Biz 286 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

STRATEGIE Pa[i pentru un exit de succes

FINAN}E Nr. 286 • 22 octombrie – 5 noiembrie 2015 • 7,5 lei

Am cumulat indicatorii financiari cu indicatorii de percep]ie. Am pus \n balan]` banii [i reputa]ia, rezultatele de business [i imaginea.

Economia, dincolo de cifre

Nr. 286

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Jocul cifrelor [i al percep]iilor ntr-o industrie a cuvintelor atent rostite, a imaginii frumos ambalate [i mai pu]in a cifrelor, am propus un exerci]iu care ia \n calcul atåt cifrele, cåt [i imaginea. Cifrele pentru c` suntem pe teritoriul de business, al unor afaceri. Imaginea pentru c` este o industrie care cu asta se ocup`. |n plus, po]i fi cel mai bun, dac` nu e[ti [i perceput ca atare, prea pu]in conteaz` \n jungla de business. {tim c` percep]iile sunt de cele mai multe ori subiective, ne lovim \ns` de ele zi de zi [i influen]eaz` luarea deciziilor de business. Un client invit` o agen]ie la un pitch pentru c` “o percepe” \ntr-un anumit fel, “o vede” ca fiind poten]ial potrivit` pentru nevoile sale de comunicare. Desigur, exist` [i factori ra]ionali, de business, care se iau \n calcul, dar la final, cånd se trage linie, conteaz` decizia unor oameni. De aceea i-am \ntrebat pe cei cu putere de decizie din companii, fo[ti, actuali sau poten]iali clien]i ai serviciilor de PR cum v`d ei pia]a, cum percep juc`torii din pia]`, cum au lucrat cu ei, care sunt parametrii \n care agen]iile au performan]e mai bune sau mai pu]in bune. Pentru ca tabloul s` fie cåt mai complet, am ad`ugat \n ecua]ie [i indicatori financiari cheie \n business: cifra de afaceri, evolu]ia ei anual` [i profitabilitatea, precum [i un indicator specific industriei: fee-urile ob]inute din consultan]`. Studiul reune[te deopotriv` agen]ii cu vechime [i rulaje mari de afaceri, cåt [i agen]ii tinere, cu rulaje mici, pentru c` pia]a este \nc` nestructurat` [i cu un volum total modest – vorbim de o pia]` situat` \n jurul a 30 de milioane de euro din cumularea cifrelor de afaceri a

aproximativ 40 de agen]ii. |n plus, am remarcat \n ultimii ani un val de agen]ii mici, dar dinamice, care vin puternic din urm` [i reu[esc s` cå[tige conturi care pån` acum ceva timp erau apanajul celor mari. Nu \n ultimul rånd, la o astfel de dimensiune a pie]ei [i la cum s-a democratizat accesul la informa]ii \n contextul actual tehnologic, cam toat` lumea se lupt` cu toat` lumea. Ce a rezultat din acest exerci]iu pute]i citi \n paginile acestui num`r de Biz. Dincolo de clasamentul propriu-zis, v` invit s` r`sfoi]i Indexul Agen]iilor, cu date extrem de interesante despre juc`torii din pia]`, precum [i opiniile a peste 30 de profesioni[ti din PR-ul romånesc despre provoc`rile [i transform`rile prin care trece industria.

Loredana S`ndulescu, Senior Editor

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

SUMAR

Pagina 80

Biz 286

Pagina 12

START 4 Cine vrea un credit? 8 Un Vector pentru ora exact` 10 Logistic` [i vânz`ri la \n`l]ime

COVER STORY 12 Top PR Romånia 24 # PR 2015

FINAN}E 42 Economia, dincolo de cifre 46 Servicii pu]ine, dar proaste 48 Banii nu cunosc grani]e

Pagina 78 Pagina 50

TECH 52 Tehnologia la ea acas`

STRATEGIE 50 Manufactura unui succes 58 Pa[i pentru exit 62 Mai mult decât un retailer 64 Motivele demotiv`rii angaja]ilor 66 Când experien]ele reclam` performan]`

LIFE

Pagina 58 4

Biz

68 Via]a \n rosé 70 Arta de a d`rui 76 O ma[in` \ntre dou` lumi 78 Acesta e Androidul pe care-l c`uta]i 79 Exotism [i tehnologie 80 Iulian P`durariu: "Nu \mi place s` pierd timpul \n [edin]e"

START

Cine vrea un credit?

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

DE{I CREDITELE ACORDATE FIRMELOR R~MÂN LA UN NIVEL MODEST, |N ECONOMIA ROMÂNEASC~ EXIST~ UN POTEN}IAL DE CREDITARE SUSTENABIL, IMPORTANT {I NEEXPLOATAT. R~MÂNE S~-L VEDEM {I FRUCTIFICAT. DE OANA VOINEA

proximativ 10.000 de companii performante (selectate pe baza criteriilor de profitabilitate [i investi]ii) au un grad de \ndatorare sc`zut [i ar putea sus]ine un volum de creditare semnificativ, care ar permite, \n timp, dublarea stocului actual de \mprumuturi acordate companiilor nefinanciare, arat` Banca Na]ional` a României \n Raportul asupra Stabilit`]ii Financiare. Dintre aceste firme, aproximativ 3.450 de]ineau \n iunie 2015 credite la b`ncile comerciale \n valoare de 8 miliarde lei (7,5% din soldul creditelor acordate sectorului companiilor nefinanciare). |ntreprinderile mici [i mijlocii sunt majoritare ca num`r (cu o pondere de 96%), \ns` dup` volum corpora]iile pot atrage aproximativ 75% din valoarea poten]ial` estimat` la nivel agregat.

Biz

Potrivit BNR, un aspect \ncurajator este faptul c` acest poten]ial de creditare provine \n special din ramuri de activitate care pot avea un impact important asupra modelului de cre[tere economic` a României. Industria este principalul sector ale c`rui companii ar putea sus]ine un volum de \mprumuturi semnificativ, firmele din acest domeniu cumulând o valoare peste nivelul agregat al tuturor celorlalte sectoare economice, respectiv 51,3% din poten]ialul total de \ndatorare. Industria este urmat` de servicii [i utilit`]i, cu o pondere \n volumul poten]ial total de circa 26,6%, respectiv de comer] (10,3%). Companiile care au demonstrat o capacitate mai redus` de a face fa]` unor condi]ii economice nefavorabile (cum sunt cele din construc]ii [i imobiliare) demonstreaz` o abilitate mai redus` de contractare a unor noi datorii.

|n ceea ce prive[te consumatorii individuali, raportul arat` c` \ndatorarea popula]iei este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la b`nci [i 5 miliarde lei la IFN). Raportul serviciului datoriei creditelor bancare \n venitul net b`nesc s-a redus cu 2,8 puncte procentuale \n perioada decembrie 2013 - iunie 2015. Documentul BNR mai arat` c` b`ncile au identificat o tendin]` clar` de reluare a cererii de credite imobiliare \n perioada decembrie 2013 - iunie 2015, \n timp ce \n cazul creditelor de consum cererea a fost pozitiv` \n prima parte a anului 2014 [i negativ` ulterior, cu o u[oar` revenire \n 2015. A[tept`rile indic` o cre[tere a cererii pentru ambele categorii de credite acordate popula]iei. Pe partea ofertei, institu]iile de credit au transmis unele semnale privind o u[oar` relaxare a standardelor de creditare. Biz

START

CUM CRE{TE ECONOMIA? Economia României va cre[te cu 3,3% \n 2015, peste ritmul \ncetinit de 2,8 \nregistrat anul trecut, potrivit estim`rilor Coface România. Reducerea contribu]iilor sociale, a TVA la produse alimentare, de la 24% la 9%, precum [i o reevaluare a pensiilor [i a salariilor din sectorul public contribuie la stimularea cererii interne [i a relax`rii politicii fiscale, arat` analiza riscului de ]ar` al Romåniei realizat` de Coface Romånia. Consumul va fi impulsionat de veniturile din sectoarele private [i de gospod`riile care, de[i au venituri mici, vor beneficia de programe de asistare. |n ciuda performan]ei mai bune a sectoarelor dependente de consum, companiile din sectorul retail sunt printre cele mai afectate de insolven]e \n acest an. Astfel, ponderea acestora \n totalul falimentelor este de 23%. Aceast` cifr` este [i un rezultat al num`rului mare de unit`]i

CEASUL INTELIGENT CONCEPUT DE ROMÂNI {I REALIZAT CU O ECHIP~ INTERNA}IONAL~ PORNE{TE LA CUCERIREA PIE}EI GLOBALE. VECTOR WATCH A AJUNS {I |N ROMÂNIA PRIN ORANGE. DE OVIDIU NEAGOE

Foto: © Ratch0013 – Dreamstime.com

D care vånd cu am`nuntul \n structura de ansamblu a companiilor romåne[ti. Industria de retail, similar \ntregului sector de business din ]ar`, are de suferit din cauza termenelor lungi de plat`. |n ceea ce prive[te sectorul bancar, infla]ia va r`måne sub nivelul ]int` de 2,5%, ceea ce ar putea reduce [i mai mult rata rezervelor obligatorii pentru credit. |n acest context, reducerea continu` a datoriei \n valut` a juc`torilor economici ar trebui s` se \ncheie printr-o compensare a cre[terii datoriei exprimate \n lei. B`ncile locale, care sunt \n propor]ie de 90% filiale ale b`ncilor str`ine, vor continua s` \[i ramburseze datoriile c`tre companiile-mam`, \n acela[i timp crescåndu-[i [i depozitele interne. (O.N.)

Un Vector pentru ora exact`

Biz

esign [i tehnologie \ntr-un echilibru rar \ntâlnit \n lumea de azi – a[a poate fi caracterizat Vector Watch, un ceas inteligent de concep]ie [i realizare româneasc`. Are un design minimalist [i rafinat, dublat de o tehnologie intuitiv`. Fabricat din o]el inoxidabil, Vector Watch ofer` o autonomie a bateriei de 30 de zile [i este singurul smartwatch de pe pia]` compatibil cu cele mai populare sisteme de operare (Android, iOS [i Windows). Sistemul de notificare permite utilizatorului s` citeasc` sau s` resping` mesaje primite pe telefon cu o simpl` mi[care din \ncheietura måinii. Ceasul \nva]` \n timp anumite gesturi pe care posesorul le repet`. De exemplu, cu un Vector Watch pe mån` utilizatorii pot vedea dintr-o privire ce \ntålniri au programate \n acea zi, cine sun` sau cine trimite mesaje. Senzorii de \nregistrare a activit`]ii personale pot furniza un sumar al activit`]ii fizice de peste zi – vitez`, num`r de pa[i sau distan]a parcurs`.

De la jum`tatea lunii octombrie, gadgetul este disponibil \n magazinele Orange din România la pre]uri cuprinse \ntre 299 [i 499 de euro. Ceasurile sunt disponibile \n dou` variante, Luna (cu un aspect rotund) [i Meridian (cu carcas` dreptunghiular`), iar oferta pentru Romånia include colec]iile Performance, Contemporary [i Classic, ce grupeaz` trei modele Meridian [i nou` modele din gama Luna. Ceasurile Vector sunt gåndite atåt pentru ]inute business, cåt [i pentru cele sport sau casual. Vector Watch vine \n completarea ofertei de accesorii wearable a Orange, care a \nregistrat \n prima parte a anului vånz`ri de patru ori mai mari comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. “Orange a fost primul operator telecom care a intuit succesul produselor de tip wearable. Acord`m, a[adar, o mare aten]ie inova]iei [i nevoii de conectivitate a clien]ilor no[tri, iar ceasurile Vector urmeaz` \ndeaproape aceast` direc]ie”, spune Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer al Orange Romånia. Biz

START

Logistic` [i vânz`ri la \n`l]ime CUM FACI VÂNZ~RI |N ZONA DE EXPEDI}II CÂND DECIZIA REFERITOARE LA SERVICIILE OFERITE DE TINE DEPINDE DE MAI MULTE PERSOANE, IAR COMPLEXITATEA CERERII {I OFERTEI CERE O COLABORARE STRÂNS~ |NTRE CELE DOU~ P~R}I? DE GABRIEL BÂRLIG~

u o experien]` de peste 20 de ani pe pia]a local`, Gebruder Weiss se bazeaz` \n consolidarea [i extinderea businessului s`u din România pe o echip` de vânz`ri care s` fie mereu cu un pas \nainte când vine vorba despre solicit`rile clien]ilor. Pentru a reu[i acest lucru, compania a trecut printr-un proces de formare [i transformare continu` a for]ei sale de vânz`ri. “Gebruder Weiss România a urmat politica grupului din care face parte de a deveni ceea ce noi numim «selling organization», respectiv o companie \n care fiecare angajat con[tientizeaz` importan]a clientului, fie existent, fie prospect”, arat` Florin Cârmaciu, Sales & Marketing Manager la Gebruder Weiss România. De aceea, \n ultimii patru ani, Gebruder Weiss Romånia, juc`tor de top \n zona serviciilor logistice [i de transport, [i-a concentrat eforturile c`tre construc]ia unei strategii adaptate la cerin]ele mereu \n schimbare ale pie]ei, dar [i pe un mod de lucru disciplinat [i riguros. “Am plecat de la situa]ia \n care nu exista un reprezentant de vânz`ri \n fiecare filial` din Romånia, fiind acum \n postura din care putem r`spunde solicit`rilor clien-

Biz

]ilor indiferent de pozi]ionarea acestora pe teritoriul ]`rii”, declar` Florin Cârmaciu. Dar identificarea posibililor clien]i nu este decât o parte a provoc`rii pentru Gebruder Weiss. O component` important` \n desf`[urarea activit`]ii de vânz`ri const` \n clasificarea poten]ialului clien]ilor, adic` identificarea tipului de transport, frecven]a sa, cât [i destina]iile de care are nevoie respectivul client. Apoi, provocarea provine din dificultatea de a identifica persoana de decizie, \n special \n cazul companiilor multina]ionale, dificultatea fiind amplificat` \n situa]iile \n care exist` mai multe persoane care decid asupra componentei de transport. Din nou, b`t`lia este doar pe jum`tate câ[tigat`, fiindc` o simpl` transmitere a unei oferte c`tre cei care iau deciziile nu va da rezultate \n astfel de cazuri. |n domeniul expedi]iilor, o discu]ie am`nun]it`, care s` clarifice nu doar din punct de vedere comercial, ci [i tehnic oferta Gebruder Weiss este decisiv` \n câ[tigarea sau pierderea unui contract. Iar aici, transparen]a informa]iilor este esen]ial` pentru colaborarea dintre client [i casa de expedi]ii.

Cum \n vânz`ri totul depinde de oameni, Gebruder Weiss se axeaz` \n recrutarea [i dezvoltarea persoanelor din echipa de vânz`ri pe competen]ele soft (ascultare activ`, negociere, tehnici de prezentare). “Consider`m c`, de foarte multe ori, rela]ionarea cu clien]ii este cea care face diferen]a. Acesta este [i motivul pentru care, \n urm` cu doi ani, am luat decizia \nfiin]`rii unui departament de customer care, tocmai din dorin]a de a fi aproape de partenerii no[tri [i a r`spunde solicit`rilor lor \ntr-o manier` cât mai proactiv`”, subliniaz` Florin Cârmaciu. Având \n vedere complexitatea [i particularit`]ile serviciilor pe care le ofer`, Gebruder Weiss prefer` s` dezvolte cuno[tin]ele tehnice ale oamenilor de vânz`ri dup` intrarea \n organiza]ie. Cum stabilitatea echipei de vânz`ri este extrem de important`, compania investe[te foarte mult \n cursuri [i traininguri menite s` dezvolte abilit`]i tehnice [i personale, iar echipa beneficiaz` de sprijin real din partea top [i middle managementului. Rezultatele se v`d an de an, evolu]ia businessului Gebruder Weiss \n 2015 dep`[ind deja estim`rile ini]iale, datorit` achizi]iei de conturi noi din diverse industrii, de la cea de automotive pân` la FMCG. Biz

Studiul realizat de Biz [i Unlock Market Research este rezultatul analizei indicatorilor care au vizat m`surarea performan]elor financiare ale agen]iilor [i a imaginii pe care acestea o au \n r책ndul companiilor care pl`tesc pentru servicii de consultan]` \n comunicare. DE LOREDANA S~NDULESCU

COVER STORY

e trei ani, de cånd am ini]iat studiul cu referire la industria de PR, am fost \ntreba]i de nenum`rate ori are este rolul lui [i mai ales pe cine ajut`. Privind lucrurile a[a, fiecare din propria perspectiv`, mai devreme sau mai tårziu, pe rånd, unii dintre cei inclu[i \n analiz` vor ajunge s` se simt` defavoriza]i, fie din cauz` c` performan]a financiar` \n anul luat \n calcul nu a fost cea mai bun`, fie din cauza unui context de business nefavorabil sau pe fondul unui recul al percep]iei clien]ilor fa]` de agen]ie. Aceast` perpectiv` individualist` nu ajut`, la fel cum nu ajut` niciun alt clasament, indiferent c` este vorba de un top global al brandurilor sau un top al companiilor, pe criterii financiare. Ce se pierde din vedere este c` rolul unui top nu este s` ajute fiecare juc`tor \n parte, ci industria \n care ace[tia activeaz` \n ansamblul ei. Un top prezint` o radiografie a pie]ei [i d` ni[te puncte de orientare, repere, iar acestea trebuie privite ca atare, nu ca ni[te verdicte. Pe o pia]` cum este cea de rela]ii publice din Romånia, \nc` tån`r` (vorbim despre o industrie unde cei mai vechi juc`tori abia anul acesta au ajuns la pragul de 20 de ani), \nc` insuficient reglementat`, ale c`rei interese [i voci nu sunt reprezentate de o asocia]ie de profil activ`, care \nc` \[i caut` locul la masa discu]iilor de business [i \nc` pledeaz` pentru mai multe rezultate cu impact \n business, [i mai pu]in` “poezie”, am propus un algoritm care analizeaz` activitatea agen]iilor de PR din mai multe unghiuri. Am luat \n calcul indicatori financiari [i am m`surat felul \n care agen]iile de PR sunt percepute de clien]ii c`rora li se adreseaz`.

CUM AM REALIZAT CLASAMENTUL? Top 30 agen]ii de PR, realizat de Biz [i Unlock Market Research, a rezultat din corelarea a dou` clasamente preliminare, fiecare avånd cåte o pondere egal` (50% – 50%): • un top al performan]ei \n business, realizat prin corelarea a patru indicatori financiari: cifra de afaceri din 2014 (33%), suma total` a fee-urilor \ncasate \n 2014 (33%), profitabilitatea agen]iei – profitul \nregistat \n 2014 raportat la num`rul de membri ai echipei (17%) – [i rata de cre[tere a cifrei de afaceri \n 2014 fa]` de 2013 (17%). Pentru c` pe pia]a romåneasc` furnizarea datelor despre fee-urile \ncasate nu este o

TOP 30 AGEN}II DE PR |N ROMÅNIA * 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 2 0. 2 1. 22. 23. 24. 2 5. 2 6. 27. 2 8. 2 9. 3 0.

Golin Romånia G M P PR Graffiti PR M C CAN N PR M S LG R O U P The Practice Premium Communication Free Communication MakeSense D`escu Bor]un Olteanu SmartPoint D C Communication Grayling Romånia The Public Advisors Chapter 4 Romånia V+O Communication Oxygen Total PR Rogalski Damaschin Image Public Relations Porter Novelli Romånia Ran Events Communication Ogilvy PR 2ActivePR Pi2 PR 4AcePR Antonescu PR & Consulting Centrade Public Relations Links Associates O MA Vision Trust Communications

*Un studiu Biz [i Unlock Market Research Biz

COVER STORY

ADINA VLAD, Managing Partner, Unlock Market Research

FOREVER YOUNG |N PR Provoc`rile din marketing [i comunicare continu`. Se schimb` consumatorul, se schimb` clientul. Modul \n care se comunica acum zece ani nu mai e la fel de relevant ast`zi. {i nu neap`rat pentru c` atunci nu se comunica bine, ci pentru c` lumea e complet altfel azi. Aten]ia e superfragmentat`, creierul este aglomerat de informa]ii, “s` fii” [i “s` faci” e esen]ial, “ce [i cum faci” e de dorit. Iar dac` nu [tii ce s` faci mai bine [i stai [i te gånde[ti, ri[ti s` fii dep`[it de cei care nu gåndesc atåt de mult [i pur [i simplu ac]ioneaz`. Scrupulele, bunul sim] [i elegan]a \n comunicare, \n form` [i fond, nu mai sunt suficiente pentru un business sustenabil. Asta nu \nseamn` neap`rat c` principiile [i valorile fundamentale din comunicare au disp`rut. Nu. Ele sunt [i vor r`måne valide. Fondul trebuie s` r`mån` “quality content”. Se schimb` \ns` modul \n care trebuie s` \l transmi]i: mai repede, mai vizual, mai la obiect, simplificat, digitalizat, “coolizat”, “interesantenizat”, fresh, lateral, chiar amuzant, acolo unde se poate. Lumea \ntreag` vorbe[te despre asta. Despre valoarea experien]ei versus cea a tinere]ii. Niciodat` \n istoria omenirii nu a existat un decalaj atåt de mare \ntre genera]ii cum este cel produs de digitalizare [i tehnologizare. Dar nu robo]ii sunt salvarea omenirii. Nu ei ne vor \nv`]a s` comunic`m mai bine [i mai eficient. Ci oamenii, \mpreun`. Cei noi [i cei vechi. Cei noi aduc tinere]ea [i dinamismul, cei vechi contribuie cu consisten]`. Cea mai mare provocare e aceea ca noi to]i s` admitem asta, c` avem nevoie unii de ceilal]i, vechi [i noi, c` nu putem singuri [i c` \n niciun caz nu putem s` l`s`m “robo]ii” s` decid` pentru noi. 14

Biz

practic` curent` (doar 20 de companii de comunicare au agreat s` ne ofere informa]ii despre fee-urile \ncasate \n 2014), agen]iilor care nu au furnizat aceste sume li s-a aplicat \n algoritmul de calcul o pondere neutr`, astfel \ncåt lipsa acestei sume s` nu aib` un impact negativ asupra rezultatului final; • un top al performan]ei agen]iilor din perspectiva clien]ilor, realizat pe baza r`spunsurilor oferite de un e[antion reprezentativ la nivel de industrie alc`tuit din clien]i ai serviciilor de PR. 92% dintre cei care au r`spuns chestionarului trimis de Biz [i Unlock Market Research pentru evaluarea agen]iilor de PR lucreaz` \n domeniul comunic`rii de mai mult de cinci ani, majoritatea ocup` func]ii de middle [i top management, 63% dintre ei au lucrat pe parcursul carierei lor cu maximum trei agen]ii de PR, media num`rului de agen]ii fiind de aproximativ patru. 43% dintre ei sunt persoane cu vårste cuprinse \ntre 36 [i 45 de ani, 7% au vårste de peste 45 de ani, 50% au vårste \ntre 24 [i 35 de ani. Majoritatea (74%) lucreaz` \n companii cu peste 100 de angaja]i. R`spunsurile celor chestiona]i au vizat m`surarea a doi indicatori de percep]ie, c`rora li s-au acordat ponderi egale (50% 50%). Primul indicator a rezultat din m`surarea a patru dimensiuni*, folosite frecvent

\n evaluarea activit`]ii agen]iilor de PR: capacitatea de analiz` (27%), capacitatea de implementare (26%), creativitatea (26%) [i capacitatea de raportare (21%). Procentele alocate corespund importan]ei pe care clien]ii o acord` fiec`rei dimensiuni \n parte. Al doilea indicator a rezultat din m`surarea percep]iilor clien]ilor privind satisfac]ia, recomandarea [i performan]a agen]iilor cu care au lucrat.

CONCLUZIILE STUDIULUI Rezultatele din 2015 confirm` ce constatam [i anul trecut: pia]a de PR este \nc` nestructurat`. Exist` diferen]e mari \ntre clasamentele realizate pe tipuri de indicatori (de exemplu, indicatorii financiari versus performan]a unei agen]ii din perspectiva clien]ilor), ceea ce \nseamn` c` nu exist` \nc` o corela]ie direct` \ntre ceea ce consider` clien]ii ca fiind performant [i indicatorii financiari. Acest fenomen este specific pie]elor \n formare, \n care nu sunt \nc` stabilite ni[te standarde. Bine\n]eles c` sunt [i excep]ii, \n special \n cazul companiilor mari, parte din grupuri, care beneficiaz` de o mai mare stabilitate [i coeren]` \n business. Cele mai vulnerabile pozi]ii sunt cele ale companiilor locale, medii [i experimentate, care sunt “prinse” \ntre corpora]ie [i agen]ie mic`, dinamic`, flexibil` [i “digitalizat`”. Biz

* CELE PATRU DIMENSIUNI FOLOSITE |N EVALUAREA ACTIVIT~}II AGEN}IILOR DE PR

Capacitatea de analiz` – m`soar` capacitatea agen]iei de PR de a efectua o analiz` extins` a nevoilor [i cerin]elor clientului. Aceasta merge dincolo de punctul de a \ntreba pur [i simplu clientul despre a[tept`rile [i problemele sale. Agen]iile de PR sunt evaluate pe baza capacit`]ilor lor de a identifica sl`biciuni \n strategia de PR a companiilor [i de a le ajuta la \mbun`t`]irea reputa]iei [i percep]iei publice.

Creativitatea – evaluarea creativit`]ii fiec`rei firme m`soar` capacitatea agen]iei de PR de a crea strategii unice [i inovatoare pentru comunicare care pot fi implementate [i adaptate pe diverse canale de comunicare.

Capacitatea de implementare – vizeaz` evaluarea abilit`]ii agen]iei de a cerceta, organiza, produce [i evalua \n permanen]` diverse programe de ac]iuni [i comunicare menite s` asigure atåt receptarea, cåt [i \n]elegerea mesajului dorit de c`tre publicul ]int`, fapt ce are ca scop final atingerea succesului organiza]ional al companiei.

Capacitatea de raportarea – se refer` la modul \n care agen]ia de PR este capabil` s` livreze clientului informa]ii esen]iale despre succesul, capacitatea de penetrare [i eficien]a diferitelor programe [i canale de comunicare. Prin realizarea de rapoarte u[or de citit [i livrarea de informa]ii corecte, agen]iile de PR pot ajuta firmele s` \[i \mbun`t`]easc` imaginea public` [i s` ofere mesajul corect pentru fiecare canal.

COVER STORY

INDEXUL AGEN}IILOR DE PR 2015 2activePR

Agen]ie

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

2000

Corina Bårl`deanu

Corina Bårl`deanu, Cristina Hanganu

Afiliat` la Fleishman Hillard

866.574

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

33.684

421.435

Portofoliu actual de clien]i: Philips Romånia, Philips Lighting, P&G, Oracle, Monsanto Romånia, Preda Publishing, Saint-Gobain Romånia, Coty, Art Safari, The Mansion, Cramele Reca[, Transport Urban Sinaia, Pro TV, Bergenbier, KUPS, Lenovo, Bijuteria Teilor, Salva]i Copiii, LCWaikiki Clien]i (proiecte punctuale): LIFCO SYSTEMS GmbH, Huawei, Kalon, Ortec CEE, Centrul Medical Bellanima, Help Net, Green Net, Brenntag, Sogeco Romånia, Cardioswiss – Inimed, Emerson, Lukoil, Pronovias, Wine of Moldova

2002

4ACEPR

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014

Ion Vasile

Mihaela Mitu

Membru fondator al re]elei interna]ionale PR Network

236.057

12.310

94.423

Portofoliu actual de clien]i: Armaco Distribution, Aten]ie, Die Biene Maja, Crama Mennini, Elian Solutions, Falcon Electronics, Hästens, Origami Consulting Group, Qipa, Restart, Stein Bestasig

Action Global Communication

2001

Antonescu PR & Consulting

2010

BDR Associates

Clien]i (proiecte punctuale): S-KARP, One Fitness, Flamingo Park, AutoCar, GMS Wood, LLPost, MGT Educational, Palace Catering, Palatul Bragadiru, Ministerul S`n`t`]ii, Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` din Bucure[ti

1995

Action Global Communications LTD, Ruxandra Scor]ea

Ruxandra Scor]ea

Agen]ie independent`

328.493

34.606

N/A

138.797

1.717

138.797

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Raluca Antonescu, Robert Antonescu

Raluca Antonescu

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: West Gate, Novo Park, West Gate Studios, Hanner, Xella RO, Whirlpool, Greentek LED Lighting, Funda]ia Tudor, Funda]ia Ciprian Marica Clien]i (proiecte punctuale): De-a Arhitectura, Ordinul Arhitec]ilor Filiala Teritorial` Bucure[ti, Anuala de Arhitectur`

N/A

C`t`lina Rousseau

Afiliat exclusiv în România al Hill + Knowlton Strategies

1.121.696

46.922

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Agen]iile sunt listate \n ordine alfabetic`. Sumele sunt exprimate \n euro la cursul mediu BNR 2014, 1 euro = 4,44 lei. Informa]ii furnizate de agen]ii [i /sau colectate de site-ul Ministerului de Finan]e. * sume cumulate din dou` entit`]i fiscale; ** sume cumulate din mai multe entit`]i fiscale; *** includ [i opera]iunile regionale ale agen]iei

Biz

Agen]ie

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

Centrade Public Relations

COVER STORY

2008

Peziona Enterprises Limited / Radu Florescu

Radu Florescu

Parte a grupului Centrade

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014 10

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

13.368

N/A

271.820

Portofoliu actual de clien]i: Rompetrol, Dr. Oetker, Lottomatica-GTECH, Noblezza Beauty Clinique, Spectra Breast Pumps, Benevo, Proiectul M.A.M.A. – Baby Office Clien]i (proiecte punctuale): Renault Megane, Dr. Oetker Mixuri pentru pr`jituri, Dr. Oetker Pizza, World Class

Felix T`taru, Ioana M`noiu, Chapter Four Communications Consulting Vienna

Chapter 4 Romånia

2012

Raluca Ene

Parte din re]eaua regional` Chapter Four [i parte a grupului GMP

334.003

54.350

N/A

Portofoliu actual de clien]i: Ericsson, Ixia, DB Schenker Rail, Farmec, Gedeon Richter, Human Capital Solutions Clien]i (proiecte punctuale): Lufthansa, Carlson Rezidor, Kantar Media, Uber, Plaut

Elena Bululete, Andrei Constantinescu

Conan PR

2010

Elena Bululete, Andrei Constantinescu

Agen]ie independent`

88.580

2.398

88.580

Portofoliu actual de clien]i: Diamond by Adesgo, Campioni în Business, Dino Parc, Duraziv, Hai la Olimpiad`, Simbio, Veganade, Avenor

Confident Communications

Clien]i (proiecte punctuale): BCR, Create Your Bucharest, Foodwise

2011 / 2014

D`escu Bor]un Olteanu

Mara Gojgar

Agen]ie independent`

90.000*

22.000*

48.000*

Portofoliu actual de clien]i: Trainart, Intermedicas, Intersemat, A_Best, Venus Five Photo Studio Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Tudor D`escu, Andrei Bor]un, Bogdan Theodor Olteanu

2014

DC Communication

Mara Gojgar

Tudor D`escu

Parte din grupul Millenium People

1.015.452*

– 27.548*

900.901*

Portofoliu actual de clien]i: P&G (Duracell, Gillette, Gillette Venus, Old Spice), Subway, Adidas, Logitech, SIVECO, King, MMD (AOC, Monitoare Philips), Mega Mall, Promenada, City Park Mall, Nepi, Braiconf, Rinf, Tribute, Fortinet Clien]i (proiecte punctuale): Altex, Media Galaxy, X-Body, Marina Yachting

1995

Teodor Frolu, Crengu]a Ro[u

Agen]ie independent`

720.905

65.292

600.358

Portofoliu actual de clien]i: Raiffeisen Bank, Ernst & Young, Dell Computers, Western Union, Piraeus Bank Romånia, Certinvest, Agricover, Chiech Soda Romånia, Teva, World Vision, Douglas, Reprezentan]a Comisiei Europene \n Romånia, Verida, Asocia]ia Ivan Patzaichin-Mila 23 & Rowmania Clien]i (proiecte punctuale): Parlamentul European, Novartis/Sandoz Pharma Services, ICR/Festivalul Filmului Biz

COVER STORY Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

2007

N/A

Agen]ie independent`

Echipa de PR

Agen]ie

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014 5

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

307.336

4.842

N/A

35.118

5.316

N/A

64.886

18.529

N/A

944.994

136.580

427.928

Portofoliu actual de clien]i: N/A

Fantazia PR

Eye Conexiuni

Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2012

Iulia {uteu

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2011

N/A

Irina Mihalcea, Oana Candit

Agen]ie independent`

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2002

Free Communication

N/A

Alexandra Dini]`, Lauren]iu Ni]`, Nicoleta Matei

Alexandra Dini]`, Lauren]iu Ni]`, Nicoleta Matei, R`zvan N`stase, Irina P`tru

Unic reprezentant \n Romånia al Public Relations Global Network

Portofoliu actual de clien]i: Airbus, Credit Europe Bank, European Investment Fund, Wizz Air, La Fåntåna, Sanofi & Zentiva, Turner, Cartoon Network, Boomerang, Volvo Trucks/Renault Trucks, Panasonic, Mazda, DKW, Farmaciile DONA, Depaco, Dr. Adrian Rebo[apc` Clien]i (proiecte punctuale): Brandtailors, Seamless, REC immpuls

GMP PR

2005

Ioana M`noiu, Felix T`taru, Ana-Maria Diceanu

Ioana M`noiu, Ana-Maria Diceanu, Roxana Poede, Simona F\rtat, C`t`lina {eitan, Daniel Timofte

Agen]ie independent`, parte a GMP Group

1.682.335

95.983

699.324

Portofoliu actual de clien]i: OMV Petrom, Holcim România, DOMO, FrieslandCampina, Henkel, Roca, Cemacon, Noriel, Casa de Insolven]` Transilvania, TMF Group, Hame România, Paramount Clien]i (proiecte punctuale): GSK, Michelin Romånia, A&D Pharma, DIVAN, Leonidas, Foreign Investors Council (FIC), Federa]ia Romån` de Fotbal

Golin România

2006

Agen]ie Lowe & Partners, Veronica Savanciuc, afiliat` la Hortensia Hortensia N`stase, re]eaua de PR N`stase, Monica Botez Golin Worldwide al]i ac]ionari

1.926.580

Biz

N/A

Portofoliu actual de clien]i: Abbvie, AFI Palace Cotroceni [i AFI Palace Ploie[ti, AFI Europe, APET, CIMA-Chartered Institute of Management Accountants, Colgate, Electrolux (Electrolux [i Zanussi), Franklin Templeton Investments, History Channel, iSense Solution, Johnson & Johnson (Johnson’s Baby, Le Petit Marseillais, Compeed, Carefree, o.b.), Kruger&Matz, Lidl, MasterCard, Mercedes-Benz, Nuance, Orange, Otter (ALDO), PeliFilip, PepsiCo (7up, Lay’s, Lipton, Mirinda, Pepsi, Corporate), Schneider Electric, Transavia, Tradeville, URBB, Unilever (Food Division), Veka, Veneto Banca, YUM! (KFC, Paul, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery), Zizin. Clien]i (proiecte punctuale): BASF, Fabryo, SIF Muntenia

38.272

COVER STORY Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

2009

N/A

Nora Marcovici, Bogdan Tomoioag`

Agen]ie afiliat` la re]eaua Ketchum

Graffiti PR

Agen]ie

Grayling Romånia Image Public Relations

Suma total` a fee-urilor \n 2014

2.518.504

90.989

N/A

1.693.192

144.834

1.269.894

Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Grayling CEE Limited

Cristi Creţan

Subsidiar` local` a re]elei globale Grayling

Portofoliu actual de clien]i: APMGR, British Airways, Discovery, Erste Bank, GE Corporate, Google, Grampet, Herbalife, HP, Hilton International, IFTF, MOL, Pokerstars, Research International, Sanofi Pasteur, SES Astra, Visa Europe, Vienna Insurance Group, Wiener Boerse, Panfora Oil & Gas, Strabag, UKTI, Spirits Romånia, Red Bull Clien]i (proiecte punctuale): Dow Chemical, Kapsch

1995

Links Associates

Profit / pierdere 2014

Portofoliu actual de clien]i: N/A

1998

Links PR

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014

Alexandru P`iu[, Iulia T`nase, Catrinel Burghelea

Alexandru P`iu[, Iulia T`nase, Catrinel Burghelea, Alina T`taru, Anamaria Gheorghe

Agen]ie independent`

969.799

– 122.292

548.202

Portofoliu actual de clien]i: Unilever South Central Europe – categoria Personal Care, Coca-Cola HBC România, Arctic, Eco-Rom Ambalaje, Danone România, Philip Morris România [i British American Tobacco Romånia (program de CSR al industriei de tutun sus]inut de ambele companii), AXA Asigur`ri, Prologis România, Asocia]ia Romån` a Produc`torilor Interna]ionali de Medicamente (ARPIM), Compari.ro Clien]i (proiecte punctuale): Unilever South Central Europe – categoriile Laundry [i Household Products; Reckitt Benckiser South Eastern Europe; Mylan România (fost Abbott Products România); Janssen Pharmaceuticals; Novartis România; Amgen România; Vifor Pharma România; Ingram Micro; Saint-Gobain Glass România

2007

Corina Vin]an, Diana Nahorniac

Corina Vin]an, Diana Nahorniac, Tilak Patel

Agen]ie afiliat` la re]eaua Edelman

496.297

2.820

477.420

Portofoliu actual de clien]i: AMRCR, Orange, WebEye, Impact, The Continuity Company – TCC, Mars, Millennium Building Development, Romania Hypermarche Clien]i (proiecte punctuale): C&A, Harvard, ZTE

2008

N/A

Vlad Merticaru, {tefan Alexiu

Agen]ie independent`

177.672

25.752

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Biz

COVER STORY

MakeSense

Agen]ie

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

2010

Raluca B`ilescu, Aura Dumitru, Cristian Di]oiu

Raluca B`ilescu

Agen]ie independent`

223.505

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

11.432

135.135

Portofoliu actual de clien]i: Ponderas, Sameday Courier, Lilia Dicu, Essilor, Metrici LPR, Dorna Lactate, 2Parale, Leverage Negotiation Clien]i (proiecte punctuale): Omega Pharma (Arterin, Galstena, Paranix [i Lactacyd), Unilever (Rexona [i Dove), Saint-Gobain (Rimano), R/GA, Mattca.ro, The Trainers

2004

MCCANN PR

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014

Imola Zoltan

Agen]ie Ruxandra Vasilescu, afiliat` la Lavinia Chican, re]eaua Weber Raluca Nicolae

3.682.586

276.522

N/A

Shandwick Portofoliu actual de clien]i: Coca-Cola Romånia, Coca-Cola HBC, Carrefour, Enel, Eco-Rom Ambalaje, Metropolitan Life, Heineken, Ymens, Teamnet, HTC, GDF Suez Energy Romånia, ABSL, City Insurance, Honeywell, Federal Mogul, Pfizer, Nestlé, Sanador, Ficosota

Media Pozitiv

Clien]i (proiecte punctuale): Unilever, MSD Romånia, Vodafone, Berlin-Chemie, Medtronic

2005

Rare[ Petri[or, Andra N`stase

Agen]ie membr` a re]elei Worldcom PR Group

N/A

223.934

25.154

N/A

1.718.002

77.042

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2006

MSLGROUP The Practice

Rare[ Petri[or

Theodor Liviu Dumitrescu, {tefan Iordache, Publicis Groupe Holdings B.V.

Oana Bulexa, Monica Jitariuc

Parte din MSLGROUP

Portofoliu actual de clien]i: Airbus Helicopters, Arval, Avon, Billa, BRD Société Générale, Milupa Milumil, Aptamil, GSK, Grolsch, Hochland, IKEA, KLM, Kruk, PayPoint, Peroni, Redd's, McDonald’s România, Samsung, Saint-Gobain Rigips, Timi[oreana, Unilever Clien]i (proiecte punctuale): Renault, Danone Activia, Stejar, Ciuca[, Prigat, Best Value, Infineon

Ogilvy PR

1999

WPP

N/A

Parte a Ogilvy Public Relations Worldwide

597.549

104.364

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Biz

Agen]ie

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

OMA Vision

COVER STORY

2010

Oana Marinescu

Agen]ie independent`

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

109.237

23.608

N/A

1.095.968

154

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2008

Oxygen

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014

Tereza Tranakas, Frank Group

Tereza Tranakas, Raluca Teodorescu, Ruxandra Marin, Andreea Filip

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: Heineken (Heineken, Affligem, Silva, Golden Brau, Ciuc 0.0%, Ciuc Radler), Garanti Group Romania (Garanti Bank, Garanti Credite de Consum, Garanti Leasing), Olympus – Fabrica de Lapte, Familia Bra[oveanu, Amway, Divertiland, SoftOne, Mothercare, Siniat, Grand Cinema & More, Nestlé, Skoda, Divertiland, Playland, Luxoft, La Strada, World Class, W by World Class etc. Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Pastel

2006

Ioana Mucenic, Dana Nae Popa

Agen]ie independent`

1.680.838***

455.680***

430.345***

Portofoliu actual de clien]i: TCC, Tenaris Silcotub, Mondelez, Dacia, Renault, Reckitt Benckiser, Kika, Bergenbier, Royal Canin, Bonduelle, Marionnaud, Podravka, JTI, Avon Cosmetics Romånia Clien]i (proiecte punctuale): Frosta, Ficosota, A&D Pharma, Booking.com, Nestlé

Pi2 PR

2008

Mirela Pitu

Agen]ie independent`

243.306**

13.311**

180.180**

Portofoliu actual de clien]i: 49 Gafencu, Adora Pipera, Amethyst Radiotherapy, Asmita, Banca Comercial` Carpatica, Citadella, Elis Pavaje, Ibiza Sol, Polisano, Prosper Retail, Uptown Residence, WU Executive Academy Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Porter Novelli Romånia

2006

The Group of Communications Agencies, Mihaela Nicola

Sorina Mihai

Agen]ie afiliat` la re]eaua Porter Novelli [i membr` a thegroup

940.349

4.749

N/A

345.277

6.863

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A

Prais Corporate Communications

Clien]i (proiecte punctuale): N/A

1996

N/A

Silvia Bucur

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: Mondelez, Smithfield, Nestlé, CMS Cameron McKenna, Aaylex, Asocia]ia Român` a Cafelei, ARIPAD, ARAMT, Panovia Clien]i (proiecte punctuale): N/A Biz

Agen]ie

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

Premium Communication

COVER STORY

2001

Sorana Savu, Andrei Savu

Agen]ie independent`

106.443

514.800

Presage

Georgiana Gheorghe

Agen]ie independent`

93.345

18.522

N/A

160.587*

– 2.785*

N/A

353.682

– 55.855

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A

Prime Road Media Communication

Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2012

Ran Events

716.987

Suma total` a fee-urilor \n 2014

Clien]i (proiecte punctuale): nu lucreaz` pe proiecte punctuale

2005

Rogalski Damaschin Public Relations

Profit / pierdere 2014

Portofoliu actual de clien]i: Alro, ArcelorMittal, ANEVAR, Continental Tires, Flanco Retail, Kaspersky Lab, Lafarge (CRH România), Philip Morris Romania, Philips Mobile Phones, Porsche Inter Auto, Vimetco, Xerox

2008

Diana Cotoros

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Raluca Zamfir, C`t`lin Zamfir

Raluca Zamfir

Agen]ie independent`

Portofoliu actual de clien]i: Pandora, Forum Film, Cinema City, Starbucks, Avincis Winery, Recolamp, Stefanel, Ermanno Scervino, Roche Bobois, Il Passo, Tamaris, Venchi, Mica Elve]ie, Gargantua. Clien]i (proiecte punctuale): Eco Rom Ambalaje, Pinner Test, DressBox, Pronovias, Felicitaro, Tudor Tailor, PUKKA Food, Createur5D’emotions, La Martina.

2007

N/A

Eliza Rogalski, Alina Damaschin

Agen]ie partener` a PROI Worldwide

990.642

164.751

N/A

1.951.132***

160.941***

685.710***

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2005

SmartPoint

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014

Adina Du]u, C`t`lin P`tr`[escu

Adrian Munteanu, Octav {tefan

Agen]ie independent`, parte din re]eaua ComUnity.pro

Portofoliu actual de clien]i: BenQ, Banca Românească, CISCO, eMAG, Finish, Epson, Euroweb, Funda]ia eMAG, Hemofarm (RS), KDF Energy, Kingston Technology, Mio Technology, Miele, NVIDIA, Philips (RS), PlayStation, Proton Systems (RS), G3 Spirits (RS), Gorky List (RS), Sony, TP-Link, UPS, Durex (SE), Nivea (SE), Scholl (SE), Network One Distribution Clien]i (proiecte punctuale): Airwick, Best Distribution, DeSilva, Deveho, Droidcon, Huawei, Jagermeister, L’Oréal, Maille, Sage, Veet

Biz

COVER STORY

Anul lans`rii

Ac]ionari

Top management

Statut

2008

Raluca Mih`l`chioiu, Simona Dan

Agen]ie independent`, afliat` la re]eaua Tudor Reilley UK

The Public Advisors

Agen]ie

Num`r Cifr` membri de afaceri echip` 2014 11

Profit / pierdere 2014

Suma total` a fee-urilor \n 2014

58.759**

240.676**

296.579**

Portofoliu actual de clien]i: Indesit, Hotpoint, ALD Automotive, Skanska, UP, ROMSLOT, ARES, Sofiaman, Lisca, NEPI (Ploie[ti Shopping City), Centrul de Studii despre Bere, S`n`tate [i Nutri]ie Clien]i (proiecte punctuale): Volvo, Massimo Dutti, Jidvei, Abbvie, Universitatea Rom책no-American`, Novomatic, Air Liquide, Agen]ia Na]ional` de Pres` Agerpres, Dent Estet, Bigotti, Barrier, Cersanit, Cetelem, Mizar, Papucei.ro, Oala cu Bun`t`]i, Crowne Plaza, Funda]ia CADI Eleutheria, Crizantema de Aur, Electric Castle, Zilele Cet`]ii T창rgovi[te, Prim`ria Boto[ani, jude]ul Mehedin]i

Total PR

2007

Cosmin Mare[

Agen]ie independent` afiliat` la 3A Worldwide

562.747

152.804

394.144

Portofoliu actual de clien]i: Ariston, Sanex (Cesarom), Sika, Symmetrica, Kuma, Chic Ville, Hornbach, Endava, EuroGsm, Netopia mobilPay, SAP Rom창nia, Zitec, Atos, Cosmetic Plant, Foodpanda, Okian, Frisbo, Floridelux, Accace, RE/MAX, Techno Office, Quickmobile, SOLE, Stefanini, Paravion, DPD, Entelion Software, Transylvania College

Trust Communications

Clien]i (proiecte punctuale): iQuest, Casa Rusu, Global City, Cluj IT Cluster

2003

Mihaela Ren]ea, Andreea Magraon

Agen]ie independent`

231.954

17.239

144.416

2.554.364

213.220

N/A

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

2006

V+O Communication

Mihaela Ren]ea

N/A

Loredana Vi[a

Parte a V+O Network

Portofoliu actual de clien]i: N/A Clien]i (proiecte punctuale): N/A

Biz

# PR 2015 Cu ce provoc`ri se confrunt`, care sunt transform`rile prin care a trecut pia]a [i care sunt calit`]ile care â&#x20AC;&#x153;se cerâ&#x20AC;? acum unui om de PR? I-am invitat pe reprezentan]ii agen]iilor care au participat \n mod activ la realizarea studiului Biz & Unlock Market Rearch la un exerci]iu de analiz` a industriei de PR. DE LOREDANA S~NDULESCU Fotografii: VALI MIREA

COVER STORY

Alexandru P`iu[ Senior Partner, Image PR

Vårsta: 44 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 20 de ani Studii: Academia de Studii Economice Bucure[ti Conduce Image PR \mpreun` cu Iulia T`nase [i Catrinel Burghelea. Pe parcursul a 20 de ani de activitate, agen]ia a dezvoltat o gam` complet` de servicii de consultan]` \n comunicare, iar \n 2014 a lansat prima divizie specializat` \n servicii de comunicare pentru domeniul s`n`t`]ii din industria de PR.

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei de PR este s` r`mân` fidel` meseriei de consultan]` [i principiilor de business, adaptându-se totodat` la schimb`ri. |n vâltoarea de zi cu zi, în dorin]a de a câ[tiga [i a p`stra clien]i, este important s` nu facem compromisuri care, în timp, vor afecta meseria [i industria. Avem nevoie de viziune pe termen lung asupra comunic`rii, a meseriei noastre [i a rezultatelor pe care PR-ul le poate genera. Cumulul de func]ii [i responsabilit`]i ale oamenilor de comunicare din companii, restructur`rile, presiunea pe timp [i pe bugete contribuie la fenomenul de miopie: vedem doar urgen]ele, mai pu]in priorit`]ile; vânz`rile, nu [i reputa]ia; bifarea proiectelor, nu [i contribu]ia lor la strategia complex`. Uneori, este cazul s` ne oprim [i s` ne amintim de ce derul`m activitatea pe care o derul`m, [i anume pentru a men]ine buna reputa]ie a unor companii [i branduri. Transformarea: Pia]a comunic`rii este mult mai divers`, competitiv`, cu agen]ii specializate, multe dintre ele mult mai tinere, departamente specializate. De asemenea, modul cum lucr`m este mult mai complex, derul`m campanii integrate, ample [i st`pânim mai multe discipline [i tehnici decât acum 10 ani. De ce are nevoie un om de PR? Viziune strategic`, for]` creativ`, în]elegerea [i adaptarea la mediul de business [i la tendin]ele din societate. Biz

Monica Botez Managing Partner, Golin Romånia

Vårsta: 37 ani Experien]` \n industria de comunicare: 10 ani Studii: Facultatea de Litere, Facultatea de {tiin]e Politice – Universitatea Bucure[ti; program de studii postuniversitare – Université Libre de Bruxelles

Lucreaz` \n echipa Golin de opt ani, iar de la \nceputul acestui an conduce agen]ia care \n 2014 a reu[it performan]a s` se claseze pe primul loc atåt la Romanian PR Award, cåt [i \n topul realizat de Biz [i Unlock Market Research. 26

Biz

Provocarea. S-a schimbat atåt de mult contextul \ncåt trebuie s` risc`m, s` facem ni[te pariuri, s` miz`m pe o direc]ie sau alta [i s` avem r`spunsuri la ni[te \ntreb`ri: cum se va transforma comunicarea corporate \n condi]iile actuale ale presei, cåt de creativi trebuie s` fim astfel \ncåt s` fim [i cu adev`rat memorabili? Agen]iile de PR trebuie s` dep`[easc` discu]ia despre ce este [i ce nu este PR-ul. Clien]ii se a[teapt` s` fim creativi la nivelul agen]iilor de ATL, s` \n]elegem contextul de business [i provoc`rile din pie]e ca agen]iile de public affairs [i s` propunem abord`ri integrate precum agen]iile de digital. Aceast` suprapunere de competen]e este nu doar cea mai mare provocare a industriei, ci [i cea mai mare oportunitate. Transformarea. |n urm` cu 10 ani principalul ([i cåteodat` singurul) interlocutor era jurnalistul. Acum ne propunem s` vorbim direct cu un public extrem de divers. Cea mai mare transformare prin care a trecut industria de PR nu se refer` la instrumentele prin care ajungem s` facem asta ci la schimbarea de atitudine. Atmosfera din agen]iile de PR seaman` acum cu cea din redac]iile televiziunilor de [tiri: ac]ion`m [i reac]ion`m \n timp real. De ce are nevoie un om de PR? Curiozitate intelectual`. Rapiditate \n gåndire [i \n ac]iune. Curaj. Biz

COVER STORY

Crengu]a Ro[u Managing Partner, DC Communication

Vårsta: 52 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 25 de ani Studii: Facultatea de Energetic` – Institutul Politehnic Bucure[ti A fondat DC Communication \mpreun` cu Teodor Frolu \n 1995. Agen]ia acoper` toat` gama de activit`]i de consultan]` \n domeniul rela]iilor publice [i al comunic`rii. |n plus, DC Communication se implic` [i sus]ine proiecte sociale [i culturale, activitate estimat` \n 2014 la aproximativ 85.000 de euro, sum` care nu se reg`se[te \n volumele de venituri ale agen]iei.

Provocarea. Cea mai mare provocare ]ine de ritmul diferit de schimbare a diferitelor p`r]i ale pie]ei: mediu, agen]ii, clien]i, parteneri, consumatori de con]inut. Aceasta s-ar putea traduce printr-o lips` de sincronizare a acestor transform`ri \n care sunt prinse agen]ii [i companii deopotriv`. |n rela]ia dintre agen]ii [i clien]i, cea mai mare provocare ]ine de pozi]ionarea comunic`rii ca fiind separat` de activitatea efectiv`, ceva adi]ional, nu un element din proces. De aici, importan]a sc`zut` acordat` comunic`rii – de[i se vorbe[te despre muuult – dac` analiz`m accesul la decizie, la \ntregul mecanism al companiei [i la resurse, realitatea arat` altfel. Transformarea. Ca \n toat` omenirea, \n ultimii zece ani s-au produs transform`ri legate de conectivitate, internet [i mediile sociale. De[i orientarea profesiei r`måne aceea[i, c`tre sus]inerea alegerii informate [i promovarea raporturilor de bun` \n]elegere \ntre clien]i [i diferite categorii de stakeholderi, s-au ad`ugat multe noi posibilit`]i de a face acest lucru posibil: noi canale de dialog, noi metode de a men]ine [i \ntre]ine conversa]ia, segment`ri, limbaje noi. De ce are nevoie un om de PR? Gåndire critic`, scriere creativ`, management de proiect ([i mult umor). Biz

Sorana Savu Senior Partner, Premium Communication

Vårsta: 41 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 19 ani Studii: Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Universitatea Bucure[ti, [i California State University, Chico Conduce Premium PR \mpreun` Andrei Savu, cu care a fondat agen]ia \n 2001. Premium PR are o echip` de 13 consultan]i, cu o medie de experien]` \n comunicare de peste opt ani [i un portofoliu constant de clien]i cu care are contracte pe termen lung. Agen]ia nu lucreaz` pe baz` de proiecte punctuale. Face parte din PRSA [i AmCham [i are consultan]i certifica]i Investor Relations Society, UK.

Provocarea: Agen]iile trebuie s`-[i stabileasc` [i s`-[i sus]in` în fa]a clien]ilor domeniile de competen]`, \n condi]iile unei tendin]e de transformare a PR-ului în through the line [i, finalmente, full service. Atractiv` din punct de vedere business, e o tendin]` care poate eroda fundamentele meseriei [i care împinge agen]iile de PR din postura de consultant al managementului în postura de consultant exclusiv al marketingului. Iar \n ceea ce prive[te rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare a agen]iilor de PR este s` reziste tenta]iei de a repeta gre[elile trecutului, \n condi]iile unui schimb continuu de genera]ii. Transformarea: Dezvoltarea comunic`rii digitale, care a schimbat [i tonul comunic`rii, [i ritmul comunic`rii, [i riscurile comunic`rii. De ce are nevoie un om de PR? |n]elegere a mediului de business în general [i deschidere c`tre aprofundarea cuno[tin]elor pe un anumit domeniu. |n]elegerea diferitelor canale de comunicare (directe, mediate [i de mas`, online [i offline). Foarte bun` cunoa[tere a limbii romåne. Biz

Biz

COVER STORY

Mirela Pitu Director general, Pi2 PR

Vårsta: 38 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: EMBA, Vienna University; master \n Studii Administrative Europene, SNSPA; Facultatea de {tiin]e Politice, Universitatea Bucure[ti; Facultatea de Administra]ie Public`, SNSPA

Provocarea: Una dintre cele mai mari provoc`ri cu care se confrunt` industria romåneasc` de PR const` \n repozi]ionarea PR-ului \n contextul boomului tehnologic [i social. |n ultimii ani, industria a fost extrem de dinamic`, instrumentele de lucru s-au schimbat destul de mult, iar totul trebuie explicat [i integrat \n ceea ce \nseamn` PR-ul \n secolul XXI. |n ceea ce prive[te rela]iile cu clien]ii, din p`cate, PR-ul este considerat de c`tre mul]i oameni un domeniu facil, pe care oricine, indiferent de experien]a anterioar` [i de preg`tire, dac` ar avea mai mult timp la dispozi]ie, ar putea s`-l fac`.

Dup` o perioad` \n care a condus Synergy Communication [i V+O Romånia, \n 2008 Mirela Pitu a fondat Pi2 PR, agen]ie care ofer` servicii de consultan]` \n comunicare, PR, social media, digital marketing.

Transformarea: |n ultimii zece ani comunicarea unidirec]ional`, de tip monolog, s-a transformat \n dialog. De ce are nevoie un om de PR? Capacitate de analiz`, creativitate, promptitudine. Biz

Cosmin Mare[ Director general, Total PR

Vårsta: 37 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: Facultatea de Rela]ii Economice Interna]ionale, Academia de Studii Economice Bucure[ti Cosmin Mare[ a \nfiin]at Total PR \n 2007. |n prezent agen]ia are un portofoliu alc`tuit din peste 30 de clien]i permanen]i, \n mare parte businessuri antreprenoriale romåne[ti, dintre care nou` conturi au fost cå[tigate anul trecut. Total PR este afiliat` la re]eaua global` 3A Worldwide. 28

Biz

Provocarea: Agen]iile de PR au abord`ri diferite fa]` de clien]i, de[i cele mai multe dintre ele au servicii comune. Unele pun accentul pe proactivitate [i pe rezultate vizibile, interesante pentru client. Altele prefer` s` urmeze acelea[i c`i b`t`torite [i u[oare, indiferent de client. |n ansamblul ei, industria de PR are acum un rol important \n evolu]ia presei, a evenimentelor locale sau a blogosferei romåne[ti. Provocarea mea pentru industrie este: dac` nu excelezi \n livrarea unui serviciu, nu \ncerca s` \]i convingi clientul c` nu \i este benefic, al]ii pot avea rezultate incomparabil mai bune. |n contextul schimb`rilor masive care au loc \n rândul mass-media romåne[ti, alegerea mijloacelor de comunicare care s` \i [i conving` pe clien]i reprezint` cea mai mare provocare \n rela]ia cu ace[tia. Transformarea: A fost o transformare benefic` \n totalitatea ei, PR-ul a c`p`tat o importan]` strategic` pentru companiile importante din Romania. |n acela[i timp, foarte multe firme romåne[ti \ncep s` vad` beneficiile comunic`rii. Ne-am transformat \n ultimii 10 ani dintr-un “nice to have” \ntr-un “must have”. De ce are nevoie un om de PR? Proactivitate, proactivitate, proactivitate. Biz

COVER STORY

Corina Bårl`deanu General Manager & Owner 2activePR

Vårsta: 39 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 18 ani Studii: Universitatea Bucure[ti, Facultatea de Filologie; MA \n Advertising; Executive MBA ASEBUSS Bucure[ti

Provocarea: |n contextul actual, cea mai mare provocare a industriei de PR este permanenta preocupare de a propune strategii de comunicare relevante [i eficiente, iar \n ceea ce prive[te rela]ia dintre agen]ii [i clien]i, una dintre cele mai mari provoc`ri este gåndirea pe termen scurt, cu rezultate imediate, \n detrimentul unor strategii vizionare cu rezultate durabile.

A fondat 2ActivePR \n urm` cu 15 ani, iar \n prezent conduce agen]ia \mpreun` cu Cristina Hanganu, Managing Director. 2ActivePR are o echip` alc`tuit` din 15 persoane, din care 13 sunt consultan]i de PR, cu o medie de experien]` \n comunicare de 7 ani. Din 2009, agen]ia este afiliat` la re]eaua Fleishman Hillard, desemnat` Agen]ia Global` a Anului de c`tre PRWeek.

Transformarea: |n ultimii zece ani cea mai mare transformare prin care a trecut industria a fost s` se adapteze la ritmul din ce \n ce mai accelerat de comunicare \n contextul digitaliz`rii. De ce are nevoie un om de PR? Cultur` general` solid` pentru a face conexiuni dincolo de a[tept`rile clientului [i ale stakeholderilor, capacitate de a \n]elege businessul clientului [i capacitatea de a månui cu gra]ie [i inteligen]` limba \n care comunic` [i de a produce con]inut valoros din punctul de vedere al stakeholderilor. Biz

Alexandra Dini]` General Manager, Free Communication

Vårsta: 42 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 22 de ani Studii: Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism “Ion Mincu” Bucure[ti; Executive MBA ASEBUSS – Romanian-American School of Business De]ine Free Communication \mpreun` cu Lauren]iu Ni]` [i Nicoleta Matei. Agen]ia, cu o vechime de 13 ani pe pia]`, este unic reprezentant \n Romånia al PRGN (Public Relations Global Network) [i membru fondator al Central Eastern European Alliance for Strategic Communication.

Provocarea: P`strarea [i consolidarea credibilit`]ii \n contextul democratiz`rii cre`rii de con]inut. |n rela]ia cu clien]ii, chiar dac` paradigma industriei s-a schimbat, provocarea major` r`måne aceea[i – cå[tigarea \ncrederii [i construc]ia pe termen lung prin implicare, onestitate [i interes real. Transformarea: Ne-am maturizat, am evoluat [i am \nv`]at din schimb`rile prin care am trecut. Acum zece ani \nc` ne tr`iam adolescen]a. De ce are nevoie un om de PR? Disciplin` – s`-[i asume rolul [i munca de formator de opinii, cu toate responsabilit`]ile care decurg. Inteligen]` – capacitatea de a se adapta situa]iilor, de a r`spunde creativ problemelor, de a gestiona neprev`zutul. Corectitudine – s` nu se abat` de la valorile [i principiile profesiei. Biz

Biz

COVER STORY

Ioana M`noiu Managing Partner, GMP PR

Vårsta: 37 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 17 ani Studii: Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Universitatea Bucure[ti; MBA – Berlin School of Creative Leadership

Provocarea: Cea mai mare provocare este s` demonstr`m ce impact au campaniile de PR asupra businessului companiei. Acest lucru este posibil dac` lu`m \n serios m`surarea rezultatelor campaniilor. Noi, ca industrie, nu vom putea cre[te dac` nu ne demostr`m valoarea. Iar valoarea noastr` nu const` \n num`r de like-uri sau num`r de articole, ci \n impact real \n business. O alt` provocare este diluarea grani]elor dintre marketing [i PR. Azi nu mai vorbim de campanii de PR sau marketing, ci de concepte, idei [i tehnologii.

De]ine GMP PR \mpreun` cu Felix T`taru [i AnaMaria Diceanu. Anul acesta GMP PR a organizat prima conferin]` de PR measurement \n PR din Romånia, sus]inut` de expertul interna]ional Katie Paine. Anul trecut, \mpreun` cu Point Public Affairs, a sus]inut cursuri despre comunicarea corporate \n anii electorali.

Transformarea: |n urm` cu zece ani aveam publicul nostru descris de anumite categorii socio-deomografice [i preferin]e pentru stilul de via]`. Azi [tiu c` m` adresez lui Viorel, de pe strada X, din ora[ul Y, 37 de ani, care este membru al comunit`]ii posesorilor de Skoda. {i ajungem la miezul problemei: ce facem cu big data [i cum le folosim \n comunicare? De ce are nevoie un om de PR? Cuno[tin]e de comunicare de criz` (\n era social media avem un poten]ial de criz` la fiecare post); s` gåndeasc` digital – social media nu mai reprezint` new media, ci e un mod de via]`. Un bun profesionist \n PR are nevoie nu doar s` fie un bun digital storyteller, ci trebuie s` poat` gåndi strategii de digital, s` [tie s` coordoneze execu]ii, s` m`soare, s` analizeze rezultatele [i s` [tie s` fac` conexiuni creative \ntre date [i solu]iile de comunicare propuse. Biz

Raluca Ene Managing Director, Chapter 4 Romånia

Vårsta: 36 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 12 ani Studii: Master \n Marketing Strategic – Academia de Studii Economice Bucure[ti, licen]` \n Comunicare Public` – Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Universitatea Bucure[ti Conduce Chapter 4 Romånia din 2012, \nc` de la \nfiin]are. Chapter 4 România face parte din re]eaua regional` Chapter Four, afiliat exclusiv al Burson-Marsteller pentru Europa Central` [i de Est, iar pe plan local este parte a grupului GMP. 30

Biz

Provocarea: Una dintre cele mai mari provoc`ri este g`sirea echilibrului în utilizarea tuturor canalelor de comunicare moderne. Oamenii de comunicare au fost dintotdeauna creatori de con]inut, dar apari]ia [i evolu]ia online-ului ne-au determinat ca, destul de rapid, s` c`ut`m noi forme de exprimare [i transmitere a acestuia. {i, de aici, s` g`sim [i calea cea mai eficient` de a-l transforma în rezultate palpabile [i chiar \n impact în vånz`rile clien]ilor no[tri – o alt` provocare important` pentru PR-ul modern. Companiile \ncep din ce în ce mai des s`-[i doreasc` coechipieri cu gåndire integratoare [i echipe care s` le ofere un singur punct de contact pentru o arie din ce în ce mai larg` de servicii de comunicare, executate la calitatea cea mai bun`. Noi avem experien]a managementului de proiect [i suntem preg`ti]i s` livr`m rezultate de succes, dar mai este nevoie de dou` lucruri: lucrul în echip` al`turi de clien]i [i un echilibru s`n`tos \ntre servicii [i bugete alocate de ace[tia. Transformarea: Cu siguran]`, cel mai mare impact asupra industriei noastre l-a avut trecerea c`tre mediul online. Ne-a transformat radical gândirea strategic` [i ne-a redefinit meseria. De ce are nevoie un om de PR? Curiozitate [i capacitate de a înv`]a permanent, creativitate, intui]ie, disciplin`.

O OPORTUNITATE UNIC~ PENTRU ABSOLVEN}II DE STUDII SUPERIOARE Programul Young Bankers al ProCredit Bank Companiile multina]ionale caut` s` recruteze cu prec`dere persoane experimentate, [i mai pu]in proasp`t absolven]i sau tineri cu experien]` redus`. ProCredit Bank are îns` o abordare diferit` în aceast` privin]`, oferind oportunit`]i de angajare pentru absolven]ii de studii superioare care au un nivel avansat de limba englez`, indiferent de specializare sau de experien]a de lucru.

cuno[tin]ele anterioare referitoare la sistemul bancar sau studiul [tiin]elor economice nefiind elemente obligatorii. Scopul nostru este s` identific`m tineri cu abilit`]i [i aptitudini, capabili s` asimileze [i s` pun` în practic` informa]iile primite”, a declarat Mariyana Petkova, Director General Adjunct al ProCredit Bank. În plus, ca [i angajator, ProCredit Bank se preocup` de men]inerea unor standarde profesionale înalte în rândul angaja]ilor s`i, oferindu-le acestora training-uri constante. La nivel de grup, ProCredit ofer` oportunit`]i de dezvoltare profesional` în academiile sale regionale din Macedonia [i Columbia, în

timp ce managerii [i speciali[tii din cadrul institu]iei urmeaz` cursurile Academiei ProCredit din Germania. Ac]ionând ca o baz` comun` de cuno[tin]e [i valori, b`ncile din grupul ProCredit au dezvoltat o strategie pe termen lung pentru angaja]ii s`i, creând astfel leg`turi puternice cu ace[tia. Perspectiva unic` a ProCredit Bank ca [i angajator garanteaz` candida]ilor implicarea într-o activitate motivant`, plin` de provoc`ri, care permite [i încurajeaz` dezvoltarea de abilit`]i personale. Astfel, Programul Young Bankers reprezint` o oportunitate excelent` pentru absolven]ii de studii superioare, indiferent de specializare sau de experien]`.

ADVERTORIAL

rincipala modalitate de accesare a unui loc de munc` în cadrul ProCredit Bank este reprezentat` de Programul Young Bankers, care se desf`[oar` pe parcusul a [ase luni [i care pune accent pe training [i pe dezvoltare. Pe lâng` aspectele teoretice [i practice referitoare la sistemul bancar, valorile corporative, mediul înconjur`tor [i comunicare, programul ofer` participan]ilor oportunitatea unic` de a petrece o parte semnificativ` a acestuia în Bulgaria sau în Serbia. Toate costurile referitoare la cazare [i la transport sunt acoperite de c`tre ProCredit Bank, participan]ii primind în acela[i timp [i o burs` lunar`. Pentru c` multiculturalismul este un aspect important al programului, participan]ii selecta]i provin din ]`ri [i medii culturale diferite: România, Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria, Georgia, Moldova [i Ucraina. ProCredit Bank, singura banc` din România cu ac]ionariat 100% german [i parte a grupului ProCredit, urmeaz` un proces de recrutare standardizat, structurat în [apte etape. Dup` finalizarea acestuia, candida]ii selecta]i sunt invita]i s` participe la un curs introductiv de dou` s`pt`mâni, înainte de începerea programului. Urmând activit`]i ce acoper` atât aspecte economice, cât [i de natur` umanist`, programul urm`re[te dezvoltarea angaja]ilor într-un spirit diferit de imaginea clasic` a bancherului. “C`ut`m persoane cu integritate personal`, posesoare ale unei gândiri critice,

COVER STORY

Octav {tefan PR Leader, SmartPoint România

Vårsta: 30 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 8 ani Studii: Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucure[ti; Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice, SNSPA Este responsabil de coordonarea opera]iunilor SmartPoint \n Romånia, de activitatea agen]iei la nivel regional este responsabil Adrian Munteanu. SmartPoint este de]inut` de Adina Du]u [i C`t`lin P`tr`[escu. Din 2010, agen]ia face parte din re]eaua ComUnity.pro, specializat` \n comunicarea strategic` pentru pie]ele hi-tech.

Provocarea: Inova]ia este o provocare actual` în multe domenii [i cu atåt mai important` pentru industria de PR, care este legat` atât de mediile de comunicare în continu` schimbare, cât [i de tehnologiile de ultim` genera]ie. Oamenii au acum acces foarte u[or la informa]ii, astfel încât trebuie s` livrezi în acel loc [i în acel moment în care le caut`, ceea ce presupune mult` cercetare [i testare. |n rela]ia cu clien]ii, provocarea ]ine de fapul c` ace[tia a[teapt` rezultate rapid, m`surabile. Pentru a face fa]` acestei provoc`ri e nevoie de o planificare atent` a resurselor coroborat` cu o sincronizare bun` cu clientul. În al doilea rând, a crescut presiunea în zona de finan]are a proiectelor, unde, pe lâng` costurile fixe, se adaug` costurile din acel moment care trebuie sus]inute de agen]ie pân` în momentul pl`]ii. Transformarea: Online-ul [i social media au adus industria la un nivel pe care îl spera de mult, cu o comunicare bidirec]ional` real` [i în care consumatorul a devenit la rândul s`u generator de con]inut. Implicit, industria s-a adaptat tehnologic [i tactic, iar oamenii de PR au nevoie [i de skill-uri de digital [i de tot mai mult` vitez`. Nevoia de monitorizare în timp real a crescut, iar intervalul pe care agen]iile îl au la dispozi]ie pentru a formula puncte de vedere oficiale s-a diminuat considerabil. De ce are nevoie un om de PR? Creativitate, curiozitate [i disciplin`.

Radu Florescu CEO, Centrade

Vårsta: 54 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 25 de ani Studii: Boston College, School of Business Conduce opera]iunile de PR ale Centrade. La \nceputul lui 2015 agen]ia a trecut printr-un proces de rebranding, iar acum func]ioneaz` integrat sub umbrela Centrade. Grupul Centrade a fost fondat de fra]ii Nick, John [i Radu Florescu [i este prezent \n Romånia din anii ’90. Timp de peste 20 de ani, Centrade Integrated a fost afiliat` re]elei Saatchi & Saatchi, afiliere care a \ncetat \n 2014. 32

Biz

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei în acest moment este specializarea [i renun]area la ”consultan]i buni la tot” pentru c` doar în a[a fel putem s` ne ridic`m pe fiecare pilon al industriei de PR. Clien]ii nu se mul]umesc cu pu]in [i rapid, vor colaboratori care [tiu despre ce vorbesc, [tiu s` fac` o cercetare am`nun]it`, cunosc competi]ia [i industria respectiv` [i pot s` duc` pân` la evaluare o campanie. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare r`måne evaluarea campaniilor de PR [i m`surarea concret` a eficien]ei eforturilor de PR. În continuare exist` în pia]` cereri [i targeturi de vânz`ri din partea clien]ilor, a[adar percep]ia asupra industriei mai necesit` consolidare [i educare. Clien]ii ar trebui, de asemenea, s` în]eleag` care este rolul PR-ului în planul de marketing. PR nu înseamn` doar publicarea unui articol într-un ziar sau organizarea unui eveniment. Transformarea: Trecerea spre social media a campaniilor [i digitalizarea acestora. De ce are nevoie un om de PR? S` se familiarizeze cu instrumentele de online marketing; s` foloseasc` din ce în ce mai mult Mobile PR [i s` aib` o gândire [i abordare global`, pentru c` fusurile orare nu mai au relevan]` în aceast` industrie. Biz

Biz

COVER STORY

Raluca Antonescu General Manager, Antonescu PR & Consulting

Vårsta: 35 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, sec]ia Comunicare A fondat agen]ia \n 2010 \mpreun` cu Robert Antonescu. Agen]ia ofer` consultan]` de marketing, implementare proiecte integrate de comunicare, corporate affairs, comunicare B2B [i B2C, dezvoltare de con]inut, media relations, branding [i este specializat` \n comunicare pentru proiecte de arhitectur`, design, construc]ii [i real estate.

Provocarea: Activitatea agen]iilor s-a schimbat atât de mult încât a devenit mai greu decât oricând s` ne definim. O parte dintre agen]ii migreaz` c`tre consultan]` de business. Mul]i ani s-a spus c` “agen]iile de PR nu fac vânz`ri”, dar acum acest lucru nu mai este adev`rat. În plus, se externalizeaz` c`tre agen]ii servicii care pân` acum nu erau un apanaj al PR-ului (de exemplu, traininguri de vånz`ri). O alt` provocare este ca agen]iile s`-[i determine clien]ii s` evalueze corect [i s` în]eleag` valoarea serviciilor. Am avut situa]ii în care în debutul colabor`rii am avut în brief, ca obiectiv, dezvoltarea afacerii clientului de la 10 distribuitori la 25, lansarea unui nou brand interna]ional pe pia]` pentru un onorariu de 1.000 euro/lun`, flat fee de agen]ie. Într-o negociere, ambii parteneri schimb` oferta. Agen]iile se pot adapta la toate tipurile de bugete, dar [i activitatea trebuie ajustat` pe m`sur`. De multe ori obiectivele dep`[esc resursele companiei sau disponibilitatea de a investi. Este \n regul` s` aloci ce buget consideri, dar s`-]i ajustezi [i a[tept`rile, propor]ional. Transformarea: PR-ul a trecut de la media relations la servicii de consultan]` mult mai complexe. De ce are nevoie un om de PR? Sim] al afacerii (al afacerii în general, nu în domeniul PR), cuno[tin]e de marketing, s` fie un bun vânz`tor (s` [tii s` vinzi idei bune [i s` [tii s` le [i implementezi). Biz

Tudor D`escu General Manager, D`escu Bor]un Olteanu

Vårsta: 38 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: Universitatea Romåno-American` – Facultatea de Management Conduce D`escu Bor]un Olteanu, agen]ie \n care este [i ac]ionar al`turi de Andrei Bor]un [i Bogdan Theodor Olteanu. Agen]ia face parte din grupul de comunicare Millenium People [i func]ioneaz` sub acest nume din 2014, anul \n care s-a finalizat [i a fost f`cut` public` fuziunea dintre agen]iile Bor]un Olteanu [i Public Relations People.

Provocarea: Recrutarea de oameni valoro[i este poate cea mai mare provocare a industriei de PR din Romånia la ora actual`, urmat` apoi de cea de reten]ie, iar \n ceea ce prive[te rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare ]ine de percep]ie. Oamenii de PR sunt privi]i mai mult ca executan]i, mai pu]in drept consultan]i. Vina o poart` \n primul rånd industria. Transformarea: Nu [tiu dac` este transformarea prin care deja a trecut. Dar cu siguran]` exist` o transformare necesar`: trecerea la cifre. De ce are nevoie un om de PR? Dincolo de aptitudinile specifice consultantului \n comunicare, omul de PR ar trebui s` [i le \nsu[easc` [i pe cele ale unui om de vånz`ri. Biz

Biz

COVER STORY

Elena Bululete Managing Partner, Conan PR

Vårsta: 33 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 11 ani Studii: {coala IAA – Modulul II; master \n Construc]ie Politic` [i Management Electoral (SNSPA); Facultatea de Sociologie [i {tiin]e Politice (SNSPA)

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei de "PR" din Romånia la ora actual` este s` se adapteze la dinamica disciplinei “comunicare”, cu accent pus pe creativitate [i pe dezvoltarea de solu]ii integrate. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare este schimbarea perecep]iei c` PR \nseamn` “earned media”.

Dup` mai mul]i ani petrecu]i \n grupul Millenium Communication, unde a evoluat de la PR Executive la PR Manager [i Project Manager, Elena Bululete a ales calea antreprenoriatului [i a fondat Conan PR \n 2010 \mpreun` cu Andrei Constantinescu. |n prezent, ei conduc o echip` de 6 consultan]i \n comunicare [i au \n portofoliu atåt clien]i permanen]i, cåt [i o serie de proiecte punctuale.

Transformarea: |n curånd o s` dispar` termina]ia “PR” din numele agen]iilor. De ce are nevoie un om de PR? Curiozitate, creativitate, profunzime. Biz

Aura Dumitru Communication Engineer & Partner, MakeSense

Vårsta: 25 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 5 ani Studii: Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice, Universitatea Bucure[ti Aura Dumitru face parte din ac]ionariatul agen]iei MakeSense, al`turi de Raluca B`ilescu [i Cristian Di]oiu. Fondat` în 2010, agen]ia [i-a schimbat la \nceputul acestui an numele din MakeSense PR \n MakeSense [i s-a repozi]ionat ca agen]ie de comunicare [i con]inut, pe lång` serviciile tradi]ionale de PR, completåndu-[i portofoliul cu expertiz` \n crearea de con]inut [i content marketing. 34

Biz

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei de PR este s` recruteze oamenii tineri cu un minim de cuno[tin]e legate de domeniu. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare este s` vând` servicii de PR. Multe dintre agen]iile consacrate s-au concentrat o perioad` bun` de timp s` vând` servicii colaterale [i mai pu]in orele reale de agen]ie în care se face cercetare, se gânde[te o strategie, se produce con]inut, se monitorizeaz` activit`]i, se fac analize, se m`soar` rezultate. Transformarea: Trecerea de la integrarea într-o strategie dat` de cele mai multe ori de o agen]ie de advertising la responsabilitatea de a contura o strategie de comunicare în care s` se integreze o agen]ie de advertising, de digital, de trade. De ce are nevoie un om de PR? Curiozitate, r`bdare, flexibilitate (în sensul de u[urin]` de a se adapta la necunoscut). Biz

COVER STORY

Mihaela Mitu Managing Director, 4AcePR

Vårsta: 33 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 10 ani Studii: Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Conduce 4AcePR, agen]ie de comunicare integrat` care \n toamna acestui an a anun]at finalizara unui proces de rebranding ce a \nsemnat o nou` identitate vizual` [i o echip` de consultan]i extins`. Fondat` \n 2002, agen]ia este membru fondator al re]elei interna]ionale de agen]ii independente PR Network.

Provocarea: Este important ca atât clientul, cât [i agen]ia s` vad` colaborarea ca un parteneriat, [i nu ca o simpl` rela]ie dintre client [i furnizor. Comunicarea nu creeaz` doar imaginea unui brand [i a produselor/serviciilor, ci este parte esen]ial` în strategia de business. Transformarea: Comunicarea integrat` este conceptul care a schimbat industria, dar [i oamenii, obligåndu-i s` lase la o parte din orgolii [i s` î[i schimbe perspectiva. Ca agen]ie a trebuit s` livr`m mai mult, uneori într-un timp mai scurt [i poate cu un buget mai mic, dar asta ne-a ajutat s` în]elegem mai bine businessurile [i s` le sus]inem prin rezultate m`surabile. Am trecut în ultimii 10 ani de la o extrem` la alta – de la clien]i care doreau doar media relations la clien]i care veneau spre noi convin[i c` online-ul [i social media sunt singurele canale cu rezultate concrete. Am reu[it treptat s`-i convingem c` numai o activitate de comunicare integrat` poate genera rezultate pe termen lung, care s` justifice investi]iile. De ce are nevoie un om de PR? Curajul de a fi sincer cu sine, cu cei din jur [i de a gândi dincolo de limitele “fi[ei de post”. Capacitatea de a oferi nu doar consultan]` de comunicare, ci [i consultan]` de business. Aptitudinea de a privi “la rece” proiectele, de a vedea “the big picture” asupra acestora [i a nu te l`sa mereu condus de deadline-uri. Biz

Raluca Zamfir Managing Partner, Ran Events Communication

Vårsta: 38 de ani Experien]` \n comunicare: 15 ani Studii: Facultatea de Management, Academia de Studii Economice

Conduce Ran Events Communication, agen]ie pe care o de]ine [i a fondat-o \mpreun` cu C`t`lin Zamfir \n urm` cu trei ani. Anterior acestui demers antreprenorial, Raluca a lucrat la BRD, The Group [i Golin.

Provocarea: Ce mai mare provocare este s` p`strezi clien]ii [i s` te dezvol]i s`n`tos. Este foarte important s` în]elegi industria în care clientul t`u activeaz`. {i s` fii proactiv [i corect. Noi nu promitem ce nu putem face, nu promitem lucruri care depind de munca [i de decizia altora, nu promitem c` vom genera vânz`ri [i nici c` vor avea coperta asigurat`. Nu flat`m [i nu încerc`m s` “coaf`m“ realitatea pentru a-i face pe plac clientului. Pentru clien]i conteaz` rezultatele, expertiza, seriozitatea, proactivitatea, viteza de reac]ie, implicarea [i creativitatea pragmatic`. Transformarea: Schimb`rile industriei de rela]ii publice din ultimii ani sunt legate de mai mul]i parametri. Cre[terea accesului la Internet, dezvoltarea jurnalismului social [i a re]elelor de socializare sunt cei mai importan]i factori care au schimbat aceast` industrie. De ce are nevoie un om de PR? Abilit`]ile strategice primeaz` în fa]a celor de networking \n construirea unei cariere \n PR. Cultura general`, capacitatea de analiz`, creativitatea, interac]iunea social`, capacitatea de adaptare sunt esen]iale pentru omul de PR. Biz

Biz

COVER STORY

Diana Cotoros Managing Partner, Prime Road Media

Vårsta: 36 de ani Experien]` \n comunicare: 14 ani Studii: Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, Universitatea Bucure[ti; master \n Managementul Institu]iei Mass-Media

Provocarea. S` propun` de c`i noi, metode total diferite de industrie [i s` \l fac` pe client s` cread` \n ele [i s` vrea s` le \ncerce este una dintre cele mai mari provoc`ri ale industriei de PR la ora actual`. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare este stabilirea unei rela]ii “winwin”. De multe ori clien]ii cer mai mult decåt li se cuvine, au devenit mai exploatatori [i mai tirani.

Diana Cotoros conduce Prime Road Media, agen]ie de comunicare, marketing integrat, PR, organizare de evenimente, e-PR, consiliere de media, media trainings, copyrighting, crea]ie [i produc]ie pe care a \nfiin]at-o \n urm` cu 10 ani. |nainte de a se lansa \n antreprenoriat a lucrat la X-treme Media [i la Pro TV, ca PR Coordinator.

Transformarea. Apar clien]i care aleg mai mult` calitate, care uneori este livrat` de agen]ii mai mici, de tip boutique, \n defavoarea agen]iilor mari, care de multe ori cer fee-uri exorbitante doar pentru c` se numesc X sau Y, f`r` s` fie sus]inute de calitate \n pia]`. De ce are nevoie un om de PR? Bun sim], concentrare [i tenacitate. Biz

Corina Vin]an CEO, Links Associates

Vårsta: 50 de ani Experien]` \n comunicare: 25 de ani Studii: Academia de Studii Economice Bucure[ti [i studii postuniversitare \n comunicare. Conduce agen]ia de PR [i Public Affairs Links Associates din 2007, al`turi de Diana Nahorniac. |n 2014, Links Associates a semnat un contract exclusiv de afiliere pentru România [i Serbia la Edelman, cea mai mare companie de PR din lume, parteneriat care pentru Links Associates \nseamn` acces la o re]ea global` cu 65 de birouri. 36

Biz

Provocarea: Fragmentarea excesiv` a pie]ei care a dus la o vulgarizare a serviciilor de PR este cea mai mare provocare. Pe fondul unor bugete din ce \n ce mai mici, serviciile de PR au pierdut cea mai valoroas` component`, elementul strategic, care a r`mas apanajul agen]iilor mari. |n plus, pe termen lung, transformarea agen]iilor \n simpli executan]i de servicii este un drum al pierzaniei. |n ceea ce prive[te clien]ii existen]i, observ`m c` au preten]ii tot mai mari pe fee-uri tot mai mici. Transformarea: S-a schimbat setul de principii \n jurul c`ruia se construie[te o campanie de PR. Marea grani]` care trebuie acum trecut` atåt de agen]ii, cåt [i de clien]i este \ncrederea. Edelman, care este [i autorul Barometrului de |ncredere, a eviden]iat trecerea \ntr-o nou` er` \n care sursele tradi]ionale de \ncredere – institu]iile, companiile [i mediul academic – sunt \nlocuite de o ierarhie a \ncrederii dominat` de cet`]eanul de rånd. De ce are nevoie un om de PR? Gåndire strategic`, cunoaştere a mediului de business [i al media, capacitatea înn`scut` de rela]ionare [i exprimare oral` [i în scris. Noi punem mare accent pe inteligen]` emo]ional` [i pe creativitate, [i mai pu]in pe doctorate [i masterate. Biz

COVER STORY

Tereza Tranakas Managing Partner, Oxygen

Vårsta: 36 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 17 ani Studii absolvite: Bachelor of Arts (Jurnalism) – Universitatea Maryland (SUA); MBA – WU Executive Academy (Viena) A fondat \n 2008 Oxygen, agen]ie de consultan]` \n comunicare integrat`. |n 2014, agen]ia a continuat investi]iile \n extinderea echipei, training, \n unelte de monitorizare [i analiz`, precum [i mutarea \ntr-un nou sediu. Totodat`, s-a concentrat pe diversificarea portofoliului [i a \nceput un proces de repozi]ionare care vizeaz` axarea agen]iei pe servicii \n mediul digital.

Provocarea: Provocarea sau mai bine spus oportunitatea care se \ntrevede pentru industria de comunicare este legat` de abilitatea agen]iilor de a cå[tiga o cot` mai mare de pia]` din sfera social media [i digital. |n rela]ia cu clien]ii, provoc`rile r`mån \n continuare cele legate de o remunerare adecvat` pentru serviciile prestate. Transformarea: Transformarea care a afectat \ntreaga pia]` de comunicare la nivel local [i global este legat` de avansul tehnologic [i implicit provoc`rile [i oportunit`]ile aferente. De ce are nevoie un om de PR? Pe lång` multe alte aptitudini care sunt vitale unui profesionist de PR (comunicare corporate, comunicare intern`, CSR, management de proiect managementul schimb`rii), ni[te “must haves” \n contextul actual ar fi: cuno[tin]e aprofundate de digital [i social media, capacitate de analiz` [i dezvoltare [i management de con]inut video – foto – text. Biz

Sorina Mihai Managing Partner, Porter Novelli Romånia

Vårsta: 37 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 16 ani Studii: Facultatea de Rela]ii Economice Interna]ionale – Academia de Studii Economice; Facultatea de Marketing [i Afaceri Economice Interna]ionale – Universitatea Spiru Haret Conduce Porter Novelli Romånia, agen]ie \nfiin]at` \n urm` cu nou` ani, afiliat` la re]eaua interna]ional` Porter Novelli [i companie membr` a grupului de comunicare The Group.

Provocarea: Adaptarea la ritmul rapid de succedare a briefurilor [i deadline-urile scurte versus men]inerea unor standarde \nalte \n consultan]a de PR. Insist`m ca ideea s` precead` tehnologia prin care ajunge la public [i nu invers. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare este \n]elegerea misiunii directorilor de marketing [i de comunicare [i a dificult`]ilor [i presiunilor cu care ei se confrunt`. O astfel de \n]elegere aduce avantaje de ambele p`r]i: pe de o parte prin generarea de idei care s` serveasc` obiectivelor de business, iar de pe alt` parte prin cre[terea nivelului de apreciere a consultan]ei. Transformarea: Industria de PR de acum este mult schimbat` fa]` de 2005, atåt la nivel structural, cåt [i contextual. |n primul rånd, sintagma “PR tradi]ional” \ncepe s` dispar`. Am \nv`]at s` ne adapt`m la modific`rile din peisajul media [i la reconfigurarea canalelor pe care le utiliz`m pentru a ne implementa campaniile. Bugetele s-au modificat [i ele, \ns` \n sensul c` sunt gåndite [i alocate diferit pe canale [i tipologii de servicii. De ce are nevoie un om de PR? Depinde de specializarea [i de rolul \n echip`. |n func]ie de acestea, importan]a aptitudinilor variaz`. Primeaz` curiozitatea, flexibilitatea, disciplina profesional`, spiritul de echip`, ambi]ia [i pasiunea pentru comunicarea cu sens. Biz

Biz

COVER STORY

Mihaela Ren]ea Managing Director, Trust Communications

Vårsta: 40 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 12 ani Studii: Facultatea de Comer] – Academia de Studii Economice Bucure[ti

A \nfiin]at Trust Communication \n 2003. |nainte de a se dedica exclusiv managementului agen]iei a lucrat pentru Samsung Electronics Romånia \n calitate de [ef de reprezentan]` [i director de marketing [i comunicare pentru Romånia [i Bulgaria.

Provocarea: Una dintre provoc`ri ]ine de faptul c` sunt atât de mul]i exper]i \n social media, comunicare [i marketing digital. Se pierde din vedere esen]ialul, acela c` un expert în orice domeniu se formeaz` în 10 ani. Social media este o platform` prin care comunici cu clien]ii [i atåt, [i a “face social media” este ceva lipsit de sens. Facebook, YouTube sunt doar mijloace de integrat \n strategia de comunicare. Nu are sens s` \ncepem povestea \n care noi ne plângem de dificult`]i, clien]ii de rela]ia cu noi, noi de dificult`]ile care apar în rela]iile cu jurnali[tii [i bloggerii. Important este s` lucr`m bine împreun`, s` ne dorim s` continu`m colaborarea. Termenele de plat` se pot negocia atât cu clien]ii, cât [i cu furnizorii, conceptele se pot ajusta [i bugetele la fel. Transformarea: Abordarea tradi]ional` a promov`rii de tip ATL/BTL este privit` \ntr-un mod foarte diferit, iar campaniile de promovare [i de comunicare integreaz` acum toate tipurile de media. De ce are nevoie un om de PR? Flexibilitate, adaptabilitate, sinceritate, r`spuns rapid – acestea sunt men]iuni generale [i în acela[i timp lipsite de con]inut. Cei pentru care lucr`m \[i doresc colaboratori în care s` aib` încredere [i pe care s` se poat` baza, care s` promit` mai pu]in [i s` fac` mai mult, s` aib` cuno[tin]e solide în domeniu [i s` \i previn` atunci când apare riscul unui e[ec. Biz

Mara Gojgar Director general/fondator, Confident Communications

Vårsta: 31 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 10 ani Studii: Chartered Institute of Public Relations – Londra, Master \n Management [i Comunicare (SNSPA), Comunicare [i Publicitate – Universitatea Miguel Hernandez (Spania), Comunicare [i Rela]ii Publice (SNSPA)

Provocarea: Una dintre cele mai mari provoc`ri este oferirea de servicii clien]ilor de dimensiuni medii, care nu \n]eleg rolul [i utilitatea comunic`rii, dar care pot aloca bugete de comunicare. |n rela]ia dintre clien]i [i agen]ii, cea mai mare provocare ]ine de raportul dintre volumul de munc` [i nivelul remunera]iei. |n plus, se \ntåmpl` ca clien]ii s` vrea rezultate “aici” [i “acum”, cu investi]ii minimale.

Conduce Confident Communications, agen]ie independent` cu o echip` alc`tuit` din [apte angaja]i [i colaboratori independen]i. Anterior activit`]ii antreprenoriale, Mara a lucrat la The Practice, Ogilvy [i HR Management Club.

Transformarea: Oferirea de servicii la standarde occidentale.

Biz

De ce are nevoie un om de PR? Gåndire integrat`, raportarea la afacerea clientului ca [i cum ar fi propria afacere [i identificarea permanent` de oportunit`]i pentru client. Biz

COVER STORY

Oana Bulexa Managing Director, MSLGROUP The Practice

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei de PR este aceea de a-[i demonstra valoarea. Avem constant preocuparea de a dovedi c` suntem consultan]i de \nalt nivel strategic [i c` PR-ul are un impact semnificativ asupra brandurilor [i companiilor, aducåndu-le rezultate palpabile. |n rela]ia cu clien]ii, cea mai mare provocare agen]iilor este mantra enervant` [i gre[it` c` “PR-ul este ieftin”. Se apeleaz` la agen]ia de PR dac` clientului \i mai r`mån doi lei sau dac` are doar doi lei. Se a[teapt` la idei valoroase, dar pe care nu este dispus s` le pl`teasc` deoarece pe acei doi lei vrea s`-i cheltuiesc cu implementarea. Ideile de PR nu sunt mai ieftine comparativ cu alte discipline, doar implementarea lor este \n multe cazuri mai ieftin` comparativ cu alte discipline. Ideile bune au aceea[i valoare [i ar trebui pl`tite la fel, indiferent dac` vin de la agen]ia de crea]ie, de la cea de digital sau de la cea de PR. Lupta se duce în tran[ee, uneori cå[tigi, alteori cå[tigi experien]`. Transformarea: Transformarea generat` de ascensiunea digitalului a fost cel mai important proces de rena[tere a industriei de PR, nu doar în Romånia, ci la nivel global. Ne-a for]at pe to]i s` ne reinvent`m, s` ie[im dintr-o zon` de confort care dura de foarte mul]i ani. Ne-am p`strat ADN-ul, \n rest suntem al]i oameni. De ce are nevoie un om de PR? Mai mult ca oricând s` fie la curent cu tot ce mi[c` \n lume. Mai mult ca oricånd s` fie capabil s` vad` oportunit`]i. Mai mult ca oricând s` fie rapid în reac]ie. Biz

Vårsta: 35 ani Experien]` \n industria de comunicare: 13 ani Studii: {coala IAA, Modulul III – Leadership; Facultatea de Management – Academia de Studii Economice Bucure[ti

Monica Jitariuc Managing Director, MSLGROUP The Practice

Vårsta: 33 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: {coala IAA, Modulul III – Leadership; Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice – SNSPA

Monica Jitariuc [i Oana Bulexa conduc MSLGROUP The Practice, companie de]inut` de Theodor Liviu Dumitresscu (24,47%), {tefan Iordache (24,47%) [i Publicis Groupe Holdings B.V. (51,05%). Anul trecut, agen]ia a cå[tigat Trofeul PR Innovator of The Year, plus alte 15 premii: 4 trofee de aur, 10 de argint [i o diplom` de excelen]` \n competi]ia local` a industriei de comunicare, Romanian PR Award.

Biz

COVER STORY

Ioana Mucenic Managing Partner & Head of Strategy, Pastel

Vårsta: 31 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 12 ani Studii: Comunicare [i Rela]ii Publice (Universitatea Bucure[ti), Professional Diploma in Marketing – Chartred Institute of Marketing (Oxford College)

Dana Nae Popa Realistic Managing Partner & Business Developer, Pastel

Vårsta: 32 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 12 ani Studii: Facultatea de Marketing [i Master \n Marketing Interna]ional, Academia de Studii Economice Bucure[ti

Provocarea: Cea mai mare provocare a industriei \n momentul de fa]` este s` g`seasc` echilibrul \ntre creativitate [i pragmatism. Avem nevoie de solu]ii pentru a lega inova]ia în practicile folosite de rezultatele de business. PR-ul a avut \ntotdeauna provocarea de a \[i justifica bugetele, a[a c` orice ac]iune trebuie gåndit` [i cu mintea la felul în care va fi m`surat`. Efortul de a r`mâne în mintea consumatorului e mult mai mare, mai ales c` el s-a orientat c`tre mobile, iar storytelling-ul s-a mutat [i el în digital. În rela]ia cu clien]ii, cea mai important` provocare este dat` de nevoile clien]ilor, care s-au schimbat, dup` cum o arat` [i proiectele pe care le primim. Briefurile pentru activit`]i exclusiv de PR sunt tot mai rare. PR-ul vine ca suport, integrat în campanii mai complexe. PR-ul e esen]ial, dar e important s` nu lucreze singur [i s` fie m`surat. E esen]ial ca agen]iile din România s` priveasc` PR-ul ca având rol de catalizator între branduri [i publicul lor [i de a le proteja, nu doar de a le promova. În acela[i timp, agen]iile au nevoie s` g`seasc` metode de a m`sura cât mai eficient fiecare campanie [i fiecare activitate de PR. E ca într-o investi]ie: te gânde[ti ce investe[ti, pentru cine, dar vrei s` [tii [i ce va rezulta de acolo [i când. E greu de m`surat, pentru c` lucr`m cu percep]ii, cu schimb`ri de imagine sau reputa]ie. Tocmai de aceea e important ca tot ce ]ine de PR s` fie corelat cu rezultate pe termen lung [i justificat în rezultate pe termen scurt. Transformarea. Cu siguran]` este vorba de trecerea în digital. Interac]ionând tot mai intens în mediul mobile, consumatorul a schimbat modul în se raporteaz` la branduri. Trecerea la mobile creeaz` a[teptarea c` nevoile vor fi îndeplinite rapid [i la momentul potrivit. De[i sunt în continuare la fel de valide, metodele tradi]ionale de PR au c`p`tat forme diferite. Articolele, pove[tile nu mai sunt create doar pentru print sau online, ci pentru ambele, concomitent. De ce are nevoie un om de PR? În primul rând, de empatie: trebuie s` fii capabil s` în]elegi [i s` anticipezi nevoile atât ale clientului, cât [i ale publicului. În plus, este nevoie de creativitate [i deschidere spre inova]ie, dar ancorate în rezultate. PR-istul ideal trebuie s` identifice pove[tile, s` le dea cea mai bun` form` [i s` g`seasc` cel mai bun context de a le prezenta. Biz

Pastel este o agen]ie de comunicare integrat`, lansat` \n 2006, de c`tre Dana Nae Popa [i Ioana Mucenic, pe vremea cånd amåndou` aveau \n jur de 20 de ani. Compania a crescut [i s-a dezvoltat dup` un model de business atipic unei agen]ii tradi]ionale. Nu lucreaz` pe departamente, ci este împ`r]it` \n echipe mixte de crea]ie [i accounts, fiecare cu nume de culori diferite. 30% din cifra de afaceri a companiei provine din activitatea pentru pie]e externe. A lucrat [i lucreaz` pentru toate ]`rile din Europa Central` [i de Est, în special pentru Grecia [i Polonia. |n 2014 a cå[tigat la Romanian PR Award un Golden Award for Excellence, categoria “Buget -, Creativitate +” (Licita]ia Kika) [i un Silver Award for Excellence la categoria “Digital PR” (Reckitt Benckiser). 40

Biz

COVER STORY

Imola Zoltan Managing Director, MCCANN PR

Vårsta: 40 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 15 ani Studii: Facultatea de {tiin]e Economice, Universitatea "Babe[-Bolyai” din Cluj Napoca, specializare – Marketing

|n 2014, la 10 ani de la înfiin]are, a adoptat un nou model de business \n care PR-ul devine un incubator de idei \n ecua]ia comunic`rii, iar plusvaloarea este adus` de dinamica unui con]inut autentic. Noua viziune de creatori de con]inut a inspirat [i noua identitate vizual` a agen]iei, creat` de agen]ia de branding Storience. |nfiin]at` \n 2004, agen]ia are ac]ionariat 100% romånesc [i este afiliat` la re]eaua interna]ional` Weber Shandwick. Din echipa de top management a agen]iei fac parte, pe lång` Imola Zoltan (ac]ionar unic al agen]iei), [i Ruxandra Vasilescu, Lavinia Chican [i Raluca Nicolae. Cu o echip` alc`tuit` din 32 de persoane, MCCANN PR este \n prezent agen]ia de PR cu cea mai mare cifr` de afaceri din Romånia (peste 3,6 milioane de euro \n 2014). Biz

Raluca Mih`l`chioiu Managing Partner, The Public Advisors

Provocarea: |n contextul actual, cea mai mare provocare a industriei este s` demonstreze relevan]a PR-ului \n rezultatele de business. |n rela]ia cu clien]ii, provocarea agen]iilor este s` demonstreze valoarea unor servicii de calitate \n fa]a unei pie]e dominate de multe ori de alegeri bazate pe criteriul “pre]ul cel mai mic”. Transformarea: Cea mai importat` schimbare este determinat` de transform`rile prin care trece industria mass-media: dispari]ia unui num`r extrem de mare de titluri din print, apari]ia blogurilor [i cre[terea influen]ei mediului online. De ce are nevoie un om de PR? Trebuie s`-i aib` sub control pe cei 3 C: “content”, “conexiuni” [i “creativitate”. Biz

Vårsta: 31 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 12 ani Studii: {coala IAA, modulul pentru Manageri de Top \n industriile creative; master de Publicitate [i Reclam` – Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice, SNSPA; Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice – SNSPA; Facultatea de {tiin]e Politice

Simona Dan Managing Partner, The Public Advisors

Raluca Mih`l`chioiu [i Simona Dan conduc [i de]in The Public Advisors, agen]ie \nfiin]at` \n urm` cu [apte ani [i specializat` \n servicii de strategie de comunicare, rela]ii publice, corporate PR, healthcare PR, luxury PR, technology PR, crisis management, social media [i management de evenimente. |n 2012, The Public Advisors a anun]at afilierea departamentului s`u de Health & Beauty PR la re]eaua global` a Tudor Reilly – Londra, o agen]ie specializat` \n comunicarea produselor [i serviciilor din industria medical` cu o re]ea global` de agen]ii afiliate \n ]`ri precum: Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, Argentina, Marea Britanie, Polonia [i Ungaria.

Vårsta: 39 de ani Experien]` \n industria de comunicare: 22 de ani Studii: Berlin School of Creative Leadership; Chartered Institute of Public Relations (Londra); Master de Rela]ii Publice – Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice, SNSPA; Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii; Universitatea Bucure[ti

Biz

FINAN}E

ECONOMIA, DINCOLO DE CIFRE Revenirea economiei pe plus [i dezghe]ul de pe pia]a credit`rii par s` fie semne bune pentru evolu]ia României \n anii care vin. Cre[te \ns` consumul prea repede? {i, mai ales, am \nv`]at lec]iile crizei? DE OANA VOINEA

conomia României a intrat \ntr-un nou ciclu de cre[tere economic`, spune Ionu] Dumitru, economist[ef al Raiffeisen Bank [i pre[edinte al Consiliului Fiscal. Creditarea cre[te \mpins` de \mprumuturile popula]iei [i \ncepe s` \[i revin` [i creditarea c`tre companii. A intrat România \ntr-un nou ciclu economic? Da, asist`m acum la faza de expansiune, \n care cre[terea economic` a accelerat. Avem cre[tere economic` de peste 3%, dar evident c` nu ne mul]ume[te, pentru c` ne gândim la perioada precriz`, când vorbeam de 6-7%. Problema este c` acum discut`m despre un mediu complet diferit fa]` de cel precriz`. |n primul rând, fluxurile de capital nu mai sunt la nivelul de dinainte de criz` [i \n contextul acesta [i cre[terea economic` este semnificativ mai mic`. Suntem \n faza de expansiune a ciclului economic [i vedem c` motorul principal al cre[terii economice este consumul, ceea ce are plusuri, dar [i minusuri. Deja consumul a recuperat pierderea din timpul crizei, \ns` investi]iile au avut de suferit atât \n faza cea mai acut` a crizei (2009-2010), dar [i \n ultimii ani. |n acest context ne pu-

Biz

tem \ntreba care este logica stimulului foarte puternic pentru consum din noul Cod fiscal, când consumul deja cre[te poate chiar prea rapid. Avem deja \n primele 6 luni ale anului o cre[tere a consumului apropiat` de 5% \n termeni reali, \n condi]iile \n care cre[terea economic` este de 3,8% (s` ne reamintim c` \nainte de criz` economia cre[tea cu 6-7% [i consumul cre[tea cu 10-12%). Inevitabil, dup` reducerea TVA la alimente aplicat` la jum`tatea anului vom avea o accelerare a consumului [i este de a[teptat s` ne ducem \ntr-o zon` de 7-8% cre[tere anual` a acestuia, ceea ce va alimenta probabil reapari]ia unor dezechilibre (deficitul de cont curent [i presiuni infla]ioniste). Vedem deja \ntr-un stadiu incipient o cre[tere a importurilor mai rapid` decât a exporturilor \n termeni de volume. Cererea de consum probabil c` va alimenta acest dezechilibru comercial [i vom asista la o deteriorare a balan]ei comerciale. |n acela[i timp, putem asista la un moment dat la reapari]ia presiunilor infla]ioniste, de[i lucrul acesta este mascat pentru moment de reducerile de TVA. Infla]ia curent` f`r` aceste efecte temporare (reducerea de taxe [i pre]urile favorabile ale alimentelor [i petrolului) este undeva \n zona de 2% [i a[tept`rile BNR arat` o infla]ie \ntre 2 [i 3% odat` ce

impactul reducerilor de taxe va disp`rea din calculul infla]iei anuale (2017), care nu este o infla]ie mic` la scar` european`. Cum evolueaz` creditarea companiilor? Avem o cre[tere a volumelor noi de credite \n lei \n jur de 20-25% an la an, care este o cre[tere relativ mare. Este adev`rat c` principalul motor al acestei cre[teri este creditarea c`tre popula]ie – volumele noi de credite de consum \n ultimele luni au atins maxime istorice. |n plus, nu se mai face creditare \n valut` mai deloc pentru popula]ie, ceea ce este foarte bine din perspectiva stabilit`]ii financiare. |n acela[i tip, creditul Prima Cas` tureaz` foarte puternic – dac` ne uit`m de la \nceputul anului pân` acum, cred c` avem o cre[tere de 60% pe volumele noi la creditul ipotecar \n lei fa]` de aceea[i perioad` a anului anterior. |n acela[i timp, creditul \n lei c`tre companii cre[te [i el, numai c` nu la fel de rapid precum cel c`tre popula]ie [i cre[terea este \n special \n zona de IMM-uri. Pare c` este deja o efervescen]` [i \n zona de credite c`tre IMMuri, mai pu]in \n zona de credite c`tre companii mai mari, dar [i aceasta \ncepe s` \[i revin`. Discu]ia legat` de creditarea c`tre companiile nefinanciare este una mai lung`. Avem peste 600.000 de companii care raporteaz` situa]ii financiare la Ministerul de Finan]e, dar din acest

“O cre[tere a volumelor noi de credite \n lei \n jur de 20-25% an la an este mare, dar \n acela[i timp vine dup` o perioad` foarte slab` de evolu]ie a credit`rii.” IONU} DUMITRU, economist-[ef al Raiffeisen Bank [i pre[edinte al Consiliului Fiscal

FOTO: VALI MIREA

num`r doar circa 450.000 de companii au cifra de afaceri pozitiv` (sunt active). Din aceste 450.000, circa 200.000 de companii au pierderi dintotdeauna (au \nregistrat continuu pierderi \nc` din anul 2005). R`mâne practic o mas` de circa 250.000 de companii care teoretic s-ar califica din perspectiva unui criteriu minimal (necesar, dar nu suficient) pentru un credit. Dar nu este suficient s` faci profit, este important [i ce grad de \ndatorare ai [i ce indicatori de performan]` economic` financiar` ai, multe dintre companii având deja un grad de \ndatorare foarte mare. Sunt foarte multe companii care prefer` s` ia credit de la ac]ionari \n loc s` fac` aport de capital de la ace[tia, iar acest lucru arat` c` angajamentul ac]ionarului este unul mic \n condi]iile \n care capitalul raportat la datorie are o pondere prea mic`. Reticen]a b`ncilor \n a acorda credite acestor companii este fundamentat`, \ntrucât ac]ionarul poate duce compania \n insolven]` [i creditorul nu va mai putea recupera prea mult din crean]`. Este loc destul de mare de \ndatorare bancar`, creditul bancar poate cre[te \n zona companiilor \n m`sura \n care capitalurile \n sectorul nefinanciar ar cre[te, adic` angajamentul ac]ionarului ar fi mai mare. Gradul de \ndatorare bancar` a companiilor nefinanciare din România nu este mare, \ns` gradul de \ndatorare total` (toate formele de datorie) este mare. Creditarea popula]iei a crescut prea mult? Ne-am putea \ntreba de ce a accelerat puternic creditul c`tre popula]ie \n ultima perioad`. Pe partea de ofert` nu s-a schimbat mare lucru. B`ncile dau credite dup` acelea[i standarde de creditare de acum un an sau doi. Explica]ia pentru aceast` accelerare a creditelor c`tre popula]ie din ultimele trimestre este dat` cel mai mult de schimb`ri la nivelul cererii. Nivelul de \ncredere al consumatorilor din România este la nivelul de dinainte de criz` [i asta spuBiz

FINAN}E

ne multe [i are implica]ii importante. Oamenii au c`p`tat \ncredere, au v`zut c` au venituri \n cre[tere, dup` ce [i gradul lor de \ndatorare a sc`zut \n timpul crizei, [i au re\nceput s` se \ndatoreze. Deocamdat` nu putem s` spunem c` sunt motive puternice de \ngrijorare. O cre[tere a volumelor noi de credite \n lei \n jur de 20-25% an la an este mare, dar \n acela[i timp vine dup` o perioad` foarte slab` de evolu]ie a credit`rii. Semnalul transmis de c`tre statistici este unul de aten]ie. S` vedem ce urmeaz`, care sunt tendin]ele care se creioneaz` [i, evident, reglementatorul poate interveni dac` consider` c` se acumuleaz` riscuri de stabilitate financiar` pentru viitor. Deocamdat` suntem \ntr-o faz` incipient` de revenire a creditului. Revenirea la politici economice prociclice este considerat` risc la adresa stabilit`]ii financiare. Totu[i, Codul fiscal a fost modificat. Avem o revenire a consumului evident`, cu perspective de accelerare dup` reducerea TVA la alimente [i cre[terile de venituri [i avem [i o cre[tere foarte rapid` a creditului, \ntr-un context \n care \ncrederea consumatorilor a revenit la nivelul precriz`. Deci, avem toate ingredientele pentru a vedea o accelerare a cre[terii consumului. Problema este c` avem deja o rat` de cre[tere a consumului peste cre[terea ofertei interne. Evident c` putem avea motive de \ngrijorare [i ne putem \ntreba care este sensul, economic vorbind, al unui stimul atât de puternic pe zona de consum din noul Cod fiscal. Argumentele Consiliului Fiscal se men]in [i devin din ce \n ce mai evidente. Avem o accelerare a consumului [i nu mai avem nevoie de o stimulare a consumului prin politici publice \ntr-o astfel de situa]ie. De fapt, \n noul Cod fiscal s-a p`strat reducerea de TVA care are impactul cel mai puternic asupra consumului, iar celelalte m`suri care ar fi putut stimula [i partea de ofert` – \n special taxa pe construc]iile speciale [i impozitul pe dividende – au fost amânate [i au un semn de in44

Biz

certitudine. Vor fi sau nu aplicate \n func]ie de situa]ia bugetar` de la momentul respectiv. A]i criticat reducerea CAS cu 5 pp. Care sunt efectele acestei m`suri? În cadrul fiscal bugetar de la momentul respectiv, reducerea CAS crea un gol bugetar brut de circa 7 miliarde de lei pentru un an. Impactul bugetar de pân` acum este foarte apropiat de cel prognozat de Consiliul Fiscal la momentul lu`rii deciziei de reducere a contribu]iilor de asigur`ri sociale (pentru pensii). În momentul în care ai o m`sur` cu un impact bugetar de peste 1% din PIB, evident c` pot ap`rea semne de întrebare. România [i-a atins ]intele bugetare anul trecut în princi-

“Adoptarea euro ar trebui s` fie doar rezultanta unui demers de \mbun`t`]ire a competitivit`]ii economiei [i implicit de cre[tere a nivelului de trai.” IONU} DUMITRU

pal pentru c` nu a f`cut programul de cheltuieli, în special pe cele alocate investi]iilor. În 2014, investi]iile publice au atins minimul ultimilor nou` ani ca procent din PIB. Iar în acest an, execu]ia bugetar` a investi]iilor publice este în continuare mult sub a[tept`ri. În acest context, ne putem întreba dac` este sustenabil` o evolu]ie de acest tip, în care anumite presiuni bugetare le acomodezi prin reducerea investi]iilor, într-o ]ar` care are nevoie masiv` de investi]ii publice în infrastructur`, calitatea foarte slab` a acesteia fiind principalul handicap al ]`rii în materie de competitivitate pentru investitori Aceste investi]ii sunt doar amânate, pentru c` ]ara nu se poate dezvolta pe termen lung f`r` infrastructur`. Trebuie f`cute diferen]ieri între efectul bugetar [i efectul economic al m`surii [i între termenul scurt [i termenul lung. F`r` îndoial` c` reducerea

de CAS are pe termen lung un impact pozitiv în economie [i nimeni nu pune la îndoial` acest lucru, pentru c` povara fiscal` pe munc` este mare în continuare. Dar pe termen scurt [i mediu, impactul este negativ, cel pu]in în buget. Dac` ne uit`m strict pe bugetul de pensii o s` vedem c` aceast` m`sur` a accentuat semnificativ deficitul în sectorul de pensii, între contribu]iile încasate [i pensiile pl`tite. Dac` dinamica din prima parte a anului se va men]ine [i în a doua parte a anului, am putea ajunge la un deficit în bugetul de pensii în 2015 de aproape 20 miliarde de lei (de la 12,9 miliarde lei în 2014), care reprezint` circa 2,8% din PIB. Pensia, chiar a[a mic` cum este acum, o pl`tim de fapt în mare parte din împrumuturi, ceea ce înseamn` c` amanet`m viitorul copiilor no[tri ca s` putem pl`ti o pensie mai mare decât posibilit`]ile noastre financiare acum. Dezechilibrul fizic între num`rul de contribuabili [i num`rul de beneficiari în sistemul de pensii este evident [i el nu poate fi rezolvat decât prin crearea de locuri de munc`. 2019 a devenit o ]int` nefezabil` pentru aderarea la zona euro. Când am putea adopta euro? Adoptarea euro nu \nseamn` doar s` schimb`m leul cu euro. Dac` ar fi doar atât, am putea trece la euro de mâine. Important este ca economia s` fie suficient de competitiv` pentru a face fa]a concuren]ei din zona euro. Ai aceea[i moned` ca Germania, iar Germania are o economie mult mai competitiv`; politica monetar` va fi una comun` [i vedem ce probleme au fost cu ]`rile care nu au fost preg`tite s` intre \n zona euro. Orice ]int` am pronun]a \n momentul de fa]`, nu are credibilitate dac` nu are un drum de parcurs ata[at, cu pa[ii de f`cut, termene, obiective. Este nevoie de o asumare politic` larg` a acestui proiect. Adoptarea euro ar putea fi un proiect de ]ar`, un catalizator pentru reforme care trebuie oricum f`cute. Adoptarea euro ar trebui s` fie doar rezultanta unui demers de \mbun`t`]ire a competitivit`]ii economiei [i implicit de cre[tere a nivelului de trai. Biz

FINAN}E

SERVICII PU}INE, DAR PROASTE Concuren]a e pe dos \n România. |n loc s` câ[tige competi]ia cel mai bun, \nvinge cine moare ultimul. Competitorii sunt premia]i pentru rezisten]` \ntr-un mediu ostil [i linia de sosire o trec cei care au oferit servicii proaste cât mai mult posibil. DE IONU} B~LAN

onsecin]a e simpl`: serviciile devin [i mai proaste cu cât managementul celorlal]i competitori \i determin` s` fac` implozie. Pentru c` cele mai multe firme dispar ca urmare a deserviciilor aduse de propriii conduc`tori, decât a “deranjului” din afar`. S` trecem \ns` acum de la micro la macro. România are \n UE una dintre cele mai sc`zute ponderi ale serviciilor \n co[ul de bunuri (25,85%, fa]` de 42,31% – media UE 28), cel mai mic procentaj al popula]iei ocupate \n servicii (42,1%, fa]` de 73,1%) [i cea mai redus` pondere a serviciilor \n PIB (53,5%). Cu o concuren]` atât de redus`, oare cum s` fie serviciile?! S` spunem \ns` adev`rul pân` la cap`t. |n România, mult` vreme – \nainte ca românii s` se plimbe prin UE – nici nu s-a [tiut ce-s acelea servicii bune. Deoarece la noi nu pia]a aloc` resursele [i nu mediul economic atrage investi]iile, ci \n]elegerile pe sub mas`. De aceea seam`n` investitorii str`ini cu cei autohtoni, fiindc` de-a lungul perioadei postcomuniste România a preferat \n]elegerile bilaterale, privatiz`rile cu investitori strategici [i clauzele secrete \n locul unor oferte publice lansate pe burs`. Polonia, de pild`, a mers pe mâna pie]ei de capital [i a constatat c` are putere mai mare de negociere când nu cere ceva de la cineva, ci pl`te[te doar pre]ul pie]ei. Dar s` revenim la servicii. De[i au o pondere redus`, deci ar fi destul loc pe pia]`, \ntreprinz`torii nu prea se \nghesuiesc \n acest domeniu. Adic`,

Biz

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe bloguluibalan.ro de[i economia româneasc` e decapitalizat`, antreprenorii nu intr` s` fac` business \n zona ce angajeaz` o cantitate redus` de capital. De ce? Principala problem`, care acum se vede c` atârn` precum o ghiulea de glezn`, este educa]ia precar`, \n condi]iile \n care se vede c` nu doar spiritul antreprenorial lipse[te, ci [i priceperea angaja]ilor. Fiindc` \n servicii e nevoie, \n primul rând, de personal calificat. Iar noi tocmai ce ne-am b`tut joc de POSDRU – fondurile europene pentru educa]ie. Nici m`car organizarea unor firme de

cur`]enie nu suntem \n stare s` punem la punct, pentru c` se vede cum românii pleac` pe cont propriu \n str`in`tate s` fac` menajul unor b`trâni, \n loc s` aib` la mân` un contract mijlocit de un antreprenor. Dar, oricum ar fi, România tot are nevoie de servicii, deoarece pu]in` lichiditate trebuie alocat` \n proiecte cu rezultate rapide, cu vitez` mare de circula]ie a banilor. E necesar s` se creeze \ntr-un fel germenii pentru a cre[te productivitatea [i a reporni secven]a economic`, \n asa fel \ncât companiile române[ti, \n ansamblu, s` treac` de la pierdere la profit. Motiv pentru care \i dezaprob, din nou, pe cei care \[i poticnesc gândirea \n ni[te “necesit`]i” pe termen lung. Bugetul nostru are nevoie s` se concentreze – \n criz` – pe stimulente pe termen scurt, pe baza canaliz`rii for]ei de munc` \n servicii. Ceea ce \nseamn` c`-i necesar s` se rezolveze rapid chestiunea deficitului educa]ional. Cu alte cuvinte, a[a cum se atribuie deductibilit`]i fiscale pentru IT-i[ti, acestea ar trebui acordate tuturor prestatorilor de servicii. {i fiindc` tot discut`m de o for]` de munc` slab educat`, e bine s` con[tientiz`m c` aici s-a ajuns din cauza faptului c` deficitul ciclic, ce putea fi folosit pentru a-i califica pe lucr`tori, a fost “mâncat” de cel structural. Ne-am \ndatorat ca s` finan]`m un deficit care a alimentat corup]ia [i furtul. Iar \n paralel, cu titlul de solu]ii de a scoate ]ara din criz`, s-au emis numai teorii nefunc]ionale, care nu ne ajut` prea mult s` repornim economia, plecând – aten]ie! – de la spiritul antreprenorial autohton, nu de la subven]iile numite fonduri europene. Biz

FINAN}E

BANII NU CUNOSC GRANI}E Când românii din str`in`tate trimit anual 3,5 miliarde de dolari \n ]ar`, pia]a local` de transferuri de bani devine mai mult decât interesant` pentru marii juc`tori \n domeniu. Tocmai de aceea MoneyGram \[i \nt`re[te prezen]a \n România. DE OANA VOINEA

entru MoneyGram, pia]a româneasc` aduce cre[teri de dou` cifre, iar perspectivele din anii urm`tori sunt mai mult decât optimiste \n acest domeniu, dup` cum declar` Alexander Hoffmann, Executive Vice President – Business Development and Global Product, MoneyGram.

Cum a evoluat pia]a de transfer de bani spre [i dinspre România \n ultimii ani? MoneyGram este unul dintre liderii mondiali ai pie]ei de transfer de bani [i suntem prezen]i \n 200 de ]`ri, iar România este una dintre cele mai importante pie]e din Europa. Este o pia]` de 3,5 miliarde de dolari conform B`ncii Mondiale, valoare confirmat` [i de Banca Na]ional` a României. Românii din str`in`tate trimit sume importante pentru a sus]ine familiile din ]ar` [i suntem ferici]i s` asigur`m o leg`tur` financiar` \ntre clien]ii no[tri [i cei dragi lor [i s` sprijinim economia local`. Pia]a a evoluat frumos, a avut o perioad` de cre[tere rapid`, apoi a stagnat câ]iva ani dac` ne uit`m la statisticile oficiale, dar noi credem c` poten]ialul de cre[tere este foarte mare ca urmare a deschiderii pie]ei europene a muncii pentru români. Se \nregistreaz` o cre[tere a migra]iei, deci [i o cre[tere a pie]ei de transfer de bani. |n ceea ce prive[te MoneyGram, suntem prezen]i \n România din 1997. Am crescut foarte rapid [i suntem mândri c` am ajuns la peste 48

Biz

FINAN}E

3.500 de loca]ii partenere \n România prin deschiderea unui nou sediu principal \n centrul Bucure[tiului, pentru a sprijini pia]a de transfer de bani \n cre[tere din România. Pentru noi este foarte important s` arat`m angajamentul pentru pia]a local` de transfer de bani [i s` continu`m s` sprijinim nevoile financiare ale românilor. Câ]i români au transferat bani prin MoneyGram \n acest an [i la ce valoare se ridic` suma medie transferat`? |n acest moment, \n jur de 3,5 milioane de români lucreaz` \n str`in`tate [i trimit \n România aproximativ 3,5 miliarde de dolari. Valoarea medie a unei tranzac]ii realizate prin serviciul de transfer de bani MoneyGram este de 300 de euro, valoare care este \n cre[tere. Ce vreau s` precizez este c` atunci când se vorbe[te despre pia]a de transfer de bani, oamenii se gândesc doar la banii care intr` \n România. Dar s` nu uit`m c` [i românii trimit bani \n afara ]`rii, pentru a-[i sus]ine copiii care sunt pleca]i la studii, spre exemplu. Totodat`, s` nu uit`m c` România este o ]ar` emergent` [i dezvoltarea economic` atrage oameni din alte ]`ri care vin s` lucreze aici. Ace[ti oameni trimit bani c`tre familiile de acas`. Vedem deja

“Românii din str`in`tate trimit sume importante pentru a sus]ine familiile din ]ar` [i suntem ferici]i s` asigur`m o leg`tur` financiar` \ntre clien]ii no[tri [i cei dragi lor [i s` sprijinim economia local`.” ALEXANDER HOFFMANN, Executive Vice President – Business Development and Global Product, MoneyGram

fluxuri de bani care merg dinspre România c`tre Filipine [i sunt \n cre[tere sau spre Moldova. De asemenea, s` nu uit`m de pia]a intern` – transferurile de bani din interiorul ]`rii. |n mai pu]in de 10 minute po]i trimite bani prin intermediul MoneyGram familiei sau prietenilor din ]ar`. Este foarte simplu. Mergi \ntr-o loca]ie MoneyGram, depui banii [i prime[ti un num`r de identificare cu care mama, fiul sau prietenul poate ridica banii \n câteva minute. {i nu doar \n România. Po]i ridica banii \n câteva minute de oriunde din lume, de la cele 350.000 de filiale globale ale MoneyGram. Po]i trimite bani din România \n Filipine \n doar 10 minute. Din ce ]`ri vin cele mai mari transferuri c`tre România? }`rile din care vin cele mai mari sume de bani \n România sunt cele cu un num`r mare de migran]i români – Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, dar [i Statele Unite. Potrivit statisticilor B`ncii Mondiale, \n 2014, românii primeau transferuri de bani din Italia (1 miliard de dolari), Spania (792 milioane de dolari) [i Germania (451 milioane de dolari). Totodat`, principalele ]`ri care primesc bani din România sunt Spania (127 milioane de dolari), Moldova (109 milioane de dolari) [i Italia (71 milioane de dolari). De asemenea, cresc sumele trimise c`tre Filipine [i Marea Britanie. Care sunt principalele provoc`ri pentru MoneyGram pe pia]a local`? România este una dintre pie]ele cele mai dinamice [i active din Europa, o pia]` interesant`, unde concuren]a este puternic`. Ne baz`m pe o re]ea puternic` de parteneri – a[a cum spuneam, avem peste 3.500 de loca]ii. Avem parteneri puternici din domeniul bancar – colabor`m cu BCR, UniCredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Internet Bank [i Marfin Bank, din retail – Carrefour, Orange, dar [i din segmentul de Forex – Speed Transfer, Smith & Smith [i case de schimb valutar. Sun-

1 MILIARD $

este suma transferat` \n 2014 \n ]ar` de românii care lucreaz` \n Italia

tem mândri de evolu]ia re]elei locale. |n ceea ce prive[te provoc`rile pie]ei locale de transfer de bani, a[ spune c` una dintre cele mai mari este faptul c` mul]i români nu au un cont bancar, mai ales \n zona rural`. |n România, doar 60% dintre adul]i au cont bancar. Dar chiar [i f`r` un cont bancar, prin MoneyGram pot primi sau trimite bani cash prin intermediul re]elei de 3.500 de loca]ii partenere. MoneyGram a \nregistrat o cre[tere de dou` cifre pe pia]a din România [i inten]ion`m s` cre[tem investi]iile atât \n canalele clasice, cât [i \n canalele alternative de transfer de bani. Strategia global` a MoneyGram urm`re[te dezvoltarea canalelor digitale de self-service, adic` trimiterea banilor prin intermediul telefonului mobil, prin internet, prin intermediul portofelelor digitale, precum [i introducerea unor metode inovatoare de a trimite [i primi bani prin ATM-uri [i prin kiosk-uri. 12% din bani deja se transfer` prin self-service [i ne dorim ca p\n` \n 2017 acest procent s` ajung` la 15-20%. Vom urma aceea[i strategie [i \n România, unde deja dezvolt`m mai multe proiecte \n acest domeniu. Biz

SERVICII

MANUFACTURA UNUI SUCCES Cea mai proasp`t` cafea din România poate fi personalizat` cu tot cu ambalaj, \ntr-un spa]iu cu adev`rat unic. Cafeaua bun` se face din acest an la Manufaktura by Doncafé. DE OVIDIU NEAGOE m vorbit cu Marius Mele[teu, General Manager al Strauss South Central Europe, despre conceptul din spatele loca]iei [i despre instala]ia care macin` pe loc cafeaua, un prototip realizat exclusiv \n Romånia. Ce \nseamn` Doncafé Fresh, proiect lansat la \nceputul acestei veri? Lucr`m la proiect de circa un an [i totul a pornit de la o constatare conform c`reia \n Romånia [i nu numai, ci \n majoritatea ]`rilor \n care te duci, este foarte greu de fapt s` g`se[ti o cafea bun`. Eu c`l`toresc destul de mult [i pot spune c` nu prea g`sesc o cafea care chiar s` \mi plac`. Toat` lumea bea o cafea, fiecare o prepar` cum [tie, lucrurile \nc` nu sunt limpezi [i consumatorii sunt cumva frustra]i c` \nc` nu au [ansa s` \ncerce cafea adev`rat`. De ce? Pentru c` noi, industria, poate nu reu[im \nc` s` le oferim tot ce trebuie. Unul dintre cele mai importante criterii pentru o cafea bun` este prospe]imea. O cafea proasp`t` trebuie judecat` dup` momentul pr`jirii. Noi avem foarte mult` expertiz` \n cafea, avem o fabric` aici de 21 de ani. Putem face cafea proasp`t` [i a[a s-a n`scut Doncafé Fresh. Ne-am gåndit c` trebuie s` oferim consumatorilor o cafea \ntr-adev`r proasp`t pr`jit`. Noi pr`jim cafeaua \n fabric`, o transport`m \n containere speciale \n forma unor trollere din inox, 50

Biz

pentru c` trebuie s` respec]i o serie de pa[i, nu este doar o poveste de marketing. Cafeaua este de foarte \nalt` calitate, ceea ce \nseamn` “single origin”. Am lucrat cu echipa, mai bine de un an, am selectat patru origini, cu care s` \ncepem acest proiect – Etiopia, Kenya, Guatemala [i Costa Rica. Am creat acest concept, pe care l-am deschis \n Mega Mall, Manufaktura by Doncafé, care \[i propune s` livreze atåt \n loca]ie, cåt [i pentru acas` cele patru origini de Doncafé Fresh, proasp`t pr`jit`, m`cinat` [i ambalat` pe loc, \ntr-o instala]ie conceput` exclusiv \n Romånia. Totul este gåndit de inginerii de la fabrica din Bucure[ti. A fost construit` la Cluj, de o companie cu care noi lucr`m de mult` vreme. Este un prototip pe care l-am creat, nu am luat ideea de absolut nic`ieri [i suntem extrem de måndri c` func]ioneaz` foarte bine. Ave]i de gånd s` o breveta]i conceptul, s` \l extinde]i? Suntem \n parcurs de patent, \n perioada de brevetare [i vrem s` extindem conceptul, adic` loca]ii \n care s` se poat` bea cafea proasp`t` din cele patru origini. Totul este foarte modern, se poate comanda printr-un touchscreen \n func]ie de modalitatea de preparare [i, foarte important, exist` posibilitatea de a personaliza cafeaua [i eticheta care se tip`re[te pe loc [i se aplic` pe pachet. Poate con]ine mesaje personalizate [i tot felul de simboluri pe care fiecare consumator [i le poate alege. Este deja

un succes, primim foarte multe comentarii pozitive de peste tot, de la to]i oamenii care intr` \n contact cu noi. Execu]ia este de cel mai \nalt nivel [i tot conceptul este altfel, nu este o loca]ie cu un bar [i cåteva mese. Totul se preg`te[te \n fa]a consumatorului. Am mutat buc`t`ria \n fa]`, sunt mai multe baruri la parter, inclusiv un bar de paste, dou` baruri de cafea, aceea[i cafea se poate lua la pachet, inclusiv pentru acas` cafea ambalat`. Sigur, inten]ion`m s` ne extindem, deocamdat` suntem \n primele luni de func]ionare. De ce a]i optat pentru cele patru ]`ri de origine? Am \ncercat s` acoperim un spectru de consum din punct de vedere al gustului,

SERVICII

FOTO: VALI MIREA

ciodat`. Dup` ce vor \ncerca produsul, se vor convinge c`, \ntr-adev`r, cafeaua este de \nalt` calitate, iar acest loc este cu totul altceva. Este un nou concept de restaurant, care are cafeaua \n centru, iar pastele sunt al doilea pilon. Sunt paste pe care le aducem doar noi \n Romånia, de la Fernando Pensato, un produc`tor italian super-premium, care vinde \n restaurante Michelin. E o buc`t`rie foarte bun`, nu este un meniu imens, dar produsele sunt bine gåndite [i apreciate de to]i.

al t`riei [i al nuan]elor. Spun nuan]e pentru c` dac` le numesc arome, oamenii vor \n]elege c` se adaug` ceva \n cafea. Nu se adaug` nimic. Realitatea este c` dup` ce bei o cafea aici, cel mai probabil nu o s` \]i mai plac` a doua zi diminea]`, cafeaua pe care o bei \n mod obi[nuit. Este o cafea foarte, foarte bun`. Care este “secretul” din spatele cafelei proaspete? Cafeaua se p`streaz` \n fabric` circa patru zile dup` pr`jire, apoi se transport` \n loca]ie cu dou` seturi de trollere din inox, cu atmosfer` presurizat` cu dioxid de carbon ca s` prezerve aroma, s` nu se piard` nimic, c` la cafea esen]a este aroma, dup` care ele se aduc \n loca]ie. |n primul rånd, conceptul nostru este

Fresh. Cele patru origini, \n func]ie de cum vor evolua, putem s` le schimb`m, s` introducem o origine nou`, vom vedea cum func]ioneaz`. Dar conceptul este proasp`t [i personalizat. Po]i personaliza \ntr-un grad destul de mare cafeaua. Pachetul este unic, are un num`r unic, are etichet` care poate fi personalizat`, este foarte potrivit [i pentru cadouri. La ce alte surprize se pot a[tepta cei care vor trece pragul Manufaktura by Doncafé? Poate sun` exagerat, dar este un loc din viitor, de[i cafeaua pare un lucru pe care \l avem dintotdeauna, noi aducem, oamenilor ceva ce poate n-au avut niciodat`. Cei mai mul]i nu au \ncercat ni-

MARIUS MELE{TEU, General Manager al Strauss South Central Europe

Cånd a]i descoperit dragostea pentru cafea [i ce sortiment v` place cel mai mult? Cel mai mult \mi place Doncafé Fresh, pentru c` este chiar cea mai bun`. Eu am b`ut cafea dintotdeauna, dar pån` s` vin \n Strauss nu [tiam multe despre cafea, eram novice, ca s` spun a[a. Cafeaua este un produs aproape magic, e un produs care se cultiv` greu, se culege greu, este greu de transportat, vine de la mare distan]`, se produce greu. Nu e simplu s` faci o cafea bun`, deci e mult` munc` [i mult` art` \n producerea unei cafele de calitate. Noi vindem \n Romånia aproximativ 1,4 miliarde de ce[ti de cafea pe an. Gåndi]i-v` de cåte ori interac]ion`m de fapt cu consumatorii [i cånd: diminea]a \n momente de relaxare, \n momentele de reenergizare. Tot timpul suntem acolo [i nu putem s` dezam`gim. Este un produs magic. Ce planuri ave]i cu Manufaktura by Doncafé? Noi am vrea s` extindem acest concept. Suntem \n discu]ii cu cå]iva poten]iali parteneri. Conceptul are aderen]` pentru c` este unic, livreaz` o experien]` pe care deocamdat` nu o poate oferi nimeni \n Romånia, iar prospe]imea este foarte greu de livrat. Noi putem face cafea proasp`t` pentru c` avem capacitatea de produc]ie, fabrica aici \n Bucure[ti [i mult` expertiz`. Acum urmeaz` s` g`sim modalitatea cea mai bun` de extindere. Vrem s` trecem [i vånzarea online a Doncafé Fresh. Probabil c` va mai dura, dar sper ca \n cursul anului viitor s` intr`m [i cu vånzarea online, un pas important pentru noi. Biz Biz

TECH

Tehnologia la ea acas~

rice turist trec`tor prin imobilele catalane proiectate [i lucrate \n detaliu de Antoni Gaudí (La Pedrera sau Casa Batlló, \n special) are impresia c` s-a aflat \n pântecele unui organism viu. Geniul lui Gaudí, acoperind tematic de la goticul târziu iberic [i pân` la Art Nouveau, \nsufle]e[te locuin]a sau biroul de lucru lucrând \n lemn, sticl`, metal, ca niciun alt artist. Dar aceste bucurii estetice sunt doar ale minutelor turistice sau podoabe ale memoriei. {i totu[i, tehnologia de azi are [i ea varianta ei de locuin]`, imobil “viu”, dând via]` tututor obiectelor, componentelor, ba chiar \ntregii structuri, preg`tind limbajul comun de dialog, dar [i pe acela cu st`pânul. Tr`im zorii noilor concepte de “cas` inteligent`” sau “locuin]e conectate”, gra]ie megasistemului Internet of Things. Viitorul \ncepe azi. Desigur, termenii nu sunt noi. Digitalizarea din ultimii 25-30 de ani, extinderea internetului, puzderia de electrocasnice computerizate au redefinit periodic con-

Biz

cepte precum “smart house” sau “connected home”. Cu toate astea, explozia de pia]` nu a avut loc. Printre motivele identificate de industrie [i anali[ti se num`r` e[ecul \n a oferi o nevoie real` de consum, pre]urile ridicate, o experien]` de utilizare nesatisf`c`toare. |n plus, prezentul ofer` acum [i avantajul acoperirii WiFi broadband, procentul ridicat de smartphone-uri \n uz, cu aplica]ii pe aproape orice, precum [i prezen]a cipurilor wireless \n tot mai multe gadgeturi, dar [i \n “banalele” aparate electrocasnice. |n acest context, gigan]ii din diverse ramuri ale tehnologiei, comunica]iilor [i produc]iei de consum se coalizeaz` pentru a dezvolta diverse platforme Internet of Things (IoT). Din clipa \n care ai plecat de la birou, cu ma[ina personal` sau cu mijloace de tranport \n comun, smartphone-ul s` [tie cât ai de parcurs pân` acas` [i s` transmit` informa]ia la adresa din buletin. Mai departe, lumina se aprinde când e[ti \n preajm`, \n buc`t`rie se \nc`lzesc semipreparatele \n timp util, locuin]a se \nc`lze[te,

Un viitor mai apropiat decât credem va aduce locuin]e inteligente, cu obiecte care prind via]` peste tot \n jurul nostru. B`t`lia pentru a fi printre cei ce vor face legea \n casele smart e \n plin` desf`[urare, miza fiind de multe miliarde de euro. De alexanDru r~Descu

Potrivit Cisco Systems, ecosistemul Internet of Things, cu toate produsele conexe (de la autoturisme la bunuri de uz casnic), s-ar putea ridica la o valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, cu un ritm anual de cre[tere a num`rului de dispozitive conectate la internet, pĂ˘n` \n 2020, de peste 30%. La nivel macro, pe baza acestor previziuni, doar 0,06% din â&#x20AC;&#x153;lucrurileâ&#x20AC;? care pot fi conectate la Internet \n prezent au acum aceast` func]ionalitate.

TECH

dac` e cazul, printr-un termostat inteligent care analizeaz` [i de temperatura de afar`, iar fiecare camer` preg`te[te o muzic` ambiental` sau pe m`sura st`rii din acel moment. Totul \ntr-o locuin]` \n care robo]ii electrocasnici [i-au f`cut treaba, dup` cum fuseser` programa]i \n prealabil. Iar când \nc` e[ti pe drum, aplica]iile dedicate te informeaz` ce alimente mai sunt \n frigider sau dac` ma[ina de sp`lat trebuie pornit`, tot de la distan]`. Pentru un astfel de scenariu, Samsung a prezentat recent SmartThing, un hub care s` permit` unificarea senzorilor [i acce-

30%

din casele din europa de Vest vor avea pân` \n 2019 un tip de sistem inteligent, veniturile din echipamentele legate de hardware [i servicii de instalare ajungând la aproape 15,46 miliarde de euro.

sursa: strategy analytics

Biz

soriilor electrocasnice produse de diverse companii, pe baza acestui sistem deschis. Samsung estimeaz` c` 90% din tot ceea ce produce va fi conectat la Internet pân` la sfâr[itul anului 2017 [i a bugetat numai \n acest an peste 100 de milioane de dolari \n comunitatea sa de dezvoltatori dedica]i mediului IoT. {i Deutsche Telekom a venit cu o idee asem`n`toare, la care au aderat imediat câteva zeci de companii. “Din cercet`rile noastre, clien]ii no[tri sunt interesa]i de astfel de locuin]e conectate \n propor]ie de pân` la 80%. Ar putea pl`ti, pentru un astfel de sistem complex, un abonament lunar de 5 sau 10 euro”, a declarat Holger Knoepke, vicepre[edinte al DT, citat de BBC.

TECH

Se estimeaz` c` abia \n urm`torul deceniu vom asista la un adev`rat boom \n ceea ce prive[te m`rimea [i tipul de dispozitive conectate –, dincolo de echipamentele de uz personal sau cele din zona media, pentru a include o gam` larg` de aparate electrocasnice mari [i mici, radiatoare, contoare inteligente, dispozitive medicale, \ncuietori pentru u[i, pentru a ajunge la obiecte “ne\nsufle]ite” precum mobila [i juc`riile pentru copii. Firma de cercetare de pia]` Gartner sus]ine c` se a[teapt` s` vad` o gam` larg` de echipamente casnice devenite “inteligente” – \n ceea ce prive[te ob]inerea anumit nivel de detectare [i inteligen]` combinate cu capacitatea de a comunica. Rezultatul? O cas` tipic` de familie, \ntr-o pia]` matur`, ar putea con]ine câteva sute de obiecte inteligente pân` \n 2022. |n aceste condi]ii, companiile vor livra \n perioad` analizat` peste 2 miliarde de

“Pentru ca internet of Things s` fie un succes, trebuie s` fie deschis, open source. orice dispozitiv, de pe orice platform`, trebuie s` poat` fi conectat [i s` poat` comunica cu altele.” alex hawkinson, ceo smartThings

dispozitive conectate la domiciliu, generând venituri de aproximativ, trage]i adânc aer \n piept, 446,6 miliarde de euro. Dac` tot au pl`tit 3 miliarde de dolari pe Nest Labs, pentru celebrul termostat inteligent, cei de la Alphabet (adic` Google) au considerat c` e nevoie totu[i de un sistem de operare care s` sus]in` viziunea lor de cas` inteligent` [i IoT. A[a c` inginerii software au pus la punct Brillo OS, care are datoria de a conecta toate echipamentele din locuin]`, de la ma[ina de sp`lat la co[ul de gunoi, evident [i acesta cu putere de comunicare, dar [i cu senzori de miros probabil. |n plus, po]i s` vorbe[ti cu Brillo (a[a cum posesorii de iPhone fac cu Siri), \ntrebând de exemplu dac` mai e bere \n frigider. Existând [i op]iunea ca frigiderul, parte din IoT, s` comande singur la un magazin online. Biz

Biz

ADVERTORIAL

STRATEGIE

Pa[i pentru exit Momentul potrivit, evaluarea corect`, implica]iile financiare [i legale sunt doar cåteva dintre lucrurile cu care se confrunt` un antreprenor \n pragul vinderii businessului pe care l-a creat. Ce sfaturi ofer` consultan]ii? DE OANA VOINEA

chimbarea proprietarilor este una dintre cele mai dificile provoc`ri cu care o companie se poate confrunta, iar experien]a antreprenorului \n administrarea afacerii nu garanteaz` un exit de succes. Ce au \ns` \n comun antreprenorii este dorin]a ca, atunci când se hot`r`sc s` ias` din afacerea pe care o conduc, s` ob]in` cea mai bun` ofert`. Ob]inerea celei mai bune oferte \ns` implic` planificarea exitului [i prezentarea afacerii \n cea mai bun` lumin` posibil`. “|n cazuri foarte rare afacerile sunt preg`tite de exit din clipa \n care decizia de vânzare a fost luat`. Pe mul]i antreprenori tocmai amenin]area sc`derii performan]ei afacerii pe care o conduc \i face s` se gândeasc` la exit. |n acest caz, ar putea fi deja tardiv pentru a ob]ine dintr-un exit cel mai bun pre]”, spune Lars Wiechen, partener Servicii de Consultan]` Financiar` la Deloitte România. Când este cel mai bun moment pentru un exit? La modul ideal, acest moment al exitului ar trebui s` aib` loc atunci când afacerea mai are \nc` poten]ial de cre[tere [i \n condi]iile

Biz

unei economii [i unei pie]e aflate \n expansiune, când multiplii de evaluare sunt ridica]i [i sunt confirma]i de premisele men]ionate, spune Alexandru Medelean, director, Servicii de Consultan]` pentru Management la PwC Romania. |n practic` \ns`, depinde foarte mult de situa]ia proprietarului [i de ra]iunea pentru care s-a luat decizia. Mul]i antreprenori sunt nevoi]i s` fac` un exit din ra]iuni personale – se apropie de o anumit` vârst` [i nu au urma[i interesa]i s` preia businessul, familia trece printr-o criz` care necesit` \mp`r]irea valorii businessului (cum ar fi un divor] sau o succesiune), pur [i simplu antreprenorul a adus afacerea la un punct dup` care nu o mai poate dezvolta pe cont propriu, nu mai are resursele financiare [i manageriale s` sus]in` dezvoltarea companiei. “Indiferent de motive, decizia de a vinde compania nu este una u[oar` pentru majoritatea antreprenorilor. Mul]i au investit foarte mult timp, eforturi [i bani \n companie [i au f`cut sacrificii personale semnificative”, subliniaz` Roland Teufel, Partner la Ensight Management Consulting.

PLANIFICAREA – PRIMUL PAS Odat` ce exitul devine o alternativ` de viitor, elementul cel mai important este implementarea timpurie a unei strategii de exit. Companiile ar trebui s` fie preg`tite din timp pentru realizarea strategiei, ideal cu 18-24 de luni

\nainte de schimbarea efectiv` a ac]ionariatului, explic` Lars Wiechen, care precizeaz` c` acest lucru ar permite punerea \n aplicare a schimb`rilor ce vor genera cre[terea valorii afacerii. Potrivit reprezentantului Deloitte, piatra de temelie \n alegerea strategiei de exit pentru un antreprenor o repre-

zint` identificarea rezultatului pe care ac]ionarul dore[te s` \l ob]in`. Astfel, primul pas \n realizarea strategiei \l reprezint` \n]elegerea op]iunilor viabile de exit pentru afacerea \n cauz`. Implementarea acesteia nu reprezint` un proces singular, astfel c` va fi necesar ca strategia de exit s` fie revi-

zuit` \n mod constant pentru a se asigura valoarea beneficiilor acesteia. “Planificarea ofer` antreprenorului controlul asupra fiec`rui proces [i centreaz` afacerea pe cel mai important aspect: strategiile de cre[tere a valorii \naintea exitului”, subliniaz` Lars Wiechen, ad`ugând c` strategia de exit face Biz

STRATEGIE

referire la valoarea curent` a afacerii [i la elementele cheie generatoare de valoare comparativ cu a[tept`rile antreprenorului, la evaluarea op]iunilor posibile de exit (vânzare comercial`, achizi]ie institu]ional`, achizi]ionarea de c`tre conducerea companiei, retrageri de numerar sau recapitalizare, Ofert` Public` Ini]ial`) [i la modalitatea \n care ar trebui conturat` afacerea pentru diferi]i cump`r`tori poten]iali. Potrivit reprezentantului Deloitte, exitul potrivit poate fi realizat prin implementarea unui proces condus de o echip` de consilieri care furnizeaz` informa]ii de prim` clas`, au competen]e [i experien]` \n fuziuni [i achizi]ii, evaluarea [i modelarea afacerii, drept societar, impozitare [i administrarea averii. “Este important ca la \nceputul procesului de exit s` fie clarificate toate a[tept`rile financiare care vor reie[i din tranzac]ie. Printr-un proces de evaluare, antreprenorul poate primi o estimare a valorii de tranzac]ionare a firmei”, precizeaz` Lars Wiechen.

CUM |}I EVALUEZI “COPILUL”? Datorit` leg`turilor de ordin emo]ional cu afacerea, de multe ori este foarte dificil ca un antreprenor s` fie complet obiectiv când efectueaz` evaluarea propriilor afaceri, iar acest lucru poate avea impact direct asupra gradului de atractivitate [i a valorii afacerii pentru poten]ialii investitori. Majoritatea antreprenorilor \[i cunosc bine afacerea, dar \n cazul unui exit vorbim de o cunoa[tere din punct de vedere tehnic efectuat` cu ajutorul speciali[tilor pentru a identifica [i eventual corecta punctele slabe ale afacerii care ar putea reduce valoarea oferit` de cump`r`tori sau care ar putea fi exploatate de c`tre cump`r`tori. “Referitor la valoare, de foarte multe ori pre]ul a[teptat de c`tre antreprenori are [i o component` emo]ional` (afacerea este copilul antreprenorilor [i mul]i dintre antreprenori nu se pot deta[a de acest 60

Biz

Decalogul unui exit reu[it Ghidul de exit al PwC sintetizeaz` zece sfaturi pentru antreprenorii care vor s`-[i vând` afacerea 1. Nu neglija]i afacerea

Procesul de vânzare consum` o cantitate semnificativ` de timp, energie [i alte resurse. 2. Asigura]i-v` c` toat` lumea este pe aceea[i lungime de und`

Toat` lumea trebuie s` vâsleasc` \n aceea[i direc]ie, altfel procesul risc` s` se \mpotmoleasc`. 3. Alege]i-v` consultan]ii potrivi]i

|n calitate de proprietar al unei afaceri, v` cunoa[te]i afacerea [i sunte]i obi[nuit s` lua]i decizii. 4. Gestiona]i-v` afacerea pân` la momentul \ncheierii tranzac]iei

Nu v` gândi]i \nainte de vreme c` tranzac]ia s-a \ncheiat [i c` pute]i \ncepe s` v` planifica]i via]a de dup` tranzac]ie. 5. Evalua]i-v` afacerea, cu avantajele [i dezavantajele sale

Fiecare tranzac]ie este unic`, dar pove[tile pe care le afla]i despre alte tranzac]ii rareori includ [i informa]ii referitoare la diferen]ele dintre companii. 6. Re]ine]i c` banii nu sunt singurul criteriu

O promisiune care aduce mai mul]i bani [i mai multe garan]ii/angajamente nu este totdeauna cea mai bun` alegere. 7. P`stra]i cercul cunoa[terii cât mai restrâns posibil

Vestea unei vânz`ri iminente poate face ca angaja]ii s` fie \ngrijora]i [i s` dea concuren]ei ocazia s` \[i consolideze pozi]ia. 8. R`mâne]i deschi[i

Competi]ia este un lucru pozitiv. Nu \ndep`rta]i pretenden]ii. 9. A[tepta]i-v` s` v` confrunta]i cu probleme

Informa]iile negative pot avea ca rezultat o reducere semnificativ` a pre]ului [i pot pune \n pericol tranzac]ia. 10. Fi]i preg`ti]i – nu v` gr`bi]i s` ie[i]i pe pia]`

Lipsa unei preg`tiri adecvate \naintea ini]ierii procesului de vânzare este totdeauna o capcan` serioas`.

sentiment mai ales \n momentul stabilirii pre]ului de vânzare) care poate sa m`reasc` pre]ul a[teptat cu mult peste ceea ce ar oferi pia]a”, spune Alexandru Medelean, ad`ugând c` antreprenorul are nevoie de o evaluare independent` a afacerii sale pentru a se decide dac` este preg`tit s` accepte un astfel de pre]. Totodat`, spune reprezentantul PwC, este necesar` o evaluare a contextului pie]ei [i a apetitului investitorilor pentru companii din sectorul de activitate \n care ac]ioneaz` compania vânz`torului. “De foarte multe ori \ntâlnim cazuri cu afaceri foarte bune din punctul de vedere al performan]ei [i al poten]ialului, dar care nu se pot vinde pentru c` industria sau aria geografic` respectiv` nu sunt de interes pentru marii investitori strategici care ar putea face o consolidare a sectorului respectiv”, explic` Medelean. Acesta adaug` c` [i declinul domeniului de activitate al companiei \ntr-o anumit` perioad` \mpiedic` exitul, un foarte bun exemplu \n acest sens fiind dat de ce se va \ntâmpla \n perioada urm`toare cu produc`torii de componente din industria de automotive \n contextul actualei dispute legate de produc`torii auto germani.

ECHIPA, ATUUL COMPANIEI Calitatea angaja]ilor [i a conducerii companiei, \ntr-un cuvânt a echipei, se afl` \n topul priorit`]ilor unui cump`r`tor. Capitalul uman este atuul companiei [i influen]eaz` foarte mult poten]ialul de cre[tere a acesteia. Astfel, cu cât este mai mare probabilitatea ca angaja]ii s` r`mân` \n firm`, cu atât va cre[te valoarea companiei. Roland Teufel spune c` angaja]ii companiei care va fi vândut` sunt analiza]i de cump`r`torul poten]ial \n timpul procesului de due diligence, factorul uman fiind esen]ial [i \n faza de dup` exit. “Peste 50% dintre achizi]ii [i fuziuni e[ueaz` sau nu ating obiectivele stabilite din cauza diferen]elor culturale”, explic` Teufel dând exemplu

STRATEGIE

“Nimic nu maximizeaz` mai mult valoarea unei companii \n ochii cump`r`torului decât un poten]ial de cre[tere sustenabil` [i o echip` capabil` aflat` la conducere. |n cazul \n care cele dou` condi]ii sunt \ndeplinite, antreprenorul are cele mai bune [anse s` execute un exit de succes.” LARS WIECHEN, partener Servicii de Consultan]` Financiar` Deloitte Romånia

“Este foarte important s` g`se[ti cump`r`torul cu adev`rat interesat de compania ta. |n cazul unui exit, cump`r`torul este cel care dicteaz` termenii, a[a c` analizeaz` cu aten]ie poten]ialul businessului t`u [i nu refuz` o ofert` bun` influen]at de emo]ii sau motiva]ii nerealiste.” ROLAND TEUFEL, Partner, Ensight Management Consulting “Sunt mai multe elemente care concur` pentru un exit de succes, \ns` cred c` urm`toarele trei sunt cele mai importante: o bun` preg`tire a companiei pentru tranzac]ie, alegerea unui consultant cu experien]` [i existen]a unui context favorabil de pia]`.” ALEXANDRU MEDELEAN, director, Servicii de Consultan]` pentru Management, PwC Romania

e[ecul faimos al fuziunii Daimler – Chrysler. Prin urmare, o analiz` cultural` corespunz`toare \n faza de pre-deal este absolut obligatorie, din experien]a Ensight Management Consulting, [i are avantajul de a duce la m`suri adecvate \n faza de postfuziune. Lars Wiechen subliniaz` c` o mare parte din succesul unei afaceri poate fi strâns legat de capabilit`]ile antreprenorului [i \n special de rela]iile acestuia cu furnizorii [i clien]ii. Dar cump`r`torul vrea s` achizi]ioneze o afacere \n care valoarea este dictat` \n principal de produs [i concept, nu [i de influen]a antreprenorului. |n acest caz, ar trebui s` se implementeze un plan de succesiune care va conduce procesul de tranzi]ie. Aceast` condi]ie este \n general greu de \ndeplinit [i dificil`

din perspectiva antreprenorului, \ns` este esen]ial` pentru a atinge o valoare optim`. “|n vederea gestion`rii riscului, de multe ori antreprenorul \[i va continua activitatea \n cadrul companiei pentru o perioad` de tranzi]ie sub forma unei clauze de indexare a serviciilor viitoare (earn-out), \n cadrul c`reia va primi pl`]i suplimentare atât timp

cât obiectivele financiare fixate vor fi \ndeplinite \n viitor”, arat` reprezentantul Deloitte. |n unele cazuri, un exit poate fi un proces format din dou` etape: prima etap` const` \ntr-o investi]ie ini]ial` \n cadrul c`reia antreprenorul r`mâne pe o pozi]ie de conducere, urmând ca \n a doua etap` o a doua tran[` s` fie alocat` la o valoare mai ridicat` \n cazul \n care rezultatele sunt satisf`c`toare. Acest proces, numit earn-out, poate fi \ns` o provocare pentru fostul proprietar. Reprezentantul Ensight Management Consulting crede chiar c` schimbarea statutului din proprietar \n angajat poate fi una dintre cele mai mari provoc`ri c`ror trebuie s` le fac` fa]` un antreprenor. |n cazul unui exit \ns`, cump`r`torul este cel care dicteaz` termenii, a[a c` antreprenorul trebuie s` analizeze cu aten]ie poten]ialul businessului s`u [i s` nu refuze o ofert` bun` influen]at de emo]ii sau motiva]ii nerealiste, precizeaz` Teufel. Cu excep]ia antreprenorilor \n serie, subliniaz` Alexandru Medelean, pu]ini antreprenori sunt con[tien]i la momentul demar`rii unei proceduri de vânzare c` o tranzac]ie poate s` dureze cu mult peste ceea ce [i-ar imagina la \nceput, fiind un proces \ndelungat [i pe alocuri anevoios. Reprezentantul PwC Romania atrage aten]ia [i asupra moduli cum decurge via]a antreprenorului dup` vânzare. Pentru mul]i antreprenori care [i-au legat via]a profesional` de cea a propriei companii de 10 sau poate chiar 20 de ani, “via]a dup` exit” este \n sine o foarte mare. Biz

STRATEGIE

Mai mult decåt un retailer Dincolo de produsele pe care clien]ii le pun \n co[, Metro Cash & Carry Romånia se concentreaz` pe a le oferi acestora solu]ii [i consultan]` pentru a-[i \mbun`t`]i businessurile. DE GABRIEL BÂRLIG~

de panifica]ie [i patiserie. Oferim valoare [i diferen]iere clien]ilor no[tri.

entru Gilles Roudy, director general al Metro Cash & Carry România, 2016 se anun]` un an plin, cu planuri de extindere a re]elei de magazine \n franciz` LaDoiPa[i, inovarea continu` \n zona de concepte [i produse oferite clien]ilor, dar [i dezvoltarea programului “De-ale noastre”. Care este rolul Metro Expo [i de ce a]i organizat evenimentul anul acesta? Nu facem Metro Expo \n fiecare an. Anul acesta, dup` reorganizarea companiei [i reorientarea strategiei acesteia, aveam multe de transmis [i de ar`tat clien]ilor no[tri. Este o platform` de comunicare \ntre client, furnizor [i Metro. Vrem s` ar`t`m cum te poate ajuta Metro s`-]i dezvol]i afacerea. Este important s` nu fim privi]i doar ca un retailer unde mergi s`-]i umpli c`ruciorul, fiindc` le oferim clien]ilor no[tri solu]ii [i consultan]` pentru a-[i \mbun`t`]i businessul. Avem, de exemplu, Centrul de Preg`tire \n Gastronomie, singurul care face training pentru echipele din buc`t`riile hotelurilor sau restaurantelor, pe unde trec 1.000 - 1.500 de cursan]i anual. Metro Expo adun` sub acela[i acoperi[ toate solu]iile pe care le putem oferi partenerilor no[tri. Cum vede]i pia]a de retail evoluând \n perioada urm`toare? Sunt foarte optimist pentru 2016, fiindc` e prognozat` o cre[tere economic` de peste 3%, una dintre cele mai mari din Europa. Trebuie s` profit`m de ocazie ca s` le prezent`m lucruri noi clien]ilor no[tri. Anul acesta, \n prima parte economia a fost ezitant`. |ns` din mai-iunie, dup` reducerea TVA la alimente, sim]im un suflu nou pentru clientul final, dar [i pentru

Biz

GILLES ROUDY, director general al Metro Cash & Carry Romånia

clien]ii no[tri din HoReCa. Climatul financiar e bun, sunt foarte optimist pentru 2016-2017, tendin]a de cre[tere va continua. Decizia reducerii TVA a fost un accelerator pentru businessul nostru. A]i lansat un nou concept pentru magazinele \n franciz` LaDoiPa[i. De ce? Conceptul este \mbun`t`]it la nivel de design, sortimente [i dot`ri. Avem ambi]ii mari pentru urm`torii cinci ani, vrem s` tripl`m num`rul de magazine din re]eaua LaDoiPa[i. Nu ne gr`bim, vom planifica totul atent. Sistemul de franciz` e simplu – magazinul nu e al nostru, noi propunem solu]ii conform cu dorin]ele clien]ilor, iar ace[tia \[i dezvolt` astfel propriul business. Noi \i ajut`m s` se diferen]ieze de concuren]` [i s` r`spund` cerin]elor pie]ei. De exemplu, am decis s` m`rim considerabil gama de produse proaspete (legume-fructe) [i s-o plas`m imediat la intrarea \n magazin, avem solu]ii pentru produse proaspete

Cum a evoluat programul “De-ale noastre” [i care sunt planurile pentru perioada urm`toare? Am pornit acest program pentru c` pe pia]a româneasc` era foarte dificil s` g`sim produse de calitatea potrivit` [i suficient de proaspete. Am decis s` cre`m ceva nou, s` mergem direct la produc`tori [i s`-i sprijinim cu ajutorul unor ingineri agronomi s` aleag` semin]ele [i plantele potrivite de cultivat. Anul trecut am vândut \ntre 1.000 [i 1.200 de tone de astfel de produse. Important este pasul urm`tor [i am avut discu]ii cu reprezentan]i ai Ministerului Agriculturii ca s` vedem cum putem dezvolta programul pentru a cre[te num`rul de produse. Produc`torii vor primi pre]uri mai bune, iar noi vom avea un produs de calitate mai bun` [i mai proasp`t, dar avem nevoie de sprijin guvernamental, fiindc` agricultura româneasc` este \nc` fragmentat`. Care este pozi]ia Metro Cash & Carry România pe pia]a local` de retail? |n cash & carry suntem lideri ca venituri [i ca num`r de magazine. Re]eaua noastr` acoper` bine \ntreaga ]ar`, acum ne ocup`m de consolidarea [i optimizarea sa. Dac` ne uit`m la retail \n general, este mai greu de comparat, fiindc` rolul Metro nu este s` ajung` la clientul final, ci la cel profesional. Nu vrem s` devenim hipermarket, ci s` ne \nt`rim [i s` dezvolt`m zona de core business, cea de clien]i profesionali, mai ales cei din HoReCa. Rolul nostru este s` inov`m, s` actualiz`m permanent conceptele [i produsele disponibile pentru clien]ii no[tri. Biz

Volare Locul 1 la raportul pre]/calitate, pe baza opiniei consumatorilor Despre Comceh-Sofidel România: Comceh SA activeaz` în România de aproape 50 de ani [i are peste 50 de produse în portofoliu, realizate în principal în fabrica din C`l`ra[i, sub brandurile Regina, Volare [i Onda. Comceh este parte a Grupului Sofidel, unul dintre liderii mondiali din industria de profil. Despre proiectul Best Buy Award: Best Buy Award (www.bestbuyaward.org) este un proiect al organiza]iei elve]iene ICERTIAS – International Certification Association GmbH (www.icertias.com) – cu sediul în Zürich, Elve]ia. Cercetarea de pia]` Best Buy Award m`soar` exclusiv experien]a consumatorului, gradul de satisfac]ie [i percep]ia acestuia cu privire la cine din pia]` ofer` cel mai bun raport pre]/calitate în diferite categorii de produse [i servicii. Doar companiile / brandurile care au ob]inut locul 1 în cercetarea Best Buy Award pot purta medalia “Best Buy Award” [i statutul de “Num`rul 1 în raportul pre]/calitate”. Scopul proiectului [i al certificatului Best Buy Award este de a veni în ajutorul cump`r`torilor care caut` produsele cele mai bune la un pre] cât mai bun pe pia]a local` [i interna]ional`.

ADVERTORIAL

onsumatorii consider` c` Volare ofer` cel mai bun raport pre]/calitate din categoria de hârtie igienic`. Cu ocazia unei recente cercet`ri de pia]` realizate de organiza]ia elve]ian` ICERTIAS (www.icertias.com) în România, consumatorilor li s-a cerut s` indice, în func]ie de experien]a lor, ce marc` de hârtie igienic` ofer` cel mai bun raport pre]/calitate de pe pia]a româneasc`. Brandul care a primit cele mai multe voturi din partea consumatorilor este Volare.

Cercetarea Best Buy Award – Romania 2015/2016 a fost efectuat` în conformitate cu prevederile Codului Interna]ional pentru Implementarea Cercet`rilor de Pia]` [i Sociale, adoptat de Camera Interna]ional` de Comer] (ICC) [i Asocia]ia Mondial` a Exper]ilor în Cercetare (ESOMAR). E[antionul de responden]i a constat în cet`]eni români (n = 1.200) utilizatori de internet cu vârsta de peste 15 ani. Referitor la categoria de hârtie igienic`, responden]ii au fost întreba]i: “Din experien]a Dvs. personal`, care este produc`torul de hârtie igienic` cu raportul cel mai bun pre]/calitate pe pia]a româneasc`?”. Întrebarea a fost deschis`, responden]ilor nu li s-au oferit variante de r`spuns, ci au avut posibilitatea s` nominalizeze în mod direct m`rcile care, din experien]a lor personal`, ofer` cel mai bun raport pre]/calitate de pe pia]a româneasc`. Cel mai mare num`r de responden]i a r`spuns “Volare”. Cu alte cuvinte, cet`]enii români, pe baza experien]ei [i opiniei personale, sus]in c` Volare ofer` cel mai bun raport pre]/calitate atunci când este vorba de hârtia igienic`.

STRATEGIE

Motivele demotiv`rii angaja]ilor Ce motiveaz` mai mult un angajat, un salariu mai mare sau o vorb` de laud` din partea [efului? O avansare sau \n]elegerea rolului pe care \l are \n organiza]ie? R`spunsul poate ajuta mult la cre[terea productivit`]ii \n companie. DE GABRIEL BÂRLIG~

scurt` vizit` \n elegantul birou al Doinei Enache, fondatoarea Upperself, poate fi asem`nat` cu o plimbare printr-o galerie de art`. De \ndat` ce ve]i trece pragul camerei, privirile v` vor fi furate de tablourile de pe pere]ii \nc`perii, iar apoi v` vor pica, pre] de momente bune, pe sculpturile amplasate din loc \n loc. Doina Enache este la baz` profesoar` de chimie [i a \nfiin]at o companie care se ocupa cu importul [i distribu]ia de materiale pentru industria mobilei, \n fruntea c`reia a stat timp de nou` ani. Dar Doina Enache sim]ea o pierdere a echilibrului [i a armoniei interioare [i realiza \ncet - \ncet c` parc` locul s`u este \n cu totul alt` parte. A renun]at la afacerea pe care o crescuse \n tot acest timp [i a p`r`sit mediul de business. A pus bazele Upperself, un hub de dezvoltare per-

Biz

sonal` holistic`, [i, \n calitate de coach, ajut` ast`zi al]i angaja]i sau antreprenori s` treac` peste momentele dificile [i s` \[i reg`seasc` echilibrul interior. “|n momentul \n care se reg`sesc \ntr-o situa]ie de criz`, o criz` personal` \n care nu mai reu[esc s` se \n]eleag` pe ei \n[i[i”, \mi poveste[te Doina Enache, despre principalele motive pentru care apeleaz` clien]ii la un Holistic Development Coach. “Cånd se creeaz` un blocaj la nivel de comunicare \ntre el [i partenerul de cuplu, cu copiii, cu p`rin]ii, cu colegii, deci atunci cånd se afl` \ntr-o sincop`, \ntr-un blocaj \n propria via]`”, adaug` fondatoarea Upperself. Toate aceste crize de natur` personal` \[i pun amprenta asupra activit`]ii de la birou [i au un impact negativ puternic asupra productivit`]ii. Astfel de conflicte interioare se pot manifesta ca agresivitate, irascibi-

litate [i se pot transforma \n mici certuri cu colegii de serviciu, \n conflicte cu clien]ii. De asemenea, pot da na[tere unei retrageri excesive \n cadrul echipei, pot \nsemna randament sc`zut, nefolosirea adev`ratului poten]ial, nesupunere sau din contr` supunere oarb`, atitudini total nes`n`toase atåt pentru angajat, cåt [i pentru companie. “Din alt` perspectiv`, angajatorul are nevoie s` asigure un climat s`n`tos \n interiorul companiei, la nivel de apreciere, la nivel de recuno[tin]`, de respect, de punerea \n valoare a ceea ce poate angajatul [i care este rolul s`u \n companie”, spune Doina Enache. “Eu am observat foarte clar c` de foarte multe ori atårn` cu mult mai greu decåt retribu]ia financiar` aprecierea [i recuno[tin]a fa]` de efortul pe care un om \l depune \n interiorul companiei. Au fost situa]ii din experien]a mea cånd n-a contat la fel

STRATEGIE

Ce vor angaja]ii? Dac` unii angaja]i sunt motiva]i de func]ie sau de bani, pe al]ii \i poate motiva un simplu “mul]umesc” sau valorile [i \n]elegerea propriului rol \n companie. Bine cunoscuta sintagm` “omul potrivit la locul potrivit” este cåt se poate de real` mai ales pe pia]a muncii, pentru c` dac` salariatul nu se reg`se[te \n locul unde \[i presteaz` activitatea va deveni nemul]umit profesional, vor ap`rea dezam`girile, randamentul sc`zut, care \l vor conduce \n final \ntr-o zon` total neproductiv`. Pentru un angajat este extrem de important s` vad` c` el conteaz` \n organiza]ie, c` se a[az` perfect \n propria fi[` de lucru. Atunci, ceea ce face \i va aduce bucurie [i se va sim]i \mplinit pentru c` optimismul \l va ajuta s` treac` cu mai mult` u[urin]` peste obstacole [i provoc`ri profesionale. Un studiu realizat de emitentul de tichete [i carduri de mas` Edenred arat` c` angaja]ii romåni sunt printre cei mai pu]in ferici]i \n munc`, de[i sunt totu[i motiva]i. Romånii sunt printre cei mai pu]in ferici]i salaria]i din Europa (locul 12 din 14 ]`ri analizate), doar 31% dintre reponden]ii la studiu declaråndu-se ferici]i de munca lor, \n compara]ie cu 38% la cåt s-a situat media european`. Unul dintre motivele pentru care apare nefericirea la angaja]i este [i lipsa de compatibilitate cu jobul, nu pu]ine fiind cazurile \n care oamenii \[i aleg \n continuare profesiile \n func]ie de o serie de cerin]e sau nevoi sociale ori materiale. “|n momentul \n care omul nu se

Foto: VALI MIREA

de mult o diferen]` la salariu, cåt faptul c` el s-a sim]it apreciat, c` s-a sim]it recunoscut ca impact pe care \l are \n evolu]ia, \n cre[terea companiei [i asta mi se pare foarte important”, adaug` fondatoarea Upperself. Gradul de motiva]ie difer` de la angajat la angajat, de aceea top managerii trebuie s` comunice cu fiecare salariat \n parte pentru a afla ce \i face s` vin` la birou cu drag [i, mai ales, s` determine ce alte m`suri se pot lua care s` duc` la o alt` cre[tere a performan]elor acestora.

“Au fost situa]ii din experien]a mea cånd n-a contat la fel de mult o diferen]` la salariu cåt faptul c` angajatul s-a sim]it apreciat, recunoscut ca impact pe care \l are \n evolu]ia, \n cre[terea companiei [i asta mi se pare foarte important.” DOINA ENACHE, FONDATOR UPPERSELF

g`se[te \n munca pe care o face, automat asta \i aduce nefericire, \i aduce dezam`gire, frustrare [i atunci este clar c` undeva cuvåntul de ordine este nefericirea”, spune Doina Enache. “|n m`sura \n care noi reu[im s` ne cunoa[tem cu adev`rat [i [tim cu adev`rat ceea ce ne

\nsufle]e[te pe noi, ceea ce ne gr`ne[te, ceea ce d` un sens vie]ii noastre, automat [i contribu]ia noastr` la nivel social, la nivel profesional va fi cu totul alta pentru c` vom pleca cu bucurie la lucru, vom face cu bucurie ceea ce avem de f`cut, de aceea este atåt de important s` ne plac` ce facem”, adaug` fondatoarea Upperself. Cele mai mari motive de \ngrijorare pentru angaja]ii din Europa r`mån pachetul salarial (39% dintre responden]i) [i p`strarea locului de munc` (33%), cu varia]ii minore fa]` de edi]ia de anul trecut a raportului. La fel ca anul trecut, dar crescånd semnificativ \n importan]`, a treia mare problem` a angaja]ilor europeni este faptul c` petrec prea mult timp la locul de munc`: 28% sunt nemul]umi]i de acest aspect, fa]` de 22% procent ob]inut anul trecut. Tot sondajul arat` c` \n Romånia situa]ia difer`: pachetul salarial [i cel de beneficii sunt pe primul loc \n problemele angaja]ilor (41%), dar spectrul [omajului \i sperie pe 39%. |n aceste condi]ii, faptul c` petrec prea mult timp muncind nu este o preocupare la fel de mare, doar 20% dintre salaria]ii romåni fiind afecta]i de aceast` problem`. “Ce aduce nefericire este acea presiune care se pune pe competitivitate, pentru c` acel spirit dus la extreme la un moment dat \ncepe s` devin` distructiv, \n primul rånd pentru angajat, pentru c` efortul lui este mai mare [i s-ar putea s` nu se justifice \n ceea ce vine spre el ca \mplinire, ca realizare, dar poate uneori [i pentru companie, c` se pierd oameni valoro[i”, spune Doina Enache. “Oamenii la un moment dat nu se mai reg`sesc \n acel ritm nebun [i iau m`suri \n aceast` direc]ie”, conchide fondatoarea Upperself. Biz

STRATEGIE

Cånd experien]ele reclam` performan]` Telespectatori dinamici, implica]i \n programele pe care le urm`resc [i doritori de aventur`. Este exact ceea ce livreaz` zi de zi pentru advertiseri canalele TV din portofoliul Discovery Media. DE GABRIEL BÂRLIG~

lisa Marta, Head of Ad Sales Discovery România, nu are o misiune u[oar`. Pe lâng` canalele Discovery, din mai 2014 Discovery Media gestioneaz` vânz`rile de publicitate [i pentru Eurosport, iar de la \nceputul anului a preluat [i canalele Fox – National Geographic [i Nat Geo Wild. Dar puterea brandurilor media din portofoliu \[i spune cuvântul.

\n ultimii 30 de ani. Pentru a r`spunde acestor transform`ri, modul \n care se realizeaz` programele a evoluat – sunt tot mai dinamice, pline de energie, aduc telespectatorii mai aproape de experien]a pove[tii. Pove[tile noastre au devenit mai palpabile, mai personale [i s-au transformat \n experien]e fascinante spuse din perspectiva unui personaj real. Telespectatorii vor s` aib` parte de experien]e nemijlocite, s` tr`iasc` personal ceea ce se \ntâmpl` sub ochii lor.

Cum a ar`tat pia]a de publicitate TV \n România \n 2015? Anul 2015 a \nceput cu o dinamic` diferit`. Atât agen]iile, cât [i clien]ii au fost extrem de activi \nc` din primele zile ale anului [i, pe lâng` negocierile clasice de bugete de media, am observat un interes crescut pentru oportunit`]ile de comunicare nonstandard pe care le aveam la acel moment \n plan. |n general, pia]a s-a mi[cat mult mai bine \n 2015 fa]` de 2014. Care sunt provoc`rile pentru vânz`rile de publicitate \n cazul unor canale de ni[`? Pia]a de publicitate \n general este supra\nc`rcat` de oferte de tot felul, a[adar o provocare major` este definirea criteriilor de selec]ie, pentru a ajunge eficient la consumatorul final. Pe de alt` parte, consumatorul \[i dore[te din ce \n ce mai mult o abordare personalizat`, a[adar noi ne-am pus \ntrebarea: cum s` \i facilit`m navigarea \n noianul de con]inut [i informa]ie? Un proces \n oglind` exist` [i \n trioul furnizor-agen]ie-client, iar \n aceast` ecua]ie obiectivul nostru este s` fim relevan]i \n rela]ie cu agen]ia [i cu clientul final, oferindu-le solu]ii eficiente \n comunicarea targetat`. O alt` provocare este s` comunic`m valorea corect` a brandurilor de media 66

Biz

“Interesul clien]ilor pentru portofoliul Discovery Media a crescut \n acest an. |n cifre, pån` \n acest moment portofoliul consolidat a crescut cu 18% fa]` de 2014 \n num`r de GRP-uri livrate.” Alisa Marta, Head of Ad Sales Discovery Romånia

pe care le reprezent`m, pentru c`, dincolo de optimiz`rile indicatorilor de media pe care sta]iile de ni[` le aduc \n mixul TV, exist` [i un beneficiu intangibil care rezult` din asocierea cu noi. Con]inutul premium de pe canalele Discovery, Eurosport sau National Geographic creeaz` acest tip de conexiune cu brandurile, iar acest lucru se transfer` asupra clien]ilor cu care noi dezvolt`m parteneriate. Cum arat` ast`zi telespectatorul de factual television din România? Telespectatorul modern de con]inut factual este foarte curios, caut` mereu informa]ii noi, este sociabil [i orientat c`tre experien]e cât mai diverse atât profesional, cât [i personal. Profilul s`u a evoluat odat` cu felul de a spune pove[tile, care s-a schimbat radical

Care sunt cele mai populare emisiuni de pe canalele Discovery? Unele dintre cele mai populare emisiuni de pe Discovery Channel sunt cele despre supravie]uire [i aventur`, pentru c` \i inspir` pe telespectatorii no[tri s`-[i dep`[easc` limitele [i s`-[i tr`iasc` pasiunile. Printre cele mai \ndr`gite emisiuni s-au num`rat Manhunt 2, cu Joel Lambert “vânat” live pe str`zile din Bucure[ti anul trecut, “Supravie]uire \n doi” sau emisiunile g`zduite de eroi deja consacra]i precum Bear Grylls sau Ed Stafford. |n acela[i timp, emisiunile din categoria turbo, precum “Ma[ini pe alese”, “tureaz`” motoarele curiozit`]ii fanilor Discovery din România. |n ceea ce prive[te TLC, canalul dedicat publicului feminin, cele mai urm`rite genuri sunt cele care aduc \n prim-plan personalit`]i extraordinare ale unor oameni de rând, \n emisiuni precum “O poveste cu greutate”. {i pentru c` din portofoliul Discovery \n prezent fac parte [i canalele Eurosport, s` nu uit`m competi]iile sportive care adun` mul]i fani: fotbal (English Premier League [i Bundesliga), tenis (Australian Open, Roland Garros [i US Open), ciclism (Turul Fran]ei, Vuelta), snooker [i altele. Biz

LIFE

Via]a \n rosé CARE ESTE CEL MAI BUN VIN ROSÉ DIN }AR~? LA ACEAST~ |NTREBARE A R~SPUNS TASTEVIN, CEA MAI COMPLEX~ DEGUSTARE DE VINURI DIN }AR~, CARE A ACORDAT ALIRA ROSE MEDALIA DE AUR PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV. DE OVIDIU NEAGOE

sticl` de vin ne poate salva din foarte multe situa]ii \n care fie nu [tim ce cadou s` cump`r`m, fie ne-am amintit \n ultimul moment de o aniversare ori de vreun eveniment special [i nu avem suficiet timp pentru shopping. Sigur, pare un pariu câ[tig`tor, dar pentru cei care nu suntem cunosc`tori \n domeniu [i alegerea unui vin bun poate fi o provocare. Nu \ntotdeauna un sortiment scump este [i bun, nu-i a[a?

Biz

Cel pu]in la capitolul rosé, dilema a fost rezolvat` de Tastevin – Confreria Vinului, care a votat, pentru al doilea an la rând, Alira Rose drept cel mai bun vin rosé din România. Alira este o cram` boutique din zona Dobrogea, care are doar 80 de hectare de vie [i un vinificator francez de renume \ndr`gostit de România, Marc Dworkin. Activitatea cramei este \ndreptat` spre crearea unor vinuri premium deosebite, \mbi-

nând tehnologii moderne cu procedee tradi]ionale. {i se pare c` au descoperit re]eta succesului, pentru c` dintre cele 34 de vinuri degustate, cele mai multe voturi ale celor 160 de jura]i s-au \ndreptat spre Alira. Vinurile sunt testate \n orb, pentru a crea un clasament orientativ cât mai corect, iar juriul este format din speciali[ti, somelieri, bloggeri care scriu despre vinuri sau manageri din industria HoReCa. Biz

LIFE

Arta de a d`rui CEL MAI INEDIT GALLERY-SHOP DIN BUCURE{TI, NEOGALATECA, SUS}INE {I |N ACEST SEZON NOILE TENDIN}E |N ART~ APLICAT~ {I |N DESIGN {I V~ A{TEAPT~ CU CELE MAI CREATIVE IDEI DE CADOURI. DE OVIDIU NEAGOE

ei care vor trece pragul NeoGalateca, magazinul galeriei de art` [i design Galateca, vor descoperi obiecte de design inovatoare, create [i inspirate din expozi]iile galeriei. Tot la NeoGalateca ve]i putea g`si \n exclusivitate branduri de fashion [i colec]ii ale Ioanei Kourbella, Ronativ, Murmur T-shirt Flag, precum [i brandul propriu care semneaz` o colec]ie de obiecte personalizate pentru cadouri corporate. Promovarea artei contemporane \n diversele sale forme de exprimare – ilustra]ie, obiect, ceramic`, fotografie, sticl`, sculptur`, pictur`, acuarele sau print – se reg`se[te constant \n programul gallery-shopului prin realizarea de camere de autor, ex-

Biz

pozi]ii \n spa]iile aferente NeoGalateca. |n cadrul acestui tip de eveniment au fost prezenta]i recent arti[ti precum Cornel Brand, Frederic Liwer sau Dan Raul. NeoGalateca expune constant [i promoveaz` designeri români tineri [i studen]i de la universitatea de art`, atât prin selectarea lucr`rilor pentru portofoliul nostru cât [i prin organizarea de evenimente dedicate. Exemplul \n acest sens sunt proiectul colaborativ Selenit, realizat de studen]i [i masteranzi de la Catedra de Design, sau colaborarea cu brandul de design Lana, cu care a fost realizat` prima vitrin` interactiv`, un selfie românesc tradi]ional, \n cadrul programului M`iastra. Biz

LIFE

C`l`torie culinar` \n lume O VIZIT~ LA RESTAURANTUL BRICKS SEAM~N~ CU O C~L~TORIE |N LUME, |N CARE V~ PUTE}I DELECTA CU PREPARATE DIN MAI TOATE COL}URILE PLANETEI. Fie c` locui]i \n Cluj-Napoca, fie c` ajunge]i \n ora[ul vestic pentru o \ntâlnire de afaceri, o vizit` la restaurantul Bricks nu trebuie s` lipseasc` din agend`. Aici v` va \ntâmpina un meniu extrem de variat, care poate face vizita similar` unei c`l`torii culinare \n jurul lumii. Aceasta \ncepe \n Cluj, cu preparate tradi]ional ardelene[ti, continu` \n Fran]a, Grecia [i Italia, ambian]a având un puternic iz vene]ian, [i se \ncheie tocmai \n \ndep`rtata Asie. Toate aceste preparate, alese pe sprâncean`, pot fi asociate cu unul dintre cele peste 100 de sortimente de vinuri. |n jurul restaurantului se ridic` cinci foste palate impun`toare, care au puterea s` creeze o atmosfer` unic`. Nici terasa restaurantului nu se las` mai prejos la capitolul unicitate, aceasta fiind singura teras` din ora[ suspendat` deasupra râului Some[. Folosind cardul Business sau Corporate MasterCard ve]i beneficia de o reducere de 8% la nota de plat`. (O.N.) Str. Horea, nr. 2, Cluj-Napoca

www.bricksrestaurant.ro

LIFE

Minte s`n`toas` \n corpora]ie s`n`toas` CUM VREMEA MOHORÂT~ DE AFAR~ NU NE MAI ATRAGE S~ IE{IM |N PAUZA DE PRÂNZ, PUTEM COMANDA LA BIROU, IAR DAC~ V~ DORI}I PREPARATE S~N~TOASE {I GUSTOASE |N ACELA{I TIMP, ATUNCI MÂNCAREA LIBANEZ~ ESTE SOLU}IA. DE OVIDIU NEAGOE

una octombrie a venit nu doar cu vreme rece, ci [i cu o perioad` mai solicitant` la birou, cu [edin]e lungi [i ore petrecute peste program. Dac` sim]i]i nevoia s` v` deconecta]i [i s` rememora]i zilele de concediu, restaurantul Four Seasons este o alegere inspirat`. Situat \ntr-una dintre cele mai cosmopolite zone ale Bucure[tiului, Four Seasons Doroban]i aduce \ntr-un spa]iu elegant savoarea preparatelor libaneze modern reinterpretate. Pentru a crea mezze-le tradi]ional libaneze, buc`tari iscusi]i folosesc ingrediente de cea mai bun` calitate: condimente aduse direct din Liban, ulei de m`sline, verde]uri [i legume proaspete, carne fraged` [i pe[te proasp`t. O mas` tipic libanez` se compune dintr-o varietate de aperitive reci [i calde, care se completeaz` cu delicioasa carne de vit`, pui sau miel la gr`tar. |n cazul \n care timpul nu v` permite s` ajunge]i la restaurantul de lâng` Pia]a Doroban]i, este bine de [tiut c` delicioasele preparate libaneze pot fi livrate [i la birou. {i nu uita]i c` folosind cardul Corporate sau Business MasterCard ve]i beneficia de o reducere de 10% din nota de plat`. Biz

LIFE

Succesul, floare la ureche Poate nu se face prim`var` cu o floare, \ns` cu un aranjament floral trimis la momentul potrivit, rela]iile cu partenerii de business devin parc` [i mai “prim`v`ratice”. Cum despre partenerii de afaceri nu cunoa[tem la fel de multe detalii ca despre colegii de birou, cea mai bun` solu]ie este s` l`sa]i profesioni[tii s` fac` ce [tiu mai bine. La Floria.ro, un aranjament floral corporate elegant cost` 217 lei [i, folosind cadrul Corporate sau Business MasterCard, pute]i beneficia de o reducere de 8% pentru orice livrare na]ional` [i interna]ional`.

Utilitate \n patru cercuri La ce sunte]i atent când achizi]iona]i o ma[in` pentru firm`? Elegan]`, utilitate, confort, sau pre]? Ei bine, noua genera]ie Audi A4 reu[e[te s` \ndeplineasc` toate aceste criterii. Portbagajul noului A4 Avant, de pild`, ofer` un spa]iu de depozitare de 505 litri [i, rabatând sp`tarul banchetei, volumul poate fi extins la 1.510 litri. Noile modele se bucur` de o manevrabilitate remarcabil`, modelele fiind pe de-o parte orientate c`tre sportivitate [i performan]`, iar pe de alt` parte pe confort [i elegan]`. Noile modele ale produc`torului german pot fi achizi]ionate de la Autoworld.

Companii cu scaun la cap

Clipe calde pentru zilele reci Vremea rece [i ploioas` de afar` face dintr-o can` fierbinte [i aburind` de ceai aliatul perfect \mpotriva zilelor mohorâte. Iar dac` se apropie cu pa[i repezi ziua unui coleg de birou [i nu ave]i inspira]ie \n identificarea cadoului potrivit, ce spune]i de un set pentru ceai? Un astfel de set japonez din por]elan, alc`tuit dintr-un ceainic cu sit` [i cinci cupe, poate fi achizi]ionat de pe site-ul carturesti.ro la un pre] de 357 de lei. Dac` ve]i utiliza cardul Corporate sau Business MasterCard pute]i beneficia de o reducere de 5% la fiecare achizi]ie de pe site-ul carture[ti.ro.

Nu mai este un secret pentru nimeni c` un scaun de slab` calitate sau o pozi]ie incorect` la birou pot avea efecte negative asupra s`n`t`]ii spatelui nostru. Dac` sunte]i \n c`utarea unui aliat de \ncredere pentru angaja]ii care petrec mult timp \n spatele biroului, atunci gama de scaune Ferrara de la BoConcept este ideal`. Scaunele elegante sunt disponibile \n dou` culori, negru [i alb, [i pot fi achizi]ionate la un pre] de 1.739 de lei. Folosind cardul Corporate sau Business MasterCard ve]i beneficia de o reducere de 10% pentru orice produs achizi]ionat.

LIFE

O ma[in` \ntre dou` lumi CE REZULT~ CÂND COMBINI UN SUV {I UN COUPÉ? EXPERIMENTUL |N DOMENIU AL CELOR DE LA MERCEDES-BENZ SE NUME{TE GLE COUPÉ {I ESTE DE-A DREPTUL SPECTACULOS. DE GABRIEL BÂRLIG~

ând \ncerci s` combini dou` modele diferite de autoturism, ri[ti ca rezultatul s` fie greu de digerat. Riscul este cu atât mai mare pentru un constructor consacrat, dar MercedesBenz a abordat f`r` team` provocarea [i rezultatul e o combina]ie de succes \ntre un SUV [i un coupé. Din dou` autoturisme, fiecare cu stil [i design propriu, s-a n`scut Mercedes-Benz GLE Coupé.

Biz

La exterior impresioneaz` silueta inconfundabil` de coupé, cu linii laterale ce par s` pluteasc` spre spatele ma[inii, un habitaclu jos [i alungit, o gril` a radiatorului cu stema Mercedes-Benz amplasat` central [i un spate cu design impun`tor. “Partea” de SUV e dat` mai ales de pozi]ia \nalt` de condus [i de vizibilitatea de-a dreptul panoramic` imposibil de egalat de un coupé clasic, \ns` pasagerii

se vor sim]i mai degrab` ca la bordul unui automobil sport decât al unuia gata de offroad. Elementele caracteristice ale SUV-urilor sunt recunoscute imediat: aripi evazate, jante cu diametrul de pân` la 22 de ]oli, o linie lateral` a caroseriei \nalt` [i o gard` la sol generoas`. Gama de motoriz`ri pentru GLE Coupé cuprinde propulsoare pe benzin` [i diesel cu puteri cuprinse \ntre 258 [i 585 CP. Biz

LIFE

Libertate la interior De[i plafonul coboar` brusc \n spate, locurile din spate nu au de suferit, iar portbagajul e mai mult dec창t \nc`p`tor. Interiorul este tapi]at cu piele, ceasurile de bord respir` sportivitate din to]i porii, iar ecranul tactil din consola central` ofer` un control fin asupra func]iilor ma[inii.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Acesta e Androidul pe care-l c`uta]i ESTE A TREIA OAR~ CÂND GOOGLE COLABOREAZ~ CU LG PENTRU MODELUL NEXUS, IAR NOUL SMARTPHONE CU ANDROID MARSHMALLOW NU DEZAM~GE{TE. DE GABRIEL BÂRLIG~

entru cei care doresc o experien]` “pur`” a sistemului de operare Android, terminalele Nexus sunt mereu alegerea perfect`. Iar Nexus 5X, cel mai recent rezultat al colabor`rii dintre LG Electronics [i Google, care ruleaz` proasp`tul sistem de operare Android 6.0 Marshmallow, nu dezminte tradi]ia. Avem \n fa]` un smartphone cu un ecran cu rezolu]ie de 1.920 x 1.080 pixeli [i tehnologia In-Cell Touch, care permite o recunoa[tere mai rapid` a atingerii, vizibilitate ridicat` la lumina soarelui [i imagini mai clare. Totul este controlat de un procesor Qualcomm Snapdragon 808 la 1,8 GHz. Avem ve[ti bune [i pentru \nc`rcarea bateriei, datorit` noului port USB Type-C, care permite 4 ore de func]ionare a dispozitivului

Biz

dup` o perioad` de \nc`rcare de numai 10 minute. Amatorii de fotografii au la dispozi]ie o camer` principal` de 12,3 megapixeli, iar cea frontal` de 5 megapixeli promite selfie-uri la fel de reu[ite. Senzorii ambelor camere permit absorb]ia unei cantit`]i mai mari de lumin` decât la modelele precedente, sporind performan]ele chiar [i \n condi]ii slabe de iluminare. Nexus 5X poate realiza video \n format 4K [i slow-motion. La nivel de securitate, deblocarea se poate realiza prin senzorul de amprente Nexus Imprint, amplasat pe spatele dispozitivului. Pentru utilizatorii din SUA, Nexus Imprint va putea fi utilizat [i pentru sistemul de plat` Android Pay. LG Nexus 5X va fi disponibil \n România \n prima jum`tate a lunii noiembrie. Biz

CONTACTE

PRODUCTIVITATE

CleanUp

Google Keep

Lista de contacte e extrem de important` pentru oricine, dar dac` nu ave]i grij` de ea devine un adev`rat h`]i[ cu dubluri [i date disparate pentru aceea[i persoan`. Aplica]ia face curat \n lista de contacte, realizând [i backup rapid pentru acestea.

Pentru cei obi[nui]i cu listele, este aplica]ia ideal`. Pute]i face liste de cump`r`turi, de exemplu, pe care s` le partaja]i cu restul familiei [i s` vede]i \n timp real ce s-a cump`rat deja. Sau pute]i lua rapid noti]e care vor fi u[or de g`sit. Func]ioneaz` pe smartphone, tablet` [i PC.

PRODUCTIVITATE

DATE

LogMeIn

Unclouded

V` permite s`

E greu de

accesa]i oricând

jonglat cu mai

fi[iere [i foldere de pe PC sau Mac de la distan]`,

multe conturi de storage online, dar aceast` aplica]ie le combin` \ntr-o

prin intermediul

interfa]` simpl`.

unui iPhone

Este

sau iPad. Pute]i

compatibil`

edita, copia sau

cu Dropbox,

transfera fi[iere \ntre dispozitive. Aplica]ia trebuie instalat` pe

Google Drive, OneDrive, Box [i Mega, din p`cate nu [i cu iCloud, fiind

smartphone [i

gratuit` pentru

pe computer.

dou` conturi.

LIFE

Celebrele turnuri gemene Petronas din Kuala Lumpur au o \n`l]ime de peste 450 de metri [i \ntre 1998 [i 2004 au fost cea mai \nalt` cl`dire din lume.

Cartierul indian (Little India, Brickfield) – street food-ul merit`, dar numai dac` ai suficient timp de recuperare. Neap`rat [i templul indian Sri Maha Mariamman Temple [i Batru Caves – cel mai bine seara, dup` ce se opre[te ploaia.

DAN PETRE, Business Developer, D&D Research

Exotism [i tehnologie

O }AR~ EXOTIC~, DAR OSPITALIER~ {I CU O PUTERNIC~ DEZVOLTARE ECONOMIC~ {I TEHNOLOGIC~, MALAIEZIA ESTE UN ADEV~RAT PARADIS, UNDE TURI{TII SE VOR SIM}I MAI BINE CA ACAS~.

e[i Malaiezia se afl` \n câmpul gravita]ional al unei for]e mondiale \n turism, Thailanda, statul asiatic are puterea s` atrag` ca un magnet valuri de turi[ti. De la influen]ele britanice [i olandeze la cele nipone, datorate ocupa]iei japoneze din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, Malaiezia are câte ceva de oferit pentru orice vizitator. Plaje cu nisipuri albe, ora[e cosmopolite cu centre comerciale luxoase, resorturi elegante, sate ale nativilor malay, toate acestea a[teapt` s` fie descoperite rând pe rând \n fascinanta Malaiezie. Tot aici, modernul reu[e[te cu succes s` se \mbine armonios cu tradi]ionalul, imagini precum temple budiste ori hinduse stând \n umbra unor zgârie-nori fiind extrem de frecvente.

Unde s` te cazezi? |ntr-un hotel dintr-un mall. Mic dejun foarte divers. Localnicii au un adev`rat cult pentru mall-uri. Sunt enorme [i au aer condi]ionat. |n weekenduri primesc avioane \ntregi de turi[ti chinezi pasiona]i de shopping. Recomand s` v` a[eza]i la o cafenea \n mall [i s` privi]i fluxurile [i refluxurile mareelor umane. Unde s` faci shopping? |n mall-uri pentru lucrurile interna]ionale, \n special branduri de lux. Central Market [i China Town pentru m`run]i[uri colorate. Ce s` nu ratezi? Recomandarea este s` nu ratezi câteva zile \ntr-un resort turistic pe malul oceanului, o vizit` \n unul din satele turistice ale nativilor malay (\n jungl`, cât mai departe de ora[e) [i o vizit` \n Singapore.

Când s` vizitezi? |n Kuala Lumpur este tot timpul var` tropical`, dar parc` cel mai pu]in a[a este vara. De aceea a[ recomanda perioada mai – iunie.

Unde s` te relaxezi? SkyBar, serviciile de relaxare ale hotelului. Toate celelalte lucruri de f`cut sunt interesante, dar solicitante.

Ce s` vizitezi? Cl`dirile Petronas sunt un “must”, eventual dup` ce vizita]i gr`dina botanic` (Perdana Botanical Garden) [i cele de p`s`ri (Kuala Lumpur Bird Park), fluturi [i gândaci mari de jungl` aflate \n apropierea turnurilor. Dar neap`rat de v`zut [i noaptea, de jos \n sus, luminate. Cartierul [i bazarul chinezesc – merit` mâncat aici, meniurile tradi]ionale chineze[ti sunt foarte diferite de cele "occidentalizate" pe care le cunoa[tem noi \n vest.

Sfaturi \nainte de c`l`torie? Vaccinuri [i tratamentul antimalarie, respect pentru valorile oamenilor de aici, s` [tie despre istoria [i rela]iile speciale dintre cele trei mari comunit`]i din capitala Malaieziei: chinez` – care domin` cea mai mare parte din puterea economic` –, malay – care are cea mai mare putere simbolic` – [i indian` – care munce[te cel mai mult. S` se deplaseze cu taxiurile, pentru c` sunt ieftine [i cresc nivelul de securitate general` a c`l`toriei. Biz

Biz

LIFE

ni[te muzic` bun` e suficient` pentru a te relaxa. Câteodat` mai ai nevoie s` adaugi ni[te bere din frigider. Destul de des vin sec pentru momentele de triste]e [i uneori vin spumant, sau ceva Absolut. Revenind cumva \ntr-o zon` mai serioas`, chiar pot spune c` mai toat` lumea face sport [i cred c` asta e cea mai bun` metod` de relaxare. Eu personal pot spune c` relaxarea pe motociclet` e cea mai eficient`.

“Nu \mi place s` pierd timpul \n [edin]e”

{i-ar dori s` lucreze o zi la: Mi-ar pl`cea s` m` \ntorc o zi la Cambridge Innovation Center de peste drum de MIT. Acolo g`se[ti, a[a cum chiar ei descriu, “More Startups Than Anywhere Else On The Planet”. E un spa]iu de munc` la comun de vreo 15 etaje, deschis 24/7, plin de energie, plin de oameni extrem de diver[i cu idei [i mai diverse.

Iulian P`durariu Managing Partner [i fondator Marks

“Am destul de multe [edin]e sau \ntâlniri de afaceri, e drept, \ns` \ncerc s` le ]in cât mai scurte cu putin]`. Cu colegii sau clien]ii apropia]i, arareori st`m \n [edin]e de lucru mai lungi de 30 de minute. {tim fiecare ce avem de f`cut, \ntreb`m chestiuni concrete, r`spundem la fel de concret, bam, la treab`. Sunt [i excep]ii, desigur, de cele mai multe ori reprezentate de \ntâlnirile cu clien]ii, dar acolo situa]ia e pu]in diferit`, putem \ncepe o discu]ie la ora 4 a dup`-amiezei pentru a o termina lini[ti]i pe la 9 seara.”

Biz

|[i \ncepe ziua cu: un zbor. Cred c` am ajuns s` zbor foarte des. Am cel pu]in 150 de zboruri pe an de câ]iva ani \ncoace, cu un record personal de 14 zboruri \ntr-un interval de zece zile. Deci aproape \n fiecare zi m` trezesc pe la un fel de [ase pentru a putea prinde primul zbor c`tre unde-o fi. Din fericire, Viena, ora[ul \n care locuiesc momentan, e un hub excelent pentru a zbura \n stânga sau \n dreapta. Am leg`turi directe atât cu Bucure[tiul sau Clujul, cât [i cu ora[ele de pe coasta de est a Statelor Unite. Primul lucru f`cut la birou: |n Bucure[ti am un obicei ciudat – trec pe la colegii mei de la programare sau de la crea]ie, \n ideea c` \i salut [i \i \ntreb ce mai fac, \ns` de fapt ochii \mi fug dup` covrigi cu mac. |n jurul ASE-ului sunt câteva covrig`rii deja celebre de unde se mai alimenteaz` colegii mei diminea]a

\n drum spre birou. “Din \ntâmplare”, le tot furam câte unul pân` când s-au prins [i acum \mi iau [i mie special atunci când [tiu c` apar la birou. Ritualul preferat la birou: Nu [tiu dac` m` pot l`uda cu asta sau nu, dar eu nu am un birou “al meu”. |n calitate de consultant, de cele mai multe ori lucrez la biroul clien]ilor. |n calitate de antreprenor, adic` atunci când merg la mine la firm`, prefer s` stau mai degrab` cu colegii decât \n “biroul meu”. Recunosc, am momente când m` ascund \ntr-un “acvariu”, cum \l numim noi la Marks, de obicei am ceva de scris, o prezentare, un articol, iar ritualul \ncepe cu playlist-ul preferat de pe Spotify [i include neap`rat, indiferent de or`, un espresso bun [i un pahar mare de ap`. Cum se relaxeaz` la birou: Depinde cine cite[te articolul `sta. De cele mai multe ori

Lucrul \n weekend: Acum dou` zile am lucrat \n weekend. E un proiect destul de inovator pentru România, m` ocup de lansarea unei flote de car sharing la Cluj-Napoca. România te provoac` la maximum chiar [i atunci când vrei s` implementezi proiecte ce func]ioneaz` \n alte ]`ri de ceva ani. Cu toate astea, nu simt c` \mi \mpart via]a \n weekend [i nonweekend. Muncesc când am motiva]ia s` o fac, m` relaxez când am nevoie [i apoi o iau iar de la cap`t. Uneori munca pic` \ntre luni [i vineri [i relaxarea \n weekend, \ns` nu e o regul` \n programul meu. |[i \ncheie ziua: Depinde de motiva]ie. Uneori sunt motivat s` stau pân` noaptea la 1-2, alteori sunt mai motivat s` m` resetez. N-am un program pe ore, am un program pe task-uri, iar asta [tiu c` \i poate da peste cap pe cei din jurul meu. Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 10 – 13 decembrie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsnow2015

Social Media Snow Camp