Apusenii Liberi Nr. 7-8 by Alburnus Maior

Valorezi atât cât te apreciezi.” François Rabelais

APUSENII LIBERI ZIAR DE INFORMARE AL CAMPANIEI SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ

Nr. 1-2 (7-8) 12 pagini RoșIA MONTANĂ. ÎNCEPUTUL

"Includerea sitului Roşia Montană în Lista Indicativă a României pentru UNESCO reprezintă începutul unui proces important”, explică Ștefan Bâlici, proaspăt manager al Institutului Național al Patrimoniului >>PAGINA 2

Sorana OLARUZĂINESCU

MINCIUNA DE AUR "La aur poți munci doar dacă îl ai pe Dumnezeu în suflet. Dacă te mână Necuratul după aur, atunci te mână ca să te piardă”. Asta e una dintre vorbele de înțelepciune ale băieșilor din Apuseni, de la care, dacă îți faci vreme să povestești pe îndelete cu ei... >>PAGINA 3 Mihai GOȚIU

GRATUIT

MARTIE 2016

www.apusenii-liberi.ro

roșia montană pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial

unesco

Foto: Roșia Montană - 1860

Anul IV

GABRIEL RESOURCES DĂ STATUL ROMÂN ÎN JUDECATĂ În 21 iulie 2015 Compania Gabriel Resources anunța că a formulat o cerere pentru arbitraj la ICSID (Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții) împotriva României, pentru a-și recupera investiția minieră neperformantă.

Alina BANU

>>PAGINA 4

EL SALVADOR A INTERZIS MINERITUL! În urma unor scandaluri multiple legate de poluarea apei din cauza mineritului aurifer, El Salvador a interzis activităţile miniere pe teritoriul său, suspendând inclusiv toate procedurile de avizare în curs. >>PAGINA 9 Ioan POP-CURȘEU

www.miningwatch.ro

Claudia APOSTOL

>>PAGINA 10

Ce poate aduce statutul UNESCO pentru o comunitate? Februarie 2016 – Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Mediului au luat decizia de includere a peisajului minier istoric de la Roșia Montană pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Această decizie deschide o nouă perspectivă pentru această localitate și reprezintă recunoașterea și asumarea de către Statul Român a valorii universale excepționale a patrimoniului cultural conservat în zona Roșia Montană.

DOSAR: ACAPARAREA RESURSELOR LA CERTEJ

>>PAGINILE 6-7

ANALIZE

Roșia Montană. De prin Roşia Începutul de bine, nu EDITORIAL

Sorana OLARU-ZĂINESCU "Includerea sitului Roşia Montană în Lista Indicativă a României pentru UNESCO reprezintă începutul unui proces important”, explică Ștefan Bâlici, proaspăt manager al Institutului Național al Patrimoniului și unul dintre experții care au contribuit la realizarea notei de fundamentare pentru recunoașterea peisajului cultural din Roșia Montană ca având valoare universală. Nota a fost depusă la Ministerul Culturii în iunie 2009 și doar în 6 februarie 2016 s-a obținut asumarea responsabilității statului român în acest caz. E ziua Roșiei Montane și anunțul tocmai a fost făcut de ministrul culturii. După 7 ani de insistențe, Roșia Montană are șansa unui nou început. "Vom începe să lucrăm la un plan de management, de dezvoltare a zonei, este o condiție necesară pentru includerea în UNESCO, iar vestea bună este că avem acum și o implicare din partea statului român. Este începutul unui proces de durată care se va încheia cu recunoașterea valorii universale a peisajului cultural al Roșiei Montane, ceea ce ne dorim cu toții”, continuă explicațiile. O viziune comună de dezvoltare este pe cale să apară și să aducă împreună o comunitate până ieri dezbinată de un fantasmagoric proiect minier. Perspectivele de dezvoltare sunt nenumărate: se vorbește deja la nivel guvernamental despre elaborarea unui nou PUG, despre realizarea unei strategii de dezvoltare alternativă mineritului, despre proiecte de eco-turism și interpretare a peisajului cultural, despre concursuri de arhitectură și urbanism pentru revitalizarea patrimoniului construit. Se vorbește despre un centru istoric renăscut din propria cenușă, fremătând de viață sub pașii sutelor de turiști, despre kilometri de galerii și imensele corande amenajate pentru a putea fi vizitate, despre un muzeu al mineritului total restaurat, despre centre de cercetare a patrimoniului, școli de meșteșuguri tradiționale și câte și mai câte. E ziua Roșiei Montane și este cu adevărat sărbătoare. După 16 ani de luptă pentru salvarea localității, s-a ajuns, în sfârșit, la un început.

Ioan Pop-Curşeu

tenţia publică nu mai e la fel de obsesiv centrată pe Roşia Montană ca în urmă cu doi-trei ani. Într-un fel e bine, pentru că oamenii din localitate pot să-şi vadă liniştiţi de ale lor, dar într-alt fel nu-i bine deloc, pentru că în umbră RMGC continuă să uneltească ca să-şi atingă scopurile mârşave. Ultima găselniţă a goldiştilor este arbitrajul internaţional, prin care daune uriaşe sunt cerute statului român, pentru că... n-a autorizat derularea unui proiect industrial ilegal şi nociv. Să fim aşadar vigilenţi în lunile care vor urma, deoarece multe se pot întâmpla pe traseul BucureştiBruxelles-Washington-Toronto.

Plecarea companiei Prima schimbare pozitivă e că RMGC a dispărut din Roşia. Compania şi-a disponibilizat angajaţii, ba chiar a renunţat la figuri-cheie, cum ar fi unul dintre şefii propagandei, Cătălin Hosu, care nu contenea să dea din gură la TV şi în presa scrisă despre binefacerile proiectului. Clădirile administrative sunt închise, maşinile cu număr AB-cifră-RMG nu mai circulă mândre pe străzi, nici pe şoselele din Apuseni. Calmul s-a lăsat peste Roşia, oamenii arată mai relaxaţi, comunitatea începe încet-încet să se resudeze. Nu de multă vreme, localnicul Sorin Jurcă îmi povestea că au venit câteva familii de tineri, cu copii, să se stabilească în zonă. Ei nu-i vor putea înlocui niciodată pe cei strămutaţi, dar sunt în mod sigur o licărire de speranţă pentru un nou început al unei comunităţi vii, capabilă să dureze peste timpuri.

Primarul din Roşia nu iubeşte decât aurul Între timp, primarul localităţii – în loc să se preocupe de soarta aleşilor – tot la aur trage.

haldele de steril, apoi îl comercializa cu complicitatea unor magazine de bijuterii sau îl plasa la case de amanet drept garanţie, fără a returna ulterior sumele ridicate, a fost dezmembrată de procurori la sfârşitul anului trecut. Prejudiciul se ridică la 600.000 de lei (6 miliarde vechi, ca să înţeleagă omul). Capii reţelei sunt suspectaţi a fi bulibaşa comunităţii rrome din satul Dăroaia şi un nepot al primarului Furdui, mai multe rude ale edilului din Roşia Montană fiind audiate, alături de un consilier judeţean şi de patronul unei discoteci din Câmpeni. Sistemul e unul clar mafiot, cu legături între interlopi, oameni de afaceri şi politicieni. Pe de altă parte, în loc să îmbrăţişeze oportunitatea integrării Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, primarul Roşiei Montane, împreună cu consilierii locali, scrie scrisori deschise în stânga şi-n dreapta, ca să promoveze "mineritul responsabil”, fără îndoială cel practicat de RMGC. Desigur că primarul n-a umblat prin ţară şi prin lume să vadă ce îngrozitor arată şi câtă sărăcie există în regiunile miniere, dar şi cât sunt de prospere localităţile cu monumente UNESCO! Concluzia e una singură: primarul Furdui nu iubeşte decât aurul, nu oamenii.

O reţea de traficanţi de aur Dar ce s-a întâmplat cu furtul de aur e un mizilic. Dacă DNA ar din Roşia Montană, care extrădecide să ia la purecat "dosarul Roşia” începând de la vârfurile pogea metalul preţios din mine şi

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ANALIZE

adunate... doar de rău

OPINIE

Minciuna de aur Mihai GOȚIU

"La aur poți munci doar dacă îl ai pe Dumnezeu în suflet. Dacă te mână Necuratul după aur, atunci te mână ca să te piardă”. Asta e una dintre vorbele de înțelepciune ale băieșilor din Apuseni, de la care, dacă îți faci vreme să povestești pe îndelete cu ei, poți afla și legenda unei pietre magice, care anunță marile zăcăminte de aur. Zice-se că piatra asta știe să vadă în sufletul omului – iar dacă ești un om bun, și aurul pe care îl găsești îl folosești nu doar pentru tine, ci pentru toată comunitatea din care faci parte, îți dă sănătate, și-ți arată drumul și către alte zone bogate în minereu, iar dacă ești om rău și te gândești doar la tine și la plăcerile și îndestulările tale, îți ia mințile și te rătăcește până nu mai găsești drumul de întoarcere prin rețelele de galerii.

Foto: FânFest #9

Dezvoltarea durabilă: macro- şi micro-perspective

liticii româneşti (şi trebuie s-o facă!), ar ieşi la iveală nişte combinaţii colosale, pe lângă care dosarele Microsoft, TurceniListarea Roşiei Montane în UNESCO, e în sfârşit o iniţiativă de Rovinari, Gala Bute şi altele vor stat care arată viziune pe termen lung, la nivel macro-structural. În părea că le-au adus corupţilor aşteptare, nici iniţiativele private nu stau pe loc. Acestea le aparnoştri doar... bani de buzunar. ţin localnicilor, sprijiniţi masiv de societatea civilă şi de numeroase organizaţii de mediu şi culturale şi produc pentru moment efecte foarte îmbucurătoare la nivel micro-structural. Turismul a prins rădăcini adânci, deşi autorităţile locale nu-l încurajează, FânFest-ul fiind ilustrativ în acest sens. Festivalul de anul trecut, aflat la ediţia aniversară, a zecea, şi desfăşurat între 13-16 august, a arătat ce dinamică socială fabuloasă Noroc, totuşi, că justiţia îşi poate produce turismul cultural şi activist: 297 de trupe muzicale face treaba din ce în ce mai au concertat de-a lungul vremii în Roşia, 34 de poeți și scriitori au bine. Tot anul trecut, Tribuna- citit din scrierile lor, 20 de trupe de teatru au dat reprezentaţii. S-au lul Bacău a admis cererea mai proiectat peste 60 de filme documentare cu tematică social-ecolomultor ONG-uri cu privire la sus- gistă şi s-au organizat peste 50 de tururi ghidate. Cât despre partipendarea efectelor juridice ale cipanţi, peste 40.000 de oameni au venit la Roşia Montană, produavizului de mediu pentru modi- când o dinamică socio-economică pozitivă. ficarea Planului Urbanistic Zonal În paralel, a continuat pentru al patrulea an succesiv şi progra– zona de dezvoltare industrială mul "Adoptă o casă”, care prevede restaurarea patrimoniului arhiRoşia Montană. Cu alte cuvinte, tectonic din Roşia Montană, pe bază de voluntariat. Programul s-a declararea unei părţi mari a teri- impus ca model de bune practici în restaurare, utilizând numai matoriului Roşiei Montane ca zonă teriale şi tehnici de lucru tradiţionale ( www.adoptaocasa.ro ). monoindustrială şi interzicerea Iniţiativele cresc în număr şi creativitate: de la sfârşitul lui 2013, activităţilor alternative mineritu- Made in Roşia Montană face valuri pe Internet ( www.madeinrosilui a fost declarată încă o dată: amontana.ro ). E vorba de un magazin online cu produse din lână ilegală. Corectă e, în acest sens, lucrate manual, coordonat de inimosul Tică Darie, care trebuie să decizia Ministrului Culturii din gestioneze sute de comenzi. Peste 30 de femei din Roşia Montană şi împrejurimi sunt implicate în proiect. Poate că ar trebui să li decembrie 2015, de a declara se alăture şi faimoasa Sanda Lungu din reclamele de altădată ale Roşia Montană – pe o rază de 2 Gold-ului! km – monument istoric de clasa A. Îi aşteptăm cu nerăbdare efectele juridice...

Zonă monoindustrială/ monument istoric

Şi ar fi încă multe de semnalat... Deci, se poate să fie bine la Roşia? Desigur!

Nu doar mințile băieșilor prea lacomi și necinstiți din Apuseni au fost luate de febra aurului. Unii dintre marii miliardari ai lumii, oameni pe care i-ai putea socoti ca fiind deștepți – din moment ce-au știut să facă atâta amar de bani – s-au prins și ei în hora aurului. Pe marile piețe de la Toronto, New York sau Londra, au pariat, precum copiii pe o bătălie între un cocoș și un curcan, pe minele de aur din întreaga lume. Dar, la fel cum pe la noi se spune "nu tot ce e auriu și strălucește este aur”, la fel au aflat și marii miliardari că minele de aur nu sunt… aur. Un lucru despre care se știe și se vorbește mai puțin e faptul că, de multe ori, așa-zișii "mari investitori” care pariază pe minele de aur, înființând companii miniere și făcând comerț cu acțiunile acestora, nu au niciun moment intenția să exploateze acel aur! Afacerea lor constă în a cumpăra ieftin și a vinde scump acțiuni la astfel de proiecte miniere. De fapt, sunt oameni care vând iluzii! Și nu e de mirare că cei mânați de Necuratul cumpără iluzii! Astfel se explică de ce, dintr-o afacere precum cea de la Roșia Montană, sunt oameni care au câștigat zeci de milioane de dolari fără ca mina să fie deschisă și fără ca vreun gram de aur să fie extras oficial (exceptându-l pe cel din perioada prospecțiunilor). Desigur, acest gen de afaceri n-ar trebui să ne deranjeze din cale afară. Că niște mari bogătani ai lumii, din rândul celor care nu mai știu ce să facă cu banii, se înșeală și se fraieresc între ei cu sume de ordinul zecilor, sutelor de milioane și chiar a miliardelor de dolari n-ar trebui să ne intereseze prea mult. Din păcate însă, pariurile lor ajung să afecteze viața unor comunități întregi. Promisiunile cu "miile de locuri de muncă”, întărite și sprijinite de politicieni corupți, de jurnaliști fără coloană vertebrală, de o mână de falși specialiști, complici cu cei care pariază pe proiectele minelor de aur dau naștere la iluzii fără vreo acoperire și blochează dezvoltarea unor zone largi. Roșia Montană a plătit din greu din cauza acestei minciuni. Certejul, dar și alte localități din Apuseni, par să nu fi învățat nimic din poveste și-i calcă pe urme. În cazul Roșia Montană, minciuna aurului a fost făcută praf și, după ani de iluzii deșarte, localitatea a căpătat o nouă șansă. De ce greșelile făcute în acest caz se multiplică și în alte locuri este, totuși, un lucru mai greu de înțeles. Că, atâta vreme cât fiecare are o minte, nu poți da vina doar pe Necuratul.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ANALIZE

GABRIEL RESOURCES DĂ STATUL ROMÂN Î ÎN JUDECATĂ n 21 iulie 2015, localnicii din Roșia Montană au obținut confirmarea indirectă că localitatea lor este salvată de la distrugere, deoarece Compania Gabriel Resources anunța că a formulat o cerere pentru arbitraj la ICSID (Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții) împotriva României, pentru a-și recupera investiția minieră neperformantă.

buzunar este dacă oficialii din guvern vor face "blat” sau vor angaja o firmă de avocatură mai apropiată de interesele companiei miniere, decât de cel național. Prezentul proces de arbitraj nu face decât să dovedească Acest moment reprezintă punctul culminant al amenințărilor care au fost încă o dată că aceste clauze ISDS sunt formulate încă din 2013, când Gabriel Resources a forțat Parlamentul Româ- menite să sărăcească o țară de sume niei să accepte proiectul minier, prin trecerea unei legi care stipula faptul că comparabile cu bugetele anuale aloproiectul lor minier este de interes național major, pentru a anula procedurile cate sănătății sau educației. de autorizare care au fost blocate și ca să poată fi expropriată populația din "Ceea ce reiese din acest arbitraj zonă, care refuză să plece. este că Gabriel Resources consideră

Anunțul făcut de Gabriel Resources în iulie 2015 vine ca răspuns la tăcerea și pasivitatea autorităților române cu privire la o notificare de litigiu trimisă Președintelui, Primului Ministru și Guvernului României încă din luna ianuarie a aceluiași an, prin care se anunța începerea procedurilor de arbitraj. Gabriel Resources pretinde că autoritățile din țara noastră "au blocat și împiedicat implementarea proiectului, fără un proces echitabil și fără a oferi despăgubiri".

4 miliarde de dolari pe care i-ar cere compania despăgubire reprezintă aproape 2% din PIB-ul anual al României. Proiectul minier de la Roșia Montană ar fi însemnat extracția în carieră deschisă, cu cianură, a 314 tone de aur și 1500 de tone de argint, exproprierea a sute de localnici și construirea unui imens iaz de reziduuri toxice, un dezastru nu doar din punct de vedere al mediului, ci și economic, social și cultural. Planul companiei de a porni proiectul nu s-a prăbușit datorită corupției din România, ci a ajuns atât de departe tocmai din cauza ei. Singura șansă pentru Gabriel Resources de a părăsi România cu banii contribuabililor în

în interes public. Detaliile cu privire la fiecare caz – inclusiv sentințele – nu se pot face publice decât cu acordul ambelor părți.

Alina BANU se mândrește cu obținerea a două dintre cele mai mari despăgubiri din lume.

În mod real, Gabriel Resources are șanse absolut infime să câștige acest arbitraj. Toată activitatea lor din România se bazează pe un șir lung și absolut incredibil de abuzuri și ilegalități. Mai mult, proiectul în sine încalcă flagrant legislația românească legată de dreptul de proprietate, În cazul de arbitraj contra statului protecția mediului și a patrimoniului român, Gabriel Resources a anunțat cultural, regimul pădurilor, fânațelor, profitul mai important decât oamecă se va baza pe Acordul dintre Guapelor și bunurilor publice, drepturile nii, că voința unor miliardari străini vernul Canadei și Guvernul României comunităților. poate fi mai presus de legile unei pentru protecția și promovarea recinațiuni. Este culmea tupeului să vii și România nu trebuie să fie penaprocă a investițiilor, din 2011, precum să propui un proiect ilegal, să-l vezi și pe Acordul dintre Guvernul Rega- lizată pentru faptul că este o țară derespins și apoi să ceri compensații. tului Unit al Marii Britanii și Irlandei mocratică, cu instituții care spun NU Acesta este începutul sfârșitului de Nord și Guvernul României pentru solicitărilor absurde de modificare a pentru o afacere foarte proastă.", a protecția și promovarea reciprocă a legislației pentru aprobarea proieccomentat Eugen David, președintele investițiilor, din 1996. Va fi repre- telor ilegale. Alburnus Maior. zentată de White & Case LLP, care Cazurile de arbitraj de acest tip sunt un fel de "justiție paralelă", în care arbitrii nu sunt de fapt judecători cu normă întreagă, ci avocați, specialiști în dreptul comercial, iar sistemul în sine este independent de orice stat, ceea ce aduce pe bună dreptate pe tapet îngrijorări că se restricționează dreptul guvernelor de a reglementa Ce știm deja este că Gabriel Resources va folosi, cel mai probabil, clauza "Tratament corect și echitabil”. Această clauză permite companiilor străine să interpreteze după bunul lor plac ce anume este corect și echitabil.

Ce sunt Tratatele Bilaterale de Investiții? Tratatele bilaterale de investiții, numite și acorduri privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, sunt acorduri între diferite state, care stabilesc termenii și condițiile în care se pot realiza investiții private de către persoane fizice sau juridice. Dispozițiile acestor tratatelor bilaterale oferă, de multe

bre, cu scopul de a încuraja investițiile și a oferi garanții reciproce împotriva riscurilor politice. Din momentul aderării la UE, se consideră că acest tip de tratate bilaterale nu mai sunt necesare, ba chiar contravin legislației europeori, drepturi generoase investitorilor străini, printre care și accesul direct la ne, datorită discriminării pe bază de instanțe internaționale pentru soluționarea neînțelegerilor cu statul gazdă, pe cetățenie sau naționalitate, iar toate baza unei clauze ISDS (Investor – State Dispute Settlement). statele membre ar trebui să se supună România a semnat până în prezent peste 80 de tratate bilaterale de acelorași norme privind piața internă. investiții, din care marea majoritate sunt încă în vigoare. Facem o distincție Dintre tratatele bilaterale cu state clară între acordurile bilaterale intra-EU și acordurile bilaterale cu state terțe. non-UE, tratatele în curs de negociere Tratatele bilaterale de investiții intra-UE au fost încheiate în principal în anii TTIP (Parteneriatul Transatlantic pen'90, între statele membre UE de la vremea respectivă și viitoare state mem- tru Comerț și Investiții) si CETA (Acor-

dul economic și comercial UE-Canada) sunt cele care au stârnit recent cele mai mari îngrijorări, petiții și proteste, nu doar în România, ci în întreaga Uniune Europeană. Conform definiţiei oficiale, TTIP este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite. Prevederile acestui acord au drept scop "înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita

cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.” Temerile majore sunt că aceste tratate sunt concepute doar pentru a crește puterea și profitul corporațiilor, în detrimentul democrației și binelui general și că ar conferi multinaționalelor posibilitatea de a da în judecata guvernele pentru orice prevedere legislativă pe care o consideră o amenințare la adresa intereselor lor de afaceri.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ANALIZE

ROVINA e doar începutul Raluca VEȘTEMEANU și Roxana PENCEA

n toamna lui 2015, echipa Mining Watch a participat la o întrunire publică în localitatea din Apuseni ce se pregătește să devină casă pentru unul dintre cele mai mari proiecte miniere din România. Carpathian Gold a primit, prin firma Samax România SRL, acordul de principiu pentru exploatarea aurului și cuprului la Rovina, pentru 20 de ani. Autoritățile nu au fost curioase să-i întrebe pe cei din zonă ce părere au, deși Carpathian vine cu un proiect "monstru” așa cum chiar ei îl numesc. Mina ar presupune imense cariere de suprafață pentu a extrage 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru. Astfel, Rovina ar putea deveni cea mai mare exploatare din România, dimensiunea carierelor – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. Acum, compania organizează întruniri locale cu privire la proiectul minier propus. Aceste prezentări sunt în afara unor proceduri legale, iar Samax mizează pe înșelarea comunității prin prezentarea unui proiect aparent impecabil.

Totul a început cu o minciună Deși Carpathian Gold a primit de la ANRM doar un acord de principiu, fiind de fapt în curs de obținere a licenței miniere, acest lucru nu i-a oprit să-și anunțe investitorii, încă din luna mai, că au obținut dreptul de a exploata zăcămintele. Rovina a reprezen tat "barca de salvare” pentru Carpathian, deoarece compania, aproape falimentară, a avut o creștere de 200% a prețului acțiunilor în doar 24 ore. Carpathian Gold sunt o companie junior în industria minieră. Aceștia au deținut doar 2 proiecte miniere, unul în Brazilia, care aproape i-a falimentat și pe care l-au vândut, și cel din România pe care se concentrează acum.

Și continuă tot cu minciuni În timpul întrunirilor cu comunitatea locală, Alexandru Nicolici, directorul Samax România, declară orice poftește; fără cineva care să îi verifice spusele. Speculează că,

de fapt, nu aurul este resursa importantă pentru care ei își doresc minerit. "Aurul nu există. E acolo, sub un gram la tonă, difuzat în piatră… trebuie să furi aurul…” declară el. Oamenii ascultă fără să chestioneze. Rezervele de aur sunt mai mici decât cele de curpru, dar și mult mai valoroase. Prin exploatarea de la Rovina se estimează un câștig de 237 milioane $/an doar din aur. Adică de 2 ori mai mult decât din cupru. Luat la întrebări de echipa Mining Watch, Nicolici își pierde cumpătul. Vorbește apăsat, pentru a oferi mai multă credibilitate spuselor sale. Garantează, în fața noastră și a publicului, că nu există companii de tip offshore între Carpathian și Samax. Că nu s-au învârtit bani prin companii offshore (companii în paradisuri fiscale). Că firma Carpathian e o companie serioasă, listată la Bursa din Toronto. La o simplă verificare a acestor afirmații am descoperit că, de fapt, există nu una, ci trei companii offshore intrespuse între Capathian și Samax România. Ba chiar, Nicolici este și reprezentantul legal al uneia, din care, cu doar câteva luni mai de-

vreme, transferase suma de 90.000 de lei. În plus, Carpathian Gold nu mai era listată la Bursa din Toronto.

derile de aur care nu se pot extrage prin flotație. Conform documentului, "un consum normal de cianură ar duce la recuperarea eficientă a pierderilor de aur.”

Samax România, o companie într-un apartament

Mai mult decât atât, credibilitatea lor este pusă sub semnul întrebării de următoarea situație: Carpahian Gold a deținut, până în anul 2009 și un perimetru minier în Ungaria. În momentul în care Ungaria a decis interzicerea cianurii în minerit, în mai puțin de o lună, firma a vândut toate activele și s-a retras din țară. La fel ca în România, Carpathian susținea că nu se vor folosi cianuri în procesul de extracție.

Samax România SRL, compania prin care Carpathian desfășoară avizarea proiectului Rovina a fost înființată în 1999 și este deținută de un offshore, Samax România LTD, din Insulele Virgine. Compania, cu sediul într-un apartament din Baia Mare a fost pe zero ca profit, iar în ultimii 3 ani pe pierdere. Ambele companii Samax România sunt reprezentate de aceeași persoană, domnul Alexandru Nicolici.

Cianura Carpathian Gold, prin intermediul domnului Nicolici declară public că nu se vor folosi cianuri în procesul de extracție de la Rovina. Ceea ce nu se menționează în comunicările publice, dar se ia în considerare și se dezbate pe larg în rapoartele prezentate investitorilor, este că sterilul va mai suferi o a doua etapă de procesare, prin cianurare, pentru a recupera pier-

Compania a decis să nu mai avanseze cu acest proiect, iar raportul final va fi prezentat autorităților miniere în data de 10 ianuarie 2010. În consecință, începând efectiv cu 31 decembrie 2009, toate costurile de explorare și dezvoltare ale proprietăților maghiare au fost anulate.” extras din Raportul Anual al Carpathian Gold, anul 2009, pagina 12.

Rovina e doar începutul Iar acesta e doar începutul dezastrului ce ni se pregătește, după cum declară chiar directorul Samax la întâlnirea publică. “Vreau să spun că în 50 de ani, există șansa ca tehnologia să ne ducă către alte zăcăminte, și deja știm unele zone de perspectivă; și așteptăm să fie scoase la licitație; poate le câștigăm noi, poate le câștigă alții.” Așadar acesta e viitorul în viziunea industriei miniere. Din ce în ce mai multe localități acaparate de minerit, anihilate încetul cu încetul în timp. E mult mai ușor să începi cu un proiect care să nu ridice suspiciuni, pe care să-l extinzi ulterior. Dar ce se va întâmpla cu oamenii locului? Nimănui nu-i pasă.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

DOSAR - HARTA PROIECTULUI

acapararea la certej 4 – Certej Nord

Certej Nord

Roxana PENCEA și Tudor BRĂDĂȚAN

Munții Apuseni sunt sub asediul companiilor miniere listate la bursa canadiană. Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) eliberează în fiecare an noi licențe pentru explorarea sau exploatarea depozitelor de aur, argint sau cupru ale României. Aceasta este povestea dezastrului planificat în sudul Munților Metaliferi, la Certej. E doar începutul. Eldorado Gold nu se va opri aici. Mining Watch România a creat această hartă pentru a vedea, în premieră, adevărata amploare a proiectului minier Certej.

Troița Pițiguș

În 2014, Eldorado a primit de la ANRM o nouă concesiune de 800 de hectare. În prezent, compania desfășoară un amplu program de cercetare geologică care poate duce în orice moment la noi planuri de exploatare. Perimetrul Certej Nord Data eliberării licenței: 2014 Suprafață perimetru: 838 ha Titular proiect: Deva Gold SA

5 – Troița Pițiguș Tot în 2014, ANRM acordă o nouă "felie” a mega-proiectului imaginat de Eldorado. Se numește Troița Pițiguș și completează cele 4 865 de hectare deținute de Eldorado doar în sudul Munților Metaliferi. Suprafața totală este aceeași cu a orașelor Târgu Mureș, Focșani, Arad, Bacău sau Deva. Perimetrul: Troița Pițigus Data eliberării licenței: 2014 Suprafață perimetru: 232 ha Titular proiect: European Goldfields SRL

Teascu Toplița Mureșului

3 – Băița Crăciunești În 2011, Eldorado și-a extins pretențiile miniere în zonă. ANRM a acordat licență de exploatare și la Băița-Crăciunești pentru zăcământul Teascu. Eldorado, fără să reia evaluarea de mediu în ansamblul noului proiect extins, a pretins că Băița Crăciunești este un proiect minier de sine stătător. Agenția de Protecție a Mediului a acceptat fără întrebări acest lucru, în ciuda faptului că pentru Băița Crăciunești ar urma să fie folosite aceeași uzină de procesare a aurului și aceleași iazuri de decantare de la Certej. Perimetrul Băița Crăciunești Data eliberării licenței: 2011 Suprafață perimetru: 107 ha Titular proiect: Deva Gold SA

1 – Certej Aceasta este prima concesiune obținută de Gabriel Resources la Certej în 1999. Face parte din același acord infam încheiat între statul român și Gabriel Resources, care a inclus și Roșia Montană. Acordul inițial de asociere a purtat semnătura lui Nicolae Stanca, directorul actual al Eldorado Gold în România. Afacerea a fost încheiată în 1999 de Frank Timiș, omul de afaceri de proastă reputație care a avut acces, cel mai probabil, la hărțile geologice ale României realizate în perioada comunistă. Perimetrul Certej Data eliberării licenței: 1999 Suprafață perimetru: 2 670 ha Titular proiect: Deva Gold SA Scurt istoric: - Concesiunea de la Certej a fost transferată către European Goldfields Ltd. în 2000. Compania locală utilizată este Deva Gold SA. - În noiembrie 2011 Eldorado Gold Corp. (Eldorado) a cumpărat compania European Goldfields pentru 2.5 miliarde de dolari. Achiziţia a fost finalizată în februarie 2012, iar Eldorado a devenit acţionarul majoritar al minei Certej.

Certej 6 – Mireș Eldorado nu s-a oprit aici, extinzându-și perimetrul de explorare cu încă 247 de hectare, prin concesiunea Mireș. Perimetrul Mireș Data eliberarii licenței: 2014 Suprafața perimetru: 274 ha Titular proiect: Deva Gold SA

Mireș

România nu gustă cianura.

MINIER DE LA CERTEJ

resurselor Mihai GOȚIU

(Hărți în premieră: tinyurl.com/HartiCertej)

Săliște Hondol 2 – Săliște Hondol În perioada 2000-2010, Deva Gold SA a realizat documentația pentru prima etapă a exploatării din zonă și a rezultat proiectul minier Certej. Amploarea proiectului depășea granițele concesiunii, prin urmare compania soră European Goldfields Deva SRL a cerut și a obținut de la ANRM în 2010 perimetrul Săliște Hondol. Aici ar urma să fie amplasate cele două iazuri de decantare, unul de steril toxic, celălalt de cianurație. Perimetrul Săliște Hondol Data eliberării licenței: 2010 Suprafață perimetru: 744 ha Titular proiect: European Goldfields Deva SRL

7 – Proiectul minier Certej Harta alăturată pune proiectul minier Certej (prima etapă a unei exploatări mult mai vaste) în contextul concesiunilor deținute de Eldorado Gold. Proiectul minier Certej se întinde pe două perimetre: Certej și Săliște Hondol, deținute de cele două companii ale Eldorado - Deva Gold SA și European Goldfields SRL., în ciuda faptului că toate autorizațiile au fost obținute doar de către Deva Gold. Eldorado autorizează separat mai multe părți ale aceluiași proiect, pentru că nu vor să recunoască în fața oamenilor mărimea exploatării și a distrugerii pe care o vor produce.

Perimetrul Certej Hondol Săcărâmb Cine profită de licențele miniere din zona Certej? Cu siguranță nu cetățenii României. 8 – Ultima grijă a ANRM sunt oamenii Toate aceste concesiuni miniere au fost date de ANRM fără informarea prealabilă sau consultarea comunităților locale. În total, aproximativ 1,8 milioane de oameni care fac parte din bazinul hidrografic al râului Mureș, vor fi afectați în mod direct de aceste concesiuni. Cu toate acestea, oamenii sunt ultimii care află ce li se pregătește, nu sunt niciodată informați de către autorități câte locuri de muncă sunt create sau care e mărimea distrugerii. Nimeni nu vrea să recunoască că distrugerea va fi de 10 ori mai mare decât fosta exploatare și va avea de 2 ori mai puține locuri de muncă față de 2006 sau de 7 ori mai puține locuri de muncă față de 1996. Nimeni nu spune că în anul 5 de producție mina Certej va avea doar 221 de locuri de muncă (informație din Raportul către Investitori al firmei Eldorado Gold).

Compania olandeză, tip cutie poștală, Eldorado Gold (România) BV, cu active de 15 milioane de dolari, dar nici un angajat, este proprietarul direct al Deva Gold, în proporție de 80% și al European Goldfields Deva, în proporție de 100%. Deva Gold este finanțată printr-o facilitate de credit în valoare de 200 milioane de dolari, a unei alte firme cutie poștală olandeză, Eldorado Gold Treasury BV, care la rândul său, este finanțată prin bilete la ordin emise de acționarul său olandez (Eldorado Gold Cooperatief). Evidențele contabile arată că Eldorado Gold Cooperatief a primit în 2013 împrumuturi de la două filiale din Barbados ale Eldorado, în valoare de 100 milioane, respectiv 25 milioane de dolari. Mina românească de la Certej este, prin urmare, în cele din urmă finanțată din Barbados. Aceasta este schema corporatistă a companiei canadiene Eldorado Gold, căreia, prin politica pașilor mărunți, ANRM i-a dat aurul și argintul din zona Certej. Mai multe informații aici: tinyurl.com/RaportEldorado

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

REZISTENȚA

Planurile Eldorado în Europa încep să se năruie Roxana PENCEA

ldorado Gold a suspendat dezvoltarea minei de cupru și aur de la Skouries, Grecia. Totodată a anunțat că este posibilă și închiderea activității la Olympos (mina de subteran deținută tot în regiunea Halkidiki) dacă guvernul grec nu va emite autorizațiile cerute. Vestea a generat un val de neîncredere în capacitatea companiei de a-și dezvolta proiectele miniere deținute pe teritoriul Uniunii Europene ducând la o scădere rapidă, cu 19%, a acțiunilor sale la bursă. Compania "low-cost” (care investește puțin), cunoscută pentru proiectele dezvoltate în țări unde alți operatori minieri au eșuat, este puternic pusă la încercare. Trebuie să justifice investitorilor pierderea a peste 300 milioane de dolari, cât s-a cheltuit la Skouries până în prezent. Decizia de suspendare nu a mai putut fi evitată, după ce guvernul elen a întârziat să elibereze autorizația de construire ce ar fi permis finalizarea uzinei de procesare. Proiectul minier Skouries a întâmpinat încă de la început opoziția comunității locale, care vede mina drept o amenințare directă asupra resurselor de apă ale peninsulei Halkidiki, a treia cea mai populară destinație turistică din țară. Aceste noi dificultăți financiare se adaugă pierderilor financiare înregistrate în 2015 de proiectele deținute în Uniunea Europeană. Eldorado dezvoltă în România proiectul în curs de avizare de la Certej, investiție aflată la limita rentabilității. În iunie 2015, Eldorado Gold își anunța acționarii despre deprecierea proiectului minier Certej, ca urmare a scăderii valorii echipamentelor și terenurilor achiziționate odată cu mina Certej. Pierderea de aproximativ 250 milioane de dolari a fost anunțată în urma reevaluării bunurilor cumpărate, în condițiile în care operatorul minier a trebuit să admită public că valoarea lor de piață este mult mai mică. Pe de altă parte, compania a trebuit să

Foto: AntiGoldgr.org

plătească majorări de taxe în valoare de 63,5 milioane de dolari pentru investiția din Grecia. Toate aceste pierderi financiare se produc în contextul în care prețul cuprului și aurului se tranzacționează la valori foarte mici pe piața mondială. În condițiile în care prețul bunului este semnificativ mai mic decât costul său de producție, va fi foarte dificil pentru Eldorado să obțină finanțare pentru dezvoltarea unor noi mine – fie ele în Grecia sau România. În urma anunțului făcut de Eldorado, ministrul grec al mediului, Panos Skourletis a declarat:

"Guvernul nu va fi șantajat. Deciziile pe care le ia au la bază interesul public, protecția mediului și vor fi luate după ce vor fi studiate toate datele”. Totodată, ministrul a amendat cu 1,7 milioane de euro Hellas Gold (filiala Eldorado Gold din Grecia) pentru un total de 21 de încălcări ale reglementărilor de protecție a mediului (pentru infracțiuni care au avut loc între 2012 și 2014)".

În decizia de a investi în aceste proiecte miniere, Eldorado Gold a ignorat continuu comunitatea locală și legile Greciei. Forțând impunerea acestui proiect împotriva voinței celor din zonă, Eldorado și-a asumat riscul politic ca proiectele sale să fie respinse într-o bună zi. Lejeritatea cu care a riscat banii investitorilor în acest caz ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru toți cei ce finanțează deschiderea de noi mine de aur în Europa” Maria Kadoglou de la organizația Hellenic Mining Watch.

TURCIA: Proteste violente împotriva minei Cengiz Holding Claudia APOSTOL

Foto: Adem Altan

oi proteste în Turcia marchează încă un episod violent dintr-o lungă serie de evenimente reprimate cu brutalitate de forțele de ordine. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa aproape 3000 de oameni care manifestau împotriva deschiderii unei mine de aur și cupru.

activităților miniere în zona Artvin din nordul Turciei. Forțele de securitate începuseră închiderea drumurilor încă din data de 15 februarie, pentru a pregăti transformarea zonei în șantier.

Localnicii se tem că mina va afecta iremediabil pădurea Artvin și au reacționat prin construirea de baricade pe drumuri, blocând căile de Cele câteva mii de activiști acces, în timp ce țineau piept au protestat împotriva deci- forțelor de ordine ale poliției ziei companiei miniere Cen- turce. Unii demonstranți giz Holding de a tăia o întrea- și-au folosit mașinile pentru gă pădure pentru a face loc a bloca drumul spre ampla-

sament, determinând ulterior autoritățile să folosească camioane în scopul degajării drumurilor de acces, pentru a tracta cele aproape 300 de mașini oprite. Turcia nu este un exemplu singular. Tot mai multe comunități, din ce în ce mai extinse, protestează împotriva mineritului la scară mare care încalcă drepturile cetățenilor și distrug mediul natural, din Peru până în Grecia sau Venezuela.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ÎN LUME

Povestea Maximei Acuña de Chaupe

Mihai GOȚIU

Povestea Maximei Acuña de Chaupe am auzit-o chiar de la ea, anul trecut, la Paris. E o poveste tristă, dar, în același timp, mobilizatoare. Dacă exemplul ei ar fi urmat de mulți alți oameni ale căror drepturi sunt încălcate și ale căror vieți sunt sunt măcinate sub roțile marilor companii miniere lumea asta ar arăta ceva mai bine.

Maxima trăiește la peste 4.000 de metri altitudine, în satul Cajamarca din Tragadero Grande, Peru. E o zonă aspră, în care viața depinde de fiecare element al naturii și orice dereglare poate da totul peste cap. Cu atât mai mult un proiect minier de anvergura celui dezvoltat de Newmont acolo (Afacerea Yanacocha, Mina Conga). În ciuda vieții aspre, Maxima nu s-a plâns: din hainele pe care le realiza și cele câteva animale de care avea grijă nu doar că își asigura traiul cotidian, ci a reușit și să-și susțină copiii la studii. În prima parte a anilor 90 și-a cumpărat o bucată de teren lângă Laguna Albastră. Ceea ce ar fi trebuit să reprezinte viitorul ei și al familiei, a fost începutul calvarului, pentru că pe același teren a pus ochii și compania minieră. Rând pe rând, vecinii ei au cedat și și-au vândut proprietățile, cele mai multe dintre ele pe prețuri derizorii, în schimbul promisiunii companiei că îi vor angaja la mină. Maxima este printre cei care au rezistat și încă rezistă.

În august 2011, destinul ei a căpătat accente dramatice. Pe proprietatea ei au intrat angajați ai companiei. I-au furat hainele și i-au distrus mobila. "Am rămas izolată, pentru că majoritatea vecinilor plecaseră deja la presiunile companiei. Am rămas fără mâncare și cu casa pe jumătate distrusă, așteptând prieteni care să vină să ne ajute”, își amintește Maxima. Au ajuns însă tot forțele de ordine, care i-au atacat familia utilizând arme de foc. Fata ei a fost lovită cu patul armei și,

timp de aproape o oră, și-a perdut cunoștința. Fiul cel mai mare a avut nevoie de mai multe luni de spitalizare. "Am fost dărâmată, cu moralul la pământ, fără bani și cu un proces împotriva noastră, deschis de companie”, își amintește Maxima.

Având de partea ei documentele și mărturii ale localnicilor care atestau dreptul ei de proprietate, a continuat să lupte și să facă față unor presiuni teribile. "În cea mai mare parte a timpului eram singură, copiii find plecați la studii. Veneau la mine aproape în fiecare dimineață să mă amenințe. Mi-au

ucis două oi, chiar în fața mea, iar pe altele două mi le-au furat. Când mergeam pe drum, treceau cu camioanele chiar pe lângă mine, să mă sperie. Nu mă puteam liniști să-mi lucrez terenul și mă culcam noaptea fără să știu dacă o să mai fiu în viață dimineața. Mă întrebam mereu: "Ce-am făcut, Doamne, să mi se întâmple mie toate astea?”. Eu vreau doar să-mi lucrez terenul”, povestea, cu vocea întretăiată, Maxima. E o mărturie teribilă care, întradevăr, trebuie cunoscută și transmisă mai departe.

Vrem să depunem mărturie despre lupta noastră. Indiferent de ce ni se va întâmpla vrem ca oamenii să afle și să-și spună că dacă aceste femei au luptat și au murit pentru o idee, atunci putem să luptăm și noi.

Maxima Acuña, despre lupta ei și a fiicei ei, Isidora

EL SALVADOR A INTERZIS MINERITUL! Adesea privim de sus ţări din Africa sau America Latină, spunând că n-avem ce învăţa de la ele şi că sunt oricum mai înapoiate decât România. Dar, oare, să nu ne pună pe gânduri că Rwanda a reuşit să interzică pungile de unică folosinţă şi alte produse din plastic, ca să combată poluarea apelor? Sau că alte state din aşa-zisa „lume a treia” ne-o iau înainte la multe capitole? Ioan Pop-Curşeu

Voi dezvolta un singur exemplu: El Salvador, o ţară din America Latină pe care clişeele (oarecum întemeiate, ca orice clişee) ne-o prezintă ca măcinată de corupţie şi criminalitate, săracă şi înapoiată, prizonieră a clanurilor mafiote apărute în urma sângerosului război civil din 19791992, dar şi a corporaţiilor fără scrupule, pornite să facă "afaceri” profitabile. Şi totuşi, El Salvador (nume cu rezonanţe religioase, ţara fiind fundamental catolică) se chinuie să se "mântuiască” de plăgile care apasă pe spinarea cetăţenilor, încercând politici publice cu bătaie lungă. Unele dintre aceste politici sunt profund ecologiste, pentru că ţara prezintă probleme multiple, de-

terminate de despăduririle excesive şi de schimările climatice care afectează regiunea Pacificului (secetă prelungită, inundaţii, alunecări de teren etc.). El Salvador a pus la punct o Politică şi Strategie Naţională pentru Schimbările Climatice, începând cu 2011, fiind în ton cu cele mai revoluţionare măsuri în domeniu. De asemenea, în urma unor scandaluri legate de poluarea apei din cauza mineritului aurifer, El Salvador a interzis activităţile miniere pe teritoriul său, suspendând inclusiv toate procedurile de avizare în curs, mai ales pe cea a Pacific Rim Mining Corporation (Pac Rim). În 2014, s-a declanşat o procedură internaţională de arbitraj în care compania canadiano-australiană Oceana Gold, care cumpărase Pac Rim în 2013, a cerut daune de peste 300 de milioane de dolari statului, bazându-se pe faimoasa găselniţă ISDS (Investor-State Dispute Settlement) şi pe un tratat de liber-schimb între SUA şi America Centrală, CAFTA. Deşi argumentele statului El Salvador sunt puternice şi vizează nevoia de a proteja sănătatea şi viitorul cetăţenilor, calitatea mediului înconjurător şi resursele naturale, Oceana Gold/ Pac Rim se bazează pe mecanisme de arbitraj care sunt în genere favorabile marilor corporaţii, nu statelor. (Aviz politicienilor care ne-au descris TTIP, Tratatul de liber-schimb SUA-UE, ca pe o necesitate şi o mare împlinire

Foto: Pictură murală în El Salvador / Jesse Freeston

diplomatică şi economică.) Sperăm ca El Salvador, care are un puternic sprijin internaţional, să câştige arbitrajul cu compania minieră. Şi să nu mai spunem că n-avem nimic de învăţat de la ţări mai "înapoiate” decât noi!

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

INFORMARE

Peisajul cultural minier

COMENTARIU

Ce poate aduce statutul UNESCO

pentru o comunitate? Claudia APOSTOL Foto: Roșia Montană 1860 /Veress Ferenc

Roșia Montană

Justificarea valorii universale conform normelor de aplicare a convenției patrimoniului mondial1

oşia Montană este situată în Munţii Apuseni, în Cadrilaterul aurifer – teritoriu din Munţii Metaliferi bogat în zăcăminte de metale preţioase cunoscute şi exploatate încă din Antichitate. Dintre toate punctele de exploatare istorice cunoscute în această zonă, situl Roşia Montană este caracterizat printr-o concentrare excepţională de valori de patrimoniu cultural grupate într-o configuraţie cu o bogată stratificaţie temporală şi fizică ilustrată prin suprapunerea densă a vestigiilor aşezării miniere romane, medievale, moderne şi contemporane. CRITERIILE ÎNDEPLINITE:

ecizia luată de Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Mediului de includere a peisajului minier istoric de la Roșia Montană pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO (LPM) deschide o nouă perspectivă pentru această localitate. Această decizie reprezintă recunoașterea și asumarea de către Statul Român a valorii excepționale universale a patrimoniului cultural conservat în zona Roșia Montană. Este în primul rând un angajament față de comunitatea locală de protejare a patrimoniului pe care aceasta îl deține. Acțiunile imediate pe care autoritățile centrale trebuie să le desfășoare în direcția cercetării, protejării și valorificării patrimoniului cultural și natural vor implica în mod direct comunitatea locală prin participarea acesteia la activități de ecologizare a zonei, de cercetare și restaurare a monumentelor și a peisajului istoric și natural. Impactul acestei poziționări speciale a localității asupra dezvoltării viitoare a comunității locale și a comunităților învecinate poate fi înțeles mai bine prin experiența unor situri istorice incluse în Lista Patrimoniului Mondial. Evaluarea impactului includerii în Patrimoniul Mondial pentru comunități, pentru dezvoltarea lor economică, pentru vizibilitatea sitului, pentru conservarea și cercetarea patrimoniului a făcut obiectul mai multor studii de specialitate. Concluziile acestor studii subliniează avantajele importante în anumite direcții și efectele mai puțin semnificative în altele: realizarea de parteneriate la nivel local/regional și atragerea de finanțări sunt puternic activate; sunt atrase investiții strategice din fonduri publice cu impact asupra infrastructurii; conservarea patrimoniului înregistrează o creștere importantă prin atragerea în această zonă a mare parte dintre investiții și finanțări; migrația spre zonă crește substanțial; turismul se dezvoltă; alte două beneficii înregistrate se referă la mândria locală și dezvoltarea comunitară prin implicarea acesteia cu frecvență mai mare în activitățile comunității. De asemenea, aceste studii scot în evidență acele cazuri de succes cu impact economic și social puternic datorat unui motiv socio-economic clar și unei noi perspective asupra dezvoltării considerând patrimoniul cultural elementul cheie pentru dezvoltarea economică. Astfel, în situl minier Blaenavon din Marea Britanie, la distanță de 5 ani de la includerea în LPM, 75% din centrul orașului a fost reabilitat, a fost îmbunătățit semnificativ mediul și utilitățile, au fost create 100 de locuri de muncă anuale în construcții, companii de construcții s-au dezvoltat în direcția lucrărilor de conservare-restaurare, 65 de norme de muncă complete păstrate sau create în turism; 10 noi afaceri noi, valoarea proprietăților a crescut cu 300%, numărul vizitatorilor s-a dublat în 5 ani, destinația Blaenavon a devenit un brand, au fost dezvoltate programe educaționale, comunitatea locală este implicată activ în evenimente și activități. Dincolo de datele concrete care însoțesc aceste evaluări ale dezvoltării în raport cu existența patrimoniului UNESCO, se poate spune cu siguranță că acest statut nu aduce în mod automat bunăstare economică, dar că, gestionat cu pricepere și viziune, atât la nivel central cât și local, prin implicarea comunității și deblocarea tuturor acelor bariere administrative care au împiedicat dezvoltarea, Roșia Montană poate deveni un caz de succes.

criteriul ii) să exemplifice importante schimburi valorice de-a lungul unei perioade de timp sau în cadrul unei arii culturale, cu referire la evoluția unor domenii ca arhitectura sau tehnologia, arta monumentală, planificarea urbană sau peisageră

Exploatările romane de la Alburnus Maior caracterizează în mod exemplar tipul roman de exploatare auriferă în subteran. Secțiunea trapezoidală a galeriilor este un element distinctiv, iar abandonarea minelor în timp ce erau în plin avânt a prilejuit conservarea a numeroase aspecte privind modul de exploatare: se conturează astfel o imagine excepțională asupra organizării, strategiilor și practicilor activității miniere romane. Numeroase dintre sistemele miniere romane conservate la Alburnus Maior sunt unice – camerele cu pilieri, scările în spirală, zonele de exploatare verticală cu tavane săpate în scară – sau au valoare excepțională prin extindere și grad de conservare – galerii de comunicare înclinate. criteriul iii) să poarte mărturia unică sau excepțională a unei tradiții culturale sau civilizații care persistă sau a dispărut

Lucrările miniere subterane, peisajul minier suprateran compus din zone de prelucrare a minereului, zone de habitat, zone sacre, necropole, așezarea actuală constituită în zorii epocii industriale și gradul ridicat de documentare asupra comunităților care le-au generat sunt mărturii unice prin nivelul excepțional de detaliere ale activității miniere din epoca romană, medievală și modernă. Pentru perioada romană, gradul de cunoaștere datorat mărturiilor conservate determină caracterul excepțional al sitului. Coerența mărturiilor asociate atât sistemului de exploatare subte-

ran, cât și peisajului antic suprateran reprezintă un atribut rar în lumea romană. criteriul iv) să ofere un exemplu excepțional pentru un tip de construcție, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj, care să ilustreze una sau mai multe perioade semnificative ale istoriei umane

Situl minier conservat este o mărturie excepțională pentru istoria exploatării metalelor prețioase începând din Epoca Bronzului și până la începutul epocii contemporane. Peisajul minier roman este mărturia excepțională a dezvoltării tehnologiei romane de extracție a aurului și argintului din secolul al II-lea d. Hr. Peisajul minier medieval și de epocă modernă este semnificativ pentru modul de prelucrare preindustrial surprins în momentul transformării mijloacelor de producție din pragul Revoluției Industriale. Exploatările miniere realizate în mare parte de către familii de „țărani-mineri” a favorizat conservarea modului de exploatare preindustrial până la Naționalizare, în 1948. Acest peisaj a devenit vulnerabil sub impactul unor mutații ireversibile. criteriul v) să reprezinte un exemplu excepțional de așezare umană tradițională, de utilizare tradițională a teritoriului sau a mării, care să fie reprezentativă pentru o cultură (sau pentru mai multe culturi), sau pentru interacțiunea omului cu mediul, în special când acest mediu a devenit vulnerabil sub impactul unor mutații ireversibile

Târgul minier tradițional Roșia Montană este un exemplu reprezentativ pentru perioada preindustrială. De asemenea, această așezare minieră evocă și momentul de trecere spre epoca industrială, în care dezvoltarea mijloacelor de producție nu a condus,

cum s-a petrecut în numeroase alte cazuri, la transformarea sa în oraș. Cu alte cuvinte Roșia Montană este un sat minier tradițional înghețat în momentul incipient al procesului de urbanizare. Modul în care este reflectată trecerea de la forma rurală la forma urbană caracterizează așezarea în ansamblul său și îi conferă unicitate și valoare semnificativă pentru patrimoniul mondial. Peisajul minier de pe Valea Roșiei și Valea Cornei este un peisaj reprezentativ pentru perioada preindustrială. Lacurile artificiale (tăuri), munții dezgoliți, gurile de mină de coastă, micile halde vegetate punctează și definesc peisajul. Celebrele tăblițe cerate descoperite în galeriile de la Alburnus Maior, difuzate prin lucrările marelui istoric german Theodor Mommsen, au constituit una dintre cele mai importante surse ale redescoperirii Dreptului Roman. Acestea au influențat Codul Civil German și apoi au constituit baza reglementărilor similare pentru mai multe țări ale lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Grecia, Ucraina ș.a. Asocierile frecvente făcute de cercetători între istoria Imperiului Roman în perioada Antoninilor și aurul dacilor sau cel extras din Dacia deschid o direcție de abordare care se adresează istoriei culturii europene – ieșirea din criză a Imperiului Roman, debutul marilor programe edilitare ale Romei, dintre care construirea Forului și ridicarea Columnei lui Traian sunt cu siguranță elementele cele mai importante. Importanța galeriilor de la Roșia Montană nu se limitează la Antichitate. De la încheierea Cruciadelor până la descoperirea Americii, Munții Apuseni au fost principala sursă de aur a Europei.

1 Extras din broșura "Peisajul cultural minier Roșia Montană / PROPUNERE PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL, CATEGORIA: PEISAJ CULTURAL” , editată de Ministerul Culturii cu ocazia includerii Roșiei Montane pe lista indicativă a României pentru patrimonial mondial.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

DIVERTISMENT *** Dacă sunt arestați toți corupții din afacerea Roșia Montană, s-ar putea să trebuiască deschisă o mină de fier pentru cătușe. *** Când iau șpagă de la companiile miniere, politicienii dau bon fiscal sau factură. Astfel, când sunt prinși dau socoteală doar la DNA, nu și la ANAF. *** Dacă ar fi anchetat dosarul Roșia Montană, cum ar trebui să te adresezi celor ce au semnat pentru proiect? – Inculpat, ridică-te ***

Autoritățile care avizează proiecte de minerit nu sunt în topul celor mai corupte instituții. Sunt în juriu. ***

DNA s-a hotărât să pună direct gratii la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și după aia să vadă dacă e cineva nevinovat.

Judecătorul întreabă: – Știți cât primiți pentru ce ați semnat pentru Gold? Directorul din minister răspunde: – Ei mi-au promis un milion. *** Directorul din minister către adjunct:

– Eşti venit abia de o lună şi ai reuşit să parcurgi toate treptele ierarhice. De la simplu plimbător de hârtii mi-ai devenit adjunct. Ai rezultate foarte bune. Felicitări! – Mulţumesc, tată! *** – Câţi oameni lucrează în această instituție? – Cu şeful, 10. – Dar fără şef? – Fără şef, în general, nu lucrează nimeni. *** Cele cinci porunci ale lucrului la minister: 1. Să nu gândeşti. 2. Dacă gândeşti, să nu spui. 3. Dacă spui, să nu scrii. 4. Dacă scrii, să nu semnezi. 5. Dacă semnezi, să nu te miri. *** Un om trece pe lângă o piatră funerară pe care scrie: "Aici se odihneşte un politician, un om cinstit, un om onorabil". – Aoleu! Au băgat trei oameni în acelaşi mormânt!

*** Un reporter occidental îl intreabă pe Ceaușescu în 1989: – Am auzit că în România e frig în case. Așa e? – Da, dar n-a murit nimeni din cauza asta. – Dar am auzit că nu e nici mâncare? – Da, dar n-a murit nimeni de foame. – Și am mai auzit că trebuie să te bați ca să prinzi un loc în autobuz ca să te întorci acasă de la serviciu? – Da, dar nici din asta n-a murit nimeni. – Atunci, domnule preșdinte, de ce nu încercați cu cianură? *** La biroul de resurse umane din minister: – Ne pare rău, dar nu vă putem angaja, pentru că nu avem ce să vă dăm de lucru. – Păi, asta n-ar fi așa de grav...

Roșia Montană - Test de cunoștințe generale 1. Prin Roșia Montană trece: a) Tisa b) Roșia c) Titanicul d) Someșul Mic 2. Numele antic al Roșiei Montane era: a) Alburnus Lucidus b) Mount Major c) Alburnus Maximus d) Alburnus Maior 3. Pentru a exploata zăcămintele aurifere de la Roșia Montană, Traian a a adus coloniști din: a) Galia b) Iliria c) Dalmația d) Panonia 4. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din: a) 8 martie 1848 b) 10 mai 1918 c) 6 februarie 131 d) 7 februarie 106 5. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773, localitatea apare sub numele de „Veres Patak” care înseamnă: a) amicul Vereș b) mamă de bătaie c) Pârâul Sângeriu

d) Vărsător 6. Pe valea Roșiei existau niște instalații, asemănătoare morilor de apă, folosite pentru măcinarea minereului. Acestea se numeau: a) pisălogi b) șteampuri c) pilugi d) piue 7. La Roșia există o stâncă imensă, separată de sol și formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă. Este o formațiune geologică protejată, numită: a) Piatra Detunată b) Piatra scăpată c) Piatra Despicată d) Piatra Roșie 8. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite: a) lacuri pentru șteampuri b) ochiuri de apă c) bălți d) tăuri Redacţia Apusenii Liberi

alburnusmaior rosia.montana.in.unesco SalvatiRosiaMontana1 alburnusmaior www.rosiamontana.org www.apusenii-liberi.ro

Claudia Apostol Alina Banu Tudor Brădăţan Mihai Goţiu Sorana Olaru-Zăinescu Roxana Pencea Ioan Pop-Curşeu Raluca Veștemeanu Concept grafic: Luminiţa Dejeu Ilustraţii: Costel Pătrășcan Corectură: Alina Banu , Ioan PopCurşeu

9. Există la Roșia o rezervație geologică ocrotită formată din iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăți în ruine sau a unui cap de animal al cărui nume îl poartă: a) Piatra Ursului b) Piatra Lupului c) Piatra Corbului d) Piatra Vulpii 10. Ființele fantastice ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci se numesc: a) bosorcaie b) morojnițe c) meșterițe d) farmazoance 11. Vâlva băii este duhul, spiritul protector al minei de aur şi se arătă minerilor. Ea se arătă, conform tradiţiei populare, sub forma: a) unei zâne frumoase b) unui moş cu barba albă c) unui copil mic d) unei babe 12. Companiei care intenționa să exploateze aurul cu cianuri la Roșia i se mai spune și: a) ucigă-l-toaca b) șeitan Ziarul Apusenii Liberi este realizat și distribuit pe bază de voluntariat. Alătură-te şi tu echipei de distribuţie, sunând la telefon 0364-104706. Publicaţie editată de Asociaţia Alburnus Maior Adresă: str Principală, nr. 229, Roşia Montană, Alba alburnusmaior@ngo.ro ISSN 2286 -1726 Tipărit de Tipografia Garamond

c) goldu' d) nerodu' 13. La Roșia Montană se organizează în fiecare an un festival ce promovează valorile zonei: tradiții, ecoturism, ecologie, patrimoniu cultural: a) GoldFest b) FânFest c) RoșiaFest d) HappyFest 14. Actrița care apare într-un spot în care sprijină campania Salvați Roșia Montană se numește: a) Stela Popescu b) Leopoldina Bălănuță c) Maia Morgenstern d) Maria Ploae 15. Celebra acriță britanică care și-a exprimat dezaprobarea cu privire la proiectul minier în timpul discursului său cu ocazia decernării premiului pentru întreaga carieră la Festivalul Internațional de Film Transilvania - TIFF 2006 se numește: a) Vanessa Redgrave b) Julie Andrews c) Judi Dench d) Kate Winslet

Evaluare: 15 răspunsuri corecte: Bravo, felicitări, dar nu fă abuz niciodată de toate cunoștințele tale – s-ar putea să enervezi; 10-14 răspunsuri corecte: Ești o persoană în stare să socializeze cu oricine, pe orice temă, mai ales dacă ai puterea să recunoști că nu știi toate lucrurile din lume; 6-9 răspunsuri corecte: cu una-două trei cărți în plus, ai putea promova la grupa mare; 1-5 răspunsuri corecte: oare ce-ai fi făcut în viață dacă pe vremea ta ar fi fost introduse camerele de luat vederi la BAC?; niciun răspuns corect: n-am mai întâlnit de ceva vreme un ghinionist ca și tine. Răspunsuri corecte: 1. b) 9. c) 2. d) 10. b) 3. b) 11.a) b) c) d) 4. c) 12. c) 5. c) 13. b) 6. b) 14.c) 7. c) 15. a) 8. d)

Donează 2%

Puteți susține activitatea Asociației Alburnus Maior direcționând 2% din impozitul anual sau donând direct în contul asociației: RO17RNCB0008021190850001 (RON) deschis la BCR Câmpeni.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

Campania Salvați Roșia Montană solidaritate pentru comunitate, proiect finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 - 2014.

Contactează-ți deputatul dacă ne ești alături! Cianura a ajuns pe masa deputaților.

Istoria mineritului în Mexic /La Jornada del Campo

Interzicerea cianurii trebuie să dispară de pe agenda publică! Asta și-ar dori mare parte din politicienii care speră să fie realeși în 2016. Să ne amintim doar cum au ținut timp de șapte ani proiectul de lege anti-cianură în sertarele Camerei Deputaților. Sau cum Comisia de Industrii și-a schimbat fără niciun motiv raportul favorabil într-unul de respingere. Dacă ai merge astăzi pe stradă, oriunde în România, și ai întreba la întâmplare ce știe lumea despre cianură, suntem convinși că cele mai multe răspunsuri ar fi ceva de genul: "cianura ucide”. Ei bine, deputații ignoră tocmai această evidență simplă. Dacă ai fi deputat și ai afla că România ar putea deveni cel mai mare consumator de cianură în minerit din Europa, cum ai vota? Sau, dacă ai fi deputat și ai ști că toate proiectele cu cianuri propuse în România sunt în zone dens populate cum ai vota? Deputații ezită, dar noi vedem munții transformându-se în găuri, râurile otrăvite și oamenii dezrădăcinați.

Tu ce vei face?