Issuu on Google+

   

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Constanta Specializarea Management Anul I Zi/FR/ID Intrebari examen Bazele informaticii 1. La ce se refera termenul hardware • Arhitectura generala a unui sistem electronic de calcul Š Totalitatea echipamentelor de calcul si a sistemelor de programe care realizeaza prelucrarea automata a datelor constituie un sistem electronic de calcul. Š Sistemul electronic de calcul este alcatuit din: ƒ sistemul de echipamente - hardware, adica totalitatea componentelor fizice folosite in culegerea, memorarea, prelucrarea datelor si transmiterea rezultatelor ƒ sistemul de programe de baza - software, respectiv, ansamblul programelor care asigura conducerea,suprav egherea si controlul procesului de prelucrare. • Structura functionala a unui sistem electronic de calcul Š Componenta hardware realizeaza urmatoarele functii principale: ƒ memorarea datelor si a programelor; ƒ controlul permanent al procesului de prelucrare automata a datelor; ƒ efectuarea operatiilor aritmetice si logice asupra datelor stocate in memoria interna; ƒ introducerea datelor si a programelor in memoria interna, ƒ redarea rezultatelor prelucrarii pe hartie sau stocarea acestora pe suporturi tehnice de date. • Un calculator este compus din unitatea centrala, memoria interna, echipamente periferice.

ƒ ƒ ƒ

 

Hardware Unitatea centrala este componenta care realizeaza efectiv memorarea si prelucrarea datelor si care controleaza intregul sistem de echipamente. Ea este alcatuita din unitatea de comanda-control si unitatea aritmetico-logica. Unitatea de comanda-control reprezinta componenta care urmareste executarea programelor, comanda unitatile de memorie si anumite periferice,asigura decizia in cazul aparitiei unor intreruperi. Aceasta unitate este compusa din: - unitatea de control central, care comanda executia instructiunilor din program; - unitatea de comanda a memoriei, prin care se realizeaza accesul catre memorie; - unitatea de control a intreruperilor, care asigura gestionarea si memorarea semnalelor de intrerupere;

   

unitatea de control pentru intrare / iesire, care faciliteaza controlul legaturii unitate centrala periferice; - orologiul intern, compus din ceasul sistemului si din circuitele de control aferente. ƒ Pentru ca un program sa poata fi executat trebuie sa fie introdus in memoria interna, unitatea de comanda-control analizand fiecare instructiune in parte. • Calculatorul personal reuneste intr-un tot unitar si functional doua parti: hardware-ul si software-ul. ƒ Din punct de vedere structural, calculatorul se compune din microprocesor si memorie. - Microprocesorul executa programele care se gasesc in memorie - Programele opereaza asupra datelor care se afla tot in memorie. 2. Definiti microprocesorul • Microprocesorul este o unitate de prelucrare miniaturizata a datelor care trebuie supuse prelucrarii. -

 

Microprocesor Microprocesorul, numit si Unitate Centrala de Procesare (CPU Central Processing Unit), este un circuit LSI (Large Scale Integration) complex, capabil sa efectueze operatii aritmetice si logice sub controlul unui program. Š El executa calculul si procesarea datelor in sistem (cu exceptia calculelor matematice complexe, acestea fiind executate de coprocesorul matematic, daca sistemul de calcul are o astfel de componenta separata). Procesorul lucreaza cu doua tipuri de date: Š date utilizator date care trebuiesc procesate in concordanta cu anumite instructiuni Š instructiuni care arata cum trebuie sa fie procesate datele utilizator. In principal, activitatea unui procesor consta in: Š decodificarea instructiunilor Š localizarea datelor in sistem Š efectuarea calculelor. Unitatea BUS (BU) stabileste legaturile cu componentele externe procesorului prin intermediul magistralelor, aducand instructiunile din memorie si punandule intr-o coada de asteptare (Prefetch Queue) spre a fi transferate pe rand in Unitatea de Instructiuni (IU). Š In acest bloc instructiunile sunt decodificate si descompuse intr-un numar de microinstructiuni elementare spre a fi transferate apoi in Unitatea de Executie. Š Executia instructiunilor se face cu ajutorul registrelor din EU, controlul derularii operatiilor fiind asigurat de Unitatea de control (CU). Š Locatia de memorie de la care citeste sau scrie procesorul este atribuita de acesta prin intermediul Unitatii de adresare (AU), dupa care este transmisa Unitatii de BUS. Un procesor este caracterizat de Š viteza de lucru,

   

Š capacitatea maxima de memorie pe care o poate adresa Š setul de instructiuni pe care le poate executa. • Caracteristica principala a unui procesor este reprezentata de lungimea cuvantului cu care poate lucra (capaciatea registrilor sai de lucru), existand procesoare ce lucreaza cu lungimi de 8, 16, 32 si 64 de biti. • Viteza de lucru a unui procesor depinde de frecventa ceasului intern si de capacitatea memoriei cache. Š Ceasul intern este un oscilator care trimite in calculator pulsuri la intervale de timp egale. Š La fiecare puls emis de ceasul intern, procesorul executa anumite operatii. 3. Care este rolul placii de baza • Placa de baza, cunoscuta si sub denumirea de motherboard,reprezinta fundamentul unui calculator, definind prin circuitele pe care le contine PC-ul si accentuand caracteristicile acestuia. Š Construirea unui calculator cu ajutorul unei singure placi de baza reprezinta cea mai economica metoda, fabricantii de asemenea componente straduindu-se sa integreze cat mai multe componente.

Placa de baza Placa de baza constituie suportul principalelor componente electronice ale calculatorului: Š microprocesorul Š memoria interna Š coprocesorul matematic Š magistralele de comunicatie Š interfetele de conectare. • Adaugarea unei componente a sistemului de calcul solicita montarea unei placi de legatura (de interfata), prin intermediul unui conector specific disponibil pe placa de baza. • Pentru a asigura o functionare corecta a tuturor componentelor periferice, placa de baza dispune de un circuit de memorare specializat, numit BIOS. 4. Definiti termenul UAL • Principiile arhitecturii von Neumann sunt la baza aproape tuturor maşinilor de calcul contemporane. Š Ea este denumită aşa după renumitul matematician John von Neumann. • Această arhitectură descrie un calculator cu patru module importante: •

 

   

• •

Š unitatea aritmetică-log gică (UAL, arithmetic log gic unit sau ALU) A Š unitatea de control Š memoria centrală c Š dispozitive ele de intrare e/ieşire I/E (ssau I/O , de la input/outp put). Acestea sunt interconectate ccu un mănun nchi de fire n numit magisttrală (bus ) şi ş sunt conduse c în ta actul unui ce eas (clock). Unitattea aritmetic co-logica (UA AL)este com mponenta carre realizeaza a efectiv instruc ctiunile aritm metice si logiice.

Simbolul UAL UAL U Ea repreziinta un ansa amblu alcatuit din: ƒ reg gistre care stocheaza s te emporar ope eranzii si rezu ultatele op peratiei ƒ cirrcuite care d determina su uccesiunea operatiilor o ne ecesare efe ectuarii uneii operatii arittmetice complexe. 5. Definiti D memo oria interna • Memo oria interna este: e Š resursa prrincipala a un nui sistem electronic e de calcul Š contine infformatii ce re eprezinta insstructiunile d de executare ea programelor Š datele nec cesare efectu uarii operatiilor Š rezultatele e ce urmeaza a a fi extrase e. Š

Tipuri T de memorii ierarhizate Unitattea elementa ara de memorie se numeste celula binara b si estte capabila sa s retina valorile num merice 0 si 1 ale unei variabile binarre • Cea mai m importan nta si costisittoare compo onenta fizica a a unui calculator personal este memoria interna, prin interm mediul careia vom putea a aprecia perforrmantele unu ui calculatorr. • Aceas sta este unitatea functionala a calcu ulatorului desstinata pastrrarii perma anente sau temporare t a programelo or si a datelo or necesare utilizatorului u si bine einteles a sisstemului de operare. Š In configurratia unui sisstem electro onic de calcu ul, in functie de modul in care se realizeaza acccesul la mem morie, pot fi intalnite sim multan doua mari tipuri de memorii: memorii RO OM si memo orii RAM. • Calculatorul foloseste un siste em binar de numarare in n care sunt utilizate u doarr cifrele e 0 si 1. Š Aceasta baza este utillizata in dom meniul calcullatoarelor de eoarece toatte numerele pot fi reprezzentate ca siruri de pulsu uri electronicce pornite si oprite ( 0 -> - oprit , 1 -> > pornit ). 6. Ce C informatii contine mem moria interna a • Memo oria este alca atuita din ma ai multe partti de dimenssiuni egale,denumite locatii de memorie e. Š Acestea sunt etichetatte incepand cu valoarea a 0 si, coresp punzator fiecarei loc catii, se vor defini adrese ele de memorie. •

 

   

 

Accesul la memorie reprezinta realizarea legaturii cu memoria,in vederea unui schimb de informatii. Š Pentru a selecta informatia dorita, este necesara o informatie de control, care va permite accesul la locatia de memorie corespunzatoare, acest proces fiind numit adresare de memorie. Š Informatiile elementare se masoara in biti, iar 8 biti reprezinta 1 byte. Š Byte-ul constituie unitatea elementara care poate fi adresata individual in cadrul memoriei interne. Š Continutul informational al unei locatii de memorie poate fi un byte, atunci cand locatia contine un grup de 8 biti, sau un cuvant, atunci cand locatia contine un grup mai mare de biti. • Caracteristicile comune dispozitivelor de memorare sunt Š capacitatea de memorare (unitatea de masura putand fi byte-ul sau cuvantul) Š durata ciclului de memorie, adica intervalul de timp dintre doua operatii succesive de scriere/citire din memorie. • Mediul de memorare serveste ca suport pentru stocarea informatiilor; • Din punct de vedere al utilizatorilor, memoria este structurata in: Š memoria destinata programelor de serviciu,inaccesibila utilizatorilor Š memoria destinata datelor si programelor. • Sistemul de operare rezerva zone de lucru pentru rezultatele intermediare obtinute in urma prelucrarii si pentru fisierele utilizate de programe. Š Pentru acestea din urma, sistemul de operare rezerva doua tipuri de zone: ƒ zona tampon (buffer), in care se depune o inregistrare fizica care urmeaza a fi scrisa / citita ƒ zona articol, in care se depune o inregistrare logica preluata din inregistrarea fizica. • In cadrul memoriei interne, datele sunt reprezentate in functie de natura acestora (alfabetice, alfanumerice si numerice). Š Aceasta reprezentare a datelor este conventia prin intermediul careia fiecarui caracter i se asociaza o valoare binara proprie. Š Datele alfabetice si alfanumerice sunt reprezentate in memorie prin succesiuni de caractere, fiecarui caracter corespunzandu-i cate un octet (byte). ƒ Acest lucru se realizeaza prin folosirea codului EBCDIC sau ASCII. (ASCII – American Standard Code for Information Interchange, EBCDIC – Extended Binary Coded Decimal Interchange Code) Š In ceea ce priveste datele numerice, sunt utilizate doua moduri de reprezentare: ƒ reprezentarea zecimala ƒ reprezentarea binara. 7. Definiti timpul de acces pentru o memorie • Timpul de acces reprezintă durata intervalului în care poate fi obținută informația stocată în memorie ( ∆t=t2-t1, ∆t-timpul de acces, t1-momentul solicitării unei date/informații din memorie, t2-momentul obținerii datei/informației solicitate). 8. Definiti memoria RAM • RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator) accesul la memorie este permis atat pentru citire cat si pentru scriere.

   

 

Memorie RAM Memoria RAM este impartita din punct de vedere logic, astfel: Š Memoria conventionala (de baza) este formata din primii 640 Kb ai memoriei calculatorului, fiind zona in care se executa toate programele care ruleaza sub sistemul de operare MS-DOS. Š Memoria superioara (rezervata) este formata din urmatorii 384 Kb, ramasi disponibili pana la 1Mb. ƒ Aceasta zona de memorie este impartita in felul urmator: - primii 128 Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de adaptoarele video pentru memorarea informatiei afisate pe ecran - urmatorii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi folositi de diferite adaptoare ce se pot conecta la un sistem cum ar fi placa video, placa de retea - ultimii 128 de Kb fiind rezervati pentru a fi utilizati de componenta BIOS a sistemului. Š Memoria extinsa este cuprinsa intre 1 Mb si 4 Gb, caracteristica sa fiind aceea ca poate fi accesata doar daca procesorul lucreaza in mod protejat. Š Memoria expandata EMS (Expanded Memory Specification) acest tip de memorie nu poate fi accesat direct de catre procesor, ci prin intermediul unei ferestre de 64 de Kb stabilita in zona de memorie superioara. ƒ Acest tip de memorie este impartit din punct de vedere logic in segmente de 64 Kb care sunt comutate in aceasta fereastra. In prezent, se construiesc mai multe cipuri de memorie (circuite de memorie cu o capacitate definita exact de fabricant), numite SIMM (Single Inline Memory Modules). Š Placile de baza vechi, pentru procesoare 486, au 8 socluri SIMM cu 30 de pini (contacte) de legatura. Š Placile moderne au socluri cu 72 de pini, iar viitoarea generatie de placi vor avea 168 de pini. Modulele SIMM au forme si capacitati diferite (1, 2, 4, 8, 16,32, 64 MB), elemente care depind de montarea cipurilor numai pe fata si/sau pe spatele placutei si de numarul de cipuri de pe o placuta (2,3,8,9). Š La modulele cu 3 si 9 cipuri exista un cip pentru testul de paritate, loc in care se memoreaza pentru fiecare octet un bit de paritate (bit de control). Š Modulele fara bit de paritate, mai ieftine, pot produce incidente in functionarea calculatorului. Cele opt socluri SIMM ale placii de baza sunt grupate cate patru,formand 2 bancuri de memorie. Š Un banc de memorie trebuie sa fie umplut in totalitate cu module de aceeasi capacitate si cu acelasi timp de acces. Š Intre componentele calculatorului, microprocesor, memoria interna si periferice, circula trei categorii de informatii: - instructiuni de program - comenzi efective - date.

   

Aceste categorii de informatii circula pe circuite electrice distincte, numite linii, care alcatuiesc o magistrala sau un bus. • Memoria RAM reprezinta un spatiu temporar de lucru unde se pastreaza datele si programele pe toata durata executiei lor. Š Programele si datele se vor pierde din memoria RAM, dupa ce calculatorul va fi inchis, deoarece aceasta este volatila,pastrand informatia doar atata timp cat calculatorul este sub tensiune. Š In functie de circuitele din care sunt implementate memoriile RAM, acestea se clasifica in: memorii statice (SRAM) si memorii dinamice (DRAM). • Memoria de tip RAM, numită și memoria de lucru, asigură stocarea datelor și programelor, constituind memoria disponibilă utilizatorului. • Ea caracterizează capacitatea unui sistem electronic de calcul, putând înregistra orice tip de date și făcând posibilă ștergerea acestora în scopul reutilizării. • Este o memorie volatilă deoarece conținutul său se pierde la întreruperea alimentării cu energie electrică. • Fizic se prezintă sub forma unor module având capacitatea de la 128KB până la ordinul mega octeților. Š Până la microprocesoarele 486 plăcuțele de memorie apar sub formă de SIMM (Single – In Line Memory Mo dule) a cărei magistrală de date este pe 32 biți. Š Ulterior, au fost înlocuite cu DIMM (Dual – In Line Memory Module) a cărei magistrală este pe 64 biți. 9. Definiti SRAM • SRAM (prescurtarea expresiei engleze Static Random Access Memory) este un tip de memorie semiconductoare, unde cuvântul „static” subliniază faptul că, spre deosebire de memoriile DRAM (Dynamic Random Access Memory), nu mai este necesar un ciclu periodic de reîmprospătare (engleză: refresh). Š Acest lucru este posibil deoarece memoriile SRAM folosesc circuite logice combinaționale pentru a memora fiecare bit. Š

 

Memorie SRAM Static Random Access Memory (Static RAMor,SRAM) este o memorie statica care are un sistem de stare bistabila de stocare a bitilor. Š Spre deosebire de DRAM (dynamic RAM),nu este nevoie sa fie reimprospatata. Š SRAM pastreaza datele intr-o forma statica,este nevolatila - pana cand calculatorul este scos din uz sau memoria este rescrisa. Š SRAM poate fi sincrona sau asincrona. ƒ SRAM sincron este sincronizata cu microprocesorul (CPU). ƒ SRAM asincron nu este sincronizata cu frecventa orologiului microprocesorului ( CPU) Static random access memory (SRAM) este mult mai rapida si nu necesita refreshing asa cum cere DRAM. Š SRAM retine informatia si poate opera la viteze mai mari decat DRAM. Š Dar deoarece DRAM este mai ieftina cea mai are parte a RAM-ului placii de baza este DRAM. SRAM stocheaza un bit de date in 4 tranzistori folosind 2 invertori incrucisati. Cele doua stari stabile ale SRAM sunt caracterizate de 0 si 1.

   

In timpul operatiunilor de scriere/citire alti doi tranzistori (pereche) sunt folositi pentru a accesa celula de memorie. • Pentru stocarea unui bit de memorie este nevoie de tranzistori Š MOFSET este unul dintre tipurile de SRAM. Š Alt tip de SRAM este tranzistrul bipolar care este foarte rapid dar care consuma foarte multa energie. Š Timpul de acces SRAM este mult mai mic decat la DRAM si se ridica la circa 10 nanosecunde. • Memoria SRAM este folosita: Š pentru conversia digital-analog la placa video Š pe post de memorie cache. Š in buffer-ul hard disk-ului • Majoritatea placilor de baza (motherboard) au suficienta memorie SRAM Š DRAM este adaugata ca o componenta aditionala. 10. Definiti DRAM • Dynamic random access memory (DRAM) este un tip de memorie cu acces direct care stochează fiecare bit de date într-un condensator separat, într-un circuit integrat. Š Deoarece condensatoarele se descarcă, informația se poate șterge în cazul în care prin semnalele de comandă nu se specifică reîncărcarea celulelor cu un anumit conținut. - Această operație se numește „reîmprospătarea memoriei” (refreshing memory). Š Avantajul memoriei DRAM este simplitatea structurii: doar un tranzistor si un condensator sunt necesare pe bit, spre deosebire de memoria SRAM care are nevoie de șase tranzistoare. - Acest lucru permite memoriei DRAM să atingă o densitate de stocare foarte înaltă. Š Spre deosebire de memoria flash, este o memorie volatilă, pentru că își pierde datele atunci când nu mai este alimentată. Š Tranzistoarele si condensatoarele folosite sunt extrem de mici astfel încat pe un singur chip de memorie pot încăpea milioane.

 

Memorii DRAM Memoriile DRAM se impart in: Š memorii FPM (Fast Page Mode) ƒ Caracteristica acestui tip de memorie o reprezinta facilitatea de a lucra cu pagini de memorie. ƒ O pagina de memorie este o sectiune de memorie, disponibila prin selectarea unei adrese de rand. Š memorii EDO (Extended Data Out) ƒ Functioneaza la fel ca si memoriile FPM ƒ Accesul la datele din celulele de memorie este mai rapid cu 10 15 % fata de FPM. Š memorii SDRAM (Syncronous DRAM) un astfel de tip de memorie reprezinta un modul DRAM ce lucreaza in mod sincron cu procesorul (prin constructie, la origine, memoriile DRAM conventionale functionau in mod asincron). Š memoriile VRAM (Video RAM) - este o memorie rapida folosita in special pentru placile video. Š memorii SGRAM (Syncronuos Graphics RAM) - este un SDRAM adaptat cerintelor foarte mari din domeniul graficii 3D.

   

 

memorii DDR (Double Data Rate) - prin aceasta tehnologie se pot transfera date de doua ori mai rapid fata de tehnologiile anterioare. 11. Definiti memoria cache • Memoria cache are rolul de a stoca temporar anumite date sau comenzi primite de la procesor. • Acest tip de memorie a fost introdus in cadrul acestui tip de dispozitive pentru a creste performantele acestora. • Memoria cache este clasificata in: Š memorie cache interna de nivel (1) Š memorie cache externa de nivel (2). • Memoria cache interna este de fapt o zona de memorie foarte rapida, incorporata in nucleul procesorului si avand rolul de a pastra o parte din seturile de instructiuni si de date cu care procesorul lucreaza in mod curent. Š Fara existenta acestui tip de memorie procesorul trebuie sa astepte ca datele sau instructiunile sa-i soseasca din memoria RAM a calculatorului. - Astfel, se produce o intarziere in ceea ce priveste prelucrarea datelor de catre procesor,deoarece: · Memoria RAM este prin constructie mult mai lenta decat procesorul · Datele trebuie sa strabata o distanta destul de mare. Š Distanta este reprezentata de traseul strabatut de date din memoria RAM prin magistrala de date sau de instructiuni pana la unitatea de bus a procesorului. Š Acesti timpi de asteptare au fost inlaturati prin introducerea unui astfel de tip de memorie ce poate fi accesata de catre procesor fara cicluri de asteptare, deoarece ea poate lucra integral la frecventa de ceas a procesorului. Š Caracteristica acestui tip de memorie este aceea ca inmagazineaza atat coduri de instructiuni cat si date,fiind numita si memorie unificata. • Memorie cache externa de nivel 2 Š Este divizata din punct de vedere logic in doua zone: - cache-ul de date - cache-ul de instructiuni. Š Localizarea acestui tip de memorie (in functie de producator) se afla fie in capsula procesorului, fie pe suportul ceramic al procesorului. • Memoria cache este un mecanism de stocare de mare viteza. Š Acest tip de memorie vine sa suplineasca viteza mica de raspuns a memoriei RAM fata de cerintele microprocesorului, stocand pentru un timp limitat parti ale programelor sau datele cele mai des utilizate de unitatea aritmetico-logica a procesorului. • Memoria cache poate fi sau o sectiune rezervata din memoria principala, sau un dispozitiv independent. Š Uneori este incorporata in arhitectura microprocesorului 12. Definiti memoria ROM • In configuratia unui sistem electronic de calcul, in functie de modul in care se realizeaza accesul la memorie, pot fi intalnite simultan doua mari tipuri de memorii: memorii ROM si memorii RAM. • Memoria ROM (Read Only Memory) Š memorie care poate fi doar citita Š este un tip de memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului). Š

   

Memorie ROM Este o memorie de tip special, care prin constructie nu permite programatorilor decat citirea unor informatii inscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale. • Programele aflate in ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asanumitul firmware. • Memoriile de tip ROM se clasifica in functie de modalitatea de scriere a datelor in PROM si EPROM. 13. Definiti memoria PROM • memorii PROM (Programabile ROM) sunt: Š memorii ROM programabile, care permit o singura rescriere de programe; • memorii EPROM (Programabile Electric PROM) sunt Š memorii PROM care pot fi sterse si reprogramate de mai multe ori, utilizand tehnici electronice speciale. 14. Definiti BIOS-ul • BIOS (Basic Input Output System) este un circuit de memorare specializat al placii de baza care asigura o functionare corecta a tuturor componentelor periferice. Š BIOS se găseşte în memoria ROM (care nu se şterge) a calculatorului şi conţine informaţii despre structura fizică a calculatorului (memorie, HDD, FDD, tastatură, mouse, dată, timp, etc.). •

BIOS BIOS-ul are rolul de interfata intre dispozitivele periferice si microprocesor. Rolul BIOS la momentul lansarii in executie a sistemului de operare Š Lansarea sistemului de operare începe cu execuţia BIOS, care testează fiecare componentă ataşată la calculator. Š Dacă găseşte o anomalie în funcţionarea unuia dintre componentele sistemului, va genera un mesaj de eroare şi se va bloca. Š Dacă însă verificarea este în regulă, se predă controlul încărcătorului de sistem, program care încarcă în memorie fişierele IO.SYS, MSDOS.SYS şi COMMAND.COM. • Programele aflate in BIOS pot fi aduse la zi, situatie posibila pentru placile de baza care dispun de memorie BIOS reprogramabila (flash BIOS). Š Respectivele programe pot fi procurate fie de la furnizorul de placa de baza, fie prin intermediul retelei INTERNET. • BIOS monitorizeaza in permanenta temperatura atinsa de microprocesor, tensiunea de alimentare si numarul de rotatii pe minut al ventilatorului procesorului (Cooler). Š In situatia in care aceste elemente ating pragul maxim, se produce automat oprirea calculatorului. 15. Definiti POST si rolul sau • •

 

   

POST T - auto-test la iniţializare e - Programe e de diagnossticare încărrcate automa at de BIO OS, care exe ecută teste d de bază ale componente elor principa ale ale calculatorului, cum m ar fi memo oria, hard dissk-ul şi placa a video. Š Dacă nu sunt s detectatte probleme în timpul PO OST, calcula atorul continuă procesul p de pornire. p 16. Definiti D CMOS S • Calculatoarele din n familia IBM M PC contin si o memorie CMOS (de e tip RAM), alimen ntata in perm manenta de o baterie pe entru a nu-si pierde continutul inform mational. Š In aceasta a memorie se e stocheaza a informatii re eferitoare la configuratia a hardware a sistemuluii electronic de d calcul. • CMOS S (compleme entary meta al-oxide-semiconductor) este un term men folosit pentru descrierea unei mici m cantitati de memorie e continuta pe p placa de baza a unui calculator unde u se gases sc localizate setarile BIO OS. • CMOS S este de ob bicei alimenttat cu o bate erie CR2032 cell battery.. • Majoritatea bateriilor CMOS a au durata de e viata a placcii de baza (pana la 10 ani), a dar ca ateodata estte nevoie sa fie inlocuite. • Data si s ora calculatorului afisa ate incorect si pierderea a setarilor BIOS sunt sim mptomele ma ajore ale ep puizarii sau defectarii d ba ateriei CMOS S. 17. Definiti D magisstrala de datte • Magis strala reprezzinta multime ea conductoa arelor folositte in comun de mai multte unitati functionale e pentru transmiterea semnalelor carre codifica (rreprezinta) un vec ctor binar. Š Dupa sem mnificatia sem mnalelor tran nsmise pe m magistrala, accestea pot fii de adrese, de date sa au de controll. p o placa de d Š Din punct de vedere fiizic, ele reprrezinta trasee de cupru pe circuit imp primat. • Pe ma agistrala de comenzi circcula comenz zile, iar pe magistrala m de e date circula a datele e transferate e intre compo onentele calculatorului.

Sistemu ul de magistrrale Echipamentele pe eriferice sunt cuplate la magistrala m p intermed prin diul unei compo onente fizice e, numita co ontroller. Š Controllerr-ul urmarestte, comanda a si controlea aza intregul trafic de informatii intre perifericele rapide,, unitatea de e hard-disk si s unitatile de e floppy-dissk si memoria interna. Š Acest tran nsfer direct sse executa fa ara implicare ea unitatii ce entrale. Š Sarcina co ontrolului tra ansferului rapid de inform matii intre memorie si unitatile de discuri ma agnetice revine unei com mponente nu umita DMA (Direct Me emory Accesss). 18. Descrieti D proc cesul de boo otare al unui sistem de operare o • Pasii care c trebuie parcursi pe entru function narea unui calculator c sunt urmatorii: u Š microproce esorul depune pe magisstrala de datte o valoare; Š microproce esorul depune pe magisstrala de com menzi coman nda necesarra pentru citirre din memo orie; Š memoria interna prime este comand da respectiva si preia de e pe magistrala a de date valloarea, cauta adresa corespunzatoa are, preia continutul locatiei resp pective si de epune valoarrea citita pe magistrala de date; •

 

   

 

memoria interna depune pe magistrala de comenzi comanda de incheiere a citirii; Š microprocesorul primeste mesajul memoriei interne de incheiere a citirii si citeste valoarea depusa de pe magistrala de date. 19. Definiti un dispozitiv Plug and Play • Plug-and-Play - Capacitatea calculatorului de a configura automat dispozitive. Š Plug and Play oferă instalare, configurare şi compatibilitate automată cu hardware-ul existent dacă BIOS, sistemul de operare şi toate dispozitivele sunt compatibile cu Plug and Play. • Aparitia unor noi unitati periferice, unitati CD-ROM, placi de sunet, acceleratoare grafice sau video, ridica probleme in cazul modificarii configuratiei unui calculator, necesitand interventii din partea utilizatorului. • Aceasta problema a fost rezolvata prin tehnologia Plug and Play, care are ca scop introducerea inteligentei in calculator,pentru ca acesta sa poata rezolva sarcini privind instalarea si configurarea,fara ca utilizatorul sa intervina. • Dispozitiv Plug and Play este acel dispozitiv care poate fi instalat si configurat automat,prin tehnologia Plug and Play,fara ca utilizatorul sa intervina 20. Definiti un driver de dispozitiv • Un driver - software care permite sistemului de operare să controleze un dispozitiv, de exemplu o imprimantă. Š Numeroase dispozitive nu funcţionează corect dacă driverul corect nu este instalat în calculator. • Un driver este un mic program software care spune sistemul de operare şi altor software-uri cum să comunice cu un dispozitiv de hardware . 21. Definiti un dispozitiv periferic de intrare • Un dispozitiv periferic este o unitate (aparat) de hardware ce este inclus sau se adaugă unui sistem de calcul pentru a-i extinde funcționalitatea. Š Denumirea de periferic este aplicată de obicei acelor unități componente care pot fi opționale prin natura lor. • Dispozitiv periferic de intrare este acel dispozitiv care produce intrari in sistemul calculatorului,interfatand cu mediul extern al calculatorului. 22. Enumerati dispozitivele periferice de intrare • Tastatura • Mouse-ul • Scanner • Microfon • Camera video • Aparatul foto digital • Touchpad • Creionul grafic • Joystick 23. Definiti mouse-ul • Acesta este un dispozitiv deosebit de comod si eficient, constituit dintr-o cutiuta de plastic cat mai ergonomic proiectata si realizata,cu 2-3 butoane deasupra si conectata la un port al calculatorului. • Gratie unui sistem opto-mecanic (cu bila) sau optic pur, este posibila cuantificarea deplasarilor sale pe masa de lucru. • Utilizarea mouse-ului implica conectarea acestuia la calculator,la nivel hardware (la unul din porturile seriale) si software (programul driver necesar pentru recunoasterea mesajelor primite de la mouse, pentru platforma sistemului de operare). Š Prin conventie, driverul mouse-ului (livrat de producator) si programele, utilizeaza INT 33h pentru a comunica. Š

   

Aceste drivere pot aduce functiuni noi, cum este cazul celor cu trei clape. • Un driver de mouse are sarcina de a desena si deplasa un cursor pe ecranul monitorului in toate modurile video standard. In mod implicit, este un bloc in invers-video pentru modul text sau o sageata pentru modul grafic. • Forma cursorului mouse-ului este controlabila in ambele moduri de lucru. Š Cursorul poate fi facut vizibil sau ascuns. • Utilizarea mouse-ului simplifica modul de operare prin tastatura, acesta putand cumula functiile mai multor taste, cum sunt: tastele de deplasare a cursorului, tasta [ENTER], [ESC], [PgDn] si [PgUp], taste functionale ([F1][F12]). 24. Care este rolul tastaturii • Tastatura reprezinta elementul de legatura directa intre om si calculatorul personal, in sensul ca permite introducerea datelor si comenzilor in calculator. Š Din punct de vedere constructiv, tastatura poate fi privita ea insasi ca un mic calculator. • Tastatura contine un microprocesor, un INTEL 8048, de exemplu,care are ca sarcina controlul tastelor apasate, fiind o mica unitate de control. • Unitatea de control a tastaturii recunoaste fiecare tasta datorita codului sau de identificare, cod care, de fapt, este un numar cuprins intre 1 si 83 sau 1 si 101, la tastaturile mai complexe. • Sistemul de operare, prin intermediul componentei BIOS, prelucreaza semnalele, comenzile transmise de tastatura fie dupa ce am incheiat o comanda cu RETURN, fie dupa apasarea unor taste cu functiuni speciale. Š

• • • •

• •

 

Tastatura QWERTY Dupa modul de asezare pe tastatura a literelor, se intalnesc doua tipuri de tastaturi: Š QWERTY (standardul american si englez) Š AZERTY (standardul francez) Tastatura numerica redusa este reprezentata printr-un grup de 9 taste cu dubla functionare, care se seteaza utilizand tastele NUM LOCK sau SCROLL LOCK. Tastele pentru deplasarea cursorului au desenate pe ele sagetile care indica sensul de deplasare al cursorului: sus, jos, stanga si dreapta. Tastele functionale sunt tastele F1, F2 pana la F12 (in cazul calculatoarelor AT si F1, F2 pana la F10, in cazul calculatoarelor XT). Aceste taste au o semnificatie diferita, in functie de programul care se executa. Š De obicei, apasarea unei asemenea taste determina executarea unei secvente specifice, cum ar fi, de exemplu, F1 pentru HELP, prin care sunt afisate informatii ajutatoare privind modul de operare sau de rezolvare al unui anumit program. Tastele de control specifice sunt tastele care declanseaza o actiune speciala. In cele ce urmeaza, vom prezenta cateva dintre cele mai utilizate taste: Š RETURN determina terminarea liniei introduse de la tastatura si avansul pe randul urmator. ƒ Orice comanda se incheie cu RETURN; Š BACKSPACE sterge primul caracter de la stanga cursorului,care se deplaseaza cu o pozitie spre stanga;

   

DEL sterge caracterul din dreptul cursorului; ESC suspenda executia programului si determina revenirea la pasul (ecranul) anterior; Š PgDn determina saltul cursorului cu o pagina inainte; Š PgUp determina saltul cursorului cu o pagina inapoi; Š CTRL, tasta CONTROL, apasata simultan cu o alta tasta,determina schimbarea codului normal al tastei si generarea unui cod pentru comenzi speciale, diferite de la program la program. 25. Enumerati unitatile si multipli lor utilizate pentru a masura cantitatea de informatie • Bit, in informatica este unitatea de baza, de masura a informatiei, care poate avea una din valorile 0 sau 1. Š Un bit reprezinta ‘cea mai mica bucata’ de informatie • Byte reprezinta un grup de 8 bit. Š Octet, este denumirea in limba romana pentru unitatea de masura a cantitatii de informatie, byte • kB (se pronunta kilobait), este o unitate de masura a cantitatii de informatie, care reprezinta 1024 byte. • MB este o unitate de masura a cantitatii de informatie,care reprezinta 1024 kB • Viteza de transfer a datelor inseamna cantitatea de date, care poate fi transferata intr-un anumit interval de timp, de unde rezulta ca viteza de transfer se masoara in byte (sau multipli) pe secunda, adica, cati baiti (octeti) se (pot) transfera intr-o secunda Š B/s – un byte pe secunda Š kB / s – un kilobyte pe secunda, adica 1.024 bytes pe secunda Š MB / s – un megabyte pe secunda, adica 1.048.576 bytes pe secunda Š GB / s – un gigabyte pe secunda, adica 1.073.741.824 bytes pe secunda 26. Care sunt suporturile de stocare pe termen lung a datelor • Floppy-disk-ul Š 51/4 Š 31/2 • CD - Compact Disk Š CD-ROM Š CD-R Š CD-RW • DVD - Digital Versatile Disk Š DVD-ROM Š DVD-RAM Š DVD-R Š DVD-RW • HDD -Hard-disk • Banda magnetica (Caseta magnetica) 27. Care este structura unui hard disc • Hard-discul reprezinta o unitate fixa de stocare a datelor incorporata in cutia care contine unitatea centrala si incasetata intr-un dispozitiv la care nu este permis accesul pentru a-l inlocui. Š In caz de defectare,se inlocuieste intreg ansamblul. Š Š

Hard disc

 

   

Acest ansamblu se s mai nume este disc durr, disc fix sau u disc Winch hester, dupa a numele tehnologie ei de constru uctie. • Sunt formate f din mai m multe diiscuri (placi), asemanato oare celor fle exibile, insa confec ctionate dinttr-un materia al mai dur si fixate pe un n ax comun. • Prin ro otire, sistem mul permite sscrierea/citire ea concomite enta a inform matiilor, pe acelea asi piste ale tuturor discurilor • Placile e, numite si platane, sun nt acoperite cu material feromagnetiic si incorp porate intr-o caseta de p protectie. • Tot an nsamblul trebuie sa fie p protejat fata de impuritattile care pot patrunde din n mediu ul exterior atmosferic • Comp ponentele reprezentative e ale unui ha ard disc suntt: Š Incinta inc chisa ermeticc; Š Pachetul de d discuri esste alcatuit din cateva disscuri montatte la distanta a unul de alttul pe acelassi ax al unui motor; Š Capetele de d scriere/citire si mecanismul de an ntrenare a lo or acestea sunt dispu use pe fiecarre dintre fete ele unui disc, toate capetele de scriere/citire fiind mon ntate pe un dispozitiv d com mun care le pune in miscare. Š Bratul care e sustine capetele se po oate misca linear (inainte e si inapoi) sau se poa ate roti cu un n anumit ung ghi; Š Motorul pe entru antrena area discurillor; Š Placa logicca (controlerr), are menirrea de a com manda intrea aga activitate e a unitatii de d hard disc:: ƒ rottirea discurilo or, ƒ poz zitionarea ca apetelor in vederea v scrie erii sau a citirii, ƒ verrificarea pozzitionarii core ecte a capettelor ƒ cod dificarea sau u decodificarea informattiilor ƒ transferul de in nformatii Š Memoria cache c are ro olul de a stocca temporar anumite datte sau comenzi primite p de la procesor. ƒ Acest tip de memorie a fos st introdus in n cadrul acesstui tip de disspozitive pen ntru a creste e performantele acestora a 28. Care C este structura unui floppy f disc • Floppy-discul (dis scul flexibil sau discheta)), aparut pen ntru prima oa ara in anul 1971, reprezinta un u disc format dintr-o sin ngura placa realizata din n material plasticc, acoperit cu c un strat fe eromagnetic..

• • •

 

Floppy disc - sectiune e Principiul de functtionare conssta in urmato oarele: Š un mecanism de antre enare roteste e floppy-disccul cu o vitezza constanta a, iar scrierea a/citirea se realizeaza r cu c ajutorul a doua capete e de scriere/citire, care se pozitioneaza p a pe informa atiile plasate pe piste (track), disspuse in cerccuri concenttrice. Floppy-discurile sunt s de dime ensiuni diferitte si deci de e capacitati diferite. d Cele mai m raspand dite sunt flop ppy-discurile cu diametru u de 5. inch si s cele cu diame etrul de 3. inch, care,sun nt de capacittate mai marre. Un dissc magnetic flexibil se ro oteste in inte eriorul unitatii cu o viteza a de 300 rotatii//minut, avan nd in principiu, un timp de acces la in nformatie de e 100 ms.

   

Pentru cresterea flexibilitatii in exploatare, pistele unui floppy-disc sunt impartite, virtual, in 9 sectoare utile de informatii,scriindu-se intotdeauna aliniate la inceput de sector. Š Unul din avantajele acestei tehnici de lucru este, pe langa cresterea vitezei de lucru, si acela ca, daca se deterioreaza fizic un sector, nu se renunta la toata pista, ci numai la sectorul defect. 29. Enumerati echipamentele periferice de iesire • Imprimanta Š imprimante matriceale Š imprimante termice Š imprimante cu jet de cerneala Š imprimante laser Š dispozitive plotter • Monitorul • Difuzoarele 30. Enumerati caracteristicile imprimantei cu jet de cerneala • Imprimanta este un dispozitiv care permite tiparirea pe hartie (hardcopy) a unui document de tip text, a obiectelor grafice sau combinatii ale acestora, rezultate in urma unor prelucrari efectuate de calculator. Š Spre deosebire de alte echipamente periferice, imprimantele sunt fabricate intr-o gama deosebit de mare, in diverse tipuri si de catre un mare numar de firme. Š Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt: ƒ mecanismul de tiparire si principiul de functionare; ƒ viteza de tiparire; ƒ dimensiunea liniei tiparite; ƒ calitatea grafica a tiparirii; ƒ memoria proprie; ƒ fiabilitatea si costul. • Imprimanta cu jet de cerneala Š Imprimanta cu jet de cerneala (Ink-Jet Printer) a constituit urmatorul pas in tehnologia tiparirii rezultatelor. Š Aceasta imprimanta utilizeaza un cap de scriere care directioneaza cerneala, sub forma unor mici jeturi, spre hartie, desenand caractere sau imagini grafice.

• •

 

Imprimanta cu jet de cerneala. Exista doua tehnologii: bubble-jet si imprimarea piezoelectrica. Se bazeaza pe impulsuri electrice care vaporizeaza cerneala tinuta sub presiune intr-un recipient. Š Aceasta va tasni prin capul de imprimare si va fi inscrisa pe hartie. Š Tehnologia imprimarii piezoelectrice utilizeaza un convertizor de transformare a variatiilor electrice in variatii de presiune (cristal piezoelectric). Š Imprimantele cu jet de cerneala au devenit foarte populare,datorita facilitatii lor de a imprima imagini color de o calitate remarcabila. Š De asemenea, neavand dispozitive mecanice de transfer a cernelii pe hartie, sunt silentioase. Š Ele sunt tot mai mult raspandite, datorita comoditatii in imprimarea color si a calitatii tiparirii, in detrimentul celor matriceale.

   

Pot imprima imagini cu rezolutii de 300 puncte/inch (sau chiar mai mult),alb/negru sau color, pe formate diverse de pagina (obisnuit A4), portret sau landscape, utilizand fonturi scalabile sau bitmap. Imprimarea este coordonata prin aplicatii MS-DOS, Windows etc. • Imprimarea pe baza jetului de cerneala se realizeaza cu ajutorul unui fascicol de picaturi obtinut prin cele 512 duze ale cartusului de cerneala, duze create prin perforare cu raza laser si dispuse pe o latime de 0,85 toli. Š Aceste duze permit ca, la o singura trecere, sa se tipareasca o arie cu latimea de 21,7 mm, lungimea fiind data de latimea hartiei. Š Procesul de tiparire este compus din patru etape, stocarea si livrarea cernelii, adresarea, transferul si fixarea 31. Enumerati caracteristicile imprimantei matriciale • Opereaza, asa cum sugereaza si numele, pe baza unui sablon (matrice de puncte), pentru a forma un caracter sau a desena elemente grafice. Š

• •

 

Imprimanta matriciala Punctele sunt serii de pini (ace) montate pe un cap de imprimare . Capul de imprimare creeaza campuri electromagnetice in jurul fiecarui pin. Š Atunci cand comanda de imprimare este receptionata, campul este modificat, iar pinii sunt atrasi sau respinsi de acul de scriere. Š Pinii respinsi percuteaza banda (ribbon-ul). Š Campul electromagnetic este modificat rapid, pentru ca o anumita polaritate sa creeze un sablon, ce va fi imprimat atunci cand capul este deplasat de-a lungul hartiei. Š Orice metoda de imprimare care solicita impactul fizic dintre o componenta a imprimantei si o banda tusata, pentru a transfera cerneala pe hartie, este cunoscuta ca imprimare prin impact (Impact Printing). Š Cele mai multe imprimante matriceale imprima caracterele la diferite marimi si densitati. Š Densitatea, numita si rezolutie, implica utilizarea unui numar mai mare de puncte, pe o suprafata data, astfel incat sa fie desenat acelasi caracter, fapt ce influenteaza direct viteza de imprimare. ƒ Cea mai slaba densitate este DRAFT, iar cea mai ridicata NLQ ( near letter quality"). ƒ De asemenea, cu cat densitatea va creste, cu atat viteza de imprimare va scadea. Š Rezolutia se masoara in numar de puncte pe inch (dpi). Š Alaturi de marimea (size) unui caracter, imprimanta matriceala poate lua in considerare si alte atribute ale literei,astfel: - aldine (bold sau ingrosare) - cursive (italic, scriere inclinata) - stricke-out (suprascrierea cu linie simpla sau dubla). - atributele unui caracter sunt programabile prin software sau prin meniuri integrate imprimantei (butoane atasate sub forma unui bord de control). Š Posibilitatea unor imprimante matriceale de a tipari in culori este conditionata de utilizarea benzilor tusate multicolor.

   

Imaginea imprimata se poate face fie in modul text, conform unui set de caractere pe care imprimanta il are definit) sau grafic (punct cu punct). - Evident, o imagine tiparita in modul grafic are o calitate mai buna, care depinde de numarul de pini ai capului de scriere. Š Viteza de tiparire este exprimata in caractere pe secunda 150-400 cps. - Exista si imprimante matriceale rapide, care asigura o viteza de imprimare de peste 800 cps. 32. Enumerati caracteristicile imprimantei laser • Imprimantele laser asigura o inalta calitate a tiparirii Š au la baza principiul xeroxului. Š utilizeaza o sursa de lumina si un mecanism sofisticat de oglinzi, pentru a transfera o imagine pe hartie. • Cu ajutorul razelor laser, se obtine o polarizare electrostatica a unui cilindru special, care, la randul lui, atrage si se incarca pe suprafata cu toner (praf special de carbune, deosebit de fin) ce urmeaza a fi depus pe hartie. • In continuare, hartia este supusa unui tratament termic pentru fixare. • Sunt doua modele de imprimante laser: Š cele care imprima caracterele ca pe imagini bit-mapp (exemplu: seria de imprimante Hewlett-Packard LaserJet) Š cele care imprima caracterele pe baza expresiilor matematice (vectori) ce descriu infatisarea caracterului (exemplu: Apple LaserWriter). Š

Imprimanta laser Viteza imprimantelor laser se masoara prin numarul de pagini tiparite pe minut, page per minute - ppm. Š imprimanta laser asigura in medie o viteza de tiparire intre 5 si 10 pagini pe minut si mai mult. Š o imprimanta matriceala atinge o viteza de 5 pagini /minut. 33. Definiti adaptorul grafic • Un adaptor grafic (video card, display card, graphics card,sau graphics adapter) este un expansion card care genereaza imagini pentru monitor. •

 

Adaptor grafic Majoritatea adaptoarelor video ofera functiuni variate astfel: Š furnizeaza accelerarea in 3D Š grafica 2D, Š decodare MPEG-2/MPEG-4, Š semnale TV Š conectarea mai multor monitoare. Acest video hardware este adesea integrat pe placa de baza Š Totusi,placile de baza moderne sunt prevazute cu porturi de expansiune la care poate fi atasata o placa (chipset) video.

   

Adesea,placile de baza moderne includ un chipset de grafica care are o mica cantitate de memorie si ia cate ceva din memoria principala RAM,reducand astfel memoria RAM a calculatorului. • Aceasta se numeste grafica integrata (integrated graphics or on-board graphics), are performante joase si nu este potrivita pentru aplicatiile 3D. • Un placa grafica speciala pentru procesarea imaginilor video are propria memorie RAM si propriul procesor si primeste informatii de la CPU si memoria interna RAM. • Aproape toate placile de baza permit deconectarea adaptorului grafic integrat din BIOS si sunt prevazute cu socluri (sloturi) AGP,PCI sau PCI Express pentru adaugarea unei placi video de inalta performanta care sa inlocuiasca adaptorul grafic integrat. • De-a lungul timpului au aparut urmatoarele tipuri de adaptoare (interfetele monitorului): Š pentru monitoare alb-negru - MGA, Monochrome Display Adapter, fara facilitati grafice - HERCULES GA, Monochrome Display Adapter, cu facilitati grafice; Š pentru monitoarele grafic-color - CGA, Colour Graphics Adapter - EGA, Enhanced Colour Graphics Adapter - VGA, Video Graphics Adapter - SVGA, Super Video Graphics Adapter. 34. Definiti pixelul • In imaginea digitala un pixel, sau pel, (element de imagine) este un singur punct intr-o imagine sau adresa celui mai mic element de pe ecran,masura unitara a celei mai mici imagini care poate fi reprezentata sau controlata.

Reprezentare pixel • Fiecare pixel are adresa sa proprie. • Adresa unui pixel corespunde coordonatelor sale. • Pixelii sunt in mod normal aranjati intr-o grila cu doua dimensiuni si sunt adesea reprezentati ca puncte sau patrate. • Fiecare pixel este un esantion al imaginii originale. • Intensitatea unui pixel este variabila. 35. Ce intelegeti prin rezolutia unui monitor • Densitatea de punct (dot pitch) reprezinta distanta dintre centrele a doua puncte vecine de aceeasi culoare. Š Standardul de calitate ISO 2004 prevede pentru acest parametru o valoare de 0.20 mm. • Rezolutia reprezinta capacitatea unui monitor de a afisa detalii. • De obicei, majoritatea producatorilor exprima valoarea acestui parametru prin numarul maxim de pixeli pe care ii poate afisa un monitor atat pe orizontala cat si pe verticala 36. Definiti o retea de calculatoare • Legatura dintre calculatoarele electronice si telecomunicatii a dat nastere la un domeniu nou, menit sa satisfaca cererea crescanda de servicii si echipamente de comunicatii furnizate de retelele publice si private. • Retelele de calculatoare au aparut din necesitatea partajarii datelor, si a resurselor hardware, existente intr-o societate intre mai multi utilizatori. In

 

    • •

• •

• •

 

fiecare societate exista un numar de calculatoare, fiecare lucrand independent. Cu timpul, aceste calculatoare, pentru a putea fi utilizate intr-un mod mai eficient, au fost conectate prin intermediul unor dispozitive, dand astfel nastere la o retea de calculatoare. Se poate defini o retea de calculatoare ca fiind un ansamblu de calculatoare interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie, asigurandu-se in acest fel utilizarea in comun de catre un numar mare de utilizatori a tuturor resurselor fizice (hardware), logice (software si aplicatii de baza) si informationale (baze de date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate. Prin retea de calculatoare intelegem o colectie de sisteme electronice de calcul autonome interconectate intre ele. Š Doua calculatoare sunt interconectate, daca sunt capabile sa schimbe informatii intre ele. Modelul OSI (Open Systems Interconection) Š Acest model permite interconectarea sistemelor deschise, cuprinzand sapte nivele Modelul de referinta OSI reprezinta un model primar pentru comunicarea in cadrul unei retele de calculatoare, fiind considerat cea mai buna unealta disponibila pentru a invata si explica modul in care sunt trimise si primite datele in cadrul unei retele. Modelul OSI permite vizualizarea functiilor retelei care survin la nivelul fiecarui nivel, precum si intelegerea modului in care informatia sau pachetele de date circula prin mediul retelei,de la aplicatiile program catre alte aplicatii program localizate pe un alt calculator din cadrul retelei. Modelul TCP/IP contine, spre deosebire de modelul OSI, doar patru nivele,nivele care raspund cerintelor principiilor: Š un nivel trebuie creat atunci cand este necesar un nivel de abstractizare diferit; Š fiecare nivel trebuie sa indeplineasca un rol bine determinat; Š alegerea functiei fiecarui nivel va avea in vedere protocoalele standardizate; Š trebuie realizata minimizarea fluxului de informatii prin interfete, prin delimitarea corecta a nivelurilor; numarul de nivele trebuie sa fie concomitent, suficient de mare pentru a nu fi necesara introducerea unor functii diferite la acelasi nivel si suficient de mic, pentru ca arhitectura sa ramana functionala. Nivelul gazda la retea realizeaza conectarea emitatorului la retea pentru a trimite pachete de date, utilizand un anumit protocol,care este diferit de la emitator la emitator, de la retea la retea. Nivelul Internet, axa intregii arhitecturi, permite emitatorilor sa trimita pachete in orice retea, care vor circula independent pana la destinatie. Š Acest nivel defineste un format de pachet si un protocol Internet, realizand dirijarea pachetelor si evitarea congestionarii retelei. Nivelul transport permite conversatii intre entitatile pereche din gazdele sursa si, respectiv, destinatie. Š Acest nivel are definite doua protocoale capat la capat (TCP, UDP). Š Protocolul de control al transmisiei, TCP (Transmission Control Protocol), fiind orientat pe conexiuni, faciliteaza ajungerea la destinatie fara erori a pachetului, prin fragmentarea acestuia, expedierea catre nivelul Internet si reasamblarea componentelor pe fluxul de iesire in pachete identice cu cele expediate.

   

 

Al doilea protocol, protocolul datagramelor utilizator UDP (User Datagrame Protocol), nu este orientat pe conexiuni; ƒ din acest motiv este nesigur, fiind folosit pentru interogari intrebare-raspuns si pentru aplicatii in care comunicarea prompta este mai importanta decat comunicarea cu acuratete, cum ar fi, de exemplu, aplicatiile de transmisie a vorbirii si a imaginilor video. Š Nivelul aplicatie contine toate protocoalele de nivel mai inalt,TELNET terminal virtual, FTP transfer de fisiere, SMTP posta electronica, DNS stabilirea corespondentei nume gazda adresa retea,NNTP transfer articole de stiri, HTTP aducerea paginilor de pe WEB. 37. Caracterizati o retea de calculatoare bazata pe server • Aplicatiile software au un rol central in cadrul unei intreprinderi,asigurand reducerea costurilor si imbunatatirea serviciilor oferite clientilor. • Acestea au determinat aparitia, utilizarea si proiectarea modelului Client/Server, model care ofera date distribuite, portabilitate intre platforme si un acces standardizat la resurse. • Termenul Client/Server isi revendica originea, pornind de la metoda traditionala de accesare a unui computer central, numit server, de catre alte computere aflate la distanta, clienti, intr-o infrastructura de retea, serverul asigurand stocarea si intretinerea datelor prin baze de date relationale. • Clientul si serverul reprezinta doua entitati software, clientul efectueaza cereri, iar serverul interpreteaza si indeplineste cererile clientilor. • Pentru a indeplini cererea, serverul poate accesa o baza de date, poate efectua procesari asupra datelor,poate controla alte periferice sau poate efectua cereri aditionale altor servere. • Relatia intre client si server este o relatie de comanda-control, clientul initiaza cererea, iar serverul este cel care o indeplineste, transmitand rezultatul clientului, aplicatia fiind procesata prin divizarea ei intre cele doua entitati, transferul datelor fiind bidirectional. Š Un client poate functiona pe un server si poate efectua cereri de la un server care ruleaza pe un alt server hardware; serverul nu va initia insa niciodata un dialog cu clientii, clientul si serverul putand functiona pe acelasi computer. Š In cazul sistemului Client/Server, spre deosebire de sistemul File/Server, in care datele sunt aduse de pe fileserver pe un calculator local pentru a fi procesate, comenzile sunt transmise asupra bazelor de date aflate pe server, procesarea se executa in acest loc, iar rezultatul va fi transmis inapoi clientului pentru vizualizare. Š Arhitectura afecteaza toate aspectele software,trebuind sa ia in considerare complexitatea aplicatiei, nivelul de integrare si de interfatare cerut, numarul de utilizatori, raspandirea lor geografica, natura retelelor si toate tipurile de tranzactii necesare. 38. Definiti topologia de retea • Cuvantul topologie poate fi inteles ca fiind studiul locatiei unui obiect. • Legat de studiul retelelor, modalitatile prin care sunt interconectate calculatoarele determina o anumita harta a acestor calculatoare. • Acest studiu analizeaza topologia retelei, atat din punct de vedere fizic, cat si logic, fiecare retea privita sub cele doua aspecte putand avea o anumita topologie fizica si un tip diferit de topologie logica. Š Topologia de tip magistrala (bus) toate calculatoarele din retea sunt conectate intre ele prin intermediul unui cablu de retea. Š

   

 

Topologia de tip cerc (ring) harta pe care o prezinta acest tip de topologie simbolizeaza un cerc in care fiecare calculator se afla conectat cu alte doua calculatoare adiacente. Š Topologia de tip stea prezinta un nod central de care sunt conectate toate calculatoarele din retea. Din punct de vedere fizic nodul central este reprezentat de dispozitive de retea numite hub sau swich. Š Topologia extinsa de tip stea are ca baza de pornire tipologia de tip stea, singura diferenta fiind ca fiecare punct care se conecteaza la nodul central devine la randul sau nod central pentru o alta stea. Š Topologia de tip arbore este similara topologiei extinse de tip stea, diferenta constand in faptul ca nu exista un nod central 39. Definiti o retea WAN • Un criteriu de clasificare a retelelor de calculatoare este reprezentat de marimea lor fizica. • Astfel, retelele pot fi impartite in: Š LAN - Local Area Networks, retele locale, retele private localizate intr-o singura cladire sau intr-un campus de cel mult cativa kilometri. Rolul acestora este acela de a conecta si a facilita schimbul de informatii intre statiile de lucru ale unei firme sau institutii.Caracteristica mediului de transmisie este ca vitezele de transmisie a datelor nu depaseste 10 - 100 Mb/s; Š MAN - Metropolitan Area Networks, retele metropolitane ,versiunea extinsa a LAN-urilor, folosite pentru transmisii de date si voce, intinderea lor localizandu-se la nivelul unui oras sau judet; Š WAN - Wide Area Networks, retele extinse, care pot fi la nivelul unei tari sau continent. Š Internetul sau reteaua de retele, nivelul de acoperire fiind global. • WAN este o retea de telecomunicatii care acopera o zona larga.Entitati guvernamentale si intreprinderile folosesc WAN pentru a transmite date catre angajati,clienti,cumparatori si furnizori.Acest mod de telecomunicatii permite intreprinderii sa isi ideplineasca efectiv functiunile zilnice in ciuda distantelor. • WAN este folosit pentru a interconecta LAN-urile si alte tipuri de retele,prin routere,astfel incat persoanele si calculatoarele dintr-o locatie pot comunica persoanelor si calculatoarelor din alta locatie. • WAN poate,de asemenea sa fie construit folosind mai putin costisitoarele metode Š prin noduri - o linie este creata intre punctele de capat (conexiunile dialup) prin protocoale PPP,ISDN Š prin pachete - dispozitive de transport pachete de date pe calea point-to-point sau point-to-multipoint folosind protocoalele internet X.25 Š Protocoalele de retea includ protocolul TCP/IP,functiunile de livrare,transport si de adresare. ƒ TCP - Transmission Control Protocol - fragmenteaza informatia in pachete mici si le reasambleaza la destinatie. ƒ IP - Internet protocol - asigura ca aceste pachete sunt trimise la destinatia corecta,conform adresei. Š Viteza de transmisie este cuprinsa intre 1200 bit/s la 24 Mbit/s si pana la 156 Mbit/s in cazul liniilor speciale. Š Legaturile retelei WAN sunt:linia telefonica,microundele si canalele satelit. 40. Definiti placa de retea Š

   

Placa de retea este un circuit electronic ce permite comunicarea între calculator si retea. Se monteaza, de obicei, într-un slot de pe placa de baza a calculatorului si furnizeaza interfata de conexiune cu reteaua

Setare placa de retea din BIOS • Setarile placii de retea sunt: • Start/Settings/Control Panel se selecteaza Network Connections în Windows XP apoi click dreapta pe conexiunea de retea si se selecteaza Properties,apoi din caseta de dialog Advanced TCP/IP va permite configurarea setarilor legate de DNS, WINS, specificarea de adrese IP si gateway-uri multiple,astfel: Š Caseta IP Addresses permite sa atribuiti adrese IP suplimentare unei singure placi de retea în cazul în care se gazduiesc mai multe website-uri pe acelasi server si se doreste atribuirea fiecaruia câte o adresa IP proprie Š Caseta “DNS Server addresses, in order of use” este utilizata pentru a afisa lista de adrese IP a serverelor DNS ce vor fi utilizate pentru rezolvarea numelor de domeniu. Š WINS este utilizata pentru a verifica setarile legate de WINS (Windows Internet Name Service) ce lista de servere WINS ce va fi utilizata pentru rezolutia NetBIOS în IP Š Options ne permite sa configuram setarile pentru filtrarea TCP/IP.Se pot defini porturile sau protocoalele care sunt premise 41. Definiti modem-ul • Modemul este echipamentul care permite unui calculator să comunice cu alte calculatoare prin intermediul liniilor telefonice analoage standard. Š Cuvântul provine din prescurtarea expresiei MOdulator/DEModulator Š Modemurile codifica semnalele digitale în semnale acustice în ambele sensuri, atât la transmisie cât și la recepție

Modem extern După funcționalitate se cunosc două tipuri de modemuri: Š winmodem - numai pentru configurații ce utilizează sistemele de operare Microsoft Windows Š modem normal sau "hardware" - utilizabile de aproape toate sistemele de operare. 42. Definiti adresa de clasa A • Adresa IP este reprezentate printr-un numar intreg fara semn pe 32 de biti (patru octeti) care este de regula scrisa sub forma unei liste de patru intregi fara semn (cate unul pentru fiecare octet) separate prin puncte. Š Acest format se numeste formatul zecimal al adresei IP • Corespondenta dintre adresele IP si numele site-ului este facuta de catre DNS (Domain Name System) • Pentru ca un calculator sa fie identificabil pe Internet, este necesar ca lui sa-i fie atribuita o adresa, adresa IP sau adresa de Internet. • Adresele IP constau dintr-o pereche de numere: •

 

   

 

Š adresa IP= <numar retea><numar gazda> Datagramele IP (Pachetele de date schimbate intre calculatoare) sunt transmise printr-o retea fizica la care este atasata interfata calculatorului gazda si fiecare datagrama IP contine adresa IP sursa si o adresa IP destinatie. Š Pentru a trimite o datagrama catre o anumita destinatie IP, adresa IP tinta trebuie tradusa intr-o adresa fizica. Š Aceasta poate necesita transmisii prin retea pentru a afla adresa de retea fizica a calculatorului destinatie. • Primii biti ai unei adrese IP specifica modul cum restul adresei trebuie separata in partea de retea si partea de gazda. • La nivel de Internet adresele IP au fost împărţite în mai multe clase. Š O clasă de adrese este un grup predefinit de adrese care definesc o reţea de o anumită mărime. Š Intervalul de numere care poate fi asignat primului octet din adresa IP se bazează pe clasa adresei. • O adresă IP unicast din clasa A se încadrează în intervalul 1.0.0.1 până la126.255.255.254. Primul octet indică adresa reţelei iar ultimii trei octeţi indică adresa gazdei din reţea • Clasa A de adrese foloseste 7 biti pentru <retea> si 24 biti pentru partea <host> a adresei IP. 43. Definiti adresa de clasa B • Adresele IP unicast din clasa B se încadrează în intervalul 128.0.0.1 până la 191.255.255.254. Primii doi octeţi indică adresa reţelei, iar ultimii doi indică adresa gazdei din reţea. • Clasa B de adrese foloseste 14 biti pentru <retea> si 16 biti pentru partea <host> a adresei IP.. 44. Definiti adresa de clasa C • Adresele IP unicast din clasa C se încadrează în intervalul 192.0.0.1 pana la 223.255.255.254. Primii trei octeţi indică adresa reţelei în timp ce ultimul octet indică adresa gazdei din reţea. • Clasa C de adrese foloseste 21 biti pentru <retea> si 8 biti pentru partea <host> a adresei IP.. 45. Definiti DNS • DNS este un acronim provenind din limba engleză pentru Domain Name System (sau Service). Š Se referă la un serviciu Internet care permite rezolvarea (traducerea) unui nume de domeniu într-o adresă IP. Š Adresele reale ale serverelor legate la Internet sunt formate din 4 numere a câte maxim 3 cifre fiecare. Š Numerele sunt separate de caracterul punct • Deoarece memorarea atâtor numere pentru fiecare adresă este destul de dificilă, există posibilitatea ca utilizatorii să introducă în locul adresei numerice, o adresă literală, mai uşor de reţinut. • Serviciul DNS preia această adresa literală şi o transformă în adresă numerică, fără ca utilizatorul să mai fie nevoit să o cunoască şi pe aceasta din urmă • Domain Name System (DNS) este un sistem distribuit de pastrare si interogare a unor date arbitrare intr-o structura ierarhica. • Cea mai cunoscuta aplicatie DNS este gestionarea domeniilor in Internet. • Caracteristicile DNS Š folosește o structură ierarhizat㠊 deleagă autoritatea pentru nume •

   

 

Š baza de date cu numele și adresele IP este distribuită Fiecare implementare TCP/IP conține o rutină software (name resolver) specializată în interogarea serverului de nume (DNS) în vederea obținerii translatării nume/adresă IP sau invers • Există 2 tipuri de rezoluție de nume Š rezoluție recursivă (name resolverul cere serverului de nume să facă translatarea) Š rezoluție iterativă (name resolverul cere serverului de nume să îi furnizeze adresa IP a unui server care poate face translatarea) o Tipic, procesul de rezoluție a numelor se desfășoară astfel: Name resolverul primește de la o aplicație client TCP/IP un nume; acesta formulează o interogare primului server de nume din lista serverelor; o Serverul de nume (DNS) determină daca este mandatat (autorizat) pentru domeniul respectiv (dacă există configurată o zonă DNS care conține numele respectiv); o Dacă este autorizat, transmite răspunsul clientului; o Dacă nu, transmite o interogare altui server de nume pentru un răspuns autorizat; obține răspunsul autorizat și transmite clientului un răspuns neautorizat; totodată stochează răspunsul local pentru a răspunde la alte cereri pentru același nume. o Resolverul de nume transmite răspunsul aplicației utilizator și îl păstrează într-un cache pentru o anumită perioadă; o Dacă name resolverul nu primește un răspuns într-un anumit timp, transmite cererea următorului server de nume din listă. o Când lista este epuizată, va genera o eroare 46. Ce este internet-ul • Internetul este reteaua de retele,cu nivel de acoperire global. • Nu exista un management centralizat al Internet-ului. • In schimb,exista o colectie de mii de retele individuale si organizatii,fiecare dintre acestea lucrand pe cont propriu. • Fiecare retea coopereaza cu altele prin trafic Internet direct astfel incat informatia este difuzata. • Impreuna,aceste retele si organizatii formeaza lumea cablata a Internetului. • Pentru ca retelele si calculatoarele sa coopereze astfel,trebuie sa existe o intelegere generala despre procedurile Internet si standardele pentru protocoale. • Aceste proceduri si standarde se regasesc in RFCs care sunt agreate de catre utilizatorii Internet si de catre organizatii. • O mare varietate de grupuri,directioneaza cresterea Internetului ajutand la stabilirea standardelor si educand oamenii pentru folosirea corespunzatoare a internetului. Š The Internet Society, un group nonprofit,privat Š The World Wide Web Consortium (W3C) dezvolta standarde de evoluare a celei mai cunoscute parti a Internetului, the World Wide Web • Totusi,baza Internetului o constituie retelele individuale locale,in ciuda faptului ca organizatiile enumerate au mentinut unitatea. • In anul 1968, Departamentul Apararii al Statelor Unite a angajat compania Bolt Beranek and Newman din Cambridge, Massachusetts sa construiasca o retea care sa uneasca centrele de cercetare cu specific militar ale SUA, numele retelei fiind ARPAnet. • Pe masura ce tehnologiile de conectare s-au dezvoltat, acestora li s-au adaugat si alte institutii.

   

Hartta Internet in n 1982 In anu ul 1973, a fost demarat u un program de intercone ectare a dive erselor retele e de calculatoare iz zolate, denum mit Internettiing problem ,avand ca rezultat conec ctarea, pana in 1983, a 400 4 de calcu ulatoare. • Internetul comerccial a luat nasstere in perio oada 1990, odata cu de ezvoltarea instrumentelor care permiteau u navigarea in retea (bro owserelor Web) W si cu conec ctarea a doi distribuitori d d servicii de retea Com de mpuServe si AmeriicaOnLine. • AOL a anuntat ca a,a oferit servvicii catre 7 milioane de noi clienti, avand a la jumata atea anului peste p 38 millioane de clienti, fiind, in n mod eviden nt, cel mai mare ISP din lume. • Conecctarea utiliza atorilor la retteaua Internet se poate realiza sub urmatoarele u mari forme: f Š Dial-Up Š linie inchirriata Š cablu de te eleviziune • In caz zul serviciulu ui realizat priin Dial-Up, conectarea c sse obtine prin n intermediu ul unui modem m si al unei linii tele efonice prop prii sau inchiriate, dedica ata realizarii legatu urii dintre mo odemul utilizzatorului si ce el al distribuitorului de servicii. • In ace easta situatie e, costul con nectarii este format din ccontravaloarea impulssurilor telefo onice consum mate si un abonament o orar, lunar, platit unei firme de distributie e Internet. • Daca utilizatorul alege a modalitatea de con nectare prin intermediul unei retele de cablu TV, va beneficia b de o legatura permanenta p ccu reteaua, taxarea realiza andu-se pe baza traficului de inform matii dinspre Internet. • In Rom mania, la 10 0 septembrie e 2001, a fos st inaugurata a prima librarie electro onica din tarra. Š Aceasta este localizatta la ICI (Insttitutul Nation nal de Cerce etareDezvoltare e in Informattica). 47. Ce C este ISP • ISP (Internet Servvice Provider) este furnizzor de serviccii Internet,o o firmă care furnize ează acces la Internet, d de obicei pe entru o taxă. • Cele mai m obisnuite modalităti de conectarre la un ISP sunt prin linie telefonică ă (conexiune pe liniie comutată)) sau conexiunea în ban ndă largă (ca ablu sau DSL). • Multi furnizori f de servicii s Interrnet furnizea ază servicii ssuplimentare e, cum ar fi conturi de postă electronică, e b browsere Web W si spatiu pentru crearea de siteuri We eb,serviciul de d gazduire domenii. 48. Definiti D sistem mul de posta a electronica a • Posta a electronica permite com municarea simpla intre d doi utilizatori conectati la a Internet si aflati orriunde in lum me. Š Aceste serviciu functio oneaza dupa a principiul p postal clasic,, in care o persoana redacteaza o scrisoare pe care o introduce intr--un plic. are, se mentioneaza adresa expedittorului si cea aa Š In continua destinatarului, plicul se e depune la cutia postalla, de unde, prin intermediu ul serviciului postal, este e transmis de estinatarului prin mai multe oficii postale inte ermediare. ntul sosirii un nei scrisori, destinatarul d at automat va fi informa Š La momen de acest eveniment e prrin mesajul "You " have a new mail" . •

 

   

Mesajul e-mail Fiecare utilizator de Internet se identifica printr-o adresa de e-mail, unica in lume, compusa dupa urmatoarea forma generala: Š nume-utilizator@nume-calculator-gazda.domeniu.tara • Fiecare mesaj expediat prin posta electronica contine patru grupe de informatii, si anume: Š plicul; Š adresa; Š continutul Š informatii diverse. • In fiecare mesaj utilizatorul poate identifica urmatoarele rubrici: Š From: Adresa expeditorului Š To: Adresa destinatarului Š Sent :Data calendaristica si ora de emisie Š Subject: Scurta caracterizare a continutului mesajului Š Cc: Eventuale adrese de expediere a copiei mesajului Š Received: Data calendaristica si ora de receptie Š Mesage: Textul mesajului expediat sau primit • Realizarea efectiva a conexiunii se produce prin actionarea asupra reprezentarii grafice care va avea ca rezultat aparitia pe ecran a ferestrei de dialog 49. Ce protocol se utilizeaza in procesul de emisie al unui mesaj de posta electronica • Protocolul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) specifica modul în care mesajele de posta electronica sunt transferate între procese SMTP aflate pe sisteme diferite. • Procesul SMTP care are de transmis mesaj este numit client SMTP, iar procesul SMTP care primeste mesajul este serverul SMTP. •

 

Setari SMTP Protocolul nu se refera la modul în care mesajul ce trebuie transmis este trecut de la utilizator catre clientul SMTP sau cum mesajul receptionat de serverul SMTP este livrat utilizatorului destinatar si nici cum este memorat mesajul, sau de câte ori clientul SMTP încearca sa transmita mesajul. Utilizatorul specifica printr-o pereche de identificatori numele sistemului de destinatie si adresa unei cutii postale pe acest sistem. Š De obicei adresa cutiei postale este chiar identificatorul login al utilizatorului destinatar, iar numele sistemului este acelasi cu numele domeniului pentru sistemul respectiv. Operatia de transmitere a unui mesaj implica parcurgerea a trei etape: Š stabilirea unei conexiuni între SMTP client si SMTP server Š transferul mesajului pe aceasta conexiune Š eliberarea conexiunii. Când exista un mesaj de transmis:

   

SMTP client stabileste o conexiune TCP cu SMPT server din sistemul de destinatie utilizând un numar al portului de destinatie asociat cu SMTP, Š asteapta raspunsul serverului (220 READY FOR MAIL) Š transmite comanda HELO (prescurtare pentru "hello") continând numele utilizatorului transmitator. Š Serverul transmite un raspuns prin care se identifica si indica disponibilitatea de a receptiona mesajul. 50. Ce protocol se utilizeaza in procesul de receptie al unui mesaj de posta electronica • Post Office Protocol 3 (POP3) este un protocol standard pentru regăsirea şi descărcarea mesajelor de e-mail. • Protocolul POP3 controlează o conexiune între un client POP3 şi un server în care sunt stocate mesajele de e-mail. Š

• • •

 

Setari POP3 Protocolul POP3 are trei stări principale pentru gestiunea conexiunii între clientul de e-mail şi server: Š starea de autentificare Š starea tranzacţie Š starea actualizare În timpul stării de autentificare, clientul POP3 care este conectat la server trebuie să fie autentificat înainte ca utilizatorii să descarce mesajele. Š În cazul în care numele de utilizator şi parola se potrivesc cu cele aflate în baza de date a serverului, utilizatorul este autentificat, urmând starea de execuţie a tranzacţiei Š În cazul în care numele de utilizator sau parola nu se potrivesc, utilizatorul primeşte o eroare, nefiind lăsat să se conecteze pentru a continua în faza de tranzacţie. Pentru a preveni neconcordanţa între depozitul de mesaje de pe server după ce clientul a fost autentificat, serviciul POP3 blochează depozitul, orice mesaj nou care a fost trimis după autentificare fiind disponibil pentru descărcare numai după finalizarea conexiunii curente. Š De asemenea, la un moment dat,se poate conecta un singur client la depozit, cererile pentru conexiuni adiţionale fiind respinse prin mesaje de eroare. În timpul stării de tranzacţie , clientul trimite comenzi POP3, iar serverul le recepţionează şi răspunde la acestea în concordanţă cu protocolul POP3. Š In cazul unei comenzi recepţionate de server care nu corespunde protocolului POP3, aceasta va fi ignorată, clientul primind totuşi un mesaj de eroare. Starea de actualizare închide conexiunea între client şi server, fiind ultima comandă trimisă de client. După închiderea conexiunii, depozitul de e-mail este actualizat pentru a reflecta modificările făcute de client în timpul conexiunii la server. Utilizatorii se pot conecta la un server de e-mail POP3 prin intermediul unui client (de exemplu Microsoft Outlook Express) pentru a descărca mesajele pe calculatorul local.

   

 

Serviciul POP3 (serverul) este combinat cu serviciul SMTP care permite expedierea de mesaje de e-mail. • Componentele unui sistem de e-mail bazat pe POP3 sunt următoarele: Š clientul POP3 – este aplicaţia software utilizată pentru a citi, compune şi gestiona mesajele de e-mail. Š Clientul POP3 este utilizat pentru a descărca mesajele de pe serverul de e-mail pe calculatorul local, astfel încât acesteasă poată fi gestionate; • POP3 – sistemul de descărcare al mesajelor de pe un server de e-mail utilizează protocolul POP3 pentru a controla conexiunea între un client de email şi serverul pe care sunt stocate mes a j e l e . • Protocoalele POP3 şi SMTP nu sunt criptate. Š În cazul în care cineva doreşte să acceseze reţeaua în care rulează un server POP3, această persoană are posibilitatea să citească mesajele. • Pentru creşterea securităţii reţelei se poate implementa protocolul Internet Protocol Security (IPSec) prin intermediul căruia se asigură conexiuni private şi sigure prin reţele IP împreună cu utilizarea de servicii de criptografie. 51. Caracterizati pe scurt sistemul de posta electronica Yahoo • Yahoo! este un portal si motor de căutare, considerat a fi fost primul motor de căutare performant. • În prezent, oferă unele dintre cele mai populare servicii online, toate bazate pe un cont unic: un serviciu de e-mail (Yahoo! Mail), având spatiu de stocare nelimitat, un program de conversatie pe internet (Yahoo! Messenger), stiri (Yahoo! News), călătorii (Yahoo! Travel) si multe altele. • Yahoo! a fost la început denumit „Ghidul lui Jerry si David despre reteaua mondială de calculatoare”. Š Numele Yahoo! provine de la expresia: „Yet Another Hierarchical Officious Oracle • Yahoo! a achizitionat Four11 pe 8 octombrie 1997 si serviciul său de postă electronică prin internet, Rocketmail a devenit Yahoo! Mail. Š Spatiul de stocare este nelimitat • Yahoo! Messenger este un serviciu de mesagerie instant lansat de Yahoo! în 1999. Facilitătile lui cuprind „IMvironement”, mesaje de stare particularizate, plug-in-uri si altele • În luna ianuarie 2010, Yahoo! desfăsura operatiuni în 39 de tări si 21 de limbi, printre care engleză, franceză, italiană, spaniolă sau portugheză • Yahoo! Mail (deseori prescurtat Y! Mail) este un serviciu gratuit (dar si comercial) de postă electronică online oferit de Yahoo!. • A fost inaugurat în anul 1997. • Începând cu anul 2009, Yahoo! Mail serveste peste 280 milioane de utilizatori. Š În prezent, este cel mai mare serviciu de postă electronică online, cu cel mai mare număr de utilizatori, urmat imediat de către competitorul său, Windows Live Hotmail. • Din anul 2008, Yahoo! a început să ofere spatiu de stocare nelimitat pentru e-mail-uri atât utilizatorilor serviciului comercial Yahoo! Mail Plus, cât si utilizatorilor neplătitori. • Pe 27 iunie 2009, popularul serviciu de mesagerie instantă Yahoo! Messenger a fost integrat cu Yahoo Mail! Beta. Š Acest lucru înseamnă că Yahoo! Messenger si Mail pot fi accesate în acelasi loc. Š

  Š

 

Š

Acum este e posibilă trim miterea de mesaje m insta ante direct diin clientul Yahoo! Ma ail, fără a fi n nevoie de a descărca sa au instala ce eva, schimbare ea între cele două serviccii fiind rapidă si simplă. Această fu unctionalitate e nu este ad dusă serviciu ului Mail Classsic, însă este dispo onibilă în inte erfata cea no ouă a clientu ului.

Yahoo!Maill 52. Definiti D browsser-ul • Pentru u a localiza si s a consulta a anumite informatii, utiliizatorul are posibilitatea de a utiliza u anumiite compone ente (program me) specializzate,numite Web Brows ser.

Browse ere web Dintre e acestea, mentionam m do oar doua: Internet Explo orer si Netsc cape Comm municator. • Brows serul repreziinta interfata a utilizatorulu ui cu World W Wide Web (W WWW), oferind posibilitate ea de vizualizare a informatiei, dar ssi de a navig ga de la un nod In nternet la alttul. • Web browser b este e un softwarre care interp preteaza lim mbajul paginii Web, Hyperrtext Markup p Language (HTML),apo oi afiseaza re ezultatele intterpretarii pe e monito orul calculattorului pentru u vizualizare ea continutullui. • Poate e de asemen nea sa afisezze aplicatii,p programe si alte a materialle similare create e cu limbaje de programare precum Java si ActiveX,JavaSccript si tehnicci precum AJAX. Š Cateodata a,paginile We eb contin link-uri catre fiile pe care browser-ul b nu u le poate affisa sau inte erpreta. az,este nevo oie de plug-in sau aplica atii ajutatoare e,iar Š In acest ca mul de operrare va fi recconfigurat pe browserul si/sau sistem entru a folosii aplicatiile ajutatoare a sau plug-in-urile necesarre. • Brows serele,prin evolutia e lor,au sters linia de demarca atie dintre ca alculatorul local si s Internet,ac cestea deve enind astfel un u sistem un nitar. • Pentru u a localiza o anumita in nformatie sau o anumita pagina Web b, utilizatorul va folo osi un motorr de cautare (search eng gine). 53. Care C este sem mnificatia termenului hyperlink • Hiperttextul este considerat c un n document care contine e legaturi (hyyperlinkuri)catre alte docu umente sau catre alte po ortiuni ale acceluiasi docu ument. • Forma a generala a unei legatu uri hyperlink este data de e ancora cu tagul <a> sii </a>. Š Dupa cum m se observa a, o astfel de e legatura hyyperlink este compusa din doua parti: ƒ anc cora, care re eprezinta texxtul sau imaginea care puncteaza p leg gatura intre documente d ƒ refferinta URL, care reprezinta adresa la care se afla. Š Aceste adrese pot fi de doua tipurri: ƒ abs solute, atuncci cand se scrie toata ca alea acelui document d incclus in http:/// •

 

   

 

relative, atunci cand adresa este relativa la site-ul si directorul curent. Š In functie de tipul adresei avem 3 tipuri de legaturi: ƒ interne (atunci cand localizarea se face in acelasi document) ƒ locale (cand adresa este un fisier pe acelasi calculator) ƒ externe (adresa fiind data de forma http://) • Tim Berners-Lee - a imaginat un sistem prin care un document putea fi conectat la alte documente,permitand cercetatorilor sa gaseasca mult mai usor informatii relationate prin simpla urmarire a unei legaturi dintr-un document prin retea catre alt document. Š Fizicianul Tim Berners Lee de la CERN a inventat World Wide Web (WWW) şi a făcut uşor de folosit facilităţile existente. Š Prin programele de navigare (Mosaic, Netscape, Internet Explorer) apărute, WWW a făcut posibil ca un site să pună la dispoziţie un număr de pagini de informaţie conţinând text, imagini, sunete, video şi legături între pagini (hipertext). • Hyperlink apare pe ecran ca un cuvant subliniat,icon sau grafica de o alta culoare decat restul textului din document. Š Facand clic pe acest hyperlink,se initiaza o cerere a browserului catre o alta pagina web sau catre un document intern si redirectioneaza browserul care deschide informatiile aditionale tinta. 54. Definiti notiunea de hypertext • Prin hipertext se întelege un document (evident în sensul utilizat în informatica: fisier creat printr-un editor, procesor etc) care contine, pe lânga text (continutul clasic al unui document), grafică, imagini, animatie, înregistrări audio, legături către alte documente. Š Un hipertext poate fi gândit într-un spatiu cu mai multe dimensiuni, fiecare axă reprezentând un alt mijloc de comunicare: text, audio, video etc. • Conceptul de hypertext a apărut în iulie 1945 când Vannevar Bush a imaginat, în articolul "As we may think", scris pentru "Atlantic Monthly", o masina care putea opera cu texte si grafice on-line. • În 1960, Th.H. Nelson (Computer Lib/Dream Machines) a unit termenul de hipertext cu cel de hipermedia, lucrarea lui influentând introducerea Web. • După anii 1980, aparitia sistemelor de help în produsele Apple si Microsoft, sisteme care permit utilizatorilor să navigheze prin selectări de butoane sau termeni, au făcut ca notiunea de hipertext să devină una obisnuită, desi hipertextele respective nu aveau o complexitate foarte mare. • Hipertextul permite părăsirea modului traditional de citire a unui document: linie după linie, pagină după pagină etc. Š Legăturile activate produc o desfăsurare a documentului după nevoile utilizatorului plus posibilitatea de păstrare a atentiei cititorului prin utilizarea legăturilor grafice, audio etc. 55. Definiti HTML • Unul din primele elemente fundamentale ale WWW este HTML (HyperText Markup Language), care descrie formatul primar in care documentele sunt distribuite si vazute pe Web. • Paginile pe Internet sunt, de regula, realizate prin intermediul acestui limbaj, documentele HTML fiind in format ASCII. • Editarea acestora se poate demara utilizand orice program de editare de texte, spre exemplu Notepad din Windows. • Un document HTML reprezinta un mixt de informatie textuala si tag-uri, care explica browserului cum sa vizualizeze acest text pe ecranul monitorului. ƒ

   

 

Tag in engleza semnifica eticheta sau marcator , rolul acestora fiind de a indica browserului modul de afisare a textului. Š In consecinta, aceste siruri de caractere nu vor aparea in fereastra de vizualizare. Š Pentru a le deosebi de text, tagurile sunt incluse intre paranteze speciale, formate din semnele mai mic si mai mare : <aceasta_e_tag>, in dependenta de continutul etichetei (ceea ce e scris intre < si > ) textul este reprezentat diferit. • Documentele HTML din punct de vedere structural contin doua parti: headul si body-ul. Š Body este zona cea mai mare a documentului in care se va gasi continutul paginii. Š Headul unui document contine titlul acelui document si o scurta descriere. • Tagurile <HTML> si </HTML> indica inceputul si sfarsitul unui document HTML. Š In cadrul zonei de declarare a antetului <head> si </head> se tasteaza de obicei informatii avand un caracter special,informatii ce creeaza relatii intre documente sau permit transmiterea unor comenzi speciale catre browser. Š Corpul unui document HTML incepe cu tagul <body> si se termina cu </body>. Intre aceste taguri se gaseste partea principala a documentului, respectiv secventa de text care va fi afisata de browser. 56. Definiti TELNET • Din calculatorul de acasa sau cel de la birou se poate intra in alt calculator,se pot da comenzi pe acesta din urma,ca si cum s-ar actiona de la tastatura acestui din urma calculator si ii pot fi accesate resursele. • Accesarea este facilitata de o resursa internet numita Telnet. • Telnet foloseste modelul client/server,ce permite unui soft pe calculatorul propriu (clientul) sa foloseasca resursele unui alt calculator la distanta (host). • TELNET este terminal virtual • Telnet permite cele de mai sus prin folosirea "terminal emulation" • Pentru Unix sau Windows DOS la command prompt se poate accesa alt calculator prin simpla scriere a cuvantului Telnet urmata de adresa Internet a computerului la care se doreste accesarea. • Telnet este cea mai veche folosinta a Internetului . 57. Definiti HTTP • Numele este acronimul pentru HyperText Transfer Protocol, protocol ce stabileste regulile de transfer a documentelor hypermedia. Š Aplicatiile care folosesc protocolul- cei doi parteneri de la capetele unei conexiuni- sunt considerate niste entitati abstracte, din punctul de vedere al protocolului. Š Entitatile trebuie sa poata formula cereri si/sau receptiona raspunsuri (modelul client-server). Š Protocolul defineste reguli de comunicare, care permit interpretarea corecta a cererilor si raspunsurilor. • Unul dintre conceptele de baza - preluat si de alte protocoale - este cel de resursa, desemnand un calculator, o baza de date, un document, in general un serviciu. Š Pentru referirea unei resurse in Internet, se foloseste termenul generic "URI -Uniform Resource Identifier" , care poate specifica o locatie, caz in care se vorbeste de un "URL -Universal Resource Locator" sau de un nume, caz in care avem de-a face cu un "URNUniversal Resource Name". Š

   

Proto ocolul se bazzeaza pe paradigma cerrere/raspunss. Š Clientul ce ere accesul la o resursa a, aceasta fiind identifica ata prin URI Š Serverul raspunde r prrintr-o linie de e stare (contine, printre altele, un cod de su ucces sau erroare si, in primul p caz, urmeaza date ele cerute). • Adressarea unei resurse se fa ace prin consstructii de fo orma: Š http://adre esa_host [:po ort] /cale/subc cale1/.../subccale_n/nume e_documentt 58. Definiti D FTP • FTP (File ( Transfe er Protocol) transfer de fisiere f • File Transfer T Protocol, sau FTP, este un protocol folo osit pentru trransferarea fisiere elor dintr-un calculator ccatre altul. Š FTP este metoda m prefferata de transfer deoare ece este ma ai rapida decat transferul folosin nd alte proto ocoale precu um HTTP sa au POP. • Datelle FTP sunt trimise si receptionate prin p portul 21 1 al calculato orului si sub proto ocol TCP. Š Transferul este asincrron, si de ace eea mai rapid decat cu alte a protocoale e. • Majorritatea fisiere elor descarccate de pe In nternet folosesc File Transfer proto ocol (FTP). • FTP este e de asem menea folossit pentru inccarcarea fisie erelor din ca alculatorul local la alt calcula ator de pe In nternet. • FTP, ca si cele mai m multe ressurse Interne et,foloseste modelul clientt/server.Pentru a-l folosi este nevoie e de soft-ul cclient in calcu ulator. Š Pentru inc ceperea unei sesiuni FTP P,se ruleaza a softul client si se contacteazza serverul FTP F din care e se doreste e descarcare ea filelor. o soft cclient FTP din n sute de loccuri de pe In nternet. Š Se poate obtine Š Programe FTP sunt iincluse in ca alculatoarele e bazate pe Windows,da ar ofera funcctionalitate m mai scazuta decat d cele cllient FTP. • O pro oblema care priveste descarcarea filelor de pe Internet este e aceea ca unele e file sunt ata at de mari,in ncat durata de d descarcarre este mult prea mare. • De acceea,pe servverele FTP sse pot gasi file f compresate folosind programe speciiale ,care aju ung la comp presari de pa ana la 1050% %. Š Aceste file e,descarcate e compresatt trebuie sa ffie decompre esate in calculatorrul client pen ntru a fi folossite. 59. Ce C este VB Script S • VBSc cript (Visual Basic Scriptting Edition) este un limb baj Active Sc cripting consttruit de Micrrosoft si mo odelat in Visu ual Basic. Iconul VB Script S Š Este considerat un lim mbaj simplu cu c aplicare n numai in med diul Microso oft • VBScript script trebuie sa fie e executat in ntr-un mediu gazda care sunt furnizzate de Micro osoft Windo ows: Window ws Script Hosst (WSH), In nternet Explo orer (IE), si Internet Inforrmation Servvices (IIS). 60. Descrieti D principalele seta ari ale Intern net Explorer din meniul Tools-Interne T et OptionsGenera al 1. Dupa ce se e deschide Internet Exp plorer,se sele ecteaza de lla menu Too ols, Internet O Options. 2. In Tab-ul General: G Š In Home page, p se poa ate introduce e ce pagina sa fie folosita de Interne et explorer ca a pagina " home page". ƒ De e fiecare data a cand se de eschide Internet Explore er va fi afisatta ace easta pagina a. e scrie adresa (url- ul) pentru p site-ul care se Š In campul Address, se doreste sa a fie setat ca a home page.

 

 

 

In Browsing history ,se pot sterge filele stocate pentru vizionarea offline,astfel: ƒ Se bifeaza casuta Delete browsing history on exit ƒ Se selecteaza butonul Delete ƒ Butonul Delete deschide o fereastra cu mai multe optiuni - Preserve Favorites webside data - Temporary Internet files - Cookies - History - Form data - Passwords - InPrivate Filtering data ƒ Aceste optiuni pot fi selectate prin bifare, una cate una,cele care vor fi sterse ƒ Se selecteaza butonul Delete ƒ Butonul Cancel contramandeaza actiunea. Š Butonul Settings deschide fereastra Temporary Internet Files sub doua sectiuni: - Sectiunea Temporary Internet Files unde se poate selecta prin bifare modalitatea de verificare a noilor versiuni ale filelor stocate: · De fiecare data cand se viziteaza pagina Web, · De fiecare data cand se deschide Internet Explorer, · Automatic · Niciodata. · Spatiul de disc care va fi folosit · Localizarea folderului unde vor fi stocate filele offline - Sectiunea History unde se cere specificat cate zile sa fie tinute la dispozitia utilizatorului filele stocate offline - Dupa exprimarea optiunilor,se alege butonul OK pentru validare sau butonul Cancel pentru contramandarea optiunilor alese. Sectiunea Search cu optiunea Change search defaults si butonul Settings de la care se pot schimba Internet Explorer add-ons (programele ajutatoare aditionale): ƒ Toolbars and Extensions ƒ Search Providers ƒ Accelerators ƒ InPrivate Filtering Sectiunea Tabs cu optiunea Change how webpages are displayed in tabs si butonul Settings,care deschide fereastra Tabbed Browsing Settings unde se regasesc pentru bifare la optiunea utilizatorului: ƒ Enable Tabbed Browsing Š Warn me when closing multiple tabs Š Always switch to new tabs when they are created Š Enable Quick Tabs Š Open only the first home page when Internet Explorer starts Š Enable Tab Groups ƒ When a new tab is opened,open(pe un scroll down): Š A blank page Š The new tab page Š You first home page ƒ When a pop-up is encountered (optiunea pentru pop-up) Š

 

   

 

Š Let Internet Explorer decide how pop-ups should be open Š Always open pop-ups in a new window Š Always open pop-ups in a new tab ƒ Open links from other programs in(optiunea de deschidere a hyperlinkurilor) Š A new window Š A new tab in current window Š The current tab or window ƒ Butoanele Restore defaults,OK si Cancel • Sectiunea Appearance cu butoanele Colors,Languages,Fonts,Accesibility care regleaza Culorile,Limba folosita de Internet Explorer,Fonturile literale,etc. • Butoanele OK,Cancel si Apply. 61. Enumerati formatele de fisiere pentru imagini • GIF (Graphics Interchange Format) • JPEG utilizeaza standardul de compresie Joint Photographics Experts Group • BMP (Microsoft Windows Bitmap), format propriu Microsoft Windows • TIFF (Tagged Image File Format) format foarte flexibil • HDF (Hierarchical Data Format) utilizat pentru imagini stiintifice • PCX utilizat initial pentru software-ul PC Paintbrush sub MS-DOS • XWD (X Window Dump) utilizat la memorarea de imagini ecran sub Xwindow (UNIX) • ICO pentru afisarea de iconuri in sistemul de operare Microsoft Windows, permitand imagini multiple intr-un fisier 62. Descrieti semnificatia unei adrese de posta electronica • Fiecare utilizator de Internet se identifica printr-o adresa de e-mail, unica in lume, compusa dupa urmatoarea forma generala: ƒ nume-utilizator@nume-calculator-gazda.domeniu.tara unde: Š nume-utilizator este numele utilizatorului cutiei postale electronice Š @ este caracterul care se regaseste in toate adresele de e-mail de pe Internet si care separa utilizatorul de domenii. Š nume-calculator-gazda este numele (subdomeniul) serverului de e-mail de unde se extrage e-mail-ul care se depoziteaza in calculatorul local Š domeniul - este unul din domeniile care urmeaza dupa punct este cautat de DNS si care se regaseste mai jos - .com - servicii de natura comerciala; - .edu - servicii educative; - .gov - domeniu guvernamental; - .mil - domeniu militar; - .org - organizatii non-profit (alte organizatii) - adrese disponibile pentru Romania (cod ISO ro)de genul: .com, .net, .org, .edu, .gov, .mil, fiind posibila chiar achizitionarea adreselor cu rezonanta mai mare, de exemplu, .shop, .tel sau .news. Š tara - este tara unde este amplasat calculatorul gazda si are atribuit un anumit cod ISO Š Punctul semnifica cresterea domeniului,se pune intre domenii si este obligatoriu Š Oricare calculator gazda se afla plasat geografic intr-o anumita tara care are atribuit un anumit cod ISO (International Standard Organisation).

   

 

Aceasta forma de adresa de posta electronica foloseste adresa calculatorului • Adresa de posta electronica (adresa de e-mail) este o denumire care identifica o cutie postala electronica in retea si unde poate fi trimis un e-mail. • Diferite tipuri de retele au diferite formate pentru adresele de e-mail. • Pe Internet toate adresele de e-mail sunt de forma: user@domain name De exemplu: vdiancu@gmail.com 63. Definiti motorul de cautare • Pentru a localiza o anumita informatie sau o anumita pagina Web, utilizatorul va folosi un motor de cautare (search engine) • Un motor de căutare este un apelabil program căutător, care accesează Internetul în mod automat si frecvent si care stochează titlul, cuvinte cheie si, partial, chiar continutul paginilor web într-o bază de date. • În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o informatie, o anumită frază sau un cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date si, în functie de anumite criterii de prioritate, va crea si afisa o listă de rezultate • Pentru crearea acestor motoare de căutare este necesar un spider (bot, spider, crawler) • Acesta extrage linkurile utile • Apoi aceste linkuri se găsesc într-o formă prelucrată si filtrată prin metode specifice într-o bază de date. • In general, un motor de cautare (search engine) este compus din 3 parti: ƒ Un spider,care merge pe Internet si aduna informatii ƒ O baza de date care contine toate informatiile adunate de spider ƒ O unealta de cautare care este folosita sa caute in baza de date si care ii va afisa utilizatorului rezultatele. • Motoarele de cautare aduna enorme cantitati de informatii. • Motoarele de cautare extrag si indexeaza informatiile diferit. ƒ Unele indexeaza fiecare cuvant din fiecare document. ƒ Altele indexeaza doar 100 de cuvinte cheie din fiecare document ƒ Celelalte indexeaza marimea documentului ƒ Ultimele indexeaza titlurile,anteturile,subanteturile etc. • Motorul de cautare Google,cauta intr-o baza de date formata din pagini Web. ƒ Pentru a aduna materialul indexat,Google foloseste un robot numit Googlebot ƒ Googlebot trimite cereri la servere Web pentru pagini Web pe care le descarca si le indexeaza in baza de date. ƒ Googlebot lucreaza cu o multime de calculatoare simultan si in mod constant cere si primeste pagini Web,facand mii de cereri pe secunda. 64. Definiti sistemul de operare • Un sistem de operare: Š asigura functionarea continua a unitatii centrale si a unitatilor periferice, Š realizeaza supravegherea executiei mai multor programe aflate la un moment dat in memoria interna, Š organizeaza accesul si prelucrarea unui volum mare de date, prin crearea si exploatarea fisierelor si a bazelor de date, Š simplifica activitatea de programare ƒ prin reluarea programelor scrise in limbaje evoluate si traduse automat in limbaj intern ƒ prin detectarea si semnalarea erorilor de programare, Š

   

 

gestioneaza memoria interna,efectuand alocarea dinamica si statica a acesteia, Š lanseaza si controleaza executia programelor utilizator • Functiile unui sistem de operare sunt urmatoarele: Š functia de gestiune a memoriei; Š functia de gestiune a procesorului; Š functia de gestiune a dispozitivelor periferice; Š functia de gestiune a informatiei. • Componentele sistemului de operare Š Programul monitor este rezident, integral sau in mare parte, in memoria interna, realizand: ƒ coordonarea executiei programelor aplicative ƒ controlul si planificarea unitatii centrale ƒ alocarea memoriei interne ƒ asigurarea perifericelor ƒ servirea cererilor de intrare/iesire. Š Programele pentru operatii cu periferice asigura: ƒ operatiile de intrare/iesire ƒ tratarea intreruperilor ƒ protectia fisierelor si a programelor aplicative. Š Programele de serviciu permit utilizatorului sa foloseasca eficient resursele fizice sau logice ale sistemului electronic de calcul. Š Incarcarea programelor poate avea loc imediat dupa translatare, cand sistemul de operare are inclus incarcatorul in compilator (LOAD and GO), in momentul realizarii editarii de legaturi (LINK) sau, separat,dupa realizarea editarii de legaturi. 65. Definiti un sistem de operare multiuser • Sistemul multi-user (mai multi utilizatori), este sistemul prin care calculatoarele pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori (Linux,UNIX) Š sistemul de fişiere este structurat pe mai multe niveluri • Utilizatorii lucreaza cu terminale sau calculatoare cu care acceseaza sistemul multi-user printr-o retea laolata cu masinarii precum imprimantele. • Sistemul multi-user este folosit mai ales in calculatoarele foarte mari (mainframes). • Acest sistem tine resursele separat pentru fiecare utilizator,in conturi (partitii) separate. • Accesul multiplu la unitatea centrala este asigurat de o tehnica speciala numita partajarea timpului (time sharing) • Sistemul multi-user este construit pentru ca utilizatorii sa nu se incomodeze unul cu altul,iar defectiunile unui cont (partitie) sa nu afecteaze toti utilizatorii. • Sistemul multi-user este mai complicat decat sistemul mono-user. • Intr-un sistem ,de exemplu,utilizatorii vor dori sa foloseasca imprimanta in acelasi timp si atunci sistemul multi-user proceseaza cererile utilizatorilor organizand aceste cereri intr-o lista de asteptare,iar imprimarea va fi facuta pe rand. 66. Ce este un sistem de fisiere • Datele si programele sunt pastrate, ca si in alte sisteme de operare, in fisiere memorate pe discuri magnetice. Š Fiecare disc poate fi impartit, din punct de vedere logic, in mai multe zone numite partitii. Š Marimea unei partitii este stabilita de catre administratorul de sistem la instalarea sistemului sau cand se introduce un nou disc in sistem. Š Fiecare partitie este gestionata in mod separat de sistemul de operare ca si cum ar fi un dispozitiv independent. Š

   

 

Pentru gestionarea fisierelor dintr-o partitie, sistemul de operare trebuie sa detina informatii despre: Š blocurile de date libere din cadrul partitiei Š blocurile de date ocupate Š informatii cu privire la fiecare fisier continut de acea partitie. • Toate informatiile de organizare a sistemului de fisiere trebuie sa se gaseasca in partitia in care a fost creat sistemul de fisiere. • Exista trei tipuri de fisiere: Š fisiere ordinare Š fisiere director Š fisiere speciale • Un fisier ordinar este folosit pentru memorare de informatii pe suport magnetic; el poate contine un program sursa (text) sau unul sub forma de cod executabil (binar), precum si date necesare executiei programelor. Š Fisierele ordinare sunt singurul tip de fisiere folosite pentru memorarea pe termen lung a informatiilor. • Directoarele sunt fisiere care contin informatii despre subdirectoarele si fisierele continute. • Fisierele speciale sunt fisiere asociate dispozitivelor periferice. Š Utilizatorii pot efectua schimburi de date la periferice fara a fi nevoiti sa cunoasca detalii despre mecanismul de functionare a acestora • Reprezentarea interna a unui fisier si informatiile referitoare la carcateristicile sale sunt continute de o structura de date numita i-nod (information node) • Un i-nod contine toate informatiile cu privire la un fisier (mai putin numele sau), cum ar fi: Š tipul fisierului Š drepturile de acces Š identificatorul proprietarului fisierului Š identificatorul grupului caruia apartine fisierul Š marimea fisierului Š data si ora ultimei accesari a fisierului Š data si ora ultimei modificari a fisierului Š data si ora crearii fisierului Š tabel de adrese de disc a blocurilor ce compun fisierul • Un sistem de fisiere este compus dintr-o secventa de blocuri logice, marimea acestora fiind un multiplu de 512 biti (marimea blocului depinde de implementarea sistemului). 67. Definiti conceptul de memorie virtuala • Memoria virtuală se bazează pe principiul potrivit căruia numai porţiunile programului care vor fi referite în momentul imediat de către microprocesor trebuie să fie în memoria internă, celelalte părţi ale programului şi datele pot fi păstrate în memoria externă. • Memoria virtuală oferă sistemului capacitatea de a adresa memoria externă ca şi când ar fi o extensie a memoriei interne, ceea ce creează iluzia unei memorii nelimitate. Š Adresele locaţiilor de memorie reală sau virtuală sunt indicate de către sistemul de operare Š Dacă datele sau instrucţiunile necesare nu se află în memoria reală, atunci porţiuni din memoria externă ce conţin datele sau programele solicitate sunt transferate în memoria reală, concomitent cu plasarea unor porţiuni din memoria reală care nu vor fi referite imediat, pe suportul de memorie externă, denumit mecanism de evacuare temporară • Există două modalităţi de implementare a memoriei virtuale:

   

 

Š segmentarea - prin care fiecare program este divizat în blocuri de diverse dimensiuni numite segmente, care sunt părţi logice ale programului; ƒ sistemul de operare alocă spaţiu de memorie în concordanţă cu lungimea acestor segmente; Š paginarea - prin care memoria reală este divizată în arii fizice de lungime fixă numite pagini; ƒ Paginile au aceeaşi lungime pentru toate programele,lungimea unei pagini depinzând de caracteristicile sistemului. ƒ Paginarea nu ia în considerare porţiunile logice ale programului, dar oferă o protecţie sporită la interferenţele ce pot avea loc în cadrul transferurilor dintre memoria reală şi memoria externă. 68. Definiti notiunea de multitasking • În forma cea mai generală, la calculatoarele personale există două tipuri de sisteme de operare: Š monotasking, care execută o singură sarcină la un moment dat,realizând două funcţii de bază: ƒ încărcarea şi execuţia programelor; ƒ asigurarea unei interfeţe omogene cu dispozitivele periferice. Š multitasking, la care nucleul sistemului de operare trebuie să asigure în plus, partajarea timpului între programele ce se execută şi gestiunea alocării resurselor sistemului componentele principale sunt: ƒ supervizorul – lansează, opreşte sau suspendă aplicaţiile; ƒ planificatorul – reglează timpul de execuţie pentru operaţiile în curs; ƒ alocatorul de resurse evidenţiază resursele libere sau alocate; ƒ modulul de gestiune pentru intrări /ieşiri ce asigură dialogul cu perifericele. • Multitasking - caracteristici Š fiecare program este plasat într-o zonă relativ independentă a memoriei RAM numită partiţie; Š fiecare partiţie are asociat un număr ce reprezintă prioritatea sa la execuţie faţă de celelalte partiţii Š tinând seama de natura operaţiilor şi prioritatea partiţiilor, sistemele de operare ce lucrează în multitasking posedă algoritmi de planificare şi control al concurenţei execuţiei aparent paralele a programelor. 69. Ce este directorul intr-un sistem de fisiere • Directorul (folder) este un concept fundamental pe care se bazează organizarea memoriei externe a PC-urilor pe niveluri ierarhice arborescente pentru gestionarea fişierelor pe dischete sau discuri. • Un director se constituie ca o tabelă, ca un catalog ce conţine nume de fişiere, dimensiunile acestora exprimate în octeţi, data când fişierele au fost create sau modificate şi eventual numele de subdirectori incluşi. • Directorul apare ca o zonă virtuală de disc alocată unui grup de fişiere. Š O comandă este limitată implicit numai la prelucrarea fişierelor şi programelor din directorul curent, dacă nu s-a specificat în mod explicit un alt director. Š Directorul care conţine subdirectori se numeşte director de origine sau director părinte. 70. Ce este un fisier

   

 

Fişierul este conceptul fundamental pe care se bazează organizarea structurală a tuturor informaţiilor memorate pe discuri magnetice şi gestionate de sistemul de operare. • Un fişier este o colecţie de informaţii (date de prelucrat, programe, comenzi, texte, imagini, sunete), omogenă din punct de vedere al naturii, precum şi al cerinţelor de prelucrare, organizată după reguli bine determinate şi memorată pe un suport tehnic de pe care pot fi citite automat de calculator în timpul prelucrării. • Fişierul se identifică după numele şi extensia atribuită la creare. • Orice fişier are un nume alcătuit din două părţi: Š numele propriu-zis – numele după care poate fi identificat fişierul şi care este obligatoriu; Š extensia sau tipul – opţional.. 71. Ce reprezinta calea unui fisier • O cale este o secvenţă de directori separaţi prin caracterul special „\“ (backslash), secvenţă ce trebuie parcursă pentru a ajunge la directorul care conţine fişierul. Š Sintaxa generală este următoarea: ƒ [\nume_director_1][\nume_director_2…]\nume_director_n • Un nume de cale este o cale urmată de un nume de fişier, având sintaxa următoare: Š [\nume_director_1][\nume_director_2...]\nume_fişier • Numele unei căi poate conţine orice număr de directori Š restricţia este să nu aibă o lungime mai mare de 260 de caractere. • Dacă un nume de cale începe cu caracterul \ (backslash) sistemul de operare caută fişierul începând cu directorul rădăcină, iar dacă începe cu numele directorului de lucru, căutarea se realizează începând de la acest director. Š De exemplu, o cale care începe cu directorul rădăcină este: ƒ \windows\sol.exe ƒ windows, se scrie: sol.exe. când fişierul este în directorul curent 72. Definiti partitiile unui disc • Prin partitionare se întelege divizarea globala a unui disc în mai multe domeni logice. Š Fiecare disc dur trebuie partitionat înainte de a fi formatat si utilizat pt un sistem de operare. ƒ Fdisk.exe este folosit pentru partitionare. - Cu acest program se pot crea partitii primare, partitii extinse si în cadrul partitiilor extinse se pot crea unitati logice. • Partitia primara este cea care încarca sistemul de operare. Š Partitia principala va fi notata "C:". Š a 2-a partitie va avea asociata litera "D:". • Partitia extinsa. Š Daca pe un HDD se doreste sa se creeze mai mult de o partitie, spatiul ramas (unpartitioned space) este afectat unei partitii extinse (extended DOS partition). ƒ Partitia extinsa nu are asociata nici o litera Š Dupa crearea partitiilor trebuie efectuata o restartare iar apoi fiecare partitie trebuie formatata în parte 73. Ce semnificatie are operatiunea de formatare a unui floppy disc • Pentru a putea fi folosite, floppy-discurile se formatează, procedură care se realizează sub controlul sistemului de operare şi care are ca rezultat Š verificarea integrităţii fizice a pistelor şi respectiv a sectoarelor

   

 

crearea adreselor fizice ƒ Fiecare pistă este identificată unic printr-o adresă fizică, iar sectoarele au un prefix ce serveşte la identificarea acestora. ƒ Aceste elemente permit accesul direct la datele stocate pe floppy-disc 74. Definiti memoria clipboard si la ce este folosita • Clipboard-ul este o zonă de memorie RAM Š Permite transferul de informaţii, secvenţe de text, imagini grafice, porţiuni şi chiar un ecran întreg de la o aplicaţie la alta sau de la un document la altul în cadrul aceleiaşi aplicaţii. Š Este una dintre facilităţile prelucrării multitasking. • Informaţiile sunt plasate automat în Clipboard atunci când se execută comenzile Copy, Cut sau s-a acţionat tasta PrtScr. • Inserarea informaţiilor aflate în zona Clipboard într-un alt text se realizează prin comanda Paste. Š Comenzile Edit, Cut, Paste se află în meniul Edit al programelor sub Windows. 75. Explicati ce intelegeti prin copierea unui fisier • Se pot copia caractere cuvinte, propoziţii, fraze, dintr-un loc în altul al textului. Š Prin copiere se creează un duplicat al frazei originale care rămâne la locul ei în text. • Copierea unui text utilizând meniul principal: Š se selecteaza blocul de text; Š se activeaza meniul Edit şi se selectaza comanda Copy; • Lucrul cu combinaţii de taste (shortcuts), fără a mai activa meniul principal, atunci se selecteaza direct: Š comanda Copy, cu tastele Ctrl+C; • Copierea unui text folosind tehnica „clic & drag“: Š se selectează textul; Š se poziţionează cursorul în interiorul blocului de text selectat ce apare pe ecran în modul „video-reverse“; Š se apasă şi se ţine apăsată tasta Ctrl Š cu butonul clic apăsat se gliseaza mouse-ul în noua poziţie din text: ƒ se elibereaza butonul şi tasta; Š pe durata deplasării cursorul îşi schimbă forma pe ecran. • Copierea, unor porţiuni de text este facilitată de faptul că Windows pune la dispoziţia utilizatorului,memoria clipboard, unde poate fi păstrată temporar o informaţie copiată sau decupată dintr-un text 76. Explicati ce intelegeti prin mutarea unui fisier • Mutarea înseamn㠊 dislocarea frazei originale Š plasarea ei, inserarea ei,într-o altă parte a textului. • Dupa ce textul sau obiectul a fost selectat si copiat,atunci: Š se plaseaza cursorul în poziţia dorita pentru mutare Š se apasa clic sau Enter; Š se activeaza meniul Edit Š se selecteaza comanda Paste. • Odată memorată, informaţia din Clipboard poate fi plasată într-un alt document sau alipită într-o altă zonă a textului. 77. Definiti extensia unui fisier • Tipul sau extensia fişierului este un şir de caractere alcătuit din unu până la trei caractere, pentru sistemul MS-DOS şi peste trei caractere pentru sistemele de operare pe 32 de biţi. Š

   

Extensia trebuie să se separe de numele propriu-zis prin caracterul special punct (.). • Dacă pentru anumite fişiere extensia este obligatorie şi impusă prin folosirea numai a anumitor grupe de caractere (cum sunt .dll, .exe, .avi,.sys, .doc etc.), atunci acestea sunt considerate cuvinte rezervate şi au un rol determinant în prelucrarea fişierelor respective. Š Unele dintre extensiile obligatorii (denumite şi extensii standard) sunt ataşate la numele propriu-zis al fişierelor în mod implicit de către programul cu care sunt create fişierele respective. • După extensie, se identifică următoarele tipuri de fişiere: Š fişiere executabile; Š fişiere de sistem; Š fişiere text; Š fişiere grafice; Š fişiere multimedia 78. Definiti un shortcut • Un shortcut reprezinta o modalitate mai rapida de a accesa obiectul la care se refera. Š In mod normal, pentru a accesa o aplicatie, un folder, un document sau un alt obiect, se utilizeaza meniul START sau se cauta obiectul respectiv pe disc, in cadrul structurii arborescente. Š Asociind un shortcut cu obiectul respectiv, utilizatorul nu trebuie decat sa efectueze dublu-click pe iconul shortcutului Š

Shortcut-uri reprezentate grafic la Start-up. Shortcuts (comenzi rapide) sunt reprezentate uzual prin iconuri care au o sageata in coltul din stanga jos. • Shortcut este o "scurtatura" catre un program,fila,obiect. 79. Care este rolul butoanelor mouse-ului in Windows XP • Se pot selecta comenzi, optiuni, fisiere afisate pe ecran, activate prin apasarea unuia dintre butoanele mouse-ului. • Selectia unei ferestre, icoane, fisier sau optiuni dintr-o fereastra de dialog se face prin pozitionarea prompterului mouse-ului pe elementul dorit si apoi apasarea butonului din stanga ( clic o singura data). • Marirea iconurilor, executia aplicatiilor si selectia elementelor dintr-o lista se fac prin pozitionarea varfului prompterului pe elementul dorit si apoi apasarea de doua ori consecutiva si rapida a butonului din stanga mouse-ului. • Deplasarea, marirea sau reducerea ferestrelor si deplasarea iconurilor se executa prin pozitionarea prompterului mouse-ului pe elementul in cauza, apasarea butonului din stanga si mentinerea acestuia pe parcursul deplasarii pana in locul de destinatie • Deselectarea unui text se face prin actionarea butonului mouse-ului in orice zona din interiorul documentului. 80. Care este comanda de cautare a unui fisier in Windows XP • Click Start, apoi click Search. • Click All files and folders. Š Se scrie numele filei sau folder-ului in parte sau in intregime sau un cuvant sau o fraza din fila. • Daca se doreste sa se detalieze cautarea se poate selecta una din optiunile: •

 

   

 

In Look in, click pe drive, folder, sau reteaua in care se cauta. Š Click When was it modified? pentru a cauta filele care au fost create sau modificate intre datele specificate. Š Click What size is it? pentru a cauta filele de marimea specificata. Š Click More advanced options pentru a specifica criteriile aditionale ale cautarii. • Click Search. 81. Explicati rolul caracterului"?" • Caracterul "?" este folosit in terminologia sistemului DOS,astfel: Š Fisierul este o colectie omogena din punct de vedere al naturii informatiei pe care o contine si al operatiilor de prelucrare. Š Numele fisierului ƒ Orice fisier aflat pe un disc are un nume si o extensie. ƒ Un nume de fisier poate avea unul pana la opt caractere lungime si poate fi scris atat cu litere majuscule cat si cu litere mici. ƒ Exista si o serie de caractere care nu trebuie folosite in scrierea numelui unui fisier,si anume: . “ / \ [ ] : | < > + ; , si caractere ASCII ce au codul mai mic decat 21H. ƒ Extensia numelui de fisier consta dintr-un punct urmat de unu,doua sau trei caractere,astfel: - nume.extensie, numele ≤ 8 caractere, extensia ≤ 3 caractere • Sistemul DOS foloseste caractere speciale ce pot fi folosite in numele fisierelor sau in extensia acestora. Š Aceste caractere permit specificarea mai multor fisiere intr-o singura comanda • Semnul intrebarii “ ? “ – inlocuieste un singur caracter ce poate fi mai presus de toate in cautarile ulterioare. Š CR?D.ext poate fi orice fisier ce contine in nume combinatia CR D dar in locul literei a treia orice caracter permis de DOS. 82. Care este rolul caracterului "*" • Asteriscul "*" este un caracter special folosit in numele fisierelor DOS si care permite specificarea mai multor fisiere intr-o singura comanda. • Asteriscul “ * “ – inseamna ca orice caracter poate ocupa aceasta pozitie sau pozitiile ramase din numele fisierului sau extensiei. Š LM*.ext poate fi numele oricarui fisier cu 3…8 litere in nume dar incepand cu LM. Š LMN.* pot fi toate fisierele cu numele LMN si orice extensie. Š Prescurtarea *.* se refera la toate fisierele dintr-un director. 83. Enumerati modalitatile de mutare a unei ferestre in Windows XP • Procedeul drag-and-drop (drag =a trage; drop = a lasa sa cada) Š Se pozitioneaza cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei. Š Se apasa butonul din stanga al mouse-ului si, cu el apasat, se gliseaza fereastra pe desktop. Š In momentul in care fereastra se afla in zona dorita, se elibereaza butonul stang al mouse-ului. • Mutarea cu tastatura: Š Se deschide căsuţa meniului se control (Alt + Space bar pentru aplicaţii sau Alt + - pentru o fereastră document). Š Se dă comanda Move. Š

   

 

Indicatorul mouse-ului se transformă într-o săgeată cu 4 capete. Š Folosind tastele săgeţi se deplasează fereastra în poziţia dorită. Š Se apasă Enter pentru terminarea operaţiei de mutare. • Mutarea cu mouse-ul si tastatura: Š Se pozitioneaza cursorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei Š Se apasa butonul din dreapta al mouse-ului Š In fereastra de defilare se selecteaza comanda Move cu butonul din stanga al mouse-ului ƒ Indicatorul mouse-ului se transforma intr-o sageata cu 4 capete. Š Folosind tastele săgeţi se deplasează fereastra în poziţia dorită. Š Se apasă Enter pentru terminarea operaţiei de mutare. 84. Ce sunt pictogramele • Pictograma (Iconul) este un mic desen simbolic asociat unui obiect Windows, obiect ce poate fi o componentă hardware, un director, un fişier,un program executabil, un grup de programe sau de fişiere Š desenul este însoţit şi de un text, care denumeşte pictograma respectivă. • Există patru tipuri de pictograme: Š program; Š fişier/director; Š calculator; Š componentă hardware. • Cu un dublu clic pe o pictogramă de program, programul va fi încărcat în memoria RAM şi lansat în execuţie • Cu un clic pe o pictogramă de director, pe ecran se va afişa cuprinsul directorului respectiv. • Un clic pe pictograma unui fişier echivalează cu comanda de lansare în execuţie a aplicaţiei asociate fişierului. 85. Care este rolul tastei Print Screen • Print Screen (de obicei abreviat si ca Prt Scr, Print Scrn, Prt Scn, Prt Sc sau Prnt Scrn) este o tasta prezenta pe majoritatea tastaturilor. Š In cele mai multe dintre cazuri tasta este pozitionata in aceiasi sectiune cu Scroll Lock si Pause/Break. Š Aceasta tasta apeleaza o functie a Windows-ului care face o poza desktop-ului si o salveaza in clipboard. • Cum se face un Print Screen. Š Se deschide programul, documentul sau orice altceva caruia se doreste sa i se faca un Print Screen. Š Se apasa tasta Print Screen. Š Apoi,Start - All Programs- Accessories-Paint (in loc de Paint se poate deschide orice alt editor de poze, de exemplu: Photoshop, Gimp, Photoscape etc.). Š Click in Paint, si apasa Ctrl + V. 86. Care este rolul aplicatiei Recycle Bin • Toate fisierele si folderele care se sterg sunt trimise catre Recycle Bin (Cosul de gunoi), de unde pot fi recuperate. • Recycle Bin functioneaza intr-un mod similar cu orice alt folder, in sensul ca apare intr-o fereastra care contine foldere si fisiere. Š Spre deosebire, insa, de alte foldere executarea unui dublu click pe oricare dintre pictogramele din Recycle Bin nu duce la deschiderea respectivei aplicatii sau folder ci duce la deschiderea unei ferestre in ƒ

   

care sunt afisate caracteristicile elementului respectiv, adica data in care a fost creat, data in care a fost sters etc. • Recuperarea unui folder, fisier sau grup de foldere sau fisiere presupune selectarea acestora si apoi alegerea optiunii Restore din meniul File al ferestrei Recycle Bin. 87. Care este rolul tastei Backspace • Tasta BACKSPACE are rolul de a sterge primul caracter de la stanga cursorului,care se deplaseaza cu o pozitie spre stanga • Daca este tinută apăsată ea va determina stergerea tuturor caracterelor aflate la stânga cursorului 88. Enumerati cateva din caracteristicile sistemului de operare DOS • Sistemul de operare MS-DOS este o interfata simpla între utilizator si hardware-ul calculatorului • Caracteristic pentru sistem sunt: Š BIOS-ul (Basic Input Output System) Š numele unor comenzi (ERA, DIR, TYPE etc.) Š modul de organizare a informatiei pe disc structura arborescenta a sistemului de fisiere Š înlantuirea unitatilor de alocare pe disc ( "clusters") ale unui fisier Š folosirea propriului interpretor de comenzi ( Shell ) • Caracteristicile principale ale sistemului de operare MS-DOS sunt : Š lucreaza cu un singur utilizator, rulând un singur program la un moment dat (sistem de operare monouser - monotasking ); Š proceduri avansate de detectie a erorilor; Š dispozitive de intrare / iesire independente, MS-DOS asignând un nume de fisier rezervat fiecarui echipament de intrare / iesire; Š realocabilitatea completa a programelor, fiind posibila rularea aceluiasi program de la mai multe adrese de încarcare; Š structura de fisiere eficienta si rapida; Š contabilizarea datei si timpului

Fereastra MS-DOS •

Sistemul de operare MS-DOS are trei parti componente: Š interpretorul de comenzi, continut în fisierul COMMAND.COM; Š fisierul DOS.COM, care mai poate fi gasit si sub alte denumiri: ƒ MSDOS.SYS ƒ IBMDOS.COM Š fisierul BIO.COM (sau IO.SYS, IBMBIO.COM), care contine o parte a sistemului de intrari / iesiri de baza - BIOS, cealalta parte fiind rezidenta în memoria ROM a calculatorului 89. Care sunt fisierele executabile sub SO DOS • Sistemul de operare (SO) DOS poate incarca si lansa in executie doua tipuri de programe: COM si EXE. • In cazul formatului EXE, fisierul contine programul propriu-zis, intr-un format relocabil si un antet (header) cuprinzind informatiile necesare pentru relocare. • Fisierul COM este o imagine memorie a codului si datelor programului. Š Fisierele COM sunt mai reduse ca dimensiune si lansarea lor in executie se face mai rapid, eliminindu-se timpul necesar relocatarii(ajustarii adreselor absolute) specific programelor EXE.

 

   

Š Fisierele EXE E permit realizarea r un nor programe mai complexe. 90. Enumerati E ca ateva din carracteristicile sistemului de d operare L Linux • Linux este un sisttem de opera are,dezvolta at in principal de Linus Torvalds la Unive ersitatea din Helsinki, Fin nlanda. • Linux poate fi obtiinut si distrib buit liber in te ermenii licen ntei publice generale g GNU (GPL, GNU General Pu ublic Licence e ).

Linu Linux desktop ux logo Linux este un sisttem complet multitasking g, multiuser Codull sursa al Lin nux-ului, inclluzand nucle eul, driverele e pentru periiferice, bibliottecile, progra amele utiliza ator si utilajul de dezvolta are sunt disttribuite liber • Carac cteristicile Lin nux-ului includ: Š controlul executiei e joburilor tip PO OSIX Š pseudoterrminalele Š suportul pe entru versiuni nationale sau particullarizate de ta astatura folosind drrivere de tasstatura incarc cate dinamicc si console virtuale. • Linux poseda o im mplemetare completa c a suitei s de pro otocoale de comunicatie c TCP/IP. Š Sunt inclus se drivere pentru cele mai m raspanditte placi de re etea Ethernet, implementar i ri pentru SLIIP, PLIP si PPP, P sistem de fisiere in retea (NFS S). Š De aseme enea este incclusa gama completa de e servicii clie ent si server TCP/IP, cu um sunt ftp, telnet, smtp p, nntp • Nucle eul Linux este e programatt sa utilizeze e facilitatile speciale s ale modului protejat al proceso oarelor Intel 80386. Š In sarcina nucleului Linux intra si executia e pro ogramelelor cu c ajutorul tehnicii de e paginare la a cerere. e memorie in ntre program me cu copiere e la scriere • Linux utilizeaza partajarea de • In ved derea cresterii memoriei disponibile pentru execcutia program melor, Linux implem menteaza pa aginarea pe disc, permittand alocare ea a pana la 256 MB a ceea ce c se numesste spatiu de e swap • Cel mai m importantt utilitar este e "shell", inte erpretorul de comenzi. Š Acesta estte un progra am care citesste si executta comenzile e introduse de catre utilizator 91. Care C este rolul aplicatiei My Compute er • Compone enta My com mputer permite consultarrea si actualiizarea inform matiilor aflate e stocate pe e unitatile de e disc magnetic sau pe alte a dispozittive periferice e de memorare e, locale si partajate p in retea, r utilizattorul putand folosi programele de intretinere e de sistem. • •

 

   

Desch hiderea apliccatiei My com mputer Prin actionarea buton nului mouse--ului asupra unei icoane afisate,utilizzatorul descopera urmatoare ele elemente e: Š vizualizare ea continutului discului magnetic; m Š vizualizare ea configura atiei retelei de e calculatoa are; Š vizualizare ea continutului CD-ROM M; Š vizualizare ea si eventua ala activare a programelor care asig gura monitoriza area si modifficarea caraccteristicilor ssistemului; Š afisarea unor informattii privind pro ocesul de im mprimare; Š producere ea si monitorrizarea executiei automa ate de intretinere a sistemului de calcul; Š afisarea co ontinutului u unui director sau subdire ector. • Prin apela area optiunilor din linia de d meniuri, se s pot crea, sterge,reden numi directoare e, fisiere de diferite tipurri, in functie de d aplicatiile e existente, se s pot aranja a reprezenttarile grafice e afisate pe e ecran, in functie de nume, natura, diimensiune, data crearii. • Pentru a fi f posibila affisarea tuturo or fisierelor, directoarelo or dar si a exxtensiei fisierelor, utilizatorul trebuie t sa prroduca urma atoarele actiu uni: Š Diin linia de meniuri a fere estrei My Computer seleccteaza optiu unea Tools Fo older Options. Š In acest mome ent apare affisata pe ecrran fereastra a de dialog Folder F Op ptions. Š Diin Folder Op ptions se va selecta fisa index View. Š In zona Advan nced Setting gs ƒ se actiiveaza pentrru optiunea Hidden H files and folders caseta Show ƒ pentru vizualizarea a permanenta a extensie ei fisierului se s dezacttiveaza case eta de valida are aferenta optiunii Hide e file extenssion for know wn file types . D pe scurt s produs sul Microsoft Word 92. Descrieti • Microsoft Word este cel c mai răspândit şi apre eciat proceso or de texte utilizat u în mediul Windows. W Š Intterfaţa proce esorului este e deosebit de agreabilă şi prietenoasă,putând fi co onfigurată la cerere, dup pă preferinţelle utilizatorului, prin adă ăugarea sau înlăturarea un nor elemente e ca linii de utilitare, u rigle e, butoane. •

 

Pictog grama MS Word W Microsoft Word oferă posibilitatea a ca utilizato orul să dispună printr-un singur produs de e posibilitate ea creării, ple ecând de la un text simp plu şi până la a un raport (documen nt) complicatt de 800 pag gini.

   

Există posibilitatea creării de desene (draw), grafice (graph),editării de ecuaţii, creării unor baze de date (database), creării de formulare (forms). Š Linia de instrumente (butoane) Š Linia de stiluri Š Rigla conţine diviziunile în centimetri sau inch Š Linia de stare cuprinde: săgeţile de deplasare orizontală (stânga/dreapta) şi ascensorul de deplasare rapidă linii de butoane pentru: ƒ baze de date (Database). ƒ crearea de formate (şabloane, formulare) Forms. ƒ butoane care permit navigarea în interiorul documentului,dar şi pe Internet Web. • Atunci când se deschide un document, Word îl copiază de pe disc şi îl afişează pe ecran, iar modificările care se fac ulterior sunt memorate temporar în memoria calculatorului. • Pentru securizarea unui document se asociaza o parolă unui document,astfel: Š Se alege din caseta Save As… butonul Options (sau din meniul Tools se alege Options, după care se selecteaza rubrica Security). Š Pentru identificarea unui document, alegeţi din meniul File- Open-Tools– Search. • Word furnizeaza două opţiuni care permit restaurarea documentului în cazul unei căderi de tensiune sau oricărei alte probleme: Š salvare automată -Tools - Options- Save- Save Autorecover info every... Š crearea unor copii de siguranţă ale fişierului - File - Save sau Save As… 93. Ce este un procesor de texte • Un procesor sau editor de texte trebuie să asigure realizarea unor funcţii elementare pentru prelucrarea textelor, cum ar fi alinierea automată a textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare, aranjarea textului în pagină. • Procesorul sau editorul de texte operează cu documente, care reprezintă ansambluri de texte, imagini, tabele, grafice, care aparţin aceleiaşi lucrări, elemente procesate unitar. • Iniţial procesoarele de texte au fost orientate spre lucrul la nivel de caracter, realizând alinierea şi încadrarea textului în pagină, despărţirea în silabe, utilizarea unui singur set de caractere, cu o singură dimensiune, datorate capacităţii limitate de prelucrare existente la acel moment. Š Odată cu creşterea puterii de calcul a devenit posibilă realizarea de coloane, anteturi, subsoluri de pagină, utilizarea unui număr foarte mare de seturi de caractere, de dimensiuni, de stiluri de afişare, calculatorul devenind un mijloc de prelucrare a textelor. 94. Definiti notiunea de font • Fontul reprezintă acea caracteristică a unui fragment de text prin care se determină mulţimea de caractere ( de la 0 la 255 în codul ASCII) care se pot afişa, precum şi aspectul grafic extern. Š

 

Fonturi Inaltimea caracterului unui font este masurata in puncte (points) Š Fiecare punct masoara aproximativ 1/72 inch.

   

Latimea caracterului este masurata in pitch si se refera la cate caractere de font intra intr-un inch(gradul de umplere). Š Valoarea obisnuita este de 10 la 12. 95. Definiti notiunea de stil de caractere • Caracterele sunt reprezentate prin litere, numere, simboluri, semne de punctuaţie şi spaţii, având anumite caracteristici prezentate în continuare: Š tipul caracterului (fontului); Š stilul de afişare (normal, îngroşat, înclinat); Š dimensiunea caracterelor; Š aspectul fontului (subliniat, tăiat, scriere ca exponent, scriere ca indice, scriere cu majuscule, ascunsă etc.); Š culoarea de afişare; Š spaţiul dintre caractere; Š poziţionarea pe verticală a textului în cadrul liniei. • În Word aceste caracteristici se stabilesc din meniul Format comanda Font. • Stilul de afişare reprezintă aspectul grafic al caracterelor în scopul obţinerii unor efecte speciale: Š Normal Š Bold (îngroşat) Š Italic (înclinat). • Atributele unui text se referă la o serie de prelucrări, transformări şi combinări, care scot un fragment de text în evidenţă: Š subliniere (Underline): cu o linie, cu două linii, cu linie punctată sau sublinierea doar a cuvintelor; Š scrierea la exponent sau ca indice (Superscript sau Subscript); Š taiat (Strikeout) Š scrierea textului cu MAJUSCULE REDUSE (Small Caps); Š scrierea textului cu MAJUSCULE (All Caps); Š ascuns (hidden) ¶

Pagina MS Word 96. Descrieti posibilitati de formatare la nivel paragraf • În Word, paragraful este o unitate de formatare, iar operaţiunea este utilă atunci când se doreşte: Š alinierea paragrafelor; Š crearea identărilor pentru liste marcate sau liste numerotate; Š alinierea coloanelor de text;

 

   

Š interspaţierea liniilor din cadrul paragrafului etc. Word oferă câteva tehnici alternative de formatare: Š fie din meniul Format – Paragraph; Š fie cu ajutorul butoanelor din bara de instrumente; Š sau cu ajutorul combinaţiilor de taste. • Cu ajutorul combinaţiilor de taste, se pot realiza următoarele acţiuni: Š CTRL+L, pentru a alinia textul la stânga; Š CTRL+E, pentru a centra textul; Š CTRL+R, pentru a alinia textul la dreapta; Š CTRL+J, pentru a alinia textul proporţional şi la stânga şi la dreapta. • Prin acţionarea opţiunilor din meniul Format Paragraph, se oferă posibilităţi multiple de combinare a formatării paragrafelor, alegând corespunzător în caseta de dialog. 97. Descrieti posibilitati de formatare la nivel pagina • În mod normal, editarea unui text se face prin introducerea paragrafelor unul după altul, pe întreaga lăţime utilă a paginii. Š S-a dovedit că pentru a uşura cititul, textul poate fi plasat în coloane paralele, care împart pagina pe verticală. • Pentru a se afişa fereastra care permite definirea numărului de coloane care se doreşte a fi obţinut, din linia de meniuri se alege opţiunea Format – Columns. • Pentru alegerea formatului unei pagini se acceseaza Page Layout Š Dimensiunile paginilor se regasesc la Margins Š Orientation formeaza paginile in modul Portret sau Peisaj Š Size ofera optiunile pentru dimensiuni standard ale paginilor Š Columns este optiunea de formatare a textului paginii in coloane Š Breaks ajuta la formatarea textului prin intreruperi ale acestuia pentru imagini,grafice etc. Š Line Numbers face numerotarea randurilor si paragrafelor Š Hyphenation - scrierea cu liniuta. Š Watermark - imprimeuri si logo-uri transparente Š Page color - culoarea fondului paginii Š Page borders - tipuri de chenare Š Indent - dantelari ale marginii textului de la stanga si de la dreapta Š Spacing - spatierea randurilor • Crearea antetului sau a subsolului de pagină se realizează prin specificarea modului de afişare Normal, din meniul VIEW: Š se alege din meniul View opţiunea Header / Footer, Š din grupa de butoane apărută se alege butonul de antet, de subsol, sau butonul care permite inserarea de câmpuri speciale (numărul de pagină, dată, oră). 98. Caracterizati pe scurt produsul Microsoft Excel • În practică se recurge frecvent la întocmirea de lucrări având o formă tabelară, într-o mare diversitate de structuri: bugete, balanţe de verificare, bilanţ, analize, facturi etc. •

Š

Š Š

 

Pictograma MS Excel Un program de calcul electronic, aşa cum este Excel, prezintă, în agenda de lucru care apare pe ecran în momentul lansării programului numite Book1, 16 foi de calcul libere. Fiecare foaie de calcul conţine o reţea de linii care împarte foaia în coloane şi linii, în care se pot introduce informaţii de tip numeric sau text. Această constatare a stat la baza conceperii procesoarelor de tabele.

  Un procesor de tabele reprezintă o aplicaţie informatică care permite lucrul cu foi de calcul divizate în linii şi coloane. Š O asemenea foaie seamănă foarte mult cu un tabel întocmit pe hârtie, având însă multiple avantaje faţă de acesta. Alcatuirea paginii Excel Š Foaia de calcul reprezintă documentul principal care se utilizează în EXCEL, pentru a stoca şi manipula date. ƒ Foaia de calcul este alcătuită din celule organizate în linii (16384) şi în coloane (256). ƒ Coloanele sunt identificate prin una sau două litere (A,B,C,...AA,AB, ...IV), iar liniile prin numere (de la 1 la 16384). ƒ Celula este identificată prin coordonatele coloanei şi liniei la care se găseşte. Š Celulele pot fi grupate în câmpuri (blocuri rectangulare de celule). Š Un câmp (plajă de celule) este identificat prin coordonatele a două din colţurile opuse, delimitate prin caracterul ":" Š Linia (bara) de titlu se numeşte astfel, deoarece aici se afişează numele programului care rulează în fereastră, în acest caz Microsoft Excel. ƒ Butoanele care apar în bara de titlu reprezintă meniul de control şi butoanele de dimensionare. Š Linia de meniuri ale aplicaţiei conţine meniurile derulante ale programului Excel; Š Linia de instrumente standard are ca scop efectuarea rapidă a unora dintre operaţiile curente prin activarea cu mouse-ul. Š Linia de formule serveşte pentru introducerea datelor, vizualizarea şi modificarea conţinutului celulelor; Š Fereastra de document, aferentă foii de calcul curente (active); Š Linia derulantă a reprezentărilor foilor componente ale clasorului; Š Linia de stare: furnizează permanent informaţii legate de modul de lucru curent; Š Linia cu instrumente de aranjare în pagină. Sub linia de instrumente standard se află bara cu instrumente de aranjare în pagin㠊

 

Fereastra MS EXCEL 99. Enumerati modurile de adresare in Excel • Adresa relativa este acea adresa de celula dintr-o formula, care se modifica atunci când formula este copiata. Š În mod normal, programul Excel interpreteaza interpreteaza adresarile la celule si domenii din cadrul unei formule ca adresari relative. Š Atunci când se copiaza sau se muta formula, programul Excel redefineste automat adresarile operanzilor, astfel încât sa reflecte pozitia lor relativa fata de noua locatie.

 

   

 

Adresarea absoluta este atunci când formula se copiaza sau se muta într-o noua locatie, iar operanzii indica aceeasi celule ca în original. Š Pentru a construi o adresare absoluta se adauga semnul dolar ($) înaintea literei si numarului ce alcatuiesc adresa celulei. Pentru a obţine într-o celulă rezultatul unui calcul, trebuie să se plaseze în aceasta formula corespunzătoare operaţiei. Š O formulă trebuie sa înceapă cu semnul „=" şi este formată din cel puţin un operator şi un argument. Š Formula nu trebuie să includă spaţii sau virgule şi nu trebuie să conţină propria sa adresă. Procedura generală de introducere a unei formule este următoarea: Š se selectează celula; Š se tastează semnul = ; Š linia de formule devine activă; Š se scrie formula de calcul Š pentru funcţii, se urmează procedura Insert; Function Excel dispune un număr de 232 de funcţii predefinite, grupate pe următoarele tipuri: Š funcţii matematice şi trigonometrice (MATH & TRIG), care permit efectuarea calculelor matematice; Š funcţii statistice (STATISTICAL), care permit efectuarea unor calcule statistice, utilizând serii de valorii; Š funcţii de informare (INFORMATION), care afişează informaţii despre celule şi câmpuri; Š funcţii logice (LOGICAL), care, corespunzător unei condiţii iniţiale,determină valoarea de adevăr sau fals; Š funcţii bază de date (DATABASE), care efectuează, corespunzător unor criterii predefinite, calcule asupra unor informaţii dintr-o bază de date; Š funcţii de căutare şi consultare (LOOKUP & REFERENCE), care permit localizarea punctuală a conţinutului unei celule dorite; Š funcţii calendar sau dată calendaristică (DATE & TIME), care lucrează cu numere ce reprezintă date calendaristice sau intervale de timp; Š funcţii text sau şir de caractere (TEXT) oferă informaţii referitoare la textul existent în celule şi permit operaţii cu etichete; Š funcţii financiare (FINANCIAL), utilizate pentru calcule economicofinanciare.

Introducere functii la MS Excel Modalităţile în care se pot executa previziunile sunt:

   

Š

Š Š

Funcţii statistice predefinite, cum ar fi: ƒ LINEST, TREND, FORECAST, în cazul regresiei lineare; ƒ LOGEST, GROWTH, pentru regresie exponenţială; ƒ LOGREG, pentru regresie logaritmică. Procedură rapidă de autoumplere a celulelor cu rezultatele prognozei; ƒ Tendinţă lineară (Linear Trend); ƒ Tendinţă exponenţială (Growth Trend). Grafice de tendinta ƒ Graficul (de tendinţă) se construieşte, în mod obişnuit, selectând seriile de date pe linie sau pe coloană. ƒ Pentru construirea graficului de tendinţă se selectează: - tipul de reprezentare grafică (numai linear sau histogramă) - din meniul contextual Chart se alege opţiunea Add Trendline.

Bibliografie: Preston Gralla, Michael Troller - How the Internet Works, Eighth Edition,2006 Mares Marius Daniel (coord.),Gabriel Mihai, Valerica Mares - Informatica generala,2006 MARIUS DANIEL MAREŞ (coordonator) DOINA FUSARU GABRIEL MIHAI OFFICE XP INSTRUMENTE BIROTICE,2004 Prof.univ.dr. Tr. SURCEL (coordonator); Prof.univ.dr. R. MARSANU; Asist.univ.dr. A. REVEIU; Lect.univ.dr. P. POCATILU - Bazele informaticii economice vdiancu@gmail.com

 


Bazele informaticii subiecte