Biz 199 Top 2010 Brands

Page 1

Nr. 199 • 1 - 15 iulie 2010 • 4,9 lei

Biz

Biz

www.gandestebiz.ro

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

TOP

2010

BRANDS M`rcile cu cel mai mare impact Revista Biz v` prezint` cea de a opta edi]ie a topului celor mai puternice m`rci: High Impact Brands PREMIER~

Dacia este primul brand românesc care p`trunde \n for]` \n topul celor mai puternice zece m`rci din România al`turi de nume interna]ionale

Nr. 199



Biz

editorial

REVISTA NOILOR TENDIN}E |N AFACERI

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII CORINA COMAN – RETAIL, REAL ESTATE OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL CRISTIAN CHINA-BIRTA – ANALIST SPORTIV

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU MARIAN MOCANU

Publicitate DBV MEDIA HOUSE

Senior Sales Manager DANA ANECULOAEI

Director publicitate evenimente GIUSEPPINA BURLUI

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro

Cum \ntineresc brandurile veterane

A

ni la rând, pentru români a avea o ma[in` echivala cu a avea o Dacie. Timp de patru decenii, a fost ma[ina pe care românii au \njurat-o [i iubit-o \n egal` m`sur`. |ncepând cu 2004, odat` cu ie[irea din scen` a b`trânei berline, \n lumina reflectoarelor a ajuns Loganul. {i lucrurile au \nceput s` ia o alt` turnur`. |nainte de lansarea noului model, francezii de la Renault au comandat o cercetare sociologic` pentru a \n]elege ce-[i doresc poten]ialii clien]i de la noua ma[in`. Din datele colectate de pe pie]ele pe care Renault le viza, românii au fost printre cei care au pus pe primul loc atributele emo]ionale [i de design [i s-au ar`tat mai pu]in interesa]i de atributele func]ionale. De[i strategia de comunicare a mizat preponderent pe transmiterea atributelor legate de fiabilitate, c`ci oricât ar de modern ar fi, românul tot vrea un portbagaj generos [i rezisten]` la [oselele prost asfaltate, pe m`sur` ce au fost lansate noi modele, au fost scoase \n fa]` [i atributele de marc` modern`. {i anul acesta \ncep s` se vad` primele rezultate ale acestei strategii. La [ase ani de la lansarea primei Dacii Logan, observ`m o schimbare interesant` a felului \n care românii percep marca. Este pentru prima dat` când un brand românesc intr` \n familia celor mai puternice zece branduri din pia]a local`, al`turi de nume deja consacrate la nivel interna]ional, din topul celor mai de impact m`rci realizat pentru a opta oar` de Synovate \n exclusivitate pentru revista Biz. Avem un top \n fruntea c`ruia a revenit anul acesta Coca-Cola, dup` o pauz` de doi ani, \n care fotoliul de lider a fost ocupat de Nokia. Ca orice brand puternic, Coca-Cola a [tiut s` profite din plin nu doar de sl`biciunile concuren]ei, ci [i de punctele sale forte, pentru a ocupa din nou primul loc. |n aceast` perioad` economic` tulbure, rezist` [i cresc numai brandurile care investesc inteligent nu doar \n imagine, ci mai ales \n \mbun`t`]irea experien]ei publicului c`ruia li se adreseaz`. V` invit`m s` afla]i care sunt aceste branduri \n paginile urm`toare. Biz

ISSN 1454-8380 Tipografie:

LOREDANA S~NDULESCU, Redactor Biz

prin reprezentantul pentru Romania

Biz

1


sumar

BIZ 199 AGEND~ 4 Ce branduri se v`d \n social media

COVER STORY Top Brands 2010 pagina

26

63 Concertul unei nop]i de var`

6 Vânz`rile rezist` \n fa]a insolven]ei

72 Doamna de fier a rugby-ului

7 McDonald’s are poft` de extindere

76 O chestiune de imagine

8 Opinie: Economia experien]ei: ce strategii globale func]ioneaz` \n rela]ia cu clien]ii?

76 Jetta a crescut mare

9 Ghici cui i-a crescut salariul?

OPINIE

10 Cine scrie re]eta vindec`rii industriei farma • Robert Popescu – A&D Pharma • Isabelle Iacob – HelpNet • Dorin Catan` – Centrofarm • Alina Marinescu – Catena

START-UP

pagina

44

LIFE

6 Agricover atac` segmentul zootehnic

OAMENII BIZ

PUBLISHING Scriitori din toate z`rile, publica]i-v`!

60 Cât de compatibil e[ti cu jobul t`u?

16 |ntre profesie [i pasiune

INTERVIUL BIZ 22 Mihai Popescu, CEO Aviva Romania

ANALIZ~ IMOBILIARE 18 Noua realitate imobiliar`

68 |ncarc`-]i bateriile GADGETS

MOTOR

78 De pe circuit direct pe [osea 80 David Emm, Senior Regional Researcher, Kaspersky Lab UK

COVER STORY |n al optulea an de când realiz`m \mpreun` cu Synovate clasamentul celor mai de impact branduri prezente pe pia]a local`, avem o premier` cu adev`rat spectaculoas`. Este pentru prima dat` când un brand autohton reu[e[te s` intre \ntr-un clasament care pân` acum era dominat exclusiv de m`rci interna]ionale. O alt` noutate pentru edi]ia de anul acesta este revenirea Coca-Cola \n fruntea clasamentului, dup` o pauz` de doi ani.

ONLINE 44 Scriitori din toate z`rile, publica]i-v`!

GREEN 48 R`core[te-te... cu puterea soarelui 48 Via]` s`n`toas` \ntr-un mediu curat

OAMENII BIZ Cine scrie re]eta vindec`rii industriei farma pagina 2

Biz

10

MARKETING 50 Promo]iile, la bani m`run]i 52 Publicitari români la export

MANAGEMENT 58 Managerii, \ntre deficien]e [i eficien]` organiza]ional`

FOTO COPERT~: VALI MIREA

49 O ]ar` perfect`



agend` [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Ce branduri se v`d \n social media Electronicele, auto [i IT-ul au fost cele mai vizibile branduri \n blogosfera [i \n twittosfera româneasc` \n mai, conform unui nou instrument dezvoltat de Zelist.ro

4

Biz

Loc

SURSA: Zelist

|n]elegând c` social media este un canal din ce \n ce mai important, tot mai multe branduri comunic` integrat [i pe bloguri, Twitter sau \n presa online. Conform studiului Zelist.ro despre cele mai importante branduri \n social media româneasc` \n mai, presa online a fost cel mai comunicativ canal social media pentru brandurile din domeniul bancar, asigur`ri [i leasing \n perioada anun]at`, unde s-au publicat 44% din totalul post`rilor social media referitoare la aceste branduri. Top 5 al celor mai vizibile branduri bancare este format din BCR (17% dintre post`ri), CEC Bank (14%), ING (11%), BRD (11%) [i Raiffeisen cu 9% dintre post`rile despre brandurile bancare. Top 5 al asigur`rilor este format din Allianz-}iriac, Astra Asigur`ri, AIG, BCR Asigur`ri [i Omniasig. Leasingul are urm`torul top 5 \n presa online: Credite Europe, Porsche Leasing, BCR Leasing, BRD Sogelease, UniCredit Leasing. |n acela[i timp, Twitter a fost un canal principal de comunicare pentru brandurile auto (60% dintre post`rile legate de brandurile auto au fost publicate pe acest canal), IT, electronice [i telecom. Top 5 al celor mai vizibile branduri auto care au mar[at pe Twitter este Dacia (18%), BMW (12%), Audi (9%), Ford (9%), Opel (7%). Google, Microsoft, Adobe, IBM [i Oracle sunt pe primele locuri pentru brandurile IT prezente pe Twitter. Ultimele dou` categorii de branduri prezente pe Twitter \n mai 2010 au ca premian]i pe iPhone/Apple, Nokia, Sony, HTC, Samsung, pe segmentul electronice, respectiv Orange, Vodafone, Romtelecom, RCSRDS [i Cosmote la sec]iunea telecom. Blogosfera a fost un canal preferat de brandurile FMCG, respectiv Pepsi,

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Brand iPhone/Apple Google Nokia Dacia/Logan Microsoft BMW Sony Audi Ford Orange

Post`ri \n presa online

Post`ri \n blogosfer`

765 567 233 628 331 341 219 232 272 188

2.730 4.168 677 1.162 784 655 649 337 368 683

Silva, Coca-Cola, Avon [i Ursus. Retailul a fost [i el prezent \n social media, topul celor mai vizibile 5 branduri fiind reprezentat de Petrom, Rompetrol, Carrefour, OMV, Cora. Cercetarea a cuprins principalele 190 de branduri din urm`toarele nou` domenii: b`nci, auto, asigur`ri, leasing, IT (software/servicii), electronice/electrocasnice, telecom, FMCG [i retail. Selec]ia brandurilor s-a realizat \n func]ie de nivelul de awareness, fiind incluse cele mai cunoscute branduri din cele nou` domenii. Studiul Zelist.ro a analizat

Post`ri pe Twitter 10.660 7.161 3.793 1.894 1.557 1.513 1.182 1.278 1.169 927

Total post`ri social media 14.155 11.896 4.703 3.684 2.672 2.509 2.050 1.847 1.809 1.798

trei canale din social media – presa online, blogosfera [i twittosfera. Segmentul de pres` online studiat de Zelist.ro a inclus peste 300 de publica]ii online, din perioada 1 - 31 mai 2010, [i peste 12.208 de articole referitoare la branduri. Blogosfera studiat` de Zelist.ro cuprinde 54.639 de bloguri, unde s-au publicat \n total 24.893 de posturi [i comentarii referitoare la branduri, iar twittosfera studiat` a cuprins peste 35.000 de conturi de Twitter, unde s-au publicat 54.450 de tweets referitoare la branduri. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro


23 iunie 2010, Hotel Crowne Plaza BucureĹ&#x;ti

Un eveniment

forum

Evenimentul companiilor sustenabile [i al afacerilor verzi

Mul]umim partenerilor [i participan]ilor pentru sprijinul acordat [i contribu]ia adus` acestui eveniment de succes!

PARTENER

SPONSORI

CU SPRIJINUL

PARTENERI MEDIA

V` invit`m s` r`mâne]i conecta]i la mediul de afaceri green prin intermediul blogului www.bizforum.ro.


agend` [tiri DE

NOUT~}I

Card de credit pentru companii METRO Cash & Carry România [i UniCredit }iriac Bank au lansat, la nivel na]ional, primul card de credit cobranded de pe pia]a româneasc` dedicat persoanelor juridice. Posesorii cardului, emis sub logo Visa, beneficiaz` de reduceri \n magazinele METRO Cash & Carry România [i la partenerii UniCredit }iriac Bank. Nivelul maxim de creditare este echivalentul \n lei al sumei de 35.000 de euro, dar nu mai mult de 30% din cifra de afaceri medie lunar` a companiei, calculat` pe baza ultimului bilan] pentru un \ntreg an financiar.

GABRIEL BÂRLIG~

AGRICOVER ATAC~ SEGMENTUL ZOOTEHNIC Grupul Agricover, axat pân` de curând exclusiv pe pia]a produselor [i serviciilor adresate

(Loredana S`ndulescu)

Nokia are grij` de utilizatorii români Nokia România a deschis la Bucure[ti primul Nokia Care Centre din Europa, care reprezint` noul concept al companiei privind serviciile pentru consumatori. Pe lâng` repara]ii [i asisten]` tehnic`, utilizatorii vor putea testa [i instala noi aplica]ii Nokia (h`r]i, muzic`, mesagerie, jocuri) [i vor avea acces la o gam` larg` de accesorii. Euristic Partner, compania ce opereaz` centrul, are drept ]int` atingerea \n 6 luni a unui num`r de 2.500 de clien]i lunar. (Gabriel Bârlig`)

RETAIL

30,5

milioane de euro (plus TVA) este suma cu care Shopping Center Holding a cump`rat la licita]ie mall-ul Tiago din Oradea, aflat \n faliment de la \nceputul lunii mai. Aceasta reprezint` cea mai mare tranzac]ie imobiliar` din acest an. Mall-ul este primul din România valorificat printr-o asemenea procedur` [i are o suprafa]`, teren plus construc]ii, de aproape 70.000 mp, aproape 30.000 mp suprafa]` \nchiriabil` [i 1.000 locuri de parcare. 6

Biz

sectorului vegetal, a lansat divizia Agricover Vet, dedicat` sectorului zootehnic. În prima etap`, Agricover Vet va furniza fermelor de animale ingrediente pentru furaje (suplimen]i alimentari,

furaje pre-starter) [i, \n curând, medicamente de uz veterinar. Poten]ialii clien]i sunt \n primul rând fermele mixte c`rora Grupul Agricover le ofer` deja alte produse [i servicii pentru segmentul vegetal, precum [i fermele zootehnice medii [i mari (minimum 200 de capete \n cazul fermelor de bovine sau peste 1.000 de porcine). “În România, consumul de carne se situeaz` \nc` sub media european`: un român consum` 60 de kilograme de carne pe an, fa]` de 90 kg – media UE. Poten]ialul de cre[tere al acestei pie]e este deci evident, iar dup` criza actual`, care afecteaz`

consumul din orice domeniu, odat` cu relansarea economiei \n anul 2011, este a[teptat` o cre[tere a consumului de carne”, a declarat Robert Arsene, directorul general al Grupului Agricover. Pentru 2010, Grupul Agricover vizeaz` cre[terea cifrei de afaceri cu 20%, pân` la 480 de milioane de lei, Agricover Vet urmând s` contribuie \n acest an cu circa 1% la acest total. Pe termen lung, Grupul Agricover are \n vedere extinderea competen]elor mai multor divizii axate pân` \n prezent exclusiv pe sectorul vegetal c`tre zootehnie, de la consultan]` tehnic` de specialitate la cea de business, finan]`ri specifice prin Agricover Credit IFN. Biz

Vånz`rile rezist` \n fa]a insolven]ei Contrar a[tept`rilor, insolven]a nu afecteaz` serios popularitatea brandului \n rândurile consumatorilor. Cel pu]in asta sus]ine un studiu de pia]` realizat de Mednet pentru retailerul de electronice [i electrocasnice Flanco, potrivit c`ruia intrarea unei firme \n insolven]` poate duce la sc`derea cifrei de afaceri cu maximum 5%, clien]ii a[teptându-se la pre]uri mici [i oferte deosebite. Studiul a ar`tat c` 80% dintre cei intervieva]i au auzit despre insolven]`, iar numai un sfert dintre ei (adic` 20% din totalul celor intervieva]i) cunosc o firm` aflat` \n procesul de

reorganizare juridic`. Mergând mai departe, dintre cei care cunosc o companie aflat` \n insolven]`, 50% (sau 10% din total intervieva]i) nu ar cump`ra de la ea. “Declan[area procesului de insolven]` \n decembrie 2009 a compromis vânz`rile numai pe termen scurt [i, dup` cum am anun]at deja, \n martie 2010 am reu[it s` recuper`m cota de pia]` pân` la nivelul lui ianuarie 2009,” declar` Adrian Olteanu, CEO Flanco. În prezent, retailerul Flanco de]ine 70 de magazine, dintre care 8 \n Bucure[ti, [i estimeaz` ie[irea din insolven]` \n septembrie 2010. (Corina Coman)


[tiri DE

CORINA COMAN

McDonald’s are poft` de extindere Dup` contractarea industriei de fast-food din 2009, juc`torii de profil par s` revin` la sentimente mai bune anul acesta. McDonald’s România, filiala local` a lan]ului de resturante american, [i-a bugetat pentru 2010 o cre[tere cu 5% a cifrei de afaceri [i a anun]at noi investi]ii \n expansiune. Astfel, \n 2011, McDonald’s România pl`nuie[te s` deschid` trei restaurante noi [i s` remodeleze alte cinci, conform noului design european. În acest an, McDonald’s România a deschis dou` noi

rante 62 de rest\nauRomânia 's McDonald clien]i

140.000 i]die zilnic sunt serv

aja]i dintre ang n]i sunt stude

30%

restaurante \n Bucure[ti (unul pe bdul 1 Decembrie [i altul \n Sun Plaza Mall) [i urmeaz` s` mai deschid` 1-2 restaurante pân` la finalul anului. Tot \n acest an, vor fi remodelate restaurantele din Dristor [i Pite[ti Trivale. De la

intrarea pe pia]a româneasc`, \n 1995, McDonald’s a deschis 62 de restaurante \n România, a angajat peste 3.400 de persoane [i a investit mai bine de 300 milioane lei \n dezvoltarea afacerii sale. “Pe termen lung, oportunit`]ile pentru aceast` pia]` r`mân puternice”, a declarat recent Karen Bishop. Aceasta a preluat conducerea McDonald’s România \n octombrie anul trecut, \nlocuindu-l \n func]ie pe Marian Alecu dup` 16 ani petrecu]i \n aceast` corpora]ie. Biz

KAREN BISHOP, director general, McDonald's România

Biz

7


agend` opinie

Economia experien]ei: ce strategii globale func]ioneaz` \n rela]ia cu clien]ii? |n vremuri de criz`, companiile resimt cel mai acut nevoia de diferen]iere \n mintea consumatorilor, iar pentru a reu[i acest lucru trebuie s`-[i plaseze clien]ii \n centrul unei experien]e pozitive la fiecare punct de contact cu brandul. Majoritatea prezent`rilor de la European Customer Experience World (ECEW) au gravitat \n jurul acestei idei, \mbr`cate mai creativ

Experien]a clien]ilor porne[te de la experien]a angaja]ilor Zappos.com, una dintre cele peste 40 de companii care au sus]inut prezent`ri \n cadrul conferin]ei, ocup` locul 15 \n topul Fortune al angajatorilor [i are o rat` remarcabil` de loializare a clien]ilor – 75% din business datorat clien]ilor recuren]i. COO-ul companiei, Alfred Lin, are o metod` mai neconven]ional` de selec]ie a staff-ului: \n faza de training a poten]ialilor angaja]i, le ofer` acestora 2.000 de dolari pentru a renun]a. Ra]iunea: un angajat nepotrivit, care nu \[i dore[te cu adev`rat s` lucreze \n companie, cost` mult mai mult decât atât.

Loializarea clien]ilor \n raport cu genera]ia din care fac parte

DIANA GRAEPEL, Managing Partner, Funky Business

sau mai tehnic \n studii de caz, mecanisme, cercet`ri de pia]`. |ntre temele principale ale celor dou` zile am luat contact cu urm`toarele idei:

|n economia bazat` pe experien]`, detaliile fac diferen]a Se vorbe[te deja de 10 ani despre economia experien]ei ca etap` succesiv` a economiei industriale [i, mai recent, a celei bazate pe servicii. De la teorie la practic` [tim cam cât dureaz` drumul, [i asta pentru c` cele mai multe companii nu sunt preg`tite s` vând` experien]a de brand ca produs de baz`. Concret, fiecare contact al consumatorului cu un brand ar trebui s` fie \nregistrat pozitiv \n memoria afectiv` a consumatorului (= experien]a), ceea ce ar presupune c` toate aspectele experien]ei s` fie orchestrate astfel \ncât s` conduc` la acest rezultat – de aici dificultatea. 8

Biz

Faptul c` atitudinile [i comportamentele consumatorilor sunt \ntemeiate pe sisteme de valori diferite nu este o descoperire foarte recent`, \ns` raportarea acestor sisteme de valori la diferitele genera]ii poate conduce la concluzii interesante. |ntre acestea, faptul c` a[tept`rile consumatorilor sunt direct propor]ionale cu propriul sistem de valori, conturat pân` \n jurul vârstei de 12 ani \n func]ie de contextul sociocultural, politic [i economic al acelor timpuri. Fie c` vorbim de genera]ia “t`cut`” (1925-1945), de boom-ul dintre ’45 [i ’60 sau de genera]iile X (19601989) [i Y (1990-2007), toate aceste segmente de consumatori au particularit`]i bine diferen]iate [i rela]ioneaz` cu un brand \n mod distinct.

Comunit`]ile tradi]ionale sunt mine de aur pentru un brand Harley-Davidson a f`cut o tradi]ie din rela]ionarea cu clien]ii prin intermediul evenimentelor organizate via grupul de posesori Harley – comunitate offline care dep`[e[te un milion de membri la nivel global. Markus Kramer, director de marketing al Harley-Davidson Europe,

crede c` experien]a real` cu brandul are cel mai mare impact emo]ional asupra consumatorilor, iar istoria Harley ne arat` c` ace[ti consumatori s-au distins mereu prin devotament [i pasiune.

Re]elele sociale ca extensie \n online a experien]ei consumatorilor Ca la aproape orice eveniment de business din ultima perioad`, [i la ECEW re]elele sociale au fost un subiect preferat de discu]ie \n cadrul prezent`rilor. Pentru a-i convinge pe cei care nu cred \nc` \n poten]ialul social media ca unealt` de marketing, argumentele vorbitorilor au fost \nso]ite de exemple relevante [i rezultate greu de contestat. Kip Knight, pre[edintele Knight Vision Marketing [i unul dintre moderatorii conferin]ei, a accentuat importan]a momentului actual \n aderarea la re]elele sociale [i viteza incredibil` cu care poate evolua rela]ia cu consumatorii pe canale precum Facebook sau Twitter.

Toate contactele consumatorului cu un brand sunt conectate [i interdependente Viziunea Funky Business: la fiecare punct de contact cu un brand, consumatorul trebuie s` perceap` valorile companiei cu care interac]ioneaz`. De la contactul direct cu o companie \n procesul de achizi]ie a unui produs / serviciu [i pân` la o discu]ie pe forum despre brandul respectiv, fiecare detaliu conteaz` [i poate loializa sau \ndep`rta un client, iar cea mai bun` stategie o reprezint` coordonarea acestor interac]iuni sub umbrela unei experien]e pozitive constante. Mai inspira]ional` decât alte prezent`ri, viziunea noastr` a fost sus]inut` de câteva studii de caz care au surprins audien]a, prin care am ar`tat c` David este acum Goliat sau, altfel spus, raportul actual de for]e dintre consumator [i brand s-a schimbat. Biz


[tiri DE

OVIDIU NEAGOE

Ghici cui i-a crescut salariul? Dac` v-a]i \ntrebat cine mai poate s` se bucure de m`riri salariale sau plata orelor suplimentare când \n sistemul bugetar se reduc salariile cu 25% [i chiar companiile din mediul privat sunt mai calculate cu bugetele de resurse umane, r`spunsul este simplu: angaja]ii externi. Potrivit unui raport realizat de compania de recrutare, leasing de personal [i training Trendwalder Sobis, cre[terea salariului \n sistemul leasingului de personal aproape s-a dublat \n primul trimestru al anului 2010, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. Cea mai mare cre[tere a salariului de \ncadrare \n primul trimestru din anul 2010 a fost de 30,5%, \n jude]ele din vestul ]`rii, procent urmat de regiunea de centru (22,4%). Angaja]ii \n sistemul leasingului de personal al companiei Trenkwalder Sobis au beneficiat de o cre[tere a salariului de

\ncadrare cu 12,3%, \n timp ce salariul net, care include plata orelor suplimentare [i bonusuri, a avut un plus de 18%. “Explica]ia rezid` \n faptul c` angajatorii din mediul privat sunt deosebit de pruden]i [i prefer` s` evite riscurile sus]inerii din fonduri proprii a fondului de salarii \n caz de discontinuitate a comenzilor”, spune Bogdan Florea, director general [i ac]ionar minoritar la Trenkwalder Sobis. Num`rul de angaja]i externi a crescut, comparativ cu primul trimestru al anului 2009, cu 253% \n regiunea de centru, iar \n regiunea de sud procentul a urcat cu 153%, \n timp ce doar \n regiunea vestic` num`rul acestora a sc`zut cu 52%, din cauza reloc`rii \n str`in`tate a unei fabrici din regiune. Consecin]a a fost

cre[terea veniturilor Trenkwalder Sobis cu 30%, pân` la 8,9 mil. euro, din care leasingul de personal reprezint` 80%. |n primul trimestru al acestui an, compania a avut venituri de peste 3,7 mil. euro, mai mult decât duble fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, când acestea se ridicau la 1,28 mil. euro. Biz

Biz

9


Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

Cine scrie re]eta vindec`rii industriei farma 2008 a fost un an \n care majoritatea distribuitorilor de medicamente au mers \n pierdere. |n 2009, multe farmacii s-au aflat \n incapacitate de plat`, situa]ie care se prelunge[te [i anul acesta. |n paginile urm`toare v` prezent`m oamenii care, de la conducerea celor mai mari grupuri farmaceutice locale, lupt` pentru men]inerea companiilor lor [i chiar a sectorului farmaceutic pe linia de plutire.

10

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro


Oamenii Biz FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

A&D PHARMA

Robert Popescu Director general

La 26 de ani, Robert Popescu era director general al unei mari companii, [ans` pe care pu]ini o mai pot avea acum. {i nu este vorba numai despre faptul c` atunci se ardeau etapele mai repede. Are probabil de-a face [i cu spiritul lui \nn`scut de lider. “Era suficient s` vad` c` e[ti bun [i po]i s` conduci oameni. Acum nu mai este posibil”, declar` Robert Popescu. Absolvent al Facult`]ii de Automatic` [i Calculatoare \n 1989, Robert Popescu a ocupat diverse pozi]ii de conducere \n companii din domeniul farmaceutic, IT, export [i energie. Timp de trei ani, \ntre 1999 [i 2002, a tr`it \n Canada, unde a f`cut project management \n IT [i business. Canada a fost o experien]` de via]` pe care [i-a dorit s` o tr`iasc` din mai multe motive. A plecat din România având un loc de munc` foarte bun, lucra pe proiecte foarte mari, doar c` la momentul respectiv sim]ea c` nu se \ntrevedea o direc]ie foarte clar` \n mediul de business. A plecat de asemenea cu gândul s` ob]in` cet`]enia canadian`, lucru pe care l-a [i dobândit \n 2004. Per total, Canada a fost o experien]` foarte pl`cut`, \ns` \i lipsea ceva: adrenalina tipic` nebuniei de la noi. A revenit \n ]ar`, unde pân` \n 2007 a fost director executiv la Relad, iar din august 2008 a fost numit Chief Executive la A&D Pharma. Biz

Biz

11


Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

HELPNET

Isabelle Iacob Director general

Decizia de a pune \n practic` ideea lucr`rii de EMBA a fost pentru Isabelle Iacob piatra de temelie a carierei sale. |nfiin]area unui lan] de farmacii – la momentul acela sub titlu de experiment ca parte a distribuitorului de medicamente Farmexim, unde lucra \n departamentul de marketing – a \nsemnat foarte mult` munc` [i foarte multe satisfac]ii de-a lungul vremii. Mai ales pe timp de criz`, este \ns` nevoie de leadership autentic. “Când zvonuri despre criza financiar` [i un viitor sumbru bombardeaz` pe toat` lumea zi de zi, men]inerea unei atmosfere de \ncredere [i siguran]` este vital`”, crede Isabelle Iacob, pentru care criza \nseamn` un nou stil de via]`. |n astfel de condi]ii, este nevoie de mult mai mult` creativitate pentru a men]ine acela[i nivel de performan]` \n condi]ii de economisire [i bugete limitate. “Calitatea [i nu cantitatea ajut` \n astfel de momente”, subliniaz` directorul general al HelpNet. De aceea, \nc` din 2007 a luat hot`rârea de a diminua drastic ritmul de dezvoltare [i practic extinderea nu a vizat nici atunci [i nu vizeaz` nici acum farmacii nesustenabile. Luând aceast` decizie, cei de la HelpNet nu au fost nevoi]i s` \nchid` unit`]i sau s` fac` reduceri de personal. Din p`cate \ns` a fost nevoie ca planul de business pe trei ani s` fie modificat. Nu au investit \n dezvoltarea re]elei \n primul rând pentru c` nu exista certitudinea c` pl`]ile de la casele de asigur`ri se vor face conform contractelor, dar [i pentru c` legisla]ia are un grad mare de volatilitate, fapt cu impact imediat pe acest model de afacere. |n ultimii 3 ani s-au f`cut reloc`ri ale unit`]ilor, pentru ca fiecare farmacie s` se poat` autosus]ine. Biz

12

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro


Oamenii Biz FOTOGRAFII DE VALI MIREA

CENTROFARM

Dorin Catan` Director general

Dorin Catan` [tie c` un manager nu poate s` fac` lucrurile singur. Crede \n puterea echipelor, mai ales a acelora formate din oameni de calitate pe care un bun lider trebuie s` fie capabil s`-i motiveze \n permanen]`. {i mai [tie c`, indiferent cât` experien]` am poseda, tot timpul mai avem ceva de \nv`]at. S-a n`scut la Bra[ov, unde a urmat [i studiile de comer] [i marketing, care l-au adus \n cele din urm` \n capital`, \ntr-o vreme \n care “Bucure[tiul nu ar`ta ca acum”, iar no]iunea de marketing de-abia \ncepea s` fie asimilat` pe pia]a local`. La \nceputul anilor ’90, timp de patru luni, a urmat un curs de cercet`ri de marketing \n Fran]a. Acesta este bagajul de cuno[tin]e cu care Dorin Catan` a \nceput s` lucreze la Wella România. Primul contact cu domeniul farmaceutic a fost când s-a angajat la Sensiblu. |n 2000, a emigrat \n Canada, unde a lucrat pentru lan]ul farmaceutic Pharma Plus. S-a \ntors deoarece nu a putut s` se obi[nuiasc` cu ceea ce se \ntâmpla acolo sau mai bine zis “nu se \ntâmpla”. “Am plecat din România \n 2000, când afacerile cre[teau vertiginos. Iar \n Canada cifrele de afaceri cre[teau cu 1% anual”, \[i aminte[te Catan`. S-a \ntors \n 2002, odat` cu oferta celor de la Sensiblu de a prelua func]ia de director general. |ntre timp a mai lucrat la City Pharma [i din 2006 la Centrofarm, ini]ial \n calitate de consultant [i apoi de director general. Din 2007, când Centrofarm a cump`rat dreptul de a opera o re]ea proprie de magazine cu produse naturale sub numele de Plafar, Dorin Catan` a fost numit [i director al Plafar Retail. Biz

Biz

13


Oamenii Biz DE

LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

CATENA

Alina Marinescu Director general

Alina Marinescu este cunoscut` drept managerul care practic a construit re]eaua de farmacii Catena. A aplicat un model de business axat pe o ofert` diversificat` [i s-a implicat personal \n negocierile pentru deschiderea majorit`]ii celor peste 200 de unit`]i, c창t cuprinde lan]ul la ora actual`. Grupul Fildas, de]inut de Anca Vlad, a \nceput s`-[i dezvolte propria re]ea de farmacii \ncep창nd cu anul 2000, odat` cu achizi]ionarea societ`]ii Arge[farm SA, \n urma unui proces de privatizare. Arge[farm de]inea la acea dat` o re]ea de 30 de farmacii \n mediul urban [i 30 \n mediul rural. A[a a prins contur re]eaua Catena. Dezvoltarea brandului propriu Naturalis, axat pe crearea de produse naturale, lansarea cardurilor Catena [i dezvoltarea portalului de frumuse]e [i farmacie www.catena.ro sunt c창teva dintre reu[itele cu care Alina Marinescu, directorul general al lan]ului farmaceutic, se m창ndre[te. Biz

14

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro



start-up antreprenori DE

CORINA COMAN

|ntre profesie [i pasiune Dou` businessuri, un singur antreprenor. Primul pasiune, al doilea profesie. |mpreun`, \i aduc Claudiei Chirilescu venituri anuale de peste 3,5 milioane de euro. Cum a \nceput totul? Nevoia de a-[i decide singur` destinul [i dorin]a de a face business conform propriilor valori au \mpins-o pe Claudia Chirilescu s` apuce calea antreprenoriatului. Se \ntâmpla \n 2005, când, dup` mai mul]i ani petrecu]i \n industria de publicitate, a hot`rât s` renun]e definitiv la statutul de angajat \n favoarea celui de antreprenor. În momentul \n care a reu[it s` adune un portofoliu de clien]i suficient de larg care doreau s` lucreze \mpreun` cu ea, a luat na[tere agen]ia de media Spoon Media. “Cea mai mare parte a investi]iei ini]iale a fost reprezentat` de investi]ia \n oameni, de asigurarea cre[terii lor profesionale pe viitor”, \[i aminte[te Claudia Chirilescu. Numai c`, \nainte de Spoon Media, ap`ruse Intro, brandul de mobil` [i accesorii n`scut \n urm` cu opt ani \ntr-o pia]` româneasc` “goal` de design contemporan”. {i

SPOON MEDIA / INTRO |N CIFRE

16

Compania

Compania

Spoon Media

Intro

Domeniu

Domeniu

Agen]ie de media

Mobilier [i accesorii

Investi]ia ini]ial`

Investi]ia ini]ial`

30.000 dolari

Cifr` de afaceri 2009

Cifr` de afaceri 2009

3,2 mil. euro

450.000 euro

Angaja]i

Angaja]i

8

6

Ac]ionariat

Ac]ionariat

Claudia Chirilescu (88%), Gabriel Bisti (10%), Ramona Dumitrache (2%)

Claudia Chirilescu (50%), Mihai Gurei (50%)

Biz

pentru a spulbera orice confuzie, “Intro este pasiune [i hobby, iar Spoon Media este profesia mea”, explic` tân`ra antreprenoare. De ceva vreme, timpul ei se \mparte \ntre cele dou` afaceri atât cât este nevoie. La Intro, de exemplu, intervine atunci când este cazul, \n partea de consultare [i suport, unde partenerul s`u Mihai Gurei gestioneaz` activitatea de zi cu zi a firmei. Spoon Media este compania \n care \[i petrece zilnic 7-8 ore [i unde este implicat` \n toate tipurile de activit`]i. Cum \ntotdeauna pasiunea trebuie alimentat` cu orice pre], Claudia Chirilescu este \n permanent contact cu lans`rile pe care le fac brandurile, dar [i cu intrarea pe scen` a unor tineri designeri sau a unor companii cu o abordare \ndr`znea]`. “Mergem anual la 3-4 târguri de mobilier [i accesorii”, spune Chirilescu, ad`ugând c` selecteaz` \n portofoliu doar branduri care s` respecte valorile Intro, produse \n fabrici din Europa. Ceea ce diferen]iaz` Intro de al]i juc`tori este, \n opinia ei, focusul pe branduri de avangard`, cu accent pe companii scandinave [i britanice precum Swedese, Normann Copenhagen, Muuto, Secto Design, Tom Dixon, Established & Sons, SCP [i De La Espada. Când vine vorba de produsele Intro, Claudia Chirilescu \[i dore[te ca oamenii din România s` \n]eleag` c` toate obiectele de acolo las` timpul \n urm` [i r`mân frumoase chiar [i pentru genera]iile urm`toare. Clien]ii s`i,

deopotriv` români [i str`ini, sunt tocmai persoanele care apreciaz` obiectele de design de mobilier [i accesoriile ce nu se devalorizeaz` \n timp, motiv pentru care investesc \n acestea chiar [i \ntr-o perioad` mai pu]in roz, cum e cea pe care o travers`m. Vânz`rile companiei s-au triplat \ntr-o prim` faz` odat` cu deschiderea unui showroom \n Bucure[ti acum cinci ani, iar din 2008 cifra de afaceri a r`mas constant`, o performan]` de invidiat \n zilele noastre. Lucrurile sunt mai complicate \n cazul Spoon Media, care, de[i a crescut organic de-a lungul anilor, pe m`sur` ce num`rul clien]ilor a crescut, trebuie s` fac` fa]` schimb`rilor de comportament de consum media ale oamenilor. Acum prioritatea num`rul unu a Claudiei Chirilescu vizeaz` adaptarea eficient` a echipei [i a serviciilor la noua realitate. Antreprenoarea vede criza ca pe o lec]ie de via]` din care a \nv`]at cum s` analizeze [i s` exploateze constructiv toate transform`rile prin care pia]a trece momentan. În plus, criza a apropiat-o de oamenii valoro[i din jurul s`u, motiv pentru care \n prezent doi dintre partenerii s`i de la Spoon Media sunt selecta]i dintre oamenii care iau fost al`turi \n ultimii ani, dând dovad` de responsabilitate [i profesionalism. Tr`gând linie, Claudia Chirilescu este convins` c` cele dou` businessuri o completeaz` ca individ, iar peste cinci ani se vede tot \n România, \mp`r]indu-[i timpul \ntre acelea[i afaceri, doar c` la alt nivel. Biz corina.coman@revistabiz.ro


antreprenori start-up FOTOGRAFIE VALI MIREA

“Peste cinci ani sper s` fiu tot \n Romania, cu dou` businessuri stabile, rafinate [i \n compania unor parteneri care s` \mi \mp`rt`[easc` valorile�

Biz

17


imobiliare DE

CORINA COMAN

Noua realitate imobiliar` Vre]i s` v` cump`ra]i o cas`? Mai a[tepta]i pu]in, contrar estim`rilor, pre]urile n-au atins \nc` fundul sacului. |n schimb, dac` vre]i s` v` reloca]i biroul, acum este momentul. Urmeaz` o radiografie a pie]ei imobiliare dup` doi ani de criz`.

18

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


tendin]e

Milionul lips`

Cine urc` mai repede pic` mai de sus, iar pia]a imobiliar` româneasc` nu face excep]ie. A fost primul domeniu economic care s-a pr`bu[it [i cu siguran]` va fi printre ultimele care-[i vor reveni, un adev`r de necontestat \n lumina ultimelor evenimente politice [i macroeconomice. Începând cu luna iulie, vom asista la cea mai drastic` reducere de cheltuieli a ultimilor dou`zeci de ani, cel pu]in 100.000 de bugetari urmeaz` s` fie disponibiliza]i, iar leul a \nceput deja s` bifeze noi maxime istorice \n raport cu euro. Firul epic e logic [i u[or de intuit. Ca urmare a sc`derii puterii de cump`rare, multe din creditele acordate salaria]ilor din sectorul bugetar vor \nregistra restan]e care \n final vor duce la cre[terea costului credit`rii. Ne putem a[tepta astfel la o cre[tere a num`rului de persoane care au contractat credite ipotecare \n ultimii ani [i care nu vor mai putea s` le pl`tesc`, fiind nevoite s` renun]e la locuin]e \n favoarea b`ncii. “Este greu de crezut c` b`ncile vor putea s` vând` locuin]ele la pre]urile la care au fost contractate creditele ini]ial, motiv pentru care vor fi nevoite s` ajusteze pre]ul de vânzare la nivelul actual al puterii de cump`rare a popula]iei”, propov`duie[te Mihai Rohan, director general al Carpatcement Holding, un om cu state vechi \n industria de profil. Ca o consecin]` direct` a celor enumerate mai sus, el estimeaz` o sc`dere de 5-10% a pre]ului locuin]elor \n 2010, fa]` de anul trecut.

MIHAI ROHAN sus]ine c` România are un deficit de un milion de locuin]e \n prezent. Potrivit datelor statistice, la noi se construiesc momentan aproximativ 2 locuin]e/cap de locuitor, \n timp ce \n alte ]`ri din regiune raportul este de aproximativ 4 locuin]e/cap de locuitor. Trei pa[i de \nceput despre când [i cum vom reu[i s` recuper`m acest deficit. 1. Pentru a putea \ncuraja o redresare mai rapid` a pie]ei, este foarte important s` existe un dialog permanent \ntre stat [i mediul privat, dar [i o implicare din partea ambelor p`r]i. La nivelul statului, ar trebui s` existe o viziune pe termen mediu [i lung atât la nivel politic, cât [i administrativ. 2. Relansarea credit`rii este un alt factor cheie pentru redresarea pie]ei construc]iilor [i implicit a materialelor de construc]ii. Juc`torii importan]i din mediul bancar ar trebui s` faciliteze accesul companiilor la produsele de finan]are. Acest lucru ar avea un impact direct asupra consumului ([i asupra redres`rii pie]ei), \ntrucât ar face posibil` finalizarea proiectelor deja \ncepute, demararea unor obiective \n toate cele trei sectoare (construc]ii reziden]iale, nereziden]iale [i inginere[ti) [i, implicit, cre[terea cererii de materiale. 3. Capacitatea statului [i a companiilor locale de a absorbi fondurile puse la dispozi]ie de Uniunea European` este un alt aspect care va juca un rol important \n dezvoltarea economiei locale [i \n dinamica pie]ei construc]iilor. Resursele exist` [i a[teapt` doar s` fie accesate. Ele reprezint` o alternativ` viabil` pentru ob]inerea lichidit`]ilor necesare pentru demararea [i finalizarea proiectelor \ncepute.

MAI MULT REALISM Poate singura deosebire fa]` de haosul ce a tronat pe segmentul reziden]ial \n primele luni ale anului anterior este confirmarea \n 2010 a faptului c` pia]a este acum a cump`r`torului, iar direc]iile viitoare sunt dictate \n totalitate de acesta. Matei Malo[, proprietarul portalului imobiliar MagazinuldeCase.ro, sus]ine c` proprietarii au realizat \n final c` sc`derea pre]urilor era necesar` pentru realizarea unei tranzac]ii, ceea ce a condus la intensificarea num`rului de achizi]ii de la \nceputul anului. Potrivit lui Malo[, majoritatea cump`r`torilor au decis c` acesta este un moment oportun pentru a cump`ra imobile, iar din cauza concuren]ei proprietarii [i-au reevaluat propriet`]ile punând pe mas` o ofert` atractiv`. Un stimulent \n acest sens a fost inclusiv controversatul program Prima Cas`, convertit \ntr-un instrument de finan]are la care dezvoltatorii sunt \n continuare interesa]i s`-[i adapteze criteriile de vânzare a unit`]ilor locative – respectiv suprafe]e mai mici de 120 mp [i pre]uri per unitate sub 60.000 euro – pentru a se adapta cererii sustenabile a pie]ei reziden]iale. Potrivit departamentului de Research al DTZ Echinox, de la demarare au fost vândute prin intermediul programului Prima Cas` peste 5.500 de locuin]e \n Bucure[ti, adic` o medie de circa 600 de unit`]i pe lun`. Dar cifrele r`mân insuficiente pentru a acoperi deficitul de locuin]e al României din zilele noastre. Tr`gând linie \ns`, pre]ul unei locuin]e este sim]itor redus fa]` de anii anteriori.

Biz

19


imobiliare DE

CORINA COMAN

“În acest moment, \n compara]ie cu anul 2009, pre]urile au sc`zut considerabil, chiar [i cu 50%, [i se observ` o dezmor]ire a pie]ei imobiliare”, spune Malo[. De precizat c` “dezmor]irea” nu se refer` nici pe departe la crearea premiselor unei cre[teri viitoare a pre]urilor, ci dimpotriv`, la sporirea tranzac]iilor ca urmare a trendului descendent. Ideea este sus]inut` [i de Ilias Papageorgiadis, CEO al companiei de consultan]` imobiliar` More Real Estate Services, care declara \ntr-o analiz` postat` pe blogul personal c` pre]urile din prezent au ajuns la cel mai sc`zut nivel al ultimilor ani. Aten]ie, vorbim de pre]urile tranzac]iilor, nu de pre]urile cerute! Iar, pe m`sur` ce lucrurile vor continua s` se \nr`ut`]easc` (“Din octombrie cred c` va fi [i mai r`u”, spune Papageorgiadis), pre]urile reale ar putea sc`dea semnificativ, ceea ce \i va determina pe mul]i proprietari s` \[i revizuiasc` a[tept`rile, conformându-se realit`]ii.

CEL MAI DINAMIC Noua realitate a p`truns \n toate substraturile pie]ei imobiliare [i, spre deosebire de sectorul reziden]ial, exist` ramuri unde schimb`rile au fost mult mai notabile. “Cel mai dinamic sector \n 2010 este cel de birouri, unde pia]a de profil a crescut \n Bucure[ti cu 58,9%, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut”, a declarat pentru revista Biz Cristian Ustinescu, director de investi]ii la DTZ Echinox, companie care a \nchiriat aproximativ 20.000 mp de la \nceputul anului. În aceste condi]ii, nivelul chiriei aplicabile la \nchirierea de spa]ii de birouri din capital` a \nregistrat sc`deri de aproximativ 10% \n cazul loca]iilor premium, 20

Biz

de 11-12% \n ceea prive[te propriet`]ile semicentrale, respectiv de circa 15-16% \n cazul spa]iilor situate \n alte zone decât centrul. O veste de bun augur pentru multe companii care au \nceput s` migreze deja dinspre zonele limitrofe ale capitalei spre loca]iile centrale. Permut`ri au loc [i \n sectorul de retail, unde noi juc`tori ap`ru]i pe pia]`, precum Lidl, sau retailerii existen]i care au trecut peste puternicul recul din 2009 \[i reiau acum planurile de expansiune. Cora, Auchan, Mr. Bricolage, Obi sau Leroy Merlin (o nou` re]ea de bricolaj) sunt doar câteva dintre numele interna]ionale cu planuri mari de dezvoltare \n viitorul apropiat. “Chiria[i din domeniul retailului exercit` presiuni asupra furnizorilor de logistic` s` \i urmeze \n ]ar`. În acest sens, se observ` o intensificare a activit`]ii logistice \n zona

de vest a ]`rii”, arat` Cristian Ustinescu. El sus]ine c` inclusiv activitatea de investi]ii \n domeniul imobiliar s-a intensificat, la fel [i discu]iile pentru noi achizi]ii. Se pare c` marii investitori “simt” c` pia]a \[i va reveni [i vor s` prind` noul val al cre[terilor, destul de timpuriu. Cu toate acestea, investi]iile \n domeniul reziden]ial [i comercial se prev`d a fi \nchise \n urm`torul trimestru. Indiferent de natura investi]iei, ar fi bine ca dezvoltatorii s` se preg`teasc` pentru câ[tiguri mult mai mici decât \n perioadele de boom ale sectorului. R`zvan Gheorghe, directorul general al companiei de consultan]` imobiliar` Cushman & Wakefield, avertizeaz` c`, dac` acum doi ani randamentul unei dezvolt`ri imobiliare (raportul dintre venituri [i corina.coman@revistabiz.ro


Metrul meu p`trat de mall Stocul de retail modern existent la 1.000 de locuitori \n primul trimestru din 2010 mp 700 600 500 400 300 200 100 0 Bucure[ti

Ia[i

ClujTimi[oara Constan]a Craiova Napoca

Stocul de retail modern existent la 1.000 de locuitori \n primul trimestru din 2010 Stocul de retail modern existent plus cel estimat pân` \n 2010 la 1.000 de locuitori

Sursa: DTZ Research

Birourile trag la nord Stocul total de birouri din Bucure[ti \mp`r]it procentual pe subzone \n primul trimestru din 2010 5,9% 0,9%

5,9% 1,9%

cost) era undeva \ntre 13 [i 15%, acum acesta este de 9-12%. A nu se confunda cu “yield-ul” (rata de capitalizare) aplicat investi]iilor. Potrivit lui Gheorghe, procentul este valabil [i \n cazul sectorului de birouri, dar [i a celui industrial.

6,5%

15% Sursa: DTZ Research

PROIECTELE DE PE HÂRTIE Randamentele reduse nu par s`-i descurajeze totu[i pe dezvoltatori, care anun]` \n continuare proiecte noi. Cel pu]in pe hârtie exist` patru proiecte de centre comerciale care se a[teapt` a fi livrate pân` la sfâr[itul anului, majoritatea amplasate \n ora[e secundare din ]ar`, \n localit`]i cu aproximativ 300.000 de locuitori. Cu toate acestea, numai Gold Plaza dezvoltat \n Baia Mare se afl` \ntr-un grad avansat din punct de vedere al lucr`rilor de

49,1%

14,8%

Nord Centru Centru-Nord Centru-Vest Est Centru-Sud Vest Centru-Est

Cine st` \n birourile bucure[tene Stocul total de birouri din Bucure[ti \mp`r]it procentual dup` domeniul de activitate \n primul trimestru din 2010 9,2% 0,7%

1,6% 3% 3,6% 16,9%

2,2%

62,8%

IPC M&P RET ICT SF CRE SPB PUB

Sursa: DTZ Research; IPC - Industrial, Produc]ie [i Comer]; M&P - Media [i Publicitate; RET - Retail; ICT - Informa]ii, Comunica]ii, Tehnologie; SF - Servicii Financiare; CRE - Construc]ii & Real Estate; SPB - Servicii Profesionale/Business; PUB - Sectorul Public, Guvernamental [i Nonprofit

construc]ie. Interesant de subliniat faptul c` majoritatea proiectelor de retail anun]ate pentru acest an sunt proiecte a c`ror deschidere era planificat` ini]ial \n 2009, dar care au fost \ntârziate pe fondul instabilit`]ii economice, existând astfel posibilitatea de a fi amânate \n continuare. Dup` o perioad` \n care cea mai parte a dezvoltatorilor au stat \n expectativ`, \n timp ce al]ii au fost nevoi]i s` renun]e la proiecte neprofitabile, la \nceputul anului au fost anun]ate dou` proiecte pe pia]`. Este vorba de Pallady Shopping Center \n Bucure[ti – dezvoltat de c`tre Avrig 35 [i Cascade Group, cu o galerie comercial` de 20.000 mp suprafa]` \nchiriabil` – [i Coresi Shopping City \n Bra[ov – dezvoltat de c`tre Centerra, incluzând un mall cu 40.000 mp suprafa]` \nchiriabil`. În cazul ambelor proiecte, lucr`rile de construc]ie vor \ncepe \n 2010. Termenul propus pentru finalizare devine oricum irelevant \ntr-o pia]` a nisipurilor mi[c`toare precum cea imobiliar`. La \ntrebarea “Cât de posibile sunt viitoare falimente ale centrelor comerciale?” consultan]ii imobiliari contacta]i de revista Biz devin ezitan]i, \ns` concluzia poate fi citit` printre rânduri. “Pe fondul unei dezvolt`ri comerciale accelerate \nregistrate \n ora[ele secundare [i ter]iare din România, precum [i al neadapt`rii conceptului comercial la necesit`]ile clientului, ne putem a[tepta [i pe viitor la exemple de centre comerciale a c`ror activitate va fi suspendat`”, r`spund reprezentan]ii DTZ. Startul falimentelor a fost dat \n luna mai de mall-ul Tiago din Oradea, o investi]ie de 65 milioane de euro. Biz

Biz

21


interviul Biz DE

CORINA COMAN

Pentru Aviva România, anul 2010 a \nceput promi]`tor, iar primele cinci luni au adus o cre[tere cu 10% a primelor brute subscrise. Proasp`t instalat \n fotoliul de CEO al companiei de asigur`ri, Mihai Popescu vrea s` se apropie cu pa[i m`run]i dar siguri de profit. Termenul limit`?

Asigur`torul de profit Func]ia actual` este prima pozi]ie de CEO din cariera dumneavoastr`. A]i fi preferat s` o ocupa]i \nainte de criz`?

Nu cred c` ai cum s`-]i programezi asta, pentru c` nu ai de unde s` [tii când va fi urm`toarea perioad` de criz` [i când va fi urm`torul boom. În plus, ce a[ fi avut de câ[tigat? Probabil c` ar fi fost interesant s` v`d aceea[i companie [i \nainte de criz` din punctul de vedere al dezvolt`rii businessului, iar apoi adaptarea la o economie dificil`. Ce cuprinde backgroundul dumneavoastr` profesional \nainte de Aviva România?

Cariera mea corporatist` a \nceput \n anul 1995 la Procter & Gamble Balkans, unde am ocupat diverse pozi]ii \n departamentele de Costumer Service [i Marketing. Am lucrat acolo pân` \n 2000, perioad` \n care timp de peste un an am lucrat \n Germania. Ultima func]ie ocupat` la P&G a fost cea de Brand Manager. La momentul respectiv am lansat \n premier` \n Balcani un produs care \nc` merge foarte bine [i ast`zi – Wash&Go. Dup` aceea am lucrat la City Bank pân` \n 2003, iar ulterior la AIG Life România, pân` acum o lun`. V-a]i propus s` schimba]i ceva \n tacticile de business ale Aviva România, dup` primele impresii?

Inevitabil, unele lucruri se vor schimba. Asta pentru c` \n orice postur` [i la orice nivel \]i dore[ti s` face lucrurile \n 22

Biz

felul \n care tu consideri c` vei ob]ine cele mai multe rezultate. Nu cred \ns` c` strategia de business a companiei va fi afectat` \n vreun fel. Care este obiectivul prioritar al mandatului dumneavoastr`?

Nu exist` un singur obiectiv, ci mai multe. Putem discuta eventual de un top trei. Primul se refer` la optimizarea serviciilor pentru clien]i, fie c` vorbim de consultan]ii no[tri, fie c` m` refer la no]iunile de back-office, costumer service sau la alte metode de promovare, marketing direct sau online. Al doilea obiectiv se refer` la \nt`rirea echipei de business. Nu am o agend` \n a schimba func]ii cheie, dar vor exista evolu]ii \n organiza]ie care vor ajuta oamenii de aici s` se dezvolte profesional cât mai mult. Trainingurile sunt un element important \n dezvoltarea echipei [i noi investim semnificativ \n ele – o s` c`ut`m \ns` s` fie pu]in mai aplicate c`tre ob]inerea de rezultate [i nu c`tre dezvoltarea exclusiv academic`. Al treilea obiectiv este legat de performan]a financiar` [i \mbun`t`]irea ei. De re]inut, \ns`, c` noi nu suntem \ntr-un sprint, ci \ntr-un maraton, pentru c` asigur`rile de via]` sunt o investi]ie pe termen lung. Dac` asta va presupune s` mai investim \n dezvoltarea companiei pân` când vom ajunge s` facem [i profit, atunci este cea mai bun` decizie pe care o putem lua. Nu ne intereseaz` ca profitul s` fie imediat, ci s` fie s`n`tos, pe termen lung. corina.coman@revistabiz.ro


interviul Biz FOTO

MIHAI BALOIANU

"Vreau ca fiecare leu cheltuit \n organiza]ie s` fie scrutinizat ca [i cum ar apar]ine celui care \l cheltuie" MIHAI POPESCU, CEO Aviva Romania

Biz

23


interviul Biz DE

CORINA COMAN

Ce demersuri ave]i de gând s` face]i pentru trecerea pe profit?

Primele dou` obiective (râde). Desigur c` \ncerc`m s` ne control`m costurile cu aten]ie [i c`ut`m s` cheltuim doar la acele activit`]i care ne aduc valoare. Totu[i, nu am un target procentual vizavi de reducerea costurilor. Am \n schimb o viziune de a alinia \ntreaga organiza]ie astfel \ncât fiecare leu cheltuit s` fie scrutinizat ca [i cum ar apar]ine celui care \l cheltuie. Aviva Asigur`ri de Via]` [i-a diminuat pierderile \n 2009 cu 37%. Anul acesta trendul va continua?

Probabil c` se va \ntâmpla asta, dar nu este un obiectiv prioritar ca pierderea s` fie mai mic` decât anul trecut (când compania a raportat 13 milioane de lei pierderi – n.r.). Pierderea poate fi [i o dimensiune a investi]iilor. |n 2009, de exemplu, Aviva a investit 5 milioane de euro \n infrastructur`, tehnologie, trainingul agen]ilor [i dezvoltarea re]elei de parteneri, iar asta vom continua s` facem [i anul acesta. N-am o singur` cifr` pentru valoarea total` a investi]iilor programate pentru 2010, dar \n orice caz ea se m`soar` \n milioane de euro. Mai mult, ac]ionarul este decis s` atragem capitalul necesar pentru a sus]ine aceste investi]ii. Cum a evoluat valoarea primelor brute subscrise \n primele cinci luni ale anului?

Valoarea primelor brute subscrise \n primele cinci luni din 2010 a crescut cu 10% comparativ perioada similar` din 2009. Pentru tot anul ne propunem s` cre[tem fa]` de 2009, nu am o estimare concret`, dar orice rezultat cu plus va fi binevenit. Avem o cot` de pia]` de 6% [i \ntotdeauna ne va interesa s` o m`rim, dar nu cu orice pre] [i nu pe termen scurt. |n ce m`sur` se vor reflecta m`surile de austeritate adoptate de guvern asupra pie]ei de asigur`ri \n 2010 [i ulterior?

N-a[ putea s` dau un verdict \n sensul acesta. P`rerea mea este c` un impact va exista. |n fond [i la urma urmei, disponibilul de cash al multor indivizi va fi redus pentru tot ce \nseamn` cheltuieli. Vom asista la o re\ncadrare a obiceiurilor de consum, dar asigur`rile vor ocupa un loc mai important \n priorit`]ile oamenilor, pentru c` ei \ncep s` \n]eleag` beneficiile aduse de acest tip de produs. Vor \n]elege c` trebuie s` aib` o responsabilitate individual` fa]` de via]a lor pentru c` e greu s`-]i propui s` te bazezi pe stat sau pe un ajutor extern. 24

Biz

Au ajuns consumatorii români la nivelul la care s` perceap` poli]ele de asigurare ca pe o investi]ie?

Aici un rol foarte important \l are consultantul financiar. El trebuie s` explice \ntr-un mod clar [i profesionist ce face [i ce nu face poli]a de asigurare de via]`, de ce este important s` investe[ti banii mai degrab` \ntr-un asemenea serviciu decât \ntr-un consum imediat. În ]`rile dezvoltate, asigur`rile de via]` fac parte din planificarea financiar` natural` \n evolu]ia unui om, pe lâng` cas` [i ma[in`. Acolo \ns` industria are o vechime de sute de ani [i a trecut prin multe genera]ii de consumatori [i consultan]i. Exist` o mas` mare a clien]ilor vechi. De aceea acolo o criz` cum e cea pe care o experiment`m afecteaz` mai pu]in pia]a asigur`rilor de via]`. Cum v` explica]i c` pia]a de asigur`ri de via]` a crescut cu 7% \n primul trimestru din 2010 dup` contrac]ia de anul trecut ?

O cristalizare a necesit`]ilor, un sales mai bun din partea consultan]ilor care au explicat avantajele men]inerii unei poli]e de asigur`ri, dar [i datorit` proiectelor oportuniste \n pia]` ale unor companii care au parteneriate avantajoase cu b`ncile. Toate astea au dus la stimularea pie]ei de profil. Cât de dispu[i mai sunt clien]ii s` \[i fac` poli]e pentru produsele de tip unit-linked?

Ultimele date arat` c` segmentul unit-linked (poli]e compuse dintr-o asigurare de via]` [i o component` investi]ional`) are o cre[tere semnficativ` [i este normal s` fie a[a, fiindc` probabil clien]ii au \n]eles avantajele acestui produs. Pe de o parte, este un produs transparent \n sensul c` po]i s` vezi exact ce se \ntâmpl` cu banii t`i, \n ce sunt investi]i, iar pe de alt` parte, pe durata contractului po]i s`-]i schimbi gradul de risc. Exsist` voci care spun c` astfel de poli]e au randamente foarte bune \n 2010. Ce p`rere ave]i?

Orice instrument de asigurare de via]` este un instrument de economisire pe termen lung [i nu un instrument de câ[tig pe termen scurt. Nu este un beneficiu s` compari zilnic rezultatele, pentru c` pot exista varia]ii puternice. Pe termen lung, câ[tigul este dovedit istoric, de aceea un randament "foarte bun" \nseamn` \n 2010 ce \nsemna [i acum dou`zeci de ani. Biz corina.coman@revistabiz.ro



cover story

TOP

BRANDS

2010 |n al optulea an de când realiz`m \mpreun` cu Synovate clasamentul celor mai de impact branduri prezente pe pia]a local`, avem o premier` cu adev`rat spectaculoas`. Este pentru prima dat` când un brand autohton reu[e[te s` intre \ntr-un clasament care pân` acum era dominat exclusiv de m`rci interna]ionale. O alt` noutate pentru edi]ia de anul acesta este revenirea Coca-Cola \n fruntea clasamentului, dup` o pauz` de doi ani \n care pozi]ia de lider a fost ocupat` de Nokia. Totodat`, pentru al doilea an consecutiv, v` prezent`m clasamentul brandurilor a c`ror imagine a fost cel mai pu]in “[ifonat`” de criz`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

26

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro


High Impact Brands 2010 Topul brandurilor cu cel mai mare impact \n România a fost realizat combinând gradul de recunoa[tere spontan` [i scorul ob]inut pe cinci factori cheie.

1. Coca-Cola 2. Nokia 3. Mercedes 4. BMW 5. Ariel 6. Audi 7. Adidas 8. Volkswagen 9. Dacia 10. Jacobs 11. Dove 12. Samsung 13. Colgate 14. L'Oréal 15. Pro TV 16. Nike 17. Opel 18. Sony 19. Arctic 20. Nivea

2010

2009

100 (1) 93 (2) 86 (3) 75 (4) 73 (5) 72 (6) 70 (7) 69 (8) 63 (9) 61 (10) 61 (11) 56 (12) 49 (13) 45 (14) 44 (15) 43 (16) 42 (17) 40 (18) 38 (19) 37 (20)

85 (4) 100 (1) 89 (3) 100 (2) 67 (7) 70 (6) 65 (9) 75 (5) 48 (17) 62 (11) 50 (14) 66 (8) * 46(20) * 62 (10) * 56 (12) * 47 (18)

* Brandurile nu au fost prezente \n Top 20 \n 2009

SURSA: SYNOVATE


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Clasamentul brandurilor de notorietate ridicat`

Ce au \n comun Dacia [i Coca-Cola? La prima vedere, nu mare lucru. Le une[te totu[i ceva. Ambele sunt vedetele incontestabile ale studiului de anul acesta realizat de compania de cercetare de pia]` Synovate \n exclusivitate pentru Biz. Cea de-a opta edi]ie a topului celor mai de impact branduri pe pia]a româneasc` ne dezv`luie o noutate cel pu]in flatant` pentru brandingul local. Pentru prima dat` \n opt ani de când realiz`m acest clasament, un brand românesc – Dacia – intr` \n familia celor mai de impact 10 branduri, clasament care pân` acum reunea numai branduri interna]ionale. Impactul m`rcilor este un indicator compus din mai multe elemente – notorietatea m`rcii (50%), respectiv indicatori calitativi ce se refer` la: popularitatea m`rcii (14%), \ncrederea pe care o inspir` (13%), inova]ie (5%), optimism (4%) [i recunoa[tere (14%). Un brand popular este, \n viziunea consumatorilor, un brand sus]inut de o promovare puternic` [i publicitate consistent`. Un brand de succes este un brand dinamic, cu tradi]ie care se bucur` de succes atât pe plan local, cât [i interna]ional. Pentru clasificarea brandurilor cu cel mai mare impact \n România, Synovate combin` gradul de cunoa[tere spontan` a brandurilor (cot` ob]inut` la total men]iuni spontane) [i scorul ob]inut pe fiecare factor cheie. 28

Biz

1. Coca-Cola 2. Nokia 3. Adidas 4. Pro TV 5. Mercedes 6. Dacia 7. Ariel 8. Samsung 9. BMW 10. Jacobs 11. Audi 12. Volkswagen 13. Nike 14. Antena 1 15. Dove 16. Opel 17. Sony 18. Pepsi 19. Poiana 20. Philips 21. Nivea 22. Borsec 23. Milka 24. Danone 25. Arctic 26. Zara 27. Colgate 28. Fanta 29. Kent 30. LG 31. Renault 32. Ford 33. L'Oréal 34. Dorna 35. Panasonic 36. Whirlpool 37. Ursus 38. Zanussi 39. Avon 40. Vodafone 41. Zuzu 42. BCR 43. Bosch 44. Indesit 45. Prigat 46. Tide 47. Timi[oreana 48. Adev`rul 49. BRD 50. Skoda

Spontan* 2010

Spontan* 2009

28,6 20,7 16,6 16,3 14,3 14,0 13,9 12,1 12,0 11,7 11,3 11,3 10,6 10,3 9,3 9,3 8,6 7,4 7,4 7,0 6,9 6,7 6,7 6,4 6,1 5,9 5,7 5,6 5,3 5,1 5,1 4,9 4,9 4,7 4,4 4,4 4,3 4,3 4,0 3,7 3,6 3,4 3,3 3,3 3,3 3,3 3,1 3,0 3,0 3,0

25,6 27,7 16,3 2,0 18,9 11,4 16,1 14,3 18,0 9,6 14,0 13,3 12,1 1,6 6,1 6,4 11,3 5,9 11,4 8,9 7,4 7,4 8,9 6,4 3,3 1,4 8,0 5,0 6,7 6,6 4,9 6,7 4,7 6,1 8,4 4,4 3,7 4,6 6,7 4,0 1,0 7,9 3,6 3,1 4,0 1,9 1,6 2,1 6,4 2,1

* Primul brand men]ionat • M`rcile au fost men]ionate spontan (*), responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora

SURSA: SYNOVATE

Dup` o pauz` de doi ani, 2008 [i 2009, când pozi]ia de lider a fost de]inut` de Nokia, Coca-Cola revine \n fruntea clasamentului celor mai de impact branduri. Saltul acestui brand pe primul loc se explic` [i prin sl`birea puterii celorlalte m`rci din Top 4 din anul precedent. “|n plus, prezen]a activ` pe pia]`, comunicarea chiar [i \n condi]ii de sc`dere generalizat` a consumului au contribuit la urcarea brandului pe primul loc”, explic` Adina Nica, Head of Research Qualitative & Quantitative la Synovate, coordonatoarea studiului High Impact Brands de anul acesta. Coca-Cola este perceput` \n continuare drept o marc` dinamic`, global` [i de prestigiu. “De asemenea, este considerat` o marc` ce ofer` valoare pentru pre]ul pe care consumatorul \l pl`te[te”, subliniaz` Adina Nica. Nokia este singurul brand care a reu[it s` se men]in` \n Top 2 \n ultimii cinci ani, dintre care \n 2006, 2008 [i 2009 a fost lider. |n afar` de Coca-Cola, Nokia [i Volkswagen, care se afl` printre primele zece branduri \n clasamentul ambelor sexe, topul privind preferin]ele femeilor este dominat de m`rci din categoria alimente, produse de \ngrijire personal` [i a casei, \n timp ce clasamentul masculin este dominat de m`rci din categoriile auto [i sport. Distribu]ia pe vârste separ` m`rcile aspira]ionale, asociate cu un stil de via]` dinamic (BMW, Audi, Adidas, Nike, Sony), prezente preponderent pân` la loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

grupele de vârst` de 34 ani, de cele tradi]ionale, române[ti (Dacia, Arctic, Antena 1, Pro TV), prezente pe intervalul celor cu vârste mai mari de 35 de ani. Dacia a intrat pentru prima oar` \n Top 10 ca urmare a activit`]ii intense pe pia]` din ultimul an. Aceasta este explica]ia pe care reprezentanta Synovate o g`se[te pentru saltul spectaculos al acestei m`rci. Mai mult decât atât, brandul cre[te semnificativ [i \n ceea ce prive[te notorietatea spontan`. “Dacia \ncepe s` se dep`rteze de vechea imagine, de marc` româneasc` tradi]ional`, [i s` devin` din ce \n ce mai mult o marc` interna]ional`, global`. De asemenea, \[i câ[tig` o imagine de marc` inovativ` [i modern`, cu calitate bun` dar [i constant`”, precizeaz` Adina Nica. |n ceea ce prive[te clasamentul total, pe lâng` faptul c` Dacia a intrat pentru prima dat` \n Top 10, pe segmentele de vârst` 35-44 [i 45-54 de ani se situeaz` pe locurile 4, respectiv 3 din punctul de vedere al impactului. Un alt aspect remarcat de exper]ii de la Synovate este c`, \n clasamentul general, cinci din primele zece m`rci sunt din categoria auto. Probabil este o reflec]ie a semnifica]iei pe care autoturismul o are pentru oameni \n general, [i pentru români \n special, acesta fiind nu doar un simplu mijloc de transport, ci [i simbol al statutului [i o modalitate de exprimare \n rela]ia cu ceilal]i.

M~RCI 100% ROMÂNE{TI Topul “românesc” r`mâne neschimbat fa]` de anul trecut, cu liderul Dacia urmat de Arctic [i Ursus. Dacia, un brand 100% românesc, continu` s` flateze “ego-ul na]ional” prin succesul pe care-l \nregistreaz` atât pe plan local, cât [i pe pie]ele externe. Numai \n primele cinci luni ale acestui an, \nmatricul`rile de Dacia la nivel european s-au majorat cu aproape 23%, la peste 110.000 de ma[ini. |n luna mai, cota de pia]` a constructorului autohton a fost de 2,1% \n Europa, valoare comparabil` cu cea a Hyundai [i peste cea a Kia (1,9%) sau Chevrolet (1,3%). Dac` Dacia nu ar fi cunoscut ascensiunea postprivatizare, este greu de crezut c` \n prezent am fi putut s` vorbim m`car de prezen]a \ntr-un astfel de clasament. |n afar`

Branduri române[ti cu notorietate ridicat` Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Dacia 2. Arctic 3. Ursus 4. BCR 5. Borsec 6. Dorna 7. Aro 8. Timi[oreana 9. Antena 1 10. Napolact

27,7 14,4 2,7 4,6 2,9 3,0 1,1 1,9 1,9 1,7

74,2 41,5 20,2 20,1 14,0 12,5 10,7 10,6 10,2 9,7

* Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora.

SURSA: SYNOVATE

de notorietatea ridicat` a brandului, la men]inerea \n acest top contribuie [i vânz`rile \nregistrate, precum [i existen]a celei mai extinse re]ele de dealeri auto la nivel na]ional. Pe pozi]ia a doua se situeaz` Arctic, un alt brand din vechea gard`. Pân` \n 1989, Arctic acoperea aproape integral pia]a româneasc` de frigidere, având o cot` de pia]` de peste 95%. Dup` revolu]ie, pe m`sur` ce pe pia]` au ap`rut al]i competitori, cota de pia]` s-a erodat. La \nceputul anilor 2000, de[i Arctic trecuse printr-un proces de retehnologizare, consumatorii români percepeau brandul ca fiind fiabil, de \ncredere [i cu un bun raport calitate/pre], \ns` marca nu era asociat` cu tehnologia de vârf, cu designul modern, segmentul de consumatori tineri nu era loial m`rcii. De asemenea, Arctic nu era foarte vizibil din punctul de vedere al comunic`rii. |ncepând cu anul 2000, Arctic a lansat o nou` gam` de produse, \mbun`t`]ite din punctul de vedere al designului, ergonomiei [i func]ionalit`]ii. |n strategia de marketing, ini]ial Arctic a mizat pe o bun` acoperire a pie]ei, comunicarea restrângându-se la promovarea produselor la punctele de vânzare, promo]ii [i evenimente. Ulterior obiectul major de marketing a \nceput s` se axeze pe \ntinerirea brandului, prin reproiectarea tuturor elementelor de identitate, introducerea gamei de produse premium [i repozi]ionarea m`rcii pe segmentul de consumatori

Biz

29


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

tineri. Deocamdat`, \ns`, rezultatele nu sunt vizibil \mbun`t`]ite pe segmentul de consumatori tineri. |n clasamentele pe segmente de vârst`, Arctic se reg`se[te \n Top 10 pe categoriile 35-44 [i 45-54 de ani.

Branduri puternice pe timp de criz`

1. Dacia 2. Coca-Cola 3. Nokia

15,7 7,0 4,6

23,7 12,0 9,4

BRANDURILE FA}~ |N FA}~ CU RECESIUNEA

4. BMW 5. Adidas 6. Mercedes 7. BRD 8. Antena 1 9. Carrefour 10. Arctic

3,9 2,9 2,3 2,3 1,4 1,7 1,0

8,4 6,0 5,3 4,7 4,6 4,6 3,4

Prima astfel de clasificare am realizat-o anul trecut, pornind de la ideea c` situa]ia financiar` nu are cum s` nu afecteze [i imaginea, deci implicit [i percep]ia brandurilor. |n 2009, primele trei pozi]ii \n topul brandurilor rezistente pe timp de criz` au fost ocupate de CocaCola, Nokia [i Mercedes, m`rci foarte puternice, cu notorietate la nivel mondial. Anul acesta, Mercedes nici m`car nu a mai intrat \ntre primele zece, iar câ[tig`toarea de anul trecut, Coca-Cola, a fost detronat` de o marc` local` de impact – Dacia. Reprezentan]ii Synovate sunt de p`rere c` popula]ia consider` Dacia o marc` ce a rezistat foarte bine crizei probabil datorit` comunic`rii succesului intern [i extern al produselor \n aceast` perioad`. Dacia este urmat` \n Top 3 de Coca-Cola [i Nokia. “Perioada de criz` va cerne \n principal m`rcile care nu au avut o viziune strategic`, pe termen lung. Cine a investit \n construirea real` a m`rcii, \n crearea unei rela]ii brand consumator, \n]elegând emo]ionalul din spatele deciziei de cump`rare, acum va avea mai 30

Biz

Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

SURSA: SYNOVATE

Branduri cu notorietate ridicat`

Automobile Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. BMW 2. Mercedes 3. Dacia 4. Volkswagen 5. Audi 6. Opel 7. Renault 8. Ford 9. Skoda 10. Peugeot

16,7 11,0 18,6 8,0 9,4 7,1 3,6 5,6 2,3 2,4

57,2 54,1 52,1 48,3 47,1 31,4 24,4 23,9 18,3 14,8

• *Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria auto la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este BMW (16,3%), iar 60,5% au men]ionat spontan acest brand.

SURSA: SYNOVATE

pu]in de suferit”, consider` Adina Nica. Mai poate un brand s` aib` un impact crescut cu un buget de promovare decimat? Teoretic, se [tie c` nu m`rimea bugetului este garan]ia succesului unui brand, ci eficien]a cu care banii respectivi sunt folosi]i. “|n condi]iile sc`derii bugetului este cu atât mai necesar` eficientizarea investi]iei printr-o ]intire a segmentului de consumatori cu cel mai mare poten]ial”, atrage aten]ia Adina Nica. Acest lucru este posibil numai prin culegerea unor informa]ii relevante despre consumator, \n]elegerea segment`rii pie]ei [i aplicarea acesteia \n formularea mesajului c`tre consumator [i planificarea de media. “Campaniile online, o modalitate de promovare incomparabil mai ieftin`, dac` sunt planificate \n mod creativ, pot s` compenseze \ntr-o anumit` m`sur` sc`derea bugetelor”, crede Adina Nica. |ns` cu o pia]` a publicit`]ii online \n România de numai 60 de milioane de lei \n 2009 [i cu bugete de online care rareori dep`[esc 5-10% din bugetele totale de comunicare, [i asta numai \n cazul unor mari corpora]ii, e greu de crezut c` promovarea online poate, cel pu]in deocamdat`, s` compenseze deficitul de imagine ce se poate ivi ca urmare a t`ierii bugetelor din offline, ca prim` m`sur` de criz`. Pe termen lung, reprezentan]ii Synovate consider` c`, dac` sc`derea bugetelor nu este loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

compensat` de o planificare mai bine ]intit` [i de utilizarea new media, \n mod evident notorietatea m`rcilor va sc`dea.

AUTOMOBILE Cea mai mare cre[tere fa]` de anul trecut este, evident, cea a Daciei, cu un grad de notorietate de 52% \n 2010 fa]` de 36%. Fapt ce se resimte de altfel [i \n clasamentul de impact. Fa]` de anul trecut, când clasamentul pe categoria auto era dominat de trioul BMW, Mercedes [i Audi, acum primele dou` pozi]ii r`mân neschimbate, iar locul Audi este luat de marca local` Dacia. BMW continu` s` r`mân` \n mintea publicului larg “The Ultimate Driving Machine”, o ma[in` pe care \]i face pl`cere s` o conduci. Pe plan local, BMW a men]inut o comunicare constant` atât offline cât [i online. Fanblogul www.bmwblog.ro a fost recompensat la RoBlogFest 2010 cu premiul “Cel mai bun blog de brand”. |ntre proiectele de comunicare online ale brandului se num`r` contul de Twitter, cu peste 2.600 de followers, unul dintre primele 50 de conturi de Twitter \n limba român`, potrivit ZeList. O a doua cre[tere notabil` pe aceast` categorie este cea \nregistrat` de Volkswagen (48% fa]` de 39%), dar cu toate acestea marca nu a crescut \n clasament, doar s-a men]inut pe pozi]ia a patra. Sc`deri ale notoriet`]ii s-au produs \n cazul Ford (24% \n 2010 fa]` de 32% \n 2009) [i Peugeot (15% \n 2010 fa]` de 21% \n 2009).

Branduri cu notorietate ridicat`

B~UTURI ALCOOLICE

B`uturi alcoolice

Ursus \[i men]ine [i consolideaz` pozi]ia de lider. Dup` o serie de nou`]i \n imaginea ambalajelor (prima sticl` de bere verde din România, prima sticl` embosat` sau primele doze cu aspect mat) [i dup` platforma de comunicare pe fotbal, Ursus [i-a continuat evolu]ia prin lansarea de la 1 noiembrie anul trecut a unei campanii publicitare axate pe valori ce mizau ambi]ie, curaj, progres, energie [i capacitatea de a dep`[i obstacolele care stau \n calea viselor, oricare ar fi acestea. Iar anul acesta, \n perioada martie-iunie, comunicarea Ursus s-a axat pe o campanie neconven]ional` \n Bucure[ti adresat` consumatorilor moderni [i optimi[ti care au \ncredere \n ei [i \[i urmeaz` visele [i ambi]iile, croindu-[i propriul drum \n via]`. Conceptul campaniei a fost exploatat \n online, dar a fost declinat [i \n OOH neconven]ional, ATL [i PR. Notorietatea Tuborg s-a \njum`t`]it (de la 30% la 17%), reprezentând una din cele mai mari sc`deri de notorietate de anul acesta. Acest fapt coboar` practic brandul de pe pozi]ia a doua, \n clasamentul de anul trecut, pe locul 8.

Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Ursus 2. Jack Daniel’s 3. Bergenbier 4. Angelli 5. Timi[oreana 6. Alexandrion 7. J&B 8. Tuborg 9. Murfatlar 10. Ballantine’s

5,4 7,1 5,7 7,6 4,4 4,7 4,3 3,9 3,1 3,6

31,3 26,3 24,5 24,4 21,9 18,2 17,4 16,6 16,3 14,3

• * Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria b`uturilor alcoolice la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Ursus (6,3%), iar 31,6% au men]ionat spontan acest brand.

SURSA: SYNOVATE

Branduri cu notorietate ridicat`

B`uturi nealcoolice Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Coca-Cola 2. Fanta 3. Borsec 4. Prigat 5. Dorna 6. Pepsi 7. Izvorul Minunilor 8. Sprite 9. Cappy 10. Santal

22,7

70,8

7,3 15,9 5,3 8,6 5,3 4,9 1,3 4,0 1,7

46,3 45,1 33,9 33,8 32,1 28,3 27,5 24,1 15,7

• *Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria b`uturilor nealcoolice la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Coca-Cola (26,7%), iar 71,1% au men]ionat spontan acest brand.

SURSA: SYNOVATE

B~UTURI NONALCOOLICE Topul primelor trei branduri cu cea mai mare notorietate r`mâne neschimbat, fiind alc`tuit din Coca-Cola, Fanta [i Borsec, ce au avut varia]ii marginale fa]` de scorurile de anul trecut.

Biz

31


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Anul acesta, \n calitate de sponsor al Campionatului Mondial de Fotbal, Coca-Cola a adus pentru prima dat` \n istorie mult râvnitul trofeu \n România. {i tot legat de evenimentul fotbalistic al anului, \n perioada 17 mai - 11 iulie 2010, Coca-Cola a organizat o promo]ie dedicat` Cupei Mondiale FIFA, având ca premiu excursii pentru 2 persoane la finala Cupei. Toate acestea se \ntâmpl` gra]ie parteneriatului pe care compania \l are \ncheiat cu FIFA \nc` din 1974. De 32 de ani, Coca-Cola este sponsor oficial al Cupei Mondiale FIFA [i brandul a fost prezent pe stadion prin mesaje publicitare la fiecare edi]ie a Cupei Mondiale \nc` din 1950. La capitolul sc`deri, un pas \napoi semnificativ a fost f`cut de Dorna (cu un grad de recunoa[tere de 34% \n 2010, fa]` de 41% \n 2009).

ELECTRONICE {I ELECTROCASNICE |n aceast` categorie se remarc` \n primul rând cre[teri semnificative \n dreptul m`rcilor de electrocasnice (Arctic, Whirlpool, Zanussi) [i sc`deri ale m`rcilor de electronice (Phillips, Panasonic, LG). Pe aceast` categorie, cre[terea Arctic este spectaculoas`, urcând de pe locul 6 direct pe prima pozi]ie. Platforma de comunicare “Arctic. Pentru Tine” [i dezvoltarea componentei online au reprezentat pilonii strategiei de 32

Biz

Branduri cu notorietate ridicat`

Electronice-electrocasnice Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Arctic 2. Whirlpool 3. Samsung

13,6 7,0 11,9

44,5 42,6 42,5

4. Zanussi 5. Sony 6. Philips 7. Panasonic 8. LG 9. Indesit 10. Bosch

5,6 9,0 9,1 4,0 3,9 4,1 4,1

37,8 34,3 33,8 27,0 26,2 19,6 16,0

• * Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria electronice-electrocasnice la care cei mai mul]i re-

marketing de anul trecut pentru acest brand. Dac` \n trecut investi]iile de promovare se concentrau pe zona publicit`]ii, oficialii companiei declar` c` \n noul context au \ncercat s` se orienteze c`tre solu]ii eficiente, creative, mai pu]in costisitoare. LG, aflat pe locul 3 anul trecut, a sc`zut pe 8, de[i brandul s-a concentrat pe a fi prezent \n cele mai importante puncte de interac]iune cu publicul ]int`, mai ales \n online, unde a mizat pe rela]ionarea cu audien]e care lipsesc din canalele tradi]ionale. Pentru 2010, priorit`]ile LG sunt cre[terea cotelor de pia]` pe segmentele de cre[tere \n 2009: televizoare [i telefoane mobile.

sponden]i se gândesc este Philips (11,4%), iar 43,8% au men]ionat spontan acest brand.

PRODUSE DE |NGRIJIRE PERSONAL~

SURSA: SYNOVATE

Branduri cu notorietate ridicat`

|ngrijire personal` Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Colgate 2. Dove 3. Nivea 4. Head & Shoulders 5. Blend-a-med 6. Wash & Go 7. Palmolive 8. Avon 9. Protex 10. Pantene

39,6 9,7 5,9 2,6 5,4 1,6 1,1 4,1

75,5 47,8 41,2 25,4 23,9 21,6 21,5 19,1

0,3 1,1

13,4 12,4

• *Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria produselor de \ngrijire personal` la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Colgate (41,1%), iar 75,4% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

Cu toate c` topul r`mâne acela[i ca anul trecut (Colgate, Dove, Nivea), se remarc` o sc`dere semnificativ` a m`rcii Dove, 48% \n 2010 fa]` de 57% \n 2009 independent de eforturile brandului de promovare pe bloguri [i \n alte medii sociale. Dove a ini]iat anul trecut o conversa]ie online despre produsul Dove Hair Minimising, la care au participat femei blogger, cititoare de bloguri [i utilizatoare de Facebook. Dup` ce au testat produsul, acestea au participat [i la conferin]a online organizat` \n premier` pe Facebook. {i anul acesta, comunicarea se \nvârte \n jurul Campaniei de alegere a ambasadoarelor Dove. Cre[teri ale notoriet`]ii au \nregistrat loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

Head & Shoulders (de la 20% la 25%), Wash & Go (de la 11% la 22%), Avon (de la 15% la 19%) [i Protex (de la 3% la 13%), nou intrat \n topul primelor zece branduri cu notorietate ridicat` pe segmentul produse de \ngrijire personal`.

PRODUSE DE |NTRE}INERE A CASEI Lider pe acest segment r`mâne \n continuare detergentul de rufe Ariel. Cele dou` m`rci care \l urmeaz` (Axion [i Domestos) \nregistreaz` cre[teri semnificative, ajungând la rate de recunoa[tere de 45%, respectiv 39%. Sc`deri au \nregistrat Dero [i detergentul de vase Pur, care anul trecut se clasa pe locul 3, iar acum a ajuns pe locul 6.

SECTORUL FINANCIAR Vârful clasamentului r`mâne acela[i ca anul trecut (BCR, BRD [i Raiffeisen), \ns` se remarc` cre[terea semnificativ` a BRD precum [i sc`derea Raiffeisen. Anul trecut campania de comunicare a BCR, \n special pentru proiectul de educa]ie financiar` integrat` {coala de Bani, a avut [i o puternic` component` online. Din comunicarea digital` nu au lipsit un blog de produs, o campanie de bannere online, un concurs online, un cont activ pe Twitter [i o pagin` de Facebook. De asemenea, a fost derulat` o campanie pe Yahoo [i s-a men]inut comunicarea direct` cu bloggerii. |ntreaga

CE |NSEAMN~ IMPACTUL?

Optimism 4%

Recunoa[tere 14%

Popularitate 14%

Recunoa[terea spontan` a notoriet`]ii brandului 50%

|ncredere 13%

Inova]ie 5%

SURSA: SYNOVATE

Branduri cu notorietate ridicat`

Branduri cu notorietate ridicat`

|ngrijirea casei

B`nci - asigur`ri

Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Ariel 2. Axion 3. Domestos 4. Pronto 5. Cif 6. Pur 7. Tide 8. Fairy 9. Dero 10. Mr. Proper

26,9 9,9 8,6 6,1 8,3 5,0 2,4 4,1 4,3 2,7

73,1 44,8 39,4 37,0 34,7 30,8 21,6 21,5 17,5 15,6

Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. BCR 2. BRD 3. Raiffeisen 4. Banca Transilvania 5. ING 6. Bancpost 7. CEC 8. Alpha Bank 9. Allianz-}iriac 10. Volksbank

28,6 20,0 9,3 8,0 8,4 4,4 2,1 1,6 1,9 0,6

90,2 89,2 54,3 44,8 36,9 25,3 14,7 10,8 10,5 10,2

• * Primul brand men]ionat.

• *Primul brand men]ionat.

** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora

** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora

• Primul brand din categoria produselor de \ngrijire a casei la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Ariel (33,3%), iar 72,8% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

• Primul brand din categoria b`nci asigur`ri la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Banca Comercial` Român` (24,3%), iar 90,7% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

Biz

33


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

campanie pentru {coala de Bani a fost recompensat` cu trofeul de aur la competi]ia european` de PR European Sabre Awards, \n categoria Financial Services.

RETAIL Lider incontestabil r`mâne Carrefour, cel mai mare distribuitor european [i cel de-al doilea la nivel mondial, ce opereaz` mai multe tipuri de magazine: hipermarketuri, supermarketuri, hard discount [i magazine de vecin`tate. |nc` din 2001, de la intrarea pe pia]a româneasc`, \n toate campaniile de comunicare strategia de marketing a Carrefour a pus accent pe raportul excep]ional \ntre calitate [i pre], precum [i pe gama larg` de produse. Faptul c` \nc` de la lansare brandul s-a pozi]ionat ca fiind \n lupt` cu pre]urile a reprezentat un plus \n consolidarea capitalului de

NOUL CONSUMERISM Dac` \n perioada de cre[tere a economiei consumatorii erau destul de spontani [i se cump`ra chiar \n exces, acum este clar c` majoritatea oamenilor se gândesc de dou` ori \nainte s` arunce un produs \n co[ul de cump`r`turi. De aceea este important` cunoa[terea schimb`rilor care au intervenit \n procesul de decizie, priorit`]ile pe care consumatorii [i le stabilesc [i acest lucru se poate face printr-o mai mare apropiere de consumator. Pân` la urm`, cei care vor vedea oportunit`]i \n aceste schimb`ri vor fi cei care vor câ[tiga. |n aceast` perioad`, consumatorii tind s` se orienteze mai mult c`tre satisfacerea nevoilor principale pe care o adreseaz` produsul, [i mai pu]in pe caracteristici “nice-to-have” ale acestuia. O solu]ie ar putea fi o extindere a brandului, \n care s` fie oferit` o variant` mai simpl`, mai pu]in sofisticat`, la un pre] mai bun. Astfel, brandul principal \[i va putea p`stra pozi]ia \n mintea consumatorilor, iar volumele vor veni din noul subbrand creat. Pentru ca puterea brandului s` nu sufere pe termen lung, nu consider c` este oportun` sc`derea pre]ului.

ADINA NICA, Head of Research Qualitative & Quantitative, Synovate {i-a \nceput cariera la Mercury Research \n 1997. |n 2005 s-a angajat la Raiffeisen, iar din 2010 s-a al`turat companiei Synovate. Adina Nica are \n subordine o echip` format` din 17 cercet`tori, fiind responsabil` de coordonarea atât a studiilor calitative, cât [i a celor cantitative. Absolvent` a Facult`]ii de Marketing la Academia de Studii Economice din Bucure[ti, are de asemenea studii de Organisational Behaviour [i Retail Marketing la Wirtschaft Universität din Viena, precum [i un certificat profesional \n cercetare de pia]`, ob]inut la Universitatea din Georgia.

Top 10 branduri de impact

25-34 ani

18-24 ani 1. Coca-Cola 2. Nokia 3. Adidas 4. BMW 5. Mercedes 6. Samsung 7. Dove 8. Nike 9. Nivea 10. Volkswagen SURSA: SYNOVATE

34

Biz

100,00 73,72 73,46 68,43 55,79 40,11 39,33 27,72 26,30 24,33

1. Coca-Cola 2. Nokia 3. Mercedes 4. Audi 5. Volkswagen 6. BMW 7. Adidas 8. Ariel 9. Nike 10. Sony SURSA: SYNOVATE

35-44 ani 100,00 96,41 87,46 77,25 75,52 64,94 58,17 55,35 43,51 41,15

1. Ariel 2. Coca-Cola 3. Mercedes 4. Dacia 5. Nokia 6. Jacobs 7. Audi 8. L'Oréal 9. Arctic 10. Opel SURSA: SYNOVATE

45-54 ani 100,00 81,53 80,72 72,44 63,13 63,10 54,81 37,46 36,50 29,87

1. Nokia 2. Coca-Cola 3. Dacia 4. Jacobs 5. Ariel 6. Antena 1 7. Volkswagen 8. Arctic 9. Samsung 10. Pro TV

100,00 90,17 86,66 67,35 66,97 57,88 50,82 48,54 40,55 38,86

SURSA: SYNOVATE

loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

imagine \n rândul clien]ilor. |n plus, de[i a fost un an de criz`, grupul nu a neglijat strategia de extindere: \n aprilie anul acesta a lansat [i primul supermarket Carrefour din Bucure[ti [i al 26-lea din ]ar`. Cea mai spectaculoas` sc`dere de anul acesta este cea a Metro, atât \n clasament (de pe locul 2 pe locul 5) cât [i procentual (de la 65% la 42,7%). Evolu]ia era de a[teptat, având \n vedere c` Metro s-a pozi]ionat ca retailer pentru profesioni[tii din comer], nu pentru consumatorii individuali. Sc`deri au \nregistrat, de asemenea, Billa [i Praktiker.

PRODUSE ALIMENTARE |n clasamentul de anul acesta, se remarc` o sc`dere a notoriet`]ii pentru toate m`rcile din clasament. Cu toate acestea, Jacobs r`mâne un lider deta[at, cu o rat` de recunoa[tere de 45%, urmat de Poiana, care se men]ine pe locul doi dup` ce anul trecut f`cea un salt spectaculos de [ase pozi]ii. Jacobs se pozi]ioneaz` ca un brand premium prietenos, dar \[i propune [i s` reprezinte recunoa[tere [i statut, fiind totodat` un brand apropiat [i vesel. Nou intrat \n clasamentul pe produse alimentare este brandul de cafea Amigo, cu o rat` de recunoa[tere de 10%.

MEDIA Pe segmentul media se poate remarca un ecart \ntre primele dou` clasate, Antena 1 [i Pro TV,

Branduri cu notorietate ridicat`

Retail Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Carrefour 2. Real 3. Cora

35,1 11,1 9,3

89,1 57,4 51,5

4. Kaufland 5. Metro 6. Selgros 7. Billa 8. Auchan 9. Plus 10. Praktiker

8,4 5,4 2,4 4,9 6,6 0,4 0,4

44,8 42,7 41,0 30,5 29,7 11,5 10,3

• * Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria retail la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Carrefour (33,6%), iar 88,1% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

Branduri cu notorietate ridicat`

Produse alimentare

[i restul topului. Decalajul \n gradul de recunoa[tere \ntre pozi]ia a doua [i a treia – Pro TV [i TVR – este de 72% la 25%. Clasamentul primelor cinci pozi]ii este completat de Prima TV [i Antena 3.

Branduri cu notorietate ridicat`

Media Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Antena 1 2. Pro TV 3. TVR 1 4. Prima TV 5. Antena 3 6. Acas` 7. Realitatea TV 8. Kanal D 9. Discovery Channel 10. Adev`rul

23,7 26,6 2,0 2,3 3,6 2,6 3,1 1,4 2,4 0,9

85,3 71,9 25,1 22,0 17,9 17,6 16,3 16,1 14,9 10,9

• * Primul brand men]ionat.

Top-of- Spontan** mind* (%) (%)

1. Jacobs

20,4

44,7

2. Poiana 3. Milka 4. Danone 5. Cris-Tim 6. Caroli 7. Zuzu

5,0 3,9 4,3 3,9 3,1 0,9

29,3 23,1 22,9 15,5 12,4 11,8

8. Elita 9. Campofrio 10. Amigo

3,4 3,0 1,6

10,1 10,0 9,5

• * Primul brand men]ionat. ** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria retail la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Carrefour (33,6%), iar 88,1% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

** M`rcile au fost men]ionate spontan, responden]ii fiind ruga]i s` fac` abstrac]ie de categoria / domeniul de activitate [i de folosirea / nefolosirea acestora • Primul brand din categoria retail la care cei mai mul]i responden]i se gândesc este Carrefour (33,6%), iar 88,1% au men]ionat spontan acest brand. SURSA: SYNOVATE

METODOLOGIA STUDIULUI La acest studiu au participat 700 de responden]i. E[antionul este reprezentativ pentru popula]ia urban` (ora[e cu peste 100.000 de locuitori) cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 64 de ani, ceea ce \nseamn` c` a existat un num`r de responden]i prestabilit la nivelul fiec`rei regiuni geografice, fiec`rui tip de localitate (\n func]ie de

Biz

35


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

num`rul de locuitori), al genului [i vârstei fiec`rui participant. Rezultatele pot fi astfel extrapolate la nivelul popula]iei ce are ca mediu de reziden]` localit`]ile medii [i mari de pe teritoriul României. Metodologia utilizat` pentru colectarea datelor a fost una de tip CATI (interviu telefonic asistat de calculator), presupunând contactarea telefonic` a responden]ilor [i completarea interviurilor direct \ntr-un program de calculator. Durata chestionarului a fost de 15 minute. Scopul cercet`rii a fost de a determina notorietatea m`rcilor \n cadrul unor categorii generice de produse, f`r` subdiviziuni/ categorii; de exemplu, b`uturile alcoolice cuprind berea, vinul, b`uturile spirtoase etc., b`uturile nonalcoolice cuprind b`uturile carbonatate, necarbonatate [i apele minerale,

Top 10 branduri de impact

Top 10 branduri de impact

Femei

B`rba]i

1. Coca-Cola 2. Ariel 3. Nokia 4. Dove 5. Jacobs 6. L’Oréal 7. Samsung 8. Volkswagen 9. Arctic 10. Nivea

100,00 97,26 86,64 79,91 65,10 56,40 52,91 46,11 45,38 44,10

SURSA: SYNOVATE

1. Mercedes 2. Coca-Cola 3. Nokia 4. BMW 5. Adidas 6. Audi 7. Volkswagen 8. Dacia 9. Sony 10. Nike

100,00 88,18 85,22 79,98 77,04 75,89 70,85 60,56 48,12 41,43

SURSA: SYNOVATE

produsele pentru \ngrijirea casei cuprind detergen]ii de rufe, detergen]ii de vase, produsele pentru cur`]area diferitelor suprafe]e. Aceast` abordare a fost folosit` [i \n acest an pentru a putea men]ine comparabilitatea cu datele rezultate din edi]iile

anterioare ale studiului [i, \n al doilea rând, deoarece unele subcategorii de produse nu beneficiaz` de o plaj` de branduri suficient de mare care s` permit` realizarea unui Top 10 relevant al celor mai cunoscute branduri din categorie. Biz

RETROSPECTIV~ 2006-2010 – Top 10 branduri de impact

2010

2009

2008

2007

2006

1. COCA-COLA

1. NOKIA

1. NOKIA

1. COCA-COLA

1. NOKIA

2. NOKIA

2. BMW

2. COCA-COLA

2. NOKIA

2. ARIEL

3. MERCEDES

3. MERCEDES

3. MERCEDES

3. ARIEL

3. COCA-COLA

4. BMW

4. COCA-COLA

4. VOLKSWAGEN

4. MERCEDES

4. SONY

5. ARIEL

5. VOLKSWAGEN

5. ARIEL

5. ADIDAS

5. PHILIPS

6. AUDI

6. AUDI

6. BMW

6. AUDI

6. BMW

7. ADIDAS

7. ARIEL

7. AUDI

7. BMW

7. MERCEDES

8. VOLKSWAGEN

8. SAMSUNG

8. ADIDAS

8. NIKE

8. NIKE

9. DACIA 10. JACOBS

9. ADIDAS 10. NIKE

9. PHILIPS 10. SONY

9. NIVEA 10. AVON

9. ADIDAS 10. COLGATE

SURSA: SYNOVATE

36

Biz

loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

Dinamism, \ncredere, pasiune pentru via]` sunt câteva dintre valorile pe care Coca-Cola a mizat ani la rând. {i s-a dovedit a fi strategia câ[tig`toare. Fie \n plin avânt al consumerismului, fie \n criz`, Coca-Cola se men]ine \n topul celor mai puternice branduri.

O doz` de optimism [i un strop de \nc`p`]ânare Cum a]i defini brandul Coca-Cola pentru cineva care nu a auzit niciodat` de acesta?

Coca-Cola \nseamn` optimism cu \nc`p`]ânare. Este exact ca un adolescent care nu cedeaz` [i r`mâne mereu optimist. Brandul este o combina]ie \ntre optimism [i \nc`p`]ânare [i asta credem c` explic` succesul \n rândul tinerilor. Aceasta a fost atitudinea acestui brand de când s-a lansat \n urm` cu peste 120 de ani. Indiferent de vremuri [i consecin]e, \n toate ]`rile din lume \n care este prezent`, Coca-Cola comunic`: optimism, via]` frumoas` [i atitudine pozitiv`. Cum se transpune aceast` idee \n strategia de comunicare local`?

Acesta este un alt secret al succesului brandului de-a lungul atâtor ani. Este un echilibru foarte delicat pe care noi \l st`pânim bine, [i anume arta de adapta valorile unui brand atât de mare la nevoile locale, f`r` a modifica esen]a. Combina]ia acestor direc]ii este cheia succesului. Care era contextul pie]ei când Coca-Cola intra pe pia]a româ-

o alur` ca-n filme, am a[ezat sticlele de Coca-Cola \n fa]`, ca s` ne vad` lumea care trecea. Nu mai [tiu despre ce vorbeam, ce s-a \ntâmplat, dar era un moment pe care eu nu am putut s`-l uit nici pân` acum: “Ne-am sim]it ca-n filme”. Aceasta era atmosfera pe atunci. Eu eram consumatorul de atunci. Acum, probabil [i genera]ia tinerilor de 16 ani st` cu o sticl` de Coca-Cola \n fa]`, pentru c` este \n continuare brandul preferat al adolescen]ilor din România. Sigur, tinerii de azi nu mai vorbesc de un episod din Dallas, ci despre nu [tiu ce gadget sofisticat. Ideea este c` lumea s-a schimbat, preferin]ele nu. Ce a[ remarca este felul \n care s-a schimbat pia]a. |n 1991 nu se putea vorbi de segmentarea pie]ei. Acum, lucrurile stau diferit. Vorbim de comer] modern [i comer] tradi]ional, cu obiceiuri diferite de consum. La \nceputul anilor ’90 exista o baz` de consumatori \nseta]i de m`rci, de ceea ce se vedea a fi lumea capitalist`, f`r` a \n]elege prea multe despre ea. Acum, pia]a func]ioneaz` dup` alte reguli. Este alt` lume, este greu de f`cut o compara]ie, pentru c` lucrurile au evoluat foarte mult.

neasc` [i ce s-a schimbat \n to]i ace[ti ani \n mod fundamental?

Pe pia]a româneasc` suntem prezen]i din 1991, deci foarte aproape de momentul revolu]iei din 1989. Contextul social [i al pie]ei era altul. Spiritul aventurier \n ceea ce prive[te ini]iativa antreprenorial` prima. Noi am crescut odat` cu societatea româneasc`. Au fost schimb`ri pe care le-am sim]it, la care ne-am adaptat [i de care ne-am bucurat odat` cu \ntreaga societate. Dincolo de caracteristica general` a pie]ei, \mi amintesc ce f`ceam eu \n 1991, ca simplu consumator. Aveam 16 ani când m-am dus \mpreun` cu vecinii mei dintr-un carter din Craiova la singurul minimarket deschis de un patron \ntreprinz`tor care avea [i trei mese pe trotuar. Ne-am dus s` bem un suc [i am luat atunci prima Coca-Cola. Nu pot s` uit cum ne-am luat

Cât de importante sunt clasamentele pentru brandul Coca-Cola? Ce reprezint` pentru echipa local` de management prezen]a ani la rând \n topul High Impact Brands realizat de Synovate?

Clasamentele de genul acesta sunt foarte utile. Când te ocupi de un brand, ai tendin]a s` te concentrezi pe industria respectiv`. Clasamentele sunt un moment al adev`rului, \n care te raportezi la toate celelalte voci care bombardeaz` un consumator zi de zi. Se dau la o parte elemente pe care le construie[ti pe termen scurt [i r`mâne esen]a a ceea ce \nseamn` un brand \n mintea cuiva: afinitate, preferin]`, aspira]ie – sunt lucruri pe care le evaluezi prin astfel de topuri. Sigur c` ne bucur` c` suntem num`rul 1 \n topul din acest an. E un moment frumos \n care se confirm` rezultatele unei munci pe termen lung. Pentru mine, este [i o

Biz

37


NATALIA STROE, Group Brand Manager My Coke, Black Sea Region (Rom책nia, Bulgaria, Moldova, Albania)

38

Biz

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

cover story


top brands 2010 DE

LOREDANA S~NDULESCU

r`splat` personal`. Nu este similar cu rezultatul unei promo]ii, când vorbim de cifre clare. Este vorba de ceva care s-a construit \n timp [i a r`mas \n mintea unor oameni de-a lungul anilor. Coca-Cola vorbe[te despre un sentiment complex: fericirea. Oricât de greu ar fi, credem c` este important s` ne punem ochelarii aceia roz prin care vedem \ntotdeauna partea plin` a paharului [i cred c` \n acest moment mesajul acesta este mai relevant mai mult ca oricând pentru fiecare dintre noi. Care este contribu]ia echipei locale \n toat` aceast` strategie?

se transmite pe celelalte canale, dar [i relevant pentru un public foarte exigent, alc`tuit din adolescen]ii utilizatori de internet. Este un public foarte volatil care are \n acela[i timp o aten]ie pu]in distributiv`. Important este s` le captezi aten]ia \ntr-un interval scurt, cu un mesaj puternic care s` fie relevant pentru ei. Mesajele corporatiste sau prea generale nu func]ioneaz` niciodat`. De cât timp s-a apropiat brandul Coca-Cola de internet?

Este printre primele branduri care s-au apropiat de acest mediu din momentul \n care a devenit clar` cre[terea ratei de penetrare a internetului. Mai este \ns` loc de cre[tere.

Un brand de magnitudinea aceasta trebuie s` aib` direc]ii strategice trasate \n mod consecvent [i implementate \n orice pia]`. Asta facem [i noi. |ns` acord`m o mare aten]ie felului \n care Care este ordinea canalelor \n mixul de comunicare? prezent`m celelalte elemente din mixul de marketing. Din punc- Depinde de la campanie la campanie, de la obiectiv la obiectiv. Nu putem generaliza. Este un brand tul de vedere al comunic`rii este o care se adreseaz` unui public atât de combina]ie \ntre ceea ce avem dispolarg, \n momente atât de diferite ale nibil la nivel global, ceea ce decidem 1991 zilei, \ncât trat`m fiecare campanie cu headquarter-ul s` comunic`m [i Anul intr`rii Coca-Cola \n mod distinct. ceea ce credem noi la nivel local c` pe pia]a româneasc` este relevamt. De exemplu, când am 500 Când crede]i c` o s` ajung` internetul adus Cupa Mondial` \n România am de m`rci de b`uturi r`coritoare principalul mijloc de comunicare? dezvoltat componente importante la \n \ntreaga lume |n România nu foarte curând. Televinivel local. Felul \n care am ales s` co206 ziunea r`mâne canalul principal de munic`m [i canalele pe care le-am Num`rul de ]`ri [i teritorii comunicare la nivel na]ional. Alegerea ales s-au dovedit a fi de mare succes. \n care este prezent brandul unui canal de comunicare \n detriPrezen]a la Sala Palatului a fost de mentul altuia depinde \ns` foarte mult peste 8.000 de oameni. A fost una 1,6 miliarde de por]ii – consumul minim de mesajul pe care vrei s` \l transmi]i dintre cele mai mari rate de particizilnic al produselor companiei [i de grupul-]int` pe care \l urm`re[ti. pare, ceea ce arat` c` românii \[i doresc s` se implice \n evenimente 1978 Cât de mult mai conteaz` promo]iile? unice, dar mai ales s` se bucure [i s` Anul \n care Coca-Cola a devenit Promo]iile au un rol tactic impors`rb`toreasc`. Consumatorii \[i dosponsor oficial al Cupei Mondiale la fotbal tant. |ntr-o pia]` \n care preferin]ele resc aceste lucruri [i Coca-Cola este de consum sunt schimb`toare penun brand care le ofer` toate acestea tru orice brand, o promo]ie poate \n mod consecvent. ajuta pe termen scurt. Cheia este Cât de important` este comunicarea online pentru Coca-Cola? cum p`strezi echilibrul \ntre comunicarea de imagine [i co}inem pasul cu schimb`rile \n obiceiul de consum de media al municarea promo]ional`. Cred c` este foarte greu pentru un românilor, mai ales \n ceea ce prive[te consumatorii tineri. De brand din FMCG s` nu fac` deloc promo]ii \n aceast` peaceea, de ani buni, componenta online [i re]elele de socializare rioad`. Cel mai important este ca brandul s` fie iubit, online sunt prezente \n campaniile noastre. O confirmare sunt [i men]ionat spontan [i s` se reg`seasc` \n preferin]e dincolo premiile la festivaluri de genul Internetics. Cheia este nu numai de promo]ii. Aceasta \nseamn` c` exist` o atrac]ie emo]ional` s` fii activ acolo. Asta o poate face oricine. Secretul este s` r`mâi, foarte puternic` a consumatorilor fa]` de brand. Cu alte cus` comunici lucruri care \]i permit s` fii consecvent cu tot ceea ce vinte, noi ne-am \ndeplinit misiunea. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Biz

39


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Poate Dacia s` fac` ce au reu[it Nokia sau Ericsson, dou` m`rci care au dep`[it \n mod fantastic grani]ele ]`rilor de origine? Dan Mihai Bordeanu, directorul de marketing al Dacia Renault, crede c` brandul românesc are acest poten]ial.

Dacia conduce spre Europa Ce \nseamn` intrarea Dacia \n Top 10 High Impact Brands?

Clasamente de genul acesta vin \ntr-o perioad` \n care imaginea Dacia se modific` de la o zon` tradi]ional` la o zon` modern` [i european`. Rezultatele din Europa arat` c` Dacia este marca cu cea mai rapid` cre[tere. |n România, suntem lider deta[at [i recuper`m din cota de pia]` \n acest an. Lansarea Duster a avut pentru noi rezultate peste a[tept`ri. Aproape c` am blocat banda de internet \n momentul \n care s-a f`cut lansarea live de la Geneva. |n perioada Por]ilor Deschise, timp de trei zile, am avut peste 100.000 de vizitatori. Sunt parametri pe care nicio alt` companie din domeniu nu-i poate atinge pe pia]a local`. Pia]a auto a fost una dintre cele mai lovite anul asta, \ns` Dacia a reu[it s` aib` un model de succes pe pia]` [i, mai mult decât atât, am reu[it s` cre[tem imaginea brandului \n România. |n Europa, deja era bun`. De trei ori pe an realiz`m un studiu despre nota pe care românii o acord` imaginii Dacia [i datele ne arat` o \mbun`t`]ire. Cum s-a ajuns la aceste rezultate?

E o munc` ce a \nceput odat` cu parteneriatul Dacia-Renault. Din 2005, odat` cu lansarea istoric` a Logan-ului, lucrurile au evoluat rapid. De atunci [i pân` ast`zi Dacia a lansat o \ntreag` gam`. Am pornit cu o ma[in` care avea s` revolu]ioneze ideea de a cump`ra o ma[in` \n România [i am c`utat s` venim mereu cu câte ceva nou. Pu]ini erau cei care credeau, acum 5 - 10 ani, c` Dacia o s` fac` cel mai popular 4x4 din România. Am reu[it printr-un model de business care a fost gândit de la \nceput a[a [i un ADN de marc` bine definit. Avem ma[ina cu cele mai mici costuri de \ntre]inere. Poate s` ruleze mii de kilometri \n România. Mai cred c` este vorba [i de pasiune din partea oamenilor care lucreaz` pentru Dacia, atât cei de la sediul central, cât [i din partea celor din showroomurile din toat` ]ara. |n plus, mai cred c` intervine [i mândria de a avea un produs românesc de succes. Cum transpune]i toate acestea \n strategia de comunicare?

Acum o lun` [i jum`tate am lansat Black Line, un model pentru toat` Europa. Ne-am folosit de faptul c` Dacia este un succes \n Europa. A trecut vremea când se lansau produse numai pentru 40

Biz

România. |n felul acesta cre[te [i \ncrederea consumatorilor români. Am remarcat c` este foarte important pentru consumatorul român, \n general, s` primeasc` asigur`ri. Suntem mai pu]in individuali[ti [i avem nevoie de asigurarea c` ceea ce facem e bine. Ne ajut` succesul pe care Dacia \l are \n Vest. Este important pentru români s` vad` c` nu mai este o marc` româneasc`, ci una interna]ional`. Sunt m`rci care au nevoie de foarte mult timp s` construiasc` ce am reu[it noi \ntr-un timp atât de scurt. Care este profilul cump`r`torului român de Dacia al anului 2010?

Exist` ni[te particularit`]i demografice [i de venituri. Interesant este c` avem clien]i din toate segmentele. Dac` pân` \n 2004 - 2005 vorbeam de un segment tradi]ionalist, obi[nuit cu vechea Dacie, care avea nevoie s` treac` la nivelul urm`tor [i care [i-a luat un Logan, odat` cu lansarea Sandero lucrurile au \nceput s` se schimbe [i \n raport cu consumatorii tineri. Sandero este o ma[in` fiabil`, dar are ceva un plus. Are un design mai atractiv. Au ap`rut nevoi de spa]iu la care pu]ini credeau c` Dacia o s` r`spund`. Pu]ini credeau c` o s` putem s` facem o Dacie cu 7 locuri. {i am f`cut-o. Apoi ne-am \ndreptat spre un alt nivel de putere financiar`. Cu Duster am mai f`cut un pas, pân` la 15.000 de euro. Avem clien]i care vin de la Opel sau Volkswagen, ceea ce acum 5-6 ani p`rea imposibil. |n general, este vorba de posesori de ma[ini compacte care [i-au dorit toat` via]a un SUV dar nu [i l-au permis \n gama \n care se aflau ei la Volkswagen, de pild`. Cât ocup` profilul tradi]ionalist \n baza de clien]i ai Dacia?

|nc` putem s` discut`m de majoritate. Segmentul pragmaticilor va exista tot timpul. Pentru ei exist` dou` variante: fie \[i cump`r` Dacia Sandero, Duster sau chiar un MCV cu echip`ri mai joase, fie \[i cump`r` o ma[in` la mâna a doua. Practic aceasta este dilema care a r`scolit România \n ultimii ani. Mul]i cred c` o ma[in` german` la mâna a doua este extraordinar`, \ns` nu este chiar a[a. Costurile de \ntre]inere sunt foarte mari. Apoi, mul]i [i-au dat deja seama c` \n str`in`tate este invers. Din spirit pragmatic, nem]ii prefer` Dacia. loredana.sandulescu@revistabiz.ro


top brands 2010

FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

DAN MIHAI BORDEANU, Director de marketing, Dacia Renault Group

Biz

41


cover story DE

LOREDANA S~NDULESCU

Cât din cre[terea vânz`rilor a fost determinat` de investi]iile \n marc` [i cât de retehnologizare?

E ca un binom. Vremea când consumatorului i se promitea ceva [i nu i se oferea a trecut. Nu mai este valabil decât \n politic`. Am promis o ma[in` fiabil`, la un pre] imbatabil [i am reu[it prin retehnologizarea uzinei de la Pite[ti. Apoi a intervenit partea de promovare. Cred c` am reu[it s` comunic`m foarte bine. Anul acesta avem cre[teri importante, raportat la anul trecut. Pia]a auto este foarte atomizat`. Nu suntem ca pe pia]a b`uturilor r`coritoare, unde Coca-Cola [i Pepsi fac 80%. La noi lupta este grea chiar [i pentru jum`tate de procent. Cât de mult conteaz` designul pentru Dacia?

Am intrat \ntr-o alt` etap` de design. Loganul nu a fost f`cut s` fie Maserati. Parametrii lui de design au ni[te limite, dar \n gama Dacia exist` [i design. Am \ncercat s` \mbun`t`]im designul odat` cu Sandero [i Duster. Am \ncercat s` spargem o barier` crescând diversitatea modelelor. Logan este afacere de baz` [i face \n continuare peste 80% din vânz`rile Dacia. Cu Logan am promis fiabilitate, pre] imbatabil pentru un spa]iu interior generos. Niciuna dintre promisiuni nu a fost legat` de design. Am reluat tema designului pentru c` [tim c` ea conteaz` pentru consumatorul român. Sunt românii sensibili la design?

Da. Numai c` mai mult conteaz` evolu]ia. Consumatorul român a fost obi[nuit cu modele care nu erau ultimul r`cnet, fie c` erau ma[ini noi, fie second hand. Designul nu este la fel de important ca pentru consumatorul italian, de exemplu. Pentru noi este un mix \ntre emo]ie [i ra]iune. Nu e obiectivul Dacia s` atace poten]ialul client de Alfa Romeo.

men]inere, atunci curba scade. Când este vorba de comunicare tactic`, ne \ncadr`m \n al]i parametri. Suntem un comunicator important \n pia]a auto. Nu este ambi]ia noastr` s` fim percepu]i a[a. Nu ne place s` fim cei care cheltuim cei mai mul]i bani din pia]a auto, ci ne dorim s` facem lucrul acesta cât mai eficient. Analiz`m foarte mult eficien]a comunic`rii. Dac` se poate s` folosim un spot TV de 10 secunde \n loc de 15, o facem. Ce a]i sacrificat \n strategia de comunicare?

Nu [tiu dac` putem vorbi de sacrificii. Ca s` ob]ii ceva trebuie s` renun]i la ceva. Am \ncercat s` elimin`m media care nu prezint` eficien]`. Eu, personal, am lucrat mul]i ani \n FMCG, unde eficien]a conteaz` foarte mult \n mixul de marketing. |n plus, discut cu partenerii, cu agen]iile [i \ncerc s` vedem perioada aceasta ca fiind una de normalitate, nu ca pe o perioad` de criz`. Nu \nseamn` c` dac` trece criza o s` \ncepem s` arunc`m cu bani numai pentru c` suntem num`rul unu pe pia]`. Obiectivul nostru nu este s` cheltuim bani, ci s`-i cheltuim eficient. Care crede]i c` este canalul cel mai eficient?

TV-ul [i mediul digital. O ambi]ie de-a mea [i a companiei este s` fim un element de referin]` \n zona digital`. Avem multe proiecte \n preg`tire care se potrivesc [i strategiei noastre de comunicare, [i imaginii de marc` modern` pe care vrem s` o cre`m pentru Dacia. Ce buget de online ave]i?

Pân` acum, la jum`tatea anului, cre[terea fa]` de anul trecut a fost de 25%. Dacia s-a lansat \n urm` cu mai bine de 40 de ani. Unde vede]i brandul

Ce crede]i c` a ajutat Dacia s` fie perceput` drept unul dintre brandu-

Dacia peste al]i 40 de ani?

rile cele mai puternice \n criz`?

|mi doresc câteva lucruri care s` se \ntâmple mai repede, pentru c` nu am atâta r`bdare. A[ vrea ca, \ntr-un orizont de timp mai aproape de noi, Dacia s` fie lider \n România nu numai \n vânz`ri. Este o pozi]ie pe care o are, o merit` [i o s` se men]in`. Vrem s` fie lider [i \n imagine. Vrem ca românii s` con[tientizeze c` avem de-a face cu o marc` puternic`, diversificat` [i modern`.

A fost ceva mai mult decât pre]ul, pentru c` \ntotdeauna sunt variante de a alege. Cred c`, \n cazul de fa]`, \n mixul dintre emo]ie [i ra]iune, factorul ra]iune a crescut, fiind vorba de un bun de valoare. |ntr-o perioad` de criz`, pragmatismul joac` un rol esen]ial. Au mai contat calitatea [i pre]ul imbatabil. A contat [i tonul onest. Niciodat` nu spunem c` vindem Ferrari, ci \ncerc`m s` definim clar oferta. A]i redus bugetul de marketing din cauza crizei?

Din cauza crizei, evident c` [i bugetul a suferit reduceri. |ncerc`m s` fim \n continuare \n top \n ceea ce prive[te comunicarea [i s` p`str`m un echilibru \n func]ie de obiective. Când lans`m un nou model, curba de cheltuieli este foarte dinamic`. Când e vorba de 42

Biz

La ce nivel a ajuns Dacia la capitolul imagine [i cât mai are de punctat?

Notele de imagine pe domeniul auto sunt de la 1 la 10. Acum Dacia se situeaz` pe la 7,6, peste brandurile concurente din zona sa, m`rcile coreene, de pild`. Dar mai are de crescut. Mai sunt ni[te pa[i de f`cut. Nu mul]i. Cei de pe urm` sunt cei mai grei. Ca la maraton, ultimii doi kilometri sunt mult mai grei decât primii doi. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro


Sus]ine printul! 10+1 motive pentru care iubim printul

Fotografiile \n print sunt unice [i dau putere imaginii

Ai \ncercat s` cite[ti un articol lung sau o analiz` detaliat` de 8-10 pagini pe computer? Ia o pauz` de la ecranul obositor

Abonarea este eco-friendly. Prin abonament se contribuie la reducerea de[eurilor prin tip`rirea unui num`r controlat de exemplare [i diminuarea retururilor

Senza]ia de relaxare [i rela]ia special` dintre degete, minte [i paginile glossy ce se formeaz` când r`sfoie[ti pe canapea o revist` \ntr-o duminic` ploioas`

Revii la colec]ia ta de câte ori dore[ti

Oricât de util` ar fi arhiva online, colec]ia de National Geographic sau The Economist arat` prea cool pe raftul bibliotecii

Pe când internetul \]i d` libertate de search, o revist` te surprinde cu informa]ii despre care nu credeai c` le dore[ti sau de care nu [tiai c` ai nevoie

Pentru c` nimic nu se compar` cu mirosul revistei când o sco]i proasp`t` din ambalaj

E util` \n moduri surprinz`toare

Pentru c` reclama din revist` nu are nicio [ans` s` se transforme \n viru[i sau malware care \]i caut` \n secret identitatea

E portabil`. E mai greu s` iei calculatorul \n baie, la sal`, la piscin`, pe plaj` sau \n gr`din`

Pentru c` po]i bea lini[tit o can` de ceai f`r` s`-]i fie team` c` dac` o ver[i pe revist` va necesita repara]ii costisitoare

F`-]i abonament! O campanie Biz


publishing DE

CORINA COMAN

Scriitori din toate z`rile, publica]i-v`! Folosindu-se de avansul tehnologiei, mul]i scriitori au trecut peste cuv창ntul editurilor [i au \nceput s`-[i publice singuri c`r]ile. Dac` pe pia]a american` fenomenul s-a convertit \ntr-o adev`rat` industrie, \n Rom창nia revolu]ia self-publishing abia \ncepe.

44

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


online

Scriitoarea american` Karen McQuestion a \ncercat aproape un deceniu s` conving` editurile din New York s`-i tip`reasc` una dintre c`r]i, dar f`r` niciun rezultat. În iulie anul trecut, femeia \n vârst` de 49 de ani, mam` a trei copii, s-a hot`rât s`-[i publice singur` cartea, online. Unsprezece luni mai târziu, Karen McQuestion vânduse deja 36.000 de exemplare \n format e-book prin intermediul libr`riei virtuale a portalului Amazon.com [i se afl` \n discu]ii cu un produc`tor de la Hollywood pentru realizarea unui film. Mai mult, potrivit “Wall Street Journal”, Amazon va publica \n august o versiune tip`rit` a primului s`u roman, “A Scattered Life”, o carte despre prietenia dintre trei femei ce tr`iesc \ntr-un mic or`[el din Wisconsin. Karen McQuestion reprezint` de fapt etalonul unei rupturi tehnologice pe pia]a de carte ce va duce la diminuarea influen]ei publisherilor tradi]ionali \n favoarea companiilor de genul Amazon, ce au acum oportunitatea de a decide singure ce c`r]i [i autori promoveaz`, dar au [i tehnologia necesar` pentru a face acest lucru. Pe de alt` parte, la fel ca \n cazul blogurilor ce au mu[cat serios din presa de business sau cum YouTube devine o provocare tot mai mare pentru televiziuni, tot acest curent al self-publishingului digital (“autopublicarea”, \ntr-o traducere literal`) s-a materializat pe pia]a american`, [i nu numai, prin crearea unei ni[e din ce \n ce mai puternice care amenin]` serios industria clasic` a editurilor. La urma urmei, orice scriitor refuzat de c`tre marile companii din domeniu are acum op]iunea de a-[i tip`ri singur luc`rile prin reinventarea propriilor reguli de publicare. gabriel.barliga@revistabiz.ro

Tendin]ele de peste ocean nu au trecut desigur neobservate pe pia]a autohton`, unde câ]iva scriitori români nu doar c` au pus re]eta \n aplicare, ci chiar au \nceput deja s` câ[tige bani din vânzarea c`r]ilor virtuale pe care [i le-au tip`rit singuri. Un exemplu este Drago[ Roua, un antreprenor online \n serie, fanatic al

S~ (NU) TE TIP~RE{TI SINGUR Avantajul major al e-book-urilor este lipsa costurilor de produc]ie. Singurele costuri sunt timpul investit [i redactarea, corectura [i designul e-book-ului, \n cazul \n care apela]i la un designer profesionist. Spre deosebire de o carte tip`rit`, unde ve]i avea nevoie de o editur` care s` v` promoveze [i s` vând` ulterior lucrarea [i unde ve]i câ[tiga maximum 10 - 20% din pre]ul final al c`r]ii, restul ducându-se \n alte buzunare, aici dumneavoastr` controla]i tot procesul. De aceea v` ve]i permite ulterior: • Practicarea unui pre] mai mic • Desc`rcarea c`r]ii de mii de ori f`r` costuri suplimentare • Oferirea unor comisioane sau a unui procent din vânz`ri celor care v` promoveaz`, prin sisteme de afiliere (\n SUA se ofer` [i 75% celor care promoveaz` [i vând astfel de c`r]i [i se fac bani buni \n acest mod) Pe de alt` parte, ca produc`tor independent de e-book-uri, provoc`rile semnificative vin \n primul rând din zona dezvoltatorilor de solu]ii e-book, un sector care se schimb` cu o vitez` uimitoare. Cel mai probabil, \n timpul \n care dumneavoastr` citi]i aceste rânduri, au mai fost puse la punct câteva schimb`ri digitale majore pentru e-book-uri.

dezvolt`rii personale, deopotriv` blogger, tat`, vis`tor [i vân`tor de riscuri – dup` cum el \nsu[i se descrie pe blogul personal. Din octombrie 2009 pân` \n prezent, Drago[ Roua a publicat nu mai pu]in de

patru e-book-uri, ultimul dintre ele ap`rut \n luna februarie a acestui an. “În total, am realizat vânz`ri de aproximativ 3.000 de dolari”, a declarat Roua pentru revista Biz, subliniind c` e-book-urile se vând [i acum, dar la un ritm mult mai mic. De fapt, un aspect de luat \n seam` \n cazul acestui tip de produs este durata lui de via]` destul de redus`. Comparativ cu o carte tip`rit`, un e-book este un produs volatil, cu o durat` de via]` de aproximativ trei-patru luni. Cu toate astea, Drago[ Roua spune c` publicarea de e-book-uri ca mijloc alternativ de monetizare este deja o practic` standard pe pia]a anglosaxon` de bloguri, fiind folosit \n special ca alternativ` la monetizarea prin advertising sau re]ele de afiliere. Cu alte cuvinte, este recomandat s` \mpachetezi ideile sau opiniile personale \n e-book-uri, \n momentul \n care ai o anumit` audien]` [i reputa]ie, iar cititorii t`i sunt interesa]i de ceea ce scrii.

SELF-PUBLISHING DE ROMÂNIA De[i timid, curentul \ncepe s` ia amploare [i pe pia]a local`, unde la ora actual` exist` câteva zeci de self-publisheri (potrivit estim`rilor juc`torilor de profil), unii mai mari [i cu o audien]` mai larg`, al]ii abia la \nceput. Spre deosebire \ns` de pia]a american`, unde putem vorbi deja despre titluri literare vaste, de la beletristic` pân` la c`r]i teoretice, pe plan local autorii de acest gen s-au rezumat la abordarea unor teme ce nu se vor epuiza niciodat`, pentru c` exploateaz` nevoi [i probleme mereu prezente \n via]a de zi cu zi de genul “Cum s` sl`be[ti”, “Cum s` te \ngra[i”, “Cum s` faci rost de un job”, “Cum s` câ[tigi mai

Biz

45


publishing DE

CORINA COMAN

mul]i bani”, “Cum s` ai \ncredere \n tine” [i altele. Adrian Soare, un alt autor din domeniu, spune c` din punctul de vedere al consumatorilor acest segment al industriei de self-publishing se poate \mp`r]i \n dou` categorii: cititorii [i cititorii “dispera]i”, dar nu \n sensul peiorativ al cuvântului, ci \n ideea \n care vorbim despre ni[te cititori cu probleme mari \n via]` pe care ar vrea s` le rezolve [i ar pl`ti oricât pentru identificarea unor solu]ii rapide, u[oare, f`r` efort. Soare estimeaz` c` \ntre 1 [i 5% dintre cititorii blogului s`u sunt preg`ti]i s` pl`teasc` pentru materiale de tip e-book. “O marj` bun`”, spune el, care se va \mbun`t`]i, \n timp. Fost om de vânz`ri, domeniu \n care a lucrat patru ani, Adrian Soare a preg`tit [i o strategie de business \n acest sens. Momentan, de pe blogul s`u putem desc`rca gratuit o carte cu sfaturi practice menite s` \mbun`t`]easc` via]a profesional` [i personal` a cititorilor. Sincer, autorul recunoa[te c` materialul este un mecanism de tip “momeal`” cu scopul de a-i face pe oameni s` se aboneze la newsletterul s`u pentru a primi acest bonus plus alte articole practice de selfhelp. Totu[i, reac]ia cititorilor pare s` fi fost unanim pozitiv`, \n doar o lun` bro[ura lui fiind desc`rcat` de peste 1.500 de persoane convertite ulterior \n abona]i. În viitorul apropiat, Soare inten]ioneaz` s` publice [i alte materiale, unele contra cost. “Merg pe sistemul: ofer` valoare cât mai mult` \n ceea ce scrii [i adreseaz`-te exact nevoilor pe care ei (cititorii – n.r.) le manifest`, cu solu]ii practice, u[or de implementat”, \[i rezum` Adrian Soare filo46

Biz

sofia de business. De[i pare greu de crezut, exist` [i scriitori români care au decis publicarea propriilor crea]ii f`r` a face din profit un obiectiv prestabilit. Andrei Ro[ca, fondatorul Pawnee Publishing (grup ce de]ine, printre altele, [i bookblog.ro, cel mai important blog de c`r]i din România), a \nceput publicarea c`r]ii “Suntem furtuni” – o carte despre cum te maturizeaz` antreprenoriatul pe blogul personal – la \nceputul lunii februarie. Autorul posteaz` periodic, uneori zilnic, noi capitole pe care le ofer` gratis cititorilor [i, con-

CEI MAI POPULARI În România exist` momentan câteva zeci de autori care [i-au tip`rit singuri c`r]ile pe portaluri online. Printre cei mai cunoscu]i se num`r`: • www.personalitatealfa.ro • www.artaseductiei.ro • andreirosca.ro • www.stilultau.ro • www.milionarulmioritic.com • www.andreihasna.com • www.concediaza-ti-seful.ro • www.succesdublu.ro • www.dragosroua.com

form propriilor declara]ii, nu-[i va schimba strategia pân` la finele proiectului. “Am decis ca «Suntem furtuni» s` fie publicat` for free, \n totalitate, fiindc` nu am obiective legate de bani. Pe mine m` intereseaz` ca la ea s` aib` acces cât mai multe persoane, s` pot transmite ni[te mesaje”, arat` Andrei Ro[ca. De[i nu a \ncercat s` publice cartea \n format tip`rit, antreprenorul spune c`, imediat dup` ce a scris pe blog c` \[i va publica singur cartea, a primit oferte de publicare de la dou` edituri “importante”, al c`ror nume

nu dore[te s`-l dezv`luie. Sus]ine c` a refuzat ofertele pentru c` scopul s`u primordial nu a fost publicarea [i distribuirea lucr`rii \n magazinele de specialitate \ntrucât online-ul i-a permis mult mai mult s` se fac` auzit. Mai mult decât ar fi putut s` o fac` lan]urile de libr`rii din România.

FANTOMELE TRECUTULUI Pentru cei care doresc totu[i s` scoat` bani din astfel de proiecte, varianta tax`rii con]inutului r`mâne extrem de viabil`. În opinia lui Ro[ca, avantajul major pe care \l are internetul \n fa]a retailerilor tradi]ionali este dat de pre]. “Internetul e un canal de distribu]ie care cost` mult mai pu]in decât marii retaileri”, explic` el avantajele selfpublishing-ului, de unde [i atitudinea destul de tran[ant` fa]` de distribu]ia clasic` de carte. La polul opus, marile edituri române[ti nu au pierdut din vedere poten]ialul enorm al noului curent [i au trecut deja la fapte. Editura Polirom, cel mai mare juc`tor de profil dup` cifra de afaceri, are \n plan producerea de e-book-uri. Nu independent, ci al`turi de cei de la librariadigitala.ro. “Provocarea digitaliz`rii c`r]ilor bântuie de cel pu]in 30 de ani imagina]ia bibliotecarilor [i a editorilor”, declar` Oana Boca, directorul de imagine al Editurii Polirom. Ea este perfect con[tient` de atuurile unui e-book, format ce aduce cu sine avantajul stoc`rii unui num`r mare de titluri pe un suport pe care cititorul \l poate purta cu el oriunde, f`r` s` fie nevoit s` care geamantane de c`r]i tip`rite. În plus, pentru c`r]ile din sfera nonfiction, e-book-urile ofer` corina.coman@revistabiz.ro


online

posibilitatea hyperlinkurilor, un aspect extrem de util [i important, [i pe de alt` parte sunt mai ieftine decât c`r]ile, datorit` costurilor de produc]ie reduse, cu precizarea c` cititorul de e-book va trebui s` achizi]ioneze, \n plus fa]` de cititorul tradi]ional, un e-reader. Acest detaliu devine cu atât mai relevant cu cât popularitatea c`r]ilor electronice a fost alimentat` de dezvoltarea [i comercializarea pe scar` larg` a dispozitivelor de citit specifice precum iPad, de la Apple, sau Kindle, de la Amazon, care au facilitat substan]ial citirea e-book-urilor. Ca urmare, vânz`rile de carte din SUA au sc`zut cu 1,8% anul trecut, pân` la 23,9 miliarde de dolari, potrivit Asocia]iei Americane de Pres`. În acela[i timp, viitorul vânz`rilor de e-book-uri evolueaz` extrem de bine, putând ajunge la circa 25% din pia]a total` de carte pân` \n 2012, de la 5-10% \n prezent, conform estim`rilor consultan]ilor din domeniu. Pentru compara]ie, pia]a româneasc` de carte ajunsese undeva la circa 80 milioane de euro \n 2008, dup` estim`rile interne ale editurii Polirom, suferind o sc`dere drastic` de

maximum 35% anul trecut. Oana Boca sus]ine c` \n 2010 pia]a s-a diminuat, deocamdat`, cu alte circa 15-20 procente.

UN VIITOR DIGITALIZAT Viitorul erei digitale a fost propov`duit de juc`torii din industrie cu mult timp \n urm`. Jason Epstein, unul dintre cei mai importan]i editori americani, cu o experien]` \n domeniu de aproape jum`tate de secol, milioane de euro prevedea \nc` de era valoarea pie]ei de acum aproape 10 ani, \n cea mai carte \n 2008, dup` important` carte estim`rile a sa, “Book Busiinterne ale editurii ness”, sfâr[itul Polirom Erei Gutenberg. Mai exact, Epstein spunea c` nu suntem foarte departe de perioada \n care autorii vor fi din ce \n ce mai pu]in interesa]i s`-[i publice c`r]ile prin intermediul unei edituri [i c` \[i vor angaja singuri o echip` care s` se ocupe de publicarea c`r]ilor, apoi le vor comercializa pe cont propriu. De[i segmentul e-book-urilor de]ine

80

momentan o cot` redus` pe plan local, [ansele de dezvoltare sunt mari, \ns` mai degrab` pe segmentul profesional decât pe cel de beletristic`. Asta pentru c` “autorii de literatur` vor s` \[i vad` c`r]ile tip`rite pe hârtie”, dup` spusele lui Andrei Ro[ca. În plus, consumatorii români nu par momentan preg`ti]i pentru a pl`ti acest gen de produse, iar premisele pentru educarea \n aceast` direc]ie sunt \nc` timide, dar nu absente. În cap`tul listei ar putea fi reducerea ratei extrem de ridicate a pirateriei software [i desc`rcatul con]inutului online gratis “de pe torente”, dup` cum spune Drago[ Roua, unul dintre pu]inii autori care au reu[it s`-[i monetizeze pasiunea pentru scris. Dup` publicarea e-book-urilor, acesta a decis s` le publice [i \n format tip`rit, folosind un serviciu de self-publishing al lui Amazon.com [i anume Createpace.com, lucr`rile putând fi comandate ca orice carte normal`. O mic` precizare – majoritatea covâr[itoare a clien]ilor s`i provin din Statele Unite, Europa (Marea Britanie, Fran]a, Germania) sau Australia [i nu din ]ara noastr`. Biz

Biz

47


green [tiri DE

ALEXANDRU ARDELEAN

NOUT~}I

Gr`tar curat 2010 MaiMultVerde (MMV) [i Golden Brau realizeaz` \n iunie [i iulie proiectul “Gr`tar Curat 2010”, o ac]iune de con[tientizare a amatorilor de picnicuri. La fiecare ac]iune particip` voluntari ai MMV [i reprezentan]i ai Golden Brau, care \mpart saci participan]ilor la picnic, le explic` importan]a p`str`rii cur`]eniei \n zonele naturale [i adun` gunoaiele. În zonele unde acest lucru e posibil, se vor colecta selectiv de[eurile (plastic, hârtie [i sticl`), ulterior acestea fiind valorificate de firmele de salubrizare locale. Proiectul se desf`[oar` \n Bucure[ti, Hunedoara (Lacul Cinci[), Vâlcea (Baraj Nord), Cluj (p`durea F`get), Constan]a (Murfatlar, popas Fântâni]a) [i Gorj (Cheile Sohodolului).

La vân`toare de mon[tri Peste 5.000 de elevi din 94 de [coli din România au colectat, pe parcursul celor trei luni ale campaniei “Vân`toarea de mon[tri”, 70,5 tone de de[euri de echipamente electrice [i electronice (DEEE), [coala cu cea mai mare “captur`” fiind Liceul Teoretic German din Satu Mare. Derulat` de organiza]iile ECOTIC [i Junior Achievement, sub patronajul Ministerului Mediului [i P`durilor [i al Ministerului Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului, “Vân`toarea de mon[tri” a avut loc \n perioada martie - iunie 2010, timp \n care elevii implica]i \n program au colectat aproape 11.500 de echipamente uzate.

R`core[te-te... cu puterea soarelui Dorin]a companiilor de a deveni sustenabile pe termen lung conduce la inova]ii extrem de interesante. LG Electronics a lansat primul aparat de aer condi]ionat reziden]ial hibrid, care utilizeaz` energie solar`. Combinând puterea generat` de modulul solar ata[at \n partea superioar` a unit`]ii exterioare, acest sistem de climatizare standard de 28.000 BTU (unit`]ile standard 28.000 BTU necesit` 50 wa]i de electricitate pe or` pentru func]ionarea sistemului de purificare a aerului) poate produce pân` la 70 wa]i de electricitate pe or`, furnizând astfel suficient` energie [i pentru alimentarea procesului de purificare a aerului al aparatului LG. Fiind un tip de energie regenerabil`, energia solar` se afl` \n centrul aten]iei ecologi[tilor, dar [i a consumatorilor care doresc s` fac` economii la energie pe

termen lung. Modelul creat de LG ofer` nu doar economii vizibile la factura de electricitate, ci [i diminuarea emisiilor de dioxid de carbon cu pân` la 212 kg \n 10 ani, echivalentul a 780 de pini planta]i. “Inten]ion`m s` ne dezvolt`m businessul ce are la baz` celulele solare [i vom investi \n urm`torii 5 ani 820 milioane de dolari \n fabrica de la Gumi. Energia solar` reprezint` o component` principal` a strategiei de dezvoltare a companiei, iar investi]ia pe care o facem va cre[te capacitatea de produc]ie cu mai mult de 1 GW [i va contribui la cre[terea vânz`rilor cu 2,4 milioane de dolari pân` \n 2015. Astfel, dorim s` ob]inem prima pozi]ie \n topul global al produc`torilor de sisteme solare de climatizare”, a declarat Hwan-Yong Nho, CEO al Companiei de Aer Condi]ionat LG Electronics. Biz

VIA}~ S~N~TOAS~ |NTR-UN MEDIU CURAT Asocia]ia Român` pentru Reciclare, RoRec, a organizat un spectacol de binefacere \n sprijinul Sec]iei Clinice de Chirurgie Urologic` a Spitalului Clinic CF 2 Bucure[ti. Spectacolul “Dialoguri...”, organizat de Clubul Rotary Atheneum din Bucure[ti, a avut loc la sfâr[itul lunii iunie. 48

Biz

Proiectul coordonat de dr. Bogdan Streza, care vizeaz` \nlocuirea bobinei generatoare de impulsuri de la litotritorul extracorporeal (ESWL), care a fost conceput` s` sus]in` circa 800.000 de impulsuri, dar care a dep`[it deja 4.000.000. Echipamentul, a c`rui bobin` cost`

12.000 de euro, are rolul de a distruge calculii din aparatul urinar f`r` opera]ie chirurgical`. “Am decis s` sus]inem acest proiect din considerente ce ]in de filosofia asocia]iei, c`ci noi, ca organiza]ie ce se ocup` de teme de mediu, ne-am asumat implicit misiunea de a lupta pentru o via]`

s`n`toas`”, a declarat Liviu Popeneciu, pre[edintele asocia]iei RoRec. Asocia]ia Român` pentru Reciclare este o organiza]ie colectiv` nonprofit având ca membri fondatori zece dintre cei mai cunoscu]i produc`tori europeni de electrocasnice cu activitate \n România. Biz


interviu DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Dac` v-a]i s`turat de ]ara \n care tr`i]i, de ve[nicul r`zboi politic, pute]i s` v` muta]i \ntr-o alt` ]ar`, mult mai bun` [i mai prietenoas` cu cet`]enii ei. Deocamdat`, aceast` ]ar` nu este disponibil` decât virtual, \ns` ac]iunile ei sunt reale. “}ara lui Andrei” este un proiect de responsabilitate social` verde, dezvoltat de Ogilvy pentru Petrom. Despre aceast` ]ar` eco ne-a dat detalii Loredana Caradimu, Business Unit Director OgilvyOne [i Business Director OgilvyEarth.

O ]ar` perfect` Loredana, spune-ne mai multe, te rog, despre proiectul }ara lui Andrei.

Proiectul “}ara lui Andrei” este o continuare fireasc` a campaniei de comunicare “Andrei”, dezvoltat` de Ogilvy pentru Petrom \n 2007 ca parte a programului de CSR “Resurse pentru Viitor”. |n 2007, campania “Andrei” a pus pe agenda public` din România, pentru prima oar`, problema utiliz`rii eficiente a resurselor, un topic extrem de dezb`tut de opinia public` interna]ional`. Odat` cu campania “Andrei”, Petrom a tras un semnal de alarm` – resursele nu sunt inepuizabile [i trebuie pre]uite, folosite cu m`sur`, iar “}ara lui Andrei” a dus acest demers mai departe de la informare la engagement. Pentru c` aici este locul care \i g`zduie[te pe to]i cei care vor s` schimbe ceva \n România de azi [i sunt deci[i s` participe cu gesturi mici sau mari. “}ara lui Andrei” este o platform` online care te invit` s` participi la ac]iuni de voluntariat sau s` ini]iezi astfel de ac]iuni, po]i depune proiecte [i dac` cet`]enii “}`rii lui Andrei” te voteaz`, câ[tigi finan]area Petrom. |n plus, po]i afla cât de green e[ti dac`-]i faci un test disponibil pe site, po]i s` \nve]i cum s` economise[ti resursele \n via]a de zi cu zi jucându-te \n “Casa lui Andrei”. Toate aceste ac]iuni \]i aduc puncte, iar punctele colectate \nseamn` copaci. Pentru fiecare 100 de puncte plantezi un copac, \ntâi online [i apoi \n realitate. Petrom finan]eaz` achizi]ionarea copacilor planta]i online de cet`]enii “}`rii lui Andrei” [i organizeaz` ac]iuni de voluntariat pentru a planta ace[ti copaci \n zonele pe cale de de[ertificare ale României (sau acolo unde e nevoie). Asfel, unicitatea proiectului “}ara lui Andrei” st` \n faptul c` face ca ac]iunile din spa]iul online s` se tranforme \n ac]iuni concrete care determin` o schimbare \n bine a României, iar aceast` schimbare este realizat` prin efortul cet`]enilor “}`rii lui Andrei”. Care sunt rezultatele proiectului?

Rezultatele sunt \n continu` schimbare, aproape c` nu po]i ]ine pasul num`rului de cet`]eni care se \nscriu zilnic \n “}ara lui Andrei”. Azi, 17 iunie, ora 16.55, avem o comunitate de 182.297 de cet`]eni. Din aprilie, dup` prima ac]iune de plantare a copacilor câ[tiga]i de cet`]eni, \n num`r de 25.000, cet`]enii au mai plantat online 7.385 de copaci. alexandru.ardelean@revistabiz.ro

Care a fost motiva]ia Petrom pentru organizarea acestui proiect?

S` dovedeasc` faptul c` se \ntâmpl` lucruri care pot schimba România de azi. S` dovedeasc` \n continuare c` Petrom este o companie care \[i \ndepline[te promisiunile, o companie care \[i exercit` din plin principiile asumate de a fi o companie responsabil`.

Ce a]i descoperit interesant \n urma realiz`rii acestui proiect?

Cam tot. Acest proiect este o idee [i execu]ie 100% original` dezvoltat` de Ogilvy, nu este un proiect preluat din re]ea. Cum spuneam, atât la nivel de idee, cât [i la nivel de proces de implementare este unic. {i ceea ce este foarte important este faptul c` un astfel de proiect inovator nu poate fi realizat decât printr-un parteneriat autentic. Acest sentiment pe care rar \l ai când lucrezi \ntr-o agen]ie de publicitate te ajut` s` treci peste obstacolele inerente unui astfel de proiect complex [i s` duci mai departe cu succes o idee, un proiect, o cauz` \n care crezi. Cum vede]i zona aceasta a durabilit`]ii [i sustenabilit`]ii?

Sustenabilitatea este oportunitatea secolului XXI. Cine azi nu crede acest lucru, mâine nu va mai avea un business, nu va mai avea consumatori, nu va mai avea parteneri. Biz

Biz

49


marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Promo]iile, la bani m`run]i Este posibil ca pe vreme de criz` un brand s` \[i propun` printr-o campanie integrat` s` ating` o cre[tere a vânz`rilor de 6% [i s` ob]in` 14%? Dr. Oetker dovede[te c` se poate, prin campania lansat` cu ocazia s`rb`torilor pascale de anul acesta. Campania s-a desf`[urat \n contextul unei s`rb`tori religioase, \ns` s-a avut grij` s` nu se intre \n intimitatea religioas` a consumatorului. S-a ales ca s`rb`toare Pa[tele având \n vedere valorile pe care brandul mizeaz` – familia [i respectarea tradi]iilor. Campania a vizat dezvoltarea volumului numeric [i valoric total de vânz`ri, ceea ce a [i reu[it, dar [i adaptarea valorilor generale ale brandului la particularit`]ile tradi]ionale române[ti, un proces mai complex care nu se finalizeaz` printr-o campanie singular`. “Dr. Oetker este perceput ca un brand care pune pre] pe lucrurile f`cute «a[a cum trebuie». {i \n plus are o imagine «german`» impecabil`”, declar` Ramona Soare, directorul de marketing al companiei. Toate acestea trebuie s` se transpun`, evident, [i \n plan local. Preg`tirea unei campanii de acest tip, cu obiectivele [i angrenajul de resurse umane implicate, dureaz` minimum dou` luni, dar un termen eficient se \ntinde \ntre trei [i chiar [ase luni. Vorbind \n mod particular despre campania Dr. Oetker, Claudiu Popa, General Manager al Smart Corporation Group, unul dintre membrii echipei de management implica]i \n derularea acestei campanii,

declar` c` \n cazul de fa]` campania a fost preg`tit` \ntr-un timp record, \n mai pu]in de dou` luni, [i s-a derulat pentru consumatori \n intervalul 15 februarie – 30 aprilie. |n realizarea campaniei a fost implicat` o echip` de peste 500 de persoane, iar la final, prin canalele BTL au fost atin[i peste 100.000 de consumatori participan]i. Derularea campaniei a presupus mai multe componente. Echipa de vânz`ri a fost premiat` printr-un sistem de evaluare pe baz` de performan]e. Proprietarii de magazine au fost motiva]i de la \nceputul campaniei pentru a facilita sus]inerea \n activit`]ile promo]ionale in-store. Programele de ATL s-au desf`[urat pe o perioad` mai scurt` decât programele de BTL, datorit` compens`rii prin ecoul creat de word-of-mouth. |n acela[i program de activ`ri au fost integrate mai multe mecanisme de premiere: premii instant (comunicare BTL), premii prin extragere din urn` (comunicare BTL), premii acordate prin mecanismul SMS-ului (comunicare BTL+ATL). Nu \n ultimul rând, a fost desf`[urat un program de fidelizare de tip “mystery shopper” pentru vânz`tori.

5 GRE{ELI DE EVITAT |N REALIZAREA UNEI PROMO}II 1. Nerespectarea identit`]ii brandului [i a valorilor acestuia; ignorarea targetului [i a nevoilor acestuia 2. Alegerea unui mecanism de implementare greu de \n]eles de consumator [i cu dificult`]i \n implementare 3. Implementarea printr-un num`r prea redus de instrumente, care face ca investi]ia nesus]inut` \n mod concentrat prin canale multiple [i adaptate s` \[i piard` eficien]a (de exemplu o reducere sau un câ[tig nesus]inut de comunicare) 4. Lipsa de sus]inere [i informare a partenerilor din zona retailului \n cazul produselor din zona FMCG 5. Alegerea unor premii care s` nu respecte valorile [i identitatea brandului, s` nu fie adaptate pe target sau, [i mai grav, s` \n[ele a[tept`rile consumatorilor.

50

Biz

FRAGMENTEAZ~ PROMO}IILE IMAGINEA BRANDULUI? Alegerea mixului de mecanisme promo]ionale [i a canalelor de comunicare trebuie s` respecte valorile [i identitatea brandului. Pe parcursul fiec`rei etape din dezvoltarea unei campanii, acestor dou` elemente trebuie s` le fie acordat` MARIUS LUICAN, o maxim` aten]ie, director general, pornind de la dezvolReveal Marketing Research tarea liniei creative, a platformei de comunicare, a mecanismului [i a implement`rii logistice a campaniei. O atent` alegere a tuturor acestora poate elimina riscul unei fragment`ri a imaginii de brand. Un alt element la fel de important \l reprezint` buna cunoa[tere a publicului ]int`, a obiceiurilor de consum [i cump`rare ale acestuia, precum [i a climatului social [i a mediului general de comunicare la nivelul societ`]ii. Nu trebuie omis` nici platforma de colaborare cu partenerii brandului pe \ntregul lan] de distribu]ie.

DE CE S~ (MAI) FACEM PROMO}II? Promo]iile asigur` platforma unei comunic`ri continue cu consumatorul. Având posibilitatea prin intermediul acestora de a recompensa fidelitatea consumatorilor [i de a fi al`turi de ei \n momente speciale cum sunt s`rb`torile. De-a lungul timpului, CLAUDIU POPA, pe majoritatea cateGeneral Manager, goriilor de produs din Smart Corporation Group portofoliu, Dr. Oetker a apelat la promo]ii. Campania de Pa[te este prima \n care s-a apelat la o solu]ie complet`, care s` nu fie \ndreptat` doar c`tre consumatorul final, ci s` integreze \n mod unitar [i strategic to]i partenerii lan]ului: vânzare – distribu]ie – retail. loredana.sandulescu@revistabiz.ro



marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

Publicitari rom책ni la export Au p`r`sit industria local` de advertising pentru z`ri mai senine. Lucreaz` pe conturi mari, \n diverse ora[e ale lumii, dar nu exclud posibilitatea s` revin` \n ]ar`. 52

Biz


publicitate Au plecat de ceva timp din ]ar` \ns` niciunul nu s-a rupt definitiv de mediul din care s-a format. Sunt oameni care au de-a face cu fascinanta lume a publicit`]ii [i care au reu[it s` sparg` barierele de spa]iu. Ce i-ar putea determina ca la un moment dat s` renun]e la lumea cosmopolit` \n care tr`iesc acum? Remus Grecu, unul dintre românii pleca]i de ani buni din ]ar`, spune c` la un moment dat, când te saturi de prea mult` civiliza]ie, parc` \ncepi s` vrei \napoi la haosul bucure[tean. Pentru moment nu vrea s` se \ntoarc` \n Bucure[ti. Pentru el, via]a ideal` ar fi s` poat` tr`i \n vestul sau nordul Europei [ase luni pe an [i restul timpului \n România. Familia [i prietenii din Bucure[ti ar fi singurii care ar putea s`-l determine la un moment dat s` se \ntoarc`. Contactul cu mediul publicitar mioritic nu l-au pierdut niciodat`. Citesc site-uri de specialitate sau urm`resc ce se \ntâmpl` prin intermediul re]elelor de socializare online. Raul Mândru, un tân`r de 26 de ani care acum lucreaz` la New York, se arat` \ncântat de ceea ce vede. Parc` unele dintre campanii sunt din ce \n ce mai bune. O p`rere contrar` ar avea, la prima vedere, [i fostul director de crea]ie de la Leo Burnett, Mihai Victor Iliescu. “V`d ce se \ntâmpl` online [i nu m` face prea vesel. Când vin acas` [i m` uit [i la televizor devin de-a dreptul trist”, spune el. Numai c` \[i revine când se gânde[te la nivelul publicit`]ii de la Berlin. Exemplul care-i vine \n minte este cel al unui panou care a \mpânzit tot ora[ul, \n care se vede un mare salam t`iat felii [i un font prost ales cu care loredana.sandulescu@revistabiz.ro

Moscova MIHAI COLIBAN Creative Director, BBDO Moscova Locuie[te la Moscova de aproape trei ani [i nu are timp s` se plictiseasc`. Are \n jur de 25 de branduri \n grij`, dou` treimi dintre ele active tot anul. Are pe rol dou` noi campanii Pepsi, câte o nou` arom` de lansat [i o promo]ie na]ional` pentru Lay’s [i Cheetos, alte dou` branduri locale de relansat, tot ale PepsiCo, o campanie pentru Gillette, un spot TV pentru un medicament de la Bayer [i lista poate continua. Cu ceea ce se \ntâmpl` \n ]ar` nu mai este familiar decât \n propor]ie de 15-20%, \n special prin intermediul site-urilor de specialitate. Cât prive[te o posibil` revenire, spune c` nu se [tie niciodat`. {i mai crede c` mul]i români n-ar fi plecat ori s-ar fi \ntors deja dac` \n ultimii 20 de ani tovar`[ii din politica româneasc` s-ar fi oprit din “trasul de ciolan” [i s-ar fi apucat de treaba pentru care sunt pl`ti]i. Ca orice publicitar, \[i dore[te un Leu la Cannes. Anul acesta, a doua oar` când a trimis ceva la Cannes, s-a apropiat printr-un shortlist la sec]iunea Outdoor. Biz

Stockholm REMUS GRECU Visual Artist Un Gold [i un Silver la ADC New York Awardshow 2010, dou` Bronze Lions la Cannes anul trecut, dou` premii Gold [i trei Bronze la EuroBest Amsterdam \n 2009 sunt câteva dintre premiile \nscrise \n palmaresul lui Remus Grecu. Absolvent al sec]iei Pictur` la Universitatea de Arte din Bucure[ti \n 2001, Remus locuie[te de doi ani la Stockholm. A locuit cinci ani la Londra, unde a lucrat pentru proiecte mari printre care [i un videoclip al Madonnei, “4 Minutes”. |n Stockholm lucreaz` ca freelancer pentru reclame TV [i ilustrator pentru diverse reviste. A lucrat ca Art Director pentru un videoclip al lui Pink [i a fost Visual Artist pentru noul film al lui Johan Brissinger, “Änglavakt”. |ncearc` s` se axeze mai mult pe proiectele personale, f`r` a se \ndep`rta de colabor`ri cu agen]ii de advertising [i companii de film. I-ar fi pl`cut s` studieze la o universitate de art` din Londra, \ns` nu e timpul pierdut, la anul va aplica la programe de master la trei dintre cele mai bune universit`]i [i dac` va fi acceptat va reveni la universul londonez. Biz

Biz

53


marketing DE

LOREDANA S~NDULESCU

este scris: “Echt gute Wurst” adic`: “Salam \ntr-adev`r bun”. {i cam a[a sunt toate. Deci, prin compara]ie, ce se \ntâmpl` \n România e mai bun, pentru c` m`car ai no[tri \ncearc` s` fac` ceva interesant. Nu s-au plictisit pentru c` sunt pl`ti]i prea mult.

CÂT CONTEAZ~ MEDIUL DE ORIGINE? Mediul conteaz` numai dac` cineva a[teapt` ca mediul s`-l formeze. “De cele mai multe ori, nu st` nimeni s` \]i \mp`rt`[easc` secretele publicit`]ii de performan]`”, crede Mihai Bot`rel, un publicitar român relocat la DDB Düsseldorf. “Dac` vrei premii, iei frumos internetul la stors, te ui]i la tot ce câ[tig` ca s` \n]elegi de ce câ[tig`, apoi \ncepi s` copiezi pân` devii original”, recomand` Mihai Bot`rel. Pe de alt` parte, Mihai Coliban, un alt publicitar român, care de aproape trei ani lucreaz` la Moscova, nu crede c` \nceputurile \n carier` sunt a[a de importante. Un tân`r poate s` \nceap` \ntr-o agen]ie interesat` doar s`-[i serveasc` clien]ii sau atât de mic` \ncât s` nu aib` bani de \nscrieri la festivaluri. “Ideea e s` se prind` cum merg lucrurile, s` plece repede de acolo [i s` se duc` \ntr-un loc unde, cum era pe vremuri la D’Arcy, competi]ia e grea, cre[te”, spune Mihai Coliban. Din punctul s`u de vedere conteaz` mai mult ca publicitarul s` aib` \n sânge foamea de recunoa[tere, iar \n cazul agen]iei, trebuie s` fie f`cut` s` porneasc` de foarte sus. Asta deoarece istoria ne demonstreaz` c` premiile [i banii merg mân` \n mân`. Biz

54

Biz

Düsseldorf MIHAI BOT~REL Copywriter, DDB Düsseldorf Locuie[te de un an [i jum`tate la Düsseldorf [i nu s-a rupt de mediul de acas`. Listele sale de messenger [i Facebook sunt pline de publicitari români, deci când e ceva de auzit, aude. Plus c` mai acceseaz` din când \n când site-urile de profil. |n prezent, lucreaz` la o campanie Diesel, dup` un pitch câ[tigat de curând cu DDB Düsseldorf. Conceptul se nume[te “Facepark” [i se vrea o mi[care antidigital. Miza este destul de mare, dat fiind c` poate fi una din campaniile “senza]ionale” sau poate fi un fiasco total. Proiectul care i s-a p`rut cel mai interesant \n ultimul timp a fost un spot Budweiser pentru Campionatul Mondial. Colegii de la DDB din State nu prea [tiau cu st` treaba cu fotbalul [i au cerut ajutorul celor din Europa. |n cele din urm`, scenariul ales a fost cel produs de echipa lui. E posibil s` nu mai vrea s` se \ntoarc` \n ]ar`. Viitorul e deschis. A plecat tocmai pentru c` \i place s` nu [tie ce urmeaz`. Ce l-ar determina totu[i s` se \ntoarc`? Un salariu mare, un program flexibil [i ni[te oameni speciali. Tot ce-[i dore[te este s`-i plac` publicitatea \n continuare. {i i-ar mai pl`cea [i un Aur la Cannes pe digital. Biz

Berlin MIHAI VICTOR ILIESCU Dup` 8 ani de experien]` \n publicitate, a ales s` se dedice exclusiv primei sale pasiuni: muzica. De nou` luni locuie[te la Berlin [i este profesor de chitar` clasic`. |ncearc` acum s` recupereze 15 ani \n care nu a mai f`cut muzic`. Exerseaz` zile [i nop]i, \nva]` teorie, armonie, stiluri noi, iar pân` la sfâr[itul lui 2010 vrea s` lanseze un album. La Berlin simte c` evolueaz` \ntr-o direc]ie bun`, \ns` stând acolo de ceva vreme a \nceput s` cread` c` e interesant [i ce se \ntâmpl` \n ]ar`. “A[a e mereu. Trebuie s` te dep`rtezi de ceva ca s` po]i vedea limpede”, crede Mihai. Dac` ar fi s` se \ntoarc` \n ]ar`, nu banii ar putea fi motivul. Mai degrab` ar putea fi gândul c` mai e \nc` mult de lucru [i c` poate s` schimbe ceva. Pe vremea când era avocat nu \[i dorea nimic, dar a ob]inut bani. Apoi, \n publicitate, [i-a dorit s` se distreze când muncea, s` fac` lucruri care le plac oamenilor [i s` ia echipa lui Aur la Cannes. Ultima dorin]` nu a \mplinit-o. Acum \[i dore[te s` fie cel mai bun profesor de chitar`. Biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro


publicitate

New York MIHNEA GHEORGHIU, copywriter, Y&R New York La numai 24 de ani lucreaz` pe conturi mari precum Land Rover, Hilton, Bacardi International, Virgin Atlantic, LG. |n România a colaborat cu Leo Burnett [i GMP. |n str`in`tate lucreaz` de aproape patru ani [i pân` acum toate proiectele pentru care a lucrat i s-au p`rut incitante, cel pu]in pân` la un punct. Adev`rata provocare consider` c` este atunci când trebuie s` se chinuiasc` s` fac` ceva s` se \ntâmple. Este la curent cu ce se \ntâmpl` \n industria local` de publicitate, dat fiind c` majoritatea prietenilor s`i lucreaz` \n domeniu. La un moment dat, i-ar pl`cea s` se \ntoarc` \n ]ar`. Dar nu s-a gândit când. Consider` c` mai are ni[te experien]` de adunat. Cât despre ce l-ar determina s` ia aceast` decizie, se gânde[te c` probabil cele omene[ti l-ar putea \ndemna s` fac` pasul \napoi \n ]ar`, [i anume familia, prietenii, ciorba de pui sau frumuse]ile patriei. Biz

RAUL MÂNDRU Art Director, Ogilvy New York Este primul român care a câ[tigat un Gold la Cyber Cannes Lions. El a impresionat juriul anul trecut prin realizarea unei pagini de internet cu totul speciale – “Doneaz` o mas`”. Din octombrie 2009, locuie[te [i munce[te la New York. Din ]ar` a plecat \n 2003. Dup` ce a terminat liceul din Bra[ov s-a mutat \n Germania, la Dortmund, s` studieze communication design. Din 2005 [i pân` \n 2009 a lucrat la Ogilvy Düsseldorf, agen]ie \mpreun` cu care a câ[tigat, \n afar` de Gold Lion la Cannes, un Silver la European Design Awards 2009 [i un Red Dot Junior Grand Prix \n 2008. De curând a câ[tigat \mpreun` cu echipa de la Ogilvy New York pitch-ul IKEA SUA [i \ncepe s` produc` campania. |n paralel, lucreaz` la o campanie pentru noua serie Motorola Smartphones [i un proiect digital pentru UPS. Tot recent a realizat un panou interactiv \n Times Square. Cel mai incitant \ns` a fost \n Germania, anul trecut, când a lucrat timp de câteva s`pt`mani, simultan, la o campanie pentru cel mai mare distribuitor de arme din Europa, pentru un brand celebru de ]ig`ri [i pentru Biblia luteran`. “|n vremuri grele lucrezi pe ce merge mai bine”, glume[te Raul. Ce [i-ar dori s` mai fac`? S` pun` pe YouTube un film care s` \nregistreze milioane de click-uri \ntr-o s`pt`mân` [i s` realizeze un videoclip pentru o forma]ie din Brooklyn. Biz

Biz

55


DE

GABRIEL BÂRLIG~

Premierele Biz – Lider \n evenimente Conferin]e de afaceri care s` se \ntind` pe cinci zile – p`rea o re]et` sigur` pentru un e[ec de propor]ii. Dar Biz a \ndr`znit s` fac` acest lucru \n 2002, lansând Zilele Biz, care au devenit un brand imbatabil pe pia]a evenimentelor de business.

L

a prima edi]ie, Zilele Biz au dovedit tuturor c` pia]a avea nevoie de un eveniment de afaceri de o asemenea amploare [i complexitate. |n total, \n cele cinci zile, peste 1.500 de persoane au participat la conferin]ele [i workshop-urile desf`[urate la World Trade Center. A fost o desf`[urare de for]e impresionant`, care a adunat \n sal` profesioni[ti din cele mai dinamice domenii de business din România, iar \n fa]a microfoanelor a adus crema managerilor de top [i a antreprenorilor locali. Gândit \nc` de la \nceput pe zile tematice (la prima edi]ie acestea au fost Comer] [i Distribu]ie, Finan]e B`nci, Construc]ii - Imobiliare, IT&C, respectiv Media & Marketing), Zilele Biz au schimbat percep]ia pie]ei despre modul de organizare [i structurare a evenimentelor de profil, dar [i despre mediul de afaceri românesc. An dup` an, am rafinat re]eta [i am inclus domenii noi, care sunt pe val – este cazul zilelor dedicate responsabilit`]ii sociale (CSR) [i inova]iei din ultimii ani. Am p`strat, \ns`, mereu spiritul Zilelor Biz – cel al \mp`rt`[irii de idei, experien]e [i modele de urmat \n afaceri. Iar succesul pe care l-a avut cea mai recent` edi]ie, din noiembrie anul

56

Biz

|nc` de la prima edi]ie, Zilele Biz au devenit un reper pentru evenimentele de business din România, prin calitatea speakerilor [i a programului, dar [i prin calitatea publicului participant


trecut, a demonstrat c` formatul este rezistent la criz`. |ntotdeauna am privit spre nivelul urm`tor, a[a c`, pe lâng` Zilele Biz, am lansat numeroase alte serii de evenimente de business, cariere, marketing, internet sau responsabilitate social`. BizAcademy a adus \n România personalit`]i de talia lui Jeffrey Gitomer (cel mai bun sales guru american), Jim Pancero (care are cel mai avansat training de vânz`ri [i management al vânz`rilor din lume), Jay Conrad Levinson (p`rintele guerrilla marketing-ului), Wally Ollins (creatorul brandului Orange), Jack Trout sau Tom Peters. Conferin]ele Strategic au adunat profesioni[ti de top din marketing [i publicitate, RetailPro – pe cei din retail, \n timp ce seria de evenimente AntiCriz` din 2009 a oferit antreprenorilor [i managerilor solu]ii pentru traversarea cu succes a perioadei economice actuale dificile. PowerCamp, eveniment de training intensiv organizat \n premier` \n toamna anului trecut, a oferit dou` zile cu 14 sesiuni de business workshops [i training sus]inute de 30 de speciali[ti. Având \n vedere explozia de ini]iative eco [i de CSR, am lansat un nou brand de evenimente, GreenBiz, care \n luna iunie a acestui an a ajuns deja a treia edi]ie. Vom continua s` inov`m pe segmentul de evenimente, p`strând \n acela[i timp tradi]ia pe care am impus-o \n ultimii ani cu Zilele Biz. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

57


management DE

ALEXANDRU ARDELEAN

Managerii, \ntre deficien]e [i eficien]` organiza]ional` De[i 53% dintre manageri au o atitudine pozitiv` referitoare la propriile abilit`]i, doar 22% consider` c` restul angaja]ilor din companie au toate abilit`]ile necesare execut`rii sarcinilor de serviciu. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unui studiu exclusiv realizat de compania de consultan]` CII Group pentru Revista Biz. Studiul [i-a propus s` prezinte o situa]ie de ansamblu a eficien]ei organiza]ionale din perspectiva top [i middle managementului. Cercetarea a fost realizat` online, din aprilie pân` \n prima s`pt`mân` din iunie, pe un e[antion reprezentativ de 153 de manageri. Concluziile studiului au fost prezentate \n conferin]a “Management 360”, organizat` de revista Biz la \nceputul lunii iunie. Eficien]a organiza]ional` este unul dintre multe ingrediente care asigur` succesul unei companii, al`turi de strategia de business potrivit`, de momentul oportun, de accesul privilegiat la resurse, de noroc chiar, de inova]ie, de capital [i de excelen]a opera]ional`. |ns` implementarea efectiv` a strategiei de business revine exclusiv eficien]ei organiza]ionale [i excelen]ei opera]ionale. |n ciuda problemelor economice actuale [i perspectivei negative de cre[tere, rezultatele studiului au fost pozitive, ceea ce denot` c` managerii din România au \ncredere \n for]ele proprii [i ale companiilor din care provin. Vargha Moayed, partener la CII Group, comenteaz` rezultatele studiului, apreciind c` au fost surprinz`toare [i pentru el, deoarece erau pozitive. “Dou` motive pot explica aceast` situa]ie. Mai \ntâi, prin prisma meseriei mele de consultant de management, am fost 58

Biz

probabil obi[nuit s` v`d rezultate negative, pentru c` eu sunt chemat de organiza]ii s` le ajut s` \[i rezolve lucrurile care nu func]ioneaz` corect. |n al doilea rând, cred c` exist` r`spunsuri pozitive pentru c` oamenii intervieva]i de noi au o opinie bun` despre ei \n[i[i a[a cum au

structura. Fiecare dintre aceste elemente ajut` de fapt managementul unei companii s` pun` \n aplicare strategia de business. S` le lu`m pe rând ca s` putem \n]elege de ce aceste elemente sunt atât de importante pentru eficien]a organiza]ional`.

despre al]ii pe acela[i subiect (de exemplu pe colaborare).” Eficien]a organiza]ional` provine din opt elemente distincte [i complementare care trebuie toate s` performeze cum trebuie, coerente unele cu altele pentru a se alinia la strategia general`. Cele opt elemente sunt: viziunea, valorile, stilul de management, talentul, managementul performan]ei, procesele de business, sistemele de informa]ii [i

Viziunea companiei trebuie s` con]in` cuvinte simple [i care s` inspire, iar alegerea acelor cuvinte trebuie s` descrie strategia [i scopurile organiza]iei. Sun` teoretic, dar nu este deloc a[a. De pild`, \n cazul companiei Coca-Cola, cuvintele care o definesc la nivel de viziune sunt: oameni, portofoliu de branduri, parteneri, planet`, profit, productivitate. Viziunea este, potrivit studiului realizat de CII Group, exprimarea alexandru.ardelean@revistabiz.ro


eveniment inten]iei strategice a companiei. De aceea, ea trebuie s` fie credibil`, specific`, se poate adapta \n timp, \n func]ie de schimb`rile de cadru. Nu \n ultimul rând, viziunea trebuie s` fie comunicat` cât mai des angaja]ilor. Studiul arat` c` doar 27% dintre managerii chestiona]i de CII Group cred c` strategia [i obiectivele companiei sunt pe deplin clare, \n timp ce 53% dintre responden]i sunt par]ial de acord. Un al doilea element care define[te eficien]a organiza]ional` \l reprezint` valorile – o component` cheie a organiza]iei, care influen]eaz` \n fiecare zi pe fiecare din cei care au leg`tur` cu companie, indiferent c` sunt angaja]i, parteneri, clien]i. Din acest motiv, valorile trebuie s` fie relevante pentru business, explicite, vii, limitate ca num`r [i ordonate \n func]ie de importan]`. Un alt aspect extrem de important pentru studiu, dar [i pentru eficien]a organiza]ional`, este stilul de management, care poate face diferen]a \ntre o companie excep]ional` [i una obi[nuit`. “Este greu s` generaliz`m despre stilul de management românesc, pentru c` stilul de management depinde de mai mul]i factori. Mai mult, \n cazul particular al României, putem observa o \mp`r]ire clar` a celor care [i-au petrecut via]a sub regimul comunist [i a celor care au intrat \n câmpul muncii dup`”, apreciaz` Vargha Moayed. Specialistul a observat c`, \n cazul primei categorii, a lua ini]iativa nu este de apreciat sau de premiat. Rezultatul evident, \n acest caz, este c` genul acesta de oameni sunt mai degrab` pasivi \n atitudine [i a[teapt` instruc]iuni precise. Ei nu implementeaz` instruc]iunile dac` nu li se pare c` au sens pentru ei. Moayed spune c` managerilor expa]i le este greu s` se descurce cu oamenii din categoria aceasta. Pe de alt` parte, genera]ia tân`r` tinde s` fie mai vocal` [i uneori res-

VARGHA MOAYED, partener, CII Group pinge autoritatea. “|ns` marea majoritatea a managerilor români pe care i-am \ntâlnit au o mare sete de cunoa[tere [i de \nv`]are [i sunt deschi[i la idei noi, ceea ce le va folosi mult pe viitor”, mai spune reprezentantul CII Group. Recomandarea consultantului pentru managerii români este s` devin` proactivi, s` aib` ini]iative [i s` se plâng` mai pu]in atunci când se confrunt` cu probleme. Exist` [i o zical` \n America de Nord, legat` de aceast` situa]ie, care spune “Fii parte a solu]iei, nu a problemei”. {i acest lucru ar trebui aplicat [i \n România. Legat de o alt` component` a eficien]ei organiza]ionale, talentul, dup` cum am ar`tat deja, studiul CII apreciaz` c` de[i 53% dintre responden]i au o viziune pozitiv` asupra propriilor skill-uri, nu sunt

a[a de siguri atunci când vine vorba de colegii lor. {i de la talent ajungem la managamentul performan]ei, care ar trebui extins la toat` organiza]ia [i care se traduce prin viziunea potrivit c`reia fiecare individ din organiza]ie contribuie, pe buc`]ica lui, la cre[terea companiei. Trebuie explicat fiec`rui angajat c` tot ceea ce face \n interiorul companiei este legat intrinsec de performan]a general` a organiza]iei. 53% dintre responden]i sunt pe deplin de acord c` \n]eleg clar cum performan]a lor individual` contribuie la succesul general al companiei. Ultimele trei elemente ale eficien]ei organiza]ionale sunt conectate. Procesele de business, sistemele de informa]ii [i structura organiza]iei sunt cele care conduc efectiv la succesul organiza]iei prin atingerea scopurilor. Dou` dintre cele mai importante procese de business sunt planificarea anual` [i ciclul bugetar, f`r` de care o companie nu poate func]iona. Toate aceste elemente coroborate conduc \n final la eficien]a organiza]ional` [i la succes. Din p`cate, \n opinia lui Vargha Moayed, România [i mediul economic \n general sufer` pentru c` nu [tiu s` ierarhizeze [i s` aplice aceste principii. De aici [i o productivitate sc`zut`. Biz

Biz

59


management DE

OVIDIU NEAGOE

CĂ‚T DE COMPATIBIL E{TI CU JOBUL T~U? |n ciuda sc`derii bugetelor departamentelor de resurse umane, companiile acord` mai mult` aten]ie calit`]ii candida]ilor pentru un post \n organiza]ie, dar [i angaja]ilor, [i investesc tot mai mult \n servicii de testare externe. 60

Biz


evaluare

Câ]i dintre noi nu ne-am trezit c` \ntrerupem brusc o activitate de la birou ca s` c`dem pe gânduri [i s` ne \ntreb`m ce c`ut`m de fapt acolo? Ce s-a \ntâmplat cu visele pe care le aveam? {i chiar ne doream un asemenea dezechilibru \ntre talerele balan]ei work-life? Dac`, dup` o analiz` sumar`, r`spunsul nu \nclin` \n favoarea locului de munc`, este timpul s` [i verifica]i rezultatul. Cum? Prin teste de compatibilitate cu jobul, care sunt disponibile [i pentru persoane fizice, nu doar pentru marile companii. Furnizorul de training [i consultan]` \n resurse umane Ascendis pune la dispozi]ie prin divizia “We Know How” astfel de instrumente. Pentru persoanele fizice, se folose[te instrumentul Harrison Assessment, care utilizeaz` tehnologie [i teorii psihologice recente, cu ajutorul c`rora se realizeaz` compara]ia \ntre cerin]ele unui anumit post [i tr`s`turile, preferin]ele [i interesele persoanelor testate. Astfel, se ob]ine un procent de compatibilitate al persoanei cu cerin]ele unui anumit post, care transcrie poten]ialul celui testat pentru ob]inerea performan]elor [i a gradului de motivare. Procesul de evaluare ia sfâr[it odat` cu o discu]ie cu fiecare client \n parte, care ajut` la elaborarea unui plan de carier`, prin care \[i valorific` principalele calit`]i [i \[i dezvolt` \n continuare competen]ele necesare pozi]iilor ]int`. “Am avut clien]i persoane fizice care se aflau la o cotitur` \n carier`, manageri cu peste 10 ani experien]` \n companii, dar care nu se mai reg`seau \n activitatea lor [i doreau s` \nceap` de la zero \ntr-o activitate antreprenorial`, cu proiecte sociale, creative, sau de consultan]`”, spune Elena ovidiu.neagoe@revistabiz.ro

Munteanu, consultant la Ascendis, din partea diviziei “We Know How”. Ea arat` c` Harrison Assessment a ajutat la identificarea genului de activitate care ar valorifica la maximum calit`]ile [i competen]ele persoanei astfel \ncât s` ating` \mplinirea profesional` dorit`. Persoanele dornice s` afle gradul de compatibilitate cu jobul [i s` \nve]e s` valorifice toate calit`]ile pe plan profesional vor trebui s` pl`teasc` \ntre 75 [i 250 de euro, \n func]ie de complexitatea evalu`rii realizate de divizia Ascendis.

PROBLEMELE ADUC SOLU}II Criza economic` a avut, din anumite puncte de vedere, [i beneficii asupra maturiz`rii pie]ei, atât la nivelul companiilor, cât [i la cel al persoanelor fizice. Acum, companiile sunt mult mai atente la compatibilitatea candida]ilor recruta]i sau a salaria]ilor promova]i cu viitoarele pozi]ii. “Nu se mai caut` agen]i de vânz`ri sau manageri, ci agen]i de vânz`ri cu competen]e specifice de rela]ionare cu clientul, de abordare strategic` a pie]ei, respectiv manageri cu leadership strategic, cu abilit`]i de dezvoltare a oamenilor [i de motivare a acestora”, mai spune consultantul de la Ascendis. Situa]ia dificil` din economie a crescut importan]a acordat` de mediul local de afaceri performan]elor, mai ales c` nicio companie nu \[i permite luxul s` investeasc` \ntr-un proasp`t angajat care nu s-ar dezvolta \n organiza]ie. Testarea cu instrumente de personalitate profesionale are un mare beneficiu \n ceea ce prive[te evaluarea compatibilit`]ii \ntre profilul c`utat pe un post [i profilul individual al candida]ilor. Un test de personalitate poate tria din nu-

m`rul mare de candida]i, selectându-i pe cei care sunt \ntr-adev`r potrivi]i cu rolul. Pe de alt` parte exist` anumite aspecte referitoare la comportament care nu pot fi evaluate prin interviuri sau centre de evaluare. “Comportamentele disfunc]ionale, care afecteaz` rela]iile la locul de munc`, capacitatea de a conduce echipe, capacitatea de a lua decizii sub stres sunt greu de observat \n

“Paradoxal, de[i ne-am fi a[teptat ca sc`derea bugetelor de HR s` afecteze cererea de servicii de testare, num`rul acestor cereri a crescut” M~D~LINA B~LAN, Managing Partner la Hart Human Resources Consulting

interac]iuni scurte precum interviul \n care candida]ii sunt aler]i la modul \n care se prezint`”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la firma de consultan]` \n resurse umane Hart Human Resources Consulting, partener pentru România [i Republica Moldova al Hogan Assessment System, care folose[te metoda de evaluare Hogan. “|n bateria Hogan, exist` [i un profil motiva]ional – valoric, pe lâng` profilul de personalitate [i de comportament \n situa]ii de stres, [i din profilul de valori se poate evalua [i compatibilitatea

Biz

61


management DE

OVIDIU NEAGOE

\ntre valorile individuale [i cele ale companiei care angajeaz`”, mai spune M`d`lina B`lan. Costurile pentru testele de compatibilitate cu angaja]ii ale Hart HRC sunt de 30 pân` la 1.000 de euro pentru fiecare persoan`, \n func]ie de complexitatea test`rii [i a tipului de raport descriptiv selectat. |n plus pre]ul poate s` mai difere [i \n func]ie de serviciul din jurul test`rii propriu-zise, ceea ce ar include raportul simplu sau cel cu feedback. Testarea cu metoda Hogan \nseamn` pentru Hart HRC 30% din cifra de afaceri a companiei, \n timp ce serviciile adiacente test`rii ridic` acest procent la o valoare mai mare, de aproximativ

62

Biz

60%. “Paradoxal, de[i ne-am fi a[teptat ca sc`derea bugetelor de HR s` afecteze cererea de servicii de testare, num`rul acestor cereri a crescut”, spune M`d`lina B`lan. “Companiile sunt din ce \n ce mai atente la oamenii pe care \i selecteaz`, con[tientizând c` pe termen lung se pierde mult mai mult dac` o decizie de recrutare este prost f`cut`”, mai adaug` Managing Partner-ul companiei Hart. Angajatorii \[i pot identifica talentele din organiza]ie, \[i pot desemna angaja]ii \n noi proiecte \n func]ie de competen]ele actuale ale acestora [i pot genera noi proiecte de dezvoltare care s` r`spund` nevoilor identificate. Un proces de

evaluare a competen]elor [i a poten]ialului ajut` la selectarea persoanei potrivite cu viitoarea pozi]ie, care poate s` ob]in` performan]` [i va fi motivat` pe termen lung de acel job. Chiar dac` num`rul candida]ilor pe o pozi]ie a crescut, aceasta nu \nseamn` c` nu exist` diferen]e majore \ntre ace[tia legate de profilul de competen]e [i compatibilitatea cu pozi]ia. “Când activitatea profesional` ne d` ocazia s` ne valorific`m punctele tari [i resursele personale, atunci ob]inem performan]`, suntem motiva]i, loiali angajatorului [i pozi]iei [i ne dezvolt`m \n continuare”, conchide Elena Munteanu, consultant la Ascendis. Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


LIFE

Eros Ramazzotti CONCERT Eros Ramazzotti pag. 65 C~L~TORII Col]uri de paradis pag. 66-67 PASIUNE DE MANAGERI Planuri pentru marea evadare pag. 68-71 RUGBY Interviu: Beth Coalter, manager al turneului IRB Nations Cup pag. 72-73 GADGET O chestiune de imagine pag. 74-75 AUTO De pe circuit pe [osea pag. 78

Biz

63


life agend` DE

OVIDIU NEAGOE

HO}UL DIN VIS

Obama la Bucure[ti Pân` s` efectueze prima vizit` de stat \n ]ar`, românii care doresc s`-l priveasc` pe pre[edintele american Barack Obama o pot face pân` pe data de 4 iulie la galeria C`rture[ti. Aici, pictorul Valeriu

Munca lui Dom Cobb este bizar` [i nu este tocmai legal`. Acesta se ocup` de furtul de informa]ii pre]ioase din min]ile oamenilor care dorm. Jobul lui este s` se strecoare \n cele mai \ntunecate vise ale oamenilor pentru a afla informa]ii. Abilitatea ie[it` din comun a acestuia l-a transformat \ntr-o resurs` important` pentru angajatori, dar [i \ntr-o adev`rat` ]int` pentru adversari. |n lumea complicat` a spionilor, Cobb a “reu[it” s` piard` tot ce era mai important pentru el, dar printr-o ultim` misiune [i-ar putea redobândi vechea via]`. Dac` va reu[i [i mai ales prin ce dificult`]i va trece personajul ve]i putea afla de pe marile ecrane de la \nceputul acestei luni, din filmul “Inception”. Pentru rolul principal, regizorul Christopher Nolan l-a ales pe Leonardo DiCaprio.

Mladin prezint` opere de mari dimensiuni, majoritatea pictate cu cacao. Expozi]ia

este o mi[care cultural`, menit` s` preg`teasc` terenul politic [i diplomatic pentru mult a[teptata vizit` a pre[edintelui SUA.

BUN |I VINUL PREMIAT

Dup` ce 300 de speciali[ti au decis din 900 de sortimente c` medalia de bronz revine vinului “Prahova Valley Reserve Chardonnay 2010”, Cramele Halewood, importator [i produc`tor de vinuri din România, a mai primit recunoa[terea pentru 17 vinuri din propriul portofoliu. Printre brandurile premiate se num`r`: Cantus Primus Cabernet Sauvignon, Hyperion Cabernet Sauvignon, Hyperion Feteasc` Neagr`, Hyperion Pinot Noir sau Colina Piatra Alb` Pinot Noir. Totodat`, la prestigioasa competi]ie “Concours Mondial”, Cantus Primus Cabernet Sauvignon a primit medalia de argint, o realizare considerabil`, dac` lu`m \n calcul complexitatea concursului \n care au fost testate aproximativ 7.000 de branduri de vin, dar [i faptul c` juriul este format din exper]i selecta]i din 40 de ]`ri.

64

Biz

EFICIEN}~ MULTIPLICAT~ Eficien]a are un nou nume odat` cu lansarea seriei de multifunc]ionale WorkCenter 5700 de la Xerox. Echipamentul accelereaz` [i eficientizeaz` transferul de informa]ii [i reduce timpul de gestionare a documentelor. |n plus, este prev`zut cu o gam` variat` de op]iuni de finisare chiar la birou. Multifunc]ionala execut` mai multe sarcini \n paralel, scaneaz` un document \n timp ce imprim` altul sau poate trimite un fax chiar \n timp ce copiaz` un document. Echipamentul proceseaz` documentele cu o vitez` mare de copiere [i imprimare, de pân` la 90 de pagini pe minut, [i imprim` la o rezolu]ie de 1.200 x 1.200 dpi. Multifunc]ionalele WorkCenter 5700 includ un driver de imprimante universal, care permite administratorilor IT s` instaleze [i s` administreze echipamentele Xerox [i nu numai, având ca rezultat reducerea num`rului de cereri de asisten]` [i simplificarea administr`rii serviciilor de imprimare.

Dezvoltare pagin` cu pagin` Se spune c`, \ntr-o discu]ie, comunicarea nonverbal` \nseamn` pân` la 55% din mesajul transmis. Mesajul nonverbal are puterea s` sprijine sau chiar s` contrazic` comunicarea verbal` [i de cele mai multe ori este cel c`ruia interlocutorul \i acord` cea mai mare aten]ie. Dac` v` dori]i s` cunoa[te]i secretele limbajului trupului, editura Curtea Veche v` vine \n ajutor, prin lansarea volumului “Limbajul trupului – Cum s` ai succes atât \n planul profesional, cât [i \n cel personal”, scris` de Tonya Reiman. Scriitoarea, cel mai prestigios expert american \n decodarea semnalelor comunic`rii nonverbale, dezv`luie modalit`]ile prin care oricine poate transmite semnalele potrivite pentru a ob]ine succese pe plan profesional, dar [i personal. Volumul descrie \n am`nunt toate semnalele transmise de fiecare gest, grimas` sau mi[care a trupului. Tonya Reiman este cunoscut` datorit` apari]iilor s`pt`mânale din cadrul emisiunii The O’Reilly Factor, dar [i pentru articolele de specialitate publicate \n The New York Times, The Wall Street Journal sau Time.


life DE

OVIDIU NEAGOE

Concertul unei nop]i de var` Celebrul artist italian Eros Ramazzotti viziteaz` din nou România, pe 10 iulie, cu prilejul turneului mondial Ali e radici World Tour. Stadionul de Rugby “Arcul de Triumf” din capital` va fi, \n data de 10 iulie, locul de \ntâlnire al iubitorilor muzicii bune. Aici, italianul prin excelen]`, Eros Ramazzotti, va cânta piese de pe noul album, “Ali e radici”. |n deschiderea concertului vor cânta Proconsul [i Grimus. De-a lungul unei cariere de peste 25 de ani, Eros Ramazzotti, unul dintre cei mai renumi]i arti[ti italieni, a vândut 40 de milioane de albume [i a cântat cu nume mari de pe scena muzicii interna]ionale precum Cher, Tina Turner, Luciano Pavarotti, Joe Cocker sau Anastacia. Printre piesele care l-au f`cut faimos pe interpret se num`r` “Parla con me”, “Piu’ bella cosa”, “Cose della vita” [i “Un altra te”. Biletele sunt puse la dispozi]ie pe patru categorii, cu pre]uri cuprinse \ntre 160 [i 490 de lei. Biz ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


life c`latorii DE

OVIDIU NEAGOE

Col]uri de paradis Razele puternice ale soarelui verilor toride str`pung parc` tabla ma[inilor blocate \n trafic [i trimit rând pe rând [oferii acestora cu gândul la zilele de concediu [i la locuri paradisiace, verzi, r`coroase sau la plaje pustii cu nisipuri albe [i valuri albastre sparte zgomotos de diguri. Una dintre cele mai bune propuneri pentru petrecerea vacan]ei de var` vine din partea companiei Sherman Travel, care a realizat topul celor mai fascinante [i odihnitoare destina]ii turistice de var`:

Insula Capri, Italia Destina]ia italian` este sinonim` cu relaxarea [i destinderea, cu \nc`rcarea bateriilor [i odihna. Aici, câteva luni pe an, adic` \ncepând din prim`var` [i pân` \n toamn`, circula]ia mijloacelor de transport motorizate ale nonreziden]ilor este interzis` cu des`vâr[ire. Pe insul`, turi[tii dornici de plimb`ri \n larg pot \nchiria iahturi [i b`rci cu motor, cu sau f`r` c`pitan, iar cei cu r`u de mare pot opta pentru o plimbare cu elicopterul, care \i poate duce pân` la Roma sau Floren]a.

Hamptons, SUA Unul dintre locurile preferate de newyorkezi [i de al]i americani \nst`ri]i, Hamptons poate deveni un loc de suflet pentru turi[tii de var`. Iubitorii anotimpului c`lduros pot \nv`]a s` fac` surf board, s` c`l`reasc` sau s` se plimbe cu canoea pe apele lini[tite ale oceanului. Turi[tii mai pot opta pentru o sesiune de shopping prin cele mai luxoase reprezentan]e ale marilor case de mod` sau pentru o partid` de golf pe unele dintre cele mai renumite terenuri din lume. 66

Biz

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


life Montreal Se spune c` ora[ul Montreal este raiul pentru iubitorii de ciocolat` [i jazz. Festivalul Interna]ional de Jazz, care se desf`[oar` de la finele lunii iunie la \nceputul lui iulie, \ncânt` prin varietatea influen]elor de pe tot globul, iar cele mai multe spectacole se desf`[oar` pe str`zile ora[ului. Fiind unul dintre cele mai mari ora[e francofone, \n Montreal ingredientele tradi]ionale canadiene, combinate cu influen]ele culinare din Hexagon, se \mpletesc armonios \n farfuria turi[tilor.

Insulele din Grecia Grecia de]ine \n jur de 6.000 de insule (multe sunt foarte mici), dintre care 227 sunt locuite [i numai 178 au mai mult de o sut` de locuitori. Oricare dintre acestea poate s` fie o destina]ie de vis, chiar \n apropiere de cas` [i cu un “buget de vacan]`”, mai mic decât cel alocat unei excursii peste ocean. Creta, cea mai mare [i populat` insul` a Greciei [i cea de-a cincea ca m`rime din Marea Mediteran`, poate s` fie [i o experien]` cultural` de neuitat, cu o incursiune \n trecut, pân` \n neolitic, de când dateaz` primele a[ez`ri umane de pe insul`. |n plus, \n lunile de var` temperatura maxim` \nregistrat` \n Heraklion, capitala Cretei, este \n medie 27 de grade Celsius.

Londra De sub uria[ul furnal al unei foste centrale electrice, care g`zduie[te din anul 2000 colec]iile galeriei na]ionale de art` modern`, metropola britanic` pare un manual de arhitectur`. Acesta combin`, pagin` cu pagin`, armonios, modernismul cu barocul tradi]ional [i le leag` printr-un alt capitol important din istoria ora[ului: Millennium Bridge, un pod peste apele cenu[ii ale Tamisei, care leag` Tate Modern de celebra catedral` St. Paul. Agita]ia [i vivacitatea din capitala Angliei nu par s` ia sfâr[it nici m`car odat` sosirea sfâr[itului de s`pt`mân`, când o banal` plimbare prin parc se poate transforma \ntr-o adev`rat` vizit` la o expozi]ie de pictur`. Drumul de la celebrul Col] al Vorbitorilor din Hyde Park [i pân` la cap`tul Gr`dinilor Kensington devine \n fiecare duminic` un târg de picturi.

Biz

67


life pasiune de manageri DE

LOREDANA S~NDULESCU

|NCARC~-}I

BATERIILE {i managerii se relaxeaz`, mai ales dup` o perioad` dificil` la birou. “C`pitanii” mediului de afaceri local \[i \ncarc` bateriile [i se preg`tesc de cre[teri sus]inute prin mi[care [i relaxare. Revista Biz a vorbit cu trei manageri din businessul românesc despre activit`]ile care \i ajut` s` dep`[easc` stresul acumulat la birou. Cu ma[ina pe circuit, c`]`ra]i pe versan]i abrup]i sau \notând al`turi de vie]uitoarele oceanelor, oamenii din mediul de afaceri local combin` relaxarea [i distrac]ia, re]eta perfect` pentru eficien]` maxim` la serviciu.

|ncarc`-]i bateriile! 68

Biz


life FOTOGRAFIE DE VALI MIREA

Dependent` de adrenalin` LOREDANA POPASAV, New Business Director, Publicis Romånia Face parte din acea categorie de oameni noroco[i pentru care munca este principalul hobby, o aventur` care ]ine o via]` \ntreag`, [i fiecare zi aduce ceva nou. Lucreaz` \n publicitate [i nu obose[te, pentru c` pune pasiune \n tot ce face. A[a are bateriile aproape \n permanen]` \nc`rcate. Le \ncarc` cu adrenalin`. |i plac sporturile u[or extreme. {ofatul este pe primul loc. Prefer` ma[inile sport, cu personalitate, cu care are o rela]ie aproape simbiotic`. Iube[te autostr`zile f`r` limit` de vitez` ale Germaniei [i viseaz` s` ajung` pe circuitul de la Maranello. {ofatul ocup` o bun` parte din timpul s`u liber, chiar dac` e dificil s` fac` asta \n România. Anul acesta, ma[ina sa va experimenta curbele Transf`g`ra[anului. Tot anul acesta, Loredana sper` s` fac` un curs de pilotaj la [coala lui Titi Aur. Aceea[i pasiune o face s` urm`reasc` cu sfin]enie Top Gear [i WRC (Campionatul Mondial de Raliuri), s` \[i provoace prietenii la concurs pe circuitul de karting [i s` testeze orice ma[in` \i pic` \n mân`. I-au tremurat genunchii când s-a dat jos de la volanul unui Ferrari [i s-a sim]it ca dup` o zi la sal` dup` Impreza, dar dintre toate ma[inile pe care le-a condus, Porsche Boxster se \nscrie la categoria “mari iubiri”. O alt` pasiune c`reia nu-i aloc` atât de mult timp pe cât [i-ar dori este dansul. Face cursuri de dans \n fiecare weekend [i \[i disper` antrenorul cu ambi]ia [i \nc`p`]ânarea de a repeta fiecare mi[care pân` o execut` impecabil. Un hobby care \i ocup` destul de pu]in timp, dar \i face mare pl`cere, este colec]ionarea c`nilor. Are peste 200 de c`ni [i num`rul lor cre[te la fiecare c`l`torie a ei sau a prietenilor.

Biz

69


life pasiune de manageri DE GABRIEL BÂRLIG~

Relaxare la \n`l]ime RADU IONESCU, Managing Partner, Kinecto Legendarul alpinist englez George Mallory spune c` vrea s` urce pe Everest “pentru c` exist`”. Acest microb irezistibil l-a determinat pe Radu Ionescu s` fac` din c`]`rare nu doar o pasiune, ci un mod de via]`. “Cel mai mare hobby este de departe c`]`ratul deja \mi m`nânc` dou`-trei seri pe s`pt`mân` pentru antrenamente la sal`, aproape toate weekendurile din an (literalmente!) [i marea majoritate a vacan]elor”, recunoa[te Managing Partner-ul de la Kinecto. Pentru c`]`rat, el a renun]at aproape total la hobby-uri mai vechi, precum tenisul, schiul sau wakeboard-ul. Radu consider` c` re\nc`rcatul bateriilor dup` o zi de munc` este esen]ial, a[a c` \n timpul s`pt`mânii \ncearc` s` aib` cât mai des ceea ce el nume[te “program afterwork”, constând fie \n antrenament pentru c`]`rat, fie \n ie[iri cu prietenii \n ora[. Este, de altfel, o persoan` foarte activ` [i \i este foarte greu s` stea pe loc chiar [i la birou. De asemenea, consider` c` s`n`tatea trebuie “hr`nit`” prin sport [i o alimenta]ie s`n`toas`, motiv pentru care a lansat pe pia]a local` Biomania, magazin online de produse bio. Revenind la c`]`rare, \n opinia lui Radu, este de departe cel mai complet sport pe care l-a experimentat. Dac` ar avea timp, i-ar pl`cea s`-[i ia un an sabatic, \n care s` plece \n jurul lumii cu rucsacul \n spate, s` doarm` la cort, s` descopere noi zone de c`]`rat [i s` investigheze noi culturi. “Nu am timp momentan s` plec mai mult de o s`pt`mân` legat`”, recunoa[te \ns` cu zâmbetul pe buze. Dar antrenamentele [i c`]`r`rile \i ofer` evadarea dorit` [i \i re\ncarc` de fiecare dat` bateriile. Biz

|ncarc`-]i bateriile! 70

Biz


life DE GABRIEL BÂRLIG~

Scufundare departe de griji MARIUS GHENEA, pre[edinte, FIT Distribution |n vremurile \n care lumea devine parc` din ce \n ce mai mic`, Marius Ghenea g`se[te tot mai greu locuri noi de vizitat, dup` propriile m`rturisiri. Fondatorul Flamingo, actualmente pre[edinte al FIT Distribution, spune c`, pentru el, c`l`toriile sunt “o metod` garantat` de \nc`rcare a bateriilor”. Acum zece ani a descoperit, \ns`, o alt` pasiune care din fericire presupune [i c`l`torii. Este vorba despre scufund`ri (diving), pe care le-a \nceput \n Maldive, una dintre cele mai bune loca]ii de profil din lume. A urmat descoperirea altor destina]ii excelente pentru scufund`ri, dintre care s-au deta[at câteva zone f`r` egal la Marea Barier` de Corali (Australia [i Papua-Noua Guinee), dar nu au fost neglijate nici Oceanul Indian (Seychelles, Mauritius), Pacificul (\n Bora-Bora cu manta-ray, \n Fidji), Marea Ro[ie, Africa de Sud (cage-diving cu Marele Alb), Caraibele (Cozumel, Aruba, Bahamas etc.), [i nici Europa (mai mult pentru wreck-diving, cave-diving [i night-diving). “Este minunat s` fii la câteva zeci de metri sub ap`, \n mijlocul faunei marine, \n mijlocul unei alte lumi, \ntr-o stare de plutire, de imponderabilitate”, poveste[te Marius Ghenea. De[i excursiile pentru diving presupun c`l`torii lungi cu avionul c`tre destina]ii tropicale, antreprenorul crede c` tot acest efort se justific` pe deplin prin satisfac]ia pe care o ofer` scufund`rile. O alt` modalitate de re\nc`rcare a bateriilor pentru Marius Ghenea este pasiunea din copil`rie pentru siturile arheologice [i monumentele istorice. “M` fascineaz` intrarea \n asemenea zone istorice sau arheologice, pentru c` \ncerc s` \mi imaginez cum era acolo via]a oamenilor cu 500, 1.000 sau chiar câteva mii de ani \n urm`.” Unde mai pui c` o astfel de pasiune presupune, din nou, c`l`torii pentru a descoperi vestigiile Greciei antice, ale Romei, ale Europei medievale, dar [i minunile istorice din China, Thailanda, Japonia sau America Latin` precolumbian`. “{i acum, când am pu]in timp, fie \ntr-o c`l`torie prin lume, fie chiar \n România, dau o fug` la un astfel de sit istoric sau arheologic [i acolo m` deconectez pu]in de stresul cotidian, m` gândesc la vremuri de mult apuse, la oamenii [i la via]a de atunci”, conchide Ghenea. Biz

Biz

71


life rugby INTERVIU REALIZAT DE MIHAI PINTILIE

Beth Coalter (centru) al`turi de c`pitanii echipelor prezente la IRB Nations Cup, competi]ie desf`[urat` recent la Bucure[ti

Doamna de fier a rugby-ului Este femeia al c`rei nume este sinonim cu rugby-ul modern [i mai ales cu cel jucat \n echipe de 7. Beth Coalter este femeia de care ascult` to]i b`rba]ii din teren [i de pe marginea lui. Recent, a fost la Bucure[ti \n calitate de manager al turneului IRB Nations Cup, g`zduit pentru a patra oar` consecutiv de România, prilej cu care am realizat acest interviu.

72

Cum e s` administra]i un sport eminamente

Sunte]i pe cale s` deveni]i “doamna care a

masculin?

f`cut din rugby un sport olimpic”. Cum v`

Nu am nicio problem` cu acest lucru. Am mul]i ani de experien]` \n acest mediu sportiv, iar echipele [tiu acest lucru [i respect` faptul c` reprezint federa]ia interna]ional` de rugby.

sim]i]i cu aceast` titulatur`? Care sunt

Biz

dificult`]ile pe care le \ntâmpina]i \n acest demers?

Sunt multe obstacole de dep`[it, mai ales \n oferirea cât mai multor ]`ri a oportu-

nit`]ii de a se califica la Jocurile Olimpice din 2016. Seria de competi]ii interna]ionale de rugby \n 7 trebuie s` continue [i s` se dezvolte, pentru a sprijini cre[terea acestui sport la nivelul cât mai multor federa]ii na]ionale. Comitetul Olimpic Interna]ional cere un nivel \nalt de informare


rugby [i organizare a acestui tip de competi]ie. Ne spuneam c` este dificil s` facem din acest sport unul olimpic. Ei bine, partea dificil` abia acum \ncepe. Este o provocare pentru mine, dar o accept cu pl`cere. Spune]i-ne pentru \nceput cum a]i ajuns s` lucra]i pentru IRB – Federa]ia Interna]ional` de Rugby.

Am intrat \n lumea rugby-ului \n 1987, al`turându-m` federa]iei de rugby din Hong Kong, \n cadrul c`reia eram responsabil` de organizarea competi]iilor interne [i a aspectelor administrative ale rugby-ului local. La momentul respectiv, \n Hong Kong activau 18 cluburi formate din expatria]i [i membri ai armatei britanice pân` la trecerea Hong Kong-ului sub administra]ie chinez`. În 1987, când am ajuns \n rugby, conducerea federa]iei era \ngrijorat` de viitorul acestui sport \n Hong Kong dincolo de momentul schimb`rii politice [i administrative, a[a \ncât \mpreun` am pus la punct un program solid de dezvoltare a rugby-ului acolo. De asemenea, am fost implicat` de la bun \nceput \n organizarea Hong Kong Sevens, competi]ie interna]ional` anual` de rugby \n 7 [i care, \n timp, a devenit una dintre cele mai cunoscute \ntreceri de profil [i un instrument puternic \n dezvoltarea rugby-ului \n Asia. Am st`ruit pe lâng` IRB pentru organizarea unei Cupe Mondiale de rugby \n 7, dup` succesul \nregistrat de prima Cup` Mondial` de rugby \n 15, \n 1987, [i am ob]inut organizarea celei de-a doua edi]ii, dup` cea g`zduit` de Sco]ia (locul \n care a ap`rut rugby-ul \n 7), dar [i a edi]iei de Cup` Mondial` din 2005. Acel an a fost important pentru mine, pentru c` a marcat trecerea la IRB, federa]ia interna]ional` de rugby, dup` 18 ani de activitate \n rugby-ul din Hong Kong. În cadrul IRB se creiona un plan strategic de dezvoltare a rugby-ului \n 7 [i am acceptat provocarea oferit` de pozi]ia de manager al rugby-ului \n 7 la nivel interna]ional [i zic c` am avut succes, cel mai recent [i mai semnificativ fiind la Cupa Mondial` de rugby \n 7 din 2009, \n Dubai, la care au participat

nu mai pu]in de 40 de echipe – 24 masculine [i 16 feminine. Printre responsabilit`]i se num`r` [i organizarea turneului IRB Nations Cup, care face parte din planul strategic al federa]iei interna]ionale. Prima edi]ie a fost gazduit` de Portugalia \n 2006, apoi am mutat turneul \n România, unde se desf`[oar` anual din 2007, devenind \n acest r`stimp un turneu important la care na]iuni rugby-istice din \ntreaga lume \[i doresc s` participe.

zona administrativ`. Federa]ia român` a trecut prin ni[te schimb`ri, dar acum e pe mâini bune, m` refer aici la echipa care lucreaz` pentru organizarea acestui eveniment. La acest turneu particip` ]`ri cu tradi]ie \n rugby-ul mondial [i pe m`sur` ce acest sport se dezvolt`, cerin]ele sunt [i ele mai mari. Cu cât ele sunt acoperite mai bine, cu atât \ntrecerea are mai mult succes. Este IRB Nations Cup o afacere \n sine cu indicatori de profit [i pierderi sau rolul s`u

Care e diferen]a \ntre rugby-ul \n 7 [i

este de a aduce echipele \mpreun` \ntr-o

rugby-ul \n 15?

competi]ie puternic`?

Rugby-ul \n 7 obi[nuia s` fie un sport bazat pe vitez`. În ultimii ani, \ns`, echipele de rugby \n 7 au devenit mai defensive. Înainte se \nregistrau scoruri foarte mari, acum sunt meciuri \n care trebuie jucate prelungiri pentru desemnarea \nving`toarei. Acum jocul \n 7 poate reflecta stilul defensiv al jocului \n 15, dar, \mpreun` cu reprezentan]i ai arbitrilor, juc`torilor, antrenorilor [i federa]iilor am format un grup de lucru pentru dezvoltarea unui plan strategic de cre[tere a rugby-ului \n 7, din toate punctele de vedere.

IRB sus]ine costurile legate de participarea echipelor, a[a \ncât FRR se poate concentra pe ob]inerea de sponsoriz`ri [i venituri care s` fie folosite pentru dezvoltarea rugby-ului \n România.

Vor reu[i urm`toarele competi]ii de rugby s` atrag` mai mul]i spectatori [i sponsori [i s` devin` astfel profitabile?

Pentru ca IRB s` poat` men]ine suportul financiar acordat federa]iilor trebuie ca \ntrecerile organizate de IRB s` fie cât mai competitive, a[a \ncât s` atrag` resurse financiare. Iar pentru atingerea dezideratului competitivit`]ii sprijinim federa]iile [i echipele \n participarea la cât mai multe turnee care s` le asigure cre[terea \n valoare. De aici decurg competitivitatea, rezultatele surpriz` [i atractivitatea rugby-ului. Edi]ia 2010 a IRB Nations Cup este a patra consecutiv` g`zduit` de România. Care e re]eta succesului \n organizarea unei astfel de competi]ii?

Federa]ia Român` de Rugby beneficiaz` de un set precis de reguli [i recomand`ri pentru organizarea acestui turneu [i asigurarea unor standarde de calitate \n

Multe din meciurile actualei edi]ii a IRB Nations Cup s-au \ncheiat cu rezultate surprinz`toare. Care este explica]ia?

În toate sporturile se \nregistreaz` surprize [i toate echipele au oportunit`]i s` câ[tige. În particular, echipele participante la aceast` edi]ie a IRB Nations Cup sunt echipe tinere, \n formare, ai c`ror juc`tori sunt \n cre[tere. Antrenorii dau cât mai multor tineri juc`tori posibilitatea de a evolua \n acest turneu interna]ional, pentru a-[i spori astfel experien]a. Scopul competi]iei este de a da echipelor din mai multe p`r]i ale lumii ocazia s` experimenteze [i s` se confrunte cu diverse stiluri de joc. Care e ]elul dumneavoastr` ca manager al turneului IRB Nations Cup?

S` oferim echipelor suportul necesar pentru a participa la un eveniment sportiv ca acesta g`zduit de România [i \n cadrul c`ruia s` joace cel mai bun rugby; s` sprijinim echipele participante \n toate nevoile pe care acestea le-ar avea, de la ap`, ghea]`, terenuri de antrenament pân` la suport medical [i administrativ a[a \ncât singurul lucru asupra c`ruia s` se concentreze s` fie jocul de rugby. Biz

Mihai Pintilie este editor la Dropgol.ro

Biz

73


life gadgets DE

GABRIEL BÂRLIG~

O chestiune de imagine Ne place sau nu, ne petrecem o mare parte din zi cu ochii \n ecran – la computer, la televizor, la telefonul mobil, mai nou chiar [i la frigider. Este important, deci, s` privim la ecrane cu imagine de o calitate cât mai bun`. Iar cele pe care vi le prezent`m \n continuare se afl` printre cele mai bune.

ASUS DESIGNO MS238 Monitoarele de computere sunt tot mai sub]iri [i mai elegante, iar produc`tori ca ASUS se preocup` tot mai mult s` le fac` mai prietenoase cu mediul. Noua serie Designo cuprinde monitoare LED cu o grosime de numai 16,5 mm [i diagonale \ntre 20 [i 23,6 inch. Modelele de vârf din noua serie au o rat` de contrast de 10.000.000:1 pentru redarea unor imagini vii [i cât mai apropiate de realitate. Monitoarele p`streaz` tehnologia original` Ergo-Fit, cu suport inelar ce permite utilizatorilor s` ajusteze unghiul de vizualizare folosind doar un deget. Aceste monitoare nu au mercur \n componen]` [i consum` cu pân` la 45% mai pu]in` energie, generând anual cu 23,6 kg mai pu]ine emisii de CO2. Compatibilitatea Full HD (1920x1080) [i conectivitatea HDMI permit rularea fluxurilor de rezolu]ie \nalt`, iar timpul de r`spuns de numai 2 ms asigur` redarea fluent` a imaginilor.

PHILIPS LCD 225B2 Tot ecologia i-a \ndemnat [i pe cei de la Philips s` lanseze noul monitor LCD 225B2, care \ncorporeaz` tehnologia PowerSensor, ce poate determina prezen]a utilizatorului \n apropierea monitorului, reducând automat luminozitatea monitorului \n momentul \ndep`rt`rii acestuia de la birou. Aceast` func]ie reduce costurile de energie cu pân` la 70%, iar durata de via]` a monitorului este prelungit`. Cu ajutorul butonului “Soft-Off”, care introduce monitorul \n standby, consumul electric este redus pân` la 0,1 wa]i. Monitorul Philips dispune [i de tehnologia SmartImage, care analizeaz` con]inutul afi[at pe ecran [i ofer` o performan]` de afi[are optimizat`. Interfa]a permite utilizatorilor s` selecteze diferite moduri, precum Birou, Imagine, Divertisment, Economie etc., pentru a se potrivi aplica]iei utilizate.

74

Biz


gadgets

Panasonic Full HD 3D Japonezii sunt renumi]i pentru produsele miniaturale, dar asta nu-i \mpiedic` s` gândeasc` la scar` mare. Panasonic a anun]at c` de la 1 iulie lanseaz` pe pia]` cea mai mare plasm` profesional` din lume Full HD 3D, cu diagonala de 152 de inch (368 cm). Ecranul poate reproduce imagini umane \n m`rime natural`. Modelele sunt echipate cu SLOT 2.0, ce permite conectarea la diferite interfe]e precum DVI [i HD-SDI. Panasonic a \mbun`t`]it tehnologiile pe care le utilizeaz`, oferind cea mai mare rat` de contrast nativ, de 5.000.000:17 la reproducerea zonelor de negru, tehnologia high-speed drive [i tehnologia de reducere a suprapunerii incorecte a imaginilor, esen]ial` pentru ob]inerea unor imagini 3D clare [i bine conturate. Astfel de “mon[tri” TV se adreseaz` \n principal zonelor profesional`, pentru simul`ri sau jocuri 3D, precum [i showroomurilor.

SAMSUNG LCD HDTV 750 Invazia 3D continu`, to]i produc`torii \ntrecându-se \n lans`ri de televizoare care s` redea cât mai realist imaginile. Recent, Samsung Electronics România a lansat pe pia]a local` seria de televizoare 3D LCD HDTV 750, ce are integrate re]eaua DLNA [i tehnologia Touch of Color. Procesorul 3D Hyper Real \ncorporat a fost conceput s` fie compatibil cu toate formatele 3D, dar poate [i converti \n timp real transmisiuni TV, jocuri [i DVD-uri din formatul 2D \n cel 3D. Tehnologia poate fi aplicat` la orice tip de imagine 2D. Cele dou` modele din seria LCD C750 sunt disponibile \n diagonalele de 40 [i 46 de inch, au conexiune Ethernet integrat`, func]ii de wireless disponibile [i Internet@TV, care asigur` accesul la magazinul de aplica]ii HDTV Samsung Apps. Ochelarii Samsung 3D pot fi utiliza]i pân` la 50 de ore, f`r` a fi nevoie s` fie \nc`rca]i.

gabriel.barliga@revistabiz.ro

LG LCD 3D LD920 Sud-coreenii de la LG, lideri pe pia]a local` pe segmentul LCD, au venit recent \n România cu televizorul LCD 3D LD920, cu diagonala de 47 inch [i filtru polarizant pe suprafa]a ecranului, care faciliteaz` vizionarea con]inutului 3D astfel \ncât, cu ajutorul ochelarilor polarizan]i, fiecare ochi vede doar imaginile care \i sunt dedicate. |n func]ie de preferin]ele consumatorilor, func]ia 3D poate fi activat` sau nu, astfel \ncât con]inutul 2D poate fi vizualizat ca [i pân` \n prezent. Prin tehnologia TruMotion 200 Hz, dispare senza]ia de distorsionare a imaginilor, oferind posibilitatea de a urm`ri f`r` probleme filme de ac]iune cu secven]e rapide [i programele de sport preferate. Modelul LD920 ofer` [i conexiune USB 2.0, compatibil` cu FAT [i NTFS, suportând formatele jpg, MP3, DivX [i DivX HD. Mai mult, prin tehnologia Smart Energy Saving, consumul de energie este considerabil redus f`r` a fi afectat` \n niciun fel calitatea imaginii.

Biz

75


life motor DE GABRIEL BÂRLIG~

AUTO{TIRI |ntre atitudine [i latitudine

Jetta a crescut mare

Dup` e[ecul Vel Satis, Renault a evitat segmentul limuzinelor, dar acum a decis s` vin` cu o noutate pe acest segment, modelul Latitude. Mai mare decât Laguna, modelul este o restilizare a lui Samsung SM5, fiind fabricat \n Coreea de Sud. Latitude va debuta oficial la Salonul Auto de la Moscova, \n august, [i va intra \n vânzare din toamn` \n Asia, Africa, Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu, Australia [i Mexic. |n Europa va ajunge la anul.

Cu Suzuki prin ora[ Japonezii de la Suzuki au lansat \n produc]ia de serie noul Swift, la fabrica din Ungaria. Ma[ina este gândit` pentru ora[ [i pentru noile cerin]e ecologice. Noul motor e benzin` K12B de 1,2 litri [i 94 CP are o cilindree mai mic` decât cea a predecesorului M13A, dar puterea [i cuplul au crescut, iar emisiile au sc`zut pân` la 116 g/km. Consumul s-a redus [i el la 5 litri/100 km. Propulsorul diesel de 1,3 litri [i 75 CP consum` doar 4,2 litri/100 km.

Monovolum german pentru latini Lupta low-cost este extrem de \ncins` \n America Latin`, iar Volkswagen [i-a preg`tit deja armele, lansând monovolumul Suran, dezvoltat pe platforma modelului Fox. |n rest, calitatea german` se vede la exterior [i la interior (de[i nu se exagereaz`, doar e un model pentru pie]e doritoare de pre]uri mici). Pre]urile \ncep de la 12.900 de euro [i exist` inclusiv motorizare pe etanol, combustibil foarte popular \n America Latin`.

Sportiv` cu sânge verde Dup` ce mul]i pasiona]i de vitez` [i putere au strâmbat din nas când a venit vorba de modelele eco, a venit vremea ca [i sportivele s` respecte mediul. Radical SRZero este o astfel de ma[in`. Dup` ce va \ncerca s` bat` recordul de vitez` pentru ma[ini electrice pe cei 26.000 km ai Pan-American Highway, modelul va intra \n produc]ie de serie \n 2011. Ma[ina are dou` motoare electrice de câte 200 CP fiecare, dar cu baterii de 550 V se poate ajunge la 750 CP. 76

Biz

Povestea Cenu[`resei a devenit realitate – Volkswagen a prezentat noua Jetta \n buricul New York-ului, \n Times Square. Dac` \n Europa Jetta este mai degrab` un juc`tor de pluton, \n SUA este un bestseller, fiind cea mai popular` limuzin` german` din America. Vânz`rile globale au dep`[it pân` acum 9,6 milioane de unit`]i, a[a c` viitorul modelului este luminos. Un model mai degrab` discret, Jetta pare s` vireze rapid spre "cool", printr-un design complet nou, foarte apropiat de Audi (doar e din acela[i grup). Marea noutate este faptul c` noua Jetta nu \[i mai \mparte elemente de caroserie cu Golf, ci este un model independent. {i se vede cu ochiul liber (de[i botul seam`n` un pic cu Scirocco). Comparativ cu modelul anterior, dimensiunile au fost m`rite, astfel c` ampatamentul a crescut cu 7 centimetri, iar lungimea exterioar` cu 9 centimetri. Prin urmare, avem de-a face cu cea mai mare Jetta: lungime de 4,64 metri, \n`l]ime de 1,45 metri [i l`]ime

de 1,78 metri. Ma[ina pare mai "musculoas`" [i are linii mult mai clar definite. La nivel de dot`ri tehnice, Jetta are un motor turbodiesel cu cea mai modern` injec]ie direct` common-rail. Versiunea american` echipat` cu TDI Clean Diesel de 140 CP \nregistreaz` un consum de 5,6 litri/100 km pe autostrad`, respectiv 7 litri/100 km \n ciclu mixt. În Europa, Volkswagen va folosi de la \nceputul anului 2011 motorul de 105 CP ca motorizare de intrare \n gama TDI. În acest caz, consumul \n versiunea Blue Motion Technology va avea valoarea de 4,1 litri/100 km, de-a dreptul senza]ional` pentru o limuzin` de dimensiunea sa. |n total, \n Europa vor fi disponibile [ase motoriz`ri, toate cu cilindree mai mic` [i supraalimentare. Este vorba de dou` motoare existente (1.4 TSI de 122 CP [i 2.0 TSI) de 200 CP, iar din 2011 vor ap`rea patru motoare noi: 1.2 TSI (105 CP), 1.4 TSI (160 CP) [i dou` propulsoare turbodiesel common-rail 1.6 TDI (105 CP) [i 2.0 TDI (140 CP). Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro



motor

DE PE CIRCUIT DIRECT PE {OSEA Sunt ma[ini care pe [osea nu au cum s` treac` neobservate. Sunt modele de serie mic`, produse de companii de care de mult ori n-a]i auzit. |ns` migala [i aten]ia la detalii de care acestea dau dovad` produc supercar-uri de vis. S` vis`m frumos, deci... DE GABRIEL BĂ‚RLIG~ 78

Biz


motor

GTA SPANO

HULME CANAM

HENNESSEY VENOM GT

Taurul spaniol

Furia portocalie

Vitez` [i venin

Compania GTA Motor, prezent` de 20 ani \n sporturile automobilistice, [i-a propus \n urm` cu cinci ani s` construiasc` un supercar care s` combine tehnologia cu elegan]a, sportivitatea [i exclusivitatea. Rezultatul este GTA Spano, care a fost prezentat recent publicului la Valencia. Designerul Sento Pallardo a pornit la drum cu ideea de a face o ma[in` unic`, cât mai diferit` de cele existente pe acest segment. {i pare s` fi reu[it. La prima vedere atrag aten]ie portierele, care se integreaz` perfect cu prizele de aer laterale, al c`ror rol este nu doar aerodinamic, ele asigurând printre altele [i r`cirea uleiului, servodirec]iei [i a frânelor. Nu exist` mânere, portierele deschizându-se prin ap`sarea logo-ului GTA. |n fa]`, prizele de aer atrag imediat aten]ia, ca [i capota convex` [i farurile alungite pe vertical`. Pe lateral, se remarc` linia curb` care delimiteaz` portiera [i urc` pân` la farurile din spate. GTA a dezvoltat un motor special pentru ma[in`, un V10 de 8,3 litri, plasat longitudinal spre spate, care dezvolt` 780 CP [i un cuplu de 920 Nm. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n sub trei secunde, \n timp ce viteza maxim` este de 350 km/h. {asiul este realizat din fibr` de carbon, titan [i kevlar, ceea ce \i confer` o rigiditate sporit`. Prin urmare, partea monococ` are doar 56 kg, greutatea total` a ma[inii fiind de 1.350 kg. Ro]ile de 19 ]oli \n fa]` [i 20 de ]oli \n spate sunt \nvelite \n anvelope Pirelli. Vor fi produse doar 99 de unit`]i.

Noua Zeeland` e cunoscut` pentru excelenta echip` de rugby [i pentru peisajele fantastice care au f`cut deliciul iubitorilor de film \n trilogia "St`pânul inelelor". Tradi]ia auto nu este tocmai grozav`, dar din cel`lalt cap`t al lumii vine un supercar care promite: Hulme CanAm. Numele vine de la Denny Hulme, care a câ[tigat titlul de campion \n Formula 1 \n 1967, concurând pentru legendara echip` australiano-britanic` Brabham. Un an mai târziu, Hulme a câ[tigat campionatul de curse CanAm pe un McLaren. Revenind la ma[in`, al c`rei aspect denot` clar un ADN din Formula 1, aceasta are sub capot` motorul LS7 de la Corvette, un V8 care dezvolt` 600 CP. Având \n vedere c` fibra de carbon folosit` pentru [asiu [i caroserie a dus la ob]inerea unei greut`]i de numai 980 kg, ma[ina probabil va zbura pe [osea. Hulme CanAm ajunge de la 0 la 100 km/h \n mai pu]in de 3,5 secunde, iar viteza maxim` dep`[e[te 320 km/h. Neozeelandezii au promis, totu[i, manevrabilitate [i u[urin]` \n conducere. Cutia de viteze este manual` secven]ial` \n [ase trepte, iar jantele de 19 ]oli sunt “\nc`l]ate” cu pneuri Pirelli P-Zero Rosso. Compania va produce doar 20 de ma[ini, care, de[i sunt omologate pentru [osea, se vor sim]i mult mai \n largul lor pe circuit. Exclusivismul este dat [i de pre]ul de 295.000 de lire sterline (f`r` taxe), precum [i de faptul c` fiecare cump`r`tor \[i va putea personaliza ma[ina dup` preferin]e [i va primi [i o machet` la scara 1/8 a ma[inii.

Pentru John Hennessey, realizarea modelului Venom GT reprezint` \mplinirea unui vis din copil`rie. Dup` ani de zile petrecu]i \n prepararea altor modele, compania britanico-american` a decis s`-[i pun` numele pe un proiect propriu [i bine a f`cut. Ma[ina nu a pornit de la zero, având la baz` un Lotus Elise, de la care folose[te portierele, plafonul, podeaua, bordul [i o parte din finisaje. Rezultatul este, \ns`, o variant` "bestializat`" a lui Elise, care arat` gata oricând s` mu[te din asfalt. Masca fa]` [i partea din spate sunt f`cute de la zero, ca [i [asiul din fibr` de carbon. Eleronul spate confer` un plus de stabilitate la viteze mari. Sub capot` a fost plasat un motor twin turbo Chevrolet din seria LS, cu 8 cilindri \n V, care produce (]ine]i-v` bine!) 1.200 CP. To]i ace[ti cai au de tras numai 1.155 kg, de unde rezult` un raport putere-greutate ame]itor. Pentru cei mai slabi de \nger, Hennessey propune [i variante de 725, respectiv 1.000 CP, puteri oricum uria[e la o asemenea greutate a ma[inii. Bine\n]eles, fiecare Venom GT va fi vopsit \n culoarea dorit` de cump`r`tor, care va putea alege [i finis`rile interioare. Primul cump`r`tor este din Emiratele Arabe Unite, ma[ina fiind deja livrat` la reprezentan]a local` a companiei. Vor fi produse doar 10 ma[ini pe an, la un pre] ce porne[te de la 600.000 de dolari. Biz

gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

79


opinie

Oamenii, veriga cea mai slab` din lan]ul securit`]ii IT

DAVID EMM, Senior Regional Researcher, Kaspersky Lab UK De multe ori ne este greu s` recunoa[tem c` suntem vulnerabili la diferite tenta]ii, chiar [i atunci când consecin]ele ac]iunilor noastre pot influen]a decisiv soarta unei companii, de exemplu. Am \nv`]at [i continu`m s` \nv`]`m c` securitatea IT joac` un rol esen]ial pentru orice business, deoarece un atac informatic poate compromite atât datele confiden]iale, cât [i viitorul companiei respective. Drept urmare, un manager bine informat investe[te \n solu]ii de securitate complexe, utilizeaz` software cu licen]` [i se asigur` c` fiecare program folosit este la 80

Biz

zi cu ultimele actualiz`ri. Îns` din acest context mai fac parte [i oamenii, mai precis angaja]ii. Oamenii, \n general, [i angaja]ii unei companii, \n particular, reprezint` veriga cea mai slab` din lan]ul securit`]ii informatice. De exemplu, pute]i instala cel mai bun sistem de alarm` \n cl`direa companiei dumneavoastr`, dar dac` cineva uit` s` \l activeze când pleac` seara de la birou, nu va oferi niciun fel de protec]ie. Aceast` afirma]ie este valabil` [i pentru suita de securitate informatic` pe care o utiliza]i: oricât de complex` ar fi, nu v` poate proteja de un angajat care, din gre[eal`, a dezv`luit informa]ii personale pe internet. Infractorii cibernetici apeleaz` frecvent la tehnici de inginerie social` pentru a determina angaja]ii unei companii s` divulge, involuntar, date confiden]iale pe care le vor folosi apoi pentru a se inflitra \n re]eaua companiei. Este bine de [tiut c`, asemenea ho]ilor de buzunare, infractorilor din mediul virtual le plac zonele aglomerate. Care sunt cele mai aglomerate zone de pe internet? Site-urile de re]ele sociale, bine\n]eles. Facebook, MySpace, Twitter, LinkedIn [i multe altele reprezint` un paradis pentru infractori, deoarece majoritatea oamenilor care \[i deschid conturi aici sunt dispu[i s` \mpart` o varietate de informa]ii cu prietenii virtuali. Date confiden]iale, pasiuni, fotografii, muzic`, videoclipuri, mai exact acele lucruri pe care, probabil, nu le-ar \mp`rt`[i unui str`in abia

\ntâlnit pe strad`. În majoritatea cazurilor, infractorii cibernetici aleg o persoan` dintr-o anumit` companie [i \i urm`resc parcursul pe re]ele sociale, \i \nva]` obiceiurile [i ob]in acces la informa]ii care le faciliteaz` p`trunderea \ntr-o re]ea securizat`. O solu]ie \n acest sens este educarea angaja]ilor. Acestora trebuie s` li se spun`, \ntr-o manier` simpl` [i concis`, care sunt consecin]ele unui atac informatic. Este esen]ial s` cunoasc` ce m`suri de protec]ie a luat organiza]ia [i de ce, precum [i \n ce mod \i afecteaz` aceste m`suri \n activit`]ile de zi cu zi. O strategie de securitate va fi cu mult mai eficient` atunci când angaja]ii \n]eleg [i sprijin` compania din acest punct de vedere. În plus, ace[tia trebuie \ncuraja]i s` raporteze orice ini]iativ` suspect` [i s` nu se ascund` de teama eventualelor m`suri disciplinare. Dac` se simt amenin]a]i sau au impresia c` le sunt subestimate cuno[tin]ele, \n mod sigur vor deveni mai pu]in cooperan]i. A[adar, investi]ia \ntr-o suit` de securitate informatic` nu presupune doar achizi]ia, instalarea [i configurarea ei, ci \nseamn` [i men]inerea unei rela]ii deschise [i constante cu angaja]ii. Este un joc de echip`, dac` vre]i, unde "accidentarea" unui juc`tor poate determina o ruptur` profund` la nivelul \ntregului grup. Vulnerabilit`]ile umane nu se vor trata niciodat`, dar vor putea fi ]inute la un nivel optim de control.




Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.