \n continuare fragmente din discu]iile purtate la aceast` dezbatere.

Sever Voinescu (deputat, Partidul Democrat-Liberal): Mi se pare c` adesea, c~nd vorbim despre Constitu]ie, ne repezim \n tehnicalit`]i, \n lucruri care rezolv` \ntr-un fel sau altul disputele dintre puterile statului, dintre autorit`]i, dintre institu]ii, [i nu g~ndim, de fapt, la fundamentele acestei schimb`ri.

P~n` la urm`, ce vrem? Ce a[tept`ri avem de la Constitu]ia pe care o vis`m?

Poate fi o Constitu]ie-proiect. Cu alte cuvinte, poate fi o Constitu]ie \n care desen`m o ordine constitu]ional` [i politic` pentru o Rom~nie pe care ne-o dorim cu to]ii [i, gra]ie for]ei obligatorii a legii, putem spera c` acest proiect trage realitatea dup` el. Sau, dimpotriv`, putem avea o Constitu]ie care gestioneaz` pur [i simplu problemele pe care le avem ast`zi, \ntr-un fel care s` mul]umeasc` pe c~t mai mult` lume. Probabil c` solu]ia este undeva la mijloc: ne trebuie [i una, [i alta.

Depersonalizarea dezbaterii Valeriu Stoica (profesor de drept, Universitatea din Bucure[ti): Patru \ntreb`ri mi se par importante \n leg`tur` cu revizuirea Constitu]iei. Mai \nt~i, de ce este necesar` revizuirea Constitu]iei? |n al doilea r~nd, ce vrem s` revizuim din Constitu]ie? |n al treilea r~nd, care este principalul obstacol \n procesul de revizuire a Constitu]iei? {i, \n al patrulea r~nd, care ar fi procedura [i orizontul de timp pentru revizuirea Constitu]iei?

Cred c` e nevoie s` revizuim Constitu]ia pentru c` actualul text al ei este rezultatul unirii a dou` concep]ii care, din p`cate, nu au fost contemporane cu filosofia politic` constitu]ional`. Redactorii Constitu]iei din 1991 au fost, pe de o parte, profesori de drept care au provenit din \nv`]`m~ntul juridic marxist

([i, ca urmare, exist` \n textele Constitu]iei ni[te sechele conceptuale care reamintesc de concep]ia marxist` cu privire la stat [i drept) [i, pe de alt` parte, ni[te domni foarte venerabili care s-au format \n perioada interbelic`, dar care pierduser` contactul cu realitatea juridic` [i cu cea a filosofiei politice din Occident din ultima jum`tate a secolului XX. Ceea ce a rezultat, textul actual al Constitu]iei, este minat de aceste dou` componente conceptuale de g~ndire [i de filosofie politic` [i este firesc ca articolele din Constitu]ie s` exprime acest imposibil melange \ntre cele dou` atitudini, \ntre cele dou` concep]ii, \ntre cele dou` direc]ii de g~ndire. |n plus, redactorii Constitu]iei nu au reu[it s` asocieze foarte bine elementul de filosofie politic` [i elementul de tehnic` juridic`.

Iat` de ce, \nc` de la adoptarea Constitu]iei, s-a pus problema revizuirii ei. S-a f`cut o revizuire \n 2003, dar ea nu a privit dec~t chestiuni par]iale. Avem nevoie, deci, de o revizuire mult mai ampl`, care s` \nsemne o rescriere integral` a capitolelor din Constitu]ie care privesc autorit`]ile publice. O asemenea rescriere presupune, \ns`, ca acum s` reu[im s` asociem dou` elemente indispensabile. {i anume, pe de o parte, s` avem o concep]ie clar`, bazat` pe filosofia politic` actual`, contemporan`, nutrit` din concep]ia liberalismului cla-

sic, [i, pe de alt` parte, trebuie s` avem excelen]i tehnicieni juridici care s` fie \n m`sur` s` transpun` \n termenii Constitu]iei aceast` g~ndire politic`. Din acest punct de vedere, eu salut Raportul Comisiei Preziden]iale, pentru c` el r`spunde mai ales primei exigen]e. |ntr-adev`r, Raportul face dovada c` exist` o g~ndire politic` solid` coerent` [i este important ca acest element de filosofie politic` s` fie fructificat. Nu am nicio \ndoial` c` prietenul meu Corneliu Liviu Popescu va repro[a, sub aspectul tehnic [i juridic, multe chestiuni acestui Raport. Eu \nsumi am g`sit \n el anumite chestiuni de inacurate]e, sub aspectul conceptelor constitu]ionale [i al tehnicii juridice constitu]ionale.

A doua \ntrebare: ce revizuim? R`spunsul la prima \ntrebare con]ine [i r`spunsul la a doua \ntrebare. Este nevoie de o rescriere integral` a textelor din Constitu]ie care reglementeaz` autorit`]ile publice. Deci, practic, dou` treimi din Constitu]ie trebuie rescrise.

Care este principalul obstacol \n calea revizuirii Constitu]iei? E simplu: personalizarea procesului de revizuire este principalul obstacol. Mai ales faptul c` acest „Raport Stanomir“ vine din partea unei comisii preziden]iale a generat multe suspiciuni. {i deja se spune c` e vorba de o Constitu]ie pentru Traian B`sescu. Cred c`, dac` nu deperso-

8

10 februarie

Nr. 269

2 0 0 9

naliz`m dezbaterea privind revizuirea Constitu]iei, nu o s` facem pa[i \nainte.

Pentru c`, dac` vom r`m~ne mina]i de ideea c` facem o Constitu]ie pentru un om, atunci nicio propunere de revizuire nu va fi primit`. Aceast` depersonalizare este fireasc` [i nu necesit` un efort prea mare. Trebuie doar s` \n]elegem c` o revizuire de o asemenea amploare a Constitu]iei nu va putea fi f`cut` p~n` la sf~r[itul acestui an. Oric~t de optimi[ti am fi, o asemenea revizuire dureaz` cel pu]in doi–trei ani. Ca urmare, beneficiarul acestei Constitu]ii, dac` ne referim la func]ia preziden]ial`, nu va mai fi Traian B`sescu. Traian B`sescu, dac` va fi reales pre[edinte la sf~r[itul acestui an, va fi la ultimul mandat la care are dreptul. A[adar, indiferent cum vom privi func]ia preziden]ial`, ea nu va fi configurat` pentru o persoan` cunoscut`, respectiv, pentru Traian B`sescu. Vom configura aceast` func]ie raport~ndu-ne la ceea ce constituie necesitatea pentru Rom~nia \n momentul de fa]`. Din fericire, nu [tim cine va fi pre[edintele din 2014. Nici m`car nu [tim cine sunt candida]ii. Ca urmare, nu vom putea fi suspecta]i c` vom face o Constitu]ie pentru o persoan` anume. Iat` de ce, repet, depersonalizarea acestui proces este esen]ial` [i a ne raporta la o persoan` este [i gre[it conceptual, dar [i imposibil, din punct de vedere practic.

Care sunt orizontul de timp [i procedura pentru revizuirea Constitu]iei?

Am spus mai devreme c` \n niciun caz \ntr-un an de zile nu pot fi parcurse etapele revizuirii. Le sintetizez, pentru a vedea c~t de dificile sunt. |n primul r~nd, este nevoie de o dezbatere public`. Nu \nt~mpl`tor, tema \nt~lnirii de ast`zi este O Constitu]ie pentru cet`]eni. |n 2003 [i, mai demult, \n 1991, cet`]enii nu au fost implica]i \n procesul revizuirii sau \n procesul adopt`rii Constitu]iei. Acum, acest lucru trebuie s` se \nt~mple. Avem nevoie de o dezbatere public` a temelor constitu]ionale. Mai \nt~i CADI, apoi ISP, de asemenea, Asocia]ia Pro Democra]ia au organizat numeroase dezbateri pe aceast` tem`.

Dup` aceea, Comisia Preziden]ial` a f`cut un raport care este bine venit pentru a cre[te gradul de receptare a acuit`]ii problemelor constitu]ionale. Dezbaterea trebuie s` continue, pentru c` avem nevoie de o participare a cet`]enilor \n acest proces. |n al doilea r~nd, este vorba de o conturare a pozi]iei partidelor. P~n` \n prezent, niciun partid nu are o pozi]ie proprie privind revizuirea Constitu]iei. Va fi nevoie ca \n partide s` existe o negociere intern` pentru a avea o asemenea pozi]ie. |n al treilea r~nd, e nevoie de o negociere \ntre partide pentru un acord politic. V` da]i seama c` o asemenea negociere nu va dura pu]in. Dac` se realizeaz` acordul politic, abia apoi se nume[te Comisia Parlamentar` Constitu]ional`, care va fi \ns`rcinat` s` redacteze proiectul de lege pentru revizuirea Constitu]iei. {i apoi, pe aceast` baz`, urmeaz` dezbaterea \n parlament, adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constitu]iei [i abia dup` aceea referendumul. A[adar, toate aceste etape procedurale obligatorii nu au cum s` fie parcurse \ntr-un an. Dup` experien]a mea \n materie de revizuire constitu]ional`, acest proces va dura cel pu]in doi–trei ani, \n cazul fericit.

Dar nici nu vom \ncepe aceste etape dac` nu l`murim de la bun \nceput o chestiune fundamental`. Pentru c` toat` revizuirea Constitu]iei se aga]` de chestiunea regimului politic. Nici partidele politice nu vor putea face un compromis pe aceast` chestiune, pentru c`

plus sunt prea divergente pozi]iile. {i atunci, singura cale pentru a debloca procesul este un referendum prealabil, care s` con]in` dou` \ntreb`ri. Prima \ntrebare – ce fel de pre[edinte vre]i: unul ales de popor sau unul ales de parlament? {i a doua \ntrebare – dac` pre[edintele e ales de popor, ce puteri \i d`m, poate s` dizolve parlamentul? {i, \n func]ie de r`spunsul dat de cet`]enii Rom~niei la acest referendum prealabil, putem redacta un proiect de revizuire a Constitu]iei. F`r` un asemenea referendum \n prealabil, cred c` vom mai putea discuta \nc` zece ani de aici \nainte despre revizuirea Constitu]iei.

Sever Voinescu: |ntrebarea referitoare la cine redacteaz` proiectul constitu]ional mi se pare foarte bun`, pentru c`

|n ceea ce prive[te Raportul, noi am fost con[tien]i, \n momentul \n care am redactat acest text, c` principala problem` politic` este cea evocat` de profesorul Valeriu Stoica: chestiunea alegerii regimului politic. Or, fiind con[tien]i de acest aspect, noi am optat \n mod deliberat pentru o tratare care s-a vrut neutr`, prudent` [i deta[at`. |n realitate, cred c` a fost o tratare prudent` [i unica posibil`, dat` fiind natura mandatului pe care l-am avut. A[adar, cred ([i pot vorbi \n numele tuturor membrilor Comisiei) c` aceast` op]iune a regimului politic este, \n primul r~nd, una politic` [i ea revine cet`]enilor. |n interiorul Comisiei a existat un acord deplin: Constitu]ia nu este un monopol al celor care posed` o educa]ie juridic`.

Corneliu Liviu Popescu, Valeriu Stoica, Sever Voinescu [i Ioan Stanomir am fost ani de zile de-a dreptul revoltat, de[i sunt jurist ca forma]ie, de faptul c` „eminen]i“ constitu]ionali[ti din Rom~nia, c~nd dezb`teau la televizor sau \n pres` chestiuni legate de Constitu]ie, \i expediau pe ceilal]i spun~nd: „Tu s` taci din gur`, c` nu e[ti expert!“, „Ce [tii tu despre drept constitu]ional?“, „Eu am cinci doctorate puse unul peste altul \n dreptul constitu]ional!“. |n mod evident, Constitu]ia este problema noastr`. Dac` noi nu o discut`m [i o discut` numai exper]ii, atunci v` garantez c` va ie[i o Constitu]ie proast`. |n ceea ce prive[te chestiunea referendumului prealabil, mi se pare cu adev`rat cea mai provocatoare propunere. D-l profesor Stoica, de altfel, a f`cut-o [i acum doi ani. P~n` la urm`, toate aceste \ntreb`ri fundamentale pentru textul constitu]ional – vrem parlamentarism, semipreziden]ialism sau preziden]ialism, unde a[ez`m Curtea Constitu]ional` \n arhitectura puterilor din Rom~nia, ce poate s` fac` pre[edintele \n raport cu parlamentul etc. –, toate aceste probleme trebuie tran[ate cumva. Pentru c`, evident, proiectul constitu]ional nu poate veni \n mai multe variante [i oamenii nu pot s` voteze la referendum variante de Constitu]ii. O consultare popular` prealabil`, pe aceste c~teva probleme fundamentale [i spinoase, ar fi o idee. Sunt curios, evident, s` aflu [i opinia celorlal]i vorbitori \n leg`tur` cu asta.

Constitu]ia nu este monopolul celor cu educa]ie juridic` Ioan Stanomir (pre[edintele Comisiei Preziden]iale de Analiz` a Regimului Politic [i Constitu]ional din Rom~nia):

Constitu]ia este un bun al cet`]ii, al cet`]enilor, iar dezbaterea asupra Constitu]iei nu trebuie s` fie monopolul unei institu]ii, al unei voci politice sau al unui tip de sensibilitate politic`. |n ceea ce prive[te structura de ansamblu a Raportului, este firesc s` observ`m o aten]ie mult mai mare acordat` de pres` op]iunilor pre[edintelui.

Eu nu doresc s` comentez \n vreun fel op]iunile pe care pre[edintele republicii le-a f`cut publice. Noi am dorit, de la \nceput, ca acest raport s` propun`, de fapt, agenda unei dezbateri. Am [i precizat \n alocu]iunea public` de pe 14 ianuarie c` rolul acestei Comisii a fost unul modest, pentru c` adev`ratul travaliu constitu]ional \ncepe \n momentul \n care na]iunea este implicat` \n acest proces, \n primul r~nd partidele politice, ca vehicule prin care se exprim` voin]a acestei na]iuni. Nu pot s` reformez o Constitu]ie f`c~nd abstrac]ie de temele politice.

Acum o s` v` prezint punctele mele de vedere strict personale, care nu m` angajeaz` dec~t pe mine [i pe care pot s` le expun aici pentru c` sunt al`turi de personalit`]i pe care le stimez [i cu care am \n comun o anumit` sensibilitate intelectual`. Cred c` este foarte important` alegerea popular` a tipului de regim. Dar aici a[ sesiza riscul pe care nu trebuie s`-l ignor`m, acela al personaliz`rii dezbaterii \ntr-un asemenea referendum [i, \n al doilea r~nd, riscul ignoran]ei alimentate de personalizarea dezbaterii. Marea problem` la noi nu este absen]a conceptelor, ci legarea conceptelor de o anumit` personalitate. Pentru c`, a[a cum [ti]i, ceea ce s-a repro[at acestui Raport de c`tre vocile din pres` a fost „aservirea“ lui pre[edintelui B`sescu. Eu pot s` v` asigur c` nu a fost a[a. Nu a fost cazul comisi-

ei noastre, dup` cum pot s` v` asigur c` nu suf`r personal de vreun „complex Traian B`sescu“. Nu am niciun fel de problem` \n a-mi asuma punctele de vedere personale [i cred, cu titlu personal, c` \ntr-o dezbatere strict` \ntre parlamentarism [i semipreziden]ialism nu avem dec~t de pierdut. Paleta este mult mai larg`, iar na]iunea trebuie s` [tie c` exist` c~teva tipologii constitu]ionale care se pot aplica. Nu trebuie s` privim, spre exemplu, regimul preziden]ial de tip american ca pe o sperietoare sau ca pe o form` de regim care legitimeaz` \n vreun fel comportamentul autocratic.

Noi trebuie s` fim con[tien]i de un lucru elementar: Rom~nia a dep`[it epoca istoric` \n care exista riscul real al unei derive autoritare. Eu, personal, nu cred c` mai exist` acest risc, chiar \n condi]iile unei crize economice, care ne afecteaz`. Lec]ia de dinainte de 1989 a fost mult prea puternic` pentru ca na]iunea noastr` s` se mai lase ademenit` de vreun c~ntec politic de siren`.

A[adar, eu a[ insista, \n primul r~nd, pe un tip de angajare lipsit` de pasiune, pe un tip de angajare lucid` [i moderat`.

Una dintre valorile pe care nu trebuie s` le ignor`m \n acest proces de dezbatere asupra Constitu]iei este modera]ia politic`. {tiu c` ea sun` asemenea unui concept desuet, dar eu, sincer, am credin]a c` doar modera]ia, depersonalizarea [i depasionalizarea dezbaterii pot s` ne asigure un parcurs lini[tit. Finalitatea unui asemenea parcurs nu poate fi dec~t o Constitu]ie pentru cet`]eni, deoarece o Constitu]ie pentru politicieni nu va r`m~ne dec~t un produs de vitrin`. Or, rolul unei Constitu]ii este s` contribuie la edificarea unei na]iuni. {i, dac` ne asum`m acest obiectiv, cu siguran]` vom g`si [i modalit`]ile pentru a declan[a o dezbatere lucid` [i lipsit` de pasiune.

Sever Voinescu: S` \n]eleg c`, \n principiu, sunte]i \n favoarea unui referendum prealabil?

Ioan Stanomir: |n principiu, sunt pentru orice tip de solu]ie care favorizeaz` apelul la popor, dar, de asemenea, tot \n principiu, sunt extrem de sceptic \n privin]a organiz`rii unui referendum \n absen]a unei condi]ii fundamentale: o informare echilibrat` [i o dezbatere lipsit` de pasiune. Altfel, referendumurile se vor petrece ca \n 1991 [i 2003: vor fi evenimente manipulate politic. {i ar fi o tragedie s` se \nt~mple din nou a[a ceva.

Sever Voinescu: Sunt [i eu de acord cu faptul c`, p~n` la urm`, dac` acest proiect de Constitu]ie nu este un subiect pe care \l discut` c~t mai mul]i oameni \n, practic, orice form` organizat`, formal` sau informal`, atunci r`m~ne o discu]ie \ntre politicieni [i, din p`cate, cele mai multe discu]ii [i polemici \ntre politicieni nu prea au rezonan]` [i relevan]` pentru oamenii de r~nd. |n felul acesta, vom ajunge la situa]ia \n care dezbaterea despre Constitu]ie va fi demonetizat`, banalizat`, iar oamenii vor \n]elege c` nu e dec~t \nc` unul dintre acele subiecte \n leg`tur` cu care politicienii se ceart` inutil.

Obiec]ii la Raport Corneliu Liviu Popescu (profesor de drept, Universitatea din Bucure[ti): Cum e posibil s` revizuim Constitu]ia pe perioada unui guvern care, pe dimensiunea sa juridic`, este \n v`dit conflict cu textul constitu]ional actual? M` refer la ministrul Justi]iei, care este singurul ministru cu statut constitu]ional, \l reg`si]i de cel pu]in patru ori \n Constitu]ie: la imunitatea parlamentar`, la statutul procurorilor [i de dou` ori la

Nr. 269

10 februarie 2 0 0 9

plus CSM. Acolo se vorbe[te despre „ministrul Justi]iei“, nu exist` „ministrul Justi]iei [i libert`]ilor cet`]ene[ti“. Aceast` func]ie este anticonstitu]ional`. Orice alt minister se poate chema cum dori]i, dar Ministerul Justi]iei [i ministrul Justi]ie nu se pot chema dec~t a[a.

Eu nu sunt pentru revizuirea Constitu]iei. Motivul este foarte simplu. |n 1991 am f`cut o Constitu]ie proast`. |n 2003, dintr-una proast` am f`cut una [i mai proast`. Iar Curtea Constitu]ional` se chinuie de c~]iva ani, prin deciziile pe care le d`, s-o fac`, din p`cate, c~t mai proast` cu putin]`. Prin urmare, solu]ia pe care eu o v`d nu este revizuirea Constitu]iei, ci adoptarea unei noi Constitu]ii. A discuta despre revizuirea acestei Constitu]ii \nseamn` a continua cu ni[te c~rpeli care nu duc la niciun rezultat. Din punct de vedere politic, nu g`sesc potrivit actualul moment pentru revizuirea Constitu]iei. Noi am f`cut Constitu]ia \n 1991 cu un FSN cu 70%, [i s-a trecut prin t`v`lug orice. O revizuire a Constitu]iei cu o majoritate guvernamental` [i parlamentar` tot de 70–80% ar fi o catastrof`, pentru c` nu ar reflecta sub nicio form` pluralismul.

Nu e neap`rat` nevoie de constituirea unei Comisii parlamentare care s` redacteze textul. Asta este necesar doar dac` ini]iativa de revizuire este de origine parlamentar`, dar ini]iativa de revizuire poate fi [i de origine guvernamental`, plus pre[edintele. {i, dac` nu m` \n[el, pre[edintele B`sescu chiar a[a a spus: dac` guvernul \i va trimite proiectul, \l va depune la parlament.

Cu privire la Raport, abordez dou` elemente: regimul politic [i problema drepturilor omului. Sunt \n dezacord fundamental [tiin]ific cu patru pozi]ii exprimate \n Raport [i nu voi ezita s` scriu pe larg \n ]ar` [i \n str`in`tate \mpotriva solu]iilor din Raport pe zona drepturilor omului, una mai pu]in spectaculoas` dec~t regimul politic, dar pentru mine mult mai important`. |n primul r~nd, la pagina 28 din Raport se face o distinc]ie \ntre drepturile civile [i politice, calificate drept „drepturi defensive“, [i drepturile economice [i sociale. A califica expres drepturile civile [i politice ca drepturi defensive, [i anume, „unde e necesar` doar o ac]iune omisiv`“ din partea statului (s` se ab]in` s` le \ncalce: s` nu te tortureze, s` nu te omoare etc.), este \n conflict cu jurispruden]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, care vorbe[te at~t de obliga]ia negativ`, dar [i de obliga]iile pozitive ale statului. Deci statul are obliga]ia pozitiv` s` m` protejeze. Apoi, la paginile 75–76 am citit cu foarte mare surprindere propunerea s` se reintroduc` interdic]ia extr`d`rii cet`]enilor rom~ni, care figura \n textul originar al Constitu]iei [i care a fost suprimat` la revizuirea din 2003. Explica]ia este c` a-]i extr`da propriii cet`]eni este o problem` de suveranitate. Suntem membri ai UE, \n cadrul c`reia exist` principiul loialit`]ii \ntre state. Nu \mi extr`dez cet`]eanul pentru c` \mi este fric` s` nu p`]easc` ceva mai r`u dec~t la mine \n ]ar`, dar \n interiorul UE este exclus a[a ceva. Ne punem \n afara UE dac` interzicem extr`darea cet`]enilor rom~ni c`tre alte state m`car din UE. |n paginile 81–82 se propune reg~ndirea raportului dintre dreptul interna]ional [i dreptul intern, cu afirmarea suprema]iei generale a dreptului interna]ional fa]` de dreptul intern, suprema]ie care, \n prezent, e afirmat` de Constitu]ie numai \n dou` domenii: drepturile omului [i dreptul UE. Nu am nimic \mpotriva suprema]iei generale a dreptului interna]ional fa]` de dreptul intern. Sunt un adept al monismului cu superiorita-

tea dreptului interna]ional, dar se introduce o condi]ionare [i, aten]ie, formularea va viza toate domeniile, inclusiv zona drepturilor omului, cea care m` intereseaz` pe mine, sub condi]ia reciprocit`]ii. Reciprocitatea e o concep]ie de drept interna]ional de secol XIX, c~nd aveam tratate bilaterale [i at~t. |n materia drepturilor omului, \n mod categoric, dreptul interna]ional interzice principiul reciprocit`]ii. Adic`, eu sunt parte la pactele interna]ionale relativ la drepturile politice [i civile [i, dac` Burkina Faso violeaz` drepturile omului, atunci voi spune c` pot [i eu s` le violez, pentru c` principiul reciprocit`]ii \mi permite. E o catastrof` s` introducem a[a ceva \n Constitu]ie. |n sf~r[it, la pagina 84 se propune reducerea domeniilor care nu pot fi revizuite. Sunt absolut de acord, numai c` se uit` c` \n textul actual se interzice revizuirea Constitu]iei dac` are ca efect diminuarea protec]iei drepturilor constitu]ionale sau a garan]iilor acestora, limit` care nu mai exist`. M` rog, se vorbe[te despre democra]ie constitu]ional`, pluralism politic etc., dar nu se mai vorbe[te despre interzicerea revizuirii constitu]ionale duc~nd la diminuarea drepturilor omului, aspect cu care, de asemenea, nu pot fi de acord.

Trec~nd la chestiunea de regim politic, eu v` spun categoric c` sunt adep-

nalizat [i, dup` revizuiri constitu]ionale succesive, ajunge s` diminueze pozi]ia [efului de stat [i s` \nt`reasc` pozi]ia parlamentului.

Ce mi se pare mie dificil de acceptat \n Raport este urm`torul lucru: metodologic, se prezint` mai multe variante posibile. Este OK ca exerci]iu intelectual.

Dar exist` un pericol fundamental: oricine \[i poate alege c~te o solu]ie. Raportul nu insist` pe faptul c` ar trebui s` existe o coeren]` a propunerilor. Propunerile, \n sine, nu sunt criticabile. Dar dac` iau numai anumite elemente [i le \mbin, ajung la un regim pe care nu \l reg`sesc nic`ieri \n Europa [i pe care cu greu \l mai pot califica drept un regim democratic. Pe de o parte, regim semipreziden]ial, pe de alt` parte, dreptul [efului de stat de a dizolva parlamentul [i, pe de alt` parte, imposibilitatea parlamentului m`car de a-l mai suspenda pe [eful de stat. Nu [tiu dac` am republici preziden]iale sau semipreziden]iale cu parlament monocameral [i care s` fie democratice. Se propune referendumul obligatoriu, deci ignor total parlamentul; to]i judec`torii Cur]ii Constitu]ionale s` fie propu[i de pre[edinte; Avocatul Poporului s` fie numit \n func]ie de pre[edinte. Apoi, r`spunderea penal` a [efului de stat, care s` nu mai existe dec~t exclusiv pentru \nalt` tr`dare [i el s` fie judecat doar de Cur-

Adrian Miroiu [i Cristian Preda tul unui regim parlamentar. Toat` Europa este un regim parlamentar, cu extrem de pu]ine excep]ii, [i nu a[ vrea s` m` refer sub nicio form` la Austria, Portugalia sau alte state unde mi se spune c`, \ntruc~t [eful de stat este ales prin sufragiu universal, atunci e regim semipreziden]ial. Nimic mai fals. |n mod categoric, [i Austria, [i Portugalia sunt regimuri parlamentare pentru c` intereseaz` natura atribu]iilor [i mai ales modul de exercitare practic` a acestora. Nu leg tipul de regim politic de modul de alegere a [efului de stat. Pentru c`, \ntre noi fie vorba, pre[edintele Statelor Unite nu e ales prin sufragiu universal. Fran]a este regim semipreziden]ial [i mi se d` tot timpul exemplul Elve]iei, c~nd este vorba de referendum. Nu uita]i c` Elve]ia este dincolo de parlamentarism. |n plus, ie[im dintr-o dictatur`. Modelul european al statelor ie[ite din dictatur` – Germania, Spania, Italia, Portugalia – este cel parlamentar, nu semipreziden]ial. Fran]a a trecut la regim semipreziden]ial dup` e[ecul unui regim parlamentar nera]io-

tea Constitu]ional`, acolo unde propune judec`torii. Parlamentarii ar fi supu[i posibilit`]ii de a fi revoca]i din func]ie de popor, \n timp ce pre[edintelui \i este \nt`rit` imunitatea. Toate aceste elemente conturate \mi pun sub semnul \ntreb`rii \n ce m`sur` mai pot vorbi despre un regim care s` r`m~n` democratic.

Confiscarea Legislativului de c`tre Executiv Cristian Preda (decanul Facult`]ii de {tiin]e Politice, Universitatea din Bucure[ti): |nainte de toate, a[ vrea s` m` refer la actualul context politic. Ne g`sim \ntr-o situa]ie \n care, la fel ca [i \n alte subiecte, se discut` mult despre necesitatea reg~ndirii unei teme, a unei probleme [i, dincolo de acest pas, se fac foarte pu]ine lucruri. S-a \nt~mplat a[a, de pild`, [i \n cazul sistemului electoral. S-a vorbit de prin 1999 despre nevoia reform`rii sistemului electoral f`r` s` se fac` un pas suplimentar, f`r`

9

a se clarifica, de pild`, feluritele variante, numeroasele solu]ii la care s-ar putea recurge. S-a intrat, altfel spus, \ntr-un discurs al necesit`]ii care p`rea s` nu mai reclame niciun detaliu, niciun con]inut [i s-a ajuns \n situa]ia \n care, din p`cate, c~nd nimeni nu a mai putut s` reziste \n fa]a acestei presiuni mediatice enorme, s-a improvizat. {i s-a improvizat ceva foarte prost. Sistemul electoral a dat efecte care sunt, cred eu, dezastruoase pentru con[tiin]a public`, pentru ceea ce \nseamn` cet`]enie ast`zi, pentru ceea ce \nseamn` demnitatea spa]iului public, dar [i pentru actorii politici. Sunt o sum` de actori politici care, de[i au c~[tigat scrutinul, s-au trezit \nfr~n]i de c`tre cei care erau pe locul trei \n acela[i scrutin [i care au luat, uneori, de trei ori mai pu]ine voturi. E dezastruos pentru orice etic` elementar`, din punct de vedere politic.

Deci v`d revizuirea sub acest semn: cred c` trebuie s` facem un pas suplimentar. S` nu spunem doar c` e nevoie sau c` nu e nevoie. S` \ncerc`m s` argument`m de ce e nevoie sau de ce nu e nevoie, trec~nd la substan]a lucrului. {i pre[edintele asta a f`cut. A spus c` e nevoie, cum unii p`reau s` o spun` de ceva timp, [i a spus [i cum crede c` ar putea fi f`cute lucrurile.

Raportul pe care l-a prezentat Comisia Stanomir este, \ntr-adev`r, o palet` de solu]ii. Actorii politici pot alege de acolo diverse formule. Aici sunt integral de acord cu d-l Popescu, atunci c~nd spune c` trebuie ca solu]iile alese s` fie consistente, adic` nu putem lua dintr-o parte ceva care e propriu unui tip de regim [i ceva din alt` parte care e propriu unui alt regim. Trebuie luate acele elemente care dau, p~n` la urm`, un regim coerent [i consistent. Pentru c`, iar`[i, \n cazul sistemului electoral s-a recurs, de fapt, la o improviza]ie sub acest sens: s-au luat lucruri care erau tipice pentru un sistem majoritar de vot [i altele care erau tipice pentru un sistem propor]ional [i s-a ajuns la dezastrul pe care \l cunoa[te]i. @sta este motivul: improviza]ia sub semnul eclectismului. {i, de fapt, dac` \mi \ng`dui]i, p`catul originar chiar al Constitu]iei din 1991 este acest eclectism. Profesorul Stoica a vorbit despre suprapunerea culturilor juridice: unii care erau \nscri[i \n logica juridic` de tip comunist, al]ii care erau necomuni[ti, dar erau neinforma]i. {i mai grav este c` atunci s-au pus pe mas` diverse texte [i s-a g`sit un ansamblu care este eclectic, care \mprumut` din mai multe locuri. Oamenii politici [i partidele trebuie s` asume un punct de vedere sau altul. Adic` s` spun` dac` vor sau nu revizuirea Constitu]iei. Dac` vor revizuirea, sunt obliga]i s` spun` \n ce fel vor s` fac` revizuirea, ce tip de regim, ce tip de amenajare a teritoriului, ce tip de instituire a drepturilor prefer`. Cred c` acest pas suplimentar trebuie f`cut pentru c`, altfel, este o gargar` pe care nu o crede nimeni.

Al doilea lucru pe care a[ vrea s`-l abordez este legat de materiile asupra c`rora trebuie s` se reflecteze. Una dintre materii ]ine de descrierea regimului, pentru c`, p~n` la urm`, asta este o Constitu]ie, \nainte de toate: tabloul regimului. {i aici cred c` sunt c~teva probleme care trebuie luate \n seam` prioritar tocmai pentru c` ele sunt cele care au creat numeroase blocaje \n via]a noastr` politic` sau au produs numeroase efecte bizare din punctul de vedere al func]ion`rii democra]iei. Primul dintre acestea este rela]ia dintre puterea legislativ` [i puterea judec`toreasc`. Eu cred c` puterea judec`toreasc` nu este, de ani buni [i nici \n acest moment, in-

10

10 februarie

Nr. 269

2 0 0 9

dependent`. Este cenzurat` de un anumit tip de protec]ie pe care parlamentul l-a acordat, folosindu-se de imunitate sau de un tip de presiune asupra actorilor politici pentru a crea o inegalitate flagrant` pentru orice cet`]ean. Parlamentul cenzureaz` puterea judec`toreasc`. Eu cred c` asta este o problem` de func]ionare a democra]iei care este dramatic`. A doua chestiune prive[te, \ntr-adev`r, rela]ia \ntre Executiv [i Legislativ. Este aici o problem`, pentru c` avem o rela]ie cu totul dezechilibrat`.

90% dintre textele de lege actuale sunt rezultatul unor ini]iative ale guvernului. Noi avem o confiscare a Legislativului de c`tre Executiv din 1990 p~n` ast`zi. |ntr-o m`sur` cov~r[itoare, guvernul s-a folosit de acest drept de ini]iativ` legislativ` [i a confiscat \n mod absolut Legislativul. To]i cei care cred c` Legislativul trebuie a[ezat pe primul plan ar fi bine s` g~ndeasc` \n primul r~nd maniera de ie[ire de sub aceast` domina]ie a Executivului. O alt` chestiune care prive[te rela]ia dintre Executiv [i Legislativ este legat` de raportul cu totul dezechilibrat pe care \l au, \n termeni de legitimitate, o ramur` a Executivului, [i anume, guvernul \n raportul cu Legislativul, [i, respectiv, cealalt` ramur`, pre[edintele, \n raport cu acela[i Legislativ. Executivul, ca guvern, a dominat Legislativul \n m`sura \n care acesta din urm` a fost incapabil, din 1990 p~n` ast`zi, s` treac` vreo mo]iune de cenzur`. Rolul lui constitu]ional nu a fost asumat niciodat`. {i pericolul grav din punctul de vedere al derivei nu autoritare, ci democratice vine din faptul c` nu avem un parlament capabil s` controleze guvernul \n exerci]iul func]iilor sale. De aici, o serie \ntreag` de reglement`ri abuzive care au creat privilegii inclusiv \n termeni financiari pentru o seam` de cet`]eni de-ai no[tri, care poart` numele de „baroni locali“. C~t prive[te rela]ia dintre Legislativ [i pre[edinte, aici avem, \n istoria noastr` din 1990 \ncoace, o rela]ie care pare s` fie foarte confuz`, dar avem [i un moment dramatic \n care Legislativul l-a suspendat pe pre[edinte. Eu nu v`d ce anume din rela]ia Legislativ–pre[edinte de p~n` acum ne-ar pune pe g~nduri din perspectiva unei derive autoritare. Mi se pare c` `sta este un mod de a personaliza o dezbatere pornind de la un portret destul de nereu[it f`cut unor persoane politice, dar f`r` nicio leg`tur` cu realitatea. Deocamdat`, din punctul de vedere al derul`rii efective a faptelor, avem un Legislativ care, \n dispre]ul voin]ei populare, dup` cum s-a v`zut ulterior la referendum, l-a suspendat pe pre[edinte, pentru ni[te fapte inventate. Cred c` aceast` rela]ie trebuie construit` clar. Acum, \n func]ie de regim, trebuie v`zut cum anume se creeaz` acest echilibru. Va avea primul ministru drept de disolu]ie? Adic` avem, cu alte cuvinte, un regim \ntr-o logic` pur parlamentar` [i dreptul de dizolvarea a Camerei apar]ine primului ministru? Dac` na]iunea voteaz` \n acest fel, s` o facem a[a, pentru a g`si acest echilibru. Dac` vrem invers, un regim care s` fie echilibrat, ca \n Fran]a, de aceast` natur` bicefal` Executiv–Legislativ, atunci putem s`-i d`m pre[edintelui dreptul de dizolvare a parlamentului. Nic`ieri nu exist` o solu]ie de dizolvare a parlamentului care s` fie legat` doar de e[ecul tentativei de a \nvesti guvernul \n dou` luni de la alegeri. Asta e ce a re]inut Constitu]ia Rom~niei \n urma acelei dezbateri, care a fost confuz`.

Adversarii revizuirii vor fi foarte numero[i. Nu sunt doar politicienii, care prefer` discursul necesit`]ii, [i nu al

plus detaliului. Sunt adversari ai revizuirii cei care vor pleda \n favoarea unui model poate nu perfect, dar, vor spune, mult mai bun dec~t cel actual. Mircea Geoan` a sugerat chiar la discu]ia de la Cotroceni nevoia nu a unei revizuiri, ci a unei refond`ri. E calea cea mai simpl` de a bloca revizuirea: a spune c` nu e pentru momentul acesta. Aici, de altfel, Mircea Geoan` e de acord cu, aparent, adversarul s`u din partid, Ion Iliescu. Iliescu a spus, cu o formul` foarte popular`: „]ara arde [i baba se piapt`n`“, adic` nu e momentul, trebuie s` mai a[tept`m. E o cale sigur` de a bloca, de fapt, revizuirea [i de a tr`i \n acest sistem confuz care poate s` ne dea surprize \n anii urm`tori, tocmai pentru c` avem o majoritate at~t de ampl` \n acest parlament. Al]i adversari sunt, bine\n]eles, parlamentarii. Cu at~t mai mult cu c~t este posibil ca \n dezbatere s` intervin` chestiunea renun]`rii la bicameralism [i a \mbr`]i[`rii unei solu]ii unicamerale. Parlamentarii nu vor fi \nc~nta]i de aceast` chestiune. Sigur c`, \n dezbatere, pot s` intervin` lucruri legate de durata mandatelor.

Parlamentarii pot s` g`seasc` cu cale s` am~ne revizuirea inclusiv \n cazul \n care se folose[te calea despre care a vorbit foarte judicios d-l profesor Popes-

multe ori, problema de la care pornim este aceea c` ceva nu merge \n ceea ce prive[te regulile fundamentale din societate. Iar de aici, \ntreb`rile care apar sunt de genul urm`tor: putem spune c` ceva nu merge \n societate din cauza unei anumite reguli? Cum putem s` ne justific`m un astfel de punct de vedere?

Ce \n]elegem prin asemenea reguli? Discu]ia de p~n` acum a avut \n vedere regulile fundamentale care sunt codificate \n Constitu]ie. Dar se vorbe[te de multe ori c` sunt reguli constitu]ionale care nu sunt codificate \n Constitu]ie.

De pild`, \n orice societate democratic` consolidat` avem reguli morale, fundamentale care func]ioneaz` \n spa]iul public. De multe ori ceea ce se \nt~mpl` la noi poate c` nu este datorat faptului c` o Constitu]ie nu func]ioneaz`, ci faptului c` avem deficien]e \n ceea ce prive[te alte reguli constitu]ionale. Ca s` v` dau un exemplu, chiar la nivel politic: parlamentul voteaz` \n unanimitate o lege care este cu totul \mpotriva pozi]iei sus]inute de Cabinet, iar pentru Cabinet lucrul acesta nu conteaz`. |ntr-o societate \n care regulile morale func]ioneaz`, aceasta ar fi trebuit s` determine o anumit` pozi]ie a Cabinetului, adic` demisia propriu-zis` a primului ministru.

Aspect de la dezbatere cu, [i anume, dac` ini]iativa vine de la pre[edinte, la propunerea guvernului. |n fine, adversari ai revizuirii vor fi cu siguran]` baronii locali, pentru c` aceast` revizuire va cuprinde, cu necesitate, o reamenajare a teritoriului. Or, baronii locali sunt, de fapt, produsul acestui tip de politic` desf`[urat` dup` reguli confuze [i \n spa]ii mici, cum sunt jude]ele. Jude]ele noastre sunt diviziuni administrative care cuprind, \n medie, cam 500.000 de locuitori. E o zon` care poate fi dominat` cu u[urin]`. Avem problema politicii puterii \n Rom~nia [i a derivei autoritare, puterea baronilor locali, a acestui tip de exploatare ira]ional` a resurselor [i a domina]iei la nivel local. |n momentul \n care se va pune problema reamenaj`rii teritoriului \n vederea cre`rii unor regiuni mai ample dec~t jude]ele actuale [i care s` fie func]ionale, baronii locali vor fi, cu siguran]`, adversari.

Balans moderat \ntre stabilitate [i schimbare Adrian Miroiu (profesor de [tiin]e politice, {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative, Bucure[ti): De

Ce \n]elegem prin regul` de nivel constitu]ional? |n filosofia politic`, precum [i \n disciplina care ast`zi se nume[te economie politic` constitu]ional`, este fundamental` distinc]ia aceasta \ntre stadiul constitu]ional [i cel postconstitu]ional al elabor`rii regulilor. Aici sunt c~teva aspecte pe care vreau s` le men]ionez. Primul este cel al distinc]iei.

La noi, de multe ori, se constat` c`, atunci c~nd ceva nu merge ori o reglementare nu este func]ional` sau nu este respectat`, avem tendin]a s` \ncerc`m s` o facem s` func]ioneze \n sensul urm`tor: dac` era vorba despre o norm` care era inclus` \ntr-un ordin de ministru o treceam \ntr-o hot`r~re de guvern, dac` era \ntr-o hot`r~re de guvern \ncercam s` o trecem \ntr-o lege [i, de multe ori, dac` era \ntr-o lege \ncercam s` o plas`m mai sus, s` o punem la nivelul Constitu]iei. Cred c` o asemenea abordare este gre[it`. |n al doilea r~nd, c~nd vorbim despre Constitu]ie trebuie s` avem \n vedere nu numai regula, ci [i ceea ce se \nt~mpl` dup` ce regula este aprobat`. Ce se \nt~mpl` c~nd ea func]ioneaz`? Ea este conexat` cu un set de practici, care se constituie \n timp, care func]ioneaz`. Zic c` este conexat` [i nu am spus c` este generat` sau

produs` deoarece, pentru a sus]ine a[a ceva, trebuie s` avem temeiuri [tiin]ifice. Ne putem baza pe astfel de studii care s` ne spun` c` o anumit` problem` din societate este generat` de o anumit` norm` constitu]ional` sau este vorba de multe ori despre impresiile pe care le avem. Ni se pare c` unele lucruri nu merg. |ntrebarea este: nu merg din cauza acestei reguli sau din cauza unor practici care poate au fost generate de regula respectiv`, dar [i de alte condi]ii, cum ar fi contextul social, politic [i a[a mai departe [i care poate nu este constitu]ional? |n al treilea r~nd, vorbind despre nivelul constitu]ional, John Rawls a spus c` trebuie s` ne situ`m \n spatele unui v`l de ignoran]` sau de incertidudine constitu]ional`.

De multe ori avem \n vedere faptul c` a[a ceva nu se \nt~mpl`. {i toate discu]iile cu privire la personalizarea problematicii revizuirii Constitu]iei intr` \n aceast` direc]ie. Dac` am considera c` doar \n acest context este problema, lucrurile ar putea fi bine determinate [i am [ti la ce s` ne referim. De multe ori se \nt~mpl`, \ns`, altfel. Diversele grupuri pot s` \ncerce s`-[i formuleze punctul de vedere [i s`-l \mping` spre nivelul constitu]ional \n multe alte sensuri.

Dau un exemplu din Raport pentru a vedea exact cum se poate ajunge \ntr-o asemenea situa]ie: „Un exemplu de ambiguitate generatoare de controverse este articolul 32, alineatul 4, care postuleaz` regimul gratuit`]ii \nv`]`m~ntului public, afirm~nd c` \nv`]`m~ntul de stat este gratuit potrivit legii. O prevedere a Legii \nv`]`m~ntului, ca [i o ordonan]` de urgen]` au anulat practic sensul acestui articol, \ng`duind senatelor din universit`]ile publice s` decid` \nmatricularea cu tax` a unui num`r de studen]i cu p~n` la 12 ori mai mare dec~t a studen]ilor bugetari“. Aici este o form` foarte limpede a felului \n care un conflict \ntre diversele grupuri de interese (universit`]i publice [i private) este ridicat p~n` la nivel constitu]ional.

Un grup de interese \ncearc` s`-[i impun` punctul de vedere prin interpretarea Constitu]iei conform cu ideile lui.

Cu alte cuvinte, trebuie s` fim foarte aten]i c~nd avem \n vedere propunerile constitu]ionale ca acestea s` fie c~t mai neutre [i s` nu fie expresia unui punct de vedere al unui grup de interese.

D-l Aurelian Cr`iu]u vorbe[te \n Raport despre nevoia unui balans moderat \ntre stabilitate [i schimbare. {i trebuie s` ne g~ndim foarte serios la acest lucru. Ca s` fie func]ional`, o regul` trebuie s` aib` timp s` creeze [i o practic`.

Sigur c` poate s` creeze practici pe care nu le dorim. {i atunci este nevoie s` ne g~ndim la faptul c` regula respectiv` trebuie schimbat`, dar o schimbare foarte rapid` \mpiedic` constituirea unor asemenea practici. Avem \n vedere alegerea \ntre un regim preziden]ial, semipreziden]ial, parlamentar etc. Uneori, se discut` despre faptul c` schimb`ri profunde \n societate pot s` apar` nu numai atunci c~nd produci schimb`ri mari \n ceea ce prive[te regulile, ci [i \n situa]iile \n care se produce o schimbare minor`. {i \n [tiin]a politic` se discut` foarte mult despre asemenea schimb`ri aparent minore, dar care au dus la rezultate foarte mari. O alt` m`sur` a schimb`rilor este aceea a num`rului de modific`ri pe care le avem \n vedere. Raportul prezint` o agend`, a[a cum bine a spus d-l profesor Stanomir.

Din aceast` agend` este bine s` alegem unele lucruri pentru c`, politic, b`nuiesc c` este extrem de greu s` po]i s` propui foarte multe schimb`ri. |n acest sens, \n]eleg [i ceea ce a f`cut pre[edintele B`sescu: a considerat c` nu poate

Nr. 269

10 februarie 2 0 0 9

plus s` aib` \n vedere foarte multe schimb`ri [i s-a rezumat la zece. Sunt multe, sunt pu]ine, asta este de v`zut. Dar ideea este aceea c` trebuie s` ne oprim asupra unora dintre acestea.

Ce tipuri de propuneri de revizuire a Constitu]iei avem? Evident, aspectele care ]in de structura puterilor \n stat, aceast` chestiune este extrem de important`. Dar aceast` dezbatere constitu]ional` trebuie s` vizeze nu numai clasa politic`, ci [i probleme care intereseaz` omul obi[nuit.

tual m` \ndeamn` s` p`r`sesc ideea republicii parlamentare, f`r` ca prin asta, \n momentul de fa]`, s` optez ferm \n favoarea unei republici preziden]iale sau semipreziden]iale consolidate. M` g~ndesc doar care formul` de distribuire a ansamblului politic este mai potrivit` cu principiul separa]iei puterilor \n stat.

Am de f`cut [i foarte scurte preciz`ri tehnice. Exist` rezerva fa]` de ideea re-

Este necesar cel pu]in un referendum final pentru adoptarea Constitu]iei. Eu cred c` e nevoie [i de unul preliminar. Indiferent c~te vom avea, problema esen]ial` este: de ce pondere de participare la vot, mai ales de ce pondere de aprobare a Constitu]iei avem nevoie \n cadrul referendumului? Dac` se merge pe ideea de jum`tate din num`rul celor cu drept de vot, v` asigur c` nu vom mai avea niciodat` o revizui-

O nou` Constitu]ie nu poate fi adoptat` \mpotriva actualei Constitu]ii Valeriu Stoica: Mult` vreme am fost pe aceea[i pozi]ie cu d-l Corneliu Liviu Popescu \n ceea ce prive[te tipul de regim politic \n Rom~nia [i am fost adeptul republicii parlamentare. La un moment dat chiar am colaborat la un proiect de revizuire a Constitu]iei pornind de la acest principiu. De vreo c~]iva ani \ns`, aceast` convingere a mea a \nceput s` fie zdruncinat`. Mai \nt~i, este un argument de ordin teoretic [i, dup` aceea, este un argument de ordin practic. Trebuie s` recunosc c`, dac` a[ez`m la baza democra]iei liberale ideea de separa]ie a puterilor – [i eu cred c` aceast` idee trebuie s` fie prezent` pentru a tempera derapajele autoritare sau totalitare ale unei majorit`]i –, atunci republica parlamentar` nu este fidel` principiului separa]iei puterilor. Acest argument de ordin teoretic m-a tulburat de c~]iva ani, \l [tiam [i \nainte, c~nd eram adeptul republicii parlamentare, dar atunci \ndr`zneam s` ignor acest principiu al separa]iei puterilor, pornind de la ideea pe care o sus]ine [i ast`zi d-l Corneliu Liviu Popescu, anume, c` Rom~nia este o ]ar` care a ie[it dintr-un regim totalitar [i aceast` experien]` traumatizant` ar justifica poate rezervele fa]` de ideea unei republici semipreziden]iale consolidate sau, [i mai mult, a unei republici semipreziden]iale. Dar, \ntre timp, am realizat c` aceast` rezerv` a mea nu mai are justific`ri, c~t` vreme Rom~nia este membr` a UE [i a NATO, un derapaj autoritar-totalitar \n Rom~nia nu mai este posibil \n contextul \n care ne afl`m. {i atunci, cred c` m` pot \ntoarce la argumentul substan]ial de ordin teoretic, [i anume: cum poate fi a[ezat` configura]ia autorit`]ilor publice \n acord cu principiul separa]iei puterilor statului? Or, este limpede c`, dac` nu avem o putere executiv` aleas`, cel pu]in prin [eful ei, cel pu]in la fel cum este aleas` puterea legislativ`, nu avem o real` separa]ie a puterilor statului. Singurul exemplu \n care func]ioneaz` bine principiul separa]iei puterilor statului este cel american. Pentru c` acolo este aleas` puterea legislativ`, este ales [eful puterii executive, iar \n unele state din America sunt ale[i chiar [i judec`torii. Teoria constitu]ional` francez` a pervertit sau chiar a negat principiul separa]iei puterilor statului. {i aici m` deta[ez total de constitu]ionali[tii francezi, pentru c` ei p~n` ast`zi r`m~n fideli principiului iacobin, reluat de Lenin, al unicit`]ii puterii.

C~t` vreme nu avem cel pu]in o alegere la nivelul [efului Executivului, nu avem un principiu al separa]iei puterilor statului. De fapt, ne crampon`m de ideea c` avem o putere unic`, aceast` putere unic` este emanat` de la popor, alegem parlamentul [i, dup` aceea, de la parlament eman` toate celelalte puteri. Eu, conceptual, ca liberal, m` opun categoric acestui mod de a privi lucrurile.

Deci, acest argument de ordin concep-

Radu F. Alexandru [i Georgic` Severin vizuirii Constitu]iei [i se spune c` vrem o nou` Constitu]ie. {i eu vreau o nou` Constitu]ie. Dar, procedural, nu putem vorbi dec~t despre revizuirea Constitu]iei, pentru c`, altfel, ar trebui s` d`m o lovitur` de stat. A vorbi despre continuitate constitu]ional` \nseamn`, \ntre altele, a respecta cadrul actual de schimbare a Constitu]iei. {i acest cadru nu este dec~t revizuirea. O nou` Constitu]ie nu poate fi adoptat` \mpotriva actualei Constitu]ii. Ar \nsemna s` neg`m continuitatea constitu]ional`, or, aceast` chestiune e posibil` numai \n momente de ruptur` politic`, de genul rupturii din ‘89 [i alte rupturi de-a lungul timpului. Nu cred c` avem nevoie de o ruptur` politic` \n Rom~nia.

S-a spus c` am avut o Constitu]ie \n ‘91, adoptat` de FSN, c~nd el avea 70% din parlament, iar acum suntem \ntr-o situa]ie asem`n`toare. Mi se pare c` aceast` observa]ie este inexact`. Avem o majoritate de 70%, f`cut` din dou` partide \ns`. {i orice referire la fostul FSN, chiar dac` se face \n pres`, este total inadecvat`. Nu e vorba despre un singur partid, ca \n ‘91, sunt dou` partide care se controleaz` foarte sever [i v` asigur c` [tiu din interior cum stau lucrurile. M` \ndoiesc c` aceste dou` partide vor ajunge foarte repede la o concluzie privind revizuirea Constitu]iei. Ba dimpotriv`.

Cu asta ajung la a treia precizare, [i anume, calea revizuirii Constitu]iei, dac` va fi un proiect de lege redactat de parlament [i propus de pre[edinte parlamentului sau mergem pe calea parlamentar` a revizuirii. De[i teoretic e posibil s` avem un proiect f`cut de guvern [i \naintat pre[edintelui, m` \ndoiesc c` actualul guvern, \n actuala coali]ie, va reu[i s` ajung` la un compromis pe aceast` tem`. Mai degrab` se va putea ajunge la un asemenea compromis \n parlament, prin negociere asidu`, \ndelungat` \ntre grupurile parlamentare. |n plus, avantajul ar fi, \n acest caz, c` ar fi implicate toate for]ele politice \n procesul de revizuire a Constitu]iei.

re a Constitu]iei, \n condi]iile actuale ale absenteismului pe care \l cunoa[te]i foarte bine. Iat` de ce cred c` va trebui s` ne g~ndim foarte serios \n viitor fie la ideea de a introduce votul obligatoriu, fie la ideea de a introduce \nscrierea cet`]eanului care vrea s` voteze \nainte de organizarea votului, pentru ca aceste cerin]e s` fie judecate \n raport cu cei care s-au \nscris pe lista de vot [i care doresc s` voteze.

Corneliu Liviu Popescu: |n Statele Unite, separa]ia puterilor nu e doar pe orizontal`, este [i pe vertical`, ca urmare a regimului. E unul dintre motivele pentru care pre[edintele, oric~t de multe puteri ar putea s` str~ng`, nu poate s` devin` dictator. Ceea ce nu e cazul \ntr-un stat unitar. Alegerea [efului de stat \n Statele Unite a fost conceput` prin electori pentru a tempera excesele [i influen]a popular` direct`. Sistemul a fost pervertit de-abia odat` cu apari]ia partidelor [i a bipolarismului politic din Statele Unite, dar nici acum pre[edintele american nu e ales prin sufragiu direct. A pune \n balan]` alegerea direct` a [efului de stat [i alegerea direct` a parlamentului \ncepe s`-mi pun` semne de \ntrebare, c~nd una dintre tezele promovate ar fi ca una dintre Camerele parlamentului s` nu mai fie aleas` prin sufragiu universal.

Permanenta curs` \n c`utarea legii fundamentale Radu F. Alexandru (senator, Partidul Democrat-Liberal): |ntrebarea de la care v` propun s` pornim vine din Grecia antic`, c~nd filosofului Solon i s-a cerut s` produc` o Constitu]ie pentru societatea \n care tr`ia. A fost de acord, dar a pus o \ntrebare esen]ial`: pentru c~t timp [i pentru ce popor? Cred c` aceast` \ntrebare trebuie s` ne-o punem to]i cei aduna]i aici [i mai ales to]i cei preocupa]i de o nou` Constitu]ie \n Rom~nia.

Vreau s` v` reamintesc c~teva date

11

pe care nu e r`u s` le lu`m \n calcul c~nd discut`m despre tema noastr`. Prima Constitu]ie scris` \n Rom~nia dateaz` din 1866. A durat 57 de ani, p~n` \n 1923, c~nd s-a produs o nou` Constitu]ie impus` de noile condi]ii istorice cu care se confrunta Rom~nia. Dup` 15 ani, \n 1938, a venit Constitu]ia lui Carol, apoi au urmat anii dictaturii comuniste. |n 1991 am avut prima Constitu]ie postrevolu]ionar`. |n 2003, o nou` Constitu]ie. |n 2009 discut`m necesitatea unei noi Constitu]ii. Fa]` de aceast` permanent` curs` \n c`utarea unei legi fundamentale care s` reziste la proba timpului, cred c` se impun ni[te \ntreb`ri elementare: cei care au lucrat la Constitu]iile anterioare erau at~t de nepricepu]i sau de rea-credin]`? R`spunsul meu este c` erau [i nepricepu]i, [i de rea-credin]`. Care este, ast`zi, situa]ia real` politic` \n Rom~nia, apropo de nevoia pe care o resim]im to]i privind o nou` Constitu]ie? R`spunsul pe care \l dau, c~t se poate de sincer, este: \n cel mai prost [i cel mai neproductiv moment \n care ne putem imagina c` putem produce \ntr-adev`r o Constitu]ie pentru prezent [i pentru viitor.

Nu exist` analist sau comentator al scenei politice rom~ne[ti care s` nu fi trecut prin afirma]ia clar` c` orice demers legat de acest proiect de Constitu]ie care se prefigureaz` este condamnat unui blocaj sever, at~ta vreme c~t poate fi considerat \ntr-o finalitate ca un proiect ce va purta numele „Constitu]ia B`sescu“. Argumentele aduse de Valeriu Stoica, c` un asemenea proiect oricum nu se poate \ncheia p~n` la sf~r[itul anului, deci nu poate intra \n co[ul cu bile albe cu care Traian B`sescu ar veni \n fa]a electoratului, nu au niciun fel de relevan]`. Acest blestem al personaliz`rii reduce la minimum [ansele unei reu[ite. Nu cred \n via]a acestei coali]ii de guvernare, \n loialitatea PSD fa]` de PD-L [i fa]` de cel care a declarat con[tient c` a pierdut 80% c~nd [i-a dat girul pentru aceast` coali]ie de guvernare. Ce se \nt~mpl` pe Antena 3 sear` de sear` este cea mai bun` dovad` a sentimentului PSD fa]` de parteneri [i fa]` de un virtual candidat.

Cred c` un proiect de Constitu]ie l`sat pe m~na clasei politice nu va avea alt` finalitate dec~t un avorton, care va sem`na foarte bine cu ceea ce a ie[it dintr-un alt deziderat pentru care ne-am b`tut mul]i ani [i care a fost votul uninominal. Ca atare, cred c` singura [ans` pentru ca s` avem un proiect \n care s` ne recunoa[tem la nivelul celor mai obiective aspira]ii este constituirea unei echipe de exper]i, a unor tehnicieni, a unor oameni care s` nu aib` niciun fel de leg`tur` cu partidele politice [i care, \ntr-un dialog cu clasa politic` [i cu societatea civil`, prin intermediul referendumului, s` poat` crea acel construct care s` \nsemne o Constitu]ie a Rom~niei care s` poat` rezista mai mult de un sezon sau altul. Graba cu care consider`m c` trebuie s` ne \ndrept`m spre sistemul unicameral cu cea mai mare \ncredere privind buna func]ionare a parlamentului este o idee m`car discutabil`, ca s` nu spun gre[it`. Riscul ca un guvern monocolor cu o sus]inere majoritar` \n parlament s` confi[te decizia politic` este infinit mai mare \n condi]iile unui parlament unicameral.

False grile de lectur` a Raportului Radu Carp (conferen]iar, Universitatea din Bucure[ti): Revizuirea Constitu]iei sau o nou` Constitu]ie poate s` aib` loc \n prezen]a unei revendic`ri a cet`-

12

10 februarie

Nr. 269

2 0 0 9

]enilor ca regimul drepturilor lor s` fie garantat, s` aib` institu]ii credibile etc.

Aici avem dou` exemple \n istorie. Pe de o parte, avem exemplul american, unde chiar a[a s-a \nt~mplat [i asta explic` stabilitatea Constitu]iei americane, sigur, cu foarte multe amendamente. Pe de alt` parte, avem exemplul unde nu s-a reu[it, nu a existat acest fundal al constitu]ionalismului: Constitu]ia european`, [i am v`zut c` la dou` referendumuri succesive ea a fost respins`.

Deci, cu c~t exist` mai multe dezbateri de acest fel, cu at~t se poate crea mai bine acest fundal al constitu]ionalismului, care lipse[te, din p`cate, \n Rom~nia. Dac` acest fundal nu se va crea, atunci evident c` o revizuire este riscant`. Sunt convins c` dezbateri de acest gen pot contribui decisiv \n aceast` chestiune.

Raportul nu trebuie citit ca un text juridic. Cred c` d-l Corneliu Liviu Popescu a f`cut aceast` eroare. {i eu, [i al]i colegi am avut aceast` tenta]ie de a ne g~ndi la un text cu valoare juridic`.

Raportul nu poate fi invocat \n fa]a vreunei instan]e din Rom~nia sau la CEDO, el este pur [i simplu o reflec]ie deopotriv` politologic` [i juridic`. Domnul Popescu s-a referit la exprimarea despre drepturi. Acestea sunt reflec]ii care ]in mai degrab` de teoria politic`, [i nu de a clarifica natura drepturilor din perspectiv` juridic`. Raportul con]ine o gradare a solu]iilor. Ve]i g`si paragrafe \n care se spune: „art. X din Constitu]ie trebuie modificat \n acest fel, [i nu \n altul“, paragrafe \n care se spune: „Comisia consider` c`...“ [i se las` mai multe op]iuni [i paragrafe \n care se spune: „Ar trebui s` fie luat` \n considerare urm`toarea op]iune...“. Asta \nseamn` c` exist` solu]ii care se impun indiferent de felul \n care am considera natura regimului politic \n Rom~nia [i exist` op]iuni care nu pot fi avute \n vedere dec~t dac` se clarific` aceast` chestiune a regimului. A citi acest text integral [i a vedea c~te propuneri concrete de revizuire sunt cred c` e o gril` de lectur` fals`.

D-l Popescu spunea c` este adeptul acestui regim parlamentar. A[ \ntreba: al c`rui tip de regim parlamentar? |n Raport s-a \ncercat s` se arate care sunt principalele tipuri de regimuri \n lume [i ve]i vedea o palet` mai larg` de op]iuni dec~t diferen]ierea parlamentar/semipreziden]ial. Exist` mai multe forme de regim parlamentar, dup` cum exist` mai multe forme de regim semipreziden]ial. |n Europa de ast`zi asist`m la un amestec \ntre cele dou` tipuri de regimuri, [i nu la impunerea unui regim \n forma lui clasic`. De exemplu, Polonia, un regim semipreziden]ial, \n 1997 \mprumut` din institu]ia regimului parlamentar mo]iunea de cenzur` constructiv`. |nt~mpl`tor sau nu, acest \mprumut a generat un conflict \ntre pre[edinte [i primul ministru mult mai acut dec~t ce s-a \nt~mplat \n Rom~nia ultimilor ani, cu o institu]ie specific` regimurilor parlamentare.

Deci, nu are nicio leg`tur` felul \n care sunt definite institu]iile \n Constitu]ie [i felul \n care actorii politici \n]eleg s`-[i manifeste prerogativele. La ora actual`, avem un amestec [i noi nu putem dec~t s` ne \ncadr`m \n aceast` tendin]`. |n acela[i timp, trebuie s` facem astfel \nc~t grefele care se pot opera pe textul Constitu]iei s` fie coerente. Raportul este de fapt o pledoarie pentru a vedea ce se poate p`stra din tradi]ia noastr` constitu]ional`, ce se poate \mprumuta, \n a[a fel \nc~t acest \mprumut s` nu vin` \n contradic]ie cu natura actorilor politici.

A curs mult` cerneal` pe chestiunea

plus dizolv`rii parlamentului [i procedura propus` \n Raport. |ntr-adev`r, dac` ea ar fi aplicat` \n acest moment, constat`m c` aceast` dizolvare ar putea s` intervin` foarte t~rziu, \n niciun caz \n acest an. Paradoxal, procedura care este propus` \n Raport privind dizolvarea parlamentului este cumva mai rigid` dec~t procedura actual` din Constitu]ie, numai c` nu se leag` de momentul constituirii guvernului. |n Fran]a, \n Anglia exist` acest mod de dizolvare a parlamentului. |n Islanda, de

port nu trebuie citit din punct de vedere constitu]ional [i, mai mult, ceea ce e important este c` se realizeaz` o anumit` enumerare de probleme foarte majore din punct de vedere [tiin]ific, care trebuie avute \n vedere \n viitor, chiar dac` solu]iile [chioap`t`.

C~t prive[te regimurile politice, sunt \n contradic]ie cu domnul Popescu.

Vreau s`-i amintesc c` \n Finlanda exist` regim semipreziden]ial cu parlament unicameral. De fapt, toate statele nordice au parlament unicameral de

Radu Carp [i C`t`lin Avramescu cur~nd, primul ministru a considerat c` nu-[i poate duce la \ndeplinire mandatul, a avut o discu]ie cu pre[edintele ]`rii [i pre[edintele a dizolvat parlamentul. Este vorba despre un regim autoritar? Nu cred.

D-l Popescu vorbea despre extr`dare. Aici e o filosofie pu]in diferit` fa]` de ce s-a \nt~mplat p~n` acum. |n chestiunea extr`d`rii, \n Constitu]ia din 2003 am preluat prevederile unui regulament care \n alte ]`ri a fost contestat. |n Polonia [i Germania s-a ajuns ca acest regulament s` fie modificat, invoc~ndu-se faptul c` nu se poate modifica Constitu]ia. Deci este o filosofie politic` diferit` de raportare la ceea ce este deasupra dreptului na]ional. Dar cred c` a[a ar trebui interpretat, [i nu strict juridic. |nc` o dat`: pledez pentru o lectur` a Raportului care s` aib` \n vedere [i aceast` dimensiune politologic`, [i nu doar strict juridic`.

Gheorghe Iancu (conferen]iar, Universitatea din Bucure[ti): Sunt foarte multe lucruri care ar fi trebuit s` fie atinse aici, din punctul nostru de vedere, al speciali[tilor \n drept constitu]ional. O \ntrebare interesant` a fost cine redacteaz` Constitu]ia. Redacteaz` Constitu]ia cei care [tiu s` o redacteze, chiar dac` nu sunt perfec]i, pentru c` \n lumea uman` singurul relativ este absolutul. |n Constitu]ia noastr` nu exist` drepturi ale omului, exist` drepturi fundamentale, iar diferen]a dintre drepturi fundamentale [i drepturile omului este foarte mare. Apoi, nu exist` obliga]ii pozitive, ci drepturi pozitive, care sunt astfel definite datorit` interven]iei statului, care are anumite obliga]ii vizavi de drepturile pozitive [i care au ap`rut \nainte de 1948. |n ceea ce prive[te regimurile politice, aici Raportul are anumite suferin]e fa]` de profesia mea, dar eu sunt de acord c` acest Ra-

vreo 40 de ani. De aceea, argumentul s`u mi se pare cel pu]in incorect, dac` nu nemotivat. Din punctul de vedere al regimurilor politice parlamentare, aici s-a f`cut o foarte rapid` trecere \n revist` a evolu]iei acestora, f`r` s` se aib` \n vedere ideile celui care a fundamentat teoria separa]iei puterilor, Joseph Barthélemy. El a spus c` bazele puterii \ntr-un stat schimb` regimurile politice, ceea ce de fapt s-a [i \nt~mplat, [i a ap`rut astfel regimul de confuziune din Marea Britanie. De aceea, regimul politic parlamentar de regul` se confund` cu regimul de confuzie a puterilor. Iar \n Marea Britanie exist` exemplul tipic. |n ceea ce prive[te sistemele electorale, a[ vrea s` atrag aten]ia c` nu e vorba despre vot uninominal, ci despre scrutin uninominal. Votul nu are caracteristicile pe care le are scrutinul. |n 2004, am solicitat s` se dezbat` public care este scopul alegerilor – putea s` fie men]inerea importan]ei partidelor politice, ra]ionalizarea parlamentului, aducerea elitelor \n parlament etc.

F`r` un asemenea scop, sistemul actual [i sistemele care s-au \ncercat au dus foarte aproape de dezastru.

90–95% dintre ini]iativele legislative din toat` lumea sunt guvernamentale [i se observ` o anumit` cre[tere a rolului Executivului, care este institu]ionalizat prin multe m`suri: delegare legislativ`, alegerea pre[edintelui de c`tre na]iune etc. De aceea, este foarte greu ca noi s` ne ducem altfel dec~t \n sensul curentului. Cre[terea rolului Executivului este evident`, iar [eful Executivului este [eful statului, nu [eful guvernului. |n ceea ce prive[te ideea suspend`rii din Raport, mi se pare c` actuala solu]ie este aberant`, pentru c` suspendarea [efului statului nu exist` nic`ieri. Exist` mo]iunea constructiv`, care e preluat` din sistemul german, \n ce prive[te alegerea cancela-

rului, ceea ce am putea aplica [i noi foarte bine.

P`rerea mea este c` ar trebuie s` existe o nou` Constitu]ie, [i nu o Constitu]ie revizuit`, pentru c` \nse[i bazele puterii economice [i sociale s-au schimbat complet fa]` de momentul \n care s-au adoptat. N-a[ fi de acord c` acea Constitu]ie din 1991 [i revizuirea din 2003 ar fi fost f`cute de oameni care n-au [tiut ce s` fac`. A[a erau condi]iile atunci, acelea erau bazele.

Procedura legislativ` actual` este o abera]ie constitu]ional`, pentru c` ea prevede c` prima Camer` sesizat` este Camera de reflec]ie [i a doua Camer` sesizat` e Camera decizional`, adic` exact invers dec~t exist` \n toate sistemele care au asemenea procedur` legislativ`. |n Europa mai exist` procedura navetelor, pe care o aveam noi, cu Comisia mixt`. Am p`r`sit-o, am intrat \ntr-un sistem care se reg`se[te \n Germania, \n Spania, dar nu l-am preluat cum trebuie, pentru c` se realizeaz` o \nc`lcare a bicameralismului parlamentar, ceea ce a fost confirmat de Curtea Constitu]ional`, de mai multe ori.

Romeo Ilie (inginer, Academia Rom~n`): A[ vrea s` aduc o propunere pentru ca aceast` Constitu]ie s` sufere o modificare \nc` de la primul s`u articol, unde se men]ioneaz` c` Rom~nia este un stat unitar, indivizibil etc. Permite]i-mi s` propun ca, al`turi de ace[ti termeni, s` se introduc` no]iunea de „modern“. Prin aceast` no]iune de modernism n-a[ vrea s` se \n]eleag` c` trebuie s` fim la mod` cu ceea ce se \nt~mpl` pe undeva prin lumea aceasta, ci c` trebuie s` fim \n pas cu tot ceea ce se dezvolt` de c`tre societatea uman`, astfel \nc~t, la nivelul deciziei politice, s` se ia acele m`suri care s` contribuie la modernizarea vie]ii economice [i sociale a Rom~niei. Prin aceast` no]iune a[ l`sa mai mult` suple]e, flexibilitate \n luarea deciziilor tactice \ntr-o evolu]ie strategic` pe termen lung a omenirii.

Raportul spune c` reorganizarea administrativ` a Rom~niei ar trebui s` se fac` de la 41 de jude]e la 12 regiuni.

Consider c` 41 au fost bune, 12 s-ar putea s` fie bune acum, dar ce se \nt~mpl` peste 10 ani, c~nd cele 12 vor fi transformate \n 22? A[ l`sa aceast` decizie pe seama celor care, \n spiritul modernismului organiz`rii [i func]ion`rii statului rom~n, s` decid` care este cea mai bun`, mai adecvat` form` de organizare [i func]ionare a statului \ntr-un context de modernism.

Riscul de blocaj Sorin Ioni]` (director de cercetare, Societatea Academic` din Rom~nia): Eu a[ vrea s` pun o \ntrebare, care prive[te mecanismul schimb`rii: s-a f`cut o analiz` de risc pe fiecare dintre acele teme propuse pentru schimbare, fie \n pachetul l`rgit din Raport, fie \n „decalogul“ preziden]ial? Pentru c` exist` un risc de blocaj al \ntregului proiect. Am s` dau un singur exemplu, chestiunea cu reorganizarea administrativ` a jude]elor. Sunt dou` riscuri pe care le v`d.

Po]i s` bagi \n malaxorul politic un proiect bun, dar de acolo iese ce iese, e imprevizibil [i am v`zut asta \n Polonia.

Acolo s-a f`cut reorganizarea la sf~r[itul anilor ‘90 [i s-a pornit cu aceea[i idee generoas` de la noi: desfiin]ezi jude]ele, \nfiin]ezi regiuni. S-a f`cut compromisul de rigoare, s-au f`cut regiunile, dar nu s-au mai putut desfiin]a jude]ele. {i a[a au sf~r[it cu un nivel administrativ \n plus. Unde-i reducerea birocra]iei, unde-i reducerea corup]iei? Al doilea risc este s` se sf~r[easc` totul \ntr-o mare ciom`geal`, la noi cred c` [i

Nr. 269

10 februarie 2 0 0 9

plus mai mare dec~t \n Polonia, pe fondul acestor rivalit`]i regionale, pe dublete.

Unde pui capitala noilor regiuni? La Timi[oara sau la Arad? La Ia[i sau la Bac`u? La Cluj sau la Bra[ov? Aceast` chestie, de natur` foarte practic`, dar care \n momentul respectiv va deveni prima pe agend`, poate s` blocheze \ntregul proiect. S-a \nt~mplat \n Polonia [i se va \nt~mpla [i la noi. Elita local` sus]ine descentralizarea la nivel general, dar c~nd treci la detalii practice, apar blocajele. Blocaje institu]ionale care nu ]in neap`rat de baroni locali: oricine, institu]ional vorbind, rezist` la ideea cre`rii unui nivel nou deasupra lor. P~n` la urm`, \ntrebarea mea de baz` se leag` de ce spunea d-l profesor Miroiu: am demonstrat noi pe fiecare tem` o rela]ie cauz`/efect? Noi vrem s` rezolv`m ni[te probleme. Am demonstrat noi cu date, [tiin]ific, c` problemele noastre – clientelismul, baronii locali etc. – ]in de structura jude]elor? }in ele de o norm` constitu]ional` sau ]in de o practic` de nivel inferior? Dac` nu schimb`m practica, baronii mai mari se vor muta la regiune, cei mai mititei r`m~n la jude]e [i totul continu`. Practica \n discu]ie este cea numit` de un economist maghiar „constr~ngeri bugetare slabe“, asta e problema noastr`. Ea nu e constitu]ional`, se rezolv` m~ine, dac` vre]i, domnilor de la putere! Aceast` practic` spune c` banii se aloc` dup` mecanisme matematice \n teritoriu, exist` o lege. Dup` ce c` s-a aplicat cu greu, acum un an jum`tate a fost o derogare [i s-a dat liber pentru tot. N-am auzit c` acum vrem s-o reinstituim.

Dac` o reinstituim [i \n 3 ani o putem chiar aplica, eu v` spun c` dispar baronii locali, cu jude]e, f`r` jude]e, cu regiuni. Dac` nu dispare aceast` practic` [i numai \nfiin]`m regiuni, ea se transfer` foarte u[or la nivel de regiuni.

C~teodat` rezolvi probleme cu lucruri mult mai mici dec~t o shimbare constitu]ional`. Risc`m supra\nc`rcarea mecanismului constitu]ional cu tot felul de lucruri care poate nu \[i afl` rezolvarea acolo. {tim riscul de a bloca \ntregul proiect pe fiecare dintre temele propuse?

Poate ar fi bine de analizat acest lucru.

M`car ca s` putem ierarhiza temele dup` importan]` [i s` [tim la ce putem renun]a mai \nt~i c~nd apare riscul de blocaj.

mai \ntr-o situa]ie de criz` profund`, \n 1991–1992, g~ndi]i-v` cum c`dea economia zilnic, g~ndi]i-v` cum ar`ta infla]ia atunci. Dac` vrem s` fim pu]in reali[ti, vom vedea cum Constitu]iile bune se adopt` adesea \n situa]ii de criz` tocmai pentru a \nt`ri statul.

Multe dintre op]iunile constitu]ionale nu ]in de [tiin]a juridic`. Sigur c` juri[tii sunt bine veni]i la orice dezbatere, dup` cum sunt bine veni]i economi[tii, sociologii sau istoricii. Numai c` multe dintre op]iunile mari [i chiar cele de detaliu dintr-o Constitu]ie ]in de [tiin]a politic`. G~ndi]i-v` c` op]iunea \ntre Legislativ monocameral [i bicameral nu este o chestiune care decurge din principii juridice absolute. Putem amenaja juridic ambele realit`]i. Constat c` se lanseaz` \n dezbaterea public` tot felul de sofisme. Men]ionez unul singur, cel al originalit`]ii: sunt a[a de multe elemente care, desigur, luate separat, sunt democratice, dar puse \mpreun` alc`tuiesc un fel de hidr` cum nu s-a mai v`zut. Trecem peste faptul evident c` [i Constitu]ia din ‘91, revizuit` \n 2003, este o asemenea hidr`: e format` din buc`]ele din Constitu]ia portughez`, cea francez`, italian`, amestecat` cu ceva frunze din ‘23 [i din ‘65 din gr`dina rom~neasc` [i \n 2003 am pus [i dou` paie europene. V`zute \n detaliul lor microscopic, Constitu]iile nu seam`n` niciuna cu cealalt`. Putem s` d`m tot felul de exemple, de la preziden]ialismul de fa]ad` din Austria, la parlamentarismul foarte special de tip irlandez sau semipreziden]ialismul atenuat de tip finlandez. Mai dau un exem-

Cred c` principalul lucru pe care trebuie s`-l facem este s` elimin`m aceast` caracteristic` a statului unitar, pentru a vedea \mpreun`, pe temeiuri politice, dac` ne \ndrept`m c`tre organizare regional` sau federal`. Aceast` temere, pe care eu o \mp`rt`[esc, c` regionalizarea poate conduce la un nivel superior de birocra]ie, este valabil` doar dac` g~nde[ti aceste lucruri \n mod separat.

Sistemul de scrutin, existen]a unei puteri judec`tore[ti independente, existen]a unui sistem fiscal transparent, constr~ngerile bugetare pe care le-a]i evocat, toate aceste elemente se cer g~ndite \n mod integrat. Acesta este meritul g~ndirii constitu]ionale. |n America nu exist` un monopol, o patalama pe care ]i-o d` cineva, care \]i pune \n m~n` un bilet [i-]i spune: „dumneata vei vorbi toat` via]a despre Constitu]ie“. La Constitu]ie te califici \n fiecare zi, vorbind, discut~nd [i particip~nd la dezbateri.

Nu este un fel de bul` papal` [i nu exist` ideea infailibilit`]ii \n domeniul g~ndirii constitu]ionale.

Rodica Culcer (jurnalist, Grupul pentru Dialog Social): Sigur c` ar fi minunat s` avem o Constitu]ie nou`; din motive practice, \ns`, nu v`d cum am putea s` realiz`m a[a ceva. E totdeauna mai bine s` o iei de la cap`t dec~t s` c~rpe[ti ceea ce ai. Dar cred c` sunt mai multe op]iuni care, din punct de vedere practic, vor fi excluse. Dac` \ncepem acum s` punem \n discu]ie fundamentele statului unitar, cred c` se va isca o asemenea furtun` politic`, \nc~t se vor compromite celelalte obiective importante ale acestei revizuiri. Nu este opi-

Marile Constitu]ii s-au n`scut \n momente de criz` C`t`lin Avramescu (lector, Universitatea din Bucure[ti): Referitor la revizuire, foarte des auzim un argument: „nu este timpul“. De ce nu este timpul? „Pentru c` este criz`.“ Marile Constitu]ii, dar [i multe dintre cele mici, s-au n`scut tocmai \n momente de criz` profund`. E suficient s` enum`r anii \n care au fost adoptate multe dintre Constitu]iile cu o soliditate democratic` cert`. G~ndi]i-v`: \n Italia, 1948; \n Germania, 1949; \n Japonia, 1946 – era o criz` ceva mai serioas` \n Japonia dec~t acum, picaser` cu un an \n urm` dou` bombe atomice peste acea ]ar` [i, totu[i, ei au f`cut o Constitu]ie foarte solid`. Exemplul cel mai spectaculos, din punctul meu de vedere, este cel al Constitu]iei americane. |n 1787 era o criz` pe l~ng` care cea de acum este o glum` de duminic`: finan]ele erau practic blocate la toate nivelele [i unul dintre motivele pentru care a fost adoptat` Constitu]ia din 1787 este c` dezbaterea s-a \nv~rtit \n bun` m`sur` \n jurul bonurilor de tezaur. Multe dintre Constitu]iile est-europene au fost adoptate toc-

Anca Boagiu plu: cel suedez, pentru c` Suedia, \n indexul democra]iei, iese \ntotdeauna pe primul loc. Constitu]ia suedez` e format` din 4 texte diferite: unul din 1828, instrumentul guvern`rii din 1974, plus dou` legi ridicate la statutul de lege constitu]ional`. Unde mai g`si]i un asemenea sistem? Deci, avem nevoie [i de originalitate, [i de inova]ie constitu]ional`, aplicate cu curaj, cu m`sur` [i cu coeren]`.

Ioan Stanomir: Vreau s` fac o precizare legat` de remarcele d-lui Ioni]`.

Cred c` niciunul dintre speciali[tii acestei Comisii nu a avut o preg`tire \n management, a[a \nc~t analiza de risc pe care a]i invocat-o dvs. am f`cut-o empiric. E adev`rat c` exist` un risc de blocaj, dar cred c` unul dintre factorii cheie de blocaj \n actuala noastr` ordine constitu]ional` este definirea statului nostru at~t de rigid, ca un stat unitar.

Rodica Culcer nia mea, este pur [i simplu o apreciere de risc c`, dac` ne apuc`m s` discut`m despre asta, \nseamn` c` am \ngropat dezbaterea, s-a terminat [i nu vom putea merge mai departe cu celelalte chestiuni. Constitu]ia trebuie s` fie g~ndit` de cei mai buni [i c~t mai mul]i oameni de [tiin]`, speciali[ti \n [tiin]e politice [i juri[ti, ca s` se evite erorile din trecut, confuziile, ambiguit`]ile care ne-au marcat via]a de 20 de ani. Dar pentru ca ea s` reu[easc`, trebuie s` fie nu un monopol al speciali[tilor, ci un bun al cet`]ii. Ca s` fie un bun al cet`]ii, trebuie s` aib` o legitimitate democratic`. {i referendumul de aprobare a Constitu]iei nu asigur` acest lucru. Un exemplu: \n 2003, de ce oamenii au votat revizuirea Constitu]iei? |n primul r~nd, ca s` elimine serviciul militar obligatoriu. A fost singurul argument concret care i-a scos din cas` pe cei care au vrut s` vo-

13

teze cu adev`rat. Deci, oamenii vor o miz` concret` \n aceast` revizuire a Constitu]iei.

Revizuirea Constitu]ie, dac` nu va intra \ntr-un proiect de modernizare a Rom~niei [i nu va avea asociat` o mi[care \n care s` intre speciali[ti, oameni politici (c~]i vor putea [i vor fi valoro[i) [i oameni din societatea civil`, nu va reu[i. Pentru c` dezbaterea public` pe tema Constitu]iei va fi confiscat` [i omor~t` de cele c~teva televiziuni pe care le avem, care au \nceput deja s-o calce \n picioare, s-o personalizeze, s` ia buc`]elele astea mai inteligibile [i s` le toace m`runt. |n spatele televiziunilor stau mogulii, iar mogulii nu vor s` existe un succes \n domeniul acestui proiect al moderniz`rii. Cum se poate trece de ei?

Se poate face ce-a f`cut, de exemplu, Giscard d’Estaing cu Constitu]ia european`: un amplu program de consult`ri, care n-au cuprins numai juri[ti, ci [i diferite categorii profesionale de popula]ie european`, de la tineri la profesori universitari [i la pensionari. Deci, trebuie f`cute consult`ri ample, sub egida unui proiect transpartinic, de cooperare cu societatea civil`. Sigur, trebuie investit \ntr-un astfel de proiect, pentru c` f`r` bani nu se va putea face nimic.

Dac` revizuirea nu se va face sub egida unui astfel de proiect, dac` oamenii nu vor fi angrena]i [i nu vor da doza de legitimitate acestui demers, eu nu cred c` el va putea s` reu[easc`. Pentru c` atunci vom vedea, se va putea cerne [i cum se va putea face un proiect care s` fie relevant pentru c~t mai mult` lume.

De aceea, cred c` un referendum prealabil rezolv` foarte elegant un blocaj pe care conflictele dintre politicieni l-ar genera imediat, pentru c`, dac`-l l`s`m pe m~na politicienilor, se vor certa la infinit. Dac` facem un referendum, avem o op]iune popular`, avem legitimitate, se poate merge mai departe. Dar nu este suficient.

Aurelia Chintoan (politolog): Cred c` Raportul acesta \nseamn` un prim pas spre un lucru necesar pentru o Rom~nie care este parte a UE. S-a pus aici \ntrebarea dac` este sau nu este momentul s` facem o Constitu]ie. Cred c` momentul e atunci c~nd e nevoie [i e nevoie atunci c~nd lucrurile nu merg cum trebuie. {i lucrurile chiar nu merg cum trebuie, pentru c` avem o Constitu]ie proast` din foarte multe puncte de vedere [i marea problem` e c` ea nici m`car nu se mai respect`. Raportul este perfectibil, dar foarte important este c` exist` o baz` pe care se poate lucra, avem un material pe care \l putem dezvolta, putem veni cu ni[te idei \n sprijinul lucrurilor spuse aici. S` desfiin]`m acest Raport acum mi se pare o reavoin]`. Nu cred c` aceast` Constitu]ie va fi una a pre[edintelui B`sescu. Nu cred \n nevoia pre[edintelui B`sescu de o Constitu]ie, cred c` aici e vorba despre nevoia Rom~niei de o nou` Constitu]ie.

Spaima asta de un sistem semipreziden]ial mi se pare exagerat`.

Credibilizarea parlamentului Georgic` Severin (senator, Partidul Democrat-Liberal): Degeaba vom schimba raportul \ntre puterile statului, degeaba vom face modific`ri care se vor sim]i la Bucure[ti, \n pres` [i \n dezbaterile televizate, dac` \n jude]e, \n regiuni, situa]ia va r`m~ne aceea[i. Cred c` la temelia unei noi Constitu]ii, care vrea s` modernizeze Rom~nia, cum spunea un antevorbitor, trebuie s` stea crearea acelor baze pentru ca, \n teritoriu, \n comune, ora[e, re[edin]e de jude] sau de regiuni, s` existe un fundament serios al echilibrului puterilor, s` nu existe

14

10 februarie

Nr. 269

2 0 0 9

posibilitatea s` apar` acei baroni. Dac` vom avea o baz` s`n`toas` la nivelul electoratului, la nivelul puterilor locale, fi]i siguri c` [i la nivelul puterilor centrale echilibrul puterilor se va a[eza.

Petru Lificiu (Partidul Democrat-Liberal): Am avut \n 2002–2003, ca ministru al Mediului, o foarte modest` contribu]ie la art. 35: „Statul recunoa[te dreptul oric`rei persoane la un mediu \nconjur`tor s`n`tos [i echilibrat ecologic“. Ar trebui s` vorbim \n Constitu]ie despre dezvoltarea durabil` [i interesul genera]iilor viitoare. Dezvoltarea durabil`, dup` cea mai simpl` defini]ie, \nseamn` satisfacerea intereselor genera]iilor actuale f`r` a leza \n niciun fel interesele genera]iilor viitoare. Cred c` noua Constitu]ie a Rom~niei va trebui s` aib` prev`zute m`car \ntr-un singur loc interesele genera]iilor viitoare.

Anca Boagiu (senator, Partidul Democrat-Liberal): Am fost \ntrebat`: de ce discut`m acum despre Constitu]ie, c~nd ar trebui s` discut`m despre m`suri anticriz`? Pentru c` [i \n Europa discut`m despre un plan anticriz`, dar \n acela[i timp [i despre Tratatul de la Lisabona [i \ntreaga Europ` este focusat` pe ceea ce se \nt~mpl` \n Irlanda.

Nu cred c` cele dou` dezbateri sunt antagonice sau nu pot duce la progres, mai ales c~nd discut`m despre modernizarea statului.

Scrierea Constitu]iei nu trebuie l`sat` \n m~na puterii conjuncturale PSD– PD-L, ci ea trebuie f`cut` de un organism mult mai larg, care s` reflecte p~n` la urm` dorin]a poporului. Credibilizarea parlamentarilor este unul dintre subiectele-cheie, unul dintre c~rligele care ar putea s` fac` oamenii s` fie aten]i la aceast` dezbatere legat` de noua Constitu]ie. Cred c` primul pas pe care ar trebui s`-l facem ar fi eliminarea imunit`]ilor, a[a \nc~t oamenii s` nu se mai uite la noi ca la o cast`.

Nu trebuie s` uit`m c` suntem stat membru UE [i c` o eventual` regionalizare prin Constitu]ie trebuie s` se fac` \n perspectiva unui nou buget, 2013–2020, un buget care s` aduc` un maximum de resurse financiare, necesare dezvolt`rii Rom~niei. |n acela[i timp, s` nu discut`m nicio secund` despre o regionalizare care s` aib` la baz` altfel de criterii, ca, de exemplu, criteriile etnice. Cred c` avem nevoie de o abordare c~t se poate de echilibrat`, dac` vrem o dezvoltare echilibrat` a Rom~niei. Domnul Ioni]` men]iona baronii locali. Da, se vor opune, pentru c` \[i pierd din putere.

Dar avem nenum`rate modele europene de succes de ]`ri care s-au dezvoltat rapid, \n care am v`zut c` poate fi redus` birocra]ia, adus` decizia l~ng` cet`]ean.

Nu cred c` to]i parlamentarii se vor opune unor reform`ri ale parlamentului. Unii dintre noi chiar [i-au luat votul privind \n ochi cet`]enii care i-au votat, motiv pentru care sunt sigur` c`, [i dup` modificarea Legii electorale, care este controversat`, vor dori s` se uite din nou \n ochii electoratului care i-a votat cu pu]in` vreme \n urm`. {i atunci fi]i siguri c`, cel pu]in \n r~ndul unora dintre noi, nu vor exista opinii \mpotriva unor modific`ri care s` credibilizeze institu]ia parlamentar`.

Chestiunea referendumului Dan T`p`lag` (jurnalist): D-le Stoica, dvs. c~nd considera]i c` ar fi bine s` fie organizat un referendum prealabil revizuirii, \nainte de alegerile preziden]iale sau dup`?

Cristian Preda: Voi r`spunde la \ntrebarea pus` de d-l T`p`lag`, chiar dac` nu i-a fost adresat` dec~t d-lui Stoica.

plus Cred c` un referendum pe tema tipului de regim este inutil [i risc` s` compromit` demersul revizuirii, pentru c`, potrivit normelor actuale, un referendum are valoare pur consultativ`, nu oblig` la nimic. Avem \n trecutul recent un referendum care, din punctul de vedere al nivelului particip`rii, a fost invalidat [i e un blocaj. {tiu c` exist` aceast` tenta]ie la politicienii rom~ni ca, \n loc de lucruri substan]iale [i de op]iuni clare, s` duc` totul \ntr-o form` de comunicare. Deci, politic vorbind, cred c` un asemenea referendum prealabil, care n-ar avea dec~t o valoare consultativ`, e un

este pre[edintele, este na]iunea, atunci c~nd cap`t` dreptul de a se exprima prin referendum, inclusiv pe calea unui referendum abrogativ. Este regretabil c`, atunci c~nd pre[edintele Rom~niei a vorbit despre efectele obligatorii ale referendumului, nu s-a \n]eles c` domnia sa nu se referea la obligativitatea convoc`rii la referendum, ci la natura obligatorie a efectelor referendumului. |n ceea ce prive[te modelele democratice, eu sunt un eurofil convins, dar cred, de asemenea, c` multe dintre modelele democra]iei actuale trebuie \nv`]ate de pe alte meridiane. {i aici am s` dau

v`m \n prealabil aceste chestiuni, evident c` referendumnul este inutil, [i aici sunt total de acord cu Cristian Preda. |n schimb, \n ceea ce prive[te aspectul c` referendumul este inutil pentru c` el este doar facultativ, potrivit Constitu]iei, aici nu mai sunt de acord cu Cristian Preda. E adev`rat c` e doar facultativ [i sunt de acord cu d-l Stanomir c` trebuie ca, \n perspectiv`, s` ne g~ndim la un referendum cu efect obligatoriu, dar deocamdat` pe `sta \l avem \n Constitu]ie. Cred c` nu va fi indiferent dac` – dup` ce rezolv`m chestiunile prealabile privind aspectele votului –,

Aspect de la dezbatere blocaj. Las la o parte faptul c` ritmul consult`rilor electorale este foarte dens.

Perioada care a \nceput cu alegerile din 2007 este una \n care, \ntr-o vreme foarte scurt`, avem cea mai dens` serie de alegeri, de consult`ri din istoria noastr` politic`. De la 1831 \ncoace, de c~nd se voteaz` \n aceste teritorii, n-am avut niciodat` \ntr-o perioad` at~t de scurt` at~tea consult`ri electorale. Dac` mai ad`ug`m [i referendumurile care au intervenit \ntre timp [i dac` ne mai imagin`m [i asemenea referendumuri inutile, atunci chiar c` demobiliz`m cet`]enii. Avem deja un ritm al alegerilor, o caden]` a consult`rilor electorale care a dus, deocamdat`, spre o participare mic`. Sigur c` e posibil ca actuala competi]ie preziden]ial`, cea de anul acesta, s` redeschid` gustul pentru participare. S-a \nt~mplat [i \n alte locuri ca o curs` preziden]ial` s` readuc` la cote neb`nuite participarea. Dar toat` lumea discut` deocamdat` \n ipoteza unei particip`ri foarte joase.

Ioan Stanomir: Problema evocat` prin \ntrebarea d-lui T`p`lag` este legat` de chestiunea democra]iei semidirecte la noi. A convoca un referendum, a-i chema pe cet`]eni, pentru a le spune dup` aceea c` lucrurile exprimate la urn` nu valoreaz` absolut nimic, asta \nseamn` pe termen lung a distruge ideea de democra]ie semidirect`. |ntr-o democra]ie avansat`, cet`]enii sunt chema]i la urn` nu pentru a fi papagali, chiar [i constitu]ionali, ci pentru a se exprima. Iar principala contrapondere fa]` de un Legislativ omnipotent nu

exemplul Statelor Unite, unde, \n California, la ora actual`, se inoveaz` mult mai mult \n materie constitu]ional` dec~t \n faimoasa Conven]ie a lui Valéry Giscard d’Estaing. Arnold Schwarzenegger este un reformator, nu pre[edin]ii europeni. Deci, dac` vorbim despre conservatorism, trebuie s` privim \n ograda proprie [i s` vedem c` multe dintre sistemele constitu]ionale europene sunt refractare la schimbare [i la ideea implic`rii cet`]enilor \n via]a cet`]ii.

Valeriu Stoica: D-l T`p`lag` m-a \ntrebat c~nd e mai bine s` fie referendumul prealabil: \nainte sau dup` preziden]iale. Eu a[ putea s` spun c` e mai bine \n timpul alegerilor. Constat c` domnul Cristian Preda spune c` nu e bine deloc. Culmea este c` eu sunt de acord cu Cristian Preda. Nu cred c` trebuie s` ne raport`m la chestiunea alegerilor preziden]iale c~nd discut`m despre acest referendum, deoarece iar`[i personaliz`m problema [i nu e bine. Ar fi inutil s` facem un referendum raport~ndu-ne la momentul alegerii pre[edintelui. Dup` cum ar fi inutil s` facem un referendum dac` nu modific`m mai \nt~i c~teva prevederi esen]iale [i \n Legea referendumului, [i \n legile electorale. A[adar, dac` nu stabilim mai \nt~i ce fel de caracter are votul – este facultativ sau obligatoriu –, dac` nu stabilim \n raport cu ce cifr` stabilim validitatea alegerilor sau validitatea referendumului – \i avem \n vedere pe cei care au drept de vot sau \i avem \n vedere pe cei care se prezint` la vot sau pe cei care se \nscriu pe o list` de vot –, dac` nu rezol-

organiz`m un referendum \n care poporul va spune ce form` de regim politic vrea. Chiar dac` referendumul nu e obligatoriu, cred c` nu se va putea face abstrac]ie de aceast` chestiune. Mai mult dec~t at~t: \n momentul c~nd am \n spate o asemenea op]iune popular`, atunci c~nd eu, ca om politic, propun un sistem sau altul, am alt` legitimitate, alt` credibilitate.

Dac` m-a]i \ntreba ce am \nv`]at din discu]ia de ast`zi, a[ spune c` mi-am consolidat opinia de la care am plecat, anume, c` avem nevoie de un pluralism al opiniilor \n materia revizuirii Constitu]iei. |ntr-adev`r, sunt mai multe perspective, trebuie s` le avem \n vedere pe toate. {i de asta ar trebui s` ne g~ndim foarte bine cum dezbatem aceste probleme, dac` vrem s` avem o Constitu]ie pentru cet`]eni, f`cut` de cet`]eni.

p l u s

Supliment ap`rut cu sprijinul Institutului de Studii Populare, al Centrului de Analiz` [i Dezvoltare Institu]ional` [i al Funda]iei Konrad Adenauer

ISP

Institutul de Studii Populare

Responsabil de proiect: Armand Go[u; Secretariat & contabilitate: Cristina Sp`t`relu, Ludmila Ionescu; Redactor responsabil: R`zvan Br`ileanu; Corectur`: Bernard Noghiu, Mara {tefan; Tehnoredactare: Nicolae Rusu.