Macroeconomie subiecte

Universitatea Spiru Haret,Facultatea de Management Financiar-Contabil Specializarea Management,Constanţa,an I ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMEN LA DISCIPLNA MACROECONOMIE PROF. UNIV. DR. ION LUNGU 1. Eşecul pieţelor - cauze şi consecinţe.

• Analiza conceptului esecul pietelor presupune trecerea de la abordarea prioritar pozitiva a fenomenelor microeconomice si a mecanismului pietei la abordarea prioritar normativa a fenomenelor si proceselor ce se manifesta la nivel microeconomic.

• Esecul pietelor inseamna imperfectiuni ale pietelor,concretizate in situatii de valorificare incompleta a resurselor existente,in eficienta redusa si dezechilibre.

• Din aceasta cauza este necesara interventia autoritatii publice care: Sa corecteze situatiile de esec Sa favorizeze functionarea eficienta a mecanismelor pietei.

• Situatiile de esec sunt determinate de factori: Drepturile de proprietate Conditiile de control Factorii de tranzactionare • Cauze Dificultatea individualizarii dreptului de proprietate Ecluziunea imperfecta-utilizarea uui bun in mod exclusiv de catre proprietarul de drept.

Costurile de excluziune-cheltuieli pentru prevenirea,identificarea si sanctionarea faptelor de utilizare ilegala de catre alte persoane a unui bun Gradul redus de transferabilitate - Limitarea drepturilor legale de vanzare,conduce la acceptarea de catre cumparatori a anumitor riscuri,clauze contractuale asiguratorii,cresterea costurilor cu costuri informationale si frane in activitate Existenta unor costuri tranzactionale semnificative Sporirea costurilor tranzactionale si informationale se constituie - intr-o frana importanata in desfasurarea operativa a schimburilor - frana in desfasurarea operativa a schimburilor - conduce la situatii de esec Esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos Acordul reciproc avantajos nu a putut fi atins • Consecinta este franarea sau blocarea anumitor schimburi si: - Pierderi de eficienta - Risipa de resurse - Dereglari ale mecanismelor pietii

2. Externalităţi - caracterizare, clasificare.

• Externalitatile reprezinta consecinte sau efecte care afecteaza viata si activitatea oamenilor,inclusiv mediul natural.

Se concretizeaza in costuri sau beneficii care,desi se produc,nu sunt evidentiate in cheltuielile si rezultatele obtinute de catre agentii economici Efectele sunt suportate si de alte persoane sau grupuri decat cele care le produc.

• Caracteristici Deriva din activitatea altor agenti economici decat cei care le suporta costurile directe Efectele-fiind induse-nu sunt inregistrate in mod direct pe piete si deci nu influenteaza echilibrul concurential.

• Perechi de concepte:social vs privat.

Costul social-ansamblul cheltuielior si a sanselor sacrificate-costuri suportate de membrii comunitatii in urma organizarii si desfasurarii unei anumite activitati Costul privat-cheltuielile suportate direct de catre unitatile implicate in organizarea si desfasurarea unei activitati Beneficiul social-toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca urmare a organizarii si desfasuraii unei anumite activitati economice Beneficiul privat-venitul obtinut direct de unitatile care organizeaza si desfasoara activitatea.

• Clasificare Externalitati pozitive-efecte benefice Beneficiile private sunt mai mici decat beneficiile sociale Se concretizeaza prin niveluri de productie si consum sub cele corespunzatoare utilizarii eficiente ale resurselor.

Beneficiul marginal-expresia valorica pe unitati marginale a consumului.

Prin adaugarea beneficiului extern (BE) la beneficiul privat (BPM) se obtine beneficiul social marginal (BSM) Pentru corectarea situatiei de esec,cand se coreleaza cantitatile de productie cu preturile,guvernul poate garanta o subventie BC,astfel incat pretul platit de consumatori se reduce,iar productia creste Externalitati negative-efecte malefice Nivelul costurilor private este mai redus decat cel al costurilor sociale Nivelul productiei si cel al consumului sunt mai mari decat cele corespunzatoare alocarii eficiente a resurselor Sunt greu de suportat efectele Solutia radicala este internalizarea acestora - Includerea costurilor externe in pretul pietei-ridicarea costului marginal privat la costul marginal social.

3. Bunuri publice.

• Natura speciala a bunurilor publice consta in faptul ca acestea sunt unice si egale pentru utilizatori Sunt destinate consumului colectiv

• Trasaturi fundamentale Non-excluziunea Indivizibilitatea cererii pentru bunurile publice Nici o persoana nu poate fi eliminata sau exclusa din sfera consumatorilor potentiali ai bunurilor publice Non-rivalitatea Lipsa de rivalitate intre utilizatori Indivizibilitatea ofertei de bunuri publice Presupune ca dupa ce bunul a fost produs,pentru orice consumator aditional,costul marginal este nul.

Accesul unei persoane la utilizarea unui bun public nu reduce disponibilitatea acestuia pentru alti utilizatori • La polul opus bunurilor publice pure,se afla bunurile private pure carora nu le sunt proprii in nici un fel cele doua trasaturi.

Intre cele doua extreme coexista bunuri publice si bunuri private ce se diferentiaza in raport cu preponderenta caracteristicilor enuntate.

• Delimitarea sectorului public al economiei se face prin diferentierea intre bunurile publice si cele private Sectorul public non-piata:administratiile publice centrale si locale Sectorul public de piata:reuneste unitatile economice cu patrimoniul public.

4. Eşecurile pieţii şi teoria bunăstării.

• Teoria economica a bunastarii pune de acord eficienta economica cu realitatea sociala • Alocarea optima a resurselor - V.Pareto Fiecare individ este cel mai bun judecator al propriei bunastari Bunastarea sociala se defineste numai prin intermediul bunastarii individuale Bunastarea indivizilor nu poate fi comparata.

• Mecanismul conventional de formare si evolutie a preturilor bazat pe criterii si cerinte de eficienta trebuie sa fie completat cu criteriile si cerintele legate de echitatea sociala,ceea ce presupune interventia guvernului in functionarea pietelor.

• Confruntarea de idei dintre doctrinele liberale si cele social-democrate Orientarile liberale – un anumit nivel de inegalitate si polarizare a avutiilor este pretul inevitabil platit de societate pentru asigurarea unei cresteri economice eficiente pe baza initiativei private Orientarile social-democrate,apreciaza ca distributia veniturilor trebuie sa urmareasca si satisfacerea diferitelor nevoi aflate in continua crestere si diversificare,fiind necesara corectarea-in acest sens-a mecanismelor pietei concurentiale.

• Abordarea normativa a diferitelor aspecte privind esecurile pietii evidentiaza faptul ca mana invizibila duce si la alocari insuficiente sau nerationale care reprezinta premisa unor pierderi de bunastare.

Existenta unor categorii defavorizate sau marginalizate Situatia poate fi ameliorata prin interventie guvernamentala • Asigurarea functionarii eficiente si echitabile a pietelor Eficacitatea alegerii publice

Corectarea efectelor negative ale esecurilor pietii Sunt necesare asigurarea libertatii de actiune a intreprinzatorilor gasirea parghiilor adecvate prin care interventia statului sa diminueze efectele negative ale esecurilor pietei realizarea unui echilibru rational intre eficienta economica si justitie sociala • Concluzie: Eficienta economica bine inteleasa nu intra in contradictie cu justitia sociala Injustitia sociala sapa la radacina eficientei economice.

5. Conceptul de creştere economică.

• Sporirea avutiei nationale,a rezultatelor economice pe ansamblu si pe locuitor constituie una din preocuparile factorilor de decizie din diferite tari si principalul obiect al investigatiilor si controverselor teoretice dintre economisti in perioada unltimelor decenii.

• “Tabloul economic” si “Analiza tabloului economic” de F.Quesnay - functionarea economiei apare drept rezultat al interactiunii unor subsisteme cu roluri specifice, interconectat prin fluxuri materiale si valorice.

Devine o conceptie inchegata odata cu elaborarea teoriei cresterii economice • A.Smith si D.Ricardo: Elaborarea conceptiei privind diviziunea muncii la scara societatii Inzestrarea economiei cu factori de productie Schimburile economice internationale • Gandirea economica clasica si neoclasica concepea si analiza economica din punctul de vedere al agentilor individuali autonomi • Cercetarea macroeconomica precizeaza conceptul de crestere economica: Multiplicatorul Acceleratorul Echilibrul economic Interdependenta unui agent economic de ceilalti agenti economici • Procesele macroeconomice pe termen mai indelungat devin prioritare in preocuparile economistilor.

• John M.Keynes –teoria cu privire intre egalitatea dintre venitul national (Y) si suma dintre consum (C) si investitii (I): Y = C+I Este fundamentata pe o conceptie statica Neokeynesistii fundamenteaza teoria cresterii economice prin: Abordarea dinamica Abordarea la nivel micro-macro-mondo-economic • Kuznets-cresterea economica a unei tari-marire a capacitatii de a furniza bunuri economice.Capacitatea se bazeaza pe inalta tehnologie,adaptari institutionale si ideologice • Arndt-cresterea economica-cresterea venitului ca medie pe locuitor • Perroux-cresterea economica-sporirea dimensiunii economiei nationale exprimata in totalul bunurilor si serviciilor obtinute intr-o perioada de timp,inclusiv amortismentul.

• Cresterea economica: Procesul de sporire a dimensiunilor rezultatelor economice determinate de combinarea si folosirea factorilor de productie

Procesul este reliefat prin indicatori macroeconomici:PIB,PNB,VN in termeni reali pe total si pe locuitor.

Este un proces complex care vizeaza sistemul economic in ansamblul sau si in dinamica sa.

Prezinta o evolutie ascendenta pozitiva a economiei nationale Nu exclude oscilatii conjuncturale si nici regrese temporare • Cresterea economica zero situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm nivelul rezultatelor pe locuitor ramane constant • Cresterea economica negativa Rezultatele macroeconomice pe locuitor au tendinta de scadere Se mentin sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru Compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai • Dezvoltarea economica Modificari structural calitative in economia nationala si calitatea vietii oamenilor Raportul intre cresterea economica si dezvoltarea economica este ca de la parte la intreg.

Orice dezvoltare economica presupune si o crestere economica Nu orice crestere economica inseamna dezvoltare economica • Progres economic Specificul si sensul dezvoltarii in fiecare etapa Suportul unei viziuni optimiste asupra evolutiei societatii in perspectiva.

6. Dezvoltarea economică durabilă.

• Dezvoltarea economica – ansamblu de transformari cantitative,structurale si calitative in economie,cercetare stiintifica,tehnologii de fabricatie,mecanisme si structuri organizatorice de functionare a economiei,mod de gandire si comportament uman.

• Dezvoltarea economica durabila-acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezentate de consum sa nu compromita si sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare.

• Raportul Brundtland-(Rio de Janeiro 1992) Reconcilierea omului cu natura prin parteneriat intre om si natura echilibru si armonie pe o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman • Raportul PNUD (1996)-componentele esentiale ale paradigmei dezvoltare durabila: Productivitatea-populatia sa-si sporeasca productivitatea Echitatea-populatia sa aiba acces echitabil la optiuni Durabilitatea-accesul la optiuni sa fie asigurat pentru generatiile prezente si viitoare Participarea – omul sa participe deplin la deciziile si procesele care-i modifica viata Elementul esential al strategiei dezvoltarii durabile este simultaneitatea progresului in toate cele 4 dimensiuni.

• Dezvoltarea durabila are ca element central interactiunea dintre populatie,progres si potentialul de resurse naturale.

Optimizarea raportului nevoi-resurse Obiective de atins

Mijloace necesare pe baza compatibilitatii lor in timp si spatiu • Obiectivul general al dezvoltarii durabile este: Optimul de interactiune si compatibilitate a 4 sisteme Economic Uman Ambiental Tehnologic • Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile Redimensionarea cresterii economice Eliminarea saraciei Conservarea si sporirea resurselor naturale Reorientarea tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia Descentralizarea formelor de guvernare,cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia • Optiuni posibile,incluse in indicele dezvoltarii umane (IDU) Longevitatea - Speranta de viata Educatia - Gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant Standardul de viata - PIB/locuitor • Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine,ci un mijloc pentru a stimula progresul tehnic si economic,prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generatiilor prezente si viitoare.

Conceptia geocentrica- factorii naturali,pamantul va fi aparat fara rezerve Conceptia biocentrica-omul sa nu intervina in viata speciilor decat in scopul protejarii lor Conceptia atropocentrica-totul trebuie subsumat trebuintelor crescande si tot mai diverse ale oamenilor.

7. Rezultatele macroeconomici şi măsurarea lor.

• Evidentierea nivelului de dezvoltare economica,a tendintelor acesteia,precum si modul in care sunt utilizate resursele de care o tara dispune necesita evaluarea rezultatelor activitatii desfasurate de agentii economici in toate ramurile • Sistemul Conturilor Nationale (SCN) Asigura descrierea si analiza structurilor economice Norme unitare cu caracter unitar pentru calcularea celor mai importanti indicatori Se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie Participantii la activitatea economica sunt recompensati cu contributia adusa la obtinerea rezultatelor: - Munca prin salarii - Natura prin renta - Capitalul prin profit/dobanda • Sistemul Conturilor Nationale (SCN) Utilitate practica pentru analiza si prognoze economice Masoara fluxuri de bunuri si servicii,venituri intr-o anumita perioada Delimitarea activitatii economice are la baza productia de bunuri si servicii Tranzactiile cu bunuri si servicii Consumul de bunri si servicii care nu sunt marfa (ordinea,securitatea sociala).

• Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile

producatorilor si ale cumparatorilor Preturi ale factorilor de productie (fara impozite indirecte) Preturi curente ale pietei (cu impozite indirecte) 8. Indicatorii macroeconomici.

• Atributele calculului indicatorilor: Intern – produsul/venitul creat si consumat de agenti economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii respective National – denota apartenenta statala a agentilor economici indiferent de locul unde isi desfasoara activitatea.

Brut – confera includerea de capital fix (amortizarea) in calculul productiei Net – elimina consumul de capital fix (amortizarea) din calculul productiei finale • Produsul Global Brut (PGB) – exprima in forma monetara,productia de bunuri si servicii dintr-o perioada de timp a agentilor economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau cu exteriorul.

• Produsul Intern Brut (PIB)-exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini,intr-o anumita perioada de timp,de regula un an. PIB=PGB-CI • Produsul Intern Net (PIN) reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final,care au fost produse in interiorul unei economii,de catre agentii economici autohtoni si straini,intr-un interval de timp.PIN=PIB-Am • Produsul National Brut (PNB) –valoarea productiei finale brute obtinute de catre agentii economici nationali atat in interiorul tarii respective,cat si in afara.PNB se obtine insumand PIB cu productia agentilor in alte tari si scazand valoarea productiei agentilor straini in interiorul tarii.

PNB nominal-exprimarea in preturi curente ale perioadei in care au fost produse bunurile si serviciile PNB real-valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale produse intr-un an si exprimate in preturile unui an de referinta sau de baza(preturi constante) Raportul PNB nominal/PNB real este deflatorul PNB. Deflatorul PNB este folosit in scopul determinarii modificarilor reale intervenite in productie Masoara schimbarea medie a preturilor Este influentat de preturile fiecarui element component Indicele preturilor bunurilor de consum (IGP) surprinde schimbarea intervenita in media preturilor si serviciilor achizitionate de consumatori.

PNB real =(PNB nominal/IGP) x 100 PNB potential – cantitatea potentiala de bunuri si servicii ce s-ar putea produce cu resursele de munca,pamant si capital disponibile.

Este produsul dintre productivitatea medie,numarul persoanelor ocupate si numarul normal de ore ce ar trebui prestate de o persoana in timpul unui an.

• Produsul National Net (PNN) – marimea valorii adaugate nete,obtinuta de agentii economici autohtoni,in interiorul tarii si in afara acesteia,obtinuta intr-o perioada de timp,exprimata in preturile pietii.

PNN = PNB-Am PNN – insumarea valorii nete a bunrilor si serviciilor produse intr-un an PNN-insumarea veniturilor obtinute de la proprietarii factorilor de productie

PNN-insumarea cheltuielilor facute pentru consum,investitii,cresterea stocurilor • Venitul National (VN) –este PNN exprimat la preturile factorilor de productie.

9. Factorii şi tipurile de creştere economică.

• Factorii de crestere economica Factorii cu actiune directa Factorul uman-resursele de munca - Cantitativ: volumul de munca prestat de populatia ocupata in timpul efectiv de munca - Calitativ: sporirea productivitatii muncii depinde de nivelul de calificare a lucratorilor,motivatia in munca,adptarea la noile structuri de dinamica Factorul material-resurse naturale si echipament tehnic care prin combinare devin capital real.

- Cantitativ:volumul de capital real in exploatare si resurse naturale folosite intr-o anumita perioada.Caracter restrictiv - Calitativ: factorul material participa la cresterea economica prin productivitatea capitalului real,eficienta economica a utilizarii resurselor naturale.Determina randamente superioare.

Progresul tehnic (tehnologic) - Cantitativ:ponderea investitiilor de cercetare-dezvoltare in PNB - Calitativ:eficienta directa in rentabilitatea sistemului Factorul informational - Informatia este omniprezenta in activitatea umana - Tehnologiile informationale cunosc o rata de inovare inalta si virtual fara limite - Avansul tehnologiilor informationale duce la dezvoltarea potentialului de inovare existent in cadrul economiei nationale Factorii cu actiune indirecta Cererea agregata Rata investitiilor Cheltuieli de cercetare dezvoltare Politica financiara-monetara,bugetara,fiscala-a statului Schimburile internationale Politica ecologica Migratia fortei de munca si a capitalului • Tipuri de crestere economica Tipul extensiv de crestere economica Contributia preponderenta a laturilor cantitative a factorilor directi la formarea sporului PNB Caracterizeaza tarile cu nivel economic scazut Presupune acumulari sustinute si amplu efort investitional Tipul intensiv de crestere economica Cea mai mare parte a sporului de rezultate macroeconomice se datoreaza laturilor calitative ale factorilor de crestere eficientei utilizarii lor.

Propriu economiilor avansate cu structura diversificabila Poate sa se autointretina si sa se autoaccelereze prin efecte de conexiune inversa pozitiva

Tipul intermediar de crestere economica In situatiile in care laturile cantitative si calitative au contributii aproximativ egale in obtinerea sporului de rezultate macroeconomice 10. Problema modelării creşterii economice.

• Modelul cresterii economice – expresia schematica a sistemului de factori care surprinde legaturile functionale dintre ei si sporirea dimensiunilor VN sau PNB/loc • Modelarea proceselor economice se bazeaza pe un sistem de ecuatii care stabilesc legaturile intre variabilele dependente si cele independente.

• Clasificarea Teoriile si modelele cresterii economice din perioada postbelica Agregate: relatia productie-consum la nivelul economiei nationale,modele interramuri Dezagregate: evolutia raportului productie-consum la nivelul ramurilor economice,modele sectoriale Modelele cresterii economice sunt: Modele statistice-pentru un interval de timp scurt in care structura ramane neschimbata Modele dinamice-vizeaza un interval de timp mai mare in care timpul este considerat o variabila economica ce implica modificari structurale Dupa scopul utilizarii lor Modele de structura Modele de previzionare Modele de decizie Dupa nivelul la care se desfasoara procesele economice Modele microeconomice Modele macroeconomice Modele mondoeconomice Dupa metodologia de constituire si interpretare Modele neokeynesiste Modele neoclasice Modele de origine mai complexa • Modelul RF Harrod Echilibrele sunt regula Accent pus pe explicarea instabilitatii cresterii economice In conditiile deciziilor individuale exista ritmurile de crestere a VN: Determinat de deciziile individuale agregate – rata garantata Gw Gw x Cr =s,Cr=coeficientul necesar al capitalului care concorda cu necesitatile intreprinzatorilor Determinat de conditiile fundamentele – rata naturala Gn Gn x Cr = sau ≠ s Rata truism (rata de facto) G.C = s;unde G=rata de crestere a VN,C=coeficientul capitalului C=I/ΔY;s= I/Y rata acumularii;Y venitul national,I investitii,ΔY cresterea venitului national Se explica astfel,evolutia ciclului industrial Situatia stabila implica G=Gw=Gn Boom G>Gw→C<Cr→oferta <cererea→impulsionarea cererii si investitiilor

Recesiune Gw<Gn→C>Cr →surplus de investitii care reduce boom-ul 11. Venitul la nivel macroeconomic.(Venitul national) • Venitul national este valoarea adaugata neta-exprimata in preturile pietii sau in preturile factorilor de productie-creata in decurs de un an de catre agentii economici ai unei tari,in interiorul tarii si in strainatate.

• Reprezinta acea parte a valorii productiei anuale a unei tari care se poate consuma,fara sa fie diminuat capitalul artificial-creat din munca- si nici capitalul biologic,natural.

• Venitul national are tendinta de crestere Sporirea numarului de persoane angajate in activitatea economica Cresterea eficientei Gradul de calificare Dotarea tehnica Structura de ramura • Decalaje privind puterea economica Se masoara prin venitul national total sau PNB total • Repartizarea venitului national Repartitia primara Salariul Profitul Dobanda Renta Repartitia secundara (redistributia) Impozitele si taxele Alocatii acordate familiilor si producatorilor Sistemul preturilor 12. Consumul şi economiile.

• Venitul (V)obtinut de posesorii factorilor de productie se imparte in consum (C)si economii (E) V=C+E Consumul (C) este acea parte a venitului care se utilizeaza pentru procurarea bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor curente.

Privat-solutionarea trebuintelor oamenilor Guvernamental-solutionarea trebuintelor institutiilor guvernamentale Economiile (E) reprezinta partea de venit ramasa dupa scaderea consumului.

• Inclinatia medie spre consum (c) c = C/V ; V - venituri; C - cheltuieli pentru consum.

• Inclinatia marginala spre consum (c1) c1 = ΔC/ΔV; variatia absoluta a consumului pe variatia absoluta a venitului • Inclinatia medie spre economii (e) e = E/V ; sau e = 1-c ; E-suma absoluta a economiilor;V-venitul total • Inclinatia marginala spre economii (e1) e1 = ΔE/ΔV; variatia absoluta a economiilor pe variatia absoluta a venitului 13. Investiţiile.

• Investitiile nete-partea din venit cheltuita pentru cresterea capitalului fix si a stocurilor de capital circulant,avand drept consecinta formarea neta de capital.

• Investitiile de inlocuire-investitiile din fondul de amortizare • Investitiile brute sunt investitiile nete la care se adauga investitiile de inlocuire.

• Investitiile au un rol hotarator in modernizarea aparatului tehnic de productie,in schimbarea structurii de ramura a economiilor nationale,in viteza cu care ele inainteaza, cresterea numarului de persoane angajate in diverse sfere de activitate.

• Efectuarea la timpul oportun a investitiilor nete si a celor de inlocuire are impact asupra eficacitatii acestora..

• Valoarea timpului nu trebuie sa ramana neobservata in deciziile privind investitiile.

14. Multiplicatorul investiţiilor şi acceleratorul.

• Investitiile nete au ca efect sporirea capitalului,iar acesta din urma,o crestere a productiei,a utilizarii fortei de munca si veniturilor.

• Multiplicatorul investitiilor (K) K=ΔV/ΔI=variatia absoluta a venitului/variatia absoluta a investitiilor Multiplicatorul este o marime pozitiva si mai mare decat 1,ceea ce inseamna ca sporul venitului este mai insemnat decat sporul investitiilor:ΔV=K•ΔI Sporul venitului vizeaza venitul realizat la nivelul tarii,in timp ce sporul investitiilor globale vizeaza investitiile din ramurile producatoare de bunuri-capital,si nu investitiile din intreaga economie.

K=1/e’ = 1/(1-c’) Cauze care actioneaza asupra multiplicatorului: Dimensiunea comertului exterior si gradul de acoperire a consumului intern prin import de bunuri Gradul de utilizare a capacitatilor de productie in sectorul care creaza bunuri de consum Prevederea sau lipsa de prevedere a investitiilor efectuate in producerea bunurilor-capital Multiplicatorul investitiilor are camp de manifestare cand investitiile sporesc.

Multiplicatorul dezinvestitiilor K=-ΔV/-ΔI • Acceleratorul (a) – scoate in evidenta influenta inversa a consumului si a pietei de desfacere asupra investitiei si mersului economiei Investitia – variabila independenta Consumul-cauza care influenteaza investitia a = ΔI/ΔC = variatia absoluta a investitiilor/variatia absoluta a consumului iar ΔI = a•ΔC • Consumul in crestere stimuleaza investitiile,cresterea economica • Sporirea investitiilor stimuleaza sporirea veniturilor si a consumului • Acceleratorul ne atrage atentia ca volumul productiei si al celorlalte activitati economice nu depinde numai de masa si calitatea factorilor de productie,ci si volumul consumului.

15. Echilibrul economic.

• Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre cererea si oferta agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor,muncii,monetare,a capitalului,al economiei nationale in ansamblul ei,care are la baza o alocare si folosire rationala a resurselor,o functionare normala a structurilor economice in interdependenta lor.

• Notiuni: Oferta agregata Cererea agregata Fluxuri de produse si servicii Fluxuri de venituri Fluxuri de cheltuieli

• Conditii de echilibru Oferta agregata (Y) sa fie egala cu crerea agregata (D): Y=D Oferta este concretizata in marimea PNB sau VN;se repartizeaza in consum (C) si pentru economii (S),deci Y = C+S Cererea se concretizeaza in: Cererea de bunuri de consum (C) Cererea de bunuri de investitii (I) D= C+I • Relatia generala de echilibru se poate reprezenta sub forma: C+S = C+I. • S=I este considerata conditie de echilibru,adica: Pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice,este necesar ca tot ce este produs sa fie si cumparat tot ce este economisit sa fie investit • Realizarea echilibrului economic si schimburile cu alte tari: E- export H-import C+S+H=C+I+E S+H=I+E sau S-I=E-H • Realizarea echilibrului economic pe piata muncii Presupune egalitatea ofertei de munca (YL) cu cererea fortei de munca (DL) YL = DL • Realizarea echilibrului economic pe piata monetara Presupune egalitatea ofertei de moneda (Ym) cu cererea de moneda (Dm) Ym = Dm Daca M-masa monetara,V – viteza de circulatie a banilor,T-volumul marfurilor tranzactionate,P-nivelul preturilor,atunci,conditia de echilibru poate fi: MV = TP • Echilibrul economic dinamic Echilibrul economic dinamic reflecta tendinta obiectiva de adaptare in dinamica a ofertei la exigentele cererii,de realizarea concordantei de fiecare data Factorii care determina dinamica echilibrului economic Populatia Progresul stiintifico-tehnic Comportamentul agentilor economici Limitele resurselor • Echilibrul are deci un caracter relativ,aceasta notiune trebuie abordata in timp si spatiu • Roluri deosebite: Inovatia-promovarea noului in activitatea economica Distrugerea creativa-eliminarea unui produs de catre alt produs superior 16. Dezechilibrul economic.

• Conditiile noi in care se desfasoara activitatea economica atrag dupa sine dezechilibre economice,considerate stare normala necesara dezvoltarii • Forme de dezechilibru: Excesul de oferta pe piata bunurilor si pe piata muncii Starea de dezechilibru pe piata bunurilor este cunoscuta sub numele de presiune Pe piata muncii excedentul inseamna somaj.

Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii Excesul de cerere pe piata bunurilor economice duce la situatia de absorbtie Se accentueaza excedentul de forta de munca si cresterea somajului Excesul de cerere pe piata bunurilor economice,pe piata muncii,pe piata monetara Pune in evidenta neconcordante,dereglari de profunzime,care tin de structuri de productie si ale economiei pe ansamblul ei.

Se accentueaza inflatia,somajul,se deterioreaza conditiile de viata ale populatiei.

17. Ciclicitatea procesului economic.

• Evolutia activitatii economice este un proces nelinear,care se desfasoara,in timp,in mod inconstant,in ritmuri diferite,pe parcursul caruia se formeaza ,deseori,structuri eterogene si instabile.

• Fluctuatii sezoniere Sunt determinate de factori naturali si sociali In functie de sezon activitatea poate fi mai intensa sau mai putin intensa In functie de nevoile oamenilor legat de anumite obiceiuri • Fluctuatiile economice intamplatoare sau accidentale Sunt determinate de factori sau evenimente accidentale:seceta,inundatii,seisme • Fluctuatiile ciclice sunt legate de insusi mecanismul de functionare a economiei,structuri interne si interdependentele acesteia • Ciclicitatea=forma specifica de evolutie a activitatii economice in care perioadele de crestere sustinuta alterneaza cu perioadele de incetinire,stagnare sau declin.

• Determinari calitative ale ciclicitatii Alternanta-ciclicitatea suporta fenomene de crestere sau descrestere economica Periodicitatea-procesul economic comporta reveniri aproximative la valori anterioare,dupa o perioada care poate fi estimata Inerenta-procesul economic se supune intotdeauna trasaturilor de ciclicitate Cumulativitatea-alternanta se produce pe baza unui proces cumulativ Autoreglarea-ciclicitatea este un fenomen economic de tip cibernetic • Ciclicitatea este o trasatura imanenta a procesului economic,constituind de fapt modul de a fi al acestui proces.

18. Factorii ciclicităţii economice.

• Factori cauzali Sunt acei factori care conduc la formarea si intretinerea acestui fenomen Factori de infrastructura-factori care conditioneaza procesul economic Factori de structura-se refera la structura activitatii economice din cadrul sistemului care este studiat Factori de reglementare-interventia statului in economie Factori de anticipare-orientarea comportamentului agentilor economici • Factori perturbatori Perturbatii naturale-calamitati naturale Perturbatii sociale-razboaie,revolutii,schimbari de regim politic Perturbatii electorale-influenta ciclului electoral (politic) Perturbatii intraciclice-situatia in care o anumita ciclicitate economica se supune unei ciclicitati economice.

19. Structura ciclicităţii economice. Ciclul economic.

• Ciclul economic – este masura cantitativa a ciclitatii economice • Ciclul economic este o durata de timp determinata,in cadrul careia activitatea economica parcurge,in evoultia sa,anumite faze ce au caracter repetabil si intr-o anumita succesiune • Cicluri de afaceri – durata intre 5 si 10 ani • Ciclul economic,faze: Faza de expansiune –crestere Faza de recesiune-scadere • Ciclul economic,puncte: Punct de relansare-se trece de la recesiune la expansiune Punct de contractie-se trece de la expansiune la recesiune • Elementele de masura ale ciclului economic Amplitudinea ciclului economic Abaterea de trend a ciclului economic Durata de conformare a ciclului economic Perioada ciclului economic 20. Mecanismul ciclului economic.

• Reprezinta ansamblul proceselor care au loc in cadrul activitatii economice si care confera acestuia un caracter ondulatoriu specific ciclitatii economice • Mecanismul fazei de expansiune O crestere a cererii agregate→crestere realtiva a preturilor→producatorii sporesc oferta Pentru sporirea ofertei producatorii sporesc investitiile→creste cererea de credite bancare→crestere realtiva a ratei dobanzii bancare→cresterea depozitelor bancare si descurajarea cererii de credite care devin mai scumpe Cresterea depozitelor bancare →reducerea consumului prin cresterea corespunzatoare a economisirii→reduce cererea agregata Fenomenul investitional genereaza: - Datorita inertiei specifice,capacitatile de productie cresc dupa un anumit interval de timp - Capacitatile de productie continua sa creasca si duap ce investitia scade sau si-a incetat cresterea.

Factorii care conduc la incurajarea procesului economic sunt: Cresterea cererii agregate Cresterea preturilor Reducerea ratei dobanzii bancare Cresterea cererii de credite Cresterea ofertei Factori care conduc in sens contrar expansiunii economice Cresterea dobanzilor bancare Scaderea preturilor ca urmare a cresterii ofertei Cresterea costurilor ca urmare a cresterii ofertei Cresterea costurilor ca urmare a inertiei specifice fenomenului investitional • Faza de expansiune – concluzii: Faza de expansiune isi alimenteaza principiile de mentinere din insasi continutul ei Faza de expansiune contine si principiile de autonegare • Faza de expansiune-limite: Limite fizice-raritatea fizica a resurselor economice antrenate

Limite organizatorice-procesul tehnologic si managementul ofertei sunt limitate Limite economice-oferta reala nu poate creste peste nivelul ocuparii depline • Mecanismul fazei de recesiune Faza de recesiune incepe in punctul de contractie Faza de recesiune economica este amorsata chiar de factorii care actioneaza in faza de expansiune Ciclul economic reprezinta astfel un proces autoreglator Plafoanele care fac ca procesul economic sa atinga punctele de contractie Depasirea pragului ratei real negative a dobanzii bancare-cand rata nominala a dobanzii bancare va fi depasita de rata inflatiei,capacitatea de finantare a economiei nationale se va bloca,sistemul bancare avand tendinta de decapitalizare.

Depasirea pragului ratei real negative a salariilor-rata salariilor depaseste rata productivitatii fizice a muncii,rata profitului va avea tendinta de scadere,descurajand producatorii.

Factorii fazei de recesiune-produc presiuni asupra sistemului economic in sensul relasarii sale: Efectul de clichet Activizarea concurentei economice Continuarea cresterii fortelor productive Necesitatea refacerii stocurilor epuizate • Esenta ciclului economic Durata ciclului economic Timpul ciclului caracteristic diferitelor sectoare Schimbarea conditiilor productive si institutionale Schimbari in caracteristicile sectoarelor economice Schimbari in ritmul cresterii generale Amplitudinea ciclului economic Depinde de sensibilitatea fiecarui sector la schimbari 21. Tipologia ciclului economic.

• Ciclul economic are o importanta covarsitoare in modelarea activitatii economice curente,elaborarea strategiilor de dezvoltare,restructurare si reformare a procesului economic • Tipuri de cicluri economice Cicluri economice pe termen scurt (oscilatii subanuale si anuale) Oscilatii saptamanale Oscilatii lunare Oscilatii sezoniere Oscilatii anuale Cicluri economice care depasesc durata unui an calendaristic Cicluri Kitchin (cicluri ale stocurilor)– durata de 40 de luni-se datoreaza necesitatii refacerii stocurilor Ciclurile Juglar (decenale sau de afaceri)– durata de 10 ani-sunt determinate de evolutiile marilor procese industriale si politicile bancare pe termen lung.

Cicluri Kondratieff – cicluri lungi cu durata de 50 de ani.

22. Cauzele evoluţiei ciclice.

• Teorii privind ciclul economic

Teorii exogene-procesul economic depinde de factori naturali,sociali,stiintifici si tehnologici Teorii endogene teorii monetare-comportamentul relativ al utilizarii monedei teorii psihologice-alternanta valorilor optimism-pesimism teorii ale subconsumului-inegalitatea veniturilor la nivelul social teorii ale investitiei – alternanta intre excesul de investitii (rezultat al expansiunii) si deficitul de investitii (rezultat al recesiunii) 23. Politici anticriză.

• Politica anticriza-ansamblul masurilor intreprinse de stat prin care se urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor nefavorabile care decurg din acestea.

In conditii de boom se aplica politica de stabilizare STOP In conditii de recesiune se aplica politca de relansare GO • Politica de relansare Politica de relansare prin credit Actioneaza asupra cresterii masei monetare Reducerea ratei dobanzii Atenuarea restrictiilor in acordarea creditelor Operatiuni open-market Reducerea rezervelor bancare obligatorii Politica de relansare prin oferta Oferta isi creeaza propria cerere Reducerea obligatiilor fiscale Scaderea ratei dobanzii Reducerea restrictiilor in acordarea creditelor Fiscalitate avantajoasa in plasarea economiilor Politica anticriza prin rigoare Aplicata in fazele de supraincalzire a economiei cand tensiunile ascund pericolul unui derapaj economic Etape: - Se reechilibreaza bugetul –prin fiscalitate si diminuarea anumitor cheltuieli publice Scaderea masei monetare in circulatie Comprimarea cererii interne agregate Atenuarea tensiunilor inflationiste - Se reduce nivelul ratei dobanzii – ceea ce stimuleaza investitiile Crestere tip intensiv Ocuparea eficienta a fortei de munca Politica de relansare prin cerere-masuri: Politica cheltuielilor publice - Se majoreaza cheltuielile administratiei centrale Politica monetara si de credit - Se reduce rata dobanzii - Se creeaza facilitati pentru sporirea volulmului creditului si a masei monetare - Se reduce nivelul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale

- Se achizitioneaza titluri de stat de catre autoritatile monetare - Se prelungeste scadenta unor credite - Se urmareste stimularea consumului si a investitiilor Politica fiscala - Se reduce fiscalitatea - Se incurajeaza astfel cererea pentru bunuri de consum si de investitii Politica de relansare prin cerere-efecte Efectul de scurgere-genereat de interdependentele dintre economii Efectul de evictiune-eliminarea investitiilor private in favoarea celor publice 24. Definirea şomajului.

• Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii in cadrul careia exista un excedent de forta de munca fata de cererea de munca-un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.

• Somer-Biroul International al Muncii (ONU)-este o persoana care: Varsta peste 15 ani Apt de munca Nu are loc de munca Este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala • L1/1991 – Somerii sunt persoane apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.

• Somajul este un fenomen macroeconomic opus ocuparii.

25. Cauzele şomajului.

• Ritmul de crestere economica in conditiile unei productivitati a muncii ridicate,nu mai este capabil sa asigure noi locuri de munca,astfel incat sa asigure o ocupare deplina.

Tendinta de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare,fapt ce intarzie integrarea lor activa.

• Progresul tehnic,pe termen scurt genereaza somaj • Criza economica,definita prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice sporeste numarul de someri,integrarea lor in perioada de boom,poate fi scazuta • Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice,sub impactul diversificarii cererii de bunuri,criza energetica • Imigrarea-emigrarea influenteaza starea pietii muncii • Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila,deterioreaza activitatile economice si contribuie la cresterea somajului.

• Rata naturala a somajului – corespunde unei rate stabile a inflatiei.

Excedent de cerere de forta de munca→presiune asupra cresterii salariilor→conditii de aparitie a inflatiei.

26. Forme ale şomajului.

• Somajul ciclic-generat de evolutia ciclului economic • Somajul conjunctural-efectul restrangerii activitatii economice • Somajul structural-din reconversiunea unor activitati economice • Somajul tehnologic-efect al introducerilor noilor tehnologii • Somajul sezonier-restrangerea activitatilor economice in anumite anotimpuri ale anului • Somajul total-pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii • Somajul partial-reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea

salariului • Somajul deghizat-someri declarati,dar care lucreaza pe piata gri a muncii.

• Somajul voluntar-refuzarea locurilor de munca • Somajul frictional-generat de sindicatele care militeaza pentru obtinerea unor salarii mai mari.

27. Măsurarea şomajului.

• Indicatori cantitativi – marimea absoluta a somajului Rata somajului-raport procentual intre numarul somerilor si populatia activa • Indicatori de ordin structural-componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare,specialitati,meserii,sex varsta Muncitorii 70% Studii medii Studii superioare 3% Tinerii 20-25% Femeile • Intensitatea somajului-evidentierea situatiei in care este vorba de reducerea perioadei de lucru • Durata somajului-intervalul de timp din momentul incetarii activitatii pana la reincadrare 28. Consecinţele şomajului.

• Consecintele somajului sunt negative • Pe plan national: Forta de munca iesita din populatia activa nu contribuie la cresterea PIB Societatea suporta costurile somajului prin fondul de somaj Existenta unui somaj de lunga durata conduce la infractiuni • La nivel de individ-familie Somajul se repercuteaza negativ asupra venitului Indemnizatia de somer este mai mica decat salariul Erodeaza economiile Deterioreaza calitatea fortei de munca Apar complexe de neutilitate Afecteaza coeziunea si armonia din familie Antreneaza saracia grupului 29. Politici de combatere a şomajului.

• Politici active-masuri de reintegrare ale somerilor si prevenire a somajului Organizarea de cursuri de calificare Stimularea agentilor eonomici Incurajarea investitiilor Acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri Incurajarea de lucrari de utilitate publica Dezvoltarea serviciilor publice Extinderea ocuparii atipice • Politici pasive-masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.

Indemnizatia de somaj Ajutorul de somaj Ajutorul social (alocatie de sprijin)

30. Definirea inflaţiei.

• Starea de dezechilibru – cand cererea depaseste oferta si se ajunge la cresteri generale de pret se manifesta inflationismul • Inflatia a devenit un fenomen aproape permanent,cu deosebiri de intensitate si amploare in timp si spatiu.

• Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in are masa monetara existenta in economie depaseste nivelul real de moneda,ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor.

Sporirea pretului trebuie sa aiba caracter general.

• Inflatia este inainte de toate,un fenomen monetar,fiind legata de excedentul de masa monetara peste nevoile reale ale economiei,determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.

• Inflatia este un fenomen monetaro-material-cresterea generalizata a preturilor si diminuarea puterii de cumparare a banilor,exteriorizeaza dezechilibre de profunzime,insuficiente care tin de: volumul si structura productiei, neconcordanta intre productie si nevoi dificultati ale aparatului tehnic de productie nivelul randamentelor economice oferta nu tine pasul cu cererea.

• Inflatia caracterizeaza situatia pe termen lung in care cererea de bunuri si servicii este mai mare decat oferta • Deflatia-opusul inflatiei-reflecta situatia in care oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea,avand rezultat scaderea preturilor.

• Stagflatia-productia stagneaza fara ca masa monetara sa se micsoreze,accentuandu-se astfel dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.

• Slumpflatie – starea de regres sau declin a economiei,in care productia nationala scade,inflatia se manifesta la intensitati ridicate.

31. Cauzele inflaţiei.

• Inflatia este un fenomen complex care este determinat de cauze: economice, social-politice cu efecte imediate si pe termen mediu si lung, cu intensitate diferita de la o tara la alta si de la o perioada la alta • Emisiunea excesiva de moneda-inflatia prin moneda • Excedentul de cerere agregata-inflatia prin cerere • Cresterea costurilor de productie-inflatia prin costuri • Inflatia importata – sporirea preturilor peste granita mareste valoarea importului are duce la cresterea costurilor,preturilor bunurilor economice produse in interior • Acumularea de deficite bugetare a caror finantare are loc prin emisiunea suplimentara de moneda fara acoperire in oferta de marfuri • Inflatia prin structuri-fenomen legat de structurile sistemului economiei de piata actuale aracterizata prin practicarea unor preturi ridicate fara o legatura directa cu cresterea cererii sau scaderea ofertei • Independent de cauze,de intensitate si de forme de manifestare,inflatia inseamna Cresterea preturilor

Scaderea puterii de cumparare a banilor 32. Măsurarea inflaţiei.

• Inflatia se exprima printr-o marime absoluta Excedentul de masa monetara peste oferta reala de marfuri,are da nastere la un surplus de cerere absoluta nominala ce se traduce prin majorari ale preturilor efective.

• Inflatia se masoara in expresie relativa Raport intre excedentul de moneda si oferta reala de bunuri si servicii,caruia ii corespunde o anumita majorare a preturilor.

In cazul exprimarii relative se apeleaza la indici Indicele general al preturilor-(IGP) IGP= (PIB1/PIB0)x100 unde PIB1 Este produsul intern brut exprimat in preturi curente si PIB0 este produsul intern brut exprimat in preturi ale perioadei de baza. ∑ ·P Indicele preturilor de consum (IPC) IPC =∑ unde q1 reprezinta ·P

cantitatea de bunuri si servicii necesare subzistentei populatiei,in conditii normale,P1 si P0 exprima nivelul preturilor in perioada curenta si in perioada de baza (anterioara) Indicele puterii de cumparare a banilor – raport procentual intre puterea de cumparare a banilor in perioada curenta si puterea de cumparare a banilor in perioada anterioara.

Rata inflatiei - se determina prin produsul dintre cresterea pretului bunului respectiv si ponderea acestuia in consumul total;se aduna apoi rezultatele, obtinandu-se cresterea preturilor de consum.

- Rata inflatiei exprima sporul nivelului preturilor - Rata anuala a inflatiei-rata inflatiei calculata pe o perioada de un an.

33. Intensitatea inflaţiei, forme ale inflaţiei.

• Inflatia taratoare (linistita)-ritm mediu anual de crestere a preturilor de pana la 3% • Inflatia moderata – crestere a preturilor de pana la 6% • Inflatia rapida – ritmul anual de crestere a preturilor este de pana la 10% • Inflatia galopanta (de 2 cifre),cresterea preturilor mai mare de 10% anual.

• Hiperinflatia cand rata medie anuala este de peste 1000% si peste acest nivel.

34. Costul inflaţiei.

• Costul inflatiei- consecintele inflatiei,in toata intinderea ei si complexitatea lor,pe are le suporta populatia,economia,viata social-economica in ansamblul ei.

• Indici ai saraciei-suma ratei somajului si ai ratei inflatiei.

• Rata a sacrificiului – raport intre reducerea cumulativa procentuala a PNB si reducerea efectiv obtinuta a inflatiei.

35. Cercul vicios inflaţionist.

• Exprima relatia de interconditionare dintre cresterea preturilor bunurilor si serviciilor de consum si indexarea salariilor nominale,care accentueaza inflatia.

Marirea preturilor de consum atrage dupa sine necesitatea maririi salariilor,prin care se atenueaza consecintele inflatiei asupra populatiei Marirea salariilor duce la cresterea cererii de bunuri si servicii si cresterea preturilor,care din nou impune indexarea salariilor,stimulandu-se dinamica inflationista.

Se realizeaza spirala inflationista.

A nu se concluziona ca nu trebuie sa se mareasca salariile.

Eliminarea surplusului de cerere se face prin marirea ofertei de marfuri,care genereaza ajustari prin sporirea preturilor.

36. Politici de combatere a inflaţiei.

• Masuri de reducere a excesului de cerere agregata-politica deflationista Politica monetara riguroasa pentru evitarea excesului de moneda in economie Politica dobanzilor la creditele acordate-evitarea ajungerii la o micsorare artificiala a ratei dobanzii,deci ieftinirea creditului Politica bugetara a statului orientata spre reducerea deficitului bugetar.

• Masuri de stimulare a cresterii ofertei Cresterea capacitatii de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietii Stimularea extinderii potentialului de productie,prin investitii de capital in: mijloace de productie performante forta de munca intr-o structura de calificare noua inovatii cresterea productivitatii factorilor de productie Politica de salarizare corelata cu rezultatele economice • Curentul ofertei-combate cresterea impozitelor si pune accentul pe rolul fundamental al antreprenorilor si al activitatii lor productive.

O fiscalitate prea apasatoare modifica preturile relative ale factorilor de productie, perturba ritmul de activitate economica si penalizeaza oferta.

37. Implicarea statului în economie. Conţinut şi forme.

• Probleme abordate in gandirea economica contemporana: Comportamentul individual al agentilor economici Functionalitatea globala a economiei nationale Politici si strategii din partea statului • Liberalismul economic-conceptie Jocul libertatii economice este mai important decat interventia statului Interventia statului sa se limiteze la: crearea si mentinerea conditiilor de dezvoltare a pietei elaborarea si aplicarea legieslatiei favorabile proprietatii si concurentei puterea publica sa vegheze ca actorii sociali sa respecte regulile unei economii liberale • JM Keynes – Teoria folosirii mainii de lucru,a dobanzilor si a banilor-denunta imperfectiunile “laissez faire” si preconizeaza: relansarea economiei printr-o politica de investitii active din partea statului, acesta sa intervina in economie sa orienteze decizia intr-un sens strategic.

• JM Keynes sustine capitalismul antreprenorial,care angajeaza capital pe termen mediu si lung in activitati creatoare de bogatie si de locuri de munca.

• Liberalismul reformist considera ca statul poate sa intervina doar ca sa degripeze mecanismul pietei,pentru corijarea imperfectiunilor liberalismului pur prin politici de crestere,prin mijloace care nu afecteaza mecanismele pietii.

• Peter Drucker considera ca ideea de modernism,progres sau perspectiva a fost legata de considerarea statului ca agent al schimbarii si progresului social.

• Interventia statului este o realitate,ea avand loc in forme si proportii diferite.

• Interventia statului in economie inseamna:

Participarea directa sau indirecta,prin politica economica a autoritatilor publice centrale si a administratiei locale la activitatea economica Rezolvarea problemelor economice si sociale,locale si nationale,conjuncturale si pe termen lung si globale.

Cu ajutorul unor instrumente sau mijloace Prin masuri si actiuni concrete • Obiectivul interventiei statului in economie: Asigurarea stabilitatii in functionarea economiei Relansarea si cresterea economica Inlaturarea starilor de depresiune Diminuarea somajului si inflatiei Marirea puterii de cumparare • Statul cauta sa corecteze imperfectiunile pietii • Forme de manifestare a rolului statului in economie Afirmarea statului ca producator si consumator Sectorul public al economiei de piata - atrage si utilizeaza factori de productie, - produce bunuri materiale si servicii, - participa la relatiile de piata, - influenteaza raportul cerere-oferta - formarea preturilor.

Sectorul public cuprinde - Servicii publice-posta,telecomunicatii,cai ferate,de navigatie, aeriana,fluviala,maritima, - unitati de distribuire a apei,energiei electrice,gaze, - industria extractiva,siderurgica etc.

- industria constructoare de masini - productia in domeniul apararii - banci si societati de asigurare - unitati in domeniul educatiei si culturii,sanatatii,cercetarii stiintifice Proprietatea publica influenteaza productia si distributia – determina firmele din ramura respectiva - sa vanda la un pret rezonabil - sa elimine profiturile excesive, - este in avantajul consumatorilor Rolul statului se manifesta si prin instrumentele de politica economica: Politica monetara-statul este titular unic de emisiune de moneda Politica de credit-asigura echilibrul monetar Politica bugetara-utilizeaza venituri pentru finantarea diferitelor cheltuieli, inclusiv investitii,care duc la cresterea ocuparii,productiei si atenuarea fluctuatiilor Politica fiscala-politica antiinflationista Investitii publice Politica de control asupra preturilor-direct si indirect-prin : masuri de limitare a preturilor si abuzurilor din partea unor agenti economici prin politica veniturilor,cauta sa mentina si sa tina sub control cresterea si

repartizarea veniturilor statul distribuie venituri preturile si salariile pot fi administrate mai riguros de catre stat Statul si protectia sociala Sporeste rolul cheltuielilor publice Statul introduce reglementari privind dreptul la munca si odihna,tratament medical,educatie si cultura,acordarea de pensii,burse,ajutor social,constructii de locuinte etc Politica de protejare a concurentei Statul elaboreaza reguli si reglementari,prin care se stabileste cadrul in care opereaza fortele pietii:reguli impotriva reclamei frauduloase,si a practicilor neloiale,standarde privind alimentele,interzicerea monopolului.

Elaborarea de programe sau planuri de dezvoltare economica Preocupari privind coordonarea si orientarea economiei nationale Importante sarcini in cadrul relatiilor economice externe Supravegherea relatiilor cu alte state Asigurarea competitiei pe piata externa Echilibrul schimbarilor Eficienta economica Participarea statului in rezolvarea problemelor globale ale omenirii Rolul statului in tranzitia la economia de piata Crearea economiei de piata prin restructurarea proprietatii Ghidarea dupa criterii de eficienta si rationalitate Promovarea interesului national Realizarea unui consens social Lupta pentru pregatirea de specialisti Protectia sociala Combaterea coruptiei 38. Politica bugetară.

• Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare,caile si mijloacele de mobilizare a acestora,utilizarea lor pe anumite destinatii,care sa serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice.

• Politica bugetara se concretizeaza in bugetul de stat Constituie principala componenta a bugetului public national Mijlocul principal prin care se formeaza veniturile publice Mijlocul principal prin care se efectueaza cheltuielile publice Politica bugetara este politica veniturilor si cheltuielilor bugetare • Politica bugetara pozitiva este acea conceptie si acele masuri prin care incasarile si cheltuielile publice sunt orientate in directia cresterii economice,realizarea unui nivel de ocupare ridicat,diminuarea inflatiei si a altor factori de dezechilibru • Multiplicatorul bugetar-asupra cererii globale,productiei venitului si consumului Multiplicatorul cheltuielilor publice Cresterea productiei si veniturilor prin marirea cheltuilelilor publice fara ca volumul impozitelor sa se modifice.

Marirea deficitului bugetar se finanteaza prin imprumuturi ΔY/ΔG=1/(1-c1)=k ΔY-cresterea venitului;ΔG-cresterea cheltuielilor publice

Multiplicatorul fiscal Cresterea productiei si aveniturilor prin diminuarea impozitelor,fara ca totalul cheltuielilor bugetare sa fie modificat.

Deficitul bugetar se finateaz prin imprumuturi Multiplicatorul fiscal este mai putin eficient decat sporirea chetuielilor publice Multiplicatorul bugetului echilibrat Influenta pe care o are asupra productiei marirea egala si simultana a veniturilor si a cheltuielilor statului.

Cresterea echilibrata a bugetului duce la o crestere a nivelului activitatii egala cu cresterea bugetului Kb.e.=ΔY/ΔG=1 • Datoria publica – imprumuturi interne sau externe contractate de catre stat,cand tara respectiva se confrunta cu dificultati economice.

Gradul de indatorare a unei tari se poate determina prin raportarea datoriei publice la PIB sau PNB. Dp/PIB sau Dp/PNB Serviciul datoriei este reflectat de toate platile legate de executarea obligatiilor asumate-rambursarea imprumuturilor si a dobanzilor aferente.

Structura datoriei publice: Datorie interna-puterea publica participa la finantarea nonmonetara a deficitului bugetar(emisiuni de titluri,emiterea de obligatiuni,bonuri) Datorie externa-se contacteaza dircet de catre Trezorerie 39. Bugetul de stat.

• Bugetul de stat este o balanta economica in care sunt prevazute si autorizate : Veniturile (incasarile) anuale Cheltuielile anuale ale statului.

• Veniturile bugetare-surse principale: Fiscale – incasari din impozitul pe profit si salarii,asupra patrimoniului,pe venit,impozite asupra consumului Nefiscale-varsaminte din veniturile intreprinderilor de stat,venituri din activitatea institutiilor publice-educatie,cultura etc.

• Cheltuielile bugetare cuprind: Cheltuieli de functionare a puterii publice Cheltuieli destinate educatiei,culturii,stiintei,protectiei sociale,aparare,ordine publica Finantarea unor obiective de investitii care decurg din politica de dezvoltare economica-centrale electrice,deschideri de campuri miniere,irigatii,constructii de locuinte,cai ferate.

• Executia bugetara,intr-o perioada sau alta: Echilibrata-cand cheltuielile sunt egale cu veniturile.

Excedentara-cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile.

Deficitara-cand cheltuielile depasesc veniturile sau incasarile bugetare.

• Echilibrul bugetar Corespunde functionarii echilibrate a economiei nationale Este regula de aur a gestiunii financiare publice Este un criteriu de buna gestiune economica Teoria bugetelor ciclice:intr-un ciclu economic,deficitele si excedentele bugetelor

anuale trebuie sa se echilibreze.

Conceptia keynesista- restabilirea echilibrului economic pe ansamblu se poate obtine dezechilibrand bugetul statului deficitul bugetar serveste luptei contra recesiunii mareste cererea globala in economie creste ocuparea fortei de munca cresc mijloacele de productie.

Deficitul bugetar are un efect de relansare asupra activitatii economice Tratatul de la Maastricht prevede un deficit bugetar de 3% din PIB 40. Politica fiscală.

• Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia,precum un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare,tipurile de impozite,perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice,felul in care este gandita eficacitatea fiscala in tara respectiva.

• Sistem fiscal Necesitatea de randament a politicii fiscale vs grija de a asigura echitate Determina veniturile statului Determina capacitatea statului de a finanta cheltuieli Capacitatea statului de a proteja pe cei slabi • Elemente ce caracterizeaza politica fiscala Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie ghidat de criteriul eficienta Veniturile bugetare din impozite sunt dependente de performantele economice i = f(v,r) rata marginala de impunere fiscala Img = ΔI/ΔV arata cat creste impozitul pe unitatea suplimentara de venit.

Efectele probabile atat ale reducerii cat si ale majorarii impunerii fiscale Perceperea impozitelor se realizeaza sub doua forme: Impozite directe-se suporta nemijlocit de cei care le platesc (pe profit,pe salarii,pe vanzarea de active) Impozite indirecte-cele care sunt cuprinse in preturi ale marfurilor (TVA,accize) Progresivitatea impozitelor – rata de impunere se mareste pe masura ce venitul impozabil creste.

Impozitul negativ-cadrul conceptual de distribuire secundara a veniturilor prin transferuri Bogatii platesc impozite care sunt distribuite sub forma de alocatii saracilor,asigranduli-se acestora un venit minim garantat.

41. Programarea (planificarea) macroeconomică.

• Reprezinta una din modalitatile de interventie a statului in economia de piata moderna, subordonata functionarii cat mai eficiente a pietei prin atiuni de orientare si coordonare a activitatii pe ansamblul economiei nationale.

• Se concretizeaza in decizii macroeconomice,programe sau planuri de dezvoltare ce cuprind: Obiective economice Niveluri orientative Masuri si termene de indeplinire Mecanismul preturilor corelate cu piata economica externa

• Programarea macroeconomica se realizeaza de catre organisme statale de planificare la nivelul economiei nationale respective.

• Planificarea macroeconomica presupune studii aprofundate privind evolutia in perspectiva a stiintei si tehnicii,a populatiei,a nevoilor si resurselor,interdependentelor economice.

• Planificarea macroeconomica are o determianre obiectiva.

• Planificarea macroeconomica nu contravine pietii.

Cu cat o economie este mai dezvoltata cu atat are nevoie de coordonare • Planificarea macroeconomica are caracter orientativ,nu sunt obligatorii pentru agentii economici: Nivelurile de productie Ritmurile de dezvoltare Termenele de indeplinire • Forme de planificare: Planificarea indicativa Explicarea obiectivelor din plan Motivatia orientarilor respective Scopul este de a convinge necesitatea actionarii conform prevederilor Planificarea incitativa Folosirea de catre stat a parghiilor economico-financiare pentru stimularea interesului economic Planificarea informala-activitati de coordonare a deciziilor adoptate de catre administratiile publice cu cele ale firmelor private,publice sau mixte.

42. Inegalităţile economice.

• Responsabilitatea in ceea ce priveste finalitatea sociala a cresterii economice revine statului si firmelor.

• Statul are obligatia de a corecta distributia veniturilor in societate,fara a denatura insa motivatia firmelor.

• Desi,cresterea economica ar trebui sa conduca la satisfacerea cat mai multor nevoi umane,exista o cauza fundamentala pentru care acest lucru nu se intampla.

• Cauza insatisfacerii nevoilor umane in conditiile de crestere economica este inegalitatea venturilor in societate.

43. Inegalitatea veniturilor.

• Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii pietei-piata acorda prime celor ce reusesc si aplica sanctiuni celor ce nu reusesc Inegalitatea veniturilor este imanenta pietei Inegalitatea veniturilor este necesara.

Nivelarea veniturilor,ca solutie la eradicarea inegalitatii veniturilor este la fel de daunatoare ca si polarizarea exagerata a polilor de bogatie si saracie.

• Cauze obiective care conduc la inegalitatea veniturilor: Diferentele de abilitate-unii au o abilitate mai mare decat altii Diferentele de performanta in munca-unii obtin rezultate mai bune Diferentele in asumarea riscurilor-riscul mai mare aduce un castig mai mare Diferentele de salarizare-se datoreaza conditiilor de munca speciale Diferentele in educatie si instruire-instruire mai mare in scoli Diferentele de experienta in profesie-plata sporului de vechime in munca.

Diferentele in averea mostenita

Diferentele de sansa-de ex.loteria • Cauze subiective care conduc la inegalitatea veniturilor Discriminarea de catre patroni-angajarea de tineri,femei sau lucratori de culoare Discriminarea intre salariati-cand decizia economica depinde de salariati-nu accepta ca sefi femei sau tineri sub o anumita varsta.

Discriminarea statistica-compensatii sau niveluri de taxe si impozite stabilite sau acordate de catre guvern.

• Instrumentul de masura al inegalitatii veniturilor in societate este Curba Lorenz.

Pe abscisa-ponderea populatiei Pe ordonata-ponderea veniturilor aferente diferitelor ponderi de populatie • Totusi,nu discriminarea economica este responsabila pentru cea mai mare parte a inegalitatii veniturilor,ci diferentele existente in ceea ce priveste capitalul uman.

Capital uman-ansamblul investitiilor (timp bani instructie) care formeaza personalitatea integrala a individului si pe baza caruia acesta participa la distribuirea produsului social.

44. Nivelul de trai.

• Nivelul de trai este un indicator preponderent economic.

• Nivelul de trai reprezinta aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.

• Nivelul de trai-baze de raportare: Se refera exclusiv la nevoile economice ale individului (colectivitatii) Se refera exclusiv la dimensiunea cantitativa a gradului de satisfacere a acestor nevoi economice Este complet cuantificabil (se exprima in bani) Reprezinta o relatie intre nevoile economice si capacitatea individului sau societatii de a le satisface.

• Masurarea nivelului de trai-se face prin indicatorii economici de consum • Indicatori ai nivelului de trai Indicele venitului real Ivr = Ivn/Iρ unde Ivn-indicele venitului nominal; Iρ-indicele preturilor Indicele preturilor de consum (se calculeaza de obicei de catre Inst.National pentru Statistica) se foloseste indicele Laspeyres.

IL

Unde p k

k

∑ ∑

p ·q 1 · p ·q k

pretul bunului i in momentul 1, q cantitatea din bunul i in anul 0 indicele individual al pretului al bunului i intre momentele 0 si 1, adica:

; n este numarul bunurilor din esantionul analizat.

• Calitatea vietii Cuprinde pe langa aspectele calitative ale nivelului de trai si dimensiuni cantitative Nivelul de trai se refera la individ,calitatea vietii la colectivitate.

Calitatea vietii este ansamblul conditiilor si sferelor din care se compune viata integrala a omului.

Resursele vietii

- Resurse economice - Resurse naturale - Resurse socio-culturale - Resurse personale Cadrele vietii - Cadrul natural - Cadrul macro-social - Cadrul cultural - Cadrul uman-colectiv - Cadrul uman-individual • Masurarea calitatii vietii-prin indicatorul de calitate a vietii Icv = Is/Ie unde Icv-indicele calitatii vietii; Is-indicele de stare a vietii; Ie-indicele de evaluare a necesitatii.

• Modul de viata – reprezinta forma colectiva (de regula la nivelul societatii) in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii.

• Modul de viata poate fi: Consumerist – cumpara-consuma-arunca Echilibrat – abundenta este controlata prin valori de cultura superioare Ascetic – bazat pe abstinenta.

• Stilul de viata reprezinta aspectul personalizat individualizat al modului de viata.

Datele individuale-temperament,caracter Presiunea societatii-logica profitului impune io prevalenta abunurilor de consum • Conceptele de mai sus sunt cunatificabile cu ajutorul puterii de cumparare Puterea de cumparare este cantitatea de bunuri si/sau servicii care pot fi achizitionate cu ajutorul unui activ oarecare (activ monetar,moneda).

Puterea de cumparare,remarci: Activul considerat-moneda - Moneda,ca unitate monetara-venit sau disponibil.

Factorii luati in considerare la masurarea puterii de cumparare - Preturile monetare - Cantitatea de moneda nominala disponibila - Factorul subiectiv de asteptare - Determinarea separata a puterii de cumparare a bunurilor si serviciilor in general-prin intermediul indicelui mediu al preturilor.

Puterea de cumparare se masoara prin coeficientul puterii de cumparare: Pc=VN/P; VN=venitul nominal. P-nivelul mediu al preturilor.

Puterea de cumparare,dreptul unui agent economic de a dispune de mediul sau economic,adica dreptul de a putea decide cum poate fi folosit un anumit bun sau serviciu.

Puterea de cumparare se defineste prin doua marimi: Cantitatea nominala de active monetare detinute Pretul bunurilor si al serviciilor 45. Politici de protecţie socială.

• Directii de actiune a statului Actiunea asupra cauzelor inegalitatii economice Subventionarea investitiei in capital uman - Sprijinul pe care statul il poate acorda-sub forma

materiala,organizatorica,asistenta si consultanta-privind calificarea,recalificarea,policalificarea fortei de munca Aplicarea de politici antidiscriminatorii - Combaterea discriminarii prin masuri legislative,control riguros Actiunea asupra simptomelor inegalitatii economice Actiunea de aplicare a unor programe de asigurari sociale - Programe de asigurare a indemnizatiei de somaj - Programe de securitate sociala - Programe de asigurare sociala - Programe de asistenta sociala Actiunea de aplicare a unor programe de combatere a saraciei - Garantarea venitului minim pe economie Impunerea unui nivel minim al salariului - Mecanismul taxei negative Cei care obtin venituri mai mici decat nivelul venitului minim garantat vor primi ca subsidie diferenta pana la nivelul minim garantat Cei care obtin venituri mai mari-platesc impozite catre guvern - Redistribuirea venitului Ajutoare nerambursabile Alocatii pentru situatii speciale Utilizarea de impozite diferentiate Impunerea unor proportionalitati asupra contributiilor (CAS,etc) - Asigurarea mentinerii puterii de cumparare Majorarea veniturilor Compensarea cresterii preturilor - Asigurarea unui mediu inconjurator corespunzator 46. Conceptul de economie mondială.

• Economia mondiala-reprezinta un sistem complex,interdependent,de agenti ai vietii economice-economiile nationale,uniuni economice zonale,regionale,transcontinentale, companii private si publice,persoane fizice,rezidente in diferite tari ale lumii-intre care se dezvolta ample relatii economice,tehnologice,comerciale,financiar-monetare,pe baza diviziunii mondiale a muncii,impreuna cu normele juridico-legislative si cu institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul sau.

• Mondializarea economiei Mondializarea prin comert exterior Preponderenta investitiilor externe de capital • Economia mondiala-trasaturi caracteristice Celulele de baza sunt economiile nationale Economia mondiala este expresia unui sistem de interdependente Concurenta intre agentii economici Alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune Eterogenitatea-intre diferite zone ale sale se mentin decalaje,datorita dezvoltarii inegale-unitate in diversitate.

Relatiile de piata sunt liantul,numitorul comun al elementelor eterogene.

Economia mondiala prezinta o stare de echilibru:

Echilibrul are un caracter relativ Echilibrul are un caracter dinamic Fiecare noua stare de echilibru reprezinta o calitate superioara in raport cu cea precedenta.

47. Economia deschisă.

• Economia deschisa reprezinta o etapa superioara a dezvoltarii in profunzime si in amplitudine a economiei de piata.

• Economia deschisa-trasaturi: Capacitatea de a genera si a incorpora permanent progresele stiintei si tehnologiei,ale dezvoltarii factorilor de productie Procesul de reinnoire sistematica-inlaturarea barierelor structurale, organizationale,geografice de obstructionare a rationalitatii si eficientei activitatii economice.

• Esenta economiei de piata deschisa necesita: Cunoasterea procesului de amplificare si aprofundare a relatiilor economice dintre comunitatile umane Cunoasterea modului de formare si consolidare a economiei mondiale Cunoasterea proceselor care in buna masura se suprapun si tind catre crearea unei economii si piete unice,la nivel mondial.

• Inlaturarea barierelor teritorial-geografice tendinta de formare a unei economii mondiale unice se exprima prin: procesul de constituire a unei diviziuni si a pietei mondiale unitare organizarea si desfasurarea relatiilor economice internationale pe spatii din ce in ce mai largi-subregionale,regionale,la nivel mondial.

48. Structurile de bază ale economiei mondiale.

• Economiile nationale • Interdependentele economice mondiale • Diviziunea mondiala a muncii si circuitul economic mondial • Cadrul normativ si institutional de functionare a economiei mondiale A. Componente fundamentale • Economiile nationale-entitati rezultate din dezvoltarea schimbului reciproc de activitati intre membrii unei comunitati umane,pe teritorul unui stat national • Societatile transnationale-firme care si-au extins activitatile economico-financiare dincolo de granitele tarii de origine.

• Organizatiile economice interstatale-integrationiste-integrarea interstatala: Zona de liber schimb Uniunea vamala Piata comuna Uniunea economica B. Elemente derivate • Diviziunea mondiala a muncii-expresia sintetica a tendintelor de specializare a agentilor economici in vederea participarii la circuitul economic mondial.

• Relatiile economice internationale-reprezinta legaturile dintre economiile nationale, dintre agenti economici de pe glob,legaturi care se formeaza in virtutea diviziunii mondiale a muncii.

Multilateralismul-ansamblul de raporturi simultane si coordonate,la scara

subregionala,regionala,mondiala,intre state independente.

• Piata mondiala-reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agenti economici de pe intregul glob.

Piata mondiala este eterogena Intre segmentele pietii exista o conditionare reciproca.

• Ordinea economica mondiala Sistemul economiei mondiale se caracterizeaza printr-o anumita organizare launtrica,generata de structuri,mecanisme si raporturi intre actorii sai principali.

Este starea calitativa a economiei mondiale intr-o perioada istorica 49. Economiile naţionale.

• Economia nationala reprezinta un sistem agregat de ramuri,subramuri,agenti economici din domeniile productiei bunurilor materiale si serviciilor,de sfere si sectoare ale activitatii economice legate reciproc prin diviziunea sociala a muncii si prin piata nationala,care functioneaza in cadrul unui teritoriu dat al unei natiuni,al unui stat.

Ramura a economiei-ansamblu de activitati si agenti economici avand o organizare specifica si furnizand produse si servicii similare.

Sfera a economiei-parte constitutiva a activitatii economice:productia si serviciile,schimbul,repartitia,consumul Sector al economiei-grupare tipologica unitara a ramurilor economice Sectorul primar-agricultura,silvicultura,industria extractiva Sectorul secundar-industrii prelucratoare,constructiile Sector tertiar-serviciile de productie si sociale Sector cuaternar-cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica • Consolidarea si dezvoltarea economiei nationale determina formarea complexului economic national-statal unitar.

• Tipologia economiilor nationale Grupa statelor cu economie dezvoltata-caracteristici comune Tari industriale Activitatea economica se bazeaza pe - proprietatea privata - libera initiativa - concurenta structurile de ramura sunt dominate de servicii,cercetare stiintifica si tehnologica firmele isi fixeaza planuri de productie,menajele palnurile de consum statul garanteaza esenta orandurii de piata calitatea vietii este superioara aceste tari domina economia mondiala sunt grupate in OCDE-Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – cuprinde 28 de membri.

Grupa statelor cu economie in curs de dezvoltare Cuprinde cele mai multe din entitatile nationale existente.

Se situeaza in toate regiunile geografice ale lumii,continentale si insulare Prezinta o diversitate tipologica accentuata Cuprinde: - Tarile Asiei de Vest - Tarile Americii Latine

•

•

•

•

• •

- Tarile Asiei de Sud-Est - Tarile Africii Caracteristici comune - Ramanerea in urma a aparatului tehnic de productie - Anacronismul diviziunii sociale a muncii - Pesistenta unor acute dezechilibre macroeconomice,bugetare, financiare,al balantei de plati externe - Nivelul de trai scazut al majoritatii populatiei - Grad ridicat de instabilitate economica,politica si institutionala.

Gruparea economiilor nationale sub aspectul potentialului economic-principalii indicatori ai potentialului economic: numarul populatiei, suprafata teritoriului national volumul bogatiilor naturale volumul absolut PNB volumul productiei industriale,agricole cifra globala a serviciilor Tarile se grupeaza astfel: Superputere mondiala-SUA Mari puteri economice-Japonia,Germania,Franta,Italia,Marea Britanie, Rusia,China Puteri economice regionale – India,Nigeria,Africa de Sud,Brazilia,Mexic Tari industriale cu potential economic mijlociu-Spania,Australia,Canada Tari industriale cu potential economic mic-Olanda,Elvetia,Belgia, Suedia, Austria,Danemarca,Grecia,Finlanda,Portugalia,Irlanda.

Gruparea tarilor in functie de criteriul structurii sectoriale-economiile nationale sunt: Economii tertializate Ponderea serviciilor in PIB – 60/72% Cresterea economica are un pronuntat caracter intensiv-inovativ Gradul de diversificare,sofisticare si competitivitate este fara egal Economii bazate pe sectorul secundar Ponderea ridicata a industriei prelucratoare in PIB Economii cu caracter primar predominant Ponderea ridicata a agriculturii si industriilor extractive in PIB Criteriul participarii economiilor nationale la relatiile economice-in functie de ponderea exportului in PIB Economii cu participare intensa Economii cu participare medie Economii cu participare scazuta In functie de criteriul Indicelui Dezvoltarii Umane (HDI).HDI este cuprins intre 0 si 1.

Economii nationale cu HDI ridicat – HDI>0.8 Economii nationale cu HDI mediu-HDI intre 0.5 si 0.8 Economii nationale cu HDI scazut-HDI <0.5 Statisticile FMI grupeaza tarile in curs de dezvoltare in tari creditoare nete si tari debitoare nete Decalaje economice internationale-notiune Defineste diferentele cantitative si calitative intre indicatorii care exprima starea

economiei diverselor tari ori grupe de tari.

Decalajele sunt Decalaj absolut-diferenta cantitativa masurata in cifre absolute a indicatorilor macroeconomici Decalaj relativ-diferenta intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in indicatorii economici mondiali 50. Interdependenţele economice mondiale.

• Constituie o vasta retea matriciala de legaturi economice internationale: Pe orizontala - intre agenti economici privati si publici nationali,intre acestia si companiile transnationale Pe verticala – intre tot mai multi participanti la lantul celor care produc valoare adaugata,fiecare dintre ei putand deveni un nucleu al unui sistem matricial specific.

• Interdependentele economice internationale constituie un subsistem complex, diversificat tipologic Interdependente tehnico-stiintifice Interdependente comerciale Interdependente financiare Interdependente dintre infrastucturile nationale Interdependente umane • Teorii despre interdependente Urmaresc clarificarea unor probleme de maxima importanta pentru orice economie nationala Dezvaluirea cauzelor profunde pentru care o tara recurge la dezvoltarea unor legaturi diversificabile si durabile cu economiile altor tari Evidentierea si analizarea principiilor care fundamenteaza specializarea internationala a economiilor nationale Identificarea raportului optim intre factorii interni si externi ai dezvoltarii intre economia reala si cea financiara,intre diferitele forme de relatii economice internationale Interdependente economice in optica scolii mercantiliste Mercantilismul este acea doctrina economica ce considera ca pentru un stat,bogatia consta in posedarea materialelor pretioase si indica masurile pentru a le procura si ale face sa fructifice Mercantilismul este prin excelenta o conceptie a capitalului comercial, identificand bogatia cu banii si considerand ca doar comertul exterior este sursa de profit,daca se asigura o balanta comerciala activa.

Antoin de Montchretien-nu abundenta de aur si argint,nu cantitatea de perle si diamante fac statele bogate,opulente,ci obtinerea de bunuri necesare vietii.

Rolul esential al statului este strans legat de asigurarea sporirii stocului de metale pretioasenprin masuri autoritatre de reglementare a exporturilor si importurilor,a promovarii de politici vamale adecvate,a sprijinirii crearii de manufacturi,a expansiunii pe pietele externe prin colonizarea lumii si asigurarea suprematiei pe mari si oceane.

David Hume-realizarea unei balante comerciale active este posibila doar pe termen scurt,deoarece surplusul de metale pretioase,marind masa monetara,

in lipsa cresterii productiei nationale,va ridica preturile relative,incitand rezidentii sa cumpere bunuri straine importate,eliminand astfel surplusul balantei comerciale.

Specializarea internationala a economiilor nationale;teoria (principiul) avntajului absolut.

Diferenta intre costul de productie national si pretul de import al unui bun mai scazut este avantajul absolut - rezultat in urma specializarii economiilor nationale in functie de costurile de productie si - a promovarii interschimbului liber de produse intre ele activitatea economica devine mai eficienta - cu aceeasi cantitate de munca se obtin mai multe produse - se satisfac mai bine nevoile - cererea va fi mai bine satisfacuta daca se adauga si produsele importate produse la costuri mai reduse de alte economii nationale Principiul avantajului relativ (al costurilor comparative) Sursa bogatiei o constituie productia si nu comertul in sine.

Tesatura comuna de interese care leaga societatea universala a natiunilor de la un capat la altul al lumii si vasta retea matriciala de legaturi economice internationale-definesc fenomenul interdependentelor economice internationale Avantajele aduse natiunilor de relatiile (schimburile)economice nu provin din ele insele,ci din faptul ca acestea - mijlocesc circulatia de bunuri si servicii pentru care fiecare economie nationala cheltuieste cantitati diferite de munca - sunt produse cu niveluri diferite de productivitate - cu costuri diferite Costuri comparative si costuri de oportunitate Daca o economie poate produce,folosind toate resursele disponibile ,pentru a obtine intreaga cantitate dintr-un produs,ea trebuie sa renunte la productia celuilalt produs.

Rezulta ca pentru producerea unei unitati suplimentare dintr-un bun trebuie sa se renunte la productia a doua unitati dintr-alt produs.

Raportul dintre a este doua marimi se numeste RMS,Rata Marginala de Substitutie.

Considerand doua economii nationale,in absenta comertului dintre acele doua tari,diagrama de substitutie reprezinta punctul posibil la care productia si consumul vor avea loc in conditiile obtinerii acelei combinatii de bunuri care poate fi produsa cu resursele existente.

In conditiile specializarii economiei celor doua tari conform principiului costului comparativ si al schimbului reciproc de produse,fiecare dintre ele si economia mondiala de ansamblu vor beneficia de avantaje exprimate prin cresterea productiei si sporirea consumului.

Specializarea genereaza,o sporirea productiei totale care exportate intre cele doua tari,va spori in mod corespunzator consumul.

Optimizarea alocarii resurselor si specializarea economiilor nationale:modelul HOS

Modelul HOS (Hecksher,Oklin,Samuelson) considera avantajul relativ in comertul international in stransa dependenta de abundenta factorilor de productie (pamant,munca,capital) Avantajul relativ va fi obtinut prin incorporarea de care produsul(serviciul) comercializat a unor factori de productie abundenti care sunt deci mai ieftini si care determina un cost relativ mai scazut al produsului final.

Exploatarea intensa a factorilor abundenti va determina secatuirea lor treptata si va duce la tendinta de urcare a preturilor lor Se declanseaza astfel o tendinta de egalizare a preturilor intre tari,a veniturilor si a avantajelor obtinute de fiecare economie din schimburilor internationale Se poate ajunge chiar la deplina egalizare a veniturilor respective din tarile coschimbiste –Samuelson.

Impactul neofactorilor de productie si al neotehnologiilor asupra interdependentelor economice Teoria proportiilor neofactorilor de productie ia in considerare diferentele intre tari si industrii in inzestrarea cu capital uman In tarile dezvoltate capitalul uman este abundent-ceea ce permite sa obtina avantaje din specializarea in productia si exportul de produse sofisticate-cu consumuri intensive de capital uman,adica munca de inalta calificare.

Neofactorii de productie influenteaza hotarator asupra: - Productivitatii muncii - Decalajele de productivitate dintre ramuri si tari - Determina optiuni corespunzatoare de specializare economica si dezvoltare a interdependentelor economice internationale 51. Diviziunea mondială a muncii.

• Exprima procesul istoric obiectiv de specializare a economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pentru piata mondiala.

• Reprezinta ansamblul specializarilor existente intre agentii economici,in vederea participarii la circuitul economic mondial • Modele de specializare economica internationala Modelul diviziunii intersectoriale a muncii Productia si schimbul de produse primare contra produselor prelucrate Specializarea interramura-schimburi intense Produse chimice contra masini si utilaje Produse alimenatre contra produse electronice Specializarea intraramura Paralelismul structurilor de ramura ale economiilor nationale Complementaritatea se realizeaza la nivelul subramura,al tipurilor de produse si servicii Specializarea tehnologica Fluxul de interschimburi generate de cercetarea tehnico-stiintifica:licente, brevete,kow-how Specializarea organologica Concentrarea resurselor pe productia si exportul de subansamble,organe de masini,detalii,care se incorporeaza intr-un produs finit de mare complexitate

52. Circuitul economic mondial.

• Flux economic international-miscarea unor valori materiale,banesti,spirituale intre agentii economici apartinand diferitelor comunitati nationale,regionale ori transnationale • Circuit economic mondial este totalitatea fluxurilor economice internationale care se dezvolta intre agentii economici ca urmare a interdependentelor existente • Principalele fluxuri care compun circuitul economic mondial sunt: Comertul international cu marfuri si servicii Miscarea internationala a capitalurilor Miscarea investitiilor externe Schimburile valutare Circulatia internationala a fortei de munca Cooperarea economica si tehnico-stiintifica • Piata mondiala – totalitatea raporturilor de vanzare cumparare de marfuri,servicii, tehnologii dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial.

Se asociaza tranzactiilor cu un anumit produs,serviciu ori valori banesti.

Piata mondiala are un caracter unic-legitatile economiei marfaro-banesti isi impun forta lor obiectiva • Comertul international – totalitatea fluxurilor de bunuri si servicii care se deruleaza pe piata mondiala Comertul cu marfuri Schimburile internationale cu servicii (comert invizibil) • Fluxul mondial al capitalului.Investitii externe Fluxuri internationale de capital pe termen lung Credite bancare Investitii externe directe Plasamente in hartii de valoare Termenul de rambursare este de pana la 20 de ani si 5-8 ani pe termen mediu Fluxuri internationale de capital pe termen scurt Operatiuni speculative cu capitaluri fierbinti aflate in cautarea de plasamente avantajoase pe perioade reduse de timp Plasamente in bonuri ale trezoreriilor statelor Obligatiuni si actiuni ale companiilor Cumpararea de valute Investitii externe directe Plasamente de capital pe termen lung Pentru infiintarea de noi firme Achizitionarea de firme Sustinerea fuziunilor intre firme Crearea de societati mixte Presupun transferul efectiv de capital lichid spre noiile firme Investitii de portfoliu-obiect predilect al capitalurilor speculative Sunt un important vehicul de transfer international de tehnologie (ITT) - Contravaloarea drepturilor de proprietate intelectuala (royalties) - Se desfasoara intre firme independente dar si intrafirma • Fluxul valutar international Fluxul (piata) schimburilor valutare internationale reprezinta ansamblul raporturilor care se desfasoara intre agentii economici in legatura cu tranzactiile de

vanzare-cumparare de valuta Este interfata celorlalte piete si fluxuri ce alcatuiesc circuitul economic mondial Este expresia raporturilor dintre agentii economici operatori din diferite tari in legatura cu vanzarea-cumpararea de valuta Presupune convertibilitatea monedelor nationale.

53. Balanţa de plăţi externe.

• Conform FMI – tablou sintetic sub forma contabila,care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale,financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii,in decursul unei perioade de timp,de regula un an.

• Balanta de plati cuprinde: Incasari si plati din exporturi si importuri de marfuri Venituri si plati pentr/din servicii Dobanzi,dividende,cupoane devenite exigibile Turism Transferuri de valute rezultate din migratia fortei de munca Donatii,incasari si plati din reparatii Imprumuturi,indiferent de natura lor Aur • Capitolele sunt ordonate pe grupe: Balanta tranzactiilor curente (contul curent) Balanta comerciala Balanta invizibilelor Balanta veniturilor Balanta transferurilor unilaterale Balanta miscarilor de capital (contul de capital) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt Balanta miscarilor de capital pe termen lung Balanta rezervelor valutare internationale Ajustari –Contul de erori si omisiuni • Balanta poate fi Echilibrata Excedentara sau activa Deficitara sau pasiva 54. Conceptul de subdezvoltare economică.

• Subdezvoltarea economica este un fenomen complex,ce sintetizeaza caracteristici economice,politice,culturale,ideologice de o mare diversitate.

• Notiunea de subdezvoltare – ansamblu de fenomene complexe si interdependente,care se traduc prin inegalitati flagrante de bogatie si mizerie,stagnare,intarziere relativa fata de alte tari,potentialul de productie care nu progreseaza atat cat ar fi posibil,dependenta economica,culturala si tehnologica.

• Aceste tari formeza o grupa distincta,caracterizata prin trasaturi comune • Tipologii privind nivelul de dezvoltare Nivelul dezvoltarii umane-expresie a gradului de dezvoltare si utilizare a potentialului material si uman al unei economii nationale,a masurii in care natiunea respectiva foloseste factorii de productie,ii combina si ii structureaza pentru a obtine maximul de eficienta.

Indicatori pentru determinarea pozitiei unei tari in ierarhia mondiala

PNB/locuitor HDI-Human Development Indice.Componente - Longevitatea (durata medie de viata) - Cunostintele (stiinta de carte si numarul de ani de scoala) - Standardul de viata,masurat cu ajutorul PNB/locuitor HDI are valoarea de la 0 la 1 si este indicator al ONU ONU determina astfel 3 grupe de tari - Tari cu nivel ridicat HDI>0.8 - Tari cu nivel mediu HDI 0.5 la 0.799 - Tari cu nivel scazut HDI <0.5 • Subdezvoltarea continua sa afecteze circa 1 miliard de oameni din tarile slab dezvoltate si din unele tari in curs de dezvoltare,care traiesc si in prezent sub nivelul saraciei absolute.

55. Aspecte structurale ale economiilor subdezvoltate.

• Criterii de incadrare Demografic-natalitate mare,mortalitate pe cale de reducere,crestere demografica puternica Economic-venit mic pe locuitor,predominanta agriculturii traditionale,industrie insuficient dezvoltata,infrastructura inapoiata,ritm scazut de crestere a productiei predominarea tehnicilor depasite moral,grad scazut de punere in valoare a resurselor,nivel scazut al investitiilor,nesatisfacerea necesitailor fundamentale ale populatiei Sociologic-analfabetism,neintegrare sociala,situatia sociala inferioara a femeii • Trasaturi Conditii mizere de trai ale oamenilor Economie saraca Arhaismul structurilor sociale si economice • Trasaturi comune Nivelul scazut al veniturilor Deformarea structurala Coexistenta mai multor tipuri de economie Existenta unor sisteme economice si structuri eterogene • Cauzele subdezvoltarii Cauzele interne Resursele naturale – tarile au fost vitregite de natura Resursele umane au fost factorii cei mai abundenti Factorii economici - structura diversificata - eficienta scazuta - dimensiunea redusa - dimensiuni insuficiente ale pietei interne regimuri politice dictatoriale Cauze externe Asuprirea coloniala Deposedarea de bogatiile naturale Razboaie de cotropire Practicarea de schimburi inechitabile

Politici financiar-monetare defavorabile 56. Politici şi strategii de dezvoltare în ţările rămase în urmă economic.

• Dezvoltarea spre interior Accelerarea cresterii economice Sporirea VN Industrializarea economiilor nationale prin substituirea importurilor cu produse proprii • Dezvoltarea spre exterior Participarea intensa si eficienta a economiilor nationale la relatiile conomice internationale Obtinerea a cat mai multor lichiditati Atingerea obiectivelor prin transformarea lichiditatilor in bunuri de investitii si consum • Dezvoltarea endogena Imbinarea si corelarea optima a productiei de bunuri cu sistemul structurilor sale sociale,economice,politice culturale.

• Depasirea subdezvoltarii este in primul rand o problema a tarilor respective,efortul propriu nu poate fi inlocuit cu ajutorul din afara.

• Directii de actiune Dezvoltarea agriculturii in corelatie cu promovarea unor politici de industrializare a produselor agricole Promovarea in intreaga economie a progresului tehnico-stiintific,investitiilor si inovatiilor Formarea cadrelor calificate si inalt specializate Formarea capitalului si realizarea de investitii 57. Teorii despre economia mondială şi relaţiile economice internaţionale.

• Scenariul dezvoltarii regionalizate comunitare a economiei mondiale Lumea a treia nu se va putea dezvolta decat in cadrul unei mari comunitati economice regionale,asa cum tarile Europei de Vest au creat CEE In fata celor 5 comunitati ale nordului – America de Nord,Europa,CIS,Japonia, China – vor aparea 5-6 comunitati ale sudului – comunitatea Americii Latine,comunitatea Africii de Nord,comunitatea Orientului Apropiat,comunitatea subcontinentului indian,comunitatea Asiei de Sud. Aceasta viziune a fost partial confirmata.

Lumea este in plin proces de regionalizare a economiei mondiale • Scenariul dezvoltarii unipolare a lumii,in general,a economiei mondiale in particular Se situeaza la polul opus regionalist Prezinta lumea viitorului dominata de o superputere,care dispunand de resurse abundente,isi impune vointa,modeleaza ordinea mondiala potrivit propriilor interese.

Care va fi aceasta putere: SUA Uniune Europeana Japonia • Scenariul dezvoltarii multiploare America Japonia si zona Pacificului

Europa Este posibil sa nu existe doar un singur centru mondial,ci doua sau chiar o multitudine de centre,aflate in competitie pentru afirmare,in interiorul lor si in lupta pentru dominatie,in afara sferelor lor de influenta.

58. Regionalismul în economia mondială.

• In fiecare regiune a lumii s-au constituit si functioneaza numeroase organizatii avand caracteristici proprii si urmarind obiective complexe-politice,economice, sociale, militare.

• Europa 1948- Miscarea europeana 1948-Organizatia Europeana de Cooperare Economica (OECE) Administrarea ajutorului american 1961 – OCDE inlocuieste OECE Organizatie de cooperare a tarilor dezvoltate economic 1951 – Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO) 1992 - Uniunea Europeana 1960 - Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) 1949-1991 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) 1991 – CIS –fostele republici sovietice 1993 – Acordul European de Comert Liber (CEFTA) • America de Nord 1989 – Zona de Comert Liber 1994 – Acordul de Comert Liber Nord American • America Latina 1960 – Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb (ALAIC) 1980 – Asociatia Latino-Americana de Integrare (ALAID) 1961 - Piata Comuna Centro- Americana 1969 – Grupul Andin 1991 – Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR) 1973 – Piata Comuna a Caraibelor (CARICOM) 1981 – Organizatia Statelor Caraibiene Estice • Africa 1994 – Comunitatea Economica Africana (AEC) 1989 – Uniunea Maghrebului Arab (UMA) 1975 – Comunitatea Economica a Statelor West-Africane (ECOWAS) 1973 – Uniunea Râului Mano (MRU) 1983 – Comunitatea Economica a Statelor Central-Africane (ECCAS) 1966 – Uniunea Economica si Monetara Central Africana (UDEAC) 1977 – Comunitatea Economica a Tarilor Marilor Lacuri (CEPGL) 1981 - Piata Comuna a Africii de Sud-Est 1994 – Asociatia de Comert Preferential (PTA) 1992 – Comunitatea Sud-Africana pentru Dezvoltare (SADAC) • Asia 1981 – Consiliul de Cooperare a Statelor Arabe din Golf (GCC) 1991 – Organizatia de Cooperare Economica (ECO) 1975 – Acordul de la Bangkok 1985 - Asociatia Sud Asiatica pentru Cooperare Regionala (SAARC)

1967 – Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) 1971 - Forumul Pacificului de Sud (FORUM) 1989 - Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC) 59. Mondializarea activităţilor economice.

• Regionalismul este doar o fateta si un factor propulsor al procesului fundamental al lumii contemporane-globalizarea (mondializarea)activitatii economice.

• Mondializarea (globalizarea)activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care,ajuns in faza sa finala,ar insemna administrarea lumii,de catre forte transnationale,ca pe o unitate economica integrata.

• Mondializarea reprezinta integrarea progresiva a economiilor naturale in economia mondiala prin: liberalizarea crescanda a circulatiei factorilor de productie informatii capitaluri persoane marfuri si tehnologii sporirea ponderii productiei internationale integrate in produsul mondial siatemul global independent de functionare a pietelor amplificarea rolului cooperarii internationale in elaborarea politicilor economice aplicarea acestora in practica economica • Fortele motrice ale mondializarii activitatilor economice sunt: Progresul tehnic Politicile de liberalizare,de deschidere a pietelor,eliminarea obstacolelor din calea afacerilor Internationalizarea afacerilor companiilor Dezvoltarea unor retele internationale interconectate de activitati productive, comerciale, financiar-bancare,valutare • Progresul tehnic a antrenat o explozie a productivitatii si o diminuare considerabila a costurilor.

• Liberalizarea comertului si a investitiilor a generat un mediu de reglementari care pune din ce in ce mai putine obstacole relatiilor economice dintre tari.

• Principalele forme de manifestare a mondializarii vietii economice dintre tari: Internationalizarea productiei Procesul de extindere a acelor activitati creatoare de bunuri si servicii,de valoare adaugata,care nu isi au originea intr-o tara sau alta,ci sunt rezultatul interdependentelor complexe dintre agentii economici ce actioneaza pe spatii largi,pe piete organizate si reglementate la nivel mondial.

Productii internationale integrate-acea parte a produsului mondial generat de activitati economice interdependente,in principal de catre agenti economici transnationali.

Principalul agent al productiei internationale integrate este compania transnationala (CTn): - Un numar de 5-6 tari in care o firma sa detina active generatoare de venituri sau o pondere de 25% a activelor detinute in strainatate in totalul activelor unei firme - Corporatiile transnationale sunt firme corporatiste sau necorporatiste cuprinzand intreprinderi mama si filiale straine

Intreprinderea-mama este entitatea care controleaza active ale altor firme,in alte tari decat tara sa de origine,detinand 10% din pachetul de actiuni sau votul unei firme corporatiste Filiala straina este o firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 10% din actiuni Subsidiara este o intreprindere corporatista din tara gazda in care o alta entitate detine mai mult de jumatate din puetrea de vot si are dreptul de a numi si a schimba majoritatea organelor administrative,conducere,supervizare Asociata-intreprindere corpoartista din tara gazda in care un investitor detine cel putin 10% dar nu mai mult de jumatate din puterea de vot Ramura (bransa) este o firma corporatista deplina sau mixta din tara gazda aflata in una din urmatoarele forme: a) Stabiliment sau birou permanent al investitorului strain b) Parteneriat corporatist sau societate mixta c) Tern,consructii sau echipamente,imobile detinute nemijlocit de catre investitorul strain d) Bunuri mobile care opereaza in interesul unei alte tari,alta decat cea a investitorului strain Globalizarea pietelor de marfuri,servicii,tehnologii,capitaluri si valuta.

Forma de manifestare a mondializarii vietii economice Pietele multor industrii au manifestat tendinta de a depasi granitele nationale Productia nationala a crescut rapid pe masura ce firmele au investit in afara Investitiile directe ISD si alte aranjamente nonactionariale Trasaturi specifice: - Domiciliul STn ramane intr-o localitate dintr-o tara anume - Globalizarea se realizeaza prin uniformizarea dorintelor,a modelelor de consum,ce permite bunurilor comerciale sa fie standardizate.

• Globalizarea vietii economice ste un proces obiectiv,inevitabil,de nestavilit Este stimulat de revolutia tehnico-stiintifica Contribuie la realizarea unui progres al randamentului utilizarii resurselor materiale si umane la scara mondiala Contribuie la reducerea costurilor de productie Contribuie la diversificarea si ridicarea calitatii produselor Contribuie la satisfacerea aproape instantanee a cererilor de produse 60. Caracterizarea economiei româneşti la sfârşitul anului 1989.

• Imprejurarile istorice si geopolitice specifice interne si externe adeseori ostile imperativelor progresului economic si social au imprimat procesului dezvoltarii economice si spatiului romanesc o dinamica greoaie,contorsionata,decuplata de performantele superioare inregistrate de economia mondiala din diferite etape parcurse de catre structurile ce-i sunt proprii.

• Constituirea complexului economic national romanesc,caracterizat de piata nationala unitara,structuri economice omogene,compatibile cu cele ale altor state,a fost intarziata multisecular.

S-au inregistrat considerabile decalaje economice ale României fata de majoritatea

tarilor europene si alte tari.

• Decalaje de potential economic Tara cu potential mijlociu spre mic PIB situeaza România intre tarile cu potential mijlociu spre mic.

Volumul importurilor si exporturilor releva potentialul modest detinut de România Locul detinut de Romania in Europa: Ponderea suprafetii – locul al 9-lea Ponderea populatiei – locul al 7-lea PIB – locul al 14-lea Exporturi/importuri – locul al 13-lea • Decalaje ale nivelului dezvoltarii economice Locul detinut sub aspectul nivelului dezvoltarii economice,este net inferior fata de acel care ii revine dpdv al potentialului 1990 PIB/loc = 2099$ PIB/unitate de energie utilizata = 0,6 $/kg Consum fertilizant la ha = 1488 kg/ha Tractoare la 100 ha teren arabil = 150 Valoarea adaugata pe lucrator agricol = 0 Valoarea adaugata pe lucr.in industria prelucratoare = 0 1998 PIB/loc = 1390$ PIB/unitate de energie utilizata = 0,7 $/kg Consum fertilizant la ha = 483 kg/ha Tractoare la 100 ha teren arabil =175 Valoarea adaugata pe lucrator agricol = 3007$ Valoarea adaugata pe lucrator in industria prelucratoare = 3482$ 61. Evoluţia economiei româneşti în perioada 1990-1999.

• 1998 PIB/loc 5,37% fata de Germania 5,42% fata de Suedia 5,57% fata de Franta Concluzia: Romania era o tara in curs de dezvoltare care depunea eforturi pentru a imprima dezvoltarii sale interne un sens ascendent si a reduce decalajele care o desparteau de tarile mai dezvoltate Structura de ramura a economiei nationale era ramasa in urma structurilor sectoriale ale mediei tarilor in curs de dezvoltare Fata de structurile de ramura ale tarilor dezvoltate,structura sectoriala era cu 20 de ani in urma Structura productiei (1998) caVA % in PIB-economia nationala Agricultura – 15% Industria – 36% Industria prelucratoare – 25% Serviciile – 48% Structura productiei (1998) ca VA % in PIB-media economiei mondiale Agricultura – 5%

Industria -32% Industria prelucratoare – 20% Serviciile – 61% Deschiderea spre exterior-% din PIB la PPC- economia nationala Comertul cu marfuri -20,1 Fluxuri private de capital – 2,9 Investitii straine diecte brute-1,3 Deschiderea spre exterior - % din PIB la PPC – ec.mondiala si UE Comert cu marfuri -29,6 si 51,3 Fluxuri private de capital -12,7 si 22,5 Investitii straine directe brute -2,4 si 3,1 Gradul scazut al deschiderii spre exterior era deopotriva o cauza si un efect al crizei economice.

Se observa ca deficitul de balanta comerciala a fost acoperit prin imprumuturi de capital din surse oficiale si private.

Integrarea negativa in economia mondiala a semnificat o deteriorare progresiva a relatiilor economice internationale,impovararea generatiilor viitoare cu costurile dezechilibrelor externe din perioada 1980-2000 si deteriorarea calitatii vietii cetatenilor sai.

S-au redus sever veniturile populatiei A scazut puterea de cumparare-efect al declinului economic Indepartarea de modelele de consum Amplificarea presiunilor sociale.

HDI era de 0,776 pe locul 74 62. Tranziţia la economia de piaţă.

• Economia romaneasca se caracteriza la inceputul tranzitiei printr-o rigiditate extrema • Populatia a suferit terapia de soc a achitarii datoriei externe din deceniul 1980-1990 • Conjunctura economica nefavorabila,conditie in care s-au pierdut 60% din pietele externe (desfiintarea CAER) • Reformele nu s-au resfrant asupra marilor intreprinderi Acestea au continuat sa fie prost conduse Numar mare de salariati Cheltuieli prea mari pentru realizarea productiei Cresterea datoriilor Reinnoirea situatiei de criza S-a obtinut o crestere economica deformata,nesustenabila • 1997 – conducerea tarii a hotarat sa initieze un program radical de stabilizare cu scopul refacerii echilibrului financiar si realizarea reformelor ce fusesera intarziate Liberalizarea pretului si comertului Restructurarea si privatizarea intreprinderilor Reforma sistemului financiar Rezolvarea situatiei din agricultura Stoparea acordarii de BNR a creditelor directionate,reducerea subventiilor Extinderea exportului • Reforma s-a dovedit a fi nerealista si mai ales incetinita,datorita factorilor: Grupul de specialisti s-a format incet Marile intreprinderi au format lobby puternic

Increderea populatiei a scazut Paralelismul restructurare/macrostabilizare este dificil de pus in practica Relansarea economica este dificila datorita inghetarii cresterilor salariale care pe fundalul inflatiei ridicate si impozitarii excesive,conduce la scaderea cererii solvabile.

• Totusi se reduce deficitul balantei comerciale prin introducerea unor suprataxe ample importurilor Comisia Europeana a acordat Romaniei statutul de economie de piata functionala S-au inregistrat ritmuri de crestere economica superioara mediei europene 2006 PIB inregistreaza o crestere de 7,7% Rata inflatiei 4,9% Importul este de bunuri de capital si materii prime si materiale necesare aprovizionarii industriei Deficitul se localizeaza asupra acelor procese care sustin restructurarea, modernizarea si cresterea economiei Economia cunoaste imbunatatiri sensibile ale performantelor sale Se exporta din nou masini si dispozitive mecanice,aparate si echipamente electrice,aparate de inregistrare sau reproducere a sunetului care au devansat articolele de imbracaminte,materii textile.

63. Locul României la procesele de integrare economică.

• Apropierea României de procesul de integrare europeana a avut loc gradual • 1991-Negocieri pentru incheierea unui Acord de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene • 1993 – Semnarea Acordului de Asociere • Obiectivele asocierii Asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti Promovarea comertului Sprijinirea efortului României pentru restructurare si dezvoltare a economiei, desavarsirea tranzitiei la economia de piata si consolidarea democratiei Asigurarea uni cadru corespunzator pentru integrarea graduala in UE • Principii generale Stabilirea pentru realizarea asocierii a unei perioade de tranzitie de maxim 10 ani Acceptarea unei asimetrii in acordarea reciproca de concesii comerciale Disponibilitatea partilor ca pe parcursul perioadei de tranzitie sa procedeze de comun acord la prevederea periodica si imbunatatirea concesiilor reciproce • Schimburile comerciale Crearea intre parti a unei zone de comert liber-eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si netarifare intre România si UE • Produsele agricole Consolidarea avantajelor pentru produsele agricole de baza Reduceri substantiale ale taxelor de prelevare Reducerea de catre România a taxelor vamale la import cu 25% pentru o perioada de 5 ani Abolirea de catre UE si reducerea cu 60% a taxelor percepute pentru eliminarea diferentelor intre preturile interne si internationale România putea mentine nivelul taxelor vamale la import pentru produsele

prelucrate pentru inca 3 ani • Libera circulatie a fortei de munca Acordul prevedea acordarea unor tratamente nediscriminatorii cu privire la: Conditiile de lucru Salarizare Concedii • Acordul de Asociere a Romaniei contine prevederi deosebit de liberale si a constituit uvertura eforturilor de aderare a Romaniei la UE. • Conditii de aderare.Sistemul de colaborare Twinning Primirea tarilor candidate in UE necesita o perioada de adaptare a structurilor politice,economice,juridico-institutionale la standardele UE In acest scop s-a conceput sistemul Twinning-implica asistarea tarilor candidate de catre experti ai UE. Twinning se orienteaza cu precadere pe acquis Operatiile Twinning incep prin elaborarea planului de necesitati in conformitate cu Programul National de Adaptare la Acquis-ul Comunitar.

Programul beneficiaza de finantare UE,in conditii Phare.

Programul de armonizare legislativa prevedea 31 de domenii,cuprinzand subprograme secventiale Elaborat in conformitate cu prevederile Cartii Albe Armonizarea legislatiilor pentru fiecare din aceste 31 domenii necesita derularea unor runde de negocieri intre parti S-au demarat negocierile in martie 2000 S-au finalizat negocierile in 2005.

Calendarul Twinning cuprindea termene precise privind elaborarea unui program (strategii)pe termen mediu pentru integrarea in UE. Masuri pe termen scurt de stabilizare a economiei Programe de ajustare pe termen mediu Aplicarea prevederilor urma sa asigure reluarea cresterii economice Reducerea inflatiei la jumatate Deficitul public intern sub 3%din PIB Motorul erau investitiile si exporturile Alocatiile UE 640 mil euro-credite nerambursabile prin PHARE,ISPA, SAPARD,RICOP. 65. Eficienţa relaţiilor economice externe.

• Eficienta economica a relatiilor externe este ilustrata de volumul absolut si ponderea lor in PIB • Eficienta economica a relatiilor externe este ilustrata si de: Dinamica Structura Importuri si exporturi – structura fizica si geografica Fluxurile de capital –raportul investitii si imprumuturile financiare Rentabilitatea – raportul dintre eforturile(costurile) si rezultatele(veniturile) obtinute Indicatori ai rentabilitatii comertului exterior Se exprima prin cursul de revenire la export Cursul este calculat ca raport intre cheltuielile interne evaluate in moneda

nationala pentru producerea marfii,pregatirea pentru export si transportul pana la granita si cantitatea de valuta ce se obtine din vanzarea marfii.

Cre=(Pi+Cc)/Pe(V) Unde Cre- curs de revenire la export Pi-pret intern al marfii Cc-cheltuieli de circulatie pana la granita,FOB Pe(v)-pretul extern in valuta Cursul de revenire la import Cri = (Pi-Ti)/Pe(v) Unde Cri-curs de revenire la import Ti-taxe de import Raportul de schimb (TT-Terms of trade) TT = (Ipe/Ipi)•100 Unde Ipe – indicele preturilor de export Ipi – indicele preturilor de import C. Enache, C. Mecu, Economie politică 1 si 2,2007, Ed. FRM, Bucureşti vdiancu@gmail.com