Economie europeana intrebari si raspunsuri

Page 1

ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA ECONOMIE EUROPEANĂ LECTOR UNIV. DR. CRISTESCU CORNELIU 1. Formarea şi dezvoltarea economiei mondiale. ♦ De la aparitia societatii omenesti si pana in perioada revolutiei industriale,fortele de productie au avut un caracter individual,economia a avut un caracter inchis,destinata autoconsumului. ♦ Odata cu aparitia diviziunii mondiale a muncii se constituie piata mondiala,iar economia internationala se transforma in economie mondiala,avand la baza adancirea interdependentelor dintre economiile nationale si extinderea la nivel mondoeconomic ceea ce a dat nastere sistemului economic mondial. ♦ Prima mare diviziune a muncii: Separarea triburilor de pastori de masa celorlalte triburi-efect aparitia plusprodusului Plusprodusul va constitui baza materiala a dezvoltarii proprietatii private,motivatia ei. ♦ Aparitia productiei pentru schimb Autonomia producatorului direct.  A avut la baza tocmai proprietatea privata si existenta plusprodusului. Separarea mestesugarilor de agricultori- a doua mare diviziune a muncii Un nou salt pe planul productivitatii muncii. Aparitia negustorilor – a treia mare diviziune a muncii.  Negustorii au insemnat primii capitalisti.  Odata cu ei incepe sa se afirme si spiritul de intreprinzator. Schimbul la mare distanta:fenicienii au fost primii oameni de afaceri la mari distante. In schimburile de la mare distanta nu erau antrenate decat anumite parti ale globului. Evul Mediu – n-a adus transformari fundamentale.Comertul maritim ia amploare. Se contureaza 5 nuclee ale comertului: 1) Bazinul mediteranean 2) Aria baltica 3) Complexul alcatuit din Ocenul Indian si Marea Rosie 4) Regiunea chineza 5) Tinutul central-asiatic. Comunicau intre ele la puncte de contact. ♦ Formarea economiei mondiale Sfarsitul secolului al XV-lea si secolul imediat urmator anunta debutul unei noi epoci in activitatea economica. Comertul intre Lumea Veche si Lumea Noua va creste in ritmuri nemaiintalnite. Sec.XVI este secolul aparitiei germenilor pietei modiale. Tara care a dominat piata mondiala este Olanda. Odata cu crearea marilor manufacturi devine evident ca economia inchisa cedeaza locul economiei deschise,orientata catre piata. Obstacole :  Lipsa centralizarii puterii politice  Fluxurile de marfuri nu erau generate de factori economici,de relatii de vanzare cumparare  Monopolul exercitat de companiile Indiilor Orientale  Nu exista o diviziune internationala a muncii,o tendinta bine conturata de specializare internationala a productiei


 Nu era o relatie marfa-bani atotcuprinzatoare ♦ Revolutia industriala Revolutionarea factorilor de productie se traduce printr-o crestere impresionanta a productivitatii muncii Activitatea la nivel microeconomic bate toate recordurile Piata interna se dezvolta intr-un ritm impetuos Apar economiile nationale ca entitati de sine statatoare Tara dominanta : Anglia Se contureaza diviziunea internationala a muncii ♦ Stadiile mondializarii Comertul a reprezentat principala activitate economica externa a marilor intreprinderi in perioada nasterii capitalismului Un bun incepe sa fie tot mai mult rezultatul productiei organizate concomitent in mai multe tari Stadiile mondializarii sunt:  Mondializarea prin comert exterior.Este denumit stadiul economiei internationale;este stadiul afirmarii economiilor nationale.Thomas Mun – mercantilist.  Preponderenta investitiilor externe de capital.Se afla la originea transnationalizarii vietii economice.Politica economica are ca principal obiectiv echilibrarea balantei de plati externe  Noi tendinte de specializare  Noi complementaritati ale economiilor nationale  Cooperarea-constanta a dezvoltarii statelor lumii facilitate de vecinatate  Cooperarea a condus la interdependente subregionale,regionale si interregionale  Necesitatea unei concertari intr-un cadru organizatoric si juridic permanent  Institutionalizarea cooperarii indiferent de nivelul in care se desfasoara 2. Conţinutul economiei mondiale. ♦ Conceptul de economie mondiala.Reprezinta acel stadiu al schimbului reciproc de activitati,cand este implicata majoritatea agentilor economici pe glob.  Schimb reciproc de activitati:  vanzare-cumparare,  relatii determinate de activitati productive,  relatii determinate de servicii la scara nationala si internationala  agentii economici sunt participantii la desfasurarea proceselor economice  rezidenti-cei care desfasoara activitatea cel putin un an pe un teritoriu national  nerezidenti-cei care desfasoara activitatea in afara tarii considerate,dar si investitori straini de portofoliu pe termen scurt  cei mai importanti agenti neconomici sunt societatile transnationale ♦ trasaturi generale  celulele de baza sunt economiile nationale  economia mondiala este expresia unui sistem de interdependente  ii este proprie concurenta intre agentii economici  alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune  eterogenitatea  cunoaste grade crescande de integrare


♦ echilibrul economiei mondiale  trebuie sa existe intre lichiditatile internationale si suma preturilor marfurilor vandute pe piata internationala  echilibrul ca rezultat pe termen lung al oscilatiilor cererii si ofertei  repartitia sarcinilor de productie intre economiile nationale  excluderea specializarilor inguste  excluderea productiilor nerentabile  lichidarea marilor decalaje economice internationale caracteristici ale economiei mondiale  caracterul relativ  caracterul de tendinta al echilibrului  caracterul dinamic:trecerea continua de la o stare de echilibru la alta  fiecare noua stare de echilibru reprezinta o calitate superioara in raport cu cea precedenta ♦ economia mondiala reprezinta un sistem alcatuit din: componente fundamentale  economiile nationale  societatile transnationale  organizatiile economice interstatale elemente derivate  diviziunea mondiala a muncii  relatii economice internationale  piata mondiala 3. Economia naţională. ♦ Economia nationala este o entitate rezultata din dezvoltarea schimbului reciproc de activitati intre membrii unei societati umane,pe ansamblul teritoriului unui stat national ♦ Rolul natiunii  Natiunea este factor primordial de progres economic si social  Populatia furnizeaza: - Cel mai important factor de productie - Cel mai mare consumator care contribuie la dezvoltarea pietei interne - Detine un rol activ prin ocuparea ramurilor de progres tehnic,cu productivitatea cea mai ridicata ♦ Teritorul national: spatiul delimitat de frontiere,asupra caruia se exercita suveranitatea statului national  Intra in categoria mijloacelor de munca generale  Infrastructura se dezvolta in stransa legatura cu teritoriul national ♦ Entitatea presupune existenta unui aparat de productie ♦ Sistemul de institutii corespunzatoare ♦ Ramurile economiei nationale  Economia nationala reprezinta totalitatea ramurilor de activitate economica existente la un moment dat considerate in stransa lor interdependenta  Ramura economiei nationale este ansamblul de activitati organizate intr-un mod specific si desfasurate in scopul producerii aceleiasi categorii de produse sau servicii ♦ Sectoarele economiei nationale:  Sectorul primar-agricultura,silvicultura,industria extractiva


 Sectorul secundar-ramurile industriei prelucratoare,constructiile  Sectorul tertiar – serviciile  Sectorul cercetarii stiintifice 4. Diviziunea mondială a muncii. ♦ Reprezinta valoarea sintetica a tendintelor de specializare a agentilor economici in vederea participarii la circuitul economic mondial ♦ Specializarea internationala are drept scop adaptarea potentialului propriu la caracteristicile cererii pe piata mondiala ♦ Factorii specializarii internationale  Specializarea internationala in diverse productii primare,caracteristica tarilor in curs de dezvoltare,depinde de existenta unor conditii naturale favorabile  Specializarea internationala in domeniul productiei manufacturiere depinde de factorii tehnico-economici si sociali - Nivelul aparatului de productie - Gradul de diversificare - Calificarea fortei de munca - Disponibilitatile de capital - Traditiile industriale  Specializarea in vederea exportului depinde de - Avantajul absolut pe care o tara o detine in raport cu alta - Avantajul comparativ (cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj) - Dotarea inegala a tarilor cu factori de productie - Crearea unor avantaje comparative.Opune avantajul creat de avantajul dat ♦ Ratiunea specializarii internationale  Specializarea internationala permite tarilor dezvoltate sa-si valorifice superior potentialul de productie  Specializarea internationala permite tarilor in dezvoltare obtinerea mijloacelor valutare necesare finantarii importurilor ♦ Diviziunea mondiala a muncii a aparut ca urmare a trecerii la marea industrie mecanizata,s-a caracterizat prin mai multe tipuri de specializare internationala:  Specializarea intersectoriala:industrie-agricultura  Specializarea interramura:industrie-industrie,agricultura-agricultura  Specializarea intrramura: pe subramuri economice (electronica-electronica,chimiechimie,cereale-cereale,zootehnie-zootehnie) 5. Relaţiile economice internaţionale. ♦ Relatiile economice internationale reprezinta legaturile dintre economiile nationale,dintre agentii economici pe glob,legaturi care se formeaza in virtutea diviziunii internationale a muncii ♦ Aceste relatii se desfasoara intr-un cadru economico-juridic determinat. ♦ Presupun interventia activa a statului,concretizata prin incheierea de acorduri comerciale,de cooperare-infiintarea unor reprezentante oficiale peste granita ♦ Multilateralismul  Ansamblul de raporturi simultane si coordonate,la scara subregionala,regionala si mondiala intre state independente  Necesitatea relatiilor multilaterale este determinata de interdependentele dintre economiile nationale ca urmare a tendintelor de specializare internationala,sub influenta revolutiei stiintifico-tehnice


 Decurge din necesitatea rezolvarii problemelor globale cu care este confruntata omenirea  Ofera noi posibilitati de conlucrare reciproc avantajoase  Introduce mai multa stabilitate in relatiile interstatale  Reduce riscul confruntarilor ♦ Fluxurilor economice internationale:miscarea unor valori materiale,banesti sau spirituale,de la o tara la alta sub forma produselor,serviciilor,de capitaluri,de forta de munca,cunostinte tehnicostiintifice  Au o tendinta de diversificare-continutul este eterogen  Se afla la baza formarii diferitelor segmente ale pietii mondiale 6. Circuitul economic mondial. ♦ Este totalitatea fluxurilor economice internationale privite in stransa lor interdependenta.Flux economic international inseamna miscarea unor valori materiale,banesti sau spirituale de la o economie nationala la alta. ♦ Fluxurile care compun circuitul economic mondial sunt: Fluxurile comerciale internationale care reprezinta totalitatea schimburilor de bunuri,servicii, turism,transport dintre 2 sau mai multe state Fluxurile financiar-valutare investitionale internationale care reprezinta ansamblul raporturilor ce se formeaza intre persoane fizice sau juridice in legatura in legatura cu fluxurile comerciale,necomerciale si financiare de fluxuri banesti la nivel international,precum si mecanismele,institutiile si reglementarile care faciliteaza fluxurile respective. Fluxurile de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala care reprezinta un sistem de relatii contractuale intre 2 sau mai multi parteneri din tari diferite,vizand realizarea in comun,prin eforturi conjugateesalonate pe mai multi ani,a unor obiective sau actiuniin domeniul productiei materiale,cercetarii stiintifice,dezvoltarii tehnologice,marketingului si comercializarii,in vederea obtinerii unor avantaje materiale,economice,repartizate in mod echilibrat intre parteneri. 7. Gruparea ţărilor după nivelul de dezvoltare economică. ♦ Tari dezvoltate cu economie de piata caracterizate prin: Tari industriale cu accent pe subramuri moderne Structura economiei nationale este axata pe industrie si servicii Agricultura este industrializata Zootehnia este superioara productiei vegetale In plan social a fost lichidat analfabetismul Asigura o alimentatie rationala Participa intens la comertul international Nu este o grupa omogena ♦ Tari mediu dezvoltate cu economie de piata caracterizate prin aceea ca au realizari in domeniul industrial agricultura asigura in mare masura hrana propriei populatii asigura necesarul de materii prime pentru industrie au tehnici de productie eterogene sunt capabile sa asimileze tehnici avansate au sistem avansat de invatamant sunt sensibile la conjunctura economica participa activ la schimburile economice


♦ Tari in dezvoltare cu economie de piata – includ majoritatea tarilor lumii (160 de state) cuprind tarile cele mai putin avansate (40 state) cu peste 350 mil loc.PNB<400$, ponderea productiei industriale manufacturate in PIB cel mult 10%,rata analfabetismului 80% din populatie (criterii ONU) Tarile cu dezvoltare economica mai ridicata Tarile exportatoare de petrol ♦ Tari in tranzitie spre economia de piata – fostele tari comuniste din Europa si URSS precum si China. 8. Gruparea ţărilor după potenţialul economic. Potentialul economic reprezinta forta unei tari data de volumul resurselor materiale si umane si de gradul de valorificare a acestora. Este format din potentiale economice partiale:  Potentialul productiv (industrie,agricultura)  Investitional  Tehnico-stiintific  Financiar-valutar  Comercial  Turistic Exista:  tari cu cel mai ridicat potential economic valorificat  tari cu cel mai scazut potential economic valorificat (majoritatea tarilor lumii) ♦ Marile puteri 1. SUA - PIB 2005 12300 mld $ - superputere mondiala 2. Japonia 3. Grupul celor 7 :SUA,Japonia,Germania,Franta,Marea Britanie,Italia,Canada 4. PIB comparat SUA 100,Japonia 40,Germania 27,Marea Britanie 19,Italia 15 Canada 8 5. Din G 7 s-a trecut la G8 fiind inclusa Rusia (desi nu are potential valorificat superior) ♦ Tarile mici Statele industriale mici alcatuiesc grupul cel mai numeros si viguros al tarilor dezvoltate.Cele mai multe se gasesc in Europa.Olanda realizeaza cel mai ridicat PIB La cealalta extrema este Portugalia. 9. Integrarea economică internaţională. ♦ Grade de integrare interstatala  Zona de liber schimb-abolirea obstacolelor tarifare si netarifare intre statele membre  Uniunea vamala-adoptarea unui tarif vamal comun al statelor membre in relatiile cu statele nemembre  Piata comuna- o uniune vamala completa la care se adauga libera circulatie a factorilor de productie  Uniunea economica-stadiul cel mai avansat de integrare statala;presupune armonizarea politicilor economice si sociale.Beneficiaza de o moneda unica  Integrarea economica europeana a ajuns la ultima forma si reprezinta un proces prin care membrii UE isi transfera in mod progresiv,de la nivel national la nivel supranational,o serie de competente ce tin de resortul suveranitatii proprii,acceptand sa le exercite in comun si cooperand in domeniile repective in scopul atingerii unor obiective de natura politica,economica,sociala si culturala ce vizeaza progresul si dezvoltarea acestor state.


Integrarea interstatala conduce la largirea considerabila a pietei si deci la stimularea concurentei obtinerea de economii de scara stimularea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare integrarea interstatala genereaza un mecanism capabil sa permita agentilor economici performante superioare 10. Globalizarea activităţii economice. ♦ Globalizarea este un proces continuu,cu o configuratie speciala a unei tipologii a relatiilor internationale si are ca resort dinamica profitului si a relatiilor internationale pe cele mai importante piete. ♦ Este o forta puternica si dinamica pentru crestere si dezvoltare atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele in dezvoltare sau tranzitie,la nivel international dar si in interiorul tarilor. ♦ Formele de globalizare sunt:  Interdependente economice intre state  Liberalizare economica prin capitalul investitional international si societatile transnationale  Administrarea lumii ca pe o unitate economica integrata de catre fortele transnationale ♦ Avantajele economice inclina catre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice ♦ Consecinte negative: concurenta acerba intre firme si tari adanceste decalajele intre tarile bogate si sarace ♦ Consecinte pozitive: cresterea economica ♦ UE – si-a scindat politica economica pe 2 nivele: 1. Multilateral : sistemul de reguli de comert adoptat de catre toate statele membre OMC 2. Bilateral si regional : comertul intre UE si partenerii individuali de comert precum si cu grupuri de tari.Astfel exista acorduri comerciale cu 77 de tari din Africa,Caraibe, Pacific,dar nu si SUA si Japonia ♦ UE promoveaza dialogul international cu privire la interactiunea intre comert si problemele sociale 11. Transnaţionalizarea vieţii economice. ♦ Principalii agenti economici ai economiei mondiale sunt societatile transnationale ♦ Societatile transnationale sunt firme care si-au extins activitatea dincolo de granitele tarii de origine ♦ Ele sunt alcatuite din: O societate principala-firma mama Un numar de filiale dependente de firma mama,implementate in diferite tari ♦ Exista in toate sectoarele economice – industrie,agricultura,banci,asigurari,publicitate, turism. ♦ Multe dintre ele au o forta economica mai mare decat un stat-natiune ♦ Influenteaza direct evolutia economiei mondiale 12. Tipuri şi forme ale organizaţiilor economice internaţionale. ♦ Organizatiile economice internationale sunt: o asociere de state constituita printr-un tratat,avand ca act constitutiv,organe comune si personalitate juridica distincta de cea a statelor membre care o compun. ♦ Factori ai aparitiei si proliferarii organizatiilor:  Prevenirea razboiului si reglementarii purtarii acestuia care prezentau pericolul mondializarii conflictelor armate ♦    ♦


 Interdependentele si cooperarea intre state care sa permita o asociere libera:comertul, relatiile monetare,financiare,transferul de tehnologie si dezvoltarea regionala  Efectul conjugat al noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala:cresterea populatiei,saracia si alimentatia,controlul deteriorarii mediului,lupta impotriva terorismului,utilizarea spatiului cosmic ♦ Clasificare  Gradul de deschidere fata de statele lumii; Organizatii cu vocatie universala a) Universalitatea –daca organizatia este deschisa prin statutul sau tuturor statelor b) Imperativele globalizarii-organizatiile au rezultat in urma imperativelor globalizarii c) Eterogenitatea – organizatiile internationale cuprind state de dimensiuni diferite si avand capacitati economice tehnologice si militare diferite Organizatii cu vocatie restransa  Dupa sfera de actiune sunt:  Organizatii omnifunctionale (ONU)-obiect ansamblul relatiilor internationale  Organizatii specializate – se limiteaza la o categorie de probleme  Dupa criteriul reprezentarii:  Organizatii interguvernamentale-reprezentantii angajeaza guvernele  Organizatii neguvernamentale-reprezentantii nu angajeaza guvernele  Dupa natura raporturilor dintre organizatie si tarile membre sunt:  Organizatii de cooperare (coordonare) (OCDE)  Organizatii integrationiste,preupun transfer de competente decizionale de la nivel national la cel al organizatiei (U.E.)  Dupa nivelul de dezvoltare sunt:  Organizatii ale tarilor dezvoltate (OCDE)  Organizatii ale tarilor in dezvoltare (grupul celor 77)  Dupa criteriul geografic:  Organizatii subregionale- CEEAC,MERCOSUR,ASEAN  Organizatii regionale-SELA,sistemul economic Latino-American  Interregionale – OCDE,APEC,OPEC ♦ Trasaturi ale organizatiilor economice internationale  Au caracter voluntar  Statutul si functiile lor sunt cele convenite de statele membre  Gradul de eficienta este determinat de masura in care contribuie la cresterea economica a fiecarui stat membru  Au un caracter relativ stabil cu ostructura organizatorica proprie si mijloace proprii obtinute prin contributia statelor si necesitatea intretinerii aparatului lor permanent  Au un caracter parital-se bazeaza pe principiul egalitatii partenerilor  Nu dispun de decizie,au insa drept de reglementare a unor activitati Dupa marimea potentialului lor economic 3 sunt foarte importante care fac 80% din comert: APEC (Forumul de cooperare economica ASIA-PACIFIC), UE (Uniunea Europeana) NAFTA (Asociatia Nord Americana de Comert Liber). 13. Analiza comparată a potenţialelor economice ale principalelor centre mondiale de putere economică. ♦ Decalajele la nivel global si regional sunt masurabile prin intermediul unor indicatori,care au valori de la 0 la 1.


o Indicatorul dezvoltarii umane –HDI-calculat de PNUD (ONU) anul 2000 46 state au avut un nivel ridicat HDI>0.800 Canada,Norvegia,SUA 93 state cu nivel mediu HDI= 0.500 – 0.799 35 cu nivel scazut HDI<0.500 (Sierra Leone,Nigeria) o Indicatorul sexospecific al dezvoltarii umane –HDIS ,evalueaza progresele dezvoltarii umane ajustate de inegalitatile dintre barbati si femei; o Indicatorul participarii femeilor – IPF,masoara inegalitatile intre barbati si femei numai din punct de vedere al oportunitatilor economice si politice o Indicatorul saraciei umane – HIP,se concentreaza asupra deficientelor si lipsurilor procesului de dezvoltare umana Pentru tarile in dezvoltare saracia umana se masoara in HIP – 1 - Deficienta capacitatii de a trai o viata lunga si sanatoasa este masurat prin procentul persoanelor care risca sa decedeze inainte de 40 ani - Deficienta cunostintelor dobandite,prin analfabetism - Deficitul mijloacelor economice si participarii la viata sociala,prin procentul persoanelor care sunt private de accesul la serviciile de apa potabila si sanatate precum si procentul copiilor sub 5 ani care sufera de ineficienta ponderala moderata sau acuta. Saracia umana este pentru tarile in curs de dezvoltare de 3,9% in Uruguay pana la 64.7% in Nigeria Pentru tarile dezvoltate saracia umana se masoara in HIP-2 - Deficienta unei vieti lungi si sanatoase-procent inainate de 60 ani - Deficienta cunostintelor prin analfabetism - Deficienta mijloacelor economice prin saracia monetara - Deficienta participarii la viata sociala prin somajul de lunga durata Saracia umana cuprinde 7,3% in Norvegia,7,6% in Suedia,8.2% in Olanda In Irlanda,UK,SUA mai mult de un adult din 5 este analfabet Saracia monetara SUA 17%,Australia,Canada,Italia,Japonia,UK 10% ♦ Acesti indicatori arata drumul parcurs de o tara catre maximul teoretic 1-permit comparatii internationale. Principalele tari dezvoltate cu economie de piata alcatuiesc lumea occidentala.Este o mentalitate,o filozofie social politica,un mod de viata,mai degraba decat o anumita zona geografica sau populatie.  In prezent lumea dezvoltata se plaseaza in NORD  In prezent in randul tarilor dezvoltate sunt incluse oficial 29 de state.Cele mai multe sunt state europene -22.Ele sunt cele 15 din UE (98)si Elvetia,Norvegia,Islanda, Turcia,Cehia, Ungaria, Polonia plus SUA,Canada,Japonia,Coreea de Sud,Australia si Noua Zeelanada si Republica Africa de Sud  Tarile dezvoltate cu economie de piata domina economia mondiala. - Au ponderea cea mai mare in PIB modial – 80% - Au ponderea cea mai mare in exporturi- 80% - Au ponderea cea mai mare in investitii externe de capital – 80%  Trasaturi comune - Sunt tari industriale;factorii intensivi au trecut pe primul plan - Structura economiilor lor nationale se caracterizeaza prin ponderea superioara a sectorului secundar si mai ales al celui tertiar,in comparatie cu cel primar - Economiile acestor tari realizeaza,cea mai ridicata eficienta gratie revolutiei manageriale


-

Nivelul de trai este cel mai ridicat din lume Nivelul venitului pe locuitor este superior mediei mondiale cu tendinte de crestere Exporturile se caracterizeaza prin predominanta produselor manufacturate cu grad inalt de prelucrare - Acest grup de tari a determinat transnationalizarea vietii economice Marile puteri - SUA – se afla in fruntea grupului marilor tari industriale.PIB =12.300 mld.$=100 - SUA este o superputere mondiala prin potentialul sau economic si militar urias. - SUA s-a dezvoltat ca o societate civila deschisa - Tema de baza a Declaratiei de independenta este “drepturile inalienabile daruite de creator tuturor oamenilor”-acordate direct indivizilor - Piata uriasa care a stimulat cresterea economica:standardizarea si productia de serie mare au aparut,astfel,timpuriu. - Japonia – a 2-a mare putere a lumii PIB = USA40% - Modelul japonez este caracterizat prin rolul jucat de stat prin MITI. - Sistemul de organizare a firmelor in cadrul retelelor-Keyretsu care asigura un climat de cooperare - Au adoptat modelul integrarii pe orizontala “toyotist” Grupul celor 7 – SUA,Japonia impreuna cu Germania,Franta,UK,Italia si Canada alcatuiesc grupul celor 7 al marilor tari industrializate. - PIB in grupul celor 7 1. SUA 100 2. Japonia 40 3. Germania 27 4. UK 19 5. Franta 17 6. Italia 15 7. Canada 8 In Grupul celor 7 a fost acceptata Rusia din considerente politico-militare ♦ Tarile mici Statele industriale mici alcatuiesc grupul cel mai numeros si viguros.Olanda are cel mai ridicat PIB ultima este Portugalia si Irlanda Prin raportare la PIB Olanda se regasesc: Suedia 62 Norvegia 40 Elvetia 59 Grecia 34 Belgia 59 Irlanda 32 Austria 50 Finlanda 31 Danemarca 41 Portugalia 29 ♦ Concluzii - Exista discontinuitati intre categoriile de venituri - Largirea grupului tarilor dezvoltate a coborat limita inferioara a venitului pe locuitor,noii membrii avand un nivel de dezvoltare mai scazut - Vechile tari dezvoltate au trecut in clasa superioara - Au progresat Belgia si Norvegia.Belgia cu mineritul,Norvegia cu exploatarea petrolului din M.Nordului - Tari mici devanseaza tari mari la PIB/loc


- Japonia depaseste cea mai mare parte a tarilor dezvoltate ♦ Sporul venitului pe locuitor in tarile dezvoltate cu economie de piata reprezinta o tendinta durabila. ♦ Cresterea interventiei statului in economie.(Keynesismul) - Cheltuielile publice din PIB au crescut in Franta de la 17% la 54.3% Marea Britanie 12.7% la 40,2% SUA 7,5% la 32,8% ♦ Cea mai importanta lectie a istoriei economice a sec.XX este esecul planificarii centralizate 14. Analiza comparată a nivelurilor dezvoltării tehnologice. In ultimul timp se acorda atentie economiei bazata pe retele,Internet-ul si comertul electronic fiind considerate motor al avutiei si bunastarii.Aceasta noua economie se poate dezvolta doar in tarile care dispun de o suprastructura adecvata de servicii si prezinta o serie de trasaturi. - Valoarea organizatiilor este determinata in principal de valoarea activelor intangibile - Diminuarea importantei si impactului distantelor geografice asupra amplasarii si derularii afaceriilor - Perioadele necesare inovarii si penetrarii inovatiei s-au comprimat considerabil - Accelerarea dezvoltarii si cresterii economice prin utilizarea retelelor de firma - Valoarea produselor creste exponential cu valoarea segmentului de piata ocupat - Disponibilitatea oricarui produs pretutindeni In secolul XXI informatiile si activitatile de servicii vor fi actorul principal in arena competitiilor globaleSe evidentiaza tot mai pregnant conceptia moderna de inteligenta economica ca un ansamblu de actiuni coordonate de colectare,prelucrare,distributie si de protectie a informatiilor obtinute legal si utile agentilor economici. Formarea sistemului national de inteligenta a devenit o prioritate si poate fi definit ca un ansamblu de politici si strategii de interpretare a informatiilor utile si a cunostintelor,dezvoltate si protejate in inima unei natiuni intre diferitele niveluri de organizare:  Statul  Agentiile guvernamentale  Autoritatile locale  Intreprinderile  Sistemul educativ  Asociatiile profesionale  Sindicatele ♦ Economia americana dispune de un dispozitiv de inteligenta economica bogat si diversificat,dar piata americana este animata de obiective de rentabilitate economica pe termen scurt si de formarea unui zid strategic fata de concurenta externa ♦ UE-introduce inteligenta economica ca unul dintre vectorii importanti ai competitivitatii industriale,adoptand o serie de documente,printre care,in 2002,planul de actiune e-Europa 2005. Prin acesta se aproba utilizarea de catre statele membre a subventiilor regionale si stimulentelor financiare,cu respectarea normelor concurentei,pentru a dezvolta comunicatiile internet cu debit inalt.Sistemul de debit inalt ramane inca mai costisitor decat in SUA si ca urmare ca urmare a faptului ca numai 2% din populatia UE este conectata la sistem fata de 13% in SUA


♦ Dispozitivul japonez de inteligenta economica a fost creat pe baza culturala si se compune din mai multe canale de schimb intre stat,mari grupuri industriale,banci,societati de comert si universitati.Aceste organizatii au fost grupate in 3 poli: Polul ministerial care anima comisiile consultative asociate statului,universitatilor si industriei Polul profesional compus din diferite asociatii profesionale care constituie platformele de schimburi informationale Polul stiintific care grupeaza diferite societati savante,in cadrul carora expertii intreprinderilor isi prezinta cu regularitate lucrarile in cadrul unor comitete tehnice. 15. Cărbunii. La scara mondiala,carbunele a fost si ramane una din principalele resurse primare de energie Rezervele de carbune din lume erau la sfarsitul anului 2006 urmatoarele: ♦ Total 909 mld tone din care Carbune superior antracit si huila 479 mld tone -53% Carbune inferior carbune brun si lignit 430 mld tone-30% si 17% Raportul rezervelor arata circa 147 ani de asigurare a lumii ♦ Structura resurselor pentru producerea energiei totale mondiale: Carbune superior 36% Lignit 4% Gaze naturale 20% Hidro+ altele 19% Nuclear 15% Petrol 6% Proportia carbunelui s-a stabilizat la 40.2% (2007) O utilizare extrem de ridicata a fost observata incepand cu 1986 in China si India. In 2006 in  China s-a consumat 38.6% din consumul total de carbune - 1701,7mil t  India s-a consumat 8% din consumul mondial de carbune – 237,7 mil t Europa este una din cele mai industrializate zone ale lumii. Unul din factorii cheie ai oricarei activitati industriale este energia. Astfel,o furnizare sigura a energiei la un pret competitiv si stabil este un element major si indispensabil al cresterii economice continue. ♦ Carbunele ca sursa de energie,este vital pentru Europa.  Detinand 5%din rezervele mondiale de carbune se poate spune ca Europa are suficient carbune pentru a-si acoperi principalele nevoi. ♦ Carbunele superior este produs in Cehia,Germania,Polonia,România,Spania,UK ♦ Carbunele inferior este produs in Bulgaria,Cehia,Germania,Grecia,Ungaria,Polonia,România, Slovacia,Slovenia si Spania - In 2007 in UE s-au produs 153 mil tone carbune superior si 441 mil tone carbune inferior pt productia de energie termica si electrica - Importul a fost de 229 mil tone,in special pentru productia de otel - Consumul a fost de 455 mil tone carbune echivalent - Europa are 15% din consumul total de carbune - Carbunele va acoperi 1/5 din necesarul de energie primara - Structura resurselor energetice folosite in Europa celor 27 in 2007 este: Petrol 40%,gaze naturale 24%,carbune 18%,nuclear 18%,surse regenerabile 5% - Importurile UE : 200 mil tone anual din Africa de Sud,Columbia si Ucraina


-

UE este cel mai mare importator de petrol,gaze naturale si carbune din lume Comisia Europeana estimeaza ca in urmatorii 20-30 ani importurile de materii prime energetice va creste pana la 70% pe total din care 80% gaze naturale,95% petrol. - Termocentralele UE folosesc 90% lignit si 65% carbune superior - Carbunele produce 29% din energia electrica a UE - Din 2000 pana in 2030 cresterea productiei si a consumului va fi de 47% In Polonia 90% din productia de energie electrica este bazata pe carbune (cel mai mare producator si consumator de carbune) In Franta 5% din productia de energie electrica este bazata pe carbune In Suedia 1% din productia de energie electrica este bazata pe carbune 16. Petrolul. Consumul de petrol in UE  La 460 mil locuitori (2006) UE consuma 15 mil barili de petrol pe zi  Este clasata pe numarul 2 in lume dupa SUA  Se previzioneaza o crestere de 29% in urmatorii 6 ani.Importurile de petrol vor creste de la 9.8 mil bar/zi (2005) la 12.6 mil bpd in (2012) Productia de titei  UE dispune de 4 mari producatori de petrol – Norvegia,UK,Danemarca,Italia  Norvegia – productia 2005 – 3 mil bpd,in declin cu 7% fata de 2001 exporta in UE diferenta dintre productia sa si consumul sau de numai 213 mii bpd  UK – s-a transformat din exportator in importator de petrol din 2006.Productia de titei a egalat consumul  Danemarca – producator de petrol 377 mii bpd,exporta titei din 1997.Productia este in crestere dar cu un declin anticipat. Rezervele daneze sunt 3.05 mld barili. Petrolul reprezinta 57% din totalul de titei Italia-o mare tara industriala dar cu o mica productie de petrol 118 bpd in 2005 In UE titeiul se extrage din M.Nordului. Cele 2 tari exploatatoare de petrol UK si Norvegia au atins cota maxima in 1999 si 2001. Danemarca a atins maximul in 2004. Prin urmare productia de petrol este in declin. In UE productia a scazut cu 8% in 2005 si se previzioneaza ca asa va fi pana in 2020 Consumul de petrol in UE  S-a stabilizat - dupa socurile crizei petroliere din 1973 si 1979 dupa o perioada de adaptare si reducere a consumului- la mijlocul anilor 80.  Cei 4 mari:Germania,Franta,Italia,UK – consumul este foarte redus 11.4 bpan/loc datorita populatiei imbatranite  Tarile nordice celelalte – urmeaza acelasi model consumul este similar si stabil  Totusi se observa ca in tarile Benelux consumul creste si a ajuns la 25.2 bpan/loc,cel mai mare din UE poate fi legat de crestrea industriala din industria petrochimica,aeroportul Schipol si institutia Parlamentului European din Bruxelles.  In Spania consumul de petrol este in crestere in ultimii 20 de ani si a ajuns la 13.7 bpan/loc  In Austria,Irlanda,Portugalia,Elvetia si Grecia consumul este de circa 13,3 bpan /loc  In Europa de est consumul de petrol este de 5.2 bpan/loc adica la jumatate din consumul mediu UE Cererea de petrol


 Solutie a reducerii cererii de petrol este folosirea biocombustibililor,dar care este de contracarata de cererea crescanda de petrol in tarile Europei de Est si tarile mediteraneene. Cresterea cererii de petrol este de 0,5% pe an si este folosita pentru modelarea importurilor de petrol UE.  Un scenariu in care cresterea brusca a preturilor la energie,inflatie,recesiune aduce si o reducere a cererii.Acesta ar putea fi posibil in 2013 cand productia de petrol va fi la varf. Securitatea energetica asigurata de petrolul M.Nordului  Inainte de 1975 stele UE depindeau exclusiv de importurile de petrol.Dupa 1975 dependenta de petrol a scazut sub 60% datorita petrolului din M.Nordului.  Totusi,importurile de petrol vor creste,dependenta UE de importuri fiind in continua crestere accelerata.  Dupa ce productia de petrol din M.Nordului a atins maximul si a inceput sa scada – din anul 2000,pretul petrolului a inceput sa creasca din nou.Se observa corelatia.  Petrolul importat va creste cu 29% iar pentru aceasta suplimentare,UE va trebuie sa-si desfasoare fortele diplomatice si economice pentru a lua petrol din noile tari exportatoare: Kazahstan, Azerbaidjan si Angola. 17. Gazele naturale. Necesarul de importuri de gaze naturale al UE este estimat la 500 mld mc/an Din 1991 ponderea gazului rusesc in totalul importurilor europene a scazut de la 75% la 41% Au sporit livrarile din Norvegia si Africa de Nord (Algeria) Consumul de gaze naturale a fost asigurat in UE astfel:  Rusia 23-25%  Norvegia 18%  Algeria 10% Norvegia ar putea deveni principalul furnizor al UE la gaze naturale in 2020 Pentru diminuarea dependentei de Rusia,UE a creat proiectul gazoductului NABUCCO. Tarile furnizoare Nabucco sunt:  Turkmenistan  Azerbaidjian  Uzbekistan  Kazahstan Conducta va avea 3300 km lungime si va livra 31 mld.mc/an Rusia a demarat 2 proiecte  South Stream,cu capacitate similara Nabucco,de lungime 900 km,intre Rusia si Bulgaria si apoi spre Austria,Grecia si Italia,cu posibilitatea dublarii ei.  North Stream,capacitate 27,5 mld mc/an,iar dupa ce va fi dublata la 55 mld.mc/an,lungime 1200 km pe sub M.Baltica,din 2011 si dublata in 2012.  Traseul este Rusia (Vyborg)-Germania(Greifswald) 18. Populaţia Demografia  Totalul populatiei UE este de 491 mil loc locuind in 27 de tari.  Tarile UE sunt:Germania 82 mil,Franta 63 mil,UK 60 mil,Italia 58 mil,Spania 45 mi,Polonia 38 mil,România 22 mil,Tarile de Jos 16 mil,Grecia 11 mil,Portugalia 10 mil,R.Ceha 10 mil,Ungaria 10 mil,Suedia 9 mil,Austria 8 mil,Bulgaria 7 mil,Danemarca 5 mil,Slovacia 5 mil,Finlanada 5 mil Irlanda 4 mil,Lituania 3 mil,Letonia 2 mil,Slovenia 2 mil,estonia 1 mil,Cipru 0,8 mil,Luxemburg 0,4 mil,Malta 0,4 mil.


    

Reprezinta 7.3% din populatia lumii UE ocupa doar 3% din suprafata locuibila Densitatea este 113 loc/km2 80% din locuitori traiesc la oras In UE exista mai multe orase decat oriunde in lume  Exista 16 orase cu peste 1 milion de locuitori Limbi Sunt 23 de limbi oficiale si de lucru: bulgara,ceha,daneza,olandeza,estona,finlandeza,franceza,germana,greaca,maghiara,italiana,irlandeza, letona,lituaniana,malteza,poloneza,portugheza,romana,slovena,spaniola si suedeza Documentele importante precum si legislatia sunt traduse in toate limbile oficiale.  Cea mai vorbita limba europeana este Germana,urmata de Engleza,Franceza si Italiana.  Cea mai vorbita limba straina este engleza.,urmata de franceza si germana.  Sunt 150 limbi si dialecte ale minoritatilor.  In familia limbilor indo-europene sunt toate cu exceptia:  estona,finlandeza si maghiara care sunt limbi Uralice  malteza – limba semitica Alfabetul este latin cu exceptia: Bulgarei=chirilic;Greacia=alfabet grecesc ♦ Cultul  Uniunea europeana este atee,nici un document sau tratat nu face mentiuni la religie. Crestinismul este majoritar in Europa.Se imparte in: - Romano-catolicism - Protestant - Ortodox Musulmani=16 mil Mozaic= 1 mil - Sondajele arata ca:  52%cred in Dumnezeu  27% cred intr-un fel de spirit sau forma de viata  18% nu au credinta ♦ Cultura Preocuparea UE pentru cultura incepe cu tratatul de la Maastricht. Actiuni intreprinse sunt:  Programul de 7 ani Cultura 2000  European cultural Luna  Programul Media Plus  Orchestra de Tineret a Uniunii Europene  Capitala culturala europeana Apelul la patrimoniul cultural istoric comun: filosofia greaca,dreptul roman,patrimoniul iudeocrestin,traditiile libertatii si democartiei moderne ♦ Sportul  Sportul este responsabilitatea statelor membre ale UE.Totusi unele politici ale UE au avut un impact asupra sportului-libera circulatie a lucratorilor - fiind impunerea unei cote de jucatori de fotbal europeni.  Tratatul de la Lisabona da sportului un statut special care scuteste sportul de la cea mai mare parte a reglementarilor economice.De aci lobby-ul organizatiilor Comitetului


Olimpic International si FIFA care au adus obiectii fata de piata libera,aceasta adancind decalajul intre cluburile bogate si cele sarace.  La formularea politicilor UE privind sportul sunt consultate mai multe asociatii europene de sport: FIFA,UEFA,EHF,IIHF,FIRA si CEV.  Toate statele UE participa la asociatiile sportive UE: ex.UEFA 19. Economia Europei Centrale şi de Est. Decalogie faţă de Vest. ♦ In primul mileniu si jumatate intre nivelul de dezvoltare al tarii noastre si nivelul mediu inregistrat in tarile din Europa vestica nu se observa vre-o deosebire cat de cat semnificativa ♦ Despre disparitatile de nivel s-ar putea vorbi ulterior cand valorile oscileaza de la 1,5 :1 si pana la 1,8 : 1 ♦ Ecarturile relevante de nivela apar fara dubii numai catre sfarsitul secolului al XVII-lea ♦ In preajma anului 1820 decalajul roman-vest european depasea o cifra de 2:1 ♦ In anul 2000 decalajul era de 6,5:1,adica de 3,5 ori mai mare decat in 1820 ♦ PIB/loc – la inceputul sec.al XIX lea = 49% Anul 2000 = 15% ♦ Traseele – cresterea PIB / loc in România si Europa - In România de la 1820 la 1998 indicele a fost de 482%,adica un ritm mediu anual de 0,89% - In vest indicele de crestere a fost de 1454% cu ritmul mediu anual de 1,5% de unde rezulta ca in vest PIB/loc devansa pe cel romanesc cu 3,02 si intrecea ritmul cu 70% ♦ In 1820 PIB/loc era apropiat de tarile vest europene la anul 1500 ♦ Decalajul se cuvine corelat cu factori de natura diferita,astfel: - Factori de natura tehnica si tehnologica - Factori de natura ocupationala - Factori de natura functionala ♦ Avansul tehnic al vestului ramane fara replica practica in est ♦ Avansul tehnic al vestului ridica productivitatea PIB/loc România Vest (UE) Decalaj cu România CAER Decalaje 1820 2000 Ocupational Agricultura 1820 1950 Ponderea agricola in PIB 1820 1938 Decalaje 1950 1990 2000 PIB

1 1

2 6.5

300 ani 200 ani

95% 75%

34% (Anglia) 5% (Anglia)

300 ani

80% 40%

26% (Anglia) 4% (Anglia)

3:1 10:1 in ani 150 3,5:1 4,6:1

5,2

1,7 2,5 1

PIB euro din 1910

1 1


Recuperarea acestui handicap pune economia noastra intr-o confruntare cu timpul extrem de dura si care vizeaza atat marimea ritmului parcurs in viitor,cat mai ales modificarile produse de structura. 20. Locul economiei României în economia europeană. Traind intr-o zona geografica plasata la rascrucea unor drumuri continentale si intercontinentale, poporul roman a constituit o insula de latinitate in Europa de rasarit si un zid de aparare pe intreg continentul in fata numeroaselor migratiuni ale altor popoare venite din alte continente,iar mai tarziu un obiect de disputa si de presiuni din partea unor puternice imperii. Principatele romane au avut o evolutie diferita de a tarilor din Europa de Vest,dar si unele etape si trasaturi care se aseamana cu acestea. Aceste etape nefavorabile explica de ce a fost o intarziere de 2-3 secole privind inceperea epocii moderne,ca si potentialul mult mai scazut al acestora Valorificarea avantajelor a fost considerabil redusa prin conditiile politice nefavorabile-faramitarea politica si indelungata dominatie straina. ♦ Primul eveniment important a fost Tratatul de pace de la Adrianopol din sept.1829 in urma carora se instituie libertate a comertului exterior al Principatelor si a navigatiei pe Dunare si Marea Neagra, de unde intrarea nestingherita si completa a celor doua principate in circuitul economic mondial. ♦ Alt eveniment important a fost prima Uniune Vamala intre Moldova si Tara Romaneasca prin conventia de unificare vamala in 1847,care prevedea suprimarea taxelor vamale dintre cele 2 provincii romanesti.Pentru terti acestea se puteau plati o singura data la locul de desfacere a marfurilor,cu conditia de a plati accizele pentru a putea fi transportate si vandute in oricare din cele 2 principate. ♦ Unirea celor 2 principate sub conducerea unui singur domnitor autohton,Alexandru Ioan Cuza(1859) si improprietarirea taranilor au constituit trepte decisive ale modernizarii economiei tarii si premise fundamentale ale eficientizarii ei. ♦ Declansata de atitudinea diversilor economisti fata de “Mesajul domnesc” pronuntat de Alexandru Ioan Cuza,disputa ideologica in jurul politicii economice externe optime pentru România,va lua amploare considerabila in ultimele 3 decenii ale sec al XIX in legatura cu 3 imprejurari mai importante. - Preocuparea economistilor liberali pentru diversificarea economiei nationale prin industrializare in vederea modernizarii aparatului de productie - Controversele legate de incheiere conventiei vamale cu Austro-ungaria pt perioada 1875-1885 si rezultatele ei negative - Discutiile axate pe pregatirea tarifelor vamale 1886,1893,1904 si 1910 ♦ Cel mai inalt nivel economic este atins de România interbelica in 1938. ♦ Cel mai de seama reprezentant al curentului liberal a fost Mihail Manoilescu.Originalitatea contributiei lui consta in faptul ca realizeaza un progres substantial in explicarea mecanismului international si a impactului acestuia asupra dezvoltarii economice a diferitelor categorii de tari,ceeace ii permite sa respinga pretentia de universalitate a teoriei costurilor comparative de productie si a avntajelor relativ reciproce in comertul international. ♦ St.Zeletin va propune o sintagma “porti inchise pentru marfuri straine,porti deschise pentru capitaluri starine” care exprima dorinta de industrializare a tarii in conditii de insuficiente capitaluri autohtone. ♦ Legaturile Romaniei cu Europa au fost nu numai prin privinta teoriilor economice dar mai ales prin prisma comertului exterior: Germania,Anglia,Franta,Italia detineau o pondere 80-90% din totalul comertului exterior.


♦ Ponderea este mai mica in zilelele noastre-50% ♦ România interbelica era o tara subezvoltata dpdv economic cu 80% populatie rurala iar VN/loc 60 $ comparativ cu Polonia -104 si Anglia 378 ♦ Dupa 1945 sistemul comunist a declansat o mobilizare interna privind industrializarea. ♦ Perioada de dupa decembrie 1989 a cunoscut cea mai intunecata parte a dezvoltarii sale. Demolarea brusca a vechilor structuri economice fara inlocuirea lor Lipsa unui program coerent de creare a unei economii noi Promovarea liberalismului excesiv si intoarcerea tarii la trecutul economico-social interbelic Statul se retrage brusc lasand sa se desfasoare fortele liberalismului de acumulare a capitalului prin rapt ceea ce a constituit cauza economica a crizei moarale si coruptiei 21. Căi de acţiune pentru diminuarea decalajelor economice. 1992-1993 – fortele pietii si privatizarea nu sunt suficiente pentru sustinerea tranzitiei la economia de piata 2004 politica industriala a avut o componenta orizontala dar si una verticala cu definitie sectoriala Contributia agriculturii in PIB a fost constanta si semnificativa pana in 2000.  Agricultura este la nivel de subzistenta-arata masivele importuri de cereale  Managementul slab al agriculturii,s-a limitat la crearea cadrului organizatoric,mai putin pe sustinerea formarii.  Randament scazut al productiei agricole,productivitatea muncii scazuta  Integrarea in structurile europene beneficiaza de finantare prin PAC,simplificata considerabil si mai eficienta. Aderarea Romaniei la UE a fost cel mai important eveniment politic.  S-a amplificat rolul serviciilor,devenind astfel un bun de export in ciuda caracteristicilor lor intangibile.  Astfel, cu un ritm de 11% la export a serviciilor si 8% a importurilor România devanseaza dinamica pe plan mondial sau european.  Totusi detine o pozitie marginala datorita capacitatii limitate de a genera fluxuri internationale de servicii.  Ponderea este 0,2% pe plan mondial.  S-a elaborat o strategie de informatizare a societatii-Conceptia generala a informatizarii societatii romanesti” inca din 1993 cu etape intermediare in 1996 si 2000.  Strategia Nationala pentru promovarea noii economii si implementarea societatii informationale  TIC isi va intari pozitia de lider,accesul la internet va creste de la 23 la 55 /mia de locuitori  dotarea cu computere este in crestere si va mai creste Aderarea la UE aduce: ♦ Mari oportunitati de a-si extinde afacerile in UE ♦ Castigarea increderii investitorilor ♦ Orientare catre client ♦ Standardele de mediu ♦ Evaluari contabile – cnf IFRS ♦ Legislatia societatilor comerciale-noile reguli de guvernare corporatista ♦ Fondurile structurale- 30 mld euro ♦ Simplificarea administratiei financiare


22. Mişcarea federalistă europeană şi constituirea Consiliului Europei. ♦ Ideea de unificare dateaza de circa 2 milenii.  In sec XX ideea de comunitate europeana prinde contur in miscarea pan-europeana. ♦ Ministru de externe francez, Aristide Briand in 1929 propune Europa Federala.In România N.Iorga,V.Parvan,M.Manoilescu,V.Madgearu sustin ideea uniunii. ♦ 1946 se pun bazele Uniunii europene a Federalistilor. In mai 1948 - Congresul Europei la Haga Uniunea Europei Occidentale -1948 Anglia,Franta,tarile Benelux ♦ 10 guverne semneaza in mai 1949 Tratatul de infiintare a Consiliului Europei ♦ Consiliul Europei – secretariat la Strasbourg:tema predilecta este drepturile omului ♦ Consiliul Europei – 40 tari membre. ♦ Consiliul Europei – a elaborat 165 de conventii ♦ Consiliul Europei – Structuri: - Comitetul Ministrilor: organ executiv - Comisiile guvernamentale de experti: elaboreaza recomandari,rezolutii,conventii si alte texte cu sau fara caracter juridic - Adunarea parlamentara: organ deliberativ formati din reprezentanti ai Parlamentelor nationale - Congresul puterilor locale si regionale din Europa,forum semiparlamentar - Fondul de Dezvoltare Sociala functioneaza dupa principiul unei banci de dezvoltare 23. De la o piaţă comună la o uniune completă. In iunie 1990 cinci state Belgia,Olanda,Germania,Luxemburg,Franta semneaza acordul Schengen referitoare la granitele externe si chestiuni juridice.Acordul a fost pus in aplicare la sfarsitul anului 1994 In decembrie 1991 Maastricht- Tratatul asupra Uniunii Europene in vigoare 1 nov 1993 prin care se angajeaza ferm asupra unitatii economice,monetare,politice. ♦ Caracteristicile tratatului  Introduce moneda unica europeana (euro)  Stabileste drepturi civice europene (cetatenia)  Stabileste noi competente pentru Comisia Europeana si Parlamentul European  Instituie o politica externa si de securitate comuna ♦ Aspectele tratatului  Uniunea Economica si Monetara  Liberalizarea miscarilor de capital pana in 1993  Realizarea Uniunii Monetare pana in 1996  Adoptarea unei monede unice europene In faza finala intra numai tarile care indeplinesc criteriile de convergenta,astfel  Rata inflatiei <1,5%  Deficitul bugetar <3% din PIB  Datoria publica <60% din PIB  Ratele de schimb < marjele anuale de fluctuatie din Mecanismul Monetar european  Rata dobanzii < 2% din media pe termen lung a primelor 3 state comunitare  Uniunea Politica  Salvgardarea valorilor comune,intereselor si independenta UE  Intarirea securitatii UE si a statelor membre  Mentinerea pacii si securitatii internationale cnf carta ONU  Dezvoltarea si intarirea democratiei si a statului de drept


24. Consideraţii generale asupra cadrului legal.  Comunitatile Europene au avut inca de la constituirea lor institutii originale care nu rezida in scopurile urmarite ci in tehnica folosita pentru constituirea lor.  S-a construit o ordine juridica interna prin mijloace tehnico-juridice a caror baza este data de tratatul international.  Adoptarea actelor definite de tratate,nu are totusi autorizarea UE acordata intitutiilor Au competenta in a adopta o serie de acte juridice,in indeplinirea atributiilor si in conditii prestabilite: ♦ Parlamentul european impreuna cu Consiliul European ♦ Consiliul European si Comisia Europeana hotarasc:  Regulamente  Directive  Iau decizii  Formuleaza recomandari si avize  Hotarari in procedura bugetara  Acte modificatoare a unor prevederi ale tratatelor constitutive  Infiintari de comitete si comisii auxiliare 25. Regulamente. ♦ Trebuie sa fie de aplicabilitate generala (ca si legea) ♦ Obligatoriu in toate elementele lui ♦ Direct aplicabil in fiecare stat membru  Regulamente de baza  Regulamente de executare ♦ Se publica in obligatoriu in Jurnalul Oficial al Comunitatii ♦ Data intrarii in vigoare  este mentionata in text sau  in a 20-a zi de la publicare 26. Directiva. ♦ Are aplicabilitate generala numai in cazul exceptional,precizat expres ♦ Are destinatari desemnati (state membre) ♦ Elementul obligatoriu este scopul care trebuie atins ♦ Directiva trebuie insotita de acte legislative nationale de transpunere (implementare) 27. Decizii. ♦ Sunt acte comunitare cu destinatari desemnati (state membre sau resortisanti) ♦ Acte administrative,individuale prin care dreptul comunitar este aplicat ♦ Obligatorii sunt  Scopul  Mijloacele de atingere ♦ Aplicabilitate directa in dreptul intern 28. Recomandări şi avize. ♦ Nu au forma obligatorie ♦ Nu pot fi contestate in justitie ♦ Sunt instrumente de orientare,invitand la adoptarea unei anumite conduite 29. Acquis-ul comunitar. Este legat in special de Piata Interna Unica si de politicile comune ce deriva din cele 4 libertati fundamentale.Cuprinde:


Tratatul de la Roma Tratatul de la Maastricht Directive,regulamente,deciziile ,recomandarile si avizele Acordurile internationale la care UE este parte Jurisprudenta Curtii de Justitie privind cele de mai sus  Preluarea acquis-ului comunitar este obligatoriu pentru aderare si se realizeaza prin armonizarea legislativa.  Dreptul comunitar consacra monoismul (aplicarea imediata) si impune respectarea sa de catre state.  Prevaleaza asupra dreptului intern. 30. Principii politice. ♦ Obiectivele politice ale CE sunt: - Realizarea in timp a uniunii vamale - Realizarea uniunii economice si monetare - Realizarea uniunii politice Primele 2 au fost realizate.Scopul final este integrarea deciziei politice la nivel supranational Stabilitatea si continuitatea politica este o conditie de baza a integrarii europene. ♦ Principiul statului de drept ♦ Principiul respectarii dreptului si libertatilor fundamentale ale omului ♦ Principiul statutului social ♦ Principiul pluralismului cultural ♦ Principiul subsidiaritatii Principiile care stau la baza activitatii UE sunt - Subsidiaritatea – democratizarea procesului decizional - Codecizia-modul de adoptare a deciziilor si a raspunderii comune - Solidaritatea- modul de adoptare a deciziilor si a raspunderii comune 31. Cadrul instituţional al Uniunii Europene. ♦ Consiliul European-Infiintat in 1974,institutionalizat prin Actul Unic European 1986  Cuprinde sefi de stat si de guvern ai tarilor membre,presedintele Comisiei Europene asistat de ministrei de externe si de un membru al Comisiei.  Este principalul for de luare a deciziilor privind viitorul uniunii Functii: o Functia de arhitect al evolutiei internationale a constructiei europene o Functia de stabilire a orientarilor generale a politicilor economice,sociale,externe o Functia de decizie a problemelor deosebite economice,sociale,financiare,externe Prezinta Parlamentului European un raport asupra Uniunii si un raport asupra progreselor Uniunii la sfarsitul anului ♦ Consiliul de ministri  A fost creat prin Tratatul de la Bruxelles 1965.Asigura coordonarea politicilor economice.  Are putere de decizie.Format dintr-un reprezentat la nivel ministerial din fiecare stat membru.  Reprezentantii in consiliul de ministri au ponderea voturilor,functie de importanta tarii,astfel:  Germania,UK,Franta,Italia cate 29 voturi;România 14 ♦ Comisia Europeana  Compus din cel putin un cetatean al fiecarui stat membru.In realizarea indatoririlor sale comisarii nu solicita si nu accepta instructiuni de la vreun guvern sau alt organism si isi exercita functiile numai in interesul general al Comunitatii. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦


  

Comisarii sunt numiti pe 5 ani Presedintele Comisiei este desemnat de Guverne. Acesta impreuna cu guvernele desemneaza membrii adica pe comisari,care sunt numiti apoi de Consiliul European. Comisia Europeana are dreptul la  Initiativa legislativa.  Controlul aplicarii tratatelor comunitare  Este reprezentantul comunitatii pe plan international Parlamentul European – sediul la Strassbourg - Forumul democratic al UE - Participa la procesul legislativ - Participa la controlul activitatii UE  Functii  Legislativa  Financiara  Politica  Supraveghere Curtea de Justitie a Primei Instante  Jurisdictia curtii de justitie acopera numai problemele specifice legate de aplicarea tratatelor comunitare,pe baza principiului ca dreptul comunitar prevaleaza asupra legii nationale.  Interpreteaza tratatele comunitare  Controleaza daca instrumentele folosite sunt conforme cu drepturile fundamentale  Fiecare stat membru trebuie sa aibe un reprezentant  Sediul la Luxembourg  Ajutata de un Tribunal de Prima Instanta Curtea de (Auditori) Conturi  Controleaza activitatile financiare ale UE  Controleaza legalitatea veniturilor si cheltuielilor bugetului  Managementul financiar al UE a corespuns programului bugetar  Responsabilitatea Curţii este de a verifica dacă resursele financiare ale Uniunii provenind de la contribuabili sunt corect percepute şi dacă cheltuielile sunt efectuate în mod legal, economic şi în vederea atingerii obiectivelor cărora le sunt destinate.  Rolul său este de a se asigura că aceşti contribuabili primesc valoare maximă pentru banii pe care îi plătesc şi are competenţa de a verifica orice persoană sau organizaţie care utilizează fonduri ale Uniunii Europene. 32. Procesul de formare a Uniunii Europene. La baza Comunitatii europene sta declaratia Schuman din 9 mai 1950 care devine realitate in 11 apr 1951 cand la Paris se semneaza Tratatul carbunelui si otelului de catre 6 tari: Belgia,Germania Federala,Franta,Italia,Luxemburg si Olanda  Obiective: - Reconcilierea Frantei cu Germania - Testarea posibilitatii unei piete comune - Punerea bazelor unei noi Europe  25 martie 1957 Tratatul de la Roma prin care se infiinteaza Euratomul si Comunitatile Economice Europene (Piata comuna) in vigoare de la 1 ianuarie 1957  Idelile fundamentale care au stat la baza Tratatului de la Roma sunt:


Eliminarea taxelor vamale si restrictiilor cantitative la im/ex Instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune fata de terti Abolirea obstacolelor privind libertatea miscarii persoanelor Adoptarea unui sistem care sa asigure libera concurenta in Piata Comuna Coordonarea politicilor economice si remedierea dezechilibrelor balantelor de plati Apropierea reglementarilor legale din tarile membre Infiintarea unei banci europene de investitii Asocierea altor tari doritoare Tratatul de fuziune a celor 3 comunitati- in vigoare de la 1 iulie 1967 –Comunitatile Europene - 1968 se anuleaza taxele vamale interne ale UE-constituindu-se uniunea vamala acelor sase. - 1973 UK,Irlanda si Danemarca intra in UE - 1979 intra in vigoare ECU-unitate de cont utilizata de autoritati si societati transnationale pentru contractele de imprumut.Nu poate fi utilizata pentru tranzactiile fiecarui cetatean de rand.Moneda de rezerva si mijloc de plata in tranzactii internationale.UK nu adopta ECU si nici mai tarziu EURO. -1 ianuarie 1981,adera Grecia - 1985 Carta Alba asupra Marii Piete Interioare a celor 10,cu 252 de masuri legislative cu privire la libera circulatie a personaelor,bunurilor, serviciilor si capitalurilor si cuprinde 3 categorii de masuri:  Eliminarea barierelor fizice datoarate controlului vamal de frontiera  Eliminarea barierelor tehnice datorate deosebirilor normelor privind calitatea si caracteristicile produselor  Eliminarea barierelor fiscale care deriva din diferente de regim fiscal - 1986 adera Spania si Portugalia - 1986 Actul unic European.Obiective:  Desavarsirea pietii interioare unice  Dezvoltarea capacitatilor economice  Progresul spre o uniune economica si monetara  Intarirea coeziunii economice si sociale  Ameliorarea mediului inconjurator si a mediilor de munca 33. Obiectivele Uniunii Europene. Obiectivele politice sunt:  Realizarea uniunii vamale  Realizarea uniunii economice si monetare  Realizarea uniunii politice Scopul politic al Uniunii Europene este in final integrarea deciziei politice de la nivelul statelor nationale intr-un sistem statal supranational Stabilitatea si continuitatea politica este o conditie de baza a integrarii europene. Pentru realizarea obiectivelor de politica interna si externa statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa aplice si sa respecte urmatoarele principii fundamentale:  Principiul statului de drept,al respectarii legii,asigurarii protectiei drepturilor care deriva din reglementarile comunitare  Principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului  Principiul statutului social


 Principiul pluralismului cultural  Principiul subsidiaritatii Principiile care stau la baza Uniunii Europene sunt:  Subsidiaritatea – rezolvarea la nivel comunitar al problemelor necuprinse in acord  Codecizia-modul de adoptare al deciziilor comunitare  Solidaritatea –modul de raspundere comunitar 34. Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) Parte componenta a politicii economice generale a UE cu implicatii directe asupra politicii comerciale.  Principii fundamentale ale PAC - Crearea unei singure piete in care produsele agricole circula liber in comunitate si comercializarea acestora la preturi unice,comunitare. - Preferinta din partea tarilor membre pentru produsele agricole ale comunitatii - Compensarea pierderilor ce ar putea rezulta din exportul produselor agricole disponibile - Protejarea agriculturilor tarilor membre de concurenta extracomunitara prin masuri de politica comerciala(tarifare si netarifare) - FEOGA – Fondul European de Orientare si Garantie Agricola-finantarea in plan comunitar a politicii agricole - Coresponsabilitate financiara Parghii de functionare a politicii agricole - Sistemul preturilor unice comunitare  Preturi indicative (limita maxima):media aritmetica a preturilor din tarile membre  Preturi de interventie(limita minima) - Sistemul de protectie la frontiera-politica comerciala:  Pretul prag-din care se scot cheltuielile de transport  Pretul de ecluza-este pretul minim de intrare in UE  Taxele vamale  Taxe de prelevare(la import) ca diferenta intre ecluza si prag  Norme sanitare  Norme fitosanitare - Mecanismul de finantare a politicilor agricole comune care este gestionat de FEOGA - Promovarea agriculturii bio-ecologice Strategia UE privind dezvoltarea rurala - Axa 1 – cresterea competitivitatii agriculturii si silviculturii - Axa 2- mediul si managementul terenurilor - Axa 3- extinderea conceptului de dezvoltare rurala - Axa Leader elaborarea strategiilor locale de dezvoltare printr-o abordare verticala de jos in sus. 35. Politica financiară şi monetară. Problemele fiscale interstatale se rezuma la:dubla impozitare,evaziunea fiscala,utilizarea discriminatorie a impozitelor. ♦ Sistemul fiscal comunitar - Infiintarea unor retele proprii de fiscalitate - Existenta unor reglementari nationale in acord cu tratatele comunitare - Cerinte ca legislatia fiscala nationala sa respecte dreptul comunitar - Regulile si principiile fiscale nationale sa fie conforme cu politicile comunitare


♦ Comitetul de supraveghere bancara-reuneste inalti responsabili si autoritati de supraveghere bancara si constituie principalul organ de specialitate al sistemului euro. ♦ Competenta nationala si cooperarea reprezinta elemente pe care se bazeaza si cadrul institutional pentru supervizarea bancara ♦ Euro-grupul este autoritatea politica a zonei euro.Presedintele Euro-grupului participa la toate reuniunile ministrilor de finante ale G7 36. Politica regională. Orientata pe 3 obiective:  Promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor mai putin dezvoltate  Sustinerea economica si conversia sociala a zonelor cu dificultati structurale  Sustinerea adoptarii si modernizarii politicilor si sistemelor de educatie si angajare Dezvoltarea armonioasa a tuturor regiunilor UE este strans legata de coeziunea economica si sociala Instrumentele principale utilizate pentru reducerea decalajelor si intarirea coeziunii economice si sociale la nivelul UE sunt Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune. Datorita procesului actual de extindere a UE pentru tarile candidate au fost create fonduri speciale de pre-aderare  ISPA – pentru infrastructura de transport si mediu  SAPARD – pentru agricultura si dezvoltare rurala  PHARE – pentru dezvoltare regionala In baza celui de-al treilea Raport asupra Coeziunii,Comisia Europeana a propus definirea unui numar de trei prioritati care sa simplifice si sa faca transparenta politica de coeziune:  Convergenta  Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca  Cooperarea teritoriala 37. Politica comunitară de protecţie a mediului. Instrumentul cel mai important de validare a politicilor de mediu in UE este Agentia Europeana a Mediului – operationala din 1993 cu sediul in Danemarca  Investitii de 260 mld euro pentru aplicarea a 10 directive principale ale acquis-ului de mediu. 38. Protecţia consumatorilor. Directia generala de Protectia Consumatorului se ocupa de protectie si protejarea sanatatii consumatorului. Comisii din cate 21 persoane:  Alimente  Nutreturi  Cresterea animalelor  Plantele  Produse nealimentare  Mediul inconjurator 39. Fondurile structurale. Instrumentele principale utilizate pentru reducerea decalajelor si intarirea coeziunii economice si sociale. Sunt fonduri post-aderare alocate de UE pentru reducerea disparitatilor economice intre tarile europene si tarile nou aderate. Sunt o continuare a fondurilor de pre-aderare PHARE,ISPA,SAPARD Alocate Romaniei in perioada 2007-20013 sunt in valoare de 19,2 mild Euro


Fondurile structurale sunt la dispozitia Comisiei si au urmatoarele obiective:  Cresterea dezvoltarii si ajutorarii structurale a regiunilor mai putin dezvoltate  Reconvertirea regiunilor,regiunilor transfrontaliere sau parti de regiuni grav afectate de declinul industrial.  Cresterea dezvoltarii rurale facilitand dezvoltarea si ajustarea structurala a zonelor rurale  Cresterea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor cu o densitate a populatiei foarte scazuta  Combaterea somajului de lunga durata si facilitarea insertiei prefesionale a tinerilor si persoanelor excluse de pe piata muncii;promovarea egalitatii de sanse pentru barbati si femei pe piataa muncii  Faciliteaza adaptarea muncitorilor-barbati si femei- la schimbarile tehnologiei industriale si evolutiei sistemelor de productie  Cresterea dezvoltarii rurale,accelerand adaptarea structurilor agrare in sensul reformei politicii agricole comunitare.In contextul politicii comunitare a pescuitului,cresterea masurilor de adaptare a structurilor pescaresti. Fondurile structurale -195 mld euro  Fondul Social European-sprijinirea pregatirii profesionale si recalificare a fortei de munca - FSE a fost creat in 1960. - Este principalul instrument al politicii sociale al UE. - Acorda ajutor social,planurilor de formare profesionala,reciclarii si crearii locurilor de munca,destinate in primul rand somerilor tineri,somerilor de lunga durata, grupurilor sociale marginalizate si femeilor.  Fondul European de Orientare si Garantii Agricole-sprijinirea programelor de imbunatatire a conditiilor de productie si marketing in agricultura. - Se impune cooperarea cu statele membre si regiuni - Se aplica principiul de cofinantare - Se compune din doua parti:sectiunea Orientare si sectiunea Garantii - Sectiunea Garantii finanteaza cheltuielile UE privind politica de preturi si piete,inclusiv platile compensatorii ale reformei PAC si masurile ce o insotesc - Sectiunea Orientare primeste resurse comunitare desemnate politicii structurale.Impreuna cu FEDR si FSE aceasta sectiune finanteaza masurile de dezvoltare rurala.  Fondul European de Dezvoltare Regionala-reducerea dezechilibrului regional - FEDR s-a creat in 1975 pentru a finanta ajutorul structural prin intermediul programelor de dezvoltare regionala destinate regunilor celor mai defavorizate cu scopul de a contribui la reducerea dezechilibrelor socioeconomice intre regiunile UE. - Acorda ajutor financiar pentru a sprijini programe ce sunt prezentate si gestionate direct de catre autoritatile competente ale statelor membre - Zonele ce pot beneficia de ajutoarele comunitare se definesc in functie de necesitatile derivate din problemele lor economice  Fondul pentru Coordonare in Domeniul Pescuitului-restructurarea sectorului de pescuit - IFOP a fost infiintat in anul 1994 - Grupeaza instrumentele comunitare legate de pescuit - Se aplica tuturor regiunilor costaliere in sensul cresterii competitivitatii sectorului piscicol


- Promoveaza crearea de intreprinderi viabile in industria piscicola - Mentine echilibrul intre capacitatea piscicola si resursele disponibile Principiile care stau la baza utilizarii Fondurilor Structurale sunt:  Principiul concentrarii  Principiul concurentei  Principiul parteneriatului  Principiul subsidiaritatii  Principiul aditionalitatii  Principiul evaluarii 40. Fondul de Coeziune. Fondul de coeziune a fost infiintat prin Tratatul de la Maastricht  Fondul de coeziune-acorda ajutor financiar statelor membre care au PIB<90% din media UE - 18 mld.euro  Fondul de coeziune este fundamentat pe realizarea coeziunii economice si sociale si criteriile de convergenta ale Uniunii Economice si Monetare  Caracteristici atribuite de Consiliul European (Edimburg,1992) - Pot primi ajutor doar statele membre cu PIB<90% din media comunitara si care au si un program de convergenta economica. - Sunt 4 tari care beneficiaza de acest fond:Spania,Grecia,Irlanda,Portugalia - Fondul de coeziune conditioneaza ajutorul cu deficitul public excesiv: acest deficit sa fie corectat inaintea aprobarii unui nou proiect finantat de Fond. - Fondul de coeziune finanteaza 80-85% din cheltuiala publica locala numai la proiectele de infrastructura de transport si numai in conjunctie cu proiectele de mediu in proportie de 50% fiecare - Toate proiectele finantate trebuie sa indeplineasca conditiile dispozitiile tratatului de la Maastricht si a legislatiei comunitare in vigoare. 41. Organisme specializate ale Uniunii Europene. ♦ Comitetul Economic si social (ECOSOC)  Este o platforma institutionala cu rol consultativ.  A fost infiintat in 1957 prin Tratatul de la Roma ca organ consultativ,care le furnizeaza reprezentantilor grupurilor de interese din Europa-organizatii patronale,sindicale, asociatiilor de consumatori - o platforma formala pentru exprimarea punctelor de vedere asupra problemelor UE.  Avizele Comitetului sunt transmise institutiilor mai inalte:Consiliul,Comisia si Parlamentul European.  Este o punte intre Uniune si cetatenii sai,promovand o societate mai activa,mai receptiva si mai democratica in Europa.  Se impune consultarea Comitetului inainte de adoptarea unor decizii de politica economica si sociala,regionala si de mediu.  Indeplineste un rol esential in procesul decizional din cadrul Uniunii.  Membrii propusi de guvernele nationale,provin din:patronat,salariati,diferite alte interese economice si sociale si sunt in numar de 344 ,fiecare tara fiind reprezentata,cu mandat de 4 ani care poate fi reinnoit.  Rolurile ECOSOC - Asigura consultanta pentru Parlamentul European,Consiliul UE si Comisia Europeana la solicitarea acestora sau la initiativa ECOSOC


-

Incurajeaza societatea civila sa se implice in mai mare masura in procesul de elaboarare a politicilor publice la nivelul UE - Sustine rolul societatii civile in statele nemembre UE si contribuie la infiintarea structurilor consultative ♦ Comitetul Regiunilor (CoR)  CoR a fost infiintat in 1994 prin Tratatul de instituire a Uniunii Europene,este organ consultativ.  Se impune consultarea CoR inainte de luarea unor decizii la nivelul UE in domenii precum politica regionala,mediul,cultura,educatia si transportul  Comitetul are 344 de membri,fiecre stat fiind reprezentat in functie de marimea populatiei.  Mandatul este de 4 ani si poate fi reinnoit  Reprezinta pozitia autoritatilor regionale si locale care sunt afectate de activitatea Comunitatii.  Rolul CoR este: - Prezinta punctele de vedere locale si regionale cu privire la UE si emite rapoarte sau avize cu privire la propunerile Comisiei. - Comitetul si Comisia au obligatia de a consulta CoR inainte de adoptarea unor decizii la nivel UE in probleme de interes local si regional  Cuprinde comisiile - COTER - ECOS - DEVE - EDUC - CONST - RELEX ♦ Mediatorul European  Emite recomandari asupra sesizarilor asupra unor cazuri de administrare ineficienta in actiunile institutiilor si organelor comunitare ♦ Banca Europeana de Investitii (BEI)  BEI a fost influentata in 1958 prin Tratatul de la Roma  Contracteaza imprumuturi pe pietele financiare  Obiectivele sale: - Dezvoltarea tarilor mai putin dezvoltate - Stabilirea unei retele si infrastructuri euro in transport/telecomunicatii - Indeplinirea reala a politicii economice a UE  BEI are rating de piata AAA si capital subscris de 1000 mld euro.  Are autonomie financiara si juridica  Responsabilitatea sa este de a acorda împrumuturi pentru finanţarea proiectelor de interes european (precum cele privind reţelele feroviare, rutiere şi aeriene şi programele de mediu), în special în regiunile mai puţin dezvoltate, în statele candidate şi în ţările în curs de dezvoltare.  De asemenea, Banca acordă credite de investiţii IMM-urilor.  Prioritatile bancii la nivel UE - Coeziune si convergenta - IMM - Durabilitatea mediului


- Inovatia - Dezvoltarea retelelor de transport transeuropene - Surse de energie durabile,competitive si sigure ♦ Fondul European de Investiţii  Fondul European de Investiţii (FEI) a fost creat in 1994 pentru a sprijini IMM-urile  Actionarul sau majoritar este BEI,alaturi de care formeaza “grupul BEI”  Rolurile FEI - FEI ofera capital de risc pentru IMM-uri - FEI furnizeaza garantii institutiilor financiare pentru a acoperi imprumuturile acordate IMM-urilor - FEI nu este o institutie creditoare-nu acorda credite si nu face investitii. - FEI actioneaza prin banci sau alti intermediari financiari (spre exemplu FNGCIMM),folosind fie fondurile proprii fie cele care ii sunt incredintate de BEI sau UE - Fondul este activ in UE,Croatia,Turcia si 3 state AELS-Islanda,Liechtenstein si Norvegia. ♦ Banca Centrală Europeană (BCE)  BCE a fost infiintata in 1998 si are sediul la Frankfurt.  Misiunea bancii este sa administreze moneda euro si sa pastreze stabilitatea preturilor peste cetatenii UE care folosesc moneda Euro.  BCE este responsabila si pentru crearea si implementarea politicii monetare in zona euro.  Atributia principala a BCE este de a mentine stabilitatea preturilor in zona euro,a.î. puterea de cumparare sa nu fie erodata de inflatie.  Obiectivul BCE – asigurarea unei cresteri anuale a preturilor de consum sub 2%.  BCE stabileste praguri pentru ratele dobanzilor in urma analizelor economice si monetare - Mareste sau micsoreaza dobanda in controlarea inflatiei.  De asemenea, BCE este însărcinată cu definirea şi punerea în aplicare a politicii economice şi monetare a UE. 42. Nevoia de reformă a Uniunii Europene. Modelul social european produce in prezent  20 mil de someri  Rata productivitatii in Europa este mult sub cea din SUA India are mai multi absolventi de facultati cu profil stiintific decat Europa China si-a marit de 3 ori cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare in ultimii 5 ani Europa cunoaste o scadere a tuturor indicatorilor unei economii moderne:  Calificare profesionala  IT  Cercetare si dezvoltare Nevoia de reforma se poate traduce prin inovatie si schimbare Reforma politicii agricole comune  aloca 40% din bugetul comunitar in beneficiul fermierilor  fermierii reprezinta 5% din populatia UE si 2% din PIB Sistemul de finantare a UE este neadecvat si ne-transparent,promoveaza negocieri intre statele membre-Parlamentul European (2007)  Bugetul CEE este finantat prin resurse proprii:  Taxe vamale- Tratatul de la Roma


 

Impozite agricole- Tratatul de la Roma Contributiile bazate pe TVA (1980)-resursa a fost cel mai important mijloc de finantare a bugetului european intre 80-90  Cea mai importanta resursa (70%) din 1998:contributia de la bugetele nationale ale statelor membre bazata pe VNB  Derogarea cecul britanic-1984  Derogarea Consiliului European 2005-exceptii pe partea de venituri si compensatiile acordate anumitor state membre pe partea de cheltuieli Propunerea de reforma (Parlamentul European) are 2 faze:  prima etapa-noul sistem se va baza pe venitul intern brut:  fiecare stat membru va contribui cu 1%  abolirea oricarui privilegiu bugetar pentru orice stat membru va fi un element cheie  va include abolirea cecului britanic  a 2-a etapa prevede introducerea treptata a unui sistem autentic de resurse proprii care sa inlocuiasca din 2014 contributiile nationale  poate include taxe deja existente in statele membre  taxele pe tranzactiile financiare  taxele pe transport  taxele pe serviciile de telecomunicatii  taxa eco  Suveranitatea fiscala va apartine statelor membre in continuare 43. Impactul extinderii asupra bugetului comunitar. Impactul extinderii asupra bugetului UE depinde de cum se va restructura bugetul  Cheltuielile-in special politica agricola comuna si dezvoltarea economica a zonelor si sectoarelor mai sarace vor necesita costuri mai importante  Costurile extinderii sunt influentate in mare masura de compensatiile pe care actualele state membre le vor primi sau nu pentru reducerea,in propriile lor regiuni,a cheltuielilor din fondurile structurale pe masura ce acestea devin relativ mai bogate in cadrul unei uniuni extinse. 44. Programul economic de preaderare. Este focalizat pe indeplinirea criteriilor economice de la Copenhaga:  Existenta unei economii de piata functionale  Asigurarea capacitatii de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietii din cadrul UE Programul PEP este considerat un precursor al programelor de convergenta si stabilitate elaborate de statele membre ale UE,dar,spre deosebire de acestea,PEP se concentreaza pe cerintele economice necesare a fi indeplinite pana la aderare. PEP este corelat cu Programul National al Romaniei de aderare la UE,masurile de politica economica fiind in acord cu programul de adoptare a acquis-ului comunitar. Totodata s-a luat in considerare experienta altor state canditate,care au elaborat astfel de programe de preaderare,punandu-se insa accentul pe specificul economiei romanesti. PEP contine 4 sectiuni principale: 1. Sinteza evolutiilor economice recente 2. Cadrul macroeconomic detaliat-obiectivele de politica macroeconomica 3. Programul in domeniul finantelor publice 4. Reformele structurale 45. Evaluarea procesului de preaderare.


Conform cerintelor UE,Programul Economic de Preaderare al Romaniei (PEP) cuprinde 4 sectiuni principale:  O sinteza a evolutiilor economice recente  Autoritatile trebuie sa prezinte un rezumat general al performantelor macroeeconomice recente concentrate pe agregatele cheie cum ar fi: productia,consumul,investitiile,populatia ocupata,productivitatea,sectorul extern,variabile monetare si rata de schimb  Textul trebuie sa faca o comparatie intre trendurile economice trecute  Comparatia trebuie sa scoata in evidenta realizarile in implementarea politicilor trecute,precum si motivele care au stat la baza oricaror diferente semnificative aparute in trenduri.  Cadrul macroeconomic detaliat-descriere sintetica a principalelor obiective de politica macroeconomica  Programul trebuie sa furnizeze un cadru economic consistent si coerent si sa identifice principalele obiective ale politicilor macroeconomice cu obiective intermediare corespunzatoare  Atentie deosebita se acorda mixului de politici economice care sprijina dezvoltarile macroeeconomice prezentate  Textul trebuie sa discute principalele presupuneri cu privire la dezvoltarile economice externe asteptate.  Textul trebuie sa trateze separat urmatoarele aspecte macroeconomice: ► Sectorul real-informatii suficiente in legatura cu evolutiile sectorului real pentru a permite o analiza a pozitiei ciclice a economiei. ► Inflatia-autoritatile sa prezinte un curs al inflatiei si sa explice intrumentele politicii care vor fi utilizate pentru a realiza tinta inflatiei ► Politica monetara si a ratei de schimb-programele sa prezinte obiectivele politicii monetare pe termen mediu si relatiile lor cu stabilitatea preturilor,regimul ratelor de schimb si mixul de politici,sa furnizeze o descriere a ratelor de schimb curente si orice schimbari propuse in vederea sustenabilitatii pe termen mediu a aranjamentelor curente si programul autoritatilor pentru viitorul parteneriat la UME. ► Sectorul extern-sa evalueze recentele evolutii ale contului curent si sustenabilitatea ei pe termen mediu,o analiza a fluxului de capital si compozitiei acestuia,propuneri pentru liberalizarea miscarilor de capital cerute de acquis.  Programul in domeniul finantelor publice 1. Finantele publice  Discutarea politicii bugetare,cu accent deosebit asupra sustenabilitatii si eficacitatii acesteia.  Obiectivele fiscale pe termen mediu  Factorii care explica alegerea obiectivelor  Descrierea masurilor bugetare si a altor masuri economice care s-au luat sau care sunt propuse pentru obtinerea obiectivelor fiscale ale programului  Autoritatile sa ofere informatii cu privire la planurile viitoare de investitii,subliniind investitiile din sectorul public si posibila contributie la fondurile pre si post aderare.


2. Cadrul fiscal pe termen mediu  Programele trebuie sa ilustreze fezabilitatea obiectivelor fiscale ale guvernului prin intermediul unei proiectii a principalelor agregate fiscale  Programele sa descrie planurile viitoare privind cheltuielile publice si taxele  Informatii despre orice modificare contabila,schimbari ale masurilor structurale sau institutionale de natura sa afecteze bugetul  PEP sa faca o analiza de senzitivitate a impactului schimbarilor principalelor presupuneri macroeconomice asupra situatiei fiscale 3. Managementul datoriei publice  PEP sa descrie aranjamentele institutionale care guverneaza managementul datoriei publice si public garantata,externa si interna si orice modificari propuse.Plafoanele de imprumut si elementele lor cheie. 4. Finantarea deficitului  PEP sa prezinte planurile de finantare a deficitului bugetar curent si viitor. 5. Riscurile fiscale  Autoritatile sa faca analiza tuturor riscurilor fiscale potentiale pe perioada de referinta,luand in considerare atat datoriile explicite cat si cele implicite  Reformele structurale 1. Sectorul intreprinderilor  Evaluarea procesului de privatizare  Sa se specifice clar care intreprinderi raman publice si care vor fi privatizate  Orice propuneri de privatizare planificate trebuie precizate  O parte separata trebuie dedicata utilitatilor si industriilor de retea  Atentie deosebita va fi acordata performantelor generale a nivelului calitativ si tarifelor serviciilor,problemelor competitiei,statutului si eficientei autoritatilor de reglementare 2. Sectorul financiar  Autoritatile sa furnizeze informatii cantitative si calitative privind evolutia sectorului financiar,inclusiv rolul sau de intermediar intre investitori si cei care economisesc si asupra cadrului legal,de reglementare si de supraveghere atat la nivelul trans-sectorila cat si transfrontalier  Evaluarea stabilitatii sistemului bancar si financiar intern,  PEP sa dea informatii asupra oricaror propuneri de reformare a sectorului financiar. 46. Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană. România a fost singura tara din blocul comunist care a stabilit legaturi cu Comunitaile Europene inca din anii 1970 1980 semneaza Acordul privind crearea Comisiei Mixte România-CEE 1993-Acordul European instituind o Asociere intre România si CEE ratificat prin legea 20/1993. 1998-prima versiune a Programului National de Aderare (PNA) la UE 2001-actualizarea PNA pentru perioada 2001-2004 si il inainteaza la Bruxelles insotit de raportul asupra progreselor pentru aderare. Aderarea a implicat un efort deosebit din partea guvernului si al cetatenilor,dar aduce beneficii semnificative pe termen lung. Consolideaza democratia si prosperitatea Probleme care intereseaza:


 Castigarea increderii investitorilor  Orientarea catre client  Standardele de mediu  Evaluari contabile  Legislatia societatilor  Fondurile structurale  Administratia fiscala simplificata Aderarea Romaniei la UE creaza noi oportunitati pentru companiile romanesti-ofera posibilitati de extindere pe alte piete Exista totusi si anumite obstacole pe care anumite societati vor trebui sa le depaseasca,in special pe termen scurt. Autoritatile statului trebuie sa rezolve in mod eficient problemele puse de tranzitie. 47. Etapele principale înaintea deschiderii negocierilor de aderare. 1993 - Consiliul European de la Copenhaga a aprobat principiul extinderii UE spre tarile asociate si a definit criteriile pe care tarile candidate vor trebui sa le indeplineasca pentru a deveni membrii comunitatii 1994-Essen-strategia de pre-aderare menita sa pregateasca tarile care semnasera acorduri de asociere cu UE.Se axeaza pe:  Acordurile Europene (Acordurile de Asociere)  Pregatirea tarilor candidate pentru integrarea in UE  Dialogul institutional structurat  Programul PHARE-instrument financiar central al strategiei de pre-aderare 1995 –Cannes-Cartea Alba privind pregatirea tarilor asociate pentru integrarea in Piata interna a UE 1995-Madrid-criteriul capacitatii administrative  Necesitatea adaptarii structurilor administrative si juridice ale tarilor candidate 1996-Florenta-Calendarul negocierilor  Consiliul European a adoptat un calendar detaliat pentru negocierile cu tarile Europei Centrale si de Est 1996-Dublin-Strategia de pre-aderare consolidata  O noua strategie de pre-aderare care contine un nou instrument pe langa cele vechi: parteneriatul de pre-aderare 1997-Amsterdam-analiza detaliata a Comisiei  Consiliul de Afaceri Generale a fost insarcinat cu analiza in detaliu a opiniilor Comisiei cu privire la extindere si gradul de pregatire al fiecarei tari candidate 1997-Comisia Europeana publica Agenda 2000 care consta in 3 parti:  Viitorul politicilor comunitare  Extinderea Uniunii  Perspectivele financiare ale UE pentru perioada 2000-2006  Documentul are atasate opiniile Comisiei elaborate pe baza criteriilor de aderare de la Copenhaga privind cererile de aderare formulate de Bulgaria,Cehia,Estonia, Ungaria,Letonia,Lithuania,Polonia,România,Slovacia,Slovenia.  Fiecare tara a primit o foaie de parcurs pentru evidentierea progresului inregistrat in adoptarea acquis-ului comunitar,care la randul sau evolueaza continuu.  Agenda 2000 stabileste cadrul financiar pentru sprijinirea procesului de preaderare din tarile candidate


1997-Luxemburg – unda verde pentru primele negocieri  S-a stabilit ca indeplinirea elementului politic definit la Copenhaga este conditie esentiala pentru deschiderea negocierilor de aderare.  Consiliul a hotarat ca negocierile pot incepe pentru 6 tari:Cehia,Estonia,Polonia,Slovenia, Ungaria si Cipru  Negocierile cu celelalte tari vor incepe dupa ce vor inregistra un progres suficient in baza parteneriatelor de aderare.  Principiul conform caruia acquis-ul comunitar se va aplica cu data aderarii  Va fi elaborata o strategie de preaderare consolidata pentru a ajuta tarile candidate sa isi alinieze legislatia la acquis-ul comunitar.  Procesul efectiv de aderare a inceput la 30 martie 1998 odata cu intrunirea la Londra a ministrilor de externe ai statelor membre,ai tarilor din Europa de Est si Cipru. 48. Criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de deschiderea negocierilor de aderare. UE evalueaza statele candidate in functie de un set de criterii numite Criteriile de la Copenhaga Primul set de criterii se refera la standardele politice care includ:  Sistemul democratic  Institutiile  Statul de drept  Drepturile omului  Drepturile minoritatilor Al doilea set de criterii se refera la crearea unei economii de piata functionala Al treilea set de criterii include capabilitatea statului de a face fata competitiei pietei UE,dar si in plan politic,administrativ,social si monetar. 49. Conţinutul negocierilor de aderare. Negocierile se desfasoara in procedura scrisa Intalnirile se desfasoara:  la nivel de ministri - sefi de delegatii  la nivel de negociatori adjuncti ai sefilor delegatiilor In vederea deschiderii negocierilor de aderare,statul candidat trebuie sa elaboreze:  Documentele de pozitie  Documente oficiale prin care România isi prezinta pozitia fata de fiecare din cele 31 de capitole de negociere  Stadiul de adoptare a masurilor  Calendarul de adoptare al acquis-ului care nu a fost inca implementat in legislatia nationala  Dosarul de fundamentare  Acte de circuit intern  Informatii care stau la baza elaborarii documentelor de pozitie  Prevederile acquis-ului documentar la capitolul respectiv  Concordanta intre legislatia romaneasca si acquis-ul comunitar  Strategiile adoptate de guvern in domeniu  Masurile necesare pentru transpunerea acquis-ului nearmonizat  Calendarul legislativ pentru realizarea acestor masuri  Necesitatile de finantare pentru preluarea acquis-ului  Minutele reuniunilor pregatitoare Principiile negocierilor


 Acquis-ul comunitar trebuie preluat in intregime fiind admise derogari doar in mod exceptional si unele aranjamente tranzitorii si tehnice limitate ca durata  Acquis-ul nu se negociaza,ci doar conditiile de aplicare ale acestuia,inainte de aderare,cat si duap ce statul candidat devine membru al UE.  Nici un capitol de negociere nu este definitiv inchis pana cand toate cele 31 de capitole nu sunt inchise.  Orice punct de vedere exprimat de oricare dintre parti asupra unui capitol de negociere nu influenteaza pozitia cu privire la alte capitole Perioada de tranzitie este o exceptie cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare intr-un domeniu precis,inscrisa in Tratatul de Aderare.Intra in vigoare de la data aderarii si se incheie la sfarsitul duratei sale. Derogarea este o exceptie permanenta de la aplicarea normelor comunitare intr-un domeniu precis. Rezultatele negocierilor sunt incluse intr-un proiect de Tratat de Aderare România a inceput negocierile de aderare la UE la 15 februarie 2000 si le-a incheiat in decembrie 2004. 50. Capitole de negociere. Libera circulatie a marfurilor  Legislatia europeana armonizata include legislatia referitoare la  organismele de evaluare conformitatii  organismele de acreditare  organismele de standardizare  organismele de supraveghere a pietii Libera circulatie a persoanelor  Eliminarea discriminarilor intre cetatenii statului membru si cetatenii celorlalte state care locuiesc sau muncesc pe teritoriul acelui stat  Acquis-ul in domeniul circulatiei fortei de munca contine prevederi referitoare la  asigurarea conditiilor necesare pentru deplasarea si sederea muncitorilor si familiilor lor in interiorul Uniunii  recunoasterea calificarilor  politica de viza  coordonarea schemelor de securitate sociala  7 directive sectoriale-mai ales in domeniul medical Libera circulatie a serviciilor  Acquis-ul se refera la:  Libertatea de stabilire  Libertatea de a presta servicii  Serviciile financiare  Protectia datelor personale si circulatia lor  Agentii comerciali independenti  Directive asupra societatii informationale Libera circulatie a capitalurilor  Acquis-ul contine directive,recomandari si comunicari referitoare la:  Miscarile de capital  Sistemele de plati  Trasferurile de credit transfrontaliere


 Prevenirea spalarii banilor Dreptul societatilor comerciale  Societatile comerciale  Conditii privind infiintarea,organizarea si functionarea  Reglementari contabile  Proprietatea intelectuala si industriala  Drepturi de autor si drepturi conexe  Brevetele  Marca europeana  Desenele si modelele industriale  Inventiile biotehnologice  Varietati vegetale  Protectia contrafacerilor  Recunoasterea competentei judiciare  Executari ale hotararilor judecatoresti straine in materie civila si comerciala Concurenta  Ajutoarele de stat permise pentru:  Dezvoltarea regionala  Protectia mediului inconjurator  Salvare si restructurare  Instruirea angajatilor  IMM-uri  Cercetare  Dezvoltare  Sectorul siderurgic-siderurgie,industria carbonifera,fibre sintetice,industria auto si constructii navale-ajutoarele pentru investitii care conduc la cresterea capacitatilor sunt sever limitate si chiar interzise.  Capacitatea de a aplica legislatia in domeniu Agricultura  Acquis-ul are ca scop mentinerea si dezvoltarea unui sistem agricol modern care sa asigure:  Nivel de viata echitabil populatiei rurale  Aprovizionarea la preturi rezonabile a consumatorilor  Garantarea liberei circulatii a marfurilor pe teritoriul UE Pescuitul  Politica pescuitului este structurata pe 4 domenii  Conservarea stocurilor de peste  Asigurarea structurilor necesare pentru nave,instalatii portuare si fabrici de conserve  Organizarea comuna de piata  Organizarea relatiilor externe  Noua politica in domeniul pescuitului (2003)  Reformarea politicii flotelor  Perfectionarea aplicarii legislatiei in domeniu  Implicarea sporita a grupurilor de interese Politica in domeniul transporturilor


 Modificarea ponderii diverselor moduri de transport prin investitii in  caile ferate,  cai navigabile interioare,  rute maritime scurte,  operatiuni intermodale  Terminarea retelei transeuropene si eliminarea punctelor de congestie in reteaua de cale ferata  Noi reguli in transportul aerian  Reducerea cu 50% a victimelor accidentelor de circulatie pana in 2010  Intarirea pozitiei UE in organizatiile internationale in domeniu Impozitarea  Impozitarea indirecta  Cooperarea administrativa  Asistenta reciproca  Impozitarea directa  Cadrul de conduita pentru impozitarea afacerilor Uniunea Economica si Monetara  Interzicerea finantarii directe a sectorului public  Interzicerea accesului privilegiat al sectorului public la institutiile financiare  Asigurarea independentei BNR  Alte elemente care trebuie compatibilizate dupa aderare Statistica  Acquis-ul reprezinta  ansamblul de reglementari  norme  practici ale statisticii comunitare ce trebuie adoptate in sistemul national  alinierea la standardele europene,astfel:  infrastructura statistica  statistici demografice si sociale  statistici regionale  statistici macroeconomice  statistica intreprinderilor  statistica transportului  statistica turismului,serviciilor si comertului exterior  statistica agriculturii,silviculturii si pesuitului Politica sociala si a fortei de munca  Cartea Sociala Europeana  Cartea Alba  Politica Sociala Europeana  Carta Comunitara privind drepturile fundamentale sociale. Energia  Strategia nationala pe termen mediu-actualizata  Restructurarea si privatizarea sectorului energetic  Crearea unui mediu concurential in sector Politica industriala  Consta in masuri generale pentru dezvoltarea pietei interne


     

Politica comerciala externa Politica sociala si regionala Politica concurentiala Politica de cercetare dezvoltare Consolidarea cooperarii intre intreprinderile europene Acquis-ul nu necesita transpunerea in legislatia nationala  Consta in linii directoare ale politicii de competitivitate industriala neobligatorii Intreprinderile mici si mijlocii  Obiectivele politicii UE in domeniul IMM-urilor sunt:  Incurajarea intreprinderilor  Promovarea inovarii si schimbarii  Analiza competitivitatii Europei  Corelarea cu celelalte politici UE  IMM conform UE:  Angajati<250  Conditii referitoare la cifra de afaceri,profit si independenta acesteia Stiinta si cercetarea  Acquis-ul este structurat in 2 categorii:  Programele cadru comunitare  Acordurile internationale de cooperare incheiate de UE Educatie,formare profesionala si tineret  Socrate  Leonardo da Vinci  Youth (inft) Telecomunicatii si tehnologia informatiei  Evitarea oricarui conflict de interese  Infiintarea autoritatii independente de reglementare in domeniul comunicatiilor  Separarea autoritatii responsabile de stabilirea politicii si legislatiei in domeniu,de interesele legate de calitatea de actionar Cultura si audiovizualul  Directiva-Televiziunea fara frontiere-implementarea regulilor de libera circulatie a serviciilor pe piata europeana de audiovizual si promovare a productiei audiovizuale  Se aplica tuturor companiilor indiferent de modul de transmisie sau statut  Reglementeaza :  Circulatia programelor audiovizuale intre statele membre  Publicitatea  Protectia minorilor  Transmiterea unor evenimente de importanta publica majora  Dreptul la replica  Promovarea productiilor europene Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale  Politica regionala se aplica numai statelor membre a.i.regiunile mai putin favorizate si gruprile sociale sa primeasca fonduri comunitare  Fondurile structurale finanteaza programe multinationale  Fondul de coeziune finanteaza proiectele specifice privind infrastructura de mediu si transport


 ISPA precursorul fondului de coeziune – pentru perioada de preaderare Mediu  Calitatea aerului si schimbari climaterice  Managementul deseurilor  Calitatea apei  Protectia naturii  Controlul poluarii industriale  Managementul riscului  Substante chimice si organisme modificate genetic  Zgomot  Protectie civila  Securitate nucleara si radioprotectie Protectia consumatorilor si a sanatatii  14 directive  5 drepturi de baza ale consumatorului:  Dreptul la protectia sanatatii si securitatii  Dreptul la protejarea intereselor financiare  Dreptul la protectia intereselor legale  Dreptul la reprezentare si participare  Dreptul la informatie si educatie Justitie si afaceri interne  Reforma sistemului judiciar  Securizarea frontierelor  Combaterea fraudei si coruptiei  Reforma fortelor de politie  Combaterea criminalitatii organizate  Cooperarea judiciara  Azil  Migratie  Protectia datelor  Politica de vize  Lupta impotriva terorismului  Lupta impotriva traficului de droguri si fiinte umane  Cooperarea vamala Uniunea vamala  Codul vamal comunitar  Nomenclatura Combinata  Tariful Vamala Comun si preferintele comerciale  Contingentele si suspendarile precum si legislatia aferenta care depaseste sfera Codului Vamal Comunitar Relatii externe  Relatiile economice si comerciale ale UE cu tertii:  Regimul de import  Regimul de export  Masurile de aparare comerciala  Organizatia Mondiala a Comertului si cadrul comertului multilateral


 Cooperarea economica si asistenta pentru dezvoltare Politica externa si de securitate comuna (PESC)  Cooperarea interguvernamentala  Instrumente:  Actiunile comune  Pozitiile comune  Declaratiile si concluziile Consiliului European si Consiliului de Ministri Controlul financiar  Controlul financiar public intern  Auditul intern  Controlul fondurilor comunitare  Folosirea corecta,controlul,monitorizarea si evaluarea instrumentelor financiare de preaderare  Protejarea intereselor financiare ale UE Prevederi financiare si bugetare  Organizarea,stabilirea si implementarea bugetului UE  Regulamente  Nu impune un model de organizare si functionare a finantelor publice  Impune garantarea managementului financiar al resurselor bugetare comunitare Institutii  Structura si functionarea institutiilor si organelor infiintate prin tratate sau legislatia secundara  Conformitatea cu acquis-ul comunitar nu impune o anumita apropiere lingvistica  Nu impune masuri de implementare luate inainte de aderare Diverse  Nu are acquis propriu  Se refera la tematici care nu sunt cuprinse in celelalte 30 de capitole 51. Rezultate. Libera circulatie a marfurilor-se accepta acquis-ul integral din 31 decembrie 2002 Libera circulatie a persoanelor-se accepta acquis-ul integral din 31 decembrie 2002 Libera circulatie a serviciilor-se accepta acquis-ul din 31 decembrie 2003 integral cu exceptia Directivei privind schemele de compensare a investitorilor,pentru care a solicitat o perioada de tranzitie de 5 ani,pana la 31 decembire 2011. Libera circulatie a capitalurilor-acceptat acquis-ul 30 iunie 2002 integral cu doua perioade de tranzitie:  7 ani pentru achizitionarea de teren agricol,paduri si teren forestier de catre cetatenii UE  5 ani pentru dreptul de achizitie asupra terenului pentru resedinta secundara  S-au asumat 21 de angajamente Dreptul societatilor comerciale-s-a acceptat integral acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2001 Concurenta  s-a obtinut o tranzitie de 5 ani pentru zonele libere  perioada de tranzitie intre 2 si 4 ani pentru 28 de zone defavorizate  tranzitie pana la 31 decembrie 2008 pentru restructurarea industriei siderurgice  clauza de salvgardare pentru neindeplinirea conditiilor pana la 1 ianuarie 2007 Agricultura  Acceptat acquisul in vigoare la 1 aprilie 2004


 Sase perioade de tranzitie intre 31 decembrie 2009 si 31 decembrie 2014 referitoare la:  Modernizare unitatilor de taiere si procesare a carnii si laptelui  Retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carnii  Retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui  Utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate  Se asuma 11 angajamente Pescuitul-acceptat acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  Se asuma 15 angajamente Politica in domeniul transporturilor  O perioada de tranzitie de 4 ani pentru vehiculele romanesti  O perioada de tranzitie de 7 ani pentru greutatile maxime admise in traficul international  UE obtine o perioada de tranzitie de 3+2 ani pentru cabotajul rutier Impozitarea-acquis-ul in vigoare la 31 decembrie 2002 acceptat  Derogare de la regimul special aplicat micilor intreprinzatori  Derogare pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere a transporturilor internationale de persoane  Derogare pentru accizarea bauturilor alcoolice distilate din fructe  8 perioade de tranzitie intre 2 si 4 ani pentru accize la tigari,produse peroliere si gaze naturale  21 angajamente Uniunea Economica si Monetara  Se accepta acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2000  Derogare de la adoptarea monedei unice  14 angajamente asumate Statistica  Au fost asumate 6 angajamente Politica sociala si a fortei de munca  Se accepta acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  Se asuma 25 de angajamente Energia  Se accepta acquisul in vigoare la 31 decembrie 2003  Exceptie perioada de tranzitie de 5 ani solicitata pentru constituirea stocurilor minime de titei sau produse petroliere  Angajamente cu privire la  stocurile de siguranta  competitivitatea si piata interna a energiei  sectorul de electricitate  sectorul de gaze naturale  sectorul de energie termica,combustibili solizi si energie nucleara Politica industriala  Se accepta acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 7 angajamente Intreprinderile mici si mijlocii  Se accepta acquis-ul in vigoare la 31 iunie 2002  S-au asumat 4 angajamente


Stiinta si cercetarea  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la30 iunie 2002  S-au asumat 2 angajamente Educatie,formare profesionala si tineret  Se accepta acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 4 angajamente Telecomunicatii si tehnologia informatiei  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 7 angajamente Cultura si audiovizualul  Se accepta integral acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 5 angajamente Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale  S-au asumat 12 angajamente Mediu  Managementul deseurilor  4 perioade de tranzitie intre 3 si 8 ani  Derogare asupra transportului deseurilor  Calitatea apei  4 perioade de tranzitie intre 4 si 12 ani  Controlul poluarii industriale – 4 perioade de tranzitie intre 1 si 6 ani  Epurarea apelor uzate s-au obtinut perioade de tranzitie pana la 31 decembrie 2018 pentru 1609 localitati urbane. Protectia consumatorilor si a sanatatii  Se accepta acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 5 angajamente Justitie si afaceri interne  S-a acceptat acquis-ul din 30 iunie 2004  S-a prevazut clauza de salvgardare. Uniunea vamala  S-a acceptat acquis-ul din 30 iunie 2002  S-au asumat 14 angajamente Relatii externe  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 4 angajamente Politica externa si de securitate comuna (PESC)  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 7 angajamente Controlul financiar  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la 31 decembrie 2002  S-au asumat 24 de angajamente Prevederi financiare si bugetare  S-a acceptat acquis-ul in vigoare la 30 iunie 2002  S-au asumat 4 angajamente Institutii  România va dispune de:


 Parlamentul european – 33 locuri  Consiliul de ministri – 14 locuri  Comisia europeana – 1 membru  Curtea de justitie – 1 judecator  Curtea Primei Instante – 1 judecator  Curtea de Auditori – 1 membru  Consiliul Economic si social – 15 membri  Comitetul Regiunilor-15 membri  Consiliul General al BCE – Guvernatorul General al BNR va fi membru  Limba romana  Limba autentica a tratatelor  Limba oficiala si de lucru in instantele europene Diverse  S-au stabilit contributiile României la FED,FCCO,BCE,BEI  Clauzele de salvgardare:  Clauza de salvgardare generala  Clauza de salvgardare privind Piata Interna  Clauza de salvgardare in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne  Clauza de salvgardare specifica 25 aprilie 2005 – Luxemburg,se semneaza Tratatul de aderare la UE a Romaniei. 01 Ianuarie 2007 – intra in vigoare Tratatul de aderare. 52. Priorităţi de armonizare a legislaţiei româneşti cu legislaţia Uniunii Europene. Procesul armonizarii legislatiei nationale cu cea comunitara este un proces complex,indelungat si ireversibil Pentru România armonizarea legislatiei reprezinta o necesitate care decurge din:  Optiunea fundamentala pentru reforma  Constituirea unei economii de piata  O obligatie asumata prin Acordul european Potrivit art 70 din Acord armonizarea legislatiei va urmari in special urmatoarele domenii:  Legea vamala  Legea societatilor  Legea bancara  Conturile si taxele societatilor  Proprietatea intelectuala  Protectia fortei de munca si a locurilor de munca  Securitatea sociala  Serviciile financiare  Regulile de concurenta  Protectia sanatatii si vietii oamenilor,animalelor si plantelor  Protectia consumatorilor  Impozitarea indirecta  Standardele si normele tehnice  Legile si reglementarile in domeniul nuclear,transport si mediu 1997 Guvernul României a adoptat Programul National de Adoptare a Acquis-ului Comunitar Mai 2000-Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana Septembrie 2001 adoptat si transmis UE-Programul Economic de Preaderare (PEP)


Armonizarea legislatiei este un proces continuu si este important sa se mentina in conditiile de aderare cu acquis-ul comunitar integrat in legislatia nationala,conditie de altfel esentiala pentru aderare Armonizarea cu acquis-ul comunitar implica:  Cunoasterea in detaliu a acestuia  Adaptarea sa la realitatile romanesti  Asigurarea coerentei noii legislatii armonizate Procesul de armonizare cu acquis-ul comunitar presupune preluarea,asimilarea si integrarea sa organica in sistemul de drept,conditie fara de care acquis-ul comunitar nu poate fi aplicat in practica. In perioada de negociere pentru aderare UE a manifestat multa flexibilitate si s-au obtinut:  Derogari  Perioade de tranzitie Termenele derogarilor si perioadelor de tranzitie trebuie observate cu strictete :  Legislatia trebuie sa corespunda exigentelor in vederea aderarii  Legislatia trebuie sa corespunda si dupa aderare. 53. Impacul Uniunii Economice şi Monetare asupra politicilor naţionale. Participarea la Uniunea Economica si Monetara (UEM) presupune adoptarea acquis-ului Pietei Unice de catre statele candidate. Tarile candidate vor putea participa la UEM de la inceput Tarile candidate nu vor putea adopta moneda euro de la inceput deoarece:  Mai intai trebuie sa participe la Mecanismul Ratei de Schimb (MRS)  Sa se evalueze sustenabilitatea financiara a guvernului. Componentele UEM  Politica monetara comuna-tratatul de la Roma nu face referire directa la introducerea unei monede unice si nici la un sistem de coordonare a politicilor monetare intre statele membre,ci doar este o problema de interes comun  Politica economica comuna Incepand cu 1 ianuarie 1999 s-au stabilit ratele de schimb irevocabile intre monedele statelor participante si in raport cu euro.  Ecu este inlocuit de euro  Euro devine moneda oficiala a statelor membre care participa in totalitate la politica monetara comuna  Politicile monetare si politica cursului de schimb sunt conduse in euro  Utilizarea monedei euro este obligatorie:  Pe piata internationala  Pentru emisiunile titlurilor de stat  Statele membre au o singura moneda (euro)  Statele membre au o singura politica monetara Criteriile de convergenta nominala  Rata inflatiei<1,5% decat in statele cu cele mai bune performante  Dobanda la creditele cu termen lung<2% decat dobanzile din cele mai performante state mambre  Deficit bugetar<3% din PIB  Datoria publica<60% din PIB


 Stabilitatea cursului de schimb in limitele marjelor normale MRS pentru cel putin 2 ani inaintea intrarii in zona euro Criterii de convergenta reala  Gradul de deschidere al economiei-ponderea schimburilor comerciale in PIB  Ponderea comertului bilateral cu tarile membre UE in totalul comertului exterior  Structura economiei pe cele 3 ramuri principale:industrie,agricultura,servicii  PIB/loc nominal sau la paritatea puterii de cumparare Modele de coordonare a politicilor economice:  Bazate pe regulamente  Pactul de crestere si stabilitate  Are putere de lege  Permite aplicarea de penalitati financiare  Obliga la intarirea monitorizarii si respectarii disciplinei bugetare  Contine doua regulamente 1. Intarirea monitorizarii pozitiilor bugetare care cere statelor sa prezinte programe de stabilizare (euro) sau programe de convergenta (non-euro) 2. Cresterea vitezei de implementare a rezolvarii problemelor legate de deficite bugetare excesive,inclusiv sanctiuni impuse.  Orientative  Broad Economic Policy Guidliness  Prevederi fara putere de lege si fara penalitati  Schimb de best practices  Slabe  Metoda de coordonare deschisa (Lisabona) rezultat al concluziilor Consiliilor Europene  Nu are putere de lege  Fara penalitati  Stabileste agenda pe termen lung 54. Scenarii ale dezvoltării economice în secolul XXI. Secolul XXI trebuie sa acorde mare atentie prevenirii sistematice a fenomenelor ireversibile si recuperarea mediilor degradate-deci dezvoltare durabila Dezvoltarea durabila este un concept definit ca o politica si o strategie vazand asigurarea in timp a dezvoltarii economice si sociale,respectand mediul inconjurator,fara a compromite resursele naturale indinspesabile activitatilor umane. Rezultatele cercetarilor sunt prezentate sub forma scenariilor dezvoltarii economice  Scenariul dezvoltarii economice unipolare  Scenariul dezvoltarii economice multipolare  Scenariul dezvoltarii regionalizate a economiei mondiale 55. Scenariul dezvoltării economice unipolare. Economia mondiala a secolului XXI este dominata de o superputere care:  Dispune de resurse abundente  Isi impune vointa  Modeleaza ordinea mondiala potrivit propriilor interese Autorii americani presupun ca acesta putere va fi SUA,deoarece  5% din populatia lumii asigura 25% din productia industriala mondiala  Detinatori ai premiului Nobel – 186


 Economia este informatizata si prospera  Ofera locuri de munca bine platite Autorii europeni sustin ca UE va detine suprematia deoarece:  UE este o piata cu 850 mil locuitori,formati si educati profesional  Germania este co-lider mondial in domeniul tehnologiilor de productie  UE va fixa in viitor noi reguli in comertul mondial Autorii japonezi considera secolul XXI va fi dominat de Japonia,deoarece:  Detine experienta manageriala la nivel de firma  Are populatie educata  Relatii bune intre muncitori si patronat  Sectorul IMM-urilor este dezvoltat si asigura 80% din locurile de munca in economie 56. Scenariul dezvoltării economice multipolare. Intruneste cele mai multe adeziuni in randul specialistilor in economia mondiala contemporana  SUA  pastreaza avantajul competitiv numai in tehnica informatica si tehnica spatiala  productivitatea muncii industriale se restrange  ponderea in economia mondiala se restrange  creste costul serviciilor,criminalitatii,consumul de droguri  totusi resursele tehnologice,financiare,demografice-conjugate cu eforturile altor centre de putere (al Pacificului sau al Europei) pot prelungi dominatia SUA in secolul XXI.  Zona Pacificului cu Japonia transformata intr-un gigantic centru de coordonare al unei regiuni imense,care daca va include si China,va face din Asia dominanta mondiala  Europa,integrarea ramane fragila,democratizarea Europei de Est implica costuri si riscuri.Daca cele doua Europe unite vor genera o imensa creativitate,o singura piata,infrastructuri moderne,legislatie si institutii unice,Europa impreuna cu zona Americii,devine centru de putere economica in secolul XXI. 57. Scenariul dezvoltării regionalizate a economiei mondiale. Peste jumatate din statele lumii nu se pot dezvolta in mod real decat in cadrul unor comunitati economice regionale a caror principala trasatura este liberul schimb  Ele vor putea sa inlature obstacolele care se opun dezvoltarii  Vor capata o dimensiune mondiala  Vor putea sa trateze de la egal la egal cu puterile Nordului Acest scenariu este cel putin in parte confirmat de realitatea economica contemporana. vdiancu@gmail.com C. Cristescu, Economie europeană.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.