Șapte Seri 941

FREE! Film • Muzică • Artă • Stil • Sport • Gadget • Trend

A PA R E V I N E R I #941 / 5 august 2016

WWW.SAPTESERI.RO

Bucureștiul TEXT DE meu UN HORIA-ROMAN PATAPIEVICI

special 10 BUCUREȘTIUL MEU

ÎN FIECARE VINERI / NR. 941 / 5 AUGUST 2016 / SAPTESERI.RO

COVER STORY Al meu, adică al lui Horia-Roman Patapievici. Poetic și amestecat, pestriț și cu suflet, poate așa e și-al vostru.

32 FASHION

STREET STYLE Ne-am uitat la moda străzii, ne-am inspirat din ea, și-am pus laolaltă ținute pentru superurbanii din București.

NOTA EDITORULUI

n

săptămâna asta

4-7 august în Cluj Napoca – Untold Festival mai colorate, speciale, minunate festivaluri.

GO OUT

6

EVENIMENTE

Ce să nu ratezi săptă­mâna asta și pe unde trebuie să fii în oraș.

PERMANENT

17

FILM

Recomandarea noastră pentru săptămâna asta este Jason Bourne, un film cu asasini și CIA-iști, așa cum îi stă bine unui thriller de Hollywood.

21

FESTIVALURI

Dă o fugă prin Europa, pe la cele

#941

23

TECH

Vlad Andriescu scrie despre gadgeturi de birou și gadgeturi de om de afaceri serios.

Pentru mai multă productivitate.

27

TEATRU

Recomandări din București și de la cel mai cool festival de teatru din provincie.

29

TV

Vara, acest sezon de emisiuni ușurele la tv, e explicată de Alexandru Matei.

38

TRAVEL

Hai la plajă! Dar nu unde te-ai aștepta, ci unde nu te-ai aștepta.

Mai precis, în Olanda, la o mare care nu-i caldă, dar e frumoasă.

40

FOOD

Horia Ghibuțiu s-a întâlnit în această săptămână cu gustoasa și sățioasa bucătărie ungurească.

Ce-a aflat despre ea și cu ce se bea, aflați în paginile de food.

46

Când e prea cald în București, adică cel puțin două-trei săptămâni pe an, prea cald însemnând ca la New Delhi sau la Bangkok, viața se mută noaptea. Adică e viață și ziua, dar ne-o trecem plângându-ne de zăpușeală prin birouri și prin case, de obicei dotate cu aer condiționat.

Dar noaptea, ei bine, ne îngrămădim pe la terase și bântuim pe străzi, mai tonici ca oricând, abandonându-ne răcorii și întunericului, anulând visele cu ochii închiși pentru niște visuri trăite cu ochii deschiși, împreună.

Așa am ajuns eu în mijlocul săptămânii trecute să mă mut de la o terasă din Rosetti la Macaz pe Moșilor, să ascult Schade în concert și-apoi să aștept dimineața dansând pe o terasă din Parcul Carol, încercând să fac orele să treacă mai încet, să nu vină ziua, căldura, discuțiile despre ea, amarul și sufocarea de vară. Ziua a venit, dar ceva eu tot am reușit.

Ana-Maria Caia, redactor-șef anamaria.caia@sapteseri.ro fb.com/anamaria.caia Ne găsiți și aici:

fb.com/7seri sapteseri.ro issuu.com/SapteSeri instagram.com/SapteSeri

SOCIAL DRINKER

Dragoș Vărșăndan nu ratează Jocurile Olimpice de la Rio și le asortează cu niște rom brazilian de excepție.

City Guide & Going Out Mag

ANUL XVII Str. Popa Petre 5, et. 1, București 021.250.10.53 www.sapteseri.ro EDITORIAL & ART Redactor-șef: Ana-Maria Caia anamaria.caia@sapteseri.ro Advertising Director: Ovidiu Mureșanu 0742.692.226 ovidiu.muresanu@sapteseri.ro

Art Director: Gina Nedu Redactor-șef adjunct: Dana Musceleanu dana.musceleanu@sapteseri.ro Consultant Editorial: Iulian Comănescu DTP: Laura Velcea Web Editors: Laura Anton laura.anton@sapteseri.ro

Ana Nătălețu ana.nataletu@sapteseri.ro Revista Șapte Seri este editată de Șapte Nopți SRL Local Network Manager: Ion Valentin Dumitru 0728.112.778 ionut.dumitru@sapteseri.ro

COLABORATORI Film: Ileana Bîrsan Teatru, Clasic: Ana Nătăleţu ana.nataletu@sapteseri.ro Tech: Vlad Andriescu Cronică de restaurant: Horia Ghibuțiu Tv: Alexandru Matei Social Drinker: Dragoș Vărșăndan

Outdoor: Ciprian Cristea Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior. Materialele marcate cu „Advertorial” sau cu litera „P” reprezintă publicitate.

Tipar: Coprint

WWW.SAPTESERI.RO 3

Ileana Bîrsan

Alexandru Matei

17

Este jurnalist și critic de film. A absolvit Facultatea de Litere, la Universitatea din București, în 1998. Între 1999-2004 a fost asistent de cercetare la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”.

La Șapte Seri se ocupă de filme noi și cronici pline de substanță. În acest număr ne recomandă un thriller cu agenți secreți și asasini.

Vlad Andriescu

23

E omul care pune primul mâna pe chestii pe care noi, profanii, întâi le cumpărăm și după aceea ne întrebăm la ce ne folosesc. De regulă îl punem să-ți spună la ce-ți folosește ceva înainte să dai banii. În această ediție a scris despre aplicațiile care fac bine comunităților locale și despre gadgeturi care ajută la business.

29

10 Bucureștiul , așa cum îl percepem noi, nu cum este el neapărat COVER STORY.

oamenii din spatele textelor şi imaginilor

Răzvan Marc

Dragoș Vărșăndan

A prezentat vreme de cinci ani emisiunea Bazar, pe TVR 2. A scris două cărți, una despre Austria și una despre Nepal, și a publicat articole în presa de profil și nu numai. A călătorit în peste 70 de țări. Acum e director al Biroului de Turism al României la Londra. Online îl găsiți pe www.razvanmarc.ro. Pentru Șapte Seri scrie articole despre locurile lui preferate din lume.

A fost redactor-șef al revistelor TV Mania și TV Satelit, publisher și director executiv al diviziei de reviste a trustului Ringier. S-a lăsat de corporație pentru a deschide un magazin online de băuturi, www.theliquorstore.ro. Nu știm pe nimeni în oraș care să meargă la mai multe petreceri, așa că îl găsiți la sfârșitul revistei, la rubrica Social Drinker. În acest număr nu ratează Jocurile Olimpice de la Rio și le asortează cu niște rom brazilian de excepție.

38

4 WWW.SAPTESERI.RO

46

Are un doctorat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Universitatea din Bucureşti și un post-doctorat în istoria TVR, concretizat în volumul O tribună captivantă.

Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (Curtea veche, 2013). Se ocupă la Șapte Seri de rubrica de tv ca să știți la ce să (nu) vă uitați la televizor.

Horia Ghibuțiu

40

S-a născut la Praga, în 1969, dar la șase săptămâni a aterizat pe Otopeni și-a rămas în România până în zilele noastre.

A fost redactor-șef și la cotidian, și la lunar, după o carieră în care n-a ratat aproape niciun titlu major din presa românească. Îl găsiți la rubrica de cronici culinare, unde caută delicii capitale.

Ovidiu Buta

32

Director de modă al revistei GQ, este autorul și coautorul a două cărți de specialitate apărute la Editura Polirom. Este redactor-șef la fashionandbeauty. ro, gazdă a emisiunii „Cred în mine” și profesor al cursului de Stilism și Tendințe în Modă – Avansați de la DallesGO. A lucrat și pentru London Fashion Week și Berlin Fashion Week.

events ponturile săptămânii ■ 5-11 august 2016

■ GALLERY – STR. LEONIDA, NR. 9-11 Din 5 august

Miradas de México

Ambasada Mexicului în colaborare cu Asociația Națională pentru Arte Vizuale Contemporane vă invită să vizionaţi expoziția „Miradas de México”, a tinerilor artiști mexicani rezidenți în București Julio César Rivera și Raúl Balkazar.

Expoziția ilustrează, prin intermediul figurii feminine, elemente proprii culturii tradiționale mexicane, precum coloritul și modelele costumelor populare indigene Huichol, Tlaxcaltecas sau Chichimecas, la Catrina (artefact popular al reprezentării morții în folclorul mexican) sau sărbătoarea morților (Día de los Muertos, cu binecunoscutele calaveras).

■ ARCUB Până pe 11 septembrie

Expoziţia „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile”

ARCUB celebrează 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși printr-o expoziție inedită, realizată de Erwin Kessler și Doina Lemny, ce prezintă obiecte care au aparținut sau au fost create de sculptorul român, aflate în colecția familiei Emilian Radu.

Ineditul expoziției „Constantin Brâncuși: omul și lucrurile” constă în prezentarea unei colecții ce reunește o serie de fotografii originale ale sculptorului, un corpus de corespondență olografă cu prietena sa Florence Meyer, piese autentice din garderoba sculptorului (pantaloni, veste, sacouri, impermeabil, valize) și obiecte de uz casnic (andrele, cădelniță).

Alături de aceste piese, colecția cuprinde desenul lui Brâncuși Pupăza cu moț, conceput ca ilustrație a volumului Plante și animale.

Puteţi vizita expoziţia până pe 11 septembrie, de luni până duminică, orele 14:00-22:00, la ARCUB (Str. Lipscani, nr. 84-90).

Intrarea este liberă.

■ BISERICA ARMENEASCĂ 7 august, de la ora 10:30

■ CETATEA RÂȘNOV, BRAŞOV 11-14 august

Duminică, comunitatea armeană din Bucureşti sărbătoreşte Vardavarul (Schimbarea la faţă) printr-o răcoritoare bătaie cu apă.

Asociaţia Cultour, în parteneriat cu Festivalul Strada Armenească, se alătură distracţiei cu un tur pietonal gratuit în Cartierul Armenesc. Se va vorbi despre istoria armenilor şi marile ei personalităţi istorice, veţi afla poveşti secrete din cartier...

Cea de-a patra ediţie a festivalului va avea loc în perioada 11-14 august, pe terenul de biatlon de la baza cetăţii Râşnov.

Aşteptatul eveniment rock are un line-up de zile mari şi nopţi lungi, care cuprinde nume ca Parkway Drive (foto), Tankard, TesseracT, Soulfly, Insomnium, My Dying Bride, Carach Angren, Bucovina, Infected Rain, Indian Fall, Monsorrow sau Morgoth.

Abonamentele pentru Rockstadt Extreme Fest pot fi achiziţionate din reţeaua Eventim, la preţul de 250 lei (acces general). Ca la ediţiile precedente, nu există bilete zilnice!

Poveşti în Cartierul Armenesc

Despre Sunteţi aşteptaţi cu mic, cu mare în curtea Bisericii Armeneşti (Bd. Carol I, nr. 43), duminică dimineaţă la ora 10:30.

Durata aproximativă a evenimentului este de 2,5 ore.

Tradiţionala bătaie cu apă – Vardavar – e programată între orele 12:00 şi 12:30!

6 WWW.SAPTESERI.RO

Rockstadt Extreme Fest 2016

■ VAMA VECHE 11-13 august

Sunset Festival

■ TRUE CLUB 6 august, ora 22:00

Alex Porro & Band

Alex Porro & Band a luat fiinţă în vara anului 2014 şi a concertat în cele mai reprezentative cluburi de live din Bucureşti şi nu numai. A câştigat un renume impresionant într-un timp foarte scurt, mai ales după participarea solistului vocal, Alex Porro, ca backing vocals în trupa din galele live de la Vocea României. Veniţi sâmbătă seară în True pentru a vă convinge!

Intrarea este liberă.

Despre ■ Sunset Festival se întoarce cu cea de-a doua ediție și promite o atmosferă de neuitat pentru iubitorii de muzică urbană. Ediția din acest an se va desfășura chiar pe plaja din Vama Veche, locul perfect pentru cele mai tari petreceri în aer liber.

■ BERĂRIA H 10 august, ora 21:00

Romanian Nights: Oana Sârbu & Joy Band

Oana Sârbu vine miercuri, 10 august, pe terasa Berăriei H de lângă lac pentru a cânta piese româneşti îndrăgite ce rar mai pot fi ascultate, alături de Joy Band. Adună prietenii şi mergeţi să petreceţi o seară absolut unică pe terasa Oraşului cu Chef de Viaţă.

Intrarea este liberă. Rezervări la tel. 0725.345.345.

■ Pe parcursul celor trei zile, Sunset Festival aduce o diversitate muzicală de excepție, dar și momente de distracție și relaxare, pe timpul zilei: lounge, jocuri și expo art.

■ TERASA WHITE HORSE, COSTINEȘTI 5-6 august, ora 19:00

Out of Doors Fest 2016

Ajuns la a patra ediție, Out of Doors Fest este un proiect construit pentru tineri, la care participă toți consumatorii de artă muzicală, de la vârste cât mai fragede până la cele înaintate. Vineri, de la ora 19:00, îi puteţi asculta pe Cargo, The R.O.C.K, Dan Helciug & Spitalul de Urgență, Mihai Mărgineanu Band. Sâmbătă seară vor urca pe scenă Vița de Vie, Bucovina, Trooper, ZOB şi Cred că sunt extraterestru. Biletul pentru o zi costă 30 lei.

■ Printre artiștii care vor concerta se număra Subcarpați, Cedry2k, Macanache, Frații Grime, Dj Oldskull, Battle MC Romania, D-Laid, Breky, Xperimental și mulți alții.

WWW.SAPTESERI.RO 7

events ■ 5-11 august 2016

Din program # Luni, 8 august 19:00-20:30, Gala de deschidere 20:30-21:30, Concert: URMA (scena Walmark) # Marţi, 9 august 20:00-22:30, Cinemateca târzie: Lumea e a mea, regia Nicolae Constantin Tănase 22:30-23:30, Concert: ArgEnTango (scena Walmark) # Miercuri, 10 august 20:30-22:00, Spectacol invitat: Omul pernă, Teatrul ACT București (Casa de cultură) 21:00-22:30, Cinemateca târzie: Bacalaureat, regia Cristian Mungiu (cort BRD Scena 9)

■ CASA DE CULTURĂ ŞI CENTRUL CIVIC, ALEXANDRIA 8-14 august

Festivalul Naţional de Teatru Tânăr Ideo Ideis, ediţia a XI-a

Anul acesta, la Festivalul Naţional de Teatru Tânăr „Ideo Ideis” vor fi 19 spectacole de teatru – 10 spectacole de teatru profesionist, 9 spectacole pregătite de trupele participante –, nu mai puțin de 27 de reprezentații de spectacole stradale, care vor avea loc zilnic în centrul pietonal al orașului, 3 concerte cu acces public – URMA, Argentango și Fanfara Transilvania –, la o scenă deschisă, amenajată în centrul Alexandriei, vizavi de Casa de Cultură, și 5 proiecții

de film, printre care Câini (2016), în regia lui Bogdan Mirică, prezentat în cadrul Caravanei TIFF. Intrarea este liberă.

Printre invitații festivalului se numără activista Roxana Marin, scriitorul Florin Lăză­ rescu și, în exclusivitate, pic­torul Adrian Ghenie – cei trei vorbitori de la Seara Po­ vestitorilor –, iar actorii Mimi Brănescu, Dragoș Bucur, Teodor Corban, cât și regizoarea de teatru Gianina Cărbunariu

participă individual la masterclass-urile dedicate. La proiecțiile de film vor veni parte din echipele filmelor, iar anul acesta men­torii au 4 colegi noi: Pavel Bar­toș, Dorina Chiriac, Ofelia Popii și Șerban Pavlu. În afară de spectacolele in­ vitate, toate evenimentele „Ideo Ideis” care se adresează publicului (excepție făcând atelierele pentru liceeni) sunt cu intrare liberă, în limita locurilor disponibile.

■ PLAJA H2O, MAMAIA, 6 august

LIVE: Mara & The Chill Deal

Sâmbătă, 6 august, aducem la Plaja H2O o prezenţă unică în peisajul românesc: Mara şi stilul său inconfundabil ce îmbină elementele de nu-jazz, funk, soul şi dance. Cu un mesaj profund şi o voce oringinală nu ne rămâne decât să ne punem pe dansat prin nisip şi stat la drink-uri şi discuţii până la răsărit. Cum nici Mara nu putea să lipsească dintr-o poveste plină de vibraţie, într-o vară intrată în drepturi, aşa nici noi nu uităm să punem frapierele cu bere rece pe bar.

Find your beach & take your lime!

8 WWW.SAPTESERI.RO

# Joi, 11 august 15:00-18:30, Spectacol de stradă: Reverence 21:45-23:05, Caravana TIFF: Câini – Filmul (2016, regia Bogdan Mirică)

■ CASA DI PERONI, MAMAIA 5-7 august

Târg de design

În perioada 5-7 august, ma­ga­ zinul Dizainăr merge la mare, în Casa di Peroni din Mamaia! Timp de trei zile, plaja-restaurant Cafe del Mar din Mamaia va deveni gazda Târgului de design de pro­dus și a Petrecerii Dizainăr, ce se va desfășura pe 5 august, începând cu ora 19:00.

Dizainăr e platforma de design românesc ce reunește sub aceeași umbrelă ce este mai bun din potențialul României.

■ PĂDUREA PAIU, VASLUI 5-7 august

Open Camp Festival

Cea de-a şaptea ediţie a festivalului Open Camp se va desfăşura în perioada 5-7 august, la poligonul de tir din pădurea Paiu, Vaslui.

Anul acesta vor concerta Șuie Paparude, Dirty Shirt, CIA, Fără Zahăr, Ţapinarii, H8, Nişte Băieţi, E-an-na, Trupa Over, Subasediu şi Aftimescu. Pe lângă concerte, vor avea loc şi alte proiecte şi activităţi: tururi de ciclism, acţiuni de ecologizare, jocuri de tabără, antrenamente sportive, ateliere creative, proiecţii de film şi piese de teatru.

Biletul costă doar 40 lei. Pentru campare nu se percepe taxă.

■ Locul de desfăşurare a evenimentului este o poieniţă în mijlocul pădurii, o oază excelentă de răcoare pe timpul verii.

Distanţa faţă de oraş este de doar 2,5 kilometri.

■ Alte activităţi: antrenamente de arte marţiale în aer liber, trekking pe traseu forestier, paintball şi airsoft.

■ GREEN HOURS 5-6 august

Festivalul Gellu Naum

Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu Fundația „Gellu Naum” şi Green Hours jazz-café, organizează prima ediție a Festivalului Gellu Naum, care se va desfășura pe parcursul a două zile, la București și Comana, și va reuni multe dintre cele mai importante nume de poeți români con­tem­po­rani, apropiați într-un fel sau altul de Gellu Naum și de scrierile sale. Poezie şi jazz cu intrare liberă.

Despre

■ La Open Camp va exista o zonă de târg şi expoziţie. De asemenea, va fi amenajată o zonă de relaxare şi citit, cu umbrare şi hamace.

■ FUNDAȚIA CALEA VICTORIEI 16-18 august, ora 19:00

How to be a Lady: Exerciţii de feminitate

■ JOURNEY PUB 10 august, ora 19:00

Wine & Paint Night Out

Vino miercuri în Journey Pub, (Str. George Enescu, nr. 25) la un eveniment inedit, pentru a socializa, picta şi pentru a te distra alături de prieteni sau colegi! Vei consuma vinuri de la Viile Metamorfosis (fiecare participant va primi două pahare de vin alb/rosé) şi vei învăţa alături de artişti plastici cum să-ţi pictezi pe pânză propriul tablou! Intrare: 100 lei.

Cursul „How to be a Lady” este un ghid care te ajută să conștientizezi pașii care pot fi parcurși pentru a-ți pune în valoare potențialul de frumusețe, fără excese sau artificii. Coafura, stilul vestimentar, culorile care ți se potrivesc și armonizarea lor cu machiajul sunt elementele care vor fi analizate, pentru a afla ce anume ți se potriveste mai bine.

Valentina Bălaşa-Ario, creator de imagine și fotograf, propune domnişoarelor și doamnelor un atelier practic la care să explo­ reze metode eficiente pentru îmbunătățirea imaginii personale.

La curs se va analiza și experimenta atitudinea, mersul, stilul și elementele de imagine care aduc feminitatea, încrederea și distincția în prim plan. Din cuprins: Impactul imaginii în relaţiile sociale și puterea primei impresii; Locul unde ne poziționăm în percepția noastră și a celor din jur; Frumusețea cu și fără efort; Îmbunătățirile pe care le putem aduce imaginii în ansamblu. Detalii pe www.victoriei.ro.

■ DELTA DUNĂRII 8-14 august

Anonimul

Festivalul Internațional de Film Independent ANONIMUL, ediția a XIII-a, are loc între 8 și 14 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Programul Festivalului cuprinde două secțiuni: Competiție Lungmetraj şi Competiție Scurtmetraj Ficțiune și Animație.

Programele necompetitive cuprind: Panorama internațională, secțiunea Actori în spatele came­ rei, secțiunea OFF Românesc cu proiecții de filme autohtone.

WWW.SAPTESERI.RO 9

cover story

10 W W W . S A P T E S E R I . R O

BUCUREŞTII — CROCHIU DE ORAŞ

Text de HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, fragment din cartea Bucureștiul meu, editura Humanitas Foto: Iulian Comănescu, Claudiu Popescu, Getty Images

W W W . S A P T E S E R I . R O 11

cover story ■

C

ine sunt eu, când mă uit la el? Şi cine e el, când mă poartă în spinare?

Mă plimb printre casele, curţile şi grădinile lui, bat de-a lungul şi de-a latul străzile şi coclaurile sale, urc trepte şi cobor borduri, mă împiedic de praguri şi trec de trotuare, mă strecor printre denivelările, ocolişurile, fundăturile şi crevasele lui, iau temeinic la pas toate formele lui de relief, toate înclinaţiile şi declinaţiile pe care mi le scoate în cale, mă caţăr aici, mă salt acolo, mă aburc dincolo – ah, pe toate am ajuns să le cunosc atât de bine! –, sunt, străbătând în lung şi-n lat oraşul meu, întru totul asemeni unui parazit minuscul printre crăpăturile pielii unui gigantic animal care se lăfăie la soare. E animalul în care m-am născut, din rărunchii căruia, ca o impuritate, am ţâşnit, din exuviile şi descuamările căruia mi-am luat carne şi trup, din sângele căruia m-am hrănit, cu duhorile căruia m-am deprins, pe pielea căruia vieţuiesc, printre glandele căruia mişun şi în

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI

– născut la 18 martie 1957 (Bucureşti).

Studii de fizică (1977-1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986-1994), asistent universitar (19901994), director de studii (1994-1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000-2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, 2005-2012).

Preşedinte Artmark (din 2015). Cercetător privat în istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al revistei ID – Idei în Dialog (2004-2009). A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor (Universitatea Bucureşti). Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS); al Uniunii Scriitorilor din România (USR); al PEN Club.

Membru fondator al Societăţii Academice Române (SAR) şi al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernităţii Europene (Universitatea Bucureşti şi New Europe College). Membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises – România.

12 W W W . S A P T E S E R I . R O

măruntaiele căruia mă voi întoarce – ca sudoarea, ca grăsimea, ca secreţiile – când voi muri. Uitaţi-vă bine la voi, când îl străbateţi, îmbrăcaţi elegant, când ieşiţi la plimbare. Nu este un oraş, cum ar părea la prima vedere, e un animal cu spinarea ca pântecele în care şi Iona trei zile a stat, până ce pe marele chit l-a trecut neputinţa. Gândiţi-vă! De s-a mai putut lepăda de el chiar şi după ce, încă de la-nceput, atât de bine îi intrase – în gură şi la socoteală.

Nu mergeţi pe Calea Victoriei când mergeţi pe Calea Victoriei, printre semeni de-ai voştri, cum vă imaginaţi, nu străbateţi piaţa Amzei, Nikos Belloianis acum Tache Ionescu, piaţa Lahovary, Parcul Icoanei, Alexandru Donici, Maria Rosetti, Popa Rusu, Toamnei, Corbeni, Moşilor, Olari, apoi din nou Moşilor-Corbeni, cu cinematograful Mioriţa atât de oportun rebotezat Europa (doar ne integrăm, nu-i aşa?)

– până ajungeţi la mine. Cu cât îl iubiţi mai mult, cu atât vă afundaţi mai mult în măruntaiele acestui gelatinos corp viu de animal hăcuit, cu măruntaiele la vedere. Ca şi voi, e şi el pe jumătate ucis, pe jumătate nemuritor. Orb şi surd. Neputincios. Viu. Murdar de seva şi durata vieţii. Ca voi.

UNU Dacă mă apropii de el venind dinspre pământ, de sub pielea lui contorsionată, până să văd lumina zilei, descopăr mai întâi oraşul de sub ape, oraşul neterminat. Nu oraşul canalelor de scurgere, căci lătúrile Bucureştilor se văd cu ochiul liber, sunt mereu la suprafaţă, ci oraşul subteranelor circulare, oraşul construit sub pământ, pierdut în nisipul mlăştinos şi mişcător asemeni cărărilor ce se pierd în pădure, fără luminiş la capătul lor. Un oraş care reflectă succesiunea străzilor, întortocherea uliţelor şi geografia enigmatică a fundăturilor care te scot sau te afundă – nu în apă, ci în pământ. În zi senină, Veneţia e trasă la indigo după linia apei, în care se răstoarnă toată splendoarea ei vizibilă. Bucureştiul, indiferent de zi, are un dublu neclar şi sumbru

în pământ, pe care unii îl bănuiesc, puţini îl mai ştiu, iar cei mai mulţi îi presimt prezenţa sub forma isteriei, exasperării şi neputinţei – ca un blestem, blestemul de a fi capitală într-o câmpie de mahala, lipsită de grandoare şi stil, prăfoasă şi seacă, stearpă şi mediocră, părăsită şi bântuită, plină de oameni cu voinţe de lut, cu suflet de sticlă şi inimi friabile, de argilă. Cine nu a stat să moară de opăritura aruncată peste oraş de cerul încins, în arşiţa betonată a verii – acela nu a cunoscut Bucureştii. Ceva asemănător exasperării produse de această arşiţă neizbăvită, doar că în notă sumbră, umedă, viermuitoare şi labirintică, mobilizând deopotrivă uitarea, părăsirea şi abandonul, ceva asemănător este oraşul de sub Bucureşti, oraşul de tuneluri care se pierd în neant şi de străzi care duc nicăieri, de tuneluri şi de străzi invizibile, de care nu mai ştim, pe care le-am uitat, deşi atunci când ne punem în gând să ajungem undeva şi o luăm pâş-pâş pe stradă, străbătând străzi familiare, strecurându-ne printre pietoni şi flanând printre clădirile bine-cunoscute, ei bine, atunci când luăm uşurel caldarâmul la picior noi, fără să ştim, păşim de fapt şi pe străzile oraşului invizibil, lăsându-ne furaţi de ghemul lor încâlcit şi duşi, traşi, purtaţi, întortocheaţi, tunel după tunel, cot după cot, răscruce după răscruce, ne pierdem în succesiunea bolţilor neterminate – căci, crezând că mergem pe străzile oraşului de deasupra spre ţinta pe care ne-am propus-o, ne lăsăm de fapt rătăciţi de străzile oraşului de dedesubt, misterios atraşi spre un ţel pe care îl ignorăm şi pe care nu ştiu dacă măcar făuritorii Bucureştiului de dedesubt l-au ştiut vreodată. Ceea ce vreau să vă spun este că atunci când vă pierdeţi scopurile pe care le ştiţi este pentru că vă urmaţi scopurile pe care le ignoraţi. Cine se rătăceşte în Bucureştiul de sus se lasă de fapt rătăcit de mlaştinile scufundate ale oraşului de jos.

Le presimţim nelămurit, ori de câte ori nu reuşim să ajungem unde ne-am propus şi ne

Textul lui Horia-Roman Patapievici poate fi citit în întregime în volumul Bucureștiul meu, publicat de editura Humanitas. E un volum colectiv, în care au scris ŞERBAN CANTACUZINO, HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, ANAMARIA SMIGELSCHI, ANDREEA RĂSUCEANU, DAN PETRESCU, GABRIELA TABACU, IOANA NICOLAIE, MONICA PILLAT, TATIANA NICULESCU BRAN, ANDREI CRĂCIUN, ANDREI PLEŞU, IOANA PÂRVULESCU, MARIUS CONSTANTINESCU, ADRIANA BITTEL, CORINA CIOCÂRLIE, DAN C. MIHĂILESCU, MIRCEA CĂRTĂRESCU, NEAGU DJUVARA, RADU PARASCHIVESCU. «Cartea noastră își propune să adauge chipului Bucureștiului, așa cum este el cunoscut, câteva tușe noi, aparţinând orașului din ultima sută de ani. Unele dintre povestiri vorbesc despre un București al memoriei, în mare parte dispărut, despre un oraș subiectiv, așezat la temelia unor afecte și impresii păstrate în pliurile minţii, altele invocă prezentul cu toate ale lui, în vreme ce altele inventariază straturi peste straturi de semnificaţii și prezenţe care s-au adăugat sau leau fost șterse unor locuri, timp de o generaţie.» Gabriela Tabacu, editorul cărții Bucureștiul meu Cartea poate fi cumpărată pe www. libhumanitas.ro și costă 45 de lei. ratăm scopul. De ce ratăm? De ce nu ne iese nimic? Gândiţi-vă! De ce nu ajungem nicăieri?

De ce ajungem mereu nicăieri? Pentru că noi nu locuim doar în Bucureştiul de deasupra: noi trăim, simultan şi fără să o ştim, şi în Bucureştiul invizibil, în Bucureştiul de dedesubt.

Oraşul nostru este un plural. Are doi plămâni.

Unul e la lumină – şi e înecat de praful exasperant al câmpiei; celălalt e sub pământ – şi e bântuit de eşecul care l-a aruncat în uitare.

Aşa suntem şi noi, locuitorii lui fideli – secătuiţi de încâlceala vârtejurilor iscate în desele furtuni de câmpie, irosiţi de încâlceala

labirinturilor abandonate. În oraşul început şi neterminat din măruntaiele Bucureştiului vizibil se află cartea de nisip a tuturor letargiilor noastre. Dumneavoastră ori dumneavoastră ori dumneavoastră, oare ştiţi cine sunteţi?

Sunteţi dublul oraşului scufundat, ori dublul oraşului vizibil? Ştiţi? Oare dublura cui suntem fiecare dintre noi, bucureştenii? Adevăraţii bucureşteni? Neam dublu, cu o parte a chipului rătăcită în labirintul de sub străzi şi cu cealaltă dusă de colo-colo în încâlceala dintre ele…

DOI Bucureştiul este un oraş pe care l-au făcut capitală indiferenţa locuitorilor şi nepăsarea ocupanţilor. Nu are nimic din orgoliul oraşelor care cuceresc şi nici din dramatismul celor care se află sub ocupaţie. O bunăvoinţă indolentă şi un farmec al vieţii lipsit de mari adâncimi, în tonalitate minoră, reprezintă formula sa dominantă. Identitatea Bucureştiului nu este mai fermă decât neclaritatea schimbătoare a anotimpurilor care îi fac climatul. Adeseori este iulie în aprilie, este ianuarie în martie, septembrie la începutul lui noiembrie şi, uneori, mai în plin iulie. Clima Bucureştiului este la fel de neaşezată ca şi starea sa. E o întâmplare că în aprilie este aproximativ o vreme de aprilie.

Şi, aşa cum nu există doar un singur Bucureşti, ci mai multe, mergând de-a lungul şi de-a latul lui întrebarea care îţi vine imediat în minte este: urmaşul cărui trecut este Bucureştiul de azi? Pe cine continuă? De cine se desparte? Capitală a unei ţări care nu devenise încă o naţiune, Bucureştiul premodern era un târg molcom şi delabrat. Călătorii străini îl percepeau ca pe o enormă grădină orientală, dedată letargiilor infinit întortocheate, care erau proprii ciclului levantin de viaţă. În acelaşi timp, cei mai perspicace dintre ei percepeau în comportamentul stărilor de jos o neliniştitoare vioiciune acidă şi o suspectă energie pro-occidentală la unii înalţi boieri. Acestea, vioiciunea acidă şi energia pro-occidentală, aveau să răstoarne treptat, după 1821, rânduiala somnoroasă a statului fanariot. De îndată ce a devenit capitala unei ţări care şi-a propus programatic să transforme poporul de ţărani într-o naţiune de cetăţeni, Bucureştiul, pierzându-şi pluralul târgoveţ, a câştigat acel ceva care, în secolul XX, a atras simpatia unui Georges Duhamel, interesul unui Seton-Watson, contrarietatea contelui Czernin şi respingerea anxios-dispreţuitoare a unei Olivia Manning, înşelată de britanicul ei bărbat cu o prea-româncă ibovnică. Pe scurt, înstărit W W W . S A P T E S E R I . R O 13

cover story ■

de modernitate şi întărit de modelul francez de viaţă, Bucureştiul a devenit locul în care farmecul unei anumite neglijenţe debonare putea fi trăit nu numai în deplină lipsă de griji, ci şi ca o formă de sociabilitate feerică. Cum putea coexista acest sentiment al vieţii cu violenţa politică şi cu toate nebuniile care, în cele din urmă, au distrus lumea vechii Europe? Toţi oamenii care au cunoscut Bucureştiul interbelic sunt de acord că aici, cu foarte puţini bani şi practic fără relaţii, puteai gusta din deliciile traiului bun şi din beneficiile unei sociabilităţi contagioase. Montherlant spunea că cine nu a cunoscut Parisul anului 1938 nu a cunoscut fericirea. Parafrazând, aş spune că Bucureştiul interbelic a făcut posibilă o formă de fericire care s-a bazat pe întâlnirea irepetabilă a patru elemente binevoitoare: o viaţă lipsită de griji, dar şi de mari ambiţii; o vitalitate a conversaţiei, care, fără a înceta să fie inteligentă, putea fi şi o incontinentă flecăreală; o vie plăcere de a fi împreună cu ceilalţi, care era deopotrivă şi pasiune de a cleveti, şi dorinţă de a-ţi muia limba în sângele aproapelui; în fine, un simţ 14 W W W . S A P T E S E R I . R O

al relativităţii tuturor valorilor, care mergea de la cinismul vesel până la încruntarea autoritară, dornică, în chip bovaric, să pună un capăt acestui carusel vesel şi superficial, prin violenţă. Toate aceste binefaceri erau date, cum vedeţi, împreună cu defectele lor

constitutive. Identitatea Bucureştiului este echivocă şi în ceasul ei bun.

Nu numai identitatea sa psihologică e echivocă. Unitatea sa fizică e nulă. Dacă străbaţi în orice direcţie cartierele Bucureştiului, lipsa sa de unitate îţi sare în ochi. Şi asta nu de când a fost distrus de Nicolae Ceauşescu, ci dintotdeauna. Dacă mergeai de-a lungul Podului Mogoşoaiei – mai târziu, după 1877, Calea Victoriei – cu un ochi educat de linia oraşelor „normale“ (am pus ghilimele, mă refer la cele de unde e respectabil să declari că te tragi – Paris, Budapesta etc.), ceea ce ţi se impune este că varietatea deconcertantă reprezintă stilul însuşi al Bucureştilor. Nu exista un aliniament al caselor, cum nu există azi o cotă de aliniere a streşinilor (cum există, de pildă, în Paris). Sistematizarea, în Bucureşti, nu a făcut decât să niveleze prea marile abateri de la regula geometrică: nu a putut elimina dezordinea şi devălmăşia dimensiunilor – de altminteri, ambele, pentru un adevărat bucureştean, încântătoare. Chiar şi astăzi, în urma atâtor uniformizări, modernizări şi

distrugeri, clădirile care bordează arterele bucureştene sunt imposibil de rezumat printr-un stil arhitectonic unitar. Arterele însele au fost trasate după amplasamentul caselor şi grădinilor, şi nu invers. Chiar dacă cele mai multe din grădinile bucureştene au fost mutilate de neghiobia modernizantă a guvernanţilor şi de invazia barbară a carosabilului, drumurile încă mai păstrează ceva din meandrele întortocheate, despre care cine a copilărit la ţară ştie că sunt specifice potecilor care duceau către vecini, din spatele casei. Străduţele tipic bucureştene sunt ca maţele de oaie aruncate în praf. Acesta e farmecul lor. Casele însele s-au dispus după placul proprietarului şi au fost construite după gustul său strict personal, potrivit năzuinţelor, închipuirilor, fantasmelor şi mijloacelor materiale ale fiecăruia. În ceea ce încă mai are bun şi fermecător, Bucureştiul ilustrează expresia liberă a inteligenţei, gustului şi posibilităţilor locuitorilor săi de extracţie mai degrabă modestă. Nu este un oraş al marilor boieri, ci unul al micii burghezii întreprinzătoare: casele care dau stilul Bucureştilor sunt ale târgoveţilor, meseriaşilor, negustorilor şi practicanţilor meseriilor liberale. Grosul clădirilor acestui oraş aparţinea, în proprietate, întreprinzătorilor care avuseseră succes ori noroc în afaceri, celor care, într-un fel sau altul, s-au ridicat prin ei înşişi, peste ei înşişi. Aceşti oameni mărunţi, activi, intrepizi, cu visuri de parvenire rapidă, deopotrivă bovarici şi realişti, zeflemisitori şi disimulaţi, inovatori şi tradiţionalişti – ei au făcut Bucureştiul pe care îl cunoaştem.

Cel mai bine se vede extracţia lor socială modestă după tipul bisericilor pe care leau ridicat singuri, cu banii lor de teşcherea.

Este vorba de bisericile de cartier, care sunt puzderie. Din stilul lor, se poate vedea că această populaţie era pioasă, dar nu bigotă; dădea bani bisericii, dar cu moderaţie; ţinea la tradiţii, dar accepta imediat inovaţiile; era prea zgârcită şi sceptică pentru a risipi bani pe luxul somptuar, dar cheltuia totuşi pentru reprezentare simbolică. Centrul vieţii ei nu era biserica, ci societatea; nu forul interior, ci sociabilitatea uşuratică; nu spaţiul privat, ca în filozofiile politice moderne, ci interstiţiul publico-privat, specific amestecului binevoitor şi neriguros de modern şi premodern, care e tipic zonei Balcanilor. O populaţie veselă, gălăgioasă, iute de limbă şi aprigă la mânie, gata să lăcrămeze sentimental şi să se înfrăţească cu duşmanii la petreceri, harnică după multe căzneli şi rapidă în nestatornicie – pe scurt, lumea flecărelii lui Anton Pann şi a dramoletelor lui Tudor Muşatescu.

Contemplându-i cu ochii minţii firea şi lăsându-mă să plutesc în zbor peste întinderile sale neregulate şi imprevizibile, am sentimentul că Bucureştiul a fost făcut de spiritul şi iniţiativa oamenilor de cartier. Este o capitală ieşită din asocierea întâmplătoare a vecinătăţilor de cartier, aşa cum se înfiripă, astăzi, discuţiile de la scara blocului. Nu întâmplător, ci cu necesitate, aceşti oameni mărunţi şi bine dispuşi, întreprinzători şi delăsători deopotrivă, au fost cei mai loviţi de distrugerile lui Ceauşescu. Pentru acest

Ubu al spiritului de geometrie, felul de a fi al unor oameni care puneau plăcere, scepticism şi bonomie în a fi ceea ce erau nu putea fi decât un scandal. Şi, deoarece plăcerea, bonomia, dezordinea, delăsarea, scepticismul şi sociabilitatea zeflemisitoare ale acestora s-a întipărit durabil în formă fizică a oraşului, Bucureştiul, ca fapt urban total, a trebuit să trezească ura şi resentimentul comuniştilor – aceşti duşmani ai micii burghezii, ai proprietăţii private şi ai bucuriei de a trăi. Bucureştiul pe care, în mare parte, l-a distrus Nicolae Ceauşescu era un oraş pe potriva vieţii tipului de om pe care tocmai l-am descris mai sus. Modul eclectic în care se îmbinau stilurile caselor, diversitatea lipsită de rigoare a mărimii lor, absenţa oricărei alinieri urbanistice, felul în care se împreunau străzile – dând intersecţii fără plan, neaşteptate insule de grădină în calea tramvaielor şi ronduri sau scuaruri în plin bulevard –, invadarea trotuarelor de către copaci şi ieşirea curţilor până la limita străzii, amestecul exuberant şi neclar dintre privat şi public în viaţa oraşului, toate acestea au fost dramatic alterate de nebunia comuniştilor şi de laşitatea noastră.

W W W . S A P T E S E R I . R O 15

film

Jason Bourne

R

eîntâlnirea dintre actorul Matt Damon și re g i z o r u l Paul Greengrass, după două dintre filmele din serie, The Bourne Supremacy (2004) și The Bourne Ultimatum (2007), nu aduce mari surprize, ba chiar ar fi fost de bun augur să nu se fi pus de acord să-l mai facă și pe al cincilea din franciză.

Paul Greengrass (Captain Phillips, United 93) a fost adus de producători pentru Bourne, cu o solicitare specială de stil, și anume, o anumită privire și un gen de coregrafie proprie documentarului. Astfel, a devenit o amprentă personală a lui Greengrass filmarea din mână, alertă, realist (chiar dacă din unghiuri improbabile, dacă nu chiar imposibile pentru un realism asumat), cu care, de pildă, filmează baletul cafturilor între Bourne

miza narațiunilor (ce au la bază personajul creat de scriitorul Robert Ludlum) a fost una extrem de clasică, simplă și fără prea mari bătăi de cap. Ce se întâmplă însă în cel mai recent film, Jason Bourne, este de un simplism, naivitate și, uneori, chiar lipsă de logică sau bună măsură a lucrurilor. Importanța persoanei lui Bourne și a identității lui (mai țineți minte, așa a început?) devine enerToate bune și frumoase, dacă vantă, mai ales că descoperirea toate ar servi unei cauze, însă misterului identității lui Bourne este străvezie, dacă nu ridicolă și surprinzătoare. Avem parte, spre exemplu, de două urmăriri, una în Atena, alta în Las Vegas, care se lasă cu multe pierderi omenești, pagube Ileana Bîrsan a absolvit colaterale, doar pentru Facultatea de Litere că CIA vrea să îl lichidea Universității din ze pe Bourne, fără alte București și a făcut studii de film la Unicomentarii. Pe de altă versitatea din Zürich.

Este critic și educator parte, avem totuși un de cinema comentariu, subțirel, și inamici (bătăi din care câteodată nu înțelegem mare lucru), dar care tăiat alert și fără muzică creează tensiunea de care spectatorii au nevoie. Asemănător se întâmplă cu urmăririle cu mașini, motociclete sau alte vehicule pe care Greengrass le concepe cu multe camere, deci multe unghiuri, într-un montaj dibaci care a schimbat într-un fel fața filmelor de acțiune.

neplauzibil și rizibil, în subplotul filmului, în care un mare conducător al unei rețele sociale, „Deep Dream” (cine i-a găsit numele?), e gata să dezvăluie public, la o uriașă reuniune, faptul că va renunța la prevăzuta colaborare cu CIA, pentru că nu pot construi „o soțietate fără moral și fără prințip”.

Modul în care Greengrass face film de acțiune a creat epigoni (nu-i nimic rău în asta, dimpotrivă) și, mai mult decât atât, ar putea produce și câteva titluri memorabile (măcar pentru memoria de scurtă durată, deh!), dacă cineva și-ar bate, totuși, capul și cu o poveste cu miză, conținut și noimă.

W W W . S A P T E S E R I . R O 17

filme noi ■ 5-11 august 2016

Brigada sinucigașilor Acțiune, Crimă, Fantastic, 122 minute, din 5 august în cinema

Noi 3 sau nimic Comedie, Dramă, 102 minute, din 5 august în cinema

Sunt celebri pentru faptele lor rele și pentru anarhia pe care o provoacă oriunde ar ajunge, dar guvernul Statelor Unite a reușit să-i prindă și să-i vâre după gratii. Pentru a-și micșora pedeapsa, nelegiuiții acceptă sinucigașe misiuni sub acoperire, conștienți că eșecul înseamnă moartea. După ce șiau folosit puterile și inteligența pentru rău, Joker-ul, Harley Quinn, Deadshot și colegii lor vor lupta de data aceasta de partea binelui.

Singuri acasă Animație, Comedie, Familie, 90 minute, din 5 august în cinema Animația Singuri acasă este o comedie despre ce fac animalele noastre de com­ panie după ce noi plecăm la serviciu sau la școală zi de zi.

Max e animalul de companie perfect, cu o viață idilică, într-un apartament din Manhattan, însă toate privilegiile sale se duc pe apa sâmbetei când stăpânii aduc acasă o corcitură de câine, pe nume Duke. Toate animozitățile dintre cei doi trebuie să fie depășite, pentru a se putea uni împotriva lui Snowball, un adorabil iepure alb care a început să alcătuiască o armată din toate animalele abandonate, care caută să se răzbune pe oameni și pe animalele de companie ținute în puf.

Noi 3 sau nimic prezintă istoria unei fa­ milii care trăiește în armonie într-un mic sat în Iranul anului 1971. Hibat, avocat de profesie, se implică în ten­siunile politice ale vremii și ajunge să fie închis pentru că a avut curajul să își apere idealurile contrare regimului Șahului. După 7 ani este eliberat, o cunoaște pe viitoarea lui soție și devine tată. Astfel, viața lui se schimbă radical, de la singular la plural. Cei trei pornesc într-o călătorie, își abandonează pământul natal, via Istanbul, pentru a emigra în Franța.

Familia lui se confruntă cu diverse piedici, trece prin multe peripeții, dar are un atu: sunt o echipă și pot înfrunta orice provocare.

W W W . S A P T E S E R I . R O 19

festivaluri

FRANŢA, ROCK EN SEINE

DACĂ E AUGUST, E VACANȚĂ TELEKOM TE CONECTEAZĂ LA DISTRACȚIE LA CELE MAI TARI FESTIVALURI DIN EUROPA CLUJ-NAPOCA, UNTOLD FESTIVAL

Între 4 şi 7 august, pe scena UNTOLD Festival vor urca Top 5 DJ ai lumii, Armin Van Buuren, Tiesto, Hardwell, Dimitri Vegas & Like Mike și Martin Garrix, alături de alți peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: Afrojack, Faithless, Parov Stelar, W&W, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic, Naughty Boy, Labrinth, Kadebostany, Ummet Ozcan, Tanya Stephens, Skream.

16

MALTA, CREAMFIELDS FEST

Cel mai popular festival open-air de muzică electronică şi-a lustruit platanele pentru data de 15 august.

Creamfields e faimos pentru multe lucruri, dar, în principal, pentru că aduce laolaltă pionieri ai genului din întreaga lume. Anul acesta, cei peste 40.000 de spectatori estimaţi vor dansa timp de 15 ore pe ritmuri mixate de: Carl Bee, Chris Liebing, Daniel Blade, Dubfire, Feder, Guy Gerber, Oliver Heldens, Robin Schulz şi Ziggy. Biletul costă 37,80 Euro.

FRANŢA, ROCK EN SEINE 2016

Dacă e august, Sena curge în ritm de

rock. Născut în 2003, Rock en Seine a devenit unul din festivalurile de top ale Franţei. Şi în acest an, între 26 și 28 august, cele mai tari trupe ale genului îşi dau întâlnire cu publicul pe domeniul istoric de la Saint Cloude, în apropiere de Paris. Zeci de formaţii şi artişti vor urca pe cele 5 scene ale Rock en Seine, printre care: Last Shadow Puppets, Massive Attack, Foals, Iggy Pop, Two Door Cinema Club, Bring Me The Horizon. Abonamentul pentru cele 3 zile ale acestul veritabil Glastonbury franţuzesc costă 119 Euro, iar biletul pentru o zi – 49 Euro.

UNGARIA, FESTIVALUL DE LA SZIGET

În fiecare august, fani din întreaga Europă sosesc la Budapesta pentru unul dintre cele mai originale fes­ tivaluri de muzică. Sziget Fest 2016 se desfăşoară între 10 şi 17 august, abonamentele de 269 Euro sunt deja epuizate, iar lineup-ul arată şi de ce: Rihanna, Muse, David Guetta, Sia, Manu Chao, The Chemical Brothers, La Ventura, Hardwell, Sigur

Ros, Bastille, The Last Shadow Puppets şi mulţi, mulţi alţii. O fiesta de o săptămână pe o insulă de vis, care oferă muzică, dans, jocuri, concursuri, plajă, sport, circ, pâine... Merită să ajungeţi!

CEHIA, BRNO DAY

Între 12 şi 14 august, vino în Moravia pentru a celebra zilele unui loc încărcat de istorie! Anul acesta Brno, cel de-al doilea mare oraş al Cehiei, comemorează un eveniment major: apărarea în faţa armatei suedeze în timpul Războiului de 30 de ani. Parade costumate, expoziţii de arme vechi, salve de artilerie, recrearea scenelor de apărare a Castelului Spilberk şi multe alte atracţii ale Oraşului Vechi aflat în patrimoniul UNESCO şi păzit de statuia unui dragon uriaş. Vino în poveste!

CATALONIA, FESTIVALUL ALUNELOR

Dacă ar putea călători, între 12 şi 14 august, veveriţele din întreaga lume ar merge la Riudoms, unde, de 400 de ani, cel de-al doilea weekend din august este dedicat unui inedit Festival al alunelor. Vei descoperi o mulţime de tradiţii, gastronomia locală – bazată în mare parte pe alune –, celebrul ulei de măsline Arbequina şi, nu în ultimul rând, locul de naştere al faimosului arhitect Antoni Gaudi.

CIPRU, FESTIVALUL VINULUI

Vinul e sănătate curată, spune o veche zicală. Din acest punct de vedere, Limassol e unul dintre cele mai sănătoase oraşe europene. Din 1961 încoace, ciprioţii organizează anual Festivalul Vinului, o ocazie de a celebra şi promova licoarea devenită brand de ţară. De pe 25 august şi până pe 4 septembrie, Grădinile Municipale ale oraşului, situate chiar lângă coasta de promenadă, sunt pregătite să pri­ mească turişti din toată lumea, întrun adevărat regal inspirat de anticele sărbători dedicate lui Dionysos şi Afroditei.

SPANIA, LA TOMATINA

Din 1945, un festival inedit atrage la Buñol (Valencia) turişti din toată lumea: La Tomatina. Pe 31 august e legal să arunci cu apă de la balcon şi roşii în capul vecinei de la 2! Mulţimea se strânge în centrul oraşului, unde la ora 11:00 un foc de armă dă startul bătăliei cu roşiile puse la dispoziţie de municipalitate. O adevărată terapie antistres, numai bună pentru a ne lua rămas bun de la vară.

SPANIA, LA TOMATINA

Pe 31 august, la Buñol (Valencia) turişti din toată lumea vin să se bată cu roşii.

GERMANIA, RINUL ÎN FLĂCĂRI

Cele mai spectaculoase focuri de artificii ale verii pot fi vizionate pe Rin, între Spay şi Koblenz, în a doua sâmbătă din august.

tech

În comunitate

A

tunci când un start­up din do­me­ niul tehnologiei ajunge în fa­ ța in­ ves­ti­­torului, una dintre întrebările care i se pun frecvent este: pu­teți scala la nivel global? În lim­baj uman, nu financiar, asta în­ seamnă dacă modelul de business, lansat, să zicem, în România, poate fi replicat la scară globală, indiferent de ge­o­grafie, demografie și cultură.

Avem asemenea exemple peste tot în economia digitală

– Uber funcționează în zeci de orașe fără să ai nevoie de o altă aplicație sau un alt cont. Cu Airbnb, poți găsi cazare în sute de țări. Slack e un instrument de productivitate care nu ține cont de granițe și e folosit peste tot în lume. Așadar, miza pentru un startup la început de drum este să se gândească dacă poate scala peste tot în lume. Dar dacă ne-am opri, pentru o secundă, din această nebunie, care nu are potențial permanent, pentru că s-a demonstrat că poate crea o bulă economică, și ne-am concentra pe comunități locale.

Vlad Andriescu

Scrie despre tehnologie de trei ani şi încearcă să se pună în pielea consumatorului obişnuit

Mă fascinează ideea de comunități mici și strân­ se care lucrează pen­ tru binele comun. Nu, nu mă gândesc totuși la un kibuț, ci mai degrabă la mini-organizări în ca­drul unor orașe – pot fi cartiere, pot fi blocuri sau doar câteva case. Un exemplu de care am auzit recent și despre care am povestit pe start-up.ro

e NetMeON. La prima vedere, e vorba de un serviciu simplu – un fur­nizor de internet de cartier, unul dintre puținii rămași pe piață după asaltul giganților.

Ce face special NetMeOn e în­să faptul că îți dă internet gratuit, la o viteză rezonabilă, cu condiția să te implici în viața comunității din zona Bucureștii Noi-Pajura.

Practic, îți asumi că vei completa chestionare de­spre comunitate, că vei ra­por­ta gunoaie sau gropi în­tr-o aplicație specifică și că vei fi un cetățean mai bun.

To­tul pentru a ajuta cartierul, cum­­va enclavizat în marginile Bucureștiului, să se dezvolte și să continue să arate bine. Dacă vrei internet mai bun, poți plăti pentru acest serviciu, dar tot vei avea practic o reducere.

Așadar, acesta este exact tipul de serviciu pe care mi l-aș dori la nivelul comunității – nu cu un profit uriaș, nu cu milioane de dolari în conturi, dar util co­mu­ nității. Cum ar fi dacă am avea un ridesharing pentru copii în interiorul unei zone? E utopic, pentru

că bucureștenii nu se cunosc bine între ei, cu atât mai mult nu și-ar lăsa copilul în grija altuia, dar dacă am face experimentul de a organiza lu­crurile cu ajutorul tehnologiei. În loc de 50 de mașini care se duc către o școală, să avem un singur autobuz, oferit de cartier, nu de Primăria Generală, care să-i ducă și să-i aducă pe copii.

Părinții ar putea urmări traseul au­to­buzului, ca pe Uber, dintro a­plicație de­di­cată conectată la GPS. De asemenea, dacă am avea site-uri sau aplicații pen­tru cartiere prin intermediul că­ro­ra să se vo­teze chestiunile cu adevărat im­ portante care ur­­ mează a fi făcute, atunci co­mu­nicarea din­ tre primării și co­munități ar fi una mult mai bună. Dar dacă am avea o aplicație pentru pro­dusele bio din piețe? Dacă, în loc de un na­ ționalism prost înțeles, am în­țe­ lege că tehnologia fa­ce mai mul­te minuni decât vor­bele goale despre pro­dusele ro­mânești?

Dacă în loc de startup-uri globale am gândi companii pentru comunități?

tech ■

IPHONE 6S PLUS

iPhone-ul mare rămâne în continuare cea mai bu­nă alternativă din zona iOS pentru cei care vor pro­duc­tivitate și afaceri. În pri­mul rând, ecranul este spec­ta­cu­los, iar telefonul impune respect la orice întâlnire. De asemenea, nu e deloc greu, fi­ind ușor de cărat chiar și în bu­zunare. Bateria ține o zi jumătate, iar camera foto este reușită. Dacă pui telefonul în modul landscape, adică pe la­teral, vei avea parte de o ex­periență mai productivă, pentru că vei putea lucra în multitasking. Nu e atât de ver­ satil ca Note 7, dar e o ma­șină de mail-uri și internet foarte bună. 3.100 de lei la emag.ro

MACBOOK AIR

Rămâne laptopul meu favorit, cel pe care îl folosesc zi de zi și pe care l-aș recomanda oricui nu face mai mult decât browsing, editare de text și de fotografie, care scrie și vrea să citească niște rapoarte. E ușor, e frumos, iar sistemul de operare OS X de la Apple este mult mai intuitiv decât Windows. Trec și peste faptul că ecranul este la nivelul lui 2013, dar măcar nu este obositor. Nu aș recomanda cumpărarea unui MacBook nou din România, decât dacă poți să decontezi sau chiar te dau banii afară din casă.

5.400 de lei pe istyle.eu 24 W W W . S A P T E S E R I . R O

Tehnologie la costum

Fie că ești om de afaceri sau, pur și simplu, vrei un gadget foarte performant și un birou adaptat productivității tale, îți sugerăm noi soluțiile și produsele-cheie.

SAMSUNG GALAXY NOTE 7

Galaxy Note a devenit telefonul oamenilor de afaceri încă de la primul model, de care am râs cu toții, inclusiv eu. Nu credeam că, după revoluția iPhone, un telefon imens pentru acele vremuri și dotat cu un stilou digital avea să fie popular. Iată însă că Note a ajuns la a șasea generație – Galaxy Note 7. Ecranul e și mai mare, dar nu mai pare atât de diferit de celelalte terminale de pe piață, datorită trendului ecranelor cât mai mari. De asemenea, stiloul digital S Pen a devenit mult mai inteligent. Note 7 vrea să fie o mașină de productivitate mobilă pentru cei aflați mereu pe drumuri. Cu această generație, a adăugat capacități atât pentru distracție, cât și pentru muncă.

La nivel tehnic, terminalul are de toate, cum îmi place să spun – 4GB de RAM, 64 de GB capacitate de stocare, un ecran 2K, nu ai de ce să te plângi. În schimb, ce poate să facă e mai interesant. E primul telefon mainstream care se poate debloca prin scanarea irisului. De asemenea, poți securiza foldere cu acest tip de autentificare. Cu ajutorul pixului digital poți traduce orice cuvânt prin selectarea acestuia, poți face GIF-uri din videoclipuri, poți folosi S Pen ca lupă și poți face notițe cu mai multă exactitate. 850 de euro (lansare, de la finalul lui august)

ONEPLUS 3

Am pus OnePlus 3 pe lista asta deoarece mi se pare că are câteva caracteristici esențiale pentru oamenii ocupați. În primul rând, are un ecran mare și un design relativ neutru, care nu atrage atenția în mod greșit. Dar cea mai bună caracteristică a telefonului e încărcarea rapidă. Cu ajutorul unei tehnologii proprii, cei de la OnePlus au reușit să facă telefonul să se încarce până la 70% în doar 25-30 de minute. Dacă ești pe fugă, poți alege un încărcător identic și pentru mașină. Așa că nu vei rămâne fără energie fix înainte de marea întâlnire de afaceri. OnePlus 3 poate nu este o alegere evidentă, dar e una inteligentă. 400 de euro pe oneplus.net

SAMSUNG GALAXY S7

STAND PENTRU LAPTOP

Suporturile de birou pentru lap­ topuri sunt de cele mai mul­te ori niște urâțenii din plastic. Dacă vrei să ai o poziție a laptopului înclinată, deși eu nu o recomand (pe termen lung afectează în­­cheieturile), încearcă să gă­ sești măcar ceva care să se potrivească pe birou. Îți sugerez standul de lemn de la Nordic Appeal. Nu e nimic mai mult decât o bucată de lemn foarte frumoasă, pe care să-ți pui laptopul. Nu te îngrijora că se va supraîncălzi, majoritatea modelelor subțiri nici măcar nu au ventilatoare în partea inferioară.

125 de dolari pe fancy.com

Dacă nu vrei să cheltuiești foarte mult pe ultimul Note 7 și nici nu-ți place Android, atunci Samsung Galaxy S7 e un model extraordinar. E relativ discret, dar spectaculos în același timp. Nu îți recomand varianta Edge, pentru că mi se pare mai puțin productivă, dar Galaxy S7 e la nivelul iPhone fără nicio problemă. Telefonul rezistă la apă și la praf, ca să-l iei în vacanță la Vamă sau să faci scuba diving cu el, iar securitatea Samsung Knox e atât de dezvoltată, încât e folosită la nivel guvernamental. Datele tale vor fi mai sigure decât pe un iPhone. 2.700 de lei pe eMAG.ro

LENOVO YOGA 900

M-am gândit mult dacă să recomand și un laptop mai gros, însă dacă vorbim de oameni de afaceri sau manageri aici, aceștia nu au nevoie neapărat de lap­ topuri care să facă și e­ditare video, ci de unul care să facă browsing, să deschidă tabele și do­cu­men­te și care, în plus, să arate bine.

Din universul Windows, alegerea mea este Lenovo Yoga 900, cu procesor Intel Core i5. Dacă MacBook Air ar pu­tea fi mai frumos, așa ar arăta. Lenovo iese în e­vidență prin balamaua spec­taculoasă, care sea­ mănă cu o curea metalică de ceas. Ecranul este QHD, ceea ce înseamnă detalii multe, culori foarte bune și calitate mult peste Mac­ Book Air. În plus, ai la dis­ poziție și touchscreen-ul.

1.200 de dolari pe lenovo. com

MOUSEPAD

HUSĂ DE ÎNCĂRCARE

Nu toate telefoanele au posibilitatea de a fi încărcate wireless. Majoritatea necesită o husă specială, în funcție de model, pentru a primi energie. Am ales una de iPhone, dar poți găsi pe internet o multitudine de modele, tehnologia fiind, de fapt, una foarte simplă. Bezalel produce huse sau etichete de încărcare wireless. Am ales husa, pentru că etichetele sunt mai puțin practice. O pui pe telefon, iar telefonul pe placa de recharge și ai energie. Nu e nici măcar scumpă și oferă în plus protecție la căzături, fiind din cauciuc. 50 de dolari pe bezalel.co

Ești genul care folosește laptop la muncă? Nu-l lăsa pur și simplu pe birou.

Alătură-i un accesoriu și-ți vei putea crea un spațiu spectaculos. Maple Mouse Pad e construit din arțar și din piele. Mouse-ul șade ca pe puf acolo și ai și un spațiu unde să-ți pui stiloul. E mai mult un accesoriu de manager, decât de angajat. Mie mi se pare un accesoriu care inspiră snobism, ceea ce nu e neapărat rău. 99 de dolari pe grovemade.com W W W . S A P T E S E R I . R O 25

teatru ponturile săptămânii n 5-11 august 2016

n ALEXANDRIA, 8-14 AUGUST

Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis

Săptămâna aceasta, oraşul Alexandria devine „the place to be” dacă vrei spectacole de teatru, ateliere şi numeroase alte evenimente conexe, toate realizate cu entuziasm şi dragoste pentru cultură. Într-un oraş fără o clădire-teatru, Ideo Ideis aduce 19 spectacole (10 spectacole de teatru profesionist, 9 spectacole pregătite de trupele participante), 27 de reprezentații de spectacole stradale, care au loc zilnic în centrul pietonal al orașului, 3 concerte (Urma, ArgEnTango și Fanfara Transilvania) la o scenă deschisă amenajată în centrul Alexandriei și 5 proiecții de film, printre care şi Câini (2016, regia Bogdan Mirică), prezentat în cadrul Caravanei TIFF. Festivalul este construit pe ideea de echipă şi pune accent pe dezvoltarea personală în relaţie cu ceilalţi. În cadrul secţiunii Spectacole de teatru tânăr, intră an de an 9 trupe de teatru de liceeni.

Anul acesta îi vor avea ca mentori pe Pavel Bartoş, Dorina Chiriac, Şerban Pavlu, Ofelia Popii, Medeea Marinescu, Marius Manole, Cătălin Ştefănescu, Andi Vasluianu şi Vlad Zamfirescu. Iar secţiunea Seara Povestitorilor îi are ca invitaţi pe activista Roxana Marin, scriitorul Florin Lăzărescu și pictorul Adrian Ghenie.

n TVR, sâmbătă, 20:30, Iluzii Spectacolul explorează o întrebare mult dezbătută, „Ce este dragostea?”. Părerile contradictorii vin din perspectiva celor patru protagonişti de peste 80 de ani, care privesc în urmă la vieţile lor, Danny, Sandra, Albert și Margaret. Patru oameni minunați cu vieți pline de amor și de iluzii amoroase. Spectacolul este prezentat în răcoarea curţii TVR, în cadrul stagiunii „Teatru în TVR”.

n PALATELE BRÂNCOVENEȘTI sâmbătă, 18:00, duminică, 11:00

Cartierul poveștilor

n PARCUL BAZILESCU 17 iun. - 4 sept.

Vacanță de vară cu Excelsior

Teatrul Excelsior vine în parcul Bazilescu la fiecare final de săptămână cu spectacole de teatru, dans, muzică, balet și proiecții de filme. Petrece weekendul alături de cei mici, în aer liber, la umbra unora dintre cele mai frumoase poveşti ale copilăriei. Voia bună şi surprizele sunt garantate.

O adaptare specială a spectacolului, într-o formă de teatru care îmbină contraste: înăuntru – în afară, mare – mic, text şi improvizaţie. Poveşti, mituri şi situaţii familiare sunt reaşezate întrun spaţiu de joc miniatural: 5 căsuţe fantastice. Cartierul poveştilor se întoarce în curtea Palatului Mogoşoaia, în cadrul VăraTic, stagiunea estivală a Teatrului Ion Creangă.

n GODOT CAFE miercuri, 20:00

Carpathiangarden

Într-o ţară a contrastelor în care sunt promovate personaje paradoxale, doi tineri actori realizează o satiră de proporţii mari. Meniul este bogat în specii urbane – preoţi, prezentatori de ştiri, politicieni, moguli, parcagii – şi este servit în cafeneaua teatrală din Centrul Vechi, spre delectarea şi amuzamentul nostru.

n TVR, duminică, 20:30

Sunt un orb

Un spectacol care trece de la umorul irezistibil al insinuantului Brumaru la înțelesurile subtile ale lui Marin Sorescu sau vibrațiile delicate ale boemului Nichita.

Pregăteşte-te să petreci o seară cu muzică şi poezie în compania inegalabilului Horaţiu Mălăele. După mai bine de zece ani de la prima punere în scenă, spectacolul este prezentat în cadrul stagiunii „Teatru în TVR”.

W W W . S A P T E S E R I . R O 27

la TV

Depresi(un)e de vacanță

Î

ntre Campionatul european de fotbal și Olimpiada de la Rio, televiziunile din România trăiesc din iner­ ție. Reluări, best-of-uri și foarte puține live-uri. Fil­ mul face audiență, da, iar dincolo de harababura pro­vocată de vacanță în listele programatorilor se înalță, ca un înger al fidelității, telespectatoarea de după-amiază, cea fără de vacanță, fără de concediu de la treburile casei și, drept urmare, credincioasă serialelor de dupăamiază.

Singurul nou show de divertisment care sfidează sezonul a început sâm­ bătă 30 iulie: Fantastic Show, de la Antena 1. Aproape 700.000 de spec­ tatori l-au urmărit, scor bun prin comparație, primul loc la orașe și sa­te, dar nu și la publicul comercial, cel tânăr și urban, unde tot PRO a fost primul.

Dispozitivul de distracție numit Fantastic Show este o reasamblare pe fast-forward a lui Te cunosc de undeva. Conceptul central e tot cel luat de la Cu mască fără mască: vedete care se costumează în alte vedete și care le imită; un juriu notează și, mai ales, intră în dialog cu concurenții.

Nu nota primează, pentru că vedete sunt de o parte și de alta a scenei, ci talk-show-ul ad-hoc dintre momentele muzicale, cele care ocupă locul scenetelor din varietățile de odinioară.

Invenția lui Te cunosc de undeva, împrumutată și aici, este înlocuirea perechii concurenți amatori/jurați profesionști de o pereche de vedete, dintre care unele jurizează și altele performează. Tensiunea competiției scade până la zero, dar transformă așa-zisul concurs într-un teritoriu omogen de distracție, unde aceleași figuri cântă și glumesc pe rând.

Fantastic Show ofertează un public de vârste doi și trei – deși protagoniștii sunt tineri, nimeni nu joacă roluri preluate de la VJ-ii televiziunilor muzicale. Unii dintre membrii celor două echipe au carismă – Andrei Ștefănescu, de la Alb și Neugru, respectiv Andrei Aradits –, iar fetele, deși nu foarte vorbărețe, sunt pur și simplu acolo (Diana Munteanu, respectiv Ioana Anuța alias Jo). Și acum, să fiu rău. Fantastic show nu-și permite să țină vedetele câte o săp­tămână la re­petiții în ca­zul fiecărei melodii de in­ terpretat și al fiecărui rol de per­fecționat. Aici, câ­te o echipă de trei are de interpretat o melodie a unui alt artist, dar Alexandru tim­pul de pregătire este Matei este profesor mi­ nim. Costumația e la universitar, în­tâmplare, mimesis-ul preocupat de media, în special televiziune. șchiop. E drept, se poate Este autorul unei spu­ne că asta-i și ideea: cărţi despre TVR, să (te) maimuțărești, să O tribună captivantă pa­rodiezi, nu să pastișezi.

OK, dar adăugați lipsa exersării vocale, care face ca momentul muzical să rămână un pretext al unei emisiuni bazate pe hăhăială.

La ce bun Fantastic Show – emisiune de seară – în august? Chestiune de imagine, aș spune. Premiu de fidelitate și muncă de fidelizare. Antena 1 rămâne, în peisajul televizual de la noi, canalul divertismentului național.

Cel care moștenește tradiția divertismentului de la TVR, de unde a preluat oameni, idei și obiceiuri. Despre acest fel de a face televiziune ne-am putea grăbi să spunem că e depășit, doar că televiziunea, ca toată lumea culturală de astăzi, funcționează stratificat. Mai multe euri, mai multe gusturi coexistă în device-ul complicat pe care încă-l numim individ. Asta face ca o emisiune de vacanță gen anii '90 să „scoată din tine” ceva ce poate ți-e rușine să-ți mărturisești ție însuți, darămite altora: pulsiunea cazanieră, fantasma unei lumi mai lente, mai leneșe și mai pașnice decât o vedem când închidem Antena 1 și deschidem, de pildă, Antena 3.

PROFIL DE PERSONAJ Traian Florin Ristei n Solist vocal, născut la Galaţi, pe 29 august 1987. n A fost solistul trupei Amicii, unde a interpretat hitul Dana și a cântat în duet cu DJ Bobo.

Se întâmpla în 2000, iar el era în clasa a VII-a. Trupa fusese moșită de casa de discuri Roton, iar Florin a fost ochit la karaoke. n A făcut parte apoi din trupa Marfar, trupă de coveruri în special (2005-2012). n A ajuns apoi la X Factor,

unde a câștigat ediția a treia. n În 2012, pornește proiectul muzical FreeStay, alături de Șerban Niculae.

NU RATA la tv

Jocurile Olimpice de la Rio

FanTastic Show

Ceremonia de deschidere vineri, 5 august, ora 1:15, TVR 1

Divertisment sâmbătă, 6 august, ora 20:00, Antena 1 W W W . S A P T E S E R I . R O 29

muzică ponturile săptămânii n 5-11 august 2016 BIFFY CLYRO Ellipsis Unii dintre cei mai așteptați artiști la Festivalul Spellground (12-14 august, Năvodari), Biffy Clyro se bucură de un succes enorm după lansarea celui mai nou album, „Ellipsis", al șaptelea album de studio al trupei scoțiene de rock.

Vânzările albumului întrec cifra de vânzări a celor mai populare 5 albume din UK combinate, iar live-stream-ul de pe Facebook, în care membrii trupei au interpretat acustic piesele „Rearrange", „Medicine" și „Howl", a strâns peste 700.000 de vizualizări. Lansarea albumului a luat cu asalt top-ul iTunes din toată lumea, plasându-se imediat pe prima poziție în UK, Germania, Elveția, Austria, Israel, Luxembourg, România, Slovenia, Cehia, precum și nr. 2 în Irlanda, Africa de Sud, iar în Finlanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia și Italia s-a clasat în primele 5. Trupa Biffy Clyro, lansată în 1995, îi are în componență pe Simon Neil (chitară, voce principală; foto), James Johnston (bass, voce) și Ben Johnston (tobe, voce).

GRIMUS & ALEXANDRA UNGUREANU Culoare Grimus lansează o nouă piesă alături de Alexandra Ungureanu. „Culoare” este cel de-al treilea single de pe primul EP în limba română al trupei clujene. Despre noul single, chitaristul trupei Grimus și compozitorul piesei, Vali Răucă, declară: „Noua piesă a fost încă de la început o provocare, deoarece a pornit ca o încercare de a transforma în sunete o experiență intens vizuală.” Alexandra Ungureanu a adăugat: „Deși piesa a fost o provocare pentru mine, am reușit să aducem la un numitor comun stilul lor inconfundabil cu zona în care eu pot să mă exprim cu lejeritate. Orice experiență Grimus live e o bucurie, deci cu atât mai mult abia aștept momentele în care împreună vom dărui emoții și culori pe scenă.”

fashion

Stânga Top Nympha Clothing (CarmenXNympha), 150 lei Pantaloni Nympha Clothing (CarmenXNympha), 250 lei Geantă Musette, colecție veche Sandale Mini Prix, 110 lei Dreapta Rochie Bianca Popp, preț la cerere Șlapi Mini Prix, 98 lei

32 W W W . S A P T E S E R I . R O

Top Bianca Popp, preț la cerere Jachetă Trașkin, 150 lei Pantaloni scurți Atu Body Couture, 380 lei Jambiere Atu Body Couture, 225 lei Sandale Mini Prix, 110 lei

Street Style în Capitală

Pe străzile Bucureștiului vedem frecvent oameni îmbrăcați creativ, la fel cum se întâmplă în alte capitale europene. Așadar, am făcut un experiment: cum ar arăta săptămâna modei la noi, varianta street style. Dacă vă îmbrăcați așa în oraș, clar veți atrage toate privirile și, de ce nu, veți fi pozate de fotografii revistelor de modă.

W W W . S A P T E S E R I . R O 33

fashion ■

Stânga Cămașă COS, colecție veche Pantaloni Nympha Clothing (CarmenXNympha), 250 lei Servietă The Cambridge Satchel Company, 810 lei Dreapta Rochie Maria Lucia Hohan, colecție veche Jachetă Trașkin, 700 lei Botine Mini Prix, 98 lei 34 W W W . S A P T E S E R I . R O

Cămașă Atu Body Couture, 560 lei Fustă Atu Body Couture, 675 lei Geantă Musette, colecție veche Sandale Mini Prix, 110 lei

ECHIPA

Stilist: Maria Haranguș Fotograf: Alexandra Diaconu (DAS sASHA) Model: Georgiana Vlaicu (MRA Models Agency) Make-up: Paula Săcăleanu Coordonator: Ovidiu Buta

Pictorial realizat de absolvenții diviziilor de Stilism, Fotografie și Hairstyling de la DallesGO (www.dallesgo.ro).

W W W . S A P T E S E R I . R O 35

travel

În vara în care trebuia să scriem și să ne distrăm pe coaste de azur sau în resorturi antalyote, planurile ne-au fost cumva zdruncinate, așa că am început să pieptănăm Europa în căutare de mare și nisip fără pietricele. Și nu am căutat mult. Șapte Seri zice că în Olanda, nu la Amsterdam, ci chiar în capitală, la Haga, ar fi niște locuri cu distracție și șezlonguri. Fără all inclusive însă. de Răzvan Marc foto GettyImages

Scheveningen N

umele stați­ u­n i i - ca r t i e r din nord-ves­ tul orașului Ha­ga, Scheveningen, e pronunțat greșit de toată lumea în afară de olandezi. Ba chiar există petiții ca numele să-i fie schimbat în Haga-plajă, dar nu mai contează. Cert e că, de ani de zile, e un loc preferat atât de localnici, cât și de turiștii din vestul Europei pentru un weekend sau un sejur la mare. Apa Mării Nordului e rece mai tot timpul anului, dar nisipul e fin și plajele nesfârșite. În plus, faleza e plină de terase peste terase, restaurante, baruri și cluburi care par să fie așezate unele peste altele, creând impresia unui bufet all inclusive de locuri de băut, mâncat și privit lumea frumoasă – cu siguranță, atâta fertilitate în construcții nu am mai văzut decât în Hong Kong, unde fiecare zgârie-nori părea să nască alți patru-cinci primprejur.

Scheveningen e o stațiune în adevăratul sens al cuvântului.

Sunt hoteluri pentru toate buzunarele, poate spre buzuna­ 38 W W W . S A P T E S E R I . R O

rele puțin mai pline. Camerele sunt mici, dar majoritatea au vedere la mare, personalul e local, deci mai încli­­ nat spre a­mabilități politicoase și nu foarte motivat de bacșișuri, iar micul dejun, când e inclus, e bogat cât să vă ajungă până spre seară, când ieșiți la cină. Există muzee (fantastic Beelden aan Zee, de artă contemporană, construit sub dunele de nisip, sau SeaLife Museum, interesant atât pen­ tru copii, cât și pentru adulți), teatre și cinematografe, parcuri de distracții, dintre care unul chiar pe pontonul imens ce iese mult în mare chiar în fața hotelului de lux Kurhaus, un far încă funcțional și chiar un cazinou ce promite câștiguri fabuloase, dar și spectacole de cabaret.

Pasionații de sporturi nautice sunt la ei acasă în Scheveningen, locul fiind preferat mai ales de surferi și kite-surferi. Totuși, din cauza faptului că plaja și ma­­­­ rea se aglomerează în zilele de vară, cartierul surferilor s-a stabilit câteva zeci de minute mai la sud, în Kijkduin, o altă stațiune la mare, de interes lo-

cal. Aici sporturile nautice se practică în mici lagune printre dunele de nisip, oferind condiții perfecte atât pentru începători, cât și pentru profesioniști.

Serile sunt pline de acțiune în Scheveningen. Cât e vara de lungă, DJ-ii de la toate tersasele de pe faleză se iau la întrecere între ei, dar și cu DJ-ii de la cluburile de pe ponton. Oferta de mâncare și băutură e nelimitată. De la spe­ cialități indoneziene la churrascherii braziliene și până la umilul kebab, cu toate sunt reprezentate chiar în pri­ma linie a plajei.

Cocktailuri ex­pert preparate sau vinuri de peste mari și țări alături de berea națională binedispun și predispun.

Iar când vă săturați de mare, plajă și surf, centrul Hagăi e doar la câteva stații de tramvai depărtare: cu parcuri, conace olandeze (un amestec de tradi­ țional, modern, termopan și acoperișuri de stuf atât de frumos aranjate, încât chiar și un pește de sticlă pe un mileu ar arăta vintage, nu kitsch în ele), instituții europene, atmosferă cosmopolită și mult shopping. Dar Haga merită un articol separat.

Așadar Scheveningen sau varianta lui mai sedată, Kijkduin, ar fi de luat în calcul pentru va­ra aceasta sau pentru la toamnă ori iarnă (dacă preferați marea de la fereastră camerei sau a restaurantului). De ajuns se ajunge ușor – zbor până la Am­ sterdam și de acolo tren sau autobuz până la Haga și încă un taxi sau tramvai până în buza mării. Prețurile nu sunt mici, dar nici prohibitive, iar experiența de vacanță la Marea Nordului trebuie bifată. Și da, români gă­ lăgioși o să întâlniți și pe acolo.

Dar nu sunt oare toate neamurile gălăgioase atunci când se află în vacanță?

W W W . S A P T E S E R I . R O 39

food

Horia Ghibutiu gazetar freelance, dedulcit la mediul digital după un sfert de veac ĂŽn care a slujit tiparul 40 W W W . S A P T E S E R I . R O

Papricaș jupânesc M

-am abătut cu rost din drumul spre casă și am poposit la cârciuma de jupâni La Copac – colea, pe Pitar Moș, străduța pe unde-și făcea o­­ di­nioară veacul bucureștean conu Mihail Sadoveanu, ba și Dănuț din „La Medeleni”, tot moldovean și dânsul, doar că fictiv…

– taman de Sfântul Pantelimon. Zi despre care gazdele ne dau de știre că era „doctor fără arginți și prevestea plecarea verii, răcirea apelor și întoarcerea gândului către muncile de toamnă. În zona de câmpie, să­ tenii îl serbau pe Sfântul Pantelimon pentru a avea recoltă bogată de pepeni, iar muncile casei erau interzise, pentru ca gospodăriile să fie ferite de pagube. Rugăciuni pentru să­nătate se înălțau către Sfânt, protector al medicilor și tămăduitor al bolnavilor!” În meniul de prânz erau niscaiva bucate fără carne să te tot saturi cu ele – o mân­ cărică de bame, precedată de un borș de cartofi, ce mai, ditai ospățul. Cum mă știți însă carnivor, am preferat partea aceea de meniu care debuta cu o prea-cinstită ciorbă de perișoare și se găta, într-un mare fel, cu un papricaș de pui.

Regretatul Radu Anton Roman, cel ades pomenit pentru felul în care descânta straș­ nicele bucate românești, avea o vorbă: „puneți găluște gulașului – că nu poți mânca atâta carne pe inima goală – și papricaș o să iasă.”

Ei bine, dragi comeseni, la cârciuma de sub crengi a ieșit papricașul și cu o mămăliguță pe cinste.

Cei patru piloni ai bucătăriei maghiare

Pentru cei care au deschis mai târziu Wikipedia sau n-au fost niciodată în Ardeal ori peste Tisa, câteva vorbe despre papricaș. Cum e lesne de presupus, nu­ mele-i vine de la paprică, adică boia dulce de ardei, pre limba noastră, și boia iute-iute, tot pre limba noastră, dacă bucătăreasa știe să cânte „Az a szép” de acasă (apropo de unguri, ați auzit că pe primul care a vânat Pokemoni în Ardeal îl cheamă Pișta?).

Papricașul, prieteni, e, cum ne învață delicioasa carte „The cuisine of Hungary” de George Lang, o fală a maghiarimii și, deopotrivă, stâlp al bucătăriei ce mai are alți trei, la fel de solizi: gulyás, pörkölt și tokány (la ultima nici nu mai e nevoie de traducere). Gulyásul cred că știți cu toții ce e, nu se poate să nu fi poftit la supa aia groasă și picantă. Pörköltului noi îi zicem pe aici tocăniță ungurească și, aparent, e tot un fel de papricaș și ambele se mănâncă în selecta companie mitteleuropeană a găluștelor, căci și ce­ hul, și neamțul, și austriacul se dau în vânt după „galuska”. Diferențele sunt însă ur­ mătoarele: papricașul are smântână și rân­ taș. Ferit-a Sfântu’ să puneți însă smântână la gulyás ori pörkölt! Bașca, tocănița se face mai ales cu porc, vită, rață sau gâscă, pe când papricașului îi revine cinstea de a înnobila mai cu seamă puiul și vițelul. În copilărie, abia acum îmi dau seama, mâncam papricaș destul de rar. Dar de

fiecare dată cu găluști, iar alături cu o salată ungurească de vară (castraveți și ceapă tăiată rondele, peste care s-a presărat boia după ce au înmiresmat două linguri de apă și una de oțet, o salată răcoritoare, care să echilibreze un fel de mâncare teribil de bun). Numai că, în partea asta a Europei, ce e bun nu e o îmbucătură să-ți ajungă pe o măsea, ca la franțuji, ci o porție sănătoasă, care riscă să pice greu la stomac. De asta, când am mai crescut, indiferent de anotimp, nu mă dădeam în lături de la un strop de palincă, să ardă bine bucatele. Și tot de fiecare dată când aveam ocazia să mănânc papricaș, ca un făcut, la desert era „mézes”, poate cea mai bună prăjitură din lume, din a mea, cel puțin!, niște foi umplute cu cremă de unt și cu miere, de unde-i vine și numele, cinstit fie-i acest nume, și cel al bunicii, care o servea proaspăt scoasă din frigider. Îmi acorda mereu privilegiul de a o tăia – era singura prăjitură la care îmi plăceau și colțurile tavei! – și de a hăpăi câte bucăți alegeam să mi se topească în gură…

Bere cumsecade

Când ajung în bodega La Copac, beau bere după pofta inimii – prețurile-s cumsecade. Nu știu alții cum sunt, dar eu întreb prima dată dacă au bere brună. Aici am băut, cred că prima dată în România, o brună cehească de mai mare dragul: Krušovice Cerne. Are un gust mlădios, cu note de caramel și de ciocolată neagră.

W W W . S A P T E S E R I . R O 41

de gustat plăcerea din farfurie

Bulevardul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2, 0722.224.799

CAPRICCIOSA Specific italienesc

Pizza pe vatră, paste de casă, delicioase feluri italienești pe bază de pui, vițel, porc sau pește și deserturi care se topesc în gură, toate sunt în meniul restaurantului. Mâncărurile au ingrediente naturale, sunt ușoare și gustoase, cu arome delicate. Meniul e bogat și se schimbă periodic, iar în seara de joi și în weekend devenim locul ideal pentru amatorii de pește și fructe de mare.

■ Calea Dorobanților 177 0722.216.666, four-seasons.ro

FOUR SEASONS

ADRESS: BUCUREȘTI-PLOIEȘTI 2B WWW.DIPLOMATCLUB.EU FACEBOOK.COM/DIPLOMATCLUB.EU

n TAJ Calea 13 Septembrie 127-131

021.410.18.20 www.tajrestaurant.ro

„Aapka Swagat Hai!” Vă sună bizar?

Este felul indian de a vă întâmpina, scris în limba hindi. Odată sosiți la noi, nu veți fi doar consumatorii unor excelente bucate, ci vă veți impregna puțin și de farmecul și spiritualitatea indiană. Am dori ca vizita dvs. să fie începutul unei prietenii, să intrați alături de noi într-o lume în care gusturile vă vor fi răsfățate de savori inedite și în care veți putea fi mereu protagoniștii unor istorii fabuloase, pline de farmecul exotic al Indiei dintotdeauna. Vă spunem: „Phir Seva Ka Mauka Dijiye!”

– adică dorim să vă servim din nou.

specific libanez

Cei de la Four Seasons au adus pe meleagurile mioritice gusturile autentic libaneze, de la aperitive reci și calde, până la carne delicioasă de miel, vită sau pui, toate condimentate exotic și completate de sosuri unice. Alegeți un homos Beiruty sau delicioasa muhammara înainte de o kafta gustoasă sau niște frigărui de miel. Încercați alături și un vin libanez.

■ Str. Gheorghe Manu 021.212.77.88

BISTRO LA TAIFAS specific internațional

Restaurantul Bistro La Taifas este si­­ tuat în curtea Palatului Can­ ta­ cuzino. Bucătăria cu specific ro­ mâ­nesc, dar şi cu reţete culinare din bucătăria eu­ ropeană, asigură oaspeţilor bistroului tihna şi buna dispoziţie a unei mese în familie.

Meniul, fără a fi extravagant, redă într-un registru de arome une­ori discrete, alteori zglobii, deplina fu­ ziune dintre bucătăriile Orientului şi ale Occidentului.

W W W . S A P T E S E R I . R O 43

de încercat

■ august 2016

Flori Vesele

Pentru cele mai frumoase evenimente din viaţa clienţilor noştri, atelierul nostru pregăteşte buchete frumos aranjate, urmând liniile discrete şi romantice ale plantelor. Pentru iubitorii de frumos, Flori Vesele creează buchete simple, care inspiră, surprind şi trezesc sentimente de tot felul în fiecare dintre cele care le primesc. E dificil să exprimi totul în cuvinte, însă buchetele noastre pot face lucrurile mult mai simple.

Un buchet aranjat cu grijă va impresiona cu siguranţă.

PRIMUL DEPOZIT CU AUTO-SERVIRE DIN BUCUREȘTI La Euro Mini Storage se găsesc peste 1.000 de unități de depozitare ce se întind pe o suprafață de 7.500 m², pe trei niveluri.

Euro Mini Storage oferă o varietate de unităţi de depozitare, cu diferite grade de accesibilitate, atât persoanelor juridice, cât şi celor fizice.

Ai 15% reducere la orice buchet cu codul #sapteseri la

Flori Vesele de pe str. Aviaţiei 2.

Claudia Pavel recomandă Evidence!

Evidence Unirea – Unirea Shopping Center 0729.036.620 Evidence Feeria – Galeria Feeria 0729.036.623 Evidence Băneasa – Băneasa Shopping City 0746.109.427 office@evidencebeauty.ro De peste un deceniu, rețeaua de saloane Evidence transformă dorințele clienților în realitate și îndeplinește chiar și cele mai exigente cereri ale vedetelor autohtone.

Distincția „Salon Expert L'Oréal Professionnel” oferă garanția unor servicii de înaltă clasă, adaptate pentru fiecare client în parte. Pășește alături de Evidence în lumea frumuseții, în care singurele limite sunt cele impuse de propria imaginație!

Programează-te acum!

Pentru cei ce sunt în proces de renovare sau care pleacă din localitate/ţară pentru o vreme, există opţiunea de a stoca mobilă, automobile sau alte apartenenţe personale pentru cât timp este nevoie.

Mai mult, Euro Mini Storage susține inițiativele antreprenoriale și vine cu o ofertă unică în România: găzduirea sediului social.

Clienții care optează pentru această variantă primesc un pachet care include toate actele necesare înregistrării unui sediu social și/sau punct de lucru în clădirea Euro Mini Storage, o cutie poștală pentru corespondență, plus o boxă de depozitare, începând de la 2 m²!

Mai multe informații găsiți pe www.EuroMiniStorage.ro

social drinker

Romul brazilian

A

r trebui să cunoașteți această băutură din Cai­­pi­ rinha. Din păcate, puține baruri de la noi prepară acest cocktail ca la carte. Cel mai des îl veți găsi în România făcut cu rom alb. Ceea ce nu-i neapărat rău, doar că-i incorect. Cachaca (care se pronunță ka-sha-sa) este într-adevăr un fel de rom alb, brazilian, însă gustul său este foarte distinct și, în ciuda confuziei pe care lumea o face cu fratele său mai mare, are un proces de producție ușor diferit. Cachaca merită toată atenția noastră, cu atât mai mult cu cât a devenit o băutură foarte populară în ultima vreme.

Deseori veți găsi scris pe eticheta ei „brazilian rum”, dar ea este făcută prin distilarea sucului de trestie, nu din melasă. Prin urmare, nu e rom. Iar înscrisul de pe etichetă a rămas de pe vremea când comerțul cu Statele Unite impunea acest lucru. Americanii refuzau să recunoască această băutură de origine braziliană, așa cum și brazilienii se încăpățânau de câteva decenii să recunoască originea unică a bourbonului american. Disputa comercială s-a stins anul trecut în aprilie, iar brazilienii pot în sfârșit să-și co­ mer­cializeze bă­ u­tura sub nu­mele său adevărat.

Cachaca a apărut în istoria BraDragoș Vărșăndan este jurnalist, antreprenor, ziliei prin secsocial drinker, gurmand olul al XVI-lea, la și degustător pasionat de puțin timp după vinuri. Este proprietarul ce coloniștii porTheliquorstore.ro, cel mai tughezi au a­ dus complet magazin online de băuturi din România, și trestia de za­ hăr autorul unui blog în care pe aceste me­ povestește pe larg despre leaguri. De ce au vinurile bune sau licorile fine hotărât bra­zi­li­e­nii pe care le degustă 46 W W W . S A P T E S E R I . R O

să distileze sucul de trestie și să nu facă melasă mai întâi, așa cum se întâmpla deja în coloniile din Caraibe, nu se știe. Un lucru este cert: cachaca a fost vreme de secole o băutură a săracilor, fiind, ca romul, foarte ușor de produs. Cuvântul bețivan în limba portugheză, cachaceira, își are evident originea în numele acestei băuturi foarte populare. Brazilienii au mai mult de 2.000 de porecle recunoscute oficial pentru băutura lor națională. Cele mai cunoscute sunt: „ca­ feaua albă”, „apa pe care nu o beau păsările”, „apa vie” sau „apa râsului”.

Cu timpul, producătorii mari au început să rafineze procedeul de dis­ ti­lare și să matureze cachaca în butoaie. Astăzi se folosesc nu mai puțin de douăzeci de tipuri de lemn pentru butoaiele în care este păs­trată cachaca velha (cachaca învechită).

3 REȚETE CUNOSCUTE

Cachaca are un gust ceva mai piperat decât majoritatea romurilor albe. Ai putea spune că în aceeași măsură seamănă la gust și cu romul, și cu tequila. Iată trei dintre cele mai simple cocktailuri care au fost create având la bază cachaca, însă deseori sunt preparate și cu rom sau tequila.

CAIPIRINHA – Într-un pahar mediu de bar, zdrobiți și amestecați cu muddlerul o jumătate de lime tăiată în patru bucăți cu două lingurițe de zahăr brun. Adăugați apoi gheață pisată până sus și 50 de ml de cachaca și amestecați.

PEARL BUTTON – Într-un pahar înalt plin cu gheață, amestecați o măsură și jumătate de cachaca, o jumătate de măsură de lichior de soc și apoi completați până sus cu limonadă făcută cu apă minerală.

Decorați cu o felie de grep galben.

CAIPIRINI – Într-un shaker plin cu gheață, amestecați două măsuri de cachaca, o măsură de suc de lime și două lingurițe de miere sau sirop de agave. Strecurați amestecul într-un pahar de Martini și decorați cu o coajă de lămâie.