Trends 12

Page 1

tasteful stories

f e l i

LAURA GIURCANU | MAșINISTUL | HELEN | OVIDIU SOLCAN LAURA Gherman | BILLIE EILISH | SORINA FREDHOLM | CHEF SORIN BONTEA




Cuprins fashion&beauty 10 FELI - a tasteful story 20 Cosmetice numai bune de mâncat 24 Splurge vs. Budget pentru el și ea 28 Trendscend 38 Dreamscapes 42 Interviu Laura Gherman

design&lifestyle 48 Guest writer - Laura Giurcanu 50 Destinații pentru gurmanzi 56 Back to business 58 Un New York al nepretențioșilor 62 Mașinistul

arts&culture 70 Helen - this girl is rare 76 Women’s mind & mood by Ovidiu Solcan 84 Billie Eilish și spargerea tiparelor

Adresa redacției: Str. Popa Petre 5, etaj 1, sector 2, București, 021.250.10.53 www.sapteseri.ro Editorial & Art Redactor-șef: Cristian Niculae cristian.niculae@sapteseri.ro Redactor-șef adjunct: Sînziana Pătru sinziana.patru@sapteseri.ro Fashion editor: Laura Gherman Art Director: Raluca Borozan DTP: Laura Velcea Traffic Manager: Mădălina Mardare madalina.mardare@sapteseri.ro Echipa de vânzări: Advertising Director: Carmen Iordan – 0724568586 carmen.iordan@sapteseri.ro Director Operaţional: Ion Valentin Dumitru – 0728112778 ionut.dumitru@sapteseri.ro Revista Șapte Seri este editată de Șapte Nopţi SRL Redacţia nu își asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare și pentru modificările de programe survenite ulterior. Materialele marcate cu „Advertorial” sau cu litera „P” reprezintă publicitate.

Tipar: Infopress Group SA Tiraj: 12.000 exemplare/ediție

Publicaţie auditată

Ne găsiţi și aici: fb.com/7seri sapteseri.ro issuu.com/SapteSeri instagram.com/SapteSeri

we are energy 90 Guest writer - Sorina Fredholm 96 Interviu Chef Sorin Bontea

4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

tasteful stories



tasteful stories

Editorial Permite-mi să te introduc în ediția de toamnă Șapte Seri Trends; o serie de materiale așteaptă să-ți provoace imaginația și intelectul. De data asta am îndrăznit să mergem mai departe, am vrut să aflăm povestea fiecărui moment definitoriu din viața unui artist, am vrut și am primit, pesemne am meritat. Farmecul simțului gustativ este stârnit de Feli, artista cu vocea inconfundabilă care compune pentru a se „scutura” de sentimente, pentru că simte că noi, oamenii, trăim și simțim la fel, doar decorul și personajele fiind cele care se schimbă. În editorialul de fashion, Vlad Andrei și Laura Gherman ne introduc într-un univers imaginat fără limitări stilistice sau cromatice, în care au creat un personaj atipic și contrastant, gata să personifice piesele vestimentare conceptuale din colecțiile lor preferate ale absolvenților Daniel Gavrilă și Tudor Halațiu, din cadrul Universității de Arte și Design Vestimentar Cluj-Napoca. Aflăm de la Laura Gherman, fondatoarea brandului Laura Firefly, ce înseamnă, de fapt, să fii curajos ca designer și cum sunt gândite colecțiile în așa fel încât să reziste în timp, iar impactul asupra mediului să fie minim. Laura Giurcanu ne povestește, fără filtru, despre partea urâtă din lumea frumuseții și despre cum te poți proteja de toate prejudecățile din industria modei. Un New York al nepretențioșilor. Anca Tenea ne spune cum să supraviețuiești 10 luni în orașul care nu doarme niciodată, dar și cum să te bucuri de tot ce ți se întâmplă acolo. Pe unde să te plimbi, ce să mănânci, ce să faci și mai ales ce să nu faci. Când era copil, Alin Ionescu a.k.a. Mașinistul avea mașinuțe prin toate buzunarele. Acum se dă cu toate mașinuțele și este printre cei mai apreciați oameni din insdustria auto de la noi. Trăiască Săftica! Helen, this rare girl, cu melodii și voce cum nu am mai auzit la noi, ne-a destăinuit drumul care a adus-o până la artistul curajos care a devenit în ziua de azi. Așa se întâmplă când îți urmezi propriul drum și faci lucrurile fix cum simți. Sorina Fredholm ne dezvăluie cum alimentația plant based i-a schimbat simțurile și viața și cum să ne găsim ritmul și să fim în armonie cu natura. Pătrundem în mintea femeilor printr-o serie de colaje spectaculoase semnate de Ovidiu Solcan și vom face o călătorie în lumea gastronomiei alături de chef Sorin Bontea. Vă invităm să intrați în lumea poveștilor savuroase. Enjoy! Over and out.

Cristian Niculae

redactor-șef & creative director

6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



f a shion & be a uty

8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



1 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Interviu: Cristian Niculae Fotografii: Vlad Andrei (reprezentat de Almost Ready) Styling: Laura Gherman Make-up: Delia Tudose Hair: Florin Noje (Manifest) Asistent styling: Anamaria Tălpeanu Locație: The Brewery

f e l i A tasteful story

Câteodată parcă nu știm cum să începem Câteodată e greu să ne oprim Câteodată înotăm în ape prea repezi Câteodată în aer plutim Azi te doare, ți-e dor și nu te regăsești Dar, poate, mâine va fi rândul tău să primești Feli - „Va urma”

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 1 1


Feli, de ce compui? Pentru că nu știu un mod mai frumos de a mă „scutura” de sentimente, pentru că simt că noi, oamenii, trăim povești la fel, unde diferă doar decorul și personajele, sentimentele fiind trăite aproape la indigo, pentru că simt că asta e una din misiunile importante din viața mea. Când ți-ai dat seama că muzica va rămâne o constantă în viața ta? Cred că muzica a existat în mine încă din burtica mamei mele. M-am născut și am trăit de mică cu sentimentul că este normal ca muzica să fie parte din viața mea. Fără ea nu pot să îmi imaginez cum aș fi existat, cine aș fi fost, ce aș fi făcut… Cât de mult te-a ajutat muzica să treci peste greutățile din adolescență? Foarte mult! Muzica și poezia! Scrise de mine sau nu, mereu m-au ridicat de la pământ. Totuși, trebuie să recunosc, în momentele în care pun sentimentul din suflet pe foaie, pentru mine are un efect atât de puternic cât 10 terapii făcute într-o zi la psiholog. Mereu spun că Muzica vindecă! Puterea cuvântului prin muzică! Este extraordinar!

Ce gânduri aveai când te-ai mutat în București? Când m-am mutat la București m-am mutat cu frica lui „O luăm IAR de la zero. A n-șpea oară. Dă-i Feli! Capu' sus!” E destul de greu, fiind o femeie pe cât de puternică, pe atât de sensibilă, să te muți într-un oraș mare, să te arunci în această industrie destul de dură dincolo de toată aparența de „totul e glam, fashion, cool, ușor, toți și toate pot etc.” care ne sunt afișate de cele mai multe ori sub un adevăr nu tocmai ca la TV. Mi s-a spus repetat fraza asta: „O să te schimbe Bucureștiul. O să te facă egoistă, rea, pentru că toți vor trage pielea de pe tine.” Asta m-a speriat groaznic. Dar pe mine, cum Dumnezeu mă iubește mult și mi-a dăruit un instinct, o intuiție atât de bună, cu încredere am ales să îmi ascult inima și așa l-am cunoscut pe Smiley, ca foarte puțin mai târziu să fac parte din familia HaHaHa Production. Frica a trecut. Nu toată lumea e „bau-bau”. Și dacă e, nu e doar în București. Și dacă e, ai un instinct de supraviețuire extraordinar cât să pleci de unde nu îți face bine. (zâmbește) Ce vrei să transmiți prin piesele tale? Pe mine muzica m-a ajutat mereu. M-a vindecat mereu. Eu scriu versuri și muzică pentru ca tu să nu mai ai cum să fugi de adevăruri. Indiferent că suferi, că iubești, dar îți e frică să arăți, sau că iubesti, dar îți e rușine să spui, eu prin muzica mea vreau să te ajut SĂ ÎȚI DAI VOIE! Să accepți ce simți, să te bucuri, SĂ FII! 1 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 1 3


1 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Simți că ești un storyteller? Fetele, doamnele care îmi scriu îmi spun că le sunt inspirație. Că rezonează mult cu ce cânt, cu ce le povestesc prin postări pe social media, eu fiind o carte deschisă… Eu simt că da, sunt. (zâmbește) În opinia ta, ce crezi că face o piesă specială? Sinceritatea, emoția cu care o scrii și „focul” cu care o cânți. Trebuie să simți ce asculți cum îți parcurge tot corpul! Că te trece prin toate sertarele cu toate emoțiile pământului! Dacă simți asta, tocmai ai ascultat o piesă specială! Consideri că sinceritatea te ajută să evoluezi, să descoperi și alte laturi ale personalității tale? Din toată inima cred că sinceritatea te ajută să evoluezi și să descoperi multe părți din tine de care nu știai că există! Doar că, cred eu, înainte trebuie să învățăm asumarea. Că dacă alegi să fii sincer tu tine, cu cei din jur, trebuie să îți asumi rezultatul. Suntem oameni, nu roboți. Ne mai punem măști din varii motive de cumva deseori se întâmplă să nu ajungem la sinceritate. Dar te rog să mă crezi că nu există pentru mine sentiment care să îmi dea pic cu pic încredere în mine care să crească mai mare și mai mare cum e sentimentul pe care îl trăiesc când aleg sinceritatea! Când ai intrat în industria asta erai foarte tânără, îmi imaginez că ai învățat foarte multe în toată perioada asta. Am învățat! Ah, și câte mai am de învățat! Abia aștept! Din toate lecțiile adunate până acum cred că aș putea să scriu vreo 3 carți! (râde) Deocamdată simt să rămân la muzică și scris poezii.

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 1 5


1 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


E o industrie în care artiștii sunt judecați foarte repede și aspru. Cât de mult contează ce cred ceilalți despre tine? Contează pentru mine să știu că sunt un exemplu de așa da. Nu la mod de ego. Azi, după 5 ani de la lansarea mea, nu mai contează cei care vin cu intenții de bullying. Știu că toți suntem cocoși în spatele unei tastaturi. În plus, și cel mai important, cei care te judecă în general nu te cunosc mai deloc.

într-un interviu: „Eu fac muzică pentru urechi, nu pentru ochi.” M-am super regăsit. Dincolo de asta, știu și să apreciez o femeie frumoasă. O colegă de breaslă sexy, frumoasă, senzuală.

Ești printre artiștii foarte apreciați de la noi. Cum te face să te simți asta? Am zâmbit! Mulțumesc! Nu știu să răspund, că acum mă cuprind niște emoții pentru că prin întrebarea asta m-ai făcut să am flash-uri cu oamenii de la concertele mele. Sunt recunoscătoare. Când eram mică visam să fiu Mădălina Manole, sora mai mică a Mădălinei Manole. Azi sunt Feli. Feli a mea. Și sunt tare fericită!

Ce sunet îți trezește o amintire foarte puternică din copilărie? Pe mama, în fiecare dimineață de aproape 9 luni o aud cântându-i fiicei mele și spălând vase. Troscănitul ăla între vase sub jetul de apă în timp ce mama cântă mă duce cu gândul la vacanțele de vară. Mereu mă trezeam așa. Y

Ce te inspiră foarte tare? Oamenii. Poveștile de viață. Poveștile lor, ale mele. Personal, cred că majoritatea artiștilor se concentrează prea mult pe imagine și prea puțin pe muzică cu adevărat. E ca un barista care îți desenează ceva foarte mișto, dar cafeaua este proastă. Cum afectează asta industria muzicală? Eu am intrat în industria asta „grasă și frumoasă” cum îmi place mie să spun . Nu am întâmpinat nicio problemă legată de imaginea mea. În față. Pe la spate s-au spus chestii, pentru că din păcate suntem un popor de oameni superficiali care vor să fii cum vor ei să fii. Nu cum ești tu de fapt. Totul e să know and own who you are. Îmi vine acum să îți spun legat de asta ce zicea Adele

Care este cea mai personală piesă pe care ai compus-o? Aproape toate îmi sunt personale, dar cea care îmi vine puternic în minte acum e „Va urma”.

Cu ce artiști ți-ar plăcea foarte mult să colaborezi? Dacă ar fi să fac o listă acum, îmi e capul blocat pentru că scriu acest interviu între două concerte. Totuși, oricând aș cânta cât de puțin (doar să vrea și ea ha-ha) cu Lauryn Hill. Să ne imaginăm că bei o cafea bună pe terasa unei case de unde vezi panorama Sebeșului și te gândești la drumul tău de până acum. Ce album asculți? Albumul unui chitarist foarte talentat cu care am și cântat în Timișoara aproape 6 ani. Se numește My real trip. Mă descrie toată ca stare, de la începuturi până în prezent. Care este cel mai mare vis al tău? Acum simt că cel mai mare vis al meu este să o fac pe Nora Luna, fiica mea, cea mai mândră de și cu mama ei. Lucrez la asta mai mult și mai intens și mai cu zvâc și bucurie ca niciodată!

Cel mai mare vis al meu este să o fac pe Nora Luna, fiica mea, cea mai mândră de și cu mama ei.

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 1 7


Indiferent că suferi, că iubești, dar îți e frică să arăți, sau că iubesti, dar îți e rușine să spui, eu prin muzica mea vreau să te ajut SĂ ÎȚI DAI VOIE! Să accepți ce simți, să te bucuri, SĂ FII!

Feli a fost stilizată cu piese create de designerii Daniel Gavrilă și Tudor Halațiu din cadrul UAD Cluj-Napoca, iar elementele de decor au fost create de designerul floral Alina Popa / nonono.ro

1 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 1 9


Cos m e t i c e n u mai bu ne de

mâncat

2

de Codrina Apostol

A

m crescut într-o casă în care mama tăia roșii și castraveți pentru salată, dar mereu păstra și câteva felii pe care le aplica pe față. De la tonere cu apă de trandafir la măști sau scruburi din cafea sau zahăr brun... mama le-a făcut pe toate, utilizând doar ingredientele din cămara bucătăriei!

1

Nu este de mirare că sunt atât de atrasă de produsele cosmetice naturale, care te răsfață și îți îngrijesc tenul fără să ai stresul invaziei substanțelor chimice. Regula mea principală, în ceea ce privește ingredientele de pe eticheta unui produs cosmetic, este: dacă nu îi poți pronunța numele, atunci cu siguranță nu vrei să îl aplici pe piele. Trendul din ultimii ani este convergența tot mai mare de produse alimentare în industria de beauty. Grija consumatorilor pentru produsele pe care le achiziționează, dar și schimbarea obiceiurilor alimentare, se datorează cantității mari de informații aflate la îndemâna tuturor. Mâncarea pe care o consumăm are un impact direct asupra sănătății, dar și asupra aspectului fizic. Într-adevăr, întreaga zonă de nutri-cosmetice a apărut pentru a deservi consumatorii care au înțeles că nutrienții din alimente pot fi utilizați și în scopuri de înfrumusețare. Prezența ingredientelor alimentare în produsele cosmetice este un trend care se datorează și dorinței de inovație. Mai nou, brandurile își caută inspirația pe masa din bucătărie. Datorită numărului mare de consumatori care asociază ingredientele alimentare cu beneficiile aduse fizicului, astfel de produse cosmetice sunt din ce în ce mai căutate. Avocado copt, roșii organice, afine, nucă de cocos sau castraveți, miere de albine și caviar nu mai sunt destinate exclusiv preparării unei mese gourmet. Pentru brandurile de beauty nu sunt altceva decât noile ingrediente care stau la baza rețetelor bine păzite din spatele produselor de succes. 2 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

3


1. Amuse Bouche Lipstick de la Bite Beauty Încep prin a-ți spune că aceste rujuri miros delicios de bine. Lucrate manual, micile „bijuterii” conțin uleiuri, pigmenți intenși, dar și fructe, proaspăt strivite, pentru o textură perfectă și o aromă naturală. Sunt disponibile în 12 nuanțe și, mare atenție, trebuie să te stăpânești să nu le mănânci!

4

2. Masca Age Prevention Superfood de la Youth To The People Acest produs este detoxul natural de care are nevoie tenul tău, mai ales vara! Trebuie doar să aplici masca pe față timp de 10-15 minute, apoi să clătești cu apă călduță. În tot acest timp, tenul tău este hrănit în profunzime cu elemente ce aparțin pământului și mării: un melanj de varză Kale, spanac, ceai verde, spirulină și extract de alge, toate pentru un ten curat, cu aspect vizibil îmbunătățit. 3. Masca I’m Real de la TonyMoly Aceste măști se găsesc în 11 sortimente diferite de la rodii până la extract de orez, fiecare dintre ele adresându-se diferitelor nevoi ale tenului. Masca are 3 straturi de hârtie și conține uleiuri naturale cu beneficii reale asupra tenului – îmbunătățește elasticitatea, oferă hidratare, luminozitate sau exfoliază și minimizează aspectul porilor, pentru un ten cu un aspect neted și uniform.

5

4. Crema Egyptian Magic Este produsul pe care pur și simplu îl ador și care nu lipsește niciodată din trusa mea. Această cremă de origine naturală conține șase ingrediente hidratante: ulei de măsline, ceară de albine, miere, polen, lăptișor de matcă și propolis. O poți folosi din cap până în picioare, fiind un produs cu utilizare multiplă, un must have – de la hidratarea și repararea micilor imperfecțiuni ale pielii până la iritații sau îndepărtarea machiajului waterproof.

6

5. Cremă din lapte de soia de la DoYou Un produs care revitalizează pielea deshidratată, chiar de la prima aplicare, datorită laptelui de soia. Apa de orez din compoziție oferă un plus de hrănire, extractul de ginkgo biloba readuce luminozitatea tenului, iar sucul de aloe vera calmează iritațiile. Acest cocktail de ingrediente este un boost de energie pentru pielea ternă. 6. Mască de păr Like a Virgin de la Coco&Eve Îți recomand o mască pentru îngrijirea părului în profunzime, pe bază de nucă de cocos, smochine, unt de karite, ulei de seminte de in și de argan. Formula sa super-bogată hidratează părul de la rădăcină la vârfuri, îl repară și îl protejează împotriva poluării.

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 2 1


7

7. Masca de față de la Papa Recipe O mască pe care o vei îndrăgi este masca pentru față de unică folosință, cu extract de ginseng, miere și ulei de camelie, care hidratează pielea. Se diferențiază de măștile tradiționale prin faptul că nu este creată din bumbac, ci din foiță de dud impregnată în esență de miere. Este un adevărat tratament natural pentru tenul tău, care oferă pielii mai multă hidratare, protecție și rezistență împotriva agenților externi. 8. Scrub de buze Avocado&Sugar de la Skinfood Cine nu iubește avocado? Dacă faci parte din tabăra celor care cred în miracolele oferite de acest super-aliment, atunci am un produs pentru tine. Nu mai este niciun secret faptul că scrubul de buze este optim de folosit înainte de aplicarea rujului, pentru un efect de durată (mai ales dacă optezi pentru cele cu finiș mat). Acest produs este un mini-tratament pe care îl poți folosi oriunde, iar dacă îți plac buzele naturale și nu obișnuiești să aplici ruj, atunci nu rămâne decât să te bucuri de „masajul” cu zahăr și de uleiul hidratant de avocado.

8

9. Crema de corp Sol de Janeiro Ingredientul-minune din această cremă sunt fructele de acai. Acestea cresc în pădurile tropicale din Amazon, dar au devenit renumite în lumea întreagă pentru proprietățile antioxidante. Cu alte cuvinte, vei avea parte de o doză zilnică de antioxidanți, cu absorbție rapidă, pentru o piele catifelată și luminoasă. Untul de cupuacu ultra-hrănitor și uleiul de nucă de cocos furnizează o hidratare intensă, iar particulele extra-fine de mica, cu nuanțe de piersică, oferă o strălucire irezistibilă.

9

10 11

2 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

10. Crema Egg Mellow de la Too Cool For School Îmbogățită cu extract de albuș și de gălbenuș, ulei de omega și niacinamide, această cremă se adresează tipului de ten uscat sau matur. Cu o textură extra cremoasă care hidratează în profunzime, oferă tenului un plus de fermitate. Consideră această cremă un mic dejun bogat în nutrienți, numai bun pentru tenul tău. 11. Body Coffee Scrub de la Frank Body Cafeaua este delicioasă dimineața și binevenită în orice moment al zilei, dar la fel de benefică este și pentru pielea ta. Un scrub pe bază de cafea aduce un plus de energie pentru că îmbunătățește circulația și îndepărtează delicat celulele moarte, iar cafeina stimulează refacerea pielii. Acest exfoliant cu pudră de cacao și cafea conține doar ingrediente naturale. Pe lângă acești antioxidanți conține și ulei de migdale dulci pentru o extra doză de hidratare. Îți recomand să începi ziua folosind un astfel de scrub și te asigur că vei avea o zi plină de energie!



for h er

splurge Ochelari de soare

BURBERRY EYEWEAR €215 www.net-a-porter.com

Trenci BURBERRY €1,750 www.net-a-porter.com

Sacou din stofă de lână PUSHBUTTON €625 www.net-a-porter.com

shopping

Geantă din piele LOEWE €1,661

www.farfetch.com

Căști Beats 1549 lei www.istyle.ro

Pantaloni din stofă de lână PUSHBUTTON €410 www.net-a-porter.com

Sneakers din piele GOLDEN GOOSE €430 2 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

www.net-a-porter.com


vs.

budget de Laura Gherman

Ochelari de soare H&M 39,99 lei www.hm.com Trenci ZARA 349,90 lei www.zara.com

Sacou ZARA 249,90 lei www.zara.com

shopping

Geantă ZARA 119,90 lei www.zara.com

Căști Bluetooth 624 lei www.cel.ro

Pantaloni ZARA 159,90 lei www.zara.com

Sneakers ZARA 199,90 lei www.zara.com

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 2 5


for h im

splurge AirPods 1149 lei www.istyle.ro

Pulover din cașmir Ermenegildo Zegna €710 www.mrporter.com

Eșarfă Acne Studios €200 www.mrporter.com

shopping Ceas Apple 2149 lei www.istyle.ro

Trenci BURBERRY €1,750 www.mrporter.com

Jeans FRAME €245 www.mrporter.com

Rucsac din piele Common Projects €990 www.mrporter.com

2 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Sneakers Common Projects €360 www.mrporter.com


vs.

budget de Laura Gherman

Căști Bluetooth 358 lei www.cel.ro

Eșarfă în carouri H&M 49,99 lei www.hm.com

Ceas Xiaomi 399,99 lei www.cel.ro Pulover ZARA 129,90 lei www.zara.com

shopping

Trenci ZARA 449,90 lei www.zara.com Jeans H&M 129,99 lei www.hm.com

Rucsac ZARA 249,90 lei www.zara.com

Sneakers H&M 129,99 lei www.hm.com

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 2 7


Într-un univers imaginat fără limitări stilistice și cromatice, am creat un pesonaj atipic și contrastant, care să personifice piesele vestimentare conceptuale din colecțiile noastre preferate ale absolvenților Daniel Gavrilă și Tudor Halațiu, din cadrul Universității de Arte și Design Vestimentar Cluj-Napoca.

TRENDSCEND 2 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Fotografii: Vlad Andrei (reprezentat de Almost Ready) Styling: Laura Gherman Make-up: Mihaela Cherciu Hair: Mădălina Fediuc Model: Giulia Axinte (DEJAVU Models Management) Set design: nonono.ro Locație: The Brewery

END toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 2 9


3 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 3 1


3 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 3 3


3 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



„Creativitatea este sursa tuturor acţiunilor noastre. Ea ne determină să creăm noi colecţii artistice, pentru a inspira şi accentua stilul personal al clienţilor noştri”. Friedrich Wille, CEO

HOMMAGE à V IN C ENT VAN GOGH

D

e peste 30 de ani, FREYWILLE impune noi standarde în designul bijuteriilor, a tehnicilor de emailare şi în internaționalizare. Două elemente se regăsesc în mod deosebit în centrul activității artiştilor FREYWILLE: bucuria pentru artă şi pasiunea pentru design. Multe dintre colecțiile noastre aduc un omagiu unor artişti celebri, iar interpretările noastre sunt unice. Alte colecții sunt inspirate din filozofia umanistă. Astfel, bijuteriile create poartă cu ele în lumea întreagă un mesaj de bucurie şi o apreciere a valorilor intangibile. Fiecare colecție este unică, însă toate au un singur element comun: entuziasmul pentru ARTA PURĂ.

Cea mai fină pulbere de aur de 24k este prezentă pe suprafața din email a tuturor pieselor din colecția Hommage à Vincent van Gogh. Se regăsește în florile și ramurile de migdal, strălucește în tușe de auriu pe petalele de floareasoarelui și luminează cerul înstelat al nopții.

Prețiozitatea fiecărei bijuterii FREYWILLE constă în emailul artistic unic, aplicat în mai multe straturi şi tratat termic în cuptoare la temperaturi înalte. Sunt necesari până la 100 de paşi diferiţi pentru a produce decorul din email delicat şi intens colorat, ce va fi fixat ulterior pe o montură metalică. Tehnica perfecționată ṣi culorile unice conferă o strălucire aparte bijuteriilor noastre.

Iubirea artistului pentru viață este surprinsă de FREYWILLE prin puternicele nuanțe de galben și oranj ale colecției Fleur D`Or Jour, ale cărei nuanțe solare încorporate în email pe fundalul turcoaz crează un efect vizual tridimensional.

Fiecare bijuterie FREYWILLE este realizată manual, în Viena, de către experţi în arta emailării care respectă cu strictețe fiecare pas al procesului de creaţie. Pasiunea şi experiența acestor artişti certifică faptul că bijuteriile FREYWILLE sunt unice şi garantează produse de cea mai înaltă calitate. După o perioadă de îndelungă cercetare și teste de creație, FREYWILLE a dezvăluit un omagiu care a cucerit de la prima vedere, dedicat unuia dintre cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor - Vincent van Gogh (1853 - 1890). Trei dintre capodoperele artistului au fost alese ca sursă de inspirație pentru a crea bijuterii care impresionează prin coloristică și elementele simbolistice: „Ramuri de migdal înflorit”,„Noaptea înstelată” și „Floarea soarelui”. Multe ore, muncă creativă și dedicare au fost acordate acestei noi colecții, care este cu siguranță o piatră de hotar semnificativă în lucrarea creatoare a brandului. L`Amandier turquoise, L`Amandier rouge éclat, Éternité, Fleur D`Or Jour, sunt cele mai noi capodopere create de FREYWILLE, un omagiu adus viziunii de geniu, spiritului creator și tehnicii speciale, ale lui Van Gogh.

3 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Mixul de culori vibrante, bogate, cu pastelurile delicate fac din noua colectie HOMMAGE à VINCENT VAN GOGH o declarație despre viață în sine, cu sensibilitatea, forța și angoasele ei. Culorile îndrăznețe, stilul energic și liber al pensulei încărcate de vopsea consistentă exprimă lupta sa interioară, dar și inocența în fața simplelor bucurii oferite de viață.

Și pentru că această colecție a fost lansată în mijlocul verii, L`amandier - disponibilă în două versiuni- poate accesoriza cu ușurință orice ținută. Delicatețea florilor de migdal în bleu ciel-ul cerului liber îmbinată cu accentele de inspiratie japoneză aduse de artiștii casei, transformă fiecare piesă într-o operă de artă ce poate fi purtată în fiecare zi. Agonia spiritului creator traversează atât spațiul teluric, cât și celest, cunoscând stări contradictorii, însă păstrând de fiecare dată, speranța: de la bucuria simplă adusă de câmpurile de floarea soarelui și până la delicatețea ramurilor de migdal. Iar când noaptea acoperă cerul și pământul, eternitatea nu mai pare atât de rece, deoarece lumina stelelor încălzește peisajul, idilic conturat în „Noaptea înstelată”. Multitudinea de nuanțe de albastru ale cerului lui Van Gogh este armonizată cu delicatele tușe de aur pur de 24K în setul Éternité. Efortul susținut al artiștilor pasionați, reflectat în ore nesfârșite de creație, certifică faptul că bijuteriile FREYWILLE sunt unice, garantând în același timp produse de cea mai înaltă calitate. HOMMAGE à VINCENT VAN GOGH, expresia iubirii profunde pentru viață - în simplitatea, bogăția și neliniștile ei.



Dr a e msca e p s Fotografii: Vlad Andrei (reprezentat de Almost Ready) Styling: Laura Gherman Make-up: Mihaela Cherciu Hair: Mădălina Fediuc Model: Olga Mitrea (Models Under Management) Locație: The Brewery 3 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 3 9


4 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 4 1


Fotografii de Vlad Andrei Interviu de Cristian Niculae

L au r a G h e r m a n Laura Gherman, fondatoarea brandului Laura Firefly, este unul dintre cei mai talentați designeri de la noi. Colecțiile ei se adresează exclusiv femeilor, iar ținutele ediție limitată create sunt gândite să reziste în timp, nu doar un sezon. Laura face asta încă de când era o copilă, apoi a studiat fashion design la UAD și a lucrat pentru Moschino și Gianfranco Ferré, iar când produce, ține cont ca întotdeauna impactul asupra mediului să fie minim. Ce înseamnă să fii curajos ca designer? Să te pui singur în calea eşecului, să nu mergi „la sigur” niciodată, să experimentezi, să nu faci compromisuri, să gândeşti pe termen lung ceea ce faci, să nu te sperie concurenţa giganţilor şi să nu îţi fie frică să te reinventezi. Când s-a declanșat pasiunea pentru modă? Când ai simțit cu adevărat că vrei să faci asta? De când mă ştiu. Desenez şi fac haine de mică, am cerut maşină de cusut de ziua mea înainte să merg la şcoală. Nu mi-am pus niciodată problema că aș putea face altceva. A evoluat organic: Liceul de Arte, Facultatea de Design Vestimentar, experienţa de insider la Moschino şi primii paşi spre brandul meu. 4 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Pe ce pui cel mai mare preț atunci când lucrezi la o nouă colecție? Mă întreb obsesiv cum va arată în viitor haina la care lucrez. E un trend de moment sau va rămâne relevantă? E suficient de versatilă încât să o poată restiliza fiica ta şi să o poarte peste 20 de ani? Aş purta haina aceasta acum? Aş fi purtat-o când aveam 16 ani? Ce vrei să transmiți prin creațiile tale? Că nu trebuie să iei moda prea în serios. Vreau ca hainele mele să înceapă conversaţii şi să te facă să te simţi specială. Vreau să transmit că stilul personal nu are limite, e o formă de a te exprima ca oricare alta. Mai este loc de joacă şi experiment în orice domeniu.


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 4 3


Cât de mult contează azi un influencer cu foarte mulți followeri pentru industria de fashion? Contează din ce în ce mai mult. Pe de o parte la noile generaţii ajungi tot mai greu prin canalele clasice de promovare, iar pe de altă parte ele presupun costuri greu de suportat pentru un brand aflat la început. Un influencer te poate ajuta să ajungi mai repede la oamenii care rezonează cu creaţiile tale. Pentru cine ți-ai dori să creezi o ținută? Pentru fiica mea, când va fi mai mare. Poate Beyonce până atunci? Am avut şansa să îmbrac majoritatea femeilor celebre de la noi și mi-au plăcut în mod particular cazurile în care am putut să fac designul de la zero, gândindu-mă exact la cine şi unde va purta acea rochie. Cum decurge la tine procesul creativ? E un haos organizat. Mă las inspirată de filme, fotografii, călătorii, materiale, texturi și poveşti şi încerc să le amestec cu sens într-o colecţie coerentă. De cele mai multe ori mă inspiră una din ţinute şi încep o nouă poveste pornind de la ea. E important să urmărești o poveste atunci când lucrezi la o colecție nouă? Colecţia în sine, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie vârful unui iceberg. Partea nevăzută e suma poveştilor din spate. Nu e vital să fie însă evidentă povestea şi pentru cel care priveşte sau poartă haina, dar e un ajutor în procesul creativ pentru tine, ca designer, să ai o logică internă sau un fir narativ.

4 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Care consideri că este cel mai subapreciat lucru din industrie? Impactul asupra mediului înconjurător. Poluează faptul că ne folosim foarte puţin timp de hainele „fast fashion”, se aduc de departe, se colorează cu chimicale periculoase, se produc în condiţii precare pentru muncitori. Nu există o soluţie perfectă pentru această problemă, dar sunt mici paşi pe care îi putem face fiecare. Putem cumpăra piese de calitate, cu designuri pe care ştim că o să le apreciem pentru mai multă vreme. Ce spune astăzi moda despre perioada în care trăim? Că putem să alternăm fără nicio problemă ironia cu sinceritatea. Ca generaţie a internetului, comunicăm din ce în ce mai ironic şi mai referenţial. Aşa văd Off-White, de exemplu. Dar că putem fi şi „post-ironici” în acelaşi timp. Trei oameni care te-au inspirat ca om și trei care te-au inspirat ca designer? Alexander McQueen, Karl Lagerfeld, Franco Moschino, Victoria Beckham, Simona Halep şi clienta mea preferată. Ce crezi că te face un designer bun, în general? Nu poţi vorbi de bun sau rău dacă vezi demersul tău ca fiind artistic. În artă merge orice în contextul potrivit. Ce îți place să citești online? Răsfoiesc ediţiile digitale are revistelor de specialitate şi cu religiozitate blogul lui Seth Godin. Cum crezi că va evolua industria fashion în următorii 10 ani? Cred că vom trece peste reputaţia bună a materialelor naturale înspre materiale sintetice de foarte bună calitate, cu reciclabilitate mare, durată mare de viaţă şi impact mic asupra mediului.



design & lifestyle

4 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



partea urâtă din lumea frumuseții

C

e este modellingul? Munca pe care o fac modelele, munca ce are loc în lumea fashionului, lumea frumosului, luxului și a „perfecțiunii”. Când am început să mă gândesc la tastefully stories, mi-a venit instant în gând citatul „Nothing taste as good as skinny feels”, spus de Kate Moss. Mantra pe care o regreta și ea 10 ani mai târziu. Eram un tânăr model, la început de drum, când am auzit prima oară cuvintele astea. Cumva aveau sens. S-o luăm cu începutul. Cine sunt? Eu sunt Laura Giurcanu, acum am 22 de ani, iar majoritatea oamenilor care mă cunosc au auzit de mine datorită emisiunii Next Top Model by Cătălin Botezatu, sezonul 2. Sezon pe care l-am câștigat, obținând notorietatea mult visată de o mare parte din adolescente, când aveam doar 14 ani. Am împlinit 15 ani în ultima zi de filmare, când am aflat și că am câștigat marele premiu. Marele premiu? Promisiunea unei cariere în modellingul internațional. Ce a urmat? Au urmat multe plecări în toată lumea. Paris, Milano, New York, Asia, din nou Europa și de la capăt. Sună ca un vis, însă nu a fost mereu. 4 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Am să vă povestesc, pas cu pas, cum arăta o zi din meseria mult râvnită. Mă trezeam la 7, maximum 8. Dacă era perioada de Fashion Week, înseamnă că aveam minimum 10 castinguri pe zi, castinguri la care te aștepți să fii aleasă din zeci, sute, poate chiar mii de fete. La metrou în New York, 1 din 20 de fete era model, le recunoșteam după înălțime, după mers sau după părul natural și toate aveam bookul cu pozele de prezentare pe un umăr și geanta cu pantofi cu toc de schimb pe celălalt umăr. Era o competiție. Între 10 și 15 adrese la care trebuia să ajung în fiecare zi într-un anume interval de timp. Singură, prin marile orașe ale lumii. Dacă acum poți face totul pe telefon, acum 8 ani nu era la fel. Nu aveam smartphone, așa că mă descurcam cu o hartă mare și o agendă unde îmi notam seara toate locațiile unde trebuie să fiu, ora și numele brandului pe care urma să-l reprezint, dacă aveam noroc. Un model normal, care este la început, este cazat într-un apartament de modele. Am stat cu până la 12 fete într-un apartament cu 2 camere. Eram 6 în cameră, dormind în 3 paturi supraetajate. Un model obișnuit primește 80 de euro/ săptămână. 80 de euro cu care trebuie să plătești cartela de


guest writer laura giurcanu

metrou, bilete de autobuz sau taxi, dacă e nevoie, astea fiind 30 de euro minimum. Cu restul de 50 îți cumperi mâncare și ce mai ai nevoie, nu aș fi crezut asta despre mine, dar am reușit să mă descurc. Nu rămâneam niciodată fără bani, dar asta pentru că am reușit să fiu mereu calculată și responsabilă. Nu toate fetele erau ca mine, așa că de multe ori am asistat la discuții de genul „îți dau un ou pe 3 felii de pâine” sau tot felul de alte târguiri care se făceau în casă, în funcție de nevoi. Acum poate vă întrebați de ce stăteam acolo, în condițiile alea. De ce stăteam toate acolo. Pentru că asta era visul. Asta îmi doream, sau cel puțin asta credeam că îmi doresc. Am strâns o mulțime de amintiri incredibile, am ajuns în colțuri ale lumii de care oamenii nici nu știu că există, am văzut zeci de culturi trăindu-și viața cotidiană, am vorbit cu oameni minunați și am legat prietenii care țin până azi. Nu m-am oprit pentru că nu am avut succes, m-am oprit pentru că am avut succes și mi-am dat seama că nu îmi place cum mă simt. Nu mă iubeam, nu găseam bucurie în ce fac, nu găseam liniște în superficialitate. Dacă stai să te gândești, e destul de simplu și logic. Orice om are un lucru la care se pricepe, o valoare, o calitate pe care o dezvoltă de-a lungul vieții, un lucru care-i dă sens. Pentru mine, de la 13 ani până la 20, figura și corpul mi-au fost meserie, tot ce trebuia să fac era să fiu relaxată și fericită fals, să mă mențin sub 60 de kilograme la 182, să nu am coșuri și să nu-mi fac schimbări de look, decât dacă se cerea. Când asta e tot ce ai, dacă ceva nu merge bine, toată lumea ta se sfârșește.

Simțeam că nu sunt destul. Eram un copil stresat, care se simțea gras, deși nu era. Adulți în toată firea, inconștient, m-au făcut să mă simt așa. Toate astea în timp ce mergeam la liceu și încercam să mă adaptez, încercând să-mi fac prieteni. Am terminat liceul normal, ca orice adolescent, însă traseul meu a fost diferit. Eram plecată 2 luni, veneam la școală să dau examene, teste, să iau note, să rămân conectată cu tot ce aveam de învățat și plecam din nou. Aveam prieteni la liceu care îmi trimiteau toate lecțiile, ca să nu rămân în urmă, citeam tot ce era de citit și încercam de multe ori să înțeleg singură. Totul în timp ce încercam să construiesc ceva departe de casă. În aproape 10 ani de când am început să fac asta, pot spune că am simțit toate gusturile. Gust amar pentru cum m-a făcut industria să mă simt de multe ori, gustul dulce al succesului la o vârstă fragedă, iar salty&spicy au fost toate aventurile prin care am trecut în acest periplu. Acum fac vlog și-mi postez trăirile pe net, sincer și nefiltrat. Ce-mi doresc? Îmi doresc diversitate, îmi doresc naturalețe, sinceritate, îmi doresc să văd semne și cicatrici, dacă ele există, vreau să văd corpuri normale în reviste, la televizor și pe Instagram. Mereu am știut că este datoria mea să încerc să fac oamenii să se simtă așa cum eu nu m-am simțit, să se simtă destul. Dacă am influențat pozitiv măcar o persoană, atunci totul merită și sunt fericită pentru mesajul pe care-l transmit.

Eram puse într-o linie, 50 de fete și alese fix ca niște obiecte. Noi nu contam, nu aveam o opinie, nu aveam valoare. Noi eram acolo să dăm valoare hainelor, prin transparența noastră. Nu aș fi putut vreodată să mă încadrez în tiparul ăla sau în orice tipar. Constant de-a lungul timpului a fost că trebuie să slăbesc, aveam 55 de kg la 182 atunci când am început, eram slabă. Mi se vedeau toate coastele, nu aveam celulită sau vergeturi, corpul „ideal”, însă eram un copil. Mai târziu, odată cu schimbările hormonale ce au loc în corpul oricărei adolescente, nu a mai fost atât de ușor, șoldurile erau mai late, vergeturile și-au făcut apariția, puțină celulită pe coapse, câteva coșuri. Eram presată constant de centimetri. Trebuia să am șoldurile sub 90 de cm și talia sub 60 de cm, la 16 ani deja eram terifiată de ideea că urmează să merg la agenție și să-mi fie măsurat corpul. Încercam să fac sport și să mănânc cât mai puțin. toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 4 9


, e r a ol V Cantare,

dar cel mai mult

de Sînziana Pătru

mangiare

destinații din Europa pe care nu ar trebui să le ratezi dacă ești un gurmand veritabil Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la talere aburinde, la mirosuri îmbietoare de fel de fel de mirodenii, la farfurii aranjate ca pentru podium – it’s called plating, Brenda, look it up!, la arome care-ți îmbrățișează papilele și le țin strâns într-un aftertaste stabil… Eu, când mă gândesc la ceaune, la oale de lut, la tăvi întinse, la platouri, la cocottes încinse, la oale sub presiune și la multicookers, ei bine, mă trec fiori. Și când dragostea pentru mâncare poate fi împletită și cu alte amoruri, mă pun pe croșetat de numa’. Așa că mi-am găsit perechea perfectă în culinary travel, cum ar spune simandicoșii. 5 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Turism cu gust îi spun eu și, pentru că vreau să-l practic din plin, mi-am pregătit o listă cu locurile în care vreau să ajung și bunătățile pe care vreau să le gust în fiecare dintre ele. Locuri tangibile, m-am limitat la Europa momentan. Să-i lăsăm madlenele lui Proust așadar și să ne construim propriile amintiri olfactive, da’ să fie de la mama lor: Găluștele poloneze din Gdansk Dacă vrei să vizitezi Polonia, primele trei orașe la care te vei gândi sunt Cracovia, Varșovia și Gdansk. Însă doar în ultimul vei găsi cele mai bune găluște poloneze pe care le vei fi mâncat vreodată. Se numesc pierogi și sunt umplute, în mod tradițional, cu brânză și cartofi, dar le vei găsi și în variantele carnivore sau dulci. Fântâna lui Neptun, Muzeul de Chihlimbar, Muzeul World War II, Teatrul William Shakespeare sunt doar câteva dintre locurile care-ți vor satisface apetitul turistic. Iar dacă ajungi aici în perioada verii, papilele îți vor mulțumi pentru vizita la Târgul St. Dominik. Gulaș, papricaș, langoș și foie gras din Budapesta Sigur că Ungaria este suficient de aproape de România încât să-i fie împrumutate bucatele, însă promit că gulașul, papricașul și langoșul au alt gust pe acel mal al Dunării. Cât despre foie gras, eu, una, am fost surprinsă să aflu că-i mai mult de-aici decât de la francezi. Dar, da, ungurii au o tradiție cu îngrășatul gâștelor și prepararea ficatului, iar gura ta n-ar trebui să rateze o asemenea experiență înălțătoare. Castelul Buda, clădirea Parlamentului, Piața Eroilor și Bastionul Pescarilor nu trebuie ratate aici. Iar dacă ești în căutarea rozului instagramabil, poți călca și pragul Muzeului Dulciurilor și al Selfie-urilor, un deliciu colorat. Paella, fructe de mare și gazpacho din Barcelona Mediterana își oferă fructele pe toate malurile, de la Cinque Terre (Italia) la regiunea Provence (Franța), însă Barcelona are ceva special și nu-mi dau seama dacă ține de tradiție, de atmosfera și energia orașului sau de modul de preparare a mâncărurilor. Aici e locul perfect să-ți umpli cavitatea abdominală cu pește și fructe de mare în orice formă – dar sugerez forma paella, dacă ești fan. Nu rata nici gazpacho, care te va răcori și sătura în același timp. Iar dacă vrei desert, încearcă crema catalană, un fel de crème brulle with a twist. De la Muzeul lui Picasso la cel de artă modernă, operele arhitecturale ale lui Gaudi și Bofill, sunt o mulțime de locuri încântătoare în Barcelona. Tagliatelle al ragu, lasagna verdi și mortadella din Bologna Dacă te gândeai la spaghete bolognese, ar trebui să știi că prepararea lor a fost inspirată de tagliatellele al ragu și să-ți dorești să guști originalul. Lasagna verde, cu spanac în compoziția aluatului, este o altă specialitate a locului. La fel și mortadella, care îți va răsturna părerea despre orice copii ai fi încercat anterior prin alte locuri. Piața Maggiore, Palatul d’Accursio, Turnul Asinelli, arcadele Portici și Palatul Comunal trebuie văzute cu prioritate, dar, dacă ai mai multe zile la dispoziție, vei găsi și alte atracții mai puțin cunoscute sau nișate (muzee, biserici etc.). toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 5 1


Cartofi prăjiți, ciocolată și waffles din Antwerp Știm că te tentează Bruxelles și că ai vrea să calci pe urmele lui Collin Farrell în Bruges, dar eu am ales Antwerp, orașul în care poți înmuia cartofii prăjiți într-un topping de ciocolată fără să te judece nimeni. Poți încerca și Paling in’t groen, un preparat cu pește proaspăt cu sos de verdețuri, dar nu rata minunatele waffles deja consacrate aici. Altfel, e un oraș plin de istorie, dar totodată o țintă sigură pentru locuri hipsterești. Muzeul aan de Stroom, Casa Rubens și Grădina Zoologică trebuie văzute dacă ajungi aici. Patiserie fină și stridii din Nisa Franța e renumită pentru patiserie, dar Coasta de Azur are în plus și delicatesele specifice, precum stridiile, pe care localnicii le potrivesc, fără să stea pe gânduri, cu cartofi pai și spumante fine. Revenind la patiserie, în Nisa vei găsi socca, o specialitate din făină de năut, asemănătoare unei clătite; a se consuma sofisticat, cu salată proaspătă. La fel de pline de farmec sunt și muzeele Matisse și Chagall, dar dacă nu ești interesat de artă, cu excepția celei culinare, te vei mulțumi cu o promenadă pe malul mării sau cu o sesiune de window shopping la privee-urile pe care le întâlnești, practic, la tot pasul. Fish & chips și plăcinte irlandeze din Galway Cu o tradiție de sute de ani în domeniul fish & chips, Irlanda bate recorduri la capitolul „pește”. Stridii proaspete, creveți, midii, somon din Atlantic – sunt doar câteva dintre bunătățile pe care le vei savura în această bucățică verde de pământ. În plus, te vei putea bucura și de plăcintele ciobănești irlandeze cu vită și mazăre, pe cât de gustoase, pe atât de sățioase. Portul și castelul Kinvara, Muzeul Inelului Claddagh și Piața Eyre trebuie văzute, între două plăcinte și-un somon. Pasteis de nata și sardine din Lisabona Pasteis de nata e o tartă cu cremă de ou, fină și fermecătoare precum sonoritatea numelui ei. Pe lângă asta, în Lisabona vei găsi oricând și fructe de mare proaspete, dar și cele mai apreciate sardine, pescuite direct din Oceanul Atlantic. Dacă vizitezi capitala Portugaliei pentru prima oară, dă o tură prin Time Out Market, unde, pe lângă specialitățile locale, vei putea gusta burgeri gourmet, sushi, pizza și mâncare asiatică. Și după ce te saturi, fă o plimbare la Turnul Belem, Castelul Sao Jorge, Muzeul Național de Artă Antică și încheie circuitul cu Palatul Marchizelor de Fronteira. Te vei bucura de toate ca de un vin dulce de Porto.

Să-i lăsăm madlenele lui Proust. Și să ne construim propriile amintiri olfactive. Cu miros proaspăt de mare sau ocean, prăjite în ulei încins, asezonate cu verdețuri, rumenite în cuptoare, aburinde și îmbietoare.

5 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9





back to business de Florin Cașotă

S

fârșitul verii înseamnă, pentru mulți dintre noi, sfârșitul lenevelii și distracției și revenirea la job, la cifre, analize și business. Ne adaptăm ținutele pentru birou, cumpărăm gadgeturi care să ne ajute la muncă, iar pe altele vrem să le integrăm în mediile de lucru care vin cu anumite reguli de conduită. Samsung A50 este un telefon destul de arătos, mai ales în categoria lui de preț. Nu are aceeași construcție de calitate precum un Samsung Galaxy Note 10 sau alte telefoane premium ale companiei, însă este bine realizat pentru gama din care face parte. L-am asociat cu un outfit de final de varăînceput de toamnă, pentru zilele în care e încă destul de cald când poți pleca în tricou. Am ales o pereche de pantaloni de tip chino, adidași retro-futuriști de la Adidas, iar outfitul este completat de o pereche de ochelari și o brățară nautică, pentru nostalgia verii apuse.

5 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Power din titlulatura lui Moto G7 Power vine de la faptul că are o baterie mare, iar asta asigură o autonomie îndelungată a telefonului. Totuși, power m-a dus cu gândul la putere și influență și am mers pe un outfit de business cu un plus de culoare adus de puloverul roșu. Este un look excelent pentru sfârșit de toamnă-început de iarnă.

Căștile BeatsX Wireless au un profil casual/sport, însă, din nou, am ales să nu merg pe un outfit evident. Am mers tot pe un look smart casual pentru a arăta că un gadget se poate integra în mai multe ținute. Avem o pereche de pantaloni gri și o cămașă cu o nuanță verzuie, iar plusul de culoare este adăugat de perechea de șosete albastre cu buline albe.

Nokia 9 este un telefon special datorită faptului că este primul cu cinci camere foto. Acesta este singurul telefon cu cinci camere care fac aceeași fotografie în același timp apoi aceste cinci imagini sunt combinate pentru a scoate o singură fotografie. Rezultatul poate fi unul impresionant. Este un smartphone dedicat fotografiei, dar poate fi văzut și în mâinile unui om de afaceri datorită unicității. De aceea, am ales pantaloni negri de stofă, o cămașă cu dungi fine și o geantă neagră din piele.

Huawei Matebook 13 este doar despre business, iar outfitul realizat pentru acesta este menit să redea acest lucru. Am ales mai multe tonuri de gri cu mici accente de albastru și verde. Batista din piept este un albastru decolorat de soarele verii, iar bulinele au o tentă gălbuie. Brățara ceasului îți atrage atenția, fără să acapareze întregul look. Într-un final, cravata verde face ca outfitul să fie perfect. toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 5 7


Un New York City al nepretențioșilor

de Anca Țenea

Î

nainte să mă mut pentru 10 luni la New York, un prieten mi-a dat cartea „Tales of Two Cities. The Best and Worst Times in Today’s New York”, editată de John Freeman. Îmi imaginam eu că orașul ăsta mare, care în poze strălucește mult, nu are cum să aibă o singură față. Cu toate astea, am lăsat pentru moment cartea deoparte și mi-am văzut de emoții și de bagaje. Am început-o abia după ce am ajuns acolo, descoperind cele două fețe ale lui în două feluri: pe pielea mea și prin poveștile autorilor care au descris chinurile și plăcerile la care i-a supus New York-ul. Mai mereu, plăcerile și chinurile se alternau rapid. Așa că, în timp ce citeam în introducerea cărții despre cum chiriile au crescut cu 75% în ultimii 10-15 ani, iar asta a schimbat enorm dinamica orașului și calitatea vieții oamenilor, eu stăteam în camera mea, din Brooklyn, în care încăpea numai o saltea dublă, dar nu și geamantanul; înțelegeam, deci, ce înseamnă să-ți arunci confortul de acasă pe geam, doar ca să fii în New York. Cartea avea dreptate, ca să îți dea atâtea, orașul ăsta trebuie să îți ia înapoi multe. Iar când prietenii mă întrebau ce fac și își imaginau că țopăi prin Manhattan cu sacoșe de la branduri de lux, cu aer de Sarah Jessica Parker, deveneam un arici și le spuneam: „Da, orașul ăsta e mișto, dar nu e numai ca-n filme.” Pentru că New York-ul are farmec dincolo de Times Square și pizza, dincolo de Central Park și Empire State Building, dincolo de shopping frenetic sau poze din zgârie nori, ci și atunci când te plimbi prin cartiere pe care nu le găsești prin hashtaguri de Instagram, ori când pur și simplu lași străzile să te copleșească. New York e plin de elemente care nu știi dacă-ți dau un bobârnac sau dacă te pupă. În orice caz, le iei pe toate la pachet. Și, când vine vorba de a descoperi orașul, uite ce aș recomanda eu să faci în New York (mai exact în Brooklyn, dat fiind că eu acolo am locuit), dacă vrei să te abați de la calea trasată de ghidurile clasice și dacă vrei să înțelegi cum e și orașul locuitorilor, nu numai cel al turiștilor. În primul rând, merită să ieși cât mai mult din Manhattan; care are o energie absolut incredibilă și te cucerește instantaneu, mai ales dacă iubești locurile de tipul acesta, dar de ce să nu descoperi și altceva? Mulți dintre newyorkezi, spre exemplu, ajung în Manhattan numai dacă lucrează acolo sau dacă sunt nevoiți din vreun motiv. O dată, pentru că încearcă să ocolească agitația, dar și pentru că alte zone 5 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

adiacente s-au dezvoltat la fel de interesant. Brooklyn a devenit, acum mai bine de 15 ani, refugiul celor care nu mai încăpeau sau nu mai voiau să încapă în Manhattan. Așa că Williamsburg și Dumbo, aflate fix dincolo de pod, s-au gentrificat rapid și, în locul vechilor bodega, au apărut cafenele artizanale, în locul frizeriilor ca afaceri de familie au apărut spa-uri pentru căței și așa mai departe. Despre avantajele și dezavantajele gentrificării nu este aici locul să vorbim – există o sumedenie de bibliografie pe tema asta; recomand, pentru început, documentarul My Brooklyn –, însă cert este că mai întâi Brooklyn și Dumbo sau Brooklyn Heights, apoi Park Slope, Prospect Heights, Bed-Stuy sau, și mai recent, Bushwick au devenit acele locuri hype pe care unii newyorkezi nu le-ar da pentru o plimbare prin fața lui The Vessel, deși comparația asta nu are de fapt nicio logică.


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 5 9


Când ajungi în Brooklyn, după ce faci poze la Brooklyn Bridge, merită să te abați un pic spre sud, de la Court Street Station până la Smith-9th Street. Carroll Gardens e cartierul meu preferat, mai ales primăvara, când magnoliile și pomii înfloriții colorează tare simpatic străzile. În zona asta poți merge la Cobble Hill Cinema, la terasele cu bere artizanală sau cafea cu CBD și multe altele. Un pic mai în dreapta merită luat la pas și Gowanus, care începe și el să dezvolte locuri din ce în ce mai interesante. Spre exemplu, Public Records, un records bar care are și cafenea, și spațiu pentru petreceri, a apărut recent și arată spectaculos. În apropiere, pe Union Street, poți merge la stand-up, există multe baruri în care găsești aproape în fiecare seară show-uri chiar reușite. Aș recomanda The Douglass, un loc total nepretențios și deloc scump, unde poți să stai după la o bere cu performerii. Stand-up-ul e o modalitate foarte eficientă de a înțelege New York-ul, mai ales dacă vrei să afli care sunt problemele orașului, dar și de ce le place americanilor să facă haz de necaz. Sigur, merită să bifezi și celebrele locuri din Manhattan, precum The Comedy Cellar sau Comedy Club, dar la capitolul stand-up comedy există variante infinite în NY, iar show-urile mici sunt de multe ori excelente. 6 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Dacă ajungi în zona Union Street, mergi și în Park Slope și în South Slope. Aici există foarte multe familii care au ales să-și crească copiii în zone mai liniștite și mai sigure, deși nu este prea aproape de centru, însă vei găsi case foarte interesante și o atmosferă tare diferită de mijlocul Manhattanului. Pe 5th Avenue e Commonwealth, un bar cu jukebox și popcorn gratis, dacă vrei un bar destul de tipic pentru zona respectivă. Aventurează-te apoi și în Sunset Park – la Melody Lane joci bowling și, dacă ai noroc, te va servi la bar un nene care are în jur de 70 de ani, are papion și e morocănos mereu. Dă o fugă și în Industry City, mai ales la Japan Village, pentru ramen și sushi, ca să vezi cum arată un loc din cauza căruia localnicii ies frecvent la proteste pe tema gentrificării (Industry City a apărut recent într-un cartier încă negentrificat, iar existența lui semnalizează, în opinia protestatarilor, măriri masive de chirii și dispariția unora dintre afacerile localnicilor). Între South Slope și Sunset Park este Green-Wood Cemetery, un cimitir (precum un parc) de dimensiunea unui cartier, aflat pe locul cel mai înalt al Brooklyn-ului și de unde ai un view superb al Manhattanului.


Din nou, și Prospect Park este o opțiune perfectă dacă îți plac parcurile și de Central Park te-ai plictisit după ce ai văzut de atâtea ori Singur Acasă. Ba, mai mult, mulți spun că cel din Brooklyn este mult mai frumos decât corespondentul său mai bogat și mai cunoscut. Dacă ieși prin partea de sud a parcului, vei găsi în zona Cortelyou câteva străzi care îți vor da sentimentul că ai ieșit de mult din New York și că ești într-un cartier mic de provincie: case cu verandă, liniște și o atmosferă tare interesantă. Tot acolo vei găsi Sycamore Bar + Flowershop, dacă nu poți decide ce-ți place mai mult, bourbonul sau florile. În partea de sud a Brooklyn-ului nu ai voie să ratezi Coney Island și Brighton Beach. Poate pentru că au fost locurile în care am fugit în primele zile să-mi trag sufletul, ori pentru că magazinele rușilor din Brighton Beach (zis și Little Odessa datorită populației masive de ruși) îmi aminteau într-un mod amuzant de casă, însă plajele acestea mi-au rămas întipărite în minte și foarte dragi. Poți să îți cumperi mâncare rusească și să te bucuri de ea pe plajă, apoi, dacă ai prins gustul, să încerci și Rockaway Beach sau mai îndepărtatul Long Island, dacă ai ceva mai mult timp la dispoziție.

Înapoi în Brooklyn. Nu poți pleca de aici fără să treci prin Bed-Stuy (ascultă Mos Def – BedStuy Parade & Funeral March în căști atunci când ajungi acolo), cartier în care chiriile au început să fie și ele din ce în ce mai scumpe. Să fie faptul că de aici ajungi rapid în Manhattan, ori că este un loc puternic impregnat de povești și tipic „brooklynez”, nu știu exact, ce știu însă e că merită să petreci măcar o zi luându-l la pas. Lângă este și Bushwick, un loc ce de la depărtare arată decrepit, dar căruia merită să îi dai o șansă, mai ales pentru graffitiurile care au acoperit foste hale sau spații industriale, ziduri și pereți ai unor clădiri ce aveau de mult nevoie de renovare, pentru galerii de artă, cafenele și, mai ales, cluburi – aici vei găsi, de fapt, cele mai cool petreceri din New York. Și, OK, nu rata nici Williamsburg, dar aici cu siguranță nu ai nevoie de recomandări precise, pentru că e un cartier deja extrem de cunoscut. În sfârșit, cel mai important, ascultă oamenii și descoperă-le poveștile fără să pară că ai venit să le invadezi spațiul. Vei afla multe lucruri interesante și îți vei da seama că locurile astea ar fi nimic fără farmecul oamenilor din ele, care știu întotdeauna să își spună povestea, dar și să ți-o asculte pe a ta. toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 6 1


Când era copil, avea mașinuțe prin toate buzunarele, ba chiar prin căptușeala hainelor, ca să încapă cât mai multe, acum o are pe Săftica – o Dacie 1100 ceva mai mare –, dar nu se oprește aici. Mai vrea un Porsche 911 clasic și mai are o obsesie pentru Peugeot 504 Coupé. Alin Ionescu descoperă constant noi povești, informații sau curiozități din lumea auto și le dă mai departe prin canalele de social media. E autentic, funny, pasionat și cu siguranță l-aș vedea traversând Alpii într-un Ferrari Testarossa. Doar e Mașinistul.

Alin Ionescu a.k.a. Mașinistul Interviu de Cristian Niculae

6 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Cum te jucai cu mașinuțele când erai copil? Aveam mașinuțe prin toate buzunarele, ba chiar prin căptușeala hainelor, ca să încapă cât mai multe. Îmi plăcea să mă joc în pâmânt, să creez și infrastructura cu mâna mea, garaje, tot ce era nevoie. Oricum, nu scăpa întreagă nicio jucărie. Cred că de acolo a pornit și pasiunea mea către mecanică, pentru că le desfăcem, ba chiar începeam să combin piesele între ele, realizând astfel primele mele proiecte de tuning. Țin minte că am avut o mașină de poliție cu telecomandă prin fir și, pentru a o face mai rapidă, am înlocuit telecomanda cu două seturi de baterii în paralel, pe care le cuplam alternativ, pentru a avea două viteze. Când ai realizat că poți face mai multe cu pasiunea ta pentru mașini? M-am angajat în presa auto în 2011, într-un moment în care aveam nevoie de un job și am avut curajul să trimit câteva mailuri către redacții. Citeam de mic reviste și cărți de specialitate, avem și o înclinații către a reține specificațiile foarte ușor, așa că m-am integrat rapid la primul meu job, la revista Top Gear. Mereu am fost fascinat de istoria auto, de inovațiile pe care le-au adus mașinile vechi la vremea lor, de poveștile care au dus la nașterea lor. Așa am ajuns să mă duc pe la evenimentele retro și am descoperit o lume la care voiam să contribui și eu cumva, să aduc poveștile către public. Bine, era și un pretext foarte bun să conduc mașinile clasice, așa că am făcut emisiunea.  Cât de important este să urmărești o poveste în clipurile pe care le realizezi? Poveștile sunt cele care fac mașinile vechi și mai speciale. Cum au fost moștenite din generație în generație sau cum au fost salvate de la casare, restaurate sau pur și simplu uitate prin garaje timp de zeci de ani. Iar poveștile sunt cele care atrag publicul larg, oameni care nu sunt neapărat pasionați de mașini și care astfel descoperă această

lume și uneori ajung să-și cumpere sau să restaureze și ei un vehicul istoric. Ce s-a schimbat în munca ta zilnică de când ai decis să începi proiectul Mașinistul? Ce fac la Mașinistul nu o percep ca pe o muncă; pur și simplu este stilul meu de viață. Descopăr constant noi povești, informații sau curiozități din lumea auto și le dau mai departe prin canalele de social media. Toată lumea știe că deții o Dacia 1100 pe care ai botezat-o Săftica. Ai renunța vreodată la ea? Evident că acum nu concep să mă despart vreodată de Săftica, însă nimeni nu poate prezice exact cum va evolua piața de mașini clasice și cum se vor adapta acestea într-o lume în care propulsia electrică va deveni obligatorie. Piesele de Dacia 1100 nu sunt oricum atât de ușor de găsit ca la modelele ulterioare (1300/1310), așa că pe viitor s-ar putea să am dificultăți în a o păstra în stare de funcționare. Știi deja care va fi următoarea ta mașină clasică? Ehe, lista este lungă. Am perioade și perioade în care mi se pune pata pe câte o mașină și caut toate informațiile posibile despre ea, mă uit pe site-urile de vânzări auto și fac calcule. Știu că la un moment dat mi-aș dori să am un Porsche 911 clasic, dar mai am o obsesie și pentru Peugeot 504 Coupé. Trei mașini clasice pe care nu le-ai condus încă și pe care ți-ai dori foarte tare să le conduci? Mercedes-Benz SL 300 Gullwing, Lamborghini Miura și Porsche Carrera 2.7 RS. Cel mai frumos drum pe care n-ai avut ocazia să testezi o mașină? Aș vrea să traversez Alpii într-o clasică, de exemplu, pe Col de la Bonnette. Se poate într-un Ferrari Testarossa? toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 6 3


Care este cea mai urâtă mașină pe care ai văzut-o? Fiecare mașină are frumusețea ei, până și Fiat Multipla sau Toyota Prius. Îmi place și Fordul Scorpio din anii ‘90 cu design american, deci eu le iubesc pe toate. Cele mai urâte mașini mi se par cele care au rămas multă vreme în producție și au tot fost restilizate, deși forma generală a caroseriei a rămas aceeași. Gen evoluția de la Dacia 1300 până la ultimele 1410 produse în 2004. Elementele cromate au fost înlocuite cu plastic negru, clanțele au fost înglobate în portiere... asta mi se pare o urâțire flagrantă a mașinilor. Care a fost, în opinia ta, cel mai vizionar constructor auto? Dar designer? La constructori aș spune Tucker, dar a fost prea vizionar și nu i-a ieșit. Citroen, în schimb, este un exemplu foarte bun. Cu Traction Avant au introdus o serie de inovații care apoi au fost adoptate de toată lumea. Apoi a urmat DS, SM, GS Birotor – modele inovatoare, chiar dacă nu toate ideile au prins mai departe. Designer: Marcello Gandini. A făcut de toate: supercaruri, berline, hatch-uri. Scumpe, ieftine, simple, inovatoare. Știu, Giugiaro a făcut și mai multe, dar ce a făcut Gandini mi se pare mai fascinant. Miura, Countach, Citroen BX, Ferrari Dino, Lancia Stratos, Renault 5 Turbo, Alfa Romeo Montreal. Există vreun model clasic de mașină pentru care ți-ai lua un an sabatic doar pentru a-l restaura? Sper să fac și asta în viața asta. Și aș face-o pentru orice mașină, nu sunt pretențios. Porsche 911, VW Karmann Ghia, Chevrolet Corvair, Renualt Alpine A110. Acum observ că toate au motorul în spate, deci să zicem că acesta este criteriul.  Să ne imaginăm că pleci într-un roadtrip în Cuba. Ce mașină ai alege pentru asta? Sper să apuc să merg în Cuba cât mai sunt mașini vechi pe străzi. Nu de alta, dar am auzit că după ridicarea embargoului începe să se schimbe peisajul. Și ca să îți răspund la întrebare, acolo aș conduce un Cadillac Coupe de Ville din ‘59.

6 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Dream car? Nu am un dream car anume, ci o listă de mașini pe care să le am și să le conduc. Uite, îmi place ideea de a folosi un Ferrari 456GT ca daily driver. Am văzut că sunt relativ accesibile și în curând vor deveni istorice. Care e cea mai inutilă dotare pe care ai încercat-o pe o mașină? Oglinzile virtuale de la Audi E-Tron. Aproape că nu mai puteam să parchez din cauza lor. Trei modele clasice care sunt subestimate acum și pe care le-ai recomanda să le cumpăr. Umblă vorba că se vor scumpi mult și BMW-urile clasice, așa că pune mâna pe un 635 CSI, dacă poți. Piața este imprevizibilă, nu poți ști ce va fi peste ani. Nimeni nu s-ar fi gândit acum 20 de ani că Daciile Sport vor ajunge să se vândă cu peste 5.000 de euro sau că va ajunge cineva să plătească peste 10.000 de euro pe o Dacia 1300. Bine, povestea cu Daciile este doar o bulă, pentru că nu au valoare și în afara României, însă modelele de la producători consacrați produse în serie mică se vor scumpi. Cum crezi că va arăta industria auto peste 10 ani? Peste 10 ani probabil că vom vedea deja o piață matură de mașini electrice. În plus, probabil că se va reglementa și problema mașinilor autonome, deci sunt șanse mari să vedem mașinile mergând de capul lor. Battista Farina (Pininfarina) vs. Giorgetto Giugiaro? Battista Farina pentru Testarossa. Giugiaro pentru întreaga carieră. 67 Ford Mustang Fastback vs. 70 Chevrolet Chevelle? Aleg Mustangul, chiar dacă Mustangul în sine nu este o mașină atât de impresionantă. Îmi place să zic că este un fel de Dacia 1300 a americanilor. Deci Fastback-ul ar fi un fel de Dacia Sport a Americii.  Mercedes 300 SL Guulwing vs. Aston Martin DB5? Gullwing. Chiar dacă mă încântă și eleganța britanică a lui DB5, și asocierea cu James Bond, 300 SL a fost o realizare tehnologică mai spectaculoasă pentru vremea ei.





a rts & culture

6 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



h thisegirl islrare e n Fotografii de Kelly Fober Interviu de Cristian Niculae

La 7 ani descoperea jazz-ul, iar la 9 ani o întâlnea pe Anca Parghel și viața ei lua o direcție care a adus-o în prezent la proiectul Helen, un sound cu poveste cum nu am mai auzit la un artist din România. Elena Moroșanu este un artist curajos, care a decis să-și urmeze propriul drum și să facă lucrurile exact așa cum a simțit. 7 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Când s-a declanșat pasiunea pentru muzică? Am început să cânt de la o vârstă foarte fragedă, de la 7 ani am început să cânt prin casă, iar apoi am descoperit jazz-ul, care mi-a plăcut foarte mult și am început să învăț o mulțime de piese ascultând. Cine îți place? Robert Glasper, Ella Fitzgerald. La 9 ani părinții mei m-au dus la un festival de jazz, la Brașov, eu fiind din Onești. Acolo am și cântat o piesă pe scenă – New York, New York. Tot acolo am cunoscut-o pe Anca Parghel, care mi-a devenit profesoară, iar de atunci viața mea a luat-o în direcția asta și am început să compun. Mai târziu am luat decizia de a veni la liceul de muzică din București, pentru că era singura secție de jazz din România. Aici am învățat și pian. În același timp, compuneam și mă dezvoltam și pe partea asta și am ajuns într-un studio de muzică la 14 ani, la Moga. Fusesem la un concurs de talente. El căuta songwriteri și mama m-a împins să particip. Cum o vezi tu pe Helen, artista? Curajoasă, pentru că mereu mi-am dorit mai mult și am avut curajul să fac lucrurile așa cum am simțit eu. Am și riscat destul de mult, nu am ales drumul clasic. Dacă voiam să fac ce se cere, știam ce trebuie, dar am simțit că se poate face și altfel. Ușile care mi-au fost închise m-au ambiționat să-mi găsesc propriul drum. Ce artiști apreciezi de la noi? Dar de afară? Vicky – Otherside, Robin and The Backstabbers, Alexandrina. Din afară sunt mulți artiști care îmi plac. Ascult Ama Lou, Thundercat, Solange. Ai ales să faci muzică de calitate, cum rar se face la noi. Ești curajoasă și respect asta foarte mult. E important să mergi pe drumul tău? E cel mai important. Nu e ușor să faci asta pentru că nu ai neapărat aceeași susținere de la început și cumva trebuie să convingi lumea din jurul tău că ai dreptate sau că e bine, sau să te convingi tu pe tine că faci ceea ce trebuie. Cred că nici tu nu ești sigură la început că e ceea ce trebuie. Evident, dar atunci când crezi în muzica ta și simți că trebuie să faci lucrurile altfel, nici nu poți să te abați de la drumul ăsta. E cumva un cerc vicios pozitiv. Eu asta am făcut, iar dacă nu aveam curaj să lansez muzica în felul acesta, să abordez o altă estetică, să plec în străinătate să întâlnesc oameni noi, nu aș fi realizat lucrurile pe care le-am realizat până acum. Dar ce înseamnă de fapt să fii curajoasă în muzică? Să lansezi piese care poate nu sunt hituri. Toată lumea caută hitul, iar eu mi-am spus ok, dar poate eu nu vreau să ascult hituri în fiecare zi, vreau să ascult muzică care are un mesaj, care mă face să mă simt într-un anumit fel, care se potrivește cu starea pe care o am în momentul respectiv. Vreau să ascult muzică care mă emoționează, iar chiar cu noul EP asta mi-am propus, să ascult muzică pe care eu aș asculta-o în căști în drum spre studio. Hai să văd cum mă simt și dacă găsesc chestia aia pe care eu o caut.

Ce cauți să transmiți prin muzica ta? Cred că fiecare piesă pe care o compun reprezintă un moment și o stare. Atunci când am compus Rare, care e o piesă de dragoste, simțeam anumite lucruri și eram într-o stare care m-a făcut să scriu în felul acesta. Vreau să transmit că este important să fii autentic. În care dintre piesele tale te simți cea mai vulnerabilă? Lost in the wild. E o piesă pe care am scris-o așa... nu mi-am propus să o compun. Eram în duș și am început să cânt primele versuri și apoi am auzit linia de bass, după care mi-am spus că trebuie să ies din duș și să scriu această piesă. M-am dus la pian, am căutat armoniile și pur și simplu am scris piesa asta. Eram și într-o perioadă în care călătoream mult, mergeam în Belgia, veneam în țară, începusem să lucrez cu lume de acolo, să lansez muzică acolo. Simțeam că nu știu exact ce se întâmplă cu mine și mă simțeam puțin copleșită. Tot în aceeași zi am și înregistrat-o, iar înregistrarea aia a și rămas. Și am înregistrat-o în sufragerie, nu am mers în studio, nu a fost nimic pretențios sau fancy, pur și simplu am scris-o, am înregistrat-o și asta a fost. Depresie, furie, tristețe profundă... am învățat că poți crea magie din toate astea. Tu ce părere ai? Eu mă confrunt cu anxietatea de foarte mult timp. E un lucru bun când îți merge creierul repede, că asta se întâmplă – te gândești la tot felul de lucruri –, pentru că așa pot să găsesc cuvinte foarte repede când compun. Deci am văzut și partea bună. Asta te face să fii mai atent la lucrurile pe care le simți, te închizi puțin în tine și poți să accesezi alte emoții. Când ești vesel și totul merge bine parcă nu-ți vine să compui muzică, cel puțin mie nu-mi vine. Atunci faci hituri. Da. (râde) toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 7 1


Povestește-mi puțin despre estetica vizuală a clipurilor tale. Ce te inspiră? La ultimele clipuri am fost norocoasă să lucrez cu o echipă din Belgia, Bleu Nuit. Ei filmează doar pe film, iar pe mine m-a încântat foarte mult această chestie, pentru că analogul îți dă o altă dimensiune și arată altfel, inclusiv fotografiile făcute pe film. Când i-am întâlnit, m-am conectat foarte bine cu regizorul, cu Maky Margaridis, mi se pare că a înțeles rapid tot ce îmi place mie, și mă refer aici la genul de clipuri care au o construcție fotografică, care au cadre statice care arată ca o fotografie. La Rare a venit cu ideea de a reproduce într-o manieră actuală niște tablouri și astfel a dat o nouă dimensiune piesei. Printre ele se află și Gustav Klimt – Sărutul. Deci îți place să introduci și astfel de mesaje în clipurile tale... Bineînțeles. Mi se pare important să nu fie doar niște clipuri drăguțe și atât. Clipurile ar trebui să completeze și să ofere o nouă dimensiune pieselor. Prin această colaborare cu Blue Nuit cred că Rare nu mai este doar o piesă de dragoste, este un altfel de statement artistic și sunt foarte mândră de asta. Ce sacrificii ai făcut pentru muzică? Încă fac sacrificii. Bine, cuvântul sacrificiu capătă o notă pozitivă în discuția asta, pentru că se transformă într-un beneficiu sufletesc. Am lucrat foarte mult, am reinvestit în mine tot ce am câștigat, mă gândesc tot timpul la ce pot îmbunătăți. Proiectul Helen l-am făcut împreună cu Andrei Mihai, care este producătorul muzical al proiectului, și am făcut totul împreună de la început, de la primele poze, clipuri, producție, costume. Practic am făcut de toate. După care am plecat în Belgia pentru că am simțit că se poate mai mult și că trebuie să facem asta ca să ne urmăm visul. Am închiriat un apartament în Bruxelles și așa l-am cunoscut pe managerul nostru și lucrurile au început să prindă formă. Tot atunci am avut și o întâlnire cu Universal Franța, cu care acum colaborăm, pentru care compun. Pe scurt, s-au legat lucrurile. Trebuie să ai răbdare? Da, pentru că lucrurile nu se întâmplă peste noapte, dar important este să nu renunți. Când ai ieșit ultima oară din zona de confort? Cred că fac asta destul de des. Mai ales când călătoresc și am sesiuni cu diverși artiști, iar asta nu e neapărat confortabil pentru că trebuie să faci în așa fel încât să se întâmple lucrurile atunci, în momentul ăla. Ce părere ai despre muzica de la noi? Ce crezi că lipsește? Nu neapărat muzicii, ci artiștilor le lipsește curajul. Pentru că stau de vorbă cu mulți oameni talentați care au proiecte și fac muzică cool , dar care nu au curaj să meargă până la capăt, să lanseze muzica, să-și ia destinul în propriile mâini. Mereu așteaptă să vină cineva să-i ajute, să investească cineva în ei, iar asta cred că este o greșeală. Nu trebuie să aștepți pe nimeni, trebuie să te apuci să faci

7 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

tu treaba. În cazul industriei muzicale românești se merge deseori pe rețetă și lumea cred că începe să se plictisească de această rețetă și are nevoie de alternative. Crezi că noua generație are puterea necesară să facă schimbări majore? Da. Cred că da, pentru că sunt conectați la surse bune. Dacă vrei să faci ceva, ai toate uneltele la dispoziție. În ce loc din lumea asta ți-ar plăcea foarte mult să cânți? Mi-ar plăcea în Londra, pentru că acolo e un hub cultural important. Sau mi-ar plăcea la Coachella sau la Pitchfork. Gândindu-te la toată experiența prin care ai trecut până acum, ai putea să-ți dedici o melodie care te-ar fi putut ajuta în perioada aia în care aveai dubii și frământări? BADBADNOTGOOD – Time moves slow.





7 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


col a je de

Ov i d i u S o lc a n toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 7 7


7 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 7 9


8 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 8 1


8 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



billie Eilish și

s pa r g e r e a t i pa r e l o r : de ce aveam nevoie cu toții de un altfel de star pop de Sînziana Pătru

N

u spun că Ariana Grande, Miley Cyrus sau Justin Bieber n-au fost fenomenele pop perfecte; talent din plin și hituri pe bandă, haine strălucitoare și reclame în colaborare cu branduri de lenjerie intimă, ședințe foto provocatoare și parodii încântătoare – ne-au delectat cu toate acestea timp de câțiva ani buni. Dar, să recunoaștem, fenomenele pop nu au tocmai longevitatea celor, să zicem, rock. Așa că o gură de aer proaspăt e binevenită întotdeauna. Și cea de acum are 17 ani și se prezintă Billie Eilish. Vizual, o definesc nuanțele reci de albastru și mov în care își vopsește părul, ochii „morți” sau cel puțin foarte plictisiți, hainele baggy – pentru care a fost, nu o dată, acuzată că face slut shaming ostentativ. Auditiv, Billie te teleportează într-o zonă gotică a popului, una de care parcă ți-e mai puțin rușine s-o explorezi în public dacă ai peste 30 de ani.

Cât de ciudată e Eilish, până la urmă?

E suficient să asculți „Bad Guy” pentru a ajunge să te întrebi asta. Iar dacă vezi și o filmare de la unul dintre concertele ei, cu tarantulele specifice rulând pe ecranele laterale, în timp ce publicul se luptă pe o sticlă de apă aruncată de ea, ei bine, vei simți că ai o certitudine, nu o întrebare. Plus că pare să fi apărut de nicăieri, nu-i așa? Să revenim puțin la stilul vestimentar: parțial punk, parțial hip-hop din anii ‘90, cu treninguri lălâi care par capabile să acopere triplul numărului de kilograme pe care i le arată cântarul. Putem spune că are propriul stil și că nu seamănă cu nimic, dar nu știm cât e originalitate și cât strategie. „Not Your Typical 17-Year-Old Pop Star”, cum

8 4 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


au spus cei de la New York Times. „Triumful ciudățeniei”, cum a numit-o Rolling Stones. Ce spunem noi e că se află într-o zonă de hype, la intersecția cu cele mai aprige critici, undeva la granița dintre Reddit și YouTube, într-o companie restrânsă, pentru că cei mai mulți, reticenții, o consideră o „plantă a industriei”.

Cine e Billie Eilish și de unde a venit?

Artista a copilărit în Highland Park, LA, alături de părinții ei, ambii actori de meserie. A fost fascinată de Hanson – mai știți MmmBop?, crescută cât de hippie au permis vremurile și școlită acasă, pentru că ai ei au considerat că este o modalitate bună de a-i stimula creativitatea și de a o determina să își găsească pasiunile într-un mod intuitiv și natural. Dar Highland Park nu era tocmai o perlă până în urmă cu câțiva ani. Iar părinții starului nu erau tocmai actori celebri, ci mai degrabă actori muncitori, dacă le putem spune așa. Fratele mai mare al vedetei, Finneas, este cel care a contribuit, poate, cel mai mult la succesul ei actual. El este responsabil de scrierea primului cântec care a pus-o pe Billie sub lumina reflectoarelor și a vizualizărilor pe YouTube, „Ocean Eyes”. Îl compusese pentru propria formație, dar, pentru că știa cât de original reinterpretează sora sa, pe atunci în vârstă de 13 ani, cântecele de la radio, a decis să o înregistreze. Billie își amintește că au postat videoclipul cu gândul să trimită linkul profesorului de dans, nicidecum cu alte gânduri. Dar a strâns peste 1.000 de views într-o zi și și-a dat seama că avea să devină faimoasă. Patru ani mai târziu și puțină inspirație de la artiști pe care-i admiră, precum Lana del Rey, Lorde, the Weeknd, Childish Gambino sau XXXTentacion, toată lumea vorbește despre ea. Chiar și Dave Grohl, ale cărui fiice o adoră pe Eilish, o menționează la superlativ: „Ceea ce se întâmplă cu ea acum e același lucru care s-a întâmplat cu Nirvana în 1991.” Nu-i de colo comparația, cu atât mai mult cu cât sursa însăși este atât de valoroasă pentru muzică. .

Sperăm că e aici să rămână. Pentru că e altfel

Se spune că la fabrica de vedete pop adolescente, există mașinării care montează componente venite pe bandă rulantă: sound catchy, dar oarecum ieftin, voci mediocre sau – dimpotrivă – voci foarte bune reduse la mediocritate, idei limitate, dar și o întreagă echipă de marketing în spate, care se ocupă de tot, de la imagine și stil personal la social media și declarații de presă. Eilish e atipică. Își scrie cântecele alături de fratele ei și se implică inclusiv în procesul de creare a videoclipurilor, se îmbracă așa cum vrea ea, și nu un asistent de imagine sau un stilist personal, își administrează conturile de social media ca o adolescentă obișnuită și refuză ideea de a deveni o artistă de a cărei artă se ocupă alții. Așa că, da, ar fi frumos să rămână și să perpetueze specia, poate că puterea exemplului ar avea ceva de spus în sensul acesta. toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 8 5


7 despre Billie Eilish

1 2 3

După ce a înregistrat „Ocean Eyes” într-un fel de joacă, l-a transformat în single-ul ei de debut, în 2015. Așa au descoperit-o cei de la Darkroom & Interscope Records, cu care a semnat un contract încă de pe atunci. Primul EP avea să apară doi ani mai târziu, în 2017: „Don’t Smile at Me”.

Apare pe soundtrackul ambelor sezoane „13 Reasons Why”, serialul de pe Netflix al cărui producător executiv este Selena Gomez. „Bored” și „Lovely” (featuring Khalid) sunt piesele care s-au pupat cu scenariul acestui serial hit, menit să educe adolescenți și să stârnească awareness în jurul unor subiecte controversate și tabu, precum depresia sau fenomenul de bullying.

Billie e primul artist născut în secolul XXI care a reușit să intre în Billboard 200. Și, totodată, artista cu cele mai multe cântece de pe un album care au intrat în Billboard Hot 100 (12 din 13). Versurile ei oscilează între satiră („Wish You Were Gay”) și un soi de nihilism melancolic („When the Party’s Over”), iar ritmul între pop, EDM, industrial, trap și, uneori, chiar și jazz.

4 5 6 7

De la SoundCloud la Coachella: Billie a început pe platforma cu cei mai mulți artiști hip-hop DIY și, în prezent, are o avere estimată de 6 milioane de dolari. De altfel, e a doua artistă, după Ariana Grande, în topul celor mai bine vândute albume în prima săptămână de la lansare.

Spre deosebire de alte fenomene cu succes similar, Eilish nu a ajuns în muzică datorită unui background la Disney. Da, fratele ei este actor și a avut apariții importante în seriale precum „Modern Family” sau „Glee”, însă ea nu a avut nicio tangență cinematografică anterioară succesului muzical.

Cu o voce care trece cu ușurință de la șoapte melancolice la bariton înspăimântător, Billie oferă publicului cântece empatice, care vorbesc despre toate anxietățile generației din care face parte. „Bury a Friend” sau „Xanny” sunt piese cu care publicul se identifică și se conectează, fără a sta pe gânduri. Billie Eilish provoacă, încalcă reguli și elimină așteptări. Nu o reprezintă nimic din definiția unanim acceptată a unui star pop, iar normele sunt strivite, precum gândacii, sub talpa pantofilor, de la felul în care sună vocea ei la cel în care arată și vorbește în public.

Da, puștoaica asta e altceva. Criticii și cunoscătorii spun că e viitorul. Eu, una, mă bucur că e prezentul și că, printr-o mare de cântece goale, s-a făcut puțin loc și pentru cineva care are, cu adevărat, ceva de spus. We should see her in a crown, indeed. 8 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9



we

a re

8 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

energy



Alimentaţia plant based mi-a schimbat simţurile și viaţa

C

u atât de multe diete şi informaţii despre ce înseamnă un stil de viată sănătos, ce este ok şi ce nu este ok să mâncăm, câteodată poate deveni copleșitor să înțelegem diferențele și beneficiile fiecărei teorii şi din păcate renunţăm sau pur şi simplu nu reuşim să adoptăm într-un mod natural aceste obiceuri sănătoase. Există multe confuzii, nelămuriri şi credinţe limitative legate de ce înseamnă alimentaţia vegană sau plant based, cum prefer eu să o numesc. De aceea misiunea mea este să aduc puţină lumină şi poate chiar să uşurez procesul persoanelor 9 0 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

dornice să adopte acest stil de viaţă, împărtăşind propria experienţă şi mai ales beneficiile dietei care a intrat în viaţa mea acum 12 ani. Dacă suntem ceea ce mâncăm, atunci ideal ar fi ca mâncarea pe care o consumăm să fie plină de prospețime, energie și culoare. Alimentaţia plant based whole food înseamnă să mănânci echilibrat, proaspăt și neprocesat, alimente naturale şi bogate în nutrienţi, adică legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, seminţe și grăsimi sănătoase.


guest writer sorina fredholm

De asemenea, inima ta este mai fericită pentru că se renunţă la povara vinovăţiei. În opinia mea, motivele etice sunt foarte importante şi trebuie luate în considerare în alegerea modului în care ne hrănim zilnic. Dieta bazată pe plante este mult mai bună pentru planetă, deoarece necesită mai puţină energie şi teren agricol şi în acelaşi timp protejează animalele.

Care sunt beneficiile dietei plant based? Pe lângă o îmbunătățire generală a stării de sănătate, mulți oameni experimentează dintr-o dietă echilibrată bazată pe plante creșterea energiei, îmbunătăţirea performanţelor mentale şi fizice, pierderea în greutate, o piele mai strălucitoare, păr și unghii mai puternice, regenerarea celulelor, îmbunătățirea somnului, longevitate. Acest tip de alimentație are capacitatea de a lupta împotriva bolilor, deoarece, creată corect, este în mod natural scăzută în grăsimi saturate, zahăr, alimente procesate.

Are sau nu gust mâncarea plant based? Una dintre cele mai întâlnite credinţe limitative ce ţin de alimentaţia plant based este că mâncarea ar fi plictisitoare şi fără gust. În primul rând trebuie să se înţeleagă faptul că adoptarea acestui mod de a te hrăni nu înseamnă că vei renunţa la toate mâncărurile preferate, ci doar vor fi readaptate. Gustul mâncării vegane depinde de următoarele elemente – condimentarea potrivită şi creativitatea ta de a combina în mod inedit alimentele. Poate să sune copleşitor la început, însă, după ce descoperi ce este „pe gustul tău”, totul devine o rutină şi o parte a stilului de viaţă. Introducerea în bucătărie a condimentelor şi verdeţurilor potrivite te ajută să dai gust deosebit mâncărurilor şi în acelaşi timp ajuţi sistemul imunitar şi digestiv, primeşti nutrienţi importanţi, vitamine, minerale şi antioxidanţi. Ai o sumedenie de variante de la tumeric, ghimbir, boia, usturoi, chilli, piper până la pătrunjel, mentă, coriandru, busuioc sau obişnuita sare. Este normal să ţi se pară fără gust un bol cu orez, dar o să se schimbe cu totul situaţia când apelezi la creativitate şi îl fierbi în lapte de cocos şi turmeric. De asemenea, o salată îşi schimbă cu totul gustul dacă eşti generos cu varietatea şi cantitatea de legume pe care le adaugi, alegi un dressing potrivit şi adaugi câteva nuci crocante pe deasupra. Alt element important pentru ca mâncarea să fie gustoasă este ca alimentele să fie proaspete, de preferat organice, pentru că aromele sunt mult mai puternice. Nu uita să adaugi grăsimi – este fals că mâncărurile sănătoase nu conţin deloc grăsimi, acestea ne sunt benefice şi, pe lângă faptul că dau aromă, oferă şi organismului ajutor în a funcţiona cum trebuie. Câteva exemple de grăsimi sănătoase? Nucile, avocado, uleiurile extra virgine de măsline sau de cocos, seminţele etc. Alt mit ce trebuie demontat este că o alimentaţie plant based nu conţine suficiente proteine. Veşnica întrebare „de unde îţi iei proteinele?!” are acum un răspuns foarte simplu: din aproape toate celelalte alimente – fasole, linte, năut, soia, nuci, alune, caju, fistic, alune de pădure, quinoa, orez brun, ciuperci, spanac, broccoli, conopidă, sparanghel, avocado, mazăre, avocado, kale, seminţe de chia, cânepă, floarea-soarelui, susan, in sau dovleac, spirulina – şi, pe lângă proteine, toate conţin numeroase vitamine şi minerale. toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 9 1


Dacă te tenteză o dietă plant based, indiferent dacă motivul principal este dorinţa de a proteja mediul, iubirea pentru animale sau sănătatea ta, recomand următoarele schimbări pe care le poţi implementa în viaţa ta.

1

Introducerea supralimentelor. Cunoscute sub numele de superfoods, sunt cele mai puternice, super-concentrate şi bogate alimente de pe planetă. Ele au capacitatea de a spori incredibil forţa şi energia vitală a corpului şi sunt opţiunea ideală pentru îmbunătăţirea sănătăţii generale – stimularea sistemului imunitar, creşterea producţiei de serotonină, creşterea apetitului sexual, detoxifierea, scăderea inflamaţiei şi alcalinizarea organismului. Câteva exemple de superalimente sunt: cacao, tumeric, cătina, cânepa sau spirulina. Iar cea mai uşoară şi la îndemână metodă de a introduce aceste superalimente pline de proprietăţi în alimentaţie sunt smoothie-urile. Pentru mine smoothie-urile reprezintă modalitatea perfectă de a-mi începe dimineaţa, deoarece prin această combinaţie simplă și versatilă de ingrediente sănătoase aduc un boost nutrițional organismului.

3

Petrece mai mult timp în bucătărie. Se întâmplă ca mâncarea vegană să aibă rar gust bun pentru că ne lăsăm pe mâna altora şi în restaurant este mult mai procesată şi mai puțin proaspătă. Atunci când îți gătești acasă mâncarea, este aproape garantat că ridici valoarea nutritivă a meselor tale, iar gustul depinde de creativitatea ta şi de condimentele pe care le ai la îndemână.

9 2 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

2

Consumă o cantitate și varietate mare de legume. Teoretic noi ar trebui să mâncăm zilnic între 9 și 10 porții de legume și fructe. Pare mult și chiar este, pentru că studiile arată că majoritatea oamenilor nu consumă nici 50% din cantitatea recomandată. Ce se poate face? Pentru a dubla consumul zilnic, mai ales de legume, și a avea un nivel optim de sănătate, este necesar să adaugi la fiecare masă mai multe vegetale sau să apelezi la cea mai ușoară și rapidă metodă – să îți faci un smoothie! Iar cea mai bună combinație de legume pe care eu am încercat-o în ultima perioadă în smoothie-ul meu de dimineață este: spanac, zucchini, morcov, avocado, lămâie, ghimbir, turmeric, spirulină, banană, semințe de cânepă și apă de cocos. Acest Super Green Smoothie este o băutură plină cu vitamine, minerale, fitonutrienți și antioxidanți și te poți bucura de acest el la micul dejun, ca o gustare la birou sau chiar în loc de cină, după alergarea de seară.

4

Fă-ţi mai multe obiceiuri sănătoase. Dacă ai grijă de tine, hrănindu-te cu mâncare curată, este mult mai probabil să îți dorești să începi și alte activități sănătoase, cum ar fi să practici yoga, meditația, sport și alte tehnici care pot să îți transforme viața. Nu în ultimul rând – fii blând cu tine, ai răbdare cu procesul tău. Pentru unele persoane poate să fie mai uşor, însă pentru altele poate reprezenta o provocare să îşi schimbe alimentaţia si stilul de viaţă. Este important să îţi accepţi limitele şi să îţi aduci aminte ce anume te motivează să alegi această cale. Motivaţia din spatele alegerii reprezintă energizantul de care ai nevoie. Aminteşte-ţi că nu există reguli stricte, pentru că este un stil de viaţă pe care îl poţi adapta după tine şi nevoile tale.



T ri B lend S e l ec t sau combinaț ia u nic ă pentr u o n u tri ț ie optim ă pe ba z ă de plante

A

limentele din plante, naturale, organice, prietenoase cu mediul și cu animalele, încep să fie preferate din ce în ce mai mult, iar noi credem că această tendință va persista. Însă atunci când îți pasă de schimbările climatice și de bunăstarea animalelor la fel de mult cum îți pasă de alimentele cu care te hrănești, de multe ori te vezi nevoit să faci un compromis când vine vorba de gust și calitate. Noi spunem gata cu compromisurile. Fă cunoștință cu Tri Blend Select, un shake proteic vegan care face diferența. Este pe bază de plante, delicios în mod natural și se prepară cu apă! Uneori proteinele din plante nu își ating complet scopul, deoarece le lipsesc anumiți aminoacizi esențiali pe care i-am găsi, de exemplu, în proteina din zer. Până acum acest lucru însemna că dacă nu vrei să mai consumi proteine din lapte, vei face un compromis în ceea ce privește calitatea proteinelor. Dar nu mai este cazul. Tri Blend Select oferă nutriție optimă. Spre deosebire de alte shake-uri pe bază de plante, în cazul Tri Blend Select, fără lactate nu înseamnă un compromis de la calitatea proteinelor. Amestecul premium de mazăre galbenă, quinoa și semințe de in furnizează proteine complete 100%. Este în același timp bogat în fibre și are un conținut scăzut de zahăr.

Perfect versatil 1.

Poate fi o gustare proteică sănătoasă atunci când ești pe fugă.

2.

Savurează după antrenamente pe post de băutură de recuperare și recompensă delicioasă pentru eforturile tale.

3.

Shake-ul perfect care să însoțească salata de la prânz. Mai multe proteine, mai multe fibre, mai multă aromă.

4.

Combină cu ovăz, semințe și fructe de pădure și iaurt pe care să-l lași la hidratat peste noapte - perfect pentru un mic dejun personalizat.

5.

Ideal pentru gătit - de la fursecuri crocante la biluțe proteice, folosește rețetele noastre pentru mai multă inspirație.

Tri Blend Select are la bază ingrediente cultivate în întreaga lume, din America de Sud până în Asia de Est. Comunitățile cu care lucrăm pentru a crea Tri Blend Select fac agricultură în aceleași zone, în același mod, de sute de ani. Am căutat la nivel global cea mai bună sursă pentru fiecare ingredient, cum ar fi semințele de in organice din preriile canadiene, acestea fiind unele dintre semințele de in cu cel mai mare conținut de fibre și Omega 3 din lume. Datorită acestor semințe de in, Tri Blend Select este delicios și cremos. Tri Blend Select nu este un înlocuitor de masă, însă poate fi savurat în cadrul unei diete echilibrate și variate, ca parte a unui stil de viață activ și sănătos. Tri Blend Select este perfect versatil. Poate crește aportul de proteine pe bază de plante atât pe parcursul dimineții, pe post de gustare proteică sau când ești pe fugă, cât și în cursul după-amiezii, fiind însoțitorul potrivit prânzului tău. Tri Blend Select nu conține ingrediente modificate genetic*, arome artificiale, conservanți sau coloranți, este fără gluten și fără lactoză. Hrănește-ți corpul și încântă-ți papilele gustative! * Conform reglementărilor UE 1829/2003 și 1830/2003



Chef

Sorin Bontea

Interviu de Cristian Niculae

Ai spus că nu ai neapărat o bucătărie preferată și că din fiecare poți învăța câte ceva și găsi ceva special. Important este să îți dorești să evoluezi și să împingi limitele. Dar cât de important e să cunoști regulile înainte de a le încălca? Este foarte important să știi regulile, pentru că bazele bucătăriei sunt vitale. Fără o bază solidă de cunoștințe, poți să faci doar un număr limitat de rețete, nimic mai mult. Iar asta înseamnă că niciodată nu vei afla ce înseamnă bucătăria în adevăratul sens al cuvântului. De la reguli trebuie să pleci atunci când îți dorești să mergi pe acest drum. Întrebări precum „ce fierbe mai repede?”, „la ce temperatură este mai bine să coacem un anumit preparat?” sunt vitale pentru un bucătar, iar mai apoi, când există suficiente cunoștințe, poate interveni creativitatea, poți adapta anumite dish-uri și așa mai departe. Pe lângă muncă și studiu, cât de mult contează să și „furi” meserie? Contează foarte mult! Se spune că meseria se fură, însă trebuie să știi ce să faci cu ce „ai furat”. Pe lângă muncă, un bucătar bun este rezultatul unor ani de studiu și al modului în care s-a inspirat de la oamenii-cheie pe care i-a întâlnit în cariera sa. Fiecare chef are stilul său, important este să iei de la fiecare ce crezi tu că este mai bine pentru tine, pentru a te defini. Eu de la toți am învățat și sunt conștient că toți avem atât calități, cât și defecte. Iar din greșeli înveți foarte mult în bucătărie. Dacă nu a mers de data asta, te întrebi de ce, schimbi ceva și repeți pașii... iar la un moment dat va funcționa. În orice domeniu perseverența este importantă. Când ai gătit ultima oară împreună cu frații tăi? Și ce anume? Ultima dată am gătit împreună la mama acasă, ne-am strâns toți în bucătărie. De cele mai multe ori facem un grătar, pentru că îl facem rapid și putem să ne relaxăm, să petrecem mai mult timp împreună. 9 6 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9


Să presupunem că ai fi timp de o săptămână bucătarul personal al lui Lewis Hamilton. Cum ar arăta meniul și ce ar conține masa dinaintea cursei? Ce ar vrea volanul lui! (râde) Deși mie mi-ar plăcea să gătesc pentru Daniel Ricciardo, preferatul meu, îmi place și Lewis Hamilton foarte mult. Ca orice sportiv, mă gândesc că înaintea unei curse are nevoie de carbohidrați. Eu am gătit pentru Manchester și Liverpool în 2009-2010, pentru Sir Alex Ferguson, Ryan Giggs sau Wayne Rooney. Întreaga echipă avea un meniu bazat pe carbohidrați – înainte de cursă, le găteam paste simple, cu sos de roșii, uneori pește sau vită. Cu 2-3 ore înainte de meci mâncau iaurturi și fructe, însă erau foarte echilibrați, știau cât și cum să mănânce pentru a avea energie pe teren. Trăiau într-un mediu cu reguli foarte stricte, dar erau foarte politicoși, amabili. Mă bucur că am avut ocazia să gătesc pentru cei mai mari fotbaliști ai vremii, oameni pe care și acum îi admir. Hai să nu spun snooker, dar crezi că chef Dumitrescu sau Scărlătescu te-ar putea bate la biliard? Cu o mână îi bat pe amândoi! (râde) Deși nu am mai jucat de foarte mulți ani, obișnuiam să joc foarte bine. Cred că nu am mai pus mâna pe tac de mai bine de 20 de ani, dar cu toate astea nu cred că au Florin sau Cătălin vreo șansă împotriva mea. Eu am un mare profesor de partea mea! Fratele meu, care a fost și campion național de snooker, este acum comentator la Eurosport. Ți-a venit vreo super-idee de un dish în urma unei greșeli sau accident în bucătărie? Da, cea mai bună „greșeală” din viața mea. Am pățit-o pe vas, în timp ce pregăteam mâncare pentru 1.000 de oameni. De obicei, mușchiul de vită Wellington se învelește într-un foietaj și se coace la o temperatură anume. Secundul meu a făcut o greșeală și, în loc să seteze cuptorul pe coacere, l-a dat pe aburi, iar eu nu am verificat. Abia după

5 minute am realizat și foietajul era deja crescut, iar eu mă gândeam că în interior carnea fierbe și pur si simplu nu se mai poate face nimic. Am zis să încerc să „salvez” situația, căci erau 1.000 dish-uri ce puteau fi irosite în joc. După cele 5 minute de fierbere, am setat cuptorul pe coacere, iar rezultatul a fost senzațional. Chef-ul mare de la vremea aceea a fost impresionat, iar mușchiul de vită Wellington... cel mai bun mușchi de vită mâncat în viața mea. Carnea nu a fost afectată, iar foietajul a crescut foarte bine. De atunci... repet „greșeala” ori de câte ori am ocazia – 5 minute aburi și restul la copt!  Când ai realizat că nu mai este suficient doar să faci mâncare bună, gustoasă și că vrei mai mult, că vrei ca asta să-ți devină meserie? Nu m-am gândit niciodată la asta, însă cred că a existat un moment, în perioada în care lucram pe vas, în care am avut ocazia de a renunța la bucătărie și a obține un post pe restaurant, la servire. Am vorbit cu soția mea, ne-am sfătuit și în cele din urmă nu am făcut-o. Cred că acela a fost un moment de cotitură în viața mea. Dacă nu rămâneam în bucătărie, cu siguranță nu mai eram unde sunt acum. Care dintre dish-urile tale consideri că îți reflectă cel mai mult personalitatea? Nu am un dish anume. Îmi place mâncarea bună, cu gust, mâncarea gătită corect. Fie că este vorba de o ciorbă, o tocană sau ceva mai sofisticat. Gustos să fie! Ce anume îți aduce cea mai mare satisfacție în bucătărie? Satisfacția mea vine din munca pe care o depun în bucătărie – este important dacă la final sunt mulțumit de preparatul pe care l-am gătit. Sunt de părere că dacă mie nu îmi place, nu îl pot pune mai departe pe masă. De asemenea, îmi oferă satisfacție faptul că munca mea este apreciată, iar eu, la rândul meu, am apreciat tot ceea ce mi s-a întâmplat... pas cu pas.

toamn ă 2 0 1 9 / T R E N D S / 9 7


A existat vreun moment care te-a marcat sau care te-a făcut să-ți schimbi percepția despre meseria de bucătar? După ce am petrecut câțiva ani în bucătărie, am simțit că știu ce mă așteaptă. Ca bucătar, înveți în permanență, nu te oprești niciodată din a afla lucruri noi, din a încerca... și cred că acesta este secretul. În ce colț al lumii ți-ar plăcea să deschizi un restaurant și care ar fi specificul? Mi-ar plăcea să am prin Caraibe o bucată de plajă, un băruleț, o plită și un wok. Să gătesc când vreau eu, ce vreau eu. Să merg la pescuit dimineața, să prind pești, creveți, scoici, cum mi-o fi norocul în acea zi, și să mă întorc să le gătesc fără să am vreun program anume. Fără haine de iarnă, tot anul pe plajă, în picioarele goale. Iar familia să fie alături de mine: unul la bar, unul ospătar, iar soția... soția cu încasările! Ea e „chefa”! (râde) Ce părere ai despre noua generație de bucătari? Fără să generalizez, fără să impun părerea mea, cred totuși că se grăbesc și vor mult prea mult, mult prea repede. Și asta nu e neapărat un lucru rău, doar că nu prea ai rezultate în felul acesta. Poate există 1 din 100, dar nu mai mulți. Totuși, generația nouă de bucătari are un mare avantaj: accesul la informație și la produse, lucruri cu care noi ne-am confruntat, pe vremea în care începusem să învățăm despre gastronomie. Ce e mai important, să gătești cu capul sau cu inima? Amândouă, gătești cu capul și cu inima. La baza unui dish gustos sunt ambele. Degeaba gătești cu suflet și pasiune, dacă nu ai tehnică. Văd foarte mulți pasionați de bucătărie, care vorbesc cu convingere despre fericirea pe care le-o aduce gătitul, însă nu au bazele necesare... Care e cea mai mare provocare într-o bucătărie? Timpul pe care îl petreci în bucătărie. Nu este o muncă ușoară, mai ales prin prisma faptului că multe zile de naștere, sărbători, zile libere... pentru bucătari nu există. Am petrecut mult timp departe de cei dragi, pentru că lucram pe vas, dar am avut norocul să am o familie extraordinară, care m-a încurajat și m-a susținut în fiecare pas pe care l-am făcut. 9 8 / T R E N D S / toamn ă   2 0 1 9

Mulți dintre noi asociem o mâncare gustoasă cu o amintire din copilărie. Ce fel de mâncare îți trezește o astfel de amintire? De obicei orice mâncare gătită, dar în special ciorbele, care mă duc cu gândul la rețetele mamei, turtele de pâine coapte și scovergile. Și acum mă așteaptă cu „zeamă” când merg în vizită!  Care este cel mai ciudat lucru pe care l-ai mâncat? În audițiile Chefi la cuțite, așa cum veți vedea și în toamna asta, în sezonul 7, vin anumiți concurenți cu preparate la limita dintre creativ și necomestibil. (râde) Tot soiul de combinații la care nu m-aș fi gândit niciodată! De exemplu, balut, acel ou fertilizat foarte popular în Asia, sau cine știe ce insecte... Sunt conștient că în anumite culturi sunt adevărate delicatese, doar că pentru noi sunt mai ciudate. Cât de mult s-a schimbat această industrie față de momentul în care te-ai apucat tu de această meserie? Foarte, foarte mult! Generația nouă are acces la informație și la ingrediente, indiferent de zona din care acestea provin. Bucătarul de azi nu mai este limitat, are la dispoziție multe resurse, iar pe vremuri... provocarea consta în a te descurca cu ce aveai la momentul respectiv. Țin minte că prin anii ’95-’98 încă nu aveam ghimbir proaspăt în România. Lucram la singurul restaurant chinezesc din țară și ghimbirul era uscat, importat, trebuia hidratat pentru a-l putea folosi în dish-uri. La fel, pasta de ardei o făceam singuri. Pe vremea mea și pizza era diferită – avea blat gros, era făcută în tavă, nu era coaptă la cuptorul cu lemne și o găseai doar la ceainărie, însă era atât de aglomerat încât slabe erau șansele să prinzi măcar o felie. Ce dish te duce cu gândul la toamnă? Pastrama de oaie. Dacă te-ai putea întoarce în timp, ce sfat i-ai da tânărului Sorin Bontea? Sorin, fă-te cântăreț! (râde) De ce nu? Îmi place muzica, îmi place să cânt, e în sânge... îți dă un sentiment anume. Dacă nu aș fi ales bucătăria, cu siguranță acesta ar fi fost drumul meu. Și pe platourile de filmare Chefi la cuțite mai am „reprezentații”! (râde)




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.