Kreativitate Imaginație Transformare
„n”
opor t unități pent ru
t ineri OS
KA
R t e î nt re ab ă
ISSN 2069 - 8917
il f o Pr
de m
: G N
O
n i b ai
e
#2
Decembrie 2012
1
Un nou
Redacția Mihaela Alieta
redactor
Cătălina Bordianu
redactor
Sabina Coldea
redactor
Iuliana Dinu
redactor
Sonia Donca Bercuci redactor Raluca Găiseanu
redactor
Raluca Gheorgheș
redactor
Anca Mihai
redactor
Cătălina Bordianu
corector
Voicu Rob
Layout
Sper unul de bun augur
F
iecare început are o ,,aromă” specifică. Fiecare început ni se pare uneori mai greu. Fiecare început ne lasă pe gânduri... parcă aşteptând la... ce va fi. Fiecare început este şi uşor. Mai greu este să te menţii în echilibru şi să creşti încet, dar sigur... să te menţii, să fii constant şi să nu înşeli niciodată aşteptările. Am speranţa, alături de echipa mea, alături de Asociaţia pentru Iniţiative Durabile Alternative, că vom putea face faţă tuturor obstacolelor ce ar putea să fie în calea noastră şi că vom fi din ce în ce mai buni! Revista KIT îşi doreşte să fie o revistă a tuturor tinerilor (şi, nu numai!) din care să învăţăm şi noi şi voi cât mai multe lucruri prin creativitate, imaginaţie, transformare. În fiecare lună vom intra în casele voastre cu articole despre educaţie (cu accent pus pe educaţia non-formală), dezvoltare personală, economie socială, dezvoltare durabilă, voluntariat, proiecte, poveşti de succes, ong, fundraising, ecologie, marketing, antreprenoriat, cercetare şi multe alte domenii care îi interesează şi, în aceeaşi măsură, care îi pot învăţa să înveţe pe toţii tinerii. Îmi doresc să avem cât mai mulţi cititori şi întotdeauna la înălţimea aşteptărilor voastre! Închei cu un citat (care îmi place foarte mult) al lui Leo Buscaglia: ,,Fiecare zi reprezintă un nou început, o nouă mică viaţă. Mulţi s-au luptat pentru a trăi până în acest moment, până în această zi. Această zi ne dă ocazii pentru a învăţa ceva nou: există lucruri care ni se vor întampla doar o dată în viaţă, şi depinde de noi dacă vom profita de acestea sau nu”.
rial
redactor șef
KIT!
edito
Adrian Stângă
început
Imagini Iuliana Dinu Sonia Donca Bercuci Anca Mihai Redacția nu își asumă răspunderea asupra conținutului articolelor publicate, smenatarii acestora fiind unici răspunzători celor afirmate. Articolele nu pot fi reproduse fără a obține în prealabil permisiunea redacției și a autorului.
La mulţi ani, sărbători luminate şi un An Nou 2013 cu împliniri şi gânduri alese. Cu drag, Adrian Stângă
2
Cuprins Creativitate Creativitatea și captarea atenției 5
Son’s mind maps global education has to be global 8
Tineret în acțiune apel către captain planeta ”n” oportunități pentru tineri
12 15
Coaching
Unelte de nonformal ”indicaii prețioase” 26
Proiecte Lucrător de tineret 30 Despre proiecte și experiențe 32
Dream job Dream job: social worker 35
OSKAR te întreabă 19
Educație basmul cu efect terapeutic la școalrul cu ces 23
Pro f i l de O N G mai bine
39
3
4
C
re at iv it
at
e
Creativitatea și captarea atenției
Mihaela – Alieta Holczinger
U
n individ creativ este o apreciază mai mult elevii care își rezolvă sarcinile sursă de dezvoltare a so- în mod disciplinat, fără să comenteze și care sunt cietății, un factor de progres, iar o minte creativă, cu oricând dispuși să accepte modul de gândire al procât este mai timpuriu descoperită și dezvoltată, cu fesorului sau al majorității. La rândul lor, elevii știu ce atât va însemna un câștig pentru viitorul acelei co- le place profesorilor și se conformează cu obediență. munități. A.J.Cropley consideră că nimic din această Este obligatorie respectarea personalității stare de fapte nu trebuie să constituie o surpriză, creatoare a elevului, dar acest lucru nu este tocmai dat fiind că cei mai mulți dintre elevii creativi nu se ușor. Elevul creativ pune cel mai adesea întrebări in- adaptează la condițiile oferite de școală. comode, oferă soluțiile cele mai inedite în rezolvarea E.P.Torrance merge chiar mai departe și unor probleme, nu respectă standardele, manifestă afirmă că elevii creativi sunt sufocați de conformism o curiozitate supărătoare și este întotdeauna non- și cel mai adesea sunt puși să aleagă între a fi origiconformist. nali și creativi, și a fi acceptați de mediul în care trăi Prin studiile sale, Ann Eriksson a dovedit că, esc și învață. în școlile suedeze, profesorii consideră elevii creativi Prin stimularea creativității, personalitatea elevilor ca fiind enervanți, doritori să facă totul altfel, pertur- cunoaște evidente îmbunătățiri: batori ai liniștei din clasă, egocentrici și egoiști, plini • pun întrebări, devin curioși față de multitude idei ciudate, indisdinea de probleme din ciplinați și neobedilumea care-i înconjoară; Spune cult ivării com- • dobândesc curaj în enți. Ana Stoi- por tamentelor s tereot ipe în abordarea sarcinilor de ca-Constantin a cercelucru ; educație! tat (în 1988) acest as• învață să-și cunoască pect în rândurile profesorilor din școlile românești și propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți; concluzia sa a fost că doar 38% dintre aceștia apre- • dobândesc încredere în forțele proprii; ciază în mod favorabil o conduită creativă și sem- • comunică mai ușor cu ceilalți; nalează încă de • scapă atunci că accende precontul este pus pe cepția falsei stilul convergent modestii; de gândire. • își manEste evident, așaifestă cu mai dar, că cel mai mult curaj opiadesea sistemele niile în cadrul educaționale nu grupului din numai că nu încare fac parte, curajează, ci chiar nu se mai tem oprimă elevilor de faptul că orice tentativă de ar putea fi îna fi creativi, prin depărtați din cultivarea unui grup din cauza compor tament felului lor de a stereotip. gândi și acțio Profesorii na.
STOP
5
6
7
S
M
on M ap i s nd
’s
Sonia Donca Bercuci
Global education has to be Global!
E
ducation is a world to discover. Every day someone somewhere makes something incredible in the name of education. Every day we can learn something just for us, for our personal development not only to fit into a job profile. Global education is one educational perspective of life in this decade. Global Education (GE) is the education that opens eyes and minds through transformative learning. The learners have the opportunity to reflect and share different opinions in order to create and analyze new ways of thinking and acting in ecological, political and economic systems.
The goals of the Global Education are:
• to develop knowledge, skills, attitudes and values that enable people to face the world challenges; • to enable learners to participate in the community life; • self-awareness; • to develop solidarity between different persons; • to learn how to work on global issues and • o develop innovative teaching and pedagogy. The topics that can be discovered in Global Education programs are really valuable for our generation present and the future ones. Learners can experience human rights education, citizenship education, development education, education for peace, education for sustainability and intercultural education. The methods used in the GE programs vary from teacher to teacher or from trainer to trainer but as we face a paradigm change, we need more interactive learner-centered methods. Non-formal education perspective is a recommendation for every educator. Learning can happen through Internet to
gardening, through role-plays, trips, games, stories and story-telling, creative writing, living libraries, drawing, film-making, photo voice method and so many others. In Romania we have some NGOs that are creating GE programs. The NGOs that want to find more about GE in our country can access the resources from FDSC, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (The Foundation for Civil Society Development). Discover the beauty of Global Education in the world on YouTube, Vimeo or different GE websites. Get involved and take the chance to develop your own GE project!
for e l c i art other s i h t an e e r t e v o bl I wr o disco valua cade. t e you to mak this de way tion in a educ
8
9
10
Acțiune
Tineret
în
11
n i a t Cap
e r t ă c l e p A Pla net
Raluca Gheorgheș
S
ănătatea noastră, a viețuitoarelor și a mediului înconjurător este intr-un permanent pericol! Din cauza obiceiurilor noastre, a neglijenței voite și/sau involuntare, a consumului extremist, a lipsei de educație sau informații, am împis aceste două aspecte spre limită. Însă tot de noi depinde viitorul mediului în care trăim și stilul de viață ales! Prima cauză fundamentală a problemelor de mediu este numărul ridicat al populației: Suntem mulți oameni care trăim pe același Pământ – peste 7 miliarde și avem nevoie de multe resurse pentru a trăi. Când e vorba despre a face ceva benefic pentru lumea ce ne înconjoară, puterea stă în în mâinile noastre, după cum spune și mottoul lui Captain Planet. Principiile de bază sunt: Redu Ce poți face:
– Re folosește – Reciclează
-nu lăsa apa să curgă în timp ce te speli pe dinți -asigură-te că ai stins lumina sau alte aparate electronice când ieși dintr-o încăpere sau din casă -folosește becuri ecologice -folosește electrocasnice cu consum redus de energie -folosește produse de curățenie biodegradabile -predă aparatele electrocasnice pe care nu le mai folosești centrelor de colectare -colectează deșeurile selectiv în vederea reciclării -nu evacua produse toxice sau uleiuri în rețeaua de canalizare
-folosește apă caldă numai dacă estestrict necesar -folosește produse reciclate -folosește partea de verso a unei foi pentru ciornă -folosește bicicleta sau transportul în comun pentru deplasări pe distanțe mici -evită achiziționarea produselor de unică folosință -folosește sacoșe din materiale textile, hârtie sau alte materiale biodegradabile -evită folosirea produselor cu aerosoli -achiziționează produse și servicii ecologice obținute cu un minim de energie și care pot fi reciclate cu ușurință Se amestecă săpunul dat prin răzătoare cu soda și boraxul, apoi se dau prin blender. La sfârșit se adaugă uleiul esenția. Se poate folosi și în mașina de spălat rufe.
400 gr săpun de rufe 200 gr sodă de rufe 200 gr borax 10 picături de ulei esențial
Detergent de rufe
Bicarbonatul de sociu se dizolvă în cei 2 litri de apă caldă după care se adaugă una mestec de 3 linguri de oțet și 3 linguri de ulei esențial. Se agită înainte de folosire.
2 linguri de bicarbonat de sodiu 3 linguri de oțet de alcool 2 litri de apă 3 linguri de ulei esențial cu aroma preferată
pentru
Detergent ecologic curățareuniversală
Lămâile se spală și se dau prin blender împreună cu sarea și cu 200 ml apă până se obține o cremă. Aceasta se amestecă cu restul de 200 ml de apă și cu 100 ml oțet de mere. Compoziția se fierbe 10-15 minute apoi se lasă la răcit. Se depozitează în sticle.
3 lămâi mari 400 ml apă 200 gr sare 100 ml oțet de mere
Detergent biologic pentru vase
Pe lângă faptul că nu poluează mediul înconjurător, produsele ecologice sunt benefice și pentru noi. Iată câteva rețete pentru astfel de produse care se pot face ușor acasă:
12
Idei istețe
tru n e
ă tic s p Bureții și lavetele de bucătărie se pot curăța foarte bine au c e s ă dacă sunt puse la microunde timp de 90 de secunde un ea ine od s p l m cât timp sunt ude. Căldura s in va distruge microbii. si de e s Să ră mă a d iv fructele proaspăt e e Spală legumele și l c g n t e ți , ta re co sli lă ce ul d olu ima se culese afară. Astfel, apa care nore rp r cris apă e co mă geta mat a r ulei at s rox rme p mal ar ajunge în canalizare, va uda co 00 g i cu lei d ei de ă ve rfu a ă pt ap fo a r l n u n g e 3 î p u ă l u în u t r u pământul și plantele. i da ada gă t ere ea 4 c 0 m de un ule o r Folosește cartonul de la rolele de hârtie 80 litru i de cu ă s se dau d m rna v l ă e a ân tu igienică pentru suport de creioane sau pixuri. r 1 căn ur o iz ca Se ec e g d 3 d n t ă Cofragele de la ouă sunt perfecte pentru a păstra separat i Se up cos. es nte . 1l d m t i cuie mici, șuruburi și piulițe. , te co , a na a Sticlele de din sunt potrivite ca suporturi de lumânări sau vaze. peș de apă te. Î rfum l i a o u e t p ș Folosește cutiile de aluminiu de la sucur sau conserve ca și ghiveci sau c in l și dă m leiu suport pentru creioane. e so d ă u Folosește ziarele vechi pentru împachetat și pentru spălat geamuri. 30 ug da Cauciucurile vechi pot fi folosite ca si ghivece pentru grădină, sunt perfecte pentru leagăne sau pot fi învelite și folosite ca tabureți.
13
14
Raluca Gheorgheș
A
„N” opurtunități pentru tineri
În zilele noas t re, t inerii sunt ext rem de norocoși!
ceștia au parte de foarte multe oportunități de dezvoltare personală, profesională, multiculturală și integrare socială. În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a pus mare accent pe dezvoltarea acestor tineri, oferind un set de programe educaționale, exchange multicultural, internship etc. Până și Universitățiile internaționale de renume, au adoptat acest stil, încurajând tinerii prin oferirea unor programe bursiere de studiu mai numeroase. Lucrând cu tinerii, am realizat că mulți dintre aceștia nu știu de aceste opotunități. Acesta este și motivul pentru care am ales să scriu acest articol. În România tipizatul social ne împinge în piața muncii de fragezi, mulți dintre tineri ajungând să muncească după terminarea liceului sau a studiilor superioare, devenind niște roboței. Dintre 30 de tineri clujeni întrebați dacă sunt mulțumiți de locul de muncă, 2 au răspuns favorabil. E trist să observi că 28 sunt nemulțumiți (aceștia lucrează în cadrul unor multinaționale, vân-
zări și/sau localuri) atât din punct de vedere financiar cât și a muncii depuse. La celălalt set de intrebări, din care să reiasă sentimentele lor față de această situație, răspunsul cel mai adesea oferit a fost frustrare, monotonie, depresie, nemulțumire, lipsa de apreciere. Consider că înainte de a ne arunca în „brațele” muncii, ar trebui să ne
descoperim, să fim realiști cu noi, să studiem ce capacități, competențe, abilități deținem și unde ne-am potrivi în acest sistem. De ce majoritatea primelor joburi alese de tineri sunt în localuri, vânzări sau alte cele?!? Răspunsul oferit a fost ceva de genul: pentru că doar acolo se angajează fără experiență. Toate locurile de muncă bune, în do-
meniile vizate, cer experiență. De unde să am acea experiență, dacă nu mă lasă nimeni să încep de undeva? etc. Ei bine, în prezent, poți dobândi acea experiență prin programele de internship sau de voluntariat oferite. De asemenea sunt nenumărate training-uri, workshop-uri, programe de voluntariat sau chiar proiecte, care iți oferă posibilitatea de dezvoltare personală și îndrumare profesională. Cu ce bani? Nu toate sunt cu bani! Majoritatea sunt gratuite, pe diferite programe europene. Bun! M-aș duce ca voluntar un an de zile, dar pe ai mei cine îi convinge? Într-adevăr, aici este o barieră mai serioasă, care poate fi depășită doar de voi. Tradițiile și gândirea românească poate fi o mare piedică pentru a beneficia de aceste oportunități. Aici, conceptul de voluntariat nu este luat în serios și nici acceptat de oricine... În Germania de exemplu, majoritatea părinților își încurajează copiii, ca după finalizarea liceului
15
să facă o pauză de un an, înainte de a aplica la o universitate; să aleagă un program de voluntariat, care să le deschidă orizonturile, să îi învețe să devină independenți, etc. În România mai avem nițel de lucrat la acest aspect, dar nu este imposibil. Soluția este tot în mâinile tinerilor, care trebuie să știe cum să prezinte aceste oportunități în fața părinților, să redea avantajele unui astfel de program și în același timp încrederea necesară...
De asemenea avem foarte multe programe de finanțare care încurajează tinerii să aibă inițiativă, atitudine proactivă, să implementeze proiecte, să se implice în comunitate. Dacă până acum știați că doar o organizație poate accesa fonduri pentru un proiect, țin să vă menționez că și tinerii simpli pot scrie și implementa un astfel de proiect. De exemplu, programul Tineret în Acțiune (și nu este singurul), finanțează ideile bune, cu impact pentru tineri și comunitate și unui grup infor-
mal (grup informal – un minim de „n” tineri, simpli cetățeni, care doresc să implementeze un proiect). În cadrul acestor proiecte, salariile nu sunt cheltuieli eligibile, însă cel mai important este faptul că acest program investește în dezvoltarea ta ca tânăr! Iar exemplele pot continua la nesfârșit! Dacă vrei să te documentezi și/ sau să beneficiezi de astfel de oportunități, caută pe internet și vei fi uimit cât de multe sunt.
Între timp, ca punct de pornire, am să îți dau eu câteva hint-uri:
Programul Tineret in Actiune - www.tinact.ro/ce-este-tia Programul de voluntariat - www.tinact.ro/serviciul-european-de-voluntariat Programul de invatare pe tot parcursul vietii - www.llp-ro.ro Serviciu de informare pentru tineri - www.eurodesk.ro Evenimente si formari - www.salto-youth.net Fonduri, burse, formari etc. -www.granturi.ro www.europass-ro.ro www.studenterasmus.eu
SUCCES!
16
17
Coaching
18
OSKAR A
te întreabă
m descoperit coachingul acum câţiva ani, din postura de coachee într-o firmă la care eram angajată şi care, deşi era o firmă mică era foarte atentă la angajaţii săi. Acum, după câţiva ani de atunci îmi pare rău că nu am fructificat mai mult acea experienţă. Iar regretul ăsta îl am din ce în ce mai des: descopăr că am trecut prin nişte oportunităţi de care nu m-am bucurat la maxim la momentul respectiv, însă tot ceea ce pot face acum este să mă bucur de ceea ce mi se întâmplă în prezent, gândindu-mă că peste ani nu voi avea regretele de azi. Aşa că am ales să mă bucur şi mai mult de lucrurile de pe lângă mine, împărtăşindu-le cu voi. Această serie de articole despre coaching le adresăm coachilor începători şi tinerilor care vor să afle mai multe despre acest domeniu, poate chiar să se implice într-un self-coaching. Sigur, există numeroase forme de coaching, de la life coaching la business coaching. Ceea ce e important însă e că pentru a fi coach ai nevoie de o mare doză de responsabilitate, fidelitate faţă de activitate şi faţă de relaţia cu clientul (sau beneficiarul activităţii de coaching). Coaching-ul în proiectele de tineret vine din business coaching care la rândul lui vine din sport. Dacă în business el se axează pe angajat în ideea de a produce mai mult în afacerea respectivă, coachingul pentru tineri poate fi axat pe dezvoltarea personală sau pe atingerea unor obiective de proiect/ de program sau ale unei anumite acţiuni, prin dezvoltarea personală a tânărului, ceea ce înseamnă o dublă acţiune. În ultimii ani coachingul de tineret a luat amploare datorită Programului Tineret în Acţiune care prevede ca unul dintre lucrătorii de tineret din proiectele finanţate de program să fie coach/ îndrumător. Agenţia Naţională din România a dezvoltat împreună cu reţeaua de formatori TIA un curs
Sonia Donca Bercuci
pentru tinerii care doresc să fie îndrumători (termen folosit cu precădere în program) în proiectele de iniţiativă ale tinerilor. Acest eveniment are loc de două ori pe an, tinerii putând aplica pentru un loc pe site-ul programului www.tinact.ro Pe lângă acest curs, Agenţia
Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a pus bazele unei comunităţi pentru lucrătorii de tineret din proiectele TIA. Programul Tineret în Acţiune reprezintă o mare oportunitate pentru voi aşa că merită să vă îmbogăţiţi experienţele de coach cu ajutorul lui. Dar coachingul înseamnă mai mult decât a citi un articol sau a participa la un curs. Înseamnă în primul rând activitate, practică şi îmbunătăţire continuă a abilităţilor dar şi a resurselor utilizate. Ei bine, pentru a vă ajuta să (re)descoperiţi acest domeniu, lună de lună vom publica în KIT metode, instrumente, modele de coaching, iar primul sprijin reprezintă modelul OSKAR. OSKAR este un acronim pentru Outcome, Scaling, Know How, Affirm & Action şi Review, adică pentru Rezultate, Scalare, Abilităţi şi cunoştinţe, Afirmare şi Acţiune şi Revizuire/ Monitorizare. Modelul OSKAR este unul de ghidare a întrebărilor şi răspunsurilor utilizat în mai multe întâniri de coaching (de regulă este utilizat până la rezolvarea unei probleme sau atingerea obiectivelor propuse). Ca orice instrument însă el poate fi folosit şi în altă manieră: ca mind map completat în timp de coachee (funcţionează mai ales în self-coaching), ca tabel ce se completează şi adaptează pe termen mediu sau ca diferite metode non-formale. Cu ceva
19
creativitate, OSKAR poate fi mult mai prietenos cu tânărul sau tinerii (atunci când avem coaching de echipă). OSKAR a fost inventat de Paul Z. Jackson și este un model destul de cunoscut și apreciat, mai ales datorită faptului că este focalizat pe rezolvarea unei probleme sau situaţii nu pe analiza ei. Dar hai să vedem ce presupune fiecare literă din acronim: Outcome reprezintă etapa în care se contextualizează relaţia de coaching. Este o etapă de clarificare a problemei sau situaţiei în care clientul se află şi se stabilesc sau identifică obiectivele de dezvoltare pe care acesta vrea să le atingă cu ajutorul întâlnirilor de coaching. În baza contextului stabilit în această etapă se va lucra în întâlnirile viitoare. Scaling este o etapă scurtă, care pare uşoară dar nu este neapărat uşor de îndeplinit deoarece presupune identificarea nivelului la care se află beneficiarul în îndeplinirea obiectivului său. Pentru această identificare trebuie utilizată una dintre tehnicile de scalare. Poate fi scala de la 1-10, cea mai familiară ţărilor unde sistemul de notare din şcoală este de la 1 la 10 sau pot fi utilizate alte tehnici precum: scalele numerice (1-10, 1-5, 1-7 sau chiar -5 – 5) sau scale grafice (un segment de dreaptă marcat sau un termometru desenat, fie grafic de tip plăcintă sau tort). Coach-ul trebuie să scoată coachee-ul din zona de comfort aşa încât acesta din urmă să nu se simtă ruşinat dacă se poziţionează prea jos pe scală aşa că este recomandată o scală mai puţin cunoscută pentru client. Know How este etapa în care coachee-ul identifică, prin întrebările coach-ului care sunt competenţele pe care le are deja şi care l-au ajutat în poziţionarea sa la un anumit nivel din scală. De cele mai multe ori persoana nu va fi la prima treaptă a scalei ceea ce înseamnă că interacţiunea sa cu activităţile întreprinse în urmărirea obiectivului setat a fost bazată pe anumite elemente de Know How: anumite abilităţi, anumite cunoştinţe sau unele atitudini, nu neapărat o competenţă completă. Această etapă nu este deloc uşoară deoarece presupune o auto-evaluare sinceră şi corectă pentru că dacă scalarea şi abilităţile nu sunt identificate corect nu se va lucra eficient în rezolvarea problemei sau atingerea
obiectivului. De ce este necesară identificarea acestor abilităţi? Pentru a şti ce trebuie repetat şi/sau dezvoltat. Affirm & Action reprezintă o etapă cu 2 părţi. Prima, cea de afirmare este etapa în care coach-ul este cel care vorbeşte mai mult. Coachul va face un rezumat a contextului, a poziţionării pe o scală şi a know-how-ului clientului. Coachul va folosi aşadar tehnici de ascultare activă precum: repetiţia, parafrazarea, rezumatul, confirmarea pentru a sublinia elementele pozitive în situaţia cochee-ului. Cea de-a doua parte, de acţiune, reprezintă planificarea pe care o va face clientul pentru atingerea obiectivului său. Coach-ul poate întreba care este următorul pas mic sau poate provoca beneficiarul să se gândească pe termen mediu sau lung, totul depinzând de client, context şi de relaţia de coaching. Review reprezintă ultima etapă a modelului însă nu şi finalul activităţii. Acest review reprezintă o evaluare continuă (monitorizare) şi o evaluare finală, de asemenea bazată pe tehnica întrebărilor. Review-ul este făcut de obicei la începutul întânirilor următoare pentru a evalua acţiunile planificate anterior şi rezultatele lor. Uneori este necesar ca după acest review să se treacă iar în scalare, know-how şi acţiuni. Aşadar, OSKAR poate fi văzut şi ca un ciclu prin care coachee-ul trece până la atingerea obiectivului propus. OSKAR este un model de a adresa întrebări clientului vostru care poate fi combinat în fiecare etapă cu alte instrumente atâta timp cât sesiunea de coaching rămâne eficientă pentru coachee. Discuţiile trebuie sa fie clare şi axate pe rezolvarea problemei şi nu pe consilierea emoţională a clientului. Aşteptăm opiniile tale despre acest articol sau despre modelul de coaching pe adresa noastră de mail kit@initiativedurabile.ro Spune-ne dacă modelul îţi este confortabil, dacă lucrezi cu el şi dacă ţi se pare eficient.
20
21
Ed
uc
aț
ie
22
Cătălina Bordianu
Basmul
cu efect terapeutic
la școlarul cu CES
„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini ,în cea mai mare măsură,dacă voi eşua în viaţă. Dă-mi ,te rog ,dă-mi acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă ,te rog,ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.” (Din „Child’s Appeal”)
Î
n societatea contemporană preocuparea pentru copilul deficient mintal se regăseşte în domenii foarte variate şi este analizată din perspective tot mai diverse. Medicul pediatru, psihologul, logopedul, asistentul social, cadrele didactice din învăţământul de masă şi din cel special, părinţi şi organizatori din sănătate, ONG, se găsesc în mod frecvent puşi în faţa elevului deficient mintal, încercând să rezolve, fiecare din punctul lor de vedere, probleme complexe şi dificile. În gândirea cu profunde implicaţii umaniste , după care se modelează personalitatea umană, integrarea socială totală constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului educaţional - recuperator. Ca dascăli, suntem datori să le oferim elevilor noştri modele de comportament prin tot ceea ce facem. Copilăria tuturor timpurilor nu poate fi concepută fără lumea fabulosului oferită de basme şi poveşti. Şi nimic nu se lipeşte mai frumos de suflet decât un basm. Cuvântul ‘’basm’’ deşteaptă, în egală măsură ,atât în mintea copilului cât şi în mintea înflăcărată a tânărului sau în sufletul blând al bunicului, un interes şi o bucurie de nespus: copilul este fermecat de lumea nouă ce i se dezvăluie, tânărul atribuindu-şi multe din calităţile personajelor, se simte mai puternic, curajos, bătrânul, întocmai împăratului înţelept din poveste este fericit că are pe cine juca pe genunchi şi cui spune basme cu voinici fără frică, cu păsări măiestre, cu animale care vorbesc, cu flăcăi care cântă şi fac numai fapte bune. Literatura pentru copii dispune de un nesecat izvor de exemple, pe care le putem oferi copiilor deficienţi mintal, în dorinţa de a-i face mai comunicativi, mai atenţi, mai aproape de valorile morale. Prin literatură, ca mijloc instructiv-educativ, copilul deficient mintal îşi lărgeşte experienţa de viaţă, îşi dezvoltă vocabularul şi imaginaţia creatoare. Ascultând poveşti, copilul deficient mintal face comparaţii, asemănări, deosebiri, din această confruntare reieşind atitudinea personală, critică faţă de situaţiile povestite. Lumea de ficţiune a basmului iniţiază copilul în legi ale relaţiilor umane. Copilul trăieşte într-un plan fabulos o problematică fundamentală care vehiculează anumite experienţe şi valori umane. Prin ecourile sale afective, basmul,este menit să-l ancoreze pe copil în realul însuşi, să nu rămână în ţara zânelor decât spre a privi lumea din jurul său dintr-o perspectivă mai largă şi accesibilă. Urmărirea unui basm cu itinerarul sau imprevizibil aduce copilului deficient mintal satisfacţia unui efort de atenţie şi de structurare. El ia parte mental la rezolvarea unor dileme şi este încantat să fie martorul desfăşurării lor concrete. Înţelegerea unor legi elementare, dar fundamentale ale lumii îi este înlesnită copilului prin specificul confruntărilor din lumea basmelor, care se întemeiază întotdeauna pe ciocnirea dintre ascultare şi neascultare, adică pe ciocnirea dintre virtuţi şi defecte, dintre bine şi rău, dintre adevăr şi minciună. Energia psihică afectivă, trăită de elevii deficienţi mintal, este un vector al întregii personalităţi, iar basmul contribuie atât la îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice cu noi date, cât şi la formarea personalităţii acestor copii din punct de vedere moral.
23
24
Unelte
e p n
t n
n o
u r
o f
m r
l a
25
„Indi
cații
D
Raluca Găiseanu
preți
oase”
ragii mei cititori, Pentru acest număr al revistei KIT, v-am pregătit un exercițiu simpatic care poate fi aplicat mai ales în cadrul sesiunilor de instruire pe teme ce țin de scrierea propunerilor de finanțare. De altfel, chiar eu am învățat acest joculeț într-un training Tineret In Acțiune, pe această temă. Pentru început, va trebui să tipăriți următorul text pe o jumătate de coala albă, urmând a da câte un exemplar fiecărui cursant. Chiar dvs. puteți încerca acum, citind regulile să rezolvați exercițiul, pe o coală alba, citind textul.
Urmând regulile de mai jos, în maxim 3 minute vă rugăm să rezolvați următorul exercițiu: 1. Citește totul înainte de a începe. 2. Scrie-ți numele în colțul dreapta sus al acestei coli. 3. Încercuiește cuvântul numele de la punctul 2. 4. Desenează 4 pătrate în colțul stâng-sus al acestei coli 5. Înscrie în fiecare pătrat câte un cerculeț 6. Semnează sub numele tău (colțul dreapta sus) 7. Pune titlul acestei foi DA,DA,DA 8. Subliniază complet rândurile 6 și 7 9. Desenează o cruce în colțul dreapta-jos al acestei coli 10. Desenează un triunghi în jurul crucii 11. Încercuiește cuvântul ”stânga sus” de la punctul 4 12.Pe spatele acestei foi, înmulțește 70 cu 45 13.Rostește tare numele tău 14. Strigă: Urmez instrucțiunile! 15. În josul paginii, adună 107 cu 234 16. Încercuiește rezultatul obținut 17. Numără cu voce tare de la 1 la 10 18. Înțeapă foaia de 3 ori aici 19. Dacă ești primul din grup care ai ajuns aici strigă: ”Eu urmez cel mai bine instrucțiunile!”
26
20. După ce citești, nu urma decât instrucțiunile 1 și 2 21. Agaugă-ți prenumele în fața numelui 22.Subliniază-ți prenumele 23. Pune jos creionul
Să nu vă fie mare mirarea dacă ați strigat, numărat sau v-ați lăudat că urmați bine instrucțiunile ca mai apoi să va dați seama că trebuia doar să vă scrieți numele în colțul dreapta sus, să va treceți apoi prenumele și să îl subliniați pe cel din urmă, punând creionul jos. Dacă prima regula a fost urmată cu ”sfințenie„ și ați citit TOTUL înainte de a începe, ați fi rezolvat acest exercițiu în cel mai scurt timp. Instrucțiunea 20 ne zice că nu trebuie să urmăm decât instrucțiunile 1 și 2. Însă majoritatea, încearcă să rezolve fiecare cerință în ordinea în care apare, din dorința de a se încadra în timp, de a fi primii sau din pură neatenție. Însă deseori, putem rata detalii extrem de importante. În scrierea unui proiect, citirea atentă a ghidului este esențială pentru redactarea corectă a propunerii de finanțare. Așa că nu ezitați să aplicați acest joc colegilor voștri în următoarea sesiune de teambuilding sau în următorul vostru training. Ne citim data viitoare cu un nou joculeț! Până atunci puteți să îmi trimiteți un feedback pe adresa gaiseanu_raluca@yahoo.com.
Numai bine
27
28
Proiecte
29
Sonia Donca Bercuci
S
Lucrătorul de tineret
loganul proiectului zice despre EL că e priceput la şcoala vieţii însă cei care nu l-au întâlnit niciodată sunt puţini confuzi cu privire la titularura lui. Unii îl confundă cu un lucrător în comerţ alţii cu un adevărat luptător. El este însă mai mult decât o denumire şi mai mult decât un proiect. Este lucrătorul de tineret care până acum nu a existat ca meserie în România, de aceea unii dintre noi mai spuneam că suntem Youth Workeri, aşa pe engleză ca să ne înţeleagă tot poporu`. Proiectul „Lucrătorul de tineret” implementat de către ANST şi Schultz Consulting nu este unul nou însă anul acesta a devenit o oportunitate pentru sute de tineri care au dorit să înveţe ce este un lucrător de tineret, care sunt atribuţiile sale, cum le poate îndeplini şi pentru ca în final, să obţină certificatul acreditat de lucrător de tineret: prima generaţie din România. Programele de formare a primilor lucrători de tineret au început în vară şi s-au finalizat în luna octombrie. Cursurile au fost livrate de o reţea de formatori special selectaţi pentru acest proiect ş i s-au derulat în staţiunile Sinaia şi Mamaia. Proiectul însă nu a conţinut doar aceste programe de formare ci a cercetat cum arată meseria de lucrător de tineret în 10 ţări europene, a creat profilul lucrătorului de tineret pentru România, a introdus în COR această meserie căreia i-a realizat şi un standard ocupaţional. Toate astea din dragoste pentru lucrul cu tinerii! „Lucrătorul de tineret” este un proiect cu o vizibilitate foarte mare în rândul tinerilor, mai ales a celor care lucrează sau voluntariază în organizaţiile nonguvernamentale de tineret. Această vizibilitate este benefică nu doar pentru posibili indicatori în proiect ci şi pentru a poziţiona această meserie în rândul oamenilor de rând care vor beneficia de activitatea lucrătorilor de tineret. Revenind la cursurile de formare a primei generaţii de lucrători de tineret, tinerii minunaţi care au luat parte la curs în perioada 16-23 septembrie, la Sinaia, au lansat un serviciu de informare şi consiliere specific lucrătorilor de tineret de azi, online. Le puteţi cere sprijinul pentru informare, consiliere, îndrumare sau implementarea unei idei p e blogul lor: http://lucratordetineret. wordpress. com/ şi pe pagina de facebook a mascotei cursului: Lilly – Lucratorul de tineret. Fii sigur că vei primi un răspuns promt şi eficient căci sunt o echipă destul de unită de 12 tineri entuziaşti şi plini de pasiune.
30
31
Despre proiecte și experiențe
Iuliana Dinu
P
arcurgând fiecare capitol am reuşit să îmi dau seama în ce direcţie aş vrea să meargă acest articol. Ca şi ceilalţi autori şi păstrând conceptul acestei reviste, a vorbi despre experienţa ta, poate să fie de ajutor celorlalţi. Astfel că, m-am decis să vă povestesc cum m-am hotărât eu să îmi transform vacanţele, dintr-o perioadă în care să stau la plajă, să mănânc şi să dorm într-o experienţă relaxantă, dar unică. Care este primul lucru la care te gândeşti când
spui – Vacanţă? Cred că cei mai mulţi dintre voi vor răspunde relaxare, somn, mare, munte sau să vezi locuri noi. Asta aş fi răspuns şi eu cu ceva timp în urmă, dar acum aş spune cu siguranţă “O experienţă unică”. Companiile de turism concurează în a oferi pachete all inclusive cât mai atractive pentru care oamenii plătesc
foarte mulţi bani, să mănânce mult şi să se relaxeze în locaţii cât mai exotice. În anul 2010, la propunerea unor prieteni am ales să folosesc zilele de concediu şi banii economisiţi pentru asta, pentru a merge într-un program de voluntariat de o lună în Cambodgia. Atunci cei din
jurul meu nu m-au înţeles şi mi-au spus că va fi greu şi o să mă întorc mai obosită de cât am plecat, dar acum pot să vă spun că a fost cea mai reconfortantă vacanţă din viaţa mea. Am văzut o ţară minunată şi pot spune că am reuşit să bifez cam toate atracţiile turistice, am mâncat pe săturate, m-am relaxat, am dormit, dar m-am încărcat, lucrând zilnic cu peste 70 de copii, dornici să se joace, să înveţe, să râdă, să se bucure şi să se distreze.
32
Da, a fost o experienţa unică din care am învăţat foarte multe, am descoperit o cultură nouă, am întâlnit oameni şi am trăit alături de ei. Câţi dintre cei care aleg să petreacă vacanţe în resorturi de 5 stele pot spune acelaşi lucru? De atunci de fiecare dată când spun vacanţă această va fi alegerea mea şi sunt bucuroasă să vă spun că poţi avea această oportunitate şi în România sau oriunde în lume, depinde de ce vrei să vezi, ce vrei să faci.
a r T
f s n
m r o
t n î a ! ţ n ă a c i c a un v i ţ a
o r
e
e p x
e i r
ă ţ n
33
D
re
am
J
ob
34
Wo
r ki n
L
Dream Job
g w it h h om el e s s
Social Worker
ast year I was walking on the streets of Bucharest. I was going to my faculty. I was taking pictures, so I was paying more attention to the sky, than to what is going on in front of me. I got closer to ANEFS and I looked on the other side. There I saw a middle aged man, standing and holding a beer plastic bottle in his left hand. His clothes were dirty and his hair was all over his head and face. He was looking around. And there I was, looking at him and I caught myself thinking: “Oh, dear, there, in this man, one can find the world’s biggest unhappiness!” If you’d meet me, you’d never think I could be so easily impressed, but in that moment I felt love for another human being in the saddest possible way. And so I knew: I might like working with homeless people. That “might” made me not to jump in, but to study what it means. After three years of studying social work in the faculty, I thought I have to study not only from the library. I ap-
plied for a performance scholarship and the University of Bucharest decided I deserve it, so they practically gave me money to study homelessness in Romania, one year. I used PhotoVoice as a
Anca MIhai
of research, but I also used unstructured interviews to make a statement. Because I was more interested in services for rough sleepers, who are those who spend their lives on the streets of our beautiful country, I went in some cities to find some shelters. I went to the shelters for homeless people in Sibiu, Alba Iulia and in Bucharest, but I also made research in Timisoara and Cluj. I talked to ten social workers and I find their work fascinating, even if they don’t find it this way all the time. It is not easy. I met people who loved what they do and people who don’t like it all the time, but all in all I was energized. Work ing with/for
homeless requires a lot of passion and love for people, in the first place. If you are scared or if you are not dedicated then it is better to stay away. At the beginning, you think about integrating them, but not long after one starts, one will change the goal to simply keeping a homeless person alive. The second requirement is to know the law. Without the law, a social worker is a dead man. Not f o r so many people tell you that in school, but really, as technic a person whose job is to prevent social marginaliza
35
tion and to promote integration of the poor, law is of the processes and evaluation of staff members the basis. And to the Romanian law I’d add Europe- and of the cases are crucial for next intervention. For of this is a big literature social workers an law. A social worker also is/should be connected each one have to read. to European realities. There are some Treaties The fourth important feaRomania has sign and which ture of social workers is the ability are crucial in your to spend time on the field, on the work. They could streets, to actually know what is make the differhappening, who is at risk and what ence for having can be done to prevent them from better services, losing their home. more money and A “not to forget” fact is that somore results. cial workers are working for hu The third man beings, so being successful characteristic is to actually know social from the beginning is a must. Also, a social worker needs work theories, modmoney, knowledge, a good deels, method of interveloped social network, pasvention. You need to sion, creativity and a support know what to do and group formed by colleagues how to do it. One has to who are opened to discuss treat each case separatetheir job at any given time. ly and to take into consideration all the resources he/she could use. Case supervision, monitoring faracasa.wordpress.com
free e r a u r, yo e d a yo u e r r e v e Dear o ge wh , before d u j to please t u b g so n i o d wa n t , t abou k n i h t e, rel p o e yo u p less e m o h b e v i cn with a c hey t the r e b m o m r e f m ion t c i v e hey f t o , s s e m i s t hou d e z i l are a c n o i r t e a t n in fos p ave u h w o y r e g th , s n o i ms, t e l u b t i o t r s p n i cal i d e m / l r a o f g menta n looki e r a house h t they left y e who h t n e r d l j o b, i ch r i e h t otho t d es to e d m ov n a they t i g n i v sold a es le i r t n u ts or o e e r t s er c the n o s t leased n e r pare t s ju e r e m w a f y e e h h t nd t a n o s i ck. r a p b m m o e r f e th k a t t ’ ily won k about it! in Just th
Working with\for homeless people b o j le p m i s a t vi ng i l o f o n ay is w a s i it
36
37
Profi
l
de ONG
38
Mai bine
E t i c .Ec o l o gi c .Ec hi t abil
A
Misiune și valori
contact@miabine.eu
Web
www.maibine.eu
www.facebok.com/mai.bine
sociația „Mai bine” dorește să promoveze un stil de viaţa etic, ecologic și echitabil fundamentat pe un sistem de valori autentice demne de adoptat: toleranţa, solidaritatea, altruismul, echitatea, nonviolenţa, protecţia naturii, respectarea drepturilor naturii, ale omului, ale animalelor şi demnităţii umane, diversitatea culturală, simplitatea, responsabilitatea, voluntariatul, creativitatea, fiind doar câteva din ele.
A
Proiecte
șa cum e cazul oricărui ONG, misiunea și valorile se deduc cel mai bine din proiectele organizate și desfășurate. Astfel, în cazul asociaţiei Mai bine regăsim o multitudine de proiecte realizate cu multă muncă de către voluntarii devotaţi. Proiectele lor sunt ample şi sunt împărţite în mai multe categorii , precum proiectele ecologice , de susţinere a grupurilor defavorizate şi de organizare a diverse ateliere de lucru, unde toată lumea este invitată să participe. Ecologia este importantă , iar acest lucru se vede din numărul mare de proiecte ecologice pe care asociaţia le-a realizat până acum: „Iaşul pe bicicletă” , „Skirt bike”„, Colocviu: Şi după Copenhaga?”, „Zile verzi” , „Iaşi plantează” , „7 coline pe 2 roţi” ,şi „Consultare publică privind managementul deseurilor în municipiul Iaşi” Proiectul „Consultare publică privind managementul deseurilor în municipiul Iaşi” are ca şi scop completarea unor chestionare de către ieşeni , iar pe baza răspunsurilor se vor elabora documente de poziţii şi propuneri de politici publice ce vor fi trimise administraţiilor locale care au rolul de a rezolva problemele regăsite în respectivele documente. Proiectul enunţat este, finanțat de Fundația pentru Parteneriat și Trust for Civil Society in Central & Eastern Europe, prin intermediul programului ATITUDINE SI IMPLICARE, destinat organizaţiilor neguvernamentale de mediu din România. În aceeași ordine de idei, proiectul „Iaşul pe bicicletă” poate fi considerat mai mult un concurs destinat tuturor doritorilor, unde participanţii trebuie să recunoască cât mai multe obiective turistice din orașul Iaşi. Concursul a fost realizat de către Centrul de Informare Turistică în partenriat cu CCE Iaşi Bike.Voluntarii asociaţiei au lansat un îndrumator civic numit „Deșeurile domestice și salubritatea”, material care informează publicul larg cu privire la importanţa mediului înconjurător şi modul în care ar trebui protejat. Proiectele referitoare la susţinerea grupurilor defavorizate sunt şi ele numeroase: „Bazar caritabil” , „O zi pentru copii” , De Mărțișor cumpără Mai Bine” , „Ascultă mai bine la Mojo” și altele . Proiectul intitulat „Bazar Craitabil” se ocupă cu vânzarea şi donarea de către oameni a obiectelor care nu le mai folosesc şi banii strânşi din vânzări sunt donaţi unui centru care se ocupă de recuperarea copiilor care suferă de un handicap sever din Iaşi.
39
Proiectul „O zi pentru copii” desfăşurat în 29 mai 2012 a fost destinat atât tinerilor cât şi adolescenţilor deoarece a început cu un târg de donaţii cu vânzare numit “Lucruri dragi de-acasă pentru zâmbete copilăroase”,apoi au fost organizate mai multe evenimente unde tinerii şi adulţii puteau merge pe baza cumpărării unui bilet.Astfel cei interesaţi aveau de ales între un concert rock şi un afterparty, ambele în Club Mojo, să asculte muzică şi să danseze impreună cu Dan Basu în cafeneaua Acaju sau să mearga la o petrecere cu muzică dubstep în Club Brian. Toţi banii obţinuţi din acest eveniment au fost donaţi Centrului de Recuperare pentru Copii cu Handicap Sever Galata. Atelierele de lucru manual sunt organizate în mod regulat. Printre ele regăsim: „Atelier hârtie reciclată” , „Atelier Handmade” , şi „Reciclam pentru un cadou de Crăciun”. Anul acesta, proiectul „Atelier hârtie reciclată” a avut loc pe data de 11 decembrie şi scopul principal a fost învăţarea publicului ieşean să recicleze şi să reutilizeze hârtia veche şi aruncată. Proiectul „Reciclăm pentru un cadou de Crăciun” s-a desfășurat și el în perioada 6-17 decembrie, timp în care participaţii au reușit să creeze un cadou ecologic din lucruri care nu le mai folosesc.
P
Modalități de implicare
entru toți doritorii care sunt interesați să se implice „mai bine” în cadrul acestei asociații există mai multe posibilități. În primul rând, Mai bine este mereu în căutare de membrii noi, plini de entuziasm și dedicați valorilor pe care le promovează și care pot alege să participe la evenimentele săptămânale, să ajute la administrarea magazinului online sau în campanii de strângere de fonduri, să se implice în proiectele perîÎmanente, sau să propună noi activităţi. În plus, „Mai Bine” oferă oportunități de internship-uri care pot dura 3, 6 sau 9 luni și presupun asumarea unor roluri specifice pe anumite proiecte. Stagiarii lucrează în medie, 15 ore pe Sabina Coldea săptămână, și cu toate că aceste stagii nu sunt plătite, se acoperă costurile de transport, masă și se oferă o alocație lunară. Orice tip de implicare de acest gen rereprezintă o oportunitate de a câştiga experienţă de lucru într- un ONG de succes. Pentru mai multe detalii, accesați site-ul: www.maibine.eu
40
41
www.initiativedurabile.ro
42
Kreativitate Imaginație
Transformare