Ghid de bune practici in parteneriatele pentru responsabilitate sociala

Bune practici în parteneriatele pentru responsabilitate socială O analiză națională a 550 de proiecte de responsabilitate socială implementate în parteneriat în perioada 2007 - 2011

București, 2012

ARGUMENT

Lucrarea de față este rezultatul unei cercetări care a presupus colectarea, analiza și selectarea a 550 de proiecte de responsabilitate socială desfășurate în România în ultimii 5 ani, în parteneriat, de către două sau mai multe organizații. Am ales să prezentăm mai curând proiectele în sine, cele care au întrunit criteriile stabilite și un anumit punctaj, decât să încercăm o sistematizare a caracteristicilor sau elementelor ce ar putea sta la baza succesului acestor parteneriate, întrucât am considerat că este mai utilă, ca instrument, o colecție de exemple ce acoperă o gamă foarte diversă de proiecte, de la proiecte multianuale, cu bugete foarte mari, la proiecte punctuale, cu bugete minimale, care rezolvă poate doar temporar o nevoie socială sau de altă natură. Aceste exemple, împreună cu rezultatele analizei și nu în ultimul rând, cu declarațiile inițiatorilor, pot constitui o excelentă sursă de inspirație pentru oricine ar dori să gândească de la bun început un proiect în parteneriat, cu o orientare fermă către a da conținut și sustenabilitate parteneriatului, dincolo de interesul imediat și conjunctural al operațiunilor dintr-un proiect particular.

DE CE? Parteneriatul presupune ca o condiție sine qua non încrederea reciprocă a celor ce se angajează în acest tip de relație, de aceea nu este întâmplător faptul că în România contemporană cele mai multe dintre demersuri sunt individuale, iar parteneriatele sunt mai curând de conjunctură, dată fiind neîncrederea generalizată a tuturor fața de aproape oricine și orice. Totuși, această neîncredere (altfel întru totul justificată de istoria recentă și nu numai) nu se vindecă de la sine, prin simpla trecere a timpului. Doar un șir suficient de lung de experiențe pozitive, care vin să contrazică ipotezele pe care se bazează neîncrederea, cu alte cuvinte doar un număr critic de parteneriate corecte, reale, cu sens și conținut, în care nici una dintre părți nu caută să își însușească totul sau să eludeze termenii înțelegerii când interesul de moment i-o dictează, mai poate sparge acest cerc vicios al îndoielii ca tehnică de supraviețuire, care face imposibilă comunicarea reală și constrânge orice inițiativă să rămână un demers solitar și periferic.

ECHIPA DE CERCETARE Coordonator Metodologia de evaluare

Metodologia de analiză și interpretare a datelor Analiza de conținut și codificare

Colectare date și evaluare

Revizuire texte

Rodica LUPU Cristian DUCU Georgiana GRIGORE Cristina HORIA Alin STANCU Valeriu FRUNZARU Mihai PĂUNESCU Alina GHEORGHE (coord.)

Alina IONIȚĂ Irina ONEA Adrian PUȘCUȚĂ Dana CÂRCOTĂ (coord.), Marius ALEXA, Stelian BURDUHOS, Adriana CÂRNU, Gabriel COMORAȘU, Cristian CULEA, Răzvan DABA, Claudiu ENEA, Mihai GHEMEȘ, Ionuț IANCU, Alin MECHENICI, Alexandru PANFILII, Valentin POP, Ciprian SABĂU, Ioana SFÂRLEA, Veronica SIGHETI, Mihaela STROE, Cristinel TRANDAFIR Tincuța APĂTEANU Dana CÂRCOTĂ Alina GHEORGHE Cristina TOMA

Fără să formulăm nici o judecată asupra parteneriatelor pe care le-am selectat pentru a le prezenta în această lucrare, am dorit să arătăm publicului jumătatea plină a paharului, anume faptul că există parteneriate funcționale, că se pot, deci, construi astfel de relații și că, dacă sunt bine și corect construite, ele conduc la rezultate sustenabile și la un impact mai mare în comunități.

Cercetarea noastră a revelat faptul că acolo unde parteneriatele s-au dovedit funcționale, de regulă și proiectele au întrunit un punctaj bun, legătura dintre cele două (calitatea parteneriatului și calitatea proiectului) fiind de netăgăduit.

Așadar, la originea demersului se află încrederea noastră în importanța parteneriatului ca mod de operare în domeniul responsabilizării și responsabilității sociale și convingerea că exemplificând, putem mijloci replicarea unor experiențe pozitive.

Materialul de față, ca orice colecție de bune practici, este o sursă de inspirație atât prin conținutul proiectelor prezentate, dar și în sine, prin însuși faptul că s-a putut contura, fie și în urma analizei a unui număr mare de proiecte din toată țara, în decurs de aproape 6 luni.

Considerăm că dacă putem vorbi de bune practici în relațiile de parteneriat pentru proiecte de responsabilitate socială, atunci putem spera că ne apropiem de momentul la care prezumția de bună credință și de comportament etic al Celuilalt va reîncepe să se instaleze în conștiințele noastre, în locul scepticismului care, în fond, limitează orizontul de acțiune, ne plasează în afara evenimentelor și ne împiedică să ne exercităm prerogativele ca cetățeni.

3

ARGUMENT

ARGUMENT

PENTRU CINE? Pe de o parte, destinăm această lucrare tuturor celor care doresc să se manifeste în domeniul responsabilității sociale, fie că sunt persoane, organizații non-guvernamentale, parteneri de dialog social, autorități publice, și care au interesul real de a înțelege care sunt resorturile unei relații de parteneriat viabile și de durată, pentru a putea construi la rându-le astfel de parteneriate.

Pe de altă parte, dedicăm lucrarea și celor care se regăsesc în colecția de bune practici, cu mesajul de a continua să mediteze la ce au realizat până acum, la ce ar fi putut realiza mai bine și la ce vor face de aici înainte pentru a-şi creşte impactul în societate.

CUM? Colecția de bune practici este structurată pe 5 categorii, care la rândul lor pot avea mai multe sub-diviziuni, în funcție de forma de organizare a inițiatorului, respectiv a partenerilor.

Această modalitate de organizare a materialului ne-a fost practic sugerată și de rezultatele cercetării, care au relevat faptul că tipuri diferite de organizații au viziuni diferite cu privire la factorii care determină succesul unei relații de parteneriat, dar și diferențe la nivelul preocupărilor și chiar al gradului de maturitate organizatională.

Lucrarea oferă și o sinteză succintă a metodologiei, pentru cei care doresc să înțeleagă întregul proces de colectare, evaluare și analiză a materialului, precum și, spre final, câteva date statistice interesante și lista criteriilor de evaluare, cu cele două categorii de criterii, pentru evaluarea proiectului, respectiv pentru evaluarea parteneriatului.

Sugerăm celor ce vor folosi acest instrument să recurgă la informații suplimentare pentru a aprofunda înțelegerea unui proiect anume, pe care îl identifică drept referință sau util pentru activitatea proprie. Informațiile puse la dispoziție în acest ghid sunt sumare și sunt menite doar să indice datele esențiale despre un proiect, pentru a permite cititorului să își identifice mai ușor posibile nevoi, repere sau obiective pentru propriile demersuri.

LIMITE Deși cercetarea s-a extins pe o durată de aproape 6 luni și a presupus un efort semnificativ din partea echipei, ajunși la capătul demersului trebuie să precizăm că are o serie de limitări, pe care le-am constatat pe parcurs, dar și la final, atunci când am revizuit pachetul de proiecte ce ar fi trebuit să facă obiectul acestui ghid dacă am fi luat în calcul exclusiv criteriul punctajului acumulat în urma evaluării.

Este de datoria noastră să semnalăm aceste limitări, atât pentru a face dreptate celor care nu se regăsesc în acest ghid, deși poate ar merita acest lucru, cât și pentru a atenționa cititorul să nu considere proiectele cuprinse în ghid drept ireproșabile sau drept un etalon absolut. Ele sunt exemple de practici bune, nu perfecte și sunt exemple, nu o listă exhaustivă.

Deși am avut convingerea că munca cea mai dificilă va consta în a evalua proiectele, am descoperit destul de curând în demersul nostru ca dificultățile cele mai mari sunt legate de colectarea materialului, nicidecum de prelucrarea acestuia. Un număr relativ mic de organizații au răspuns din proprie inițiativă apelului nostru de a-și înscrie proiectele pentru a fi cuprinse în cercetarea noastră (cca. 30%). În consecință, am luat decizia de a identifica inițiatori de proiecte și/sau proiecte și de a sugera/solicita organizațiilor implicate să completeze chestionarele, lucru care s-a întâmplat, din nou, cu un număr relativ mic de organizații dintre cele contactate (alte cca. 30%). Pentru aproximativ o treime din proiecte, experții noștri au identificat surse de informații publice și au completat chestionarele, verificând informațiile cu organizațiile implicate. Acest fapt a fost de natură să prejudicieze acuratețea rezultatelor cercetării sociologice, viciind parțial analiza de conținut și afectând caracterul aleatoriu al selecției subiecților.

În faza de evaluare s-a avut în vedere o dublă apreciere a proiectelor, realizată întâi de experții din regiunea unde au fost colectate proiectele și, ulterior, prin tragere la sorți, de către experți din altă regiune. S-au constatat în câteva cazuri diferente la evaluare, care țineau de interpretarea evaluatorilor, bazată la rândul său pe propriile experiențe anterioare, dar și pe atitudinea și înțelegerea diferite cu privire la scopul cercetării și la modul în care acest instrument ar putea fi utilizat ulterior. Nu în ultimul rând au contat și diferențele culturale între regiuni, în special atunci când a fost vorba de definirea, la nivel individual, a unui anumit orizont de așteptare cu privire la proiectele identificate. Tendința sesizată a fost aceea de a avea o evaluare mai exigentă în jumătatea nordică a țării si evaluări mai laxe în jumătatea sudică, cu excepția capitalei. A fost interesant de observat faptul că față de o tradițională împărțire mai curând pe verticală a țării, cele constatate pe parcursul acestei cercetări conduc mai curând înspre o împărțire între nord și sud, mai veche încă decât cea între vest și est si cu mai mare tradiție în Europa. Dar aceasta ar trebui să facă obiectul unui studiu separat.

ASPECTE REMARCABILE Analizând întregul material, am decis să semnalăm câteva aspecte care ni s-au părut de interes și semnificative pentru configurarea „pieței” responsabilității sociale din ultimii 3-5 ani.

Este de remarcat numărul semnificativ de proiecte finanțate din Fondul Social European prin POSDRU, respectiv 22%. S-a constatat că acestea întruneau sistematic un punctaj bun datorită înseși cerințelor pe care finanțatorul le impune cu privire la parteneriat, la sustenabilitate și la impact. Acesta este motivul pentru care am decis crearea unei categorii speciale pentru aceste proiecte, care au fost tratate separat și dintre care au fost selectate un număr redus pentru această colecție, lâsând mai mult loc proiectelor cu finanțare privată, unde stabilirea unui parteneriat este de regulă mult mai problematică și alocarea resurselor presupune o negociere continuă între parteneri. Rămâne însă de reținut faptul că cerințele impuse de finanțator în programul POSDRU au avut rolul de a impune un standard care este posibil să fie transferat pe viitor în proiecte cu finanțare privată ale organizațiilor respective.

Rezultatele cercetării cantitative le considerăm utile, în primul rând pentru a identifica o serie de tendințe, pe baza unor date care pot fi extrase fără temeri că sunt tributare modului de colectare, care indică diferențe semnificative statistic fața de valorile medii înregistrate. Acesta este cazul, de exemplu, cu factorii cheie pentru succesul unui parteneriat, identificați de categorii diferite de organizații. Este interesant de observat, de exemplu, că autoritățile publice și asociațiile indică profesionalismul ca factor de succes, în timp ce companiile consideră că succesul unui parteneriat are la bază acțiuni comune anterioare. Dacă încercăm să identificăm sursa acestei abordări, nu este dificil să corelăm factorii de succes selectați cu problemele cu care se confruntă organizațiile respective. Astfel, autoritățile publice și asociațiile (nu și fundațiile) suferă încă la capitolul profesionalism, de aceea îl identifică drept factor de succes, în timp ce companiile se confruntă mereu cu problema încrederii, dar au și probleme legate de propria birocrație care trebuie ‘învățată’ de către parteneri, fapt pentru care preferă parteneri mai stabili.

CE URMEAZĂ Am ales să nu publicăm în acest ghid toate rezultatele cercetării sociologice, mai ales din cauza limitărilor despre care vorbeam mai sus, dar și pentru că am considerat că aceste rezultate vor deveni cu adevărat relevante doar atunci când vor putea fi comparate cu rezultatele unui studiu similar realizat după un interval de timp semnificativ. În acest sens, suntem hotărâți să reluăm această cercetare după 3 ani, pentru a constata dacă din punct de vedere statistic, tendințele și interpretările date cifrelor obținute acum se confirmă, dacă se confirmă relațiile între, de exemplu, calitatea proiectului sau bugetului proiectului și calitatea parteneriatului, dacă distribuția obiectivelor pe regiuni se menține sau dacă rămân valabile raporturile între tipurile de organizații din punct de vedere al ponderii lor ca inițiatori.

La finalul acestei lucrări, suntem pe deplin încredintați că era necesar un astfel de demers și, mai mult, că este important să reluăm exercițiul cu o anumită regularitate, pentru a înțelege în profunzime de ce factori depinde succesul parteneriatelor în proiectele de responsabilitate socială și pentru a urmări evoluția organizațiilor din România, din punct de vedere al capacității lor de a iniția și susține parteneriate durabile.

Rodica LUPU

4

5

METODOLOGIA DE CERCETARE

SCOPUL CERCETĂRII Obiectivul general al cercetării a fost acela de a identificare a proiectelor realizate în parteneriat care pot constitui exemple de bună practică nu doar din perspectiva numărului de beneficiari sau a resurselor generate la nivelul partenerilor, ci, mai ales, din perspectiva relaţiei parteneriale şi a modului cum aceasta s-a dezvoltat. Astfel, în cercetare au fost incluse proiectele realizate în parteneriat, atât la nivel regional, cât și la nivel național. Prin parteneriat, conform metodologiei proiectului, înțelegem ”o relație de cooperare între două sau mai multe organizații pentru atingerea unui obiectiv comun”, în condițiile în care organizațiile sunt companii, ONG-uri și instituții publice, precum și organizațiile non-formale, fără statut juridic, de tipul grupurilor, alianțelor, sindicatelor etc. În cadrul proiectelor comune, partenerii sunt într-o relație de tip win-win, fără câștigători și perdanți, fiecare având același scop: să atingă obiectivele proiectului.

METODOLOGIA DE CERCETARE CONCLUZIILE CERCETĂRII

În evaluarea parteneriatelor au fost introduse o serie de variabile care țin atât de dimensiunea cantitativă (număr de parteneri, număr de luni stabilite pentru relația de parteneriat, bugetul proiectului), cât și calitativă (tipul de parteneri, respectiv obiectivele, activitățile sau beneficiarii proiectului). Prin urmare, obiectivele specifice ale cercetării urmăresc cunoașterea factorilor cantitativi și calitativi care determină creșterea gradului de sustenabilitate a proiectelor de responsabilitate socială.

OBIECTIVE SPECIFICE Identificarea unor tipologii de proiecte desfășurate în parteneriat; Evaluarea pe baza unei grile atât a proiectului, cât și a parteneriatului; Determinarea tendințelor de dezvoltare a proiectelor în parteneriat pe piața din România; Exemplificarea bunelor practici pe fiecare tip de parteneriat identificat; Cunoașterea gradului în care relația partenerială a fost influențată în mod pozitiv de constrângeri formale (de tipul contractelor) sau informale (promovarea parteneriatului prin media); Identificarea valorii adăugate în relația de parteneriat; Cunoașterea importanței variabilelor demografice (regiunea din care provine inițiatorul și a regiunii unde s-a derulat proiectul, respectiv mărimea localității sediului inițiatorului de proiect). Pe baza unor instrumente statistice parametrice și nonparametrice s-a testat dacă aceste variabile au un impact semnificativ asupra desfășurării proiectului, în general, și a parteneriatului, în special.

Observație Indicatorii şi grila de evaluare în funcție de care au fost analizate proiectele nu trebuie înţelese drept nişte cadre rigide pe baza cărora se dau note sau calificative (deşi există un sistem de acordare a unui punctaj). Rezultatul final al acestei evaluări nu a fost ierarhizarea proiectelor în funcţie de punctaj, ci identificarea acelor proiecte, oricât de diferite ar fi ele între ele, care să fie percepute la nivelul partenerilor sociali, companiilor şi instituţiilor publice ca exemple de bună practică.

ETAPELE CERCETĂRII Metodologia de cercetare a proiectului a fost una complexă, îmbinând tehnici de cercetare cantitative și calitative. Astfel, au existat cinci faze ale cercetării: Faza I Preselectarea proiectelor eligibile (pe baza unui chestionar de preselecție); chestionarele au fost disponibile pentru descărcare în cadrul portalului www.actionamresponsabil.ro și au fost, de asemenea, trimise prin e-mail către baza de date cu organizații a echipei de proiect, împreună cu invitația de participare la cercetare; Faza II Colectarea de informații detaliate despre proiectele eligibile (pe baza unui formular complex de analiză a proiectelor dezvoltate în parteneriat); formularele au fost trimise de către Experții Regionali pe e-mail doar acelor organizații care respectă criteriile de eligibilitate și trec de faza de preselecție; Faza III Analiza proiectelor eligibile conform grilei de evaluare și a metodologiei. Cercetare bazată pe analiza de conţinut a informațiilor din formularul completat la faza a II-a. Acolo unde a fost cazul, informațiile au fost completate prin analiza paginilor web ale organizaţiilor şi proiectelor. Dacă informațiile furnizate de organizații sau identificate pe site-urile proiectelor în faza a II-a au fost suficiente, analiza s-a încheiat prin acordarea unui punctaj proiectului. În situația în care nu au fost informații suficiente pentru a evalua toate elementele prevăzute în grilă, au fost efectuate interviuri în profunzime, prin care s-au colectat informații suplimentare conform grilei de evaluare și a indicatorilor rămași neacoperiți.

7

METODOLOGIA DE CERCETARE

Faza IV În situația în care demersurile întreprinse în faza a III-a nu au condus la obținerea unor informații suficiente care să corespundă indicatorilor din grila de evaluare, atunci au fost realizate interviuri cu reprezentanții organizațiilor inițiatoare.

Faza V Dacă proiectele înscrise benevol de organizaţii, fie iniţiatoare, fie partenere, nu ating numărul de 500, atunci în această fază evaluatorii au procedat la analiza de conţinut a site-urilor organizaţiilor şi a paginilor web ale proiectelor, precum şi a unor siteuri de specialitate, agregatoare de informaţii despre proiecte de responsabilitate socială.

INSTRUMENTUL DE CERCETARE Formularul completat în faza a doua a cercetării a permis evaluarea pe baza unei grile de evaluare atât a proiectului, în general, cât și a parteneriatului, în special. Grila de evaluare este o scală sumativă care permite evaluarea proiectului și a parteneriatului pe mai multe dimensiuni referitoare, de exemplu, la problema, obiectivele, grupul țintă, impactul, selecția partenerilor sau comunicarea între parteneri în cadrul proiectului.

Conținutul formularului a necesitat, dincolo de evaluarea cantitativă pe baza grilei de evaluare, o analiză de conținut cantitativă și calitativă. Analiza cantitativă a constat în folosirea metodei analizei de conținut printr-un proces de codificare a itemilor deschiși din formular, iar analiza calitativă a constat în evaluarea unor parteneriate clasificate în urma scorării pe baza scalei sumative ca fiind bune practici. Acest instrument de cercetare cantitativă a conținutului comunicării a fost realizat în urma luării în considerare a literaturii de specialitate și pe baza analizei calitative a unui număr semnificativ (care a dus la saturație) de chestionare din eșantion. Într-o etapă preliminară, codificatorii au realizat o analiză de conținut pe 30 de chestionare identice pentru a testa fidelitatea codificării (intercoder reliability). Scopul acestei etape în cercetare a fost de a testa atât instrumentul de cercetare, cât și gradul de cunoaștere și abilitatea de a realiza analiza de conținut pe baza acestui instrument.

Grila de analiză de conținut cuprinde 21 de itemi cărora le corespund 80 de variabile. Codificatorii au analizat conținutul chestionarelor din eșantion pe baza grilei de analiză de conținut, iar rezultatele codificărilor au fost trecute într-un tabel de lucru în format Excel. La aceste date au fost adăugate rezultatele scorării pe baza grilei de evaluare a proiectului, respectiv a parteneriatului. Acest fapt a 8

CONCLUZIILE CERCETĂRII

permis realizarea de corelații între scorurile obținute în urma folosirii grilei de evaluare și variabilele rezultate în urma analizei de conținut a formularelor.

Avantajul folosirii atât a analizei de conținut cantitative, cât și a analizei de conținut calitative constă în, pe de o parte, evaluarea semnificativ statistică a impactului unor variabile asupra parteneriatului sau a diferențelor semnificative statistic între tipuri de proiecte, iar pe de altă parte, analiza detaliată, în profunzime, a unor proiecte care pot fi considerate ca bune practici.

CRITERII DE ELIGIBILITATE 1. Tipul organizației Organizațiile eligibile: organizații nonprofit (fundaţii, asociaţii, asociaţii patronale, sindicate, asociaţii de IMM-uri, camere de comerţ, comitete sectoriale) sau societăți comerciale - indiferent de forma juridică pe care o au, care acționează pe teritoriul României sau care au desfășurat programe de responsabilitate socială cu impact pe teritoriul României;

SURSA DE FINANȚARE

Deși rezultatele obținute în urma analizei eșantionului de proiecte derulate în parteneriat nu pot fi generalizate asupra tuturor proiectelor de responsabilitate socială, întrucât selecția proiectelor la nivel național nu a fost aleatorie, aceste rezultate ne indică totuși tendințe importante ale acestui tip de proiecte. Ne referim astfel la proiectele de responabilitate socială, adică proiecte ce vizează obiective de interes social comun, fie acesta local, regional sau național, proiecte ce sunt inițiate atât de organizații publice, cât și private, fie acestea nonprofit sau comerciale.

Eșantionul este, însă, dezechilibrat în favoarea organizațiilor nonprofit, 83,6% din total eșantion, în comparație cu numai 8,2% autorități naționale/ locale, respectiv 8% societăți comerciale. De asemenea, 22,7% din eșantion reprezintă proiecte ce au beneficiat de finanțare nerambursabilă prin diverse programe publice, în special fonduri structurale de tip POSDRU.

2. Perioada și durata de desfășurare a proiectelor Au fost eligibile proiectele care au fost derulate începând cu 1 ianuarie 2007, care au o durată de cel puțin 1 an în implementare și care au fost înscrise în cercetare până la termenul limită al acesteia; 3. Tipul parteneriatelor Pentru a putea fi eligibile, proiectele depuse au necesitat să fie desfășurate în parteneriat, respectiv: proiecte desfășurate în parteneriat de două sau mai multe organizații nonprofit sau proiecte desfășurate în parteneriat de cel puțin o organizație nonprofit și entităţi comerciale. Fiecare partener al proiectului a necesitat să aibă un rol clar în cadrul proiectului.

O relație partenerială sau un proiect care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul tăierilor necontrolate de masă lemnoasă și protejarea zonelor împădurite sunt considerabil diferite de cele care au ca scop eliminarea comportamentelor discriminatorii la nivelul societății românești și promovarea egalității de șanse.

Analiza la nivelul eșantionului arată că proiectele care beneficiază de finanțare nerambursabilă, POSDRU în special, sunt în medie, semnificativ statistic, mai bine evaluate decât celelalte proiecte. Acest lucru este explicabil prin rigorile mai mari la care sunt supuse aceste proiecte de către organismele de management, precum și prin faptul că acestea au fost implementate ca urmare a unui proces de selecție națională. În același timp, proiectele cu bugete mai mari tind să obțină scoruri mai mari de evaluare, sugerând faptul că resursele disponibile sunt un factor important al reușitei proiectului.

ARIA DE ACOPERIRE Proiectele naționale sunt mai bine evaluate în medie decât cele regionale, proiectele provenind din regiunile Nord-Est și, respectiv, Nord-Vest au scoruri semnificativ mai mari ale evaluării totale în comparație cu celelalte proiecte. Nu în ultimul rând, proiectele inițiate de autorități sunt, în medie, semnificativ statistic mai slab evaluate decât cele inițiate de organizații private, fie acestea asociații, fundații sau societăți comerciale. Sectorul privat pare a fi mai eficient în gestionarea unor inițiative de responsabilitate socială.

OBIECTIVELE PROIECTELOR

Cele mai importante caracteristici asociate, statistic, cu o evaluare pozitivă a proiectelor sunt: 1. Prezența unei surse de finanțare nerambursabilă; 2. Bugetul proiectului; 3. Regiunea din care provine inițiatorul de proiect; 4. Tipul de instituție al inițiatorului de proiect; 5. Anvergura proiectului (regional/național).

În ceea ce privește obiectivele asumate de proiecte există diferențe regionale importante.

Acest lucru ne arată că regiunea contează, în asumarea și implementarea proiectelor trebuie ținut cont de priorități și interese regionale, pe de o parte, dar și de anumite profiluri regionale de expertiză ale inițiatorilor de proiecte, pe de altă parte. Deși, la nivelul întregului eșantion, o pondere importantă o au obiectivele de formare profesională și personală, obiective susținute prin Programul Operațional Strategic de Dezvoltare a Resurselor Umane, se remarcă unele diferențe regionale importante; astfel, în partea de Vest a țării (Nord-Vest și SudVest), incidența obiectivelor de dezvoltare a spiritului antreprenorial este mai mare, obiectivele de protecție a mediului sunt mai ridicate în București-Ilfov și Sud, dar și cele de sănătate și sport, în timp ce preocupările privind calitatea vieții se regăsesc într-o măsură mai mare în Centru și Nord-Vest.

9

CONCLUZIILE CERCETĂRII

ACTIVITĂȚILE PROIECTELOR

MĂRIMEA PROIECTELOR

Activitățile cel mai des menționate au fost cele educaționale non-formale, sesiuni de formare, evenimente, donații, sprijin material; activități de participare civică și voluntariat au o incidență mai mare în rândul societăților comerciale și autorităților publice; donații și sprijin material se regăsesc mai mult în proiectele inițiate de societăți comerciale, acestea fiind activități de natură filantropică specifice inițiativelor de responsabilitate socială corporatistă. Reciclarea este o activitate mai prezentă în rândul proiectelor inițiate de autorități publice; pe de altă parte, sprijin psihologic este acordat mai mult de asociații și fundații.

În ceea ce privește mărimea proiectelor și a bugetelor aferente, se remarcă următoarele modele:

Asocierea dintre activități și tipuri de organizații inițiatoare de proiect ne arată existența unor arii de expertiză și experiență diferite ale acestora.

ELEMENTELE DE SUCCES În ceea ce privește elementele de succes invocate de respondenți în constituirea parteneriatului, există diferențe importante între abordările diferitelor tipuri de organizații.

Astfel, profesionalismul este considerat ca cel mai important element de succes într-un proiect de către autoritățile locale și centrale și mai puțin important de către societățile comerciale, comparativ cu celelalte tipuri de organizații.

Explicația rezidă în faptul că autoritățile se bazează într-o măsură mai mare pe certificări formale, în timp ce societățile comerciale menționează într-un procent semnificativ mai ridicat decât media eșantionului colaborările inițiale ca fundament al succesului relației parteneriale. Este o observație importantă care arată că sectorul privat se bazează mai mult pe încrederea interpersonală construită de-a lungul unor relații de cooperare anterioare, în timp ce autoritățile se bazează mai mult pe mecanisme de asigurare formală.

10

Proiectele mari: •

•

• • •

•

sunt iniţitate de entităţi private, corporaţii multinaţionale, cu departamente specializate de public relations şi responsabilitate socială; aceştia caută, în general, parteneri din rândul organizaţiilor non-profit cu renume şi expertiză în domeniu; parteneriatele realizate sunt de cele mai multe ori pe termen lung; obiectivele sunt majoritar umanitare sau ecologice; obiectivele proiectului sunt alese pentru a fi compatibile cu imaginea publică pe care compania doreşte să o creeze; întodeauna este inclus un buget de comunicare şi campania este desfăşurată de persoane specializate.

Proiectele mici: • • • •

sunt iniţiate de organizaţii non-profit sau instituţii publice; obiectivele reprezintă, de obicei, o schimbare practică dorită la nivel comunitar; parteneriatele au tendinţa de a se limita pe durata implementării proiectelor; modul în care proiectul se reflectă în media este mai puţin important decât realizarea obiectivelor.

FUNDAȚII Fundații în parteneriat cu alte organizații nonprofit Fundații în parteneriat cu instituții publice Fundații în parteneriat cu societăți comerciale

În populația studiată în cadrul cercetării, 33,5% dintre proiectele identificate sunt inițiate de fundații, entitățile non-profit (fundații sau asociații) fiind, în general, cvasi-unanim prezente în cadrul parteneriatelor, cel puțin în calitate de partenere într-o proporție de 60%. Acest rezultat nu demonstrează altceva decât faptul că organizațiile nonprofit, își asumă roluri active în promovarea sau susținerea de cauze sociale, fiind o realitate firească având în vedere misiunile de natură publică ale acestor tipuri de organizații. Pe de altă parte, responsabilitatea socială este un concept bine precizat, referindu-se la obiective de interes public, social sau comunitar mai largi și nu doar la promovarea unor interese comune ale membrilor (cum ar fi cele de natură sindicală sau revendicativă sau cele privind înființarea de cluburi ce promovează interese culturale specifice membrilor). În general, misiunea principală a fundațiilor este aceea de dezvoltare a resurselor umane, în peste 29% dintre proiecte fiind urmărite obiective de formare de competențe pentru piața muncii, în special pentru grupuri defavorizate, dar și obiective de creșterea gradului de conștientizare a unor probleme sociale. De asemenea, 19% dintre proiecte promovează creșterea calității vieții și ajutorarea membrilor comunității, incluzând proiectele de natură filantropică, dezvoltarea culturii fiind un obiectiv îndeplinit de 7% dintre cazuri. Mai mult decât atât, aceste obiective sunt promovate, în special, prin organizarea de campanii de informare (peste 70%), însă și prin acordarea de suport psihologic, suport financiar (donații) și activități de cercetare. În ceea ce privește tipul de parteneriat, fundațiile preferă să inițieze proiecte alături de instituții publice, autorități centrale sau locale (60%). În aceeași măsură, printre parteneri se regăsesc și alte organizații non-profit și în doar 18% dintre cazuri societățile comerciale.

Din punctul de vedere al ariei de acoperire, aproximativ 21% dintre proiecte sunt de anvergură națională. Din cele regionale, majoritatea de 30% se concentrează pe regiunea Centru, iar cele mai puține, au avut obiective în regiunile București-Ilfov și Sud-Vest (câte 4,2% în fiecare dintre aceste regiuni).

Astfel, putem afirma că fundațiile sunt printre principalii actori organizaționali în inițierea de proiecte de responsabilitate socială, acestea asociindu-se adesea cu autorități publice, dar și alte entități non-profit și acționează în zona obiectivelor sociale ce țin de inserția – reinserția profesională prin sprijinirea unor activități educative, dar și de natură filantropică.

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

Din experiența noastră am învățat că un parteneriat aduce nu doar resursele care lipsesc în organizația ta, ci deschide și noi oportunități la care singur nu ai acces. Însă, acest lucru se întâmplă numai atunci când obiectivele și așteptările partenerilor coincid, iar comunicarea este deschisă și onestă indiferent de situație. De aceea, vă recomand să acordați o atenție deosebită selecției partenerilor analizând nu doar ce impact imediat și vizibil au, ci și ce pot aduce indirect și pe termen lung.

Zoltan BERECZKI – Enterprise Development Manager, Fundația NESst România

FUNDAȚIA NESsT ROMÂNIA – ROMANIAN AMERICAN FOUNDATION ÎNTREPRINDERI SOCIALE – INVESTIȚII ÎN ONG-URILE ANTREPRENORIALE CU IMPACT ÎN COMUNITĂȚILE DEFAVORIZATE Bugetul total: 244.047 USD (contribuţia RAF 80.000 USD) Durata proiectului: 12 luni Durata parteneriatului: 4 ani Regiunea de implementare: Naţional Descrierea proiectului Proiectul şi-a propus să dezvolte întreprinderi sociale ce creează locuri de muncă pentru comunităţi marginalizate şi să poziţioneze întreprinderile sociale drept un model de bună practică pentru dezvoltarea sustenabilă a ONGurilor din România. Principalele activităţi în primul an al proiectului au fost: dezvoltarea întreprinderilor sociale aflate în portofoliul NESsT, prin acordarea de sprijin financiar şi consultanță individualizată în diverse arii ale întreprinderii sociale, în funcţie de nevoile identificate; dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale celor 9 întreprinderi sociale din portofoliul NESsT România, prin organizarea de sesiuni de formare şi consultanţă oferită de profesionişti din mediul de afaceri (peste 20 voluntari); prezentarea produselor şi a activităţilor întreprinderilor sociale din România la Târgul Întreprinderilor Sociale din Budapesta, Ungaria pe 23 aprilie 2010; derularea Competiţiei întreprinderilor sociale NESsT 2009-2010 - creşterea competenţelor antreprenoriale a 25 de ONG-uri, care au trecut prin diverse etape ale dezvoltării unei întreprinderi sociale; acordarea de resurse financiare unui număr de 8 ONGuri pentru cercetarea pieţei; selectarea a 5 ONG-uri care au intrat în portofoliul NESsT şi elaborarea unui plan de lucru cu obiective şi paşi concreţi de acţiune derivaţi din planul de afaceri, oferirea unei investiţii sub formă de grant şi acordarea de consultanţă individualizată.

12

Obiectivele proiectului Proiectul a avut două obiective principale: sprijinirea dezvoltării de întreprinderi sociale și consolidarea politicilor şi practicilor în sectorul întreprinderilor sociale.

Contribuția partenerilor Proiectul s-a bazat pe metodologia NESsT, adaptată nevoilor ONG-urilor, şi pe experienţa de aproape 15 ani în dezvoltarea întreprinderilor sociale. Încheierea parteneriatului strategic cu RAF a însemnat nu doar sprijin financiar, ci şi implicare directă a echipei RAF în activităţile proiectului, precum şi în dezvoltarea unui ecosistem favorabil antreprenoriatului în general, întreprinderilor sociale, în special, (selecţia planurilor de afaceri, acces la reţele, evenimente organizate în comun etc.).

Beneficiile relației de parteneriat Principalele beneficii ale parteneriatului sunt: sprijinirea concretă şi individualizată a întreprinderilor sociale, astfel încât acestea să îşi atingă obiectivele financiare şi sociale şi dezvoltarea unei relaţii de durată între parteneri, bazată pe o viziune comună în domeniul întreprinderilor sociale. Atingerea obiectivelor proiectului în totalitate a stat la baza deciziei de a continua parteneriatul pe perioada 2011-2014.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Elementele de succes au fost următoarele: suprapunerea obiectivelor organizaţionale şi a misiunii partenerilor; dezvoltarea organică a relaţiei dintre parteneri şi implicarea altor actori din domeniul de afaceri în etapele cheie ale proiectului; comunicarea deschisă dintre parteneri; folosirea unei metodologii specifice, dezvoltată şi testată de către NESsT, atât în România, cât şi în alte ţări din Europa şi America Latină. Metodologia combină asistenţa tehnică şi formarea de capacităţi cu sprijinul financiar necesar punerii în practică a întreprinderii sociale.

FUNDAȚIA VODAFONE - WORLD VISION ROMANIA BURSELE VODAFONE PENTRU LICEU

Descrierea proiectului Aproape jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural. Statisticile arată că doar 20-25% dintre elevii proveniţi din acest mediu merg la liceu în oraş şi doar 5% se înscriu la cursuri universitare.

De multe ori, fenomenul se datorează veniturilor mici ale părinţilor. Principala lor preocupare este asigurarea hranei zilnice şi nu susţinerea unor cheltuieli pentru copiii lor - studenţi sau liceeni: chirie la cămin, rechizite, abonamente pentru mijloace de transport în comun etc.

Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului este de a oferi atât susţinere financiară, cât şi consiliere socială, psihologică şi vocaţională pentru copiii aleşi. Bursierii sunt elevi din judeţele Cluj, Iaşi, Vâlcea, Dolj şi Bacău.

Contribuțiile partenerilor Proiectul a demarat printr-un proces de selecţie a elevilor. Cu ajutorul inspectoratelor judeţene, organizatorii au identificat 153 de absolvenţi de clasa a VIII-a cu rezultate bune la învăţătură, proveniţi din familii cu venituri modeste, din mediul rural. Începând cu anul şcolar 2005 – 2006, Vodafone le-a oferit bursierilor atât susţinere financiară, cât şi consiliere socială, psihologică şi vocaţională.

Sprijinul material a inclus plata costurilor de cazare (pentru elevii proveniţi din sate aflate la distanțe mari de şcoală), a abonamentelor pentru mijloacele de transport în comun (pentru elevii care fac navetă zilnic), a rechizitelor şcolare, asistenţei medicală, a îmbrăcămintei şi încălţămintei de sezon. În plus, Vodafone i-a susţinut financiar pentru a participa la diferite competiţii şcolare. Alături de angajaţi World Vision România şi de studenţii voluntari, Vodafone s-a implicat şi în creşterea performanţelor şcolare ale liceenilor. Astfel, aceştia au beneficiat de: consiliere educaţională vocaţională (s-au desfăşurat în grupuri mici sau individual). Elevii au făcut diferite teste de personalitate şi de alegeri pe bază vocaţională şi

Bugetul total: 600.000 EUR Durata proiectului: 2005 – 2009 Durata parteneriatului: Perioadă nedeterminată Regiunea de implementare: Naţional

au primit consiliere în privinţa meseriei pe care îşi doresc s-o urmeze; seminarii educative pe teme ca Autocunoaşterea, Comunicarea şi Relaţiile InterUmane, Rolul Educaţiei în Viaţa Adolescenţilor.

Lunar, au fost organizate întâlniri în fiecare judeţ.

La întâlniri au fost invitaţi să vorbească specialişti în aceste domenii. Angajaţii World Vision şi studenţii voluntari în proiect i-au ajutat pe burseri la teme, fie în internat, fie la sediile World Vision. Proiectul a inclus şi activităţi extraşcolare: tabere de creaţie, excursii (în locaţii precum Peleş, Babele, Caraiman, Sovata, Padiş, Buşteni), drumeţii, vizite la muzeu, vizionare de piese de teatru şi filme, plimbări în grădini botanice, întâlniri în librării judeţene, editare de reviste (bursierii din Craiova), petreceri şi spectacole de Crăciun.

Beneficiile relației de parteneriat Prin parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu World Vision România, 153 de copii din mediul rural au o şansă pentru a-şi continua studiile liceale. Mai mult decât atât, ei sunt încurajaţi şi susţinuţi să-şi dezvolte talentele şi să participe la olimpiade şi alte concursuri. Rezultatele bune la învăţătură se datorează atât muncii şi ambiţiei copiilor, cât şi susţinerii din partea părinţilor şi a profesionalismului cadrelor didactice din liceele partenere programului.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul relaţiei parteneriale a fost dat de o viziune comună asupra importanţei proiectului, de transparenţa partenerilor şi încrederea lor.

13

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

FUNDAȚIA COMUNITARĂ COVASNA – FUNDAȚIA COMUNITARĂ ODORHEI, S.C. BERTIS S.R.L, S.C. ELAN TRIO S.R.L. PROGRAM DE CARDURI COMUNITARE

Durata proiectului: August 2011 - Prezent Durata parteneriatului: August 2011 - Prezent Regiunea de implementare: Centru

Descrierea proiectului Proiectul vizează implementarea programului de Card Comunitar în judeţul Covasna în perioada 2011-2013.

Conceptul a fost dezvoltat în America şi preluat de către Fundaţia Comunitară Odorhei, care a implementat pentru prima oară programul cu succes în România în localitatea Odorheiu-Secuiesc. Cardul comunitar este un card de fidelitate care pune accent pe dezvoltarea comunităţii locale. Prin utilizarea lui, utilizatorul beneficiază de 1% discount pentru mărfurile cumpărate, respectiv magazinul partener dublează această valoare, contribuind cu încă 1% la fondul comunitar, care este folosit pentru susţinerea iniţiativelor locale.

Fundaţia Comunitară Covasna a lansat programul în Sf. Gheorghe în august anul trecut, având alături ca parteneri strategici, firmele Bertis Srl. şi Elan Trio Srl. Cardul poate fi folosit în magazinele Bertis şi Merkur din judeţul Covasna. În primele două săptămâni s-au înscris 2.000 de utilizatori pentru cardul comunitar. Într-o jumătate de an programul s-a dovedit a fi un succes real, numărul utilizatorilor ridicându-se la peste 12.000 de locuitori din oraşele Sf. Gheorghe şi Covasna. În perioada următoare, cardul va fi introdus şi în celelalte oraşe ale judeţului Covasna, asigurând o acoperire totală a regiunii.

Obiectivele proiectului Scopul este de a-i încuraja pe localnici să cumpere produse autohtone sau cu specific local. Posesorii cardurilor beneficiază de o reducere de 1% din cumpărături în magazinele partenere, iar fundaţia HKA primeşte un procent din vânzările acestora, banii urmând să fie folosiţi pentru implementarea unor proiecte comunitare. Astfel, programul întăreşte spiritul comunitar al locuitorilor, şi contribuie la responsabilizarea lor prin implicarea directă în utilizarea fondului. Utilizatorii de carduri comunitare sunt chestionaţi permanent în legatură cu modalităţile în care banii strânşi vor fi utilizaţi în beneficiul comunităţii. În luarea de decizii se ţine cont de propunerile uilizatorilor, respectiv a firmelor partenere în program.

Contribuția partenerilor Fundaţia Comunitară Odorhei a asigurat asistenţă tehnică Fundaţiei HKA în pregătirea şi implementarea 14

programului. Având o experienţă de doi ani în operarea cardurilor comunitare, specialiştii fundaţiei au ajutat mult în pregătirea procesului tehnic şi administrativ de introducere a programului în judeţul Covasna. Această perioadă de iniţiere a durat aproape o jumătate de an. Pe de altă parte, firmele Bertis şi Elan Trio s-au alăturat de la bun început programului ca parteneri, asigurând o comunicare fluentă si o colaborare bună cu reprezentanţii fundaţiei comunitare HKA. Ca urmare, programul s-a putut lansa cu opt magazine în „reţea”, în care oamenii au avut posibilitatea să se înscrie în program şi să beneficieze de carduri.

FUNDAȚIA CIVITAS PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ – INTERNATIONAL RESEARCH AND EXCHANGE BOARD, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ SĂLAJ ȘI BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ HUNEDOARA GLOBAL LIBRARIES ROMANIA Descrierea proiectului Programul „Global Libraries Romania” a fost un program pilot implementat în cinci judeţe ale României în perioada noiembrie – decembrie 2007 şi a continuat în perioada mai-iulie 2008. Aceste judeţe sunt Iaşi, Ilfov, Hunedoara, Sălaj şi Tulcea. În cadrul proiectului au fost implicate atât biblioteci judeţene, cât şi organizaţii non-guvernamentale.

Beneficiile relației de parteneriat Prin asistența acordată de către Fundaţia Comunitară Odorhei, HKA a reuşit să lanseze programul cu succes.

Acesta a fost bine pregătit, toate documentaţiile necesare au fost elaborate, gestionarea datelor a fost pusă la punct, într-un cuvânt programul a fost lansat în stare operaţională. Ca urmare a implicării firmelor, s-a creat un parteneriat foarte eficient şi rodnic cu întreprinzătorii locali. Prin informarea continuă şi corectă a lor, respectiv prin implicarea partenerilor în luarea de decizii, s-a întărit încrederea între fundaţie şi intreprinzătorii locali, generând idei şi planuri comune pentru viitor.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului În primul rând, corectitudinea şi seriozitatea partenerilor care s-au implicat în program a condus la succesul uriaş al cardurilor comunitare în rândul populaţiei. Astfel, au rezultat indicatori calitativi de rang înalt al programului şi a condus la încrederea faţă de program a oamenilor. În al doilea rând, popularitatea magazinelor Bertis şi Merkur a contat mult în aprecierea pozitivă a programului de carduri comunitare în judeţul Covasna. Datorită standardelor înalte calitative a produselor şi serviciilor asigurate de aceste magazine, există un număr mare de locuitori care fac cumpărături zilnice în aceste unităţi.

Cardurile comunitare au stabilizat numărul de clienţi, mai mult, au atras clienţi noi tocmai datorită faptului că utilizatorii devin astfel un fel de promotori activi ai dezvoltării comunităţii locale.

Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului a fost transformarea bibliotecilor locale în centre moderne de acces la informaţie prin intermediul Internetului şi a calculatorului. S-a pornit de la considerentul că este foarte important ca membrii comunităţilor să ştie să utilizeze cât mai eficient această metodă rapidă de informare şi comunicare. Bibliotecile sunt considerate locurile cele mai favorabile pentru a desfăşura activităţi informative, deoarece rolul bibliotecarilor este de a-i ajuta pe oameni să caute informaţiile de care au nevoie pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi a acumula informaţii utile. În prima etapă a acestui proiect, Fundaţia Civitas pentru o Societate Civilă a colaborat cu Biblioteca Judeţeană Sălaj.

Contribuția partenerilor Activităţile desfăşurate în prima etapă a proiectului de către Fundaţia Civitas în judeţul Sălaj au fost următoarele: realizarea împreună cu Biblioteca Judeţeană Sălaj a unei evaluări iniţiale în urma căreia au fost selectate spre a fi analizate 5 comunităţi locale; stabilirea de întâlniri cu reprezentanţii comunităţii, autorităţile locale, lideri informali, grupuri ale minorităţilor pentru a le prezenta proiectul

Bugetul total: 17.440 USD Durata proiectului: Noiembrie – Decembrie 2007, Mai – Iunie 2008 Durata parteneriatului: Noiembrie – Decembrie 2007, Mai – Iunie 2008 Regiunea de implementare: Nord Vest, Nord Est, Sud Est, București-Ilfov și Vest

şi importanţa lui pentru dezvoltarea comunităţilor; oferirea de asistenţă bibliotecii judeţene pentru a selecta 3 centre din cele 5; asistenţă tehnică şi sprijin pentru biblioteca judeţeană şi centrele pilot locale în dezvoltarea propunerilor lor de proiecte, conform termenilor specifici prevăzuţi în invitaţia IREX pentru depunerea propunerilor de proiecte din partea bibliotecilor. În urma completării cererilor de finanţare, bibliotecile au reuşit să achiziţioneze calculatoare, imprimante, camere web. În cea de a doua etapă a proiectului „Global Libraries Romania”, care s-a desfăşurat în perioada mai-iulie 2008, ONG-urile implicate în proiect au elaborat pachete informative pe diverse teme selecţionate de către membrii comunităţilor. Pentru fiecare comunitate au fost organizate două întâlniri informative în cadrul bibliotecilor unde reprezentanţii Fundaţiei Civitas le-au prezentat pachetele informative membrilor comunităţilor. Beneficiarii finali ai acestui proiect au fost atât membrii comunităţilor locale, cât şi bibliotecile judeţene din localităţile Zalău şi Deva şi bibliotecile locale din Cehu Silvaniei, Bobota în Sălaj şi din comuna Baru judeţul Hunedoara.

Beneficiile relației de parteneriat Organizațiile implicate în proiect au continuat relațiile de parteneriat, în anul 2011 Fundația Civitas organizând în parteneriat cu BJ Sălaj cursuri de antreprenoriat în zona rurală în cadrul unui alt proiect cofinanțat din fonduri structurale. Ca orice parteneriat, și aici transferul de know-how a fost unul eficient, iar scopul principal a fost întotdeauna dezvoltarea resurselor umane în zona rurală.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Fiecare partener a venit cu experienţa sa, făcând astfel ca această colaborare să conducă la realizarea proiectului, dar şi a unui parteneriat durabil în timp.

Implicarea partenerilor şi a beneficiarilor de proiect au făcut colaborarea mult mai uşoară şi au facilitat într-o foarte mare măsură atingerea obiectivului de proiect.

15

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT FUNDAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

FUNDAȚIA ALEXANDRION GROUP – WORLD VISION, INSPECTORATUL ȘCOLAR GÂNDEȘTE, RECICLEAZĂ!

Bugetul total: 6.140 RON Durata proiectului: Mai 2007 – Aprilie 2008 Durata parteneriat: Nedeterminată Regiunea de implementare: Ploieşti şi jud. Ialomiţa

Descrierea proiectului În 2007, Fundaţia Alexandrion Group a implicat 25 de şcoli din Ploieşti şi judeţul Ialomiţa într-un proiect de reciclare a hârtiei. În total, au fost adunate peste 20 de tone de hârtie, echivalentul a 487 de copaci.

Cu banii adunaţi din reciclare s-au cumpărat cărţi pentru şcolile participante.

Obiectivele proiectului Iniţiatorii şi-au propus să atingă mai multe obiective: diminuarea cantităţii de deşeuri reciclabile aruncate la groapa de gunoi; educarea ecologică a elevilor şi a profesorilor implicaţi şi, indirect, a comunităţilor locale din care aceştia fac parte; dotarea bibliotecilor şcolare prin înnoirea fondului de carte.

Contribuția partenerilor Înainte de a demara “Gândeşte. Reciclează!”, reprezentanţii Alexandrion s-au întâlnit cu profesorii coordonatori de proiecte şcolare din Ploieşti. Ei au prezentat proiectul profesorilor, iar aceştia au putut oferi feedback cu privire la oportunitatea iniţiativei. Pe 3 mai 2007, a avut loc lansarea oficială a proiectului. Această a fost anunţată printr-o 16

conferinţă de presă organizată la Şcoala „Sfânta Vineri” din Ploieşti. La eveniment au participat şi jurnalişti din presa locală. În perioada următoare, au fost lipite afişe în şcolile din Ploieşti şi din judeţul Ialomiţa, precum şi în instituţiile publice din comunităţile unde s-a desfăşurat proiectul.

De asemenea, cu ajutorul Centras, Fundaţia Alexandrion a postat în centrul oraşului Ploieşti două afişe de tip billboard cu mesajul “Gândeşte.

Reciclează!”. În şcolile din Ploieşti şi Ialomiţa au fost împărţite pliante cu informaţii despre proiect, despre modul în care este produsă hârtia şi despre necesitatea reciclării ei. Profesorii au folosit pliantele în cadrul orelor de dirigenţie şi educaţie civică pentru informarea elevilor şi pentru a-i sensibiliza cu privire la problemele ecologice. În şcolile care şi-au anunţat participarea au fost amenajate puncte de colectare a hârtiei. Alexandrion Group şi firma de reciclare Cahiro au pus la dispoziţie două maşini pentru ridicarea hârtiei de la şcoli. Totodată, s-a stabilit un calendar de preluare a hârtiei pentru a asigură o fluiditate a activităţii de colectare. Astfel, şcolile au fost repartizate pe zone şi zile pentru a facilita transportul hârtiei de la şcoli la fabrică. În paralel cu acest proiect, s-a derulat şi o campanie internă de colectare a hârtiei reciclabile, la nivelul Alexandrion Group. Toate departamentele au fost informate de acest proiect şi au fost încurajate să se alăture.

Beneficiile relației de parteneriat În urma implementării proiectului au fost obţinute următoarele rezultate: 25 de şcoli s-au implicat în proiect; au fost adunate 20,4 tone de hârtie reciclabilă, echivalentul a 487 de copaci; 38.100 de copii au beneficiat de pliantele informaţionale cu date despre hârtie şi importanţa reciclării ei; au fost achiziţionate cărţi în valoare de 12.280 RON. În plus, un câştig enorm îl reprezintă contribuţia la educarea ecologică a celor implicaţi direct în campanie (elevii şi profesorii) şi, indirect, a comunităţilor locale din care aceştia fac parte, cu privire la necesitatea reciclării şi dotarea şcolilor participante, înnoind şi completând astfel fondul de carte şcolară.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul relaţiei parteneriale a fost dat de implicarea tuturor celor care au făcut parte din proiect şi de comunicarea eficientă dintre ei.

FUNDAȚIA NOI ORIZONTURI ROMANIAN AMERICAN FOUNDATION IMPACT - MODEL DE EDUCAȚIE EXTRACURRICULARĂ NON-FORMALĂ ÎN ROMÂNIA

Bugetul total: 457.645 USD Durata proiectului: 24 luni Durata parteneriatului: Decembrie 2010 – Noiembrie 2012 Regiunea de implementare: 10 judeţe Descrierea proiectului Programul aduce în 65 de şcoli din mediul rural şi urban un curriculum şi un sistem inovator de evaluare a competenţelor dobândite de elevi în urma activităţilor de educaţie non-formală extracurriculară.

Aceste activităţi se implementează în cadrul Cluburilor de Iniţiativă Comunitară pentru Tineri IMPACT, organizate în şcolile participante. Cluburile IMPACT oferă un context de dezvoltare atât pentru tineri, cât şi pentru profesorii care lucrează cu tinerii, având un efect pozitiv şi asupra orelor de la şcoală.

Proiectul urmăreşte dezvoltarea de abilităţi de viaţă în rândul tinerilor din comunităţi mici şi din mediul rural, prin implicarea acestora în activităţi centrate pe cetăţenie activă, angajabilitate, antreprenoriat social şi leadership, facilitând, astfel, identificarea problemelor din comunitate, lucrul în echipă, scrierea și implementarea proiectelor.

Membrii IMPACT se implică direct în comunitate, implementând la fiecare patru luni un proiect de serviciu în folosul comunităţii. Reţeaua IMPACT numără 131 de Cluburi şi este cea mai mare mişcare de tineret în domeniul cetăţeniei active din România, cu 3.500 de membri şi peste 450 de lideri de club voluntari (aprox. 80% profesori şi studenţi, preoţi, asistenţi sociali). Programul IMPACT este recunoscut ca model de bună practică de experţi internaţionali în domeniul dezvoltării tinerilor şi a fost replicat la nivel internaţional, 12 Cluburi IMPACT fiind deschise în Honduras, 2 în SUA şi 4 în Republica Moldova.

Obiectivele proiectului Proiectul urmăreşte 3 obiective principale: formarea a 200 de profesori voluntari din orașe mici și zone rurale prin utilizarea unui curriculum îmbunătățit; dezvoltarea abilităților de antreprenoriat, leadership, cetățenie și angajabilitate a 1.000 de elevi, printr-o strategie de învățare de tipul „learning by doing”; creșterea gradului de informare în rândul autorităților centrale și locale, şcolilor și profesorilor cu privire la importanţa completării educaţiei formale cu modele de educaţie non-formală.

Contribuțiile partenerilor Bugetul total al proiectului este de 457.645$, dintre care: 332.965 $ finanţare oferită de RomanianAmerican Foundation și 124.680 $ contribuţie totală a Fundaţiei Noi Orizonturi în proiect. Contribuţia totală a Fundaţiei Noi Orizonturi constă în: 76.400 $ - contribuţie non-financiară și 48.280 $ - contribuţie financiară.

Beneficiile relației de parteneriat Dezvoltarea abilităților tinerilor a fost susţinută de un parteneriat pe măsură: Fundaţia Noi Orizonturi (reţeaua IMPACT, know-how şi co-finanţare), Romanian-American Foundation (investiţie financiară şi suport tehnic), Inspectoratele Şcolare (infrastructură şi resursele umane). Prin acest proiect, toate părţile implicate contribuie, de asemenea, la poziţionarea educaţiei non-formale la nivel guvernamental prin raportul de politică publică realizat în cadrul proiectului.

Cluburile IMPACT combină învăţarea, distracţia şi serviciul în folosul comunităţii, pentru a ajuta tinerii să-şi dezvolte abilităţi de viaţă şi să se pregătească pentru a intra pe piaţa muncii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul proiectului a fost garantat de încrederea dintre parteneri, reputația acestora în ceea ce priveşte inițiativele în domeniul educației, precum și de comunicarea permanentă și susținerea oferită, ambii parteneri fiind interesați de dezvoltarea capacităţii de a gestiona un astfel de model de educaţie extracuriculară, care se constituie într-o complementaritate cu sistemul formal. Relaţia este una de egalitate şi de feedback permanent, cele două organizaţii fiind atente una la nevoile celeilalte şi înţelegând limitările la care sunt supuse fiecare dintre ele. Unul din punctele forte ale parteneriatului este concentrarea puternică a Romanian-American Foundation pe componenta de sustenabilitate a programelor şi organizaţiilor, ceea ce înseamnă o componentă puternică de sprijin şi know-how în această direcţie pentru Fundaţia Noi Orizonturi. În ceea ce priveşte relaţia cu Inspectoratele Şcolare şi unităţile de învăţământ, există o bună comunicare şi susţinere la nivel local.

17

PARTENERIAT FUNDAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT FUNDAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

Resursele deținute de o organizație sau instituție pentru acoperirea nevoilor comunității sunt limitate și, de multe ori, insuficiente. Doar colaborarea între toate părțile interesate poate asigura un impact real și cu efecte pozitive pe termen lung.

Prin prisma experiențelor dobândite de-a lungul timpului putem concluziona că lucrul în rețea și în parteneriat are numai avantaje atâta timp cât obiectivele proiectului sunt împărtășite cu același entuziasm și responsabilitate de toți cei implicați.

Grațiela ANGHELUȘ – Manager proiect, Fundația Rațiu pentru Democrație

FUNDAȚIA RAȚIU PENTRU DEMOCRAȚIE – AGENȚIA NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE NU E DE VÂNZARE! – ALEGE PENTRU BINELE TĂU!

Bugetul total 2011: Costuri directe de proiect 40.012 RON Durata proiectului: 2006 - perioadă nederminată Durata parteneriatului: 2007 - Prezent Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Proiectul răspunde nevoii de reintegrare socială a victimelor prin mobilizarea comunităţii împotriva traficului de persoane. Programul presupune implementarea de proiecte şi campanii de prevenire, advocacy, informare, conştientizare, de asistare şi susţinere a celor care au supravieţuit unor situaţii de trafic.

Activităţile programului se bazează pe conceptul de educaţie non-formală. Astfel, sunt organizate proiecţii de filme documentare pe tema traficului de persoane, teatru forum, sesiuni de instruire, grupuri de dezvolt are personală, dezbateri şi grupuri de discuţii în şcoli, cafenele, parcuri sau alte spaţii publice. Tot pentru creşterea nivelului de informare cu privire la amploarea fenomenului a fost inițiată o mişcare socială de protest împotriva sclaviei moderne. În acest sens, începând din 2008, inițiatorii proiectului invită pe toţi cei preocupaţi de apărarea drepturilor omului în fiecare an, în data de 18 octombrie, să se alăture Flash Mob-ului internaţional.

Obiectivele proiectului Principalul obiectiv al acestui program este creşterea nivelului de conştientizare în ceea ce priveşte cauzele, efectele şi amploarea traficului de persoane în rândul populaţiei generale şi susţinerea victimelor traficului de persoane prin 18

facilitarea şi încurajarea reintegrării sociale a victimelor.

Contribuția partenerilor Beneficiarul proiectului și partenerul au colaborat în vederea implementării eficiente a activităţilor încă de la iniţierea programului, decembrie 2006. În funcţie de specificul fiecărei campanii, cei doi parteneri au contribuit cu expertiză, resurse umane, contribuţii financiare sau bunuri.

Beneficiile relației de parteneriat Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane şi Fundaţia Raţiu pentru Democraţie au realizat împreună strategii de lucru şi modele de bună practică oferind posibilitatea multiplicării acestora în rândul terţilor, au crescut numărul beneficiarilor şi varietatea mediilor abordate.

Parteneriatul dintre cele două instituţii a condus la o utilizare eficientă a resurselor în lupta împotriva traficului de persoane, sustenabilitatea eforturilor depuse prin crearea de metode inovative şi îmbunătăţirea comunicării între instituţii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Deschiderea colaboratorilor locali, a administraţiei locale, elevilor, profesorilor şi personalului din centrele rezidenţiale au avut o importanţă crucială în buna desfăşurare a programului. Consultarea permanentă între parteneri, flexibilitatea şi adaptarea constantă la situaţiile apărute în etapa de implementare a acţiunilor programului au conferit consistenţă şi impact optim la nivelul beneficiarilor.

ORGANIZAȚIA SALVAȚI COPIII, FILIALA TIMIȘOARA – GRUPUL PENTRU LIBERĂ AFIRMARE SOCIALĂ (GLAS), AGENȚIA NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE TIMIȘ (ANITP) INFORMEAZĂ-TE! REFUZĂ SĂ FII VICTIMĂ!

Descrierea proiectului Proiectul şi-a propus să prevină şi să informeze tinerii din 5 comunităţi rurale din judeţele Timiş şi Caraş-Severin despre traficul de fiinţe umane şi consecinţele psihosociale ale acestuia.

Proiectul a furnizat tinerilor oportunităţi importante de a dobândi abilităţi şi competenţe esenţiale şi a contribuit la dezvoltarea lor personală; învăţarea non-formală de către tineri a fost o modalitate eficientă de a comunica informaţia, aceștia fiind mult mai atenţi la mesajele provenite tot de la tineri. Au fost promovate capacităţile beneficiarilor de a deveni ei înşişi promotori ai măsurilor împotriva traficului de fiinţe umane şi ai respectării drepturilor omului.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului au fost: creşterea gradului de conştientizare în rândul tinerilor; elaborarea şi distribuirea de materiale informative adresate acestora şi comunităţii și educarea lor într-un mod non-formal de către alţi tineri.

Contribuția partenerilor Partenerul GLAS a fost implicat în pregatirea voluntarilor prin participarea psihologului Mircea Dragu. Acesta a fost implicat la mesele şi atelierele desfăşurate în scopul elaborării materialelor informative, precum şi în mediatizare, dar şi la evaluarea şi diseminarea rezultatelor proiectului. Partenerul ANITP s-a implicat activ în toate activităţile proiectului, permanent un specialist al acestei agenţii fiind alături de voluntari, atât în sesiunile de informare, cât şi la pregătirea voluntarilor, elaborarea materialelor, evaluarea activităţilor, mediatizarea şi diseminarea rezultatelor.

Bugetul total: 8.570 EUR Durata proiectului: Ianuarie – Aprilie 2009 Durata parteneriatului: Perioadă nederminată Regiunea de implementare: Vest Beneficiile relației de parteneriat Partenerul GLAS s-a implicat în organizarea de activități informale, artistice: punerea în scenă a piesei de teatru, elaborarea materialelor informative și predarea de tehnici de educație non-formală.

Partenerul ANITP este principalul actor în lupta împotriva traficului de persoane, iar implicarea sa a avut un impact deosebit atât în organizarea de sesiuni de informare pentru profesionişti, cât şi în mediatizarea şi diseminarea rezultatelor proiectului.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Un prim factor l-a constituit caracterul inovator al proiectului, derivat din concentrarea exclusivă asupra zonei rurale, în care tinerii au mai puţine surse de informare, fiind astfel mai vulnerabili în faţa capcanelor traficului de fiinţe umane, precum și din utilizarea artei ca mijloc de conștientizare.

Proiectul a susţinut creativitatea prin implicarea tinerilor în elaborarea de mesaje sugestive pe tema traficului de fiinţe umane, având ocazia de a împărtăşi propria viziune. Toate au dus la dezvoltarea personală a acestora, a conştientizării faptului că ei pot să realizeze ceva pentru semenii lor şi pot să lupte împotriva unui fenomen atât de serios cum este cel al traficului de persoane.

19

PARTENERIAT FUNDAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT FUNDAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

FUNDAȚIA ROTARY CLUB CONSTANȚA – CONSORȚIUL FUNDAȚIILOR ROTARY CLUB COWES, ȘCOALA GENERALĂ FĂUREI – BĂNEASA, JUD. CONSTANȚA, INSPECTORATUL JUDEȚEAN CONSTANȚA, PRIMĂRIA BĂNEASA – JUDEȚUL CONSTANȚA, CONSILIUL JUDEȚEAN CONSTANȚA, S.C. RAJA S.R.L PROIECT DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI SANITAȚIE PENTRU ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I – VIII DIN FĂUREI – BĂNEASA, JUDEȚUL CONSTANȚA

Bugetul total: 95.878 EUR (tva inclus) Durata proiectului: 4 luni Durata parteneriatului: Mai mult de 5 ani Regiunea de implementare: Sud Est Descrierea proiectului Urmărind prevenirea apariţiei diverselor tipuri de boli contagioase, principalele activități ale proiectului sunt: executarea unui foraj la cca.

150 metri, echiparea completă a puţului de adâncime rezultat, asigurarea alimentării cu apă prin pompa submersibilă, hidrofor şi rezervor tampon a unui număr de trei cişmele localizate în curtea şcolii, furnizarea şi branşarea la conducta de apă a unui container sanitar complet echipat pentru folosinţă, atât a elevilor, cât şi a profesorilor, realizarea unei fose septice de colectare a apelor uzate aferente Şcolii Generale din Făurei.

Obiectivele proiectului Proiectul a fost dezvoltat pentru a sprijini nevoia prevenției apariției bolilor contagioase la care locuitorii satului Făurei sunt supuși, ca urmare a existenței unei singure surse de apă potabilă.

Astfel, în acest mod, proiectul contribuie şi la educarea elevilor cu privire la menţinerea igienei personale.

Contribuția partenerilor Fundaţiile Rotary Club au generat o colectă publică în Regatul Unit al Marii Britanii şi în Franţa, unde timp de 2 ani s-au colectat fondurile necesare derulării unei astfel de investiţii. Primăria Băneasa a asistat în obţinerea autorizaţiei de construcţie necesară, a furnizat diverse facilităţi locale necesare organizării de şantier, dar şi paza acestuia. Inspectoratul Şcolar şi respectiv, beneficiarul final, Şcoala din Făurei au semnalat problema socială cu care se confruntă comunitatea locală. Consiliul Judeţean Constanţa s-a implicat în depăşirea multiplelor probleme cu care s-a confruntat execuţia proiectului. S.C. RAJA S.A., ca operator regional de apă, concesionar al serviciilor de apă şi canalizare ale oraşului Băneasa, s-a 20

oferit să preia în mentenanţă gratuită investiţia, pe întreaga perioadă de existenţă a facilităţii donate Şcolii Făurei.

Beneficiile relației de parteneriat În primul rând, s-au coagulat între parteneri legături instituţionale ferme, de durată, bazate pe încredere şi sprijin reciproc în derularea proiectelor comune. Împărtăşirea experienţei proprii a generat multiplicarea multor proiecte abordate de Rotary Club Constanţa către alte ONG-uri omologe, fie din România, fie din străinătate, pentru ca acestea din urmă să fie mai eficiente şi să poată implementa cât mai corect tematica propusă.

Dorinţa de a face viaţa mai frumoasă celor 400 de elevi ce învaţă în Şcoala din Făurei-Băneasa judeţul Constanţa a devenit un obiectiv major, plecat de la un simplu ideal şi devenit, mai apoi, realitate.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și parteneriatului Factorii cheie au fost: încrederea, perseverența, uniunea tuturor energiilor disponibile în folosul comunității, expertiza în domeniu, altruismul, încrederea în partenerii de dialog, încrederea că împreună pot realiza un proiect atât de mare atrăgând sume relativ modeste de la un număr mare de voluntari implicaţi. Expertiza a aparţinut Fundaţiei Rotary Club din Ventnor Y.O.W. - U.K., fundaţie care a mai implementat un astfel de proiect în Tunisia, în anul 2007.

Colaborarea de durată dintre Fundaţia Rotary Club Constanţa şi toţi actorii mai sus menţionaţi, alături de care au început în ultimii zece ani o mulţime de alte proiecte la fel de importante, au permis generarea şi menţinerea unor canale de comunicare formale şi informale, prin care informaţia corectă şi rapidă a fost diseminată celor responsabili cu problematica abordată.

CENTRUL DIECEZAN CARITAS IAȘI – COLEGIUL „MIHAI EMINESCU” IAȘI, COLEGIUL „EMIL RACOVIȚĂ” IAȘI, LICEUL TEORETIC „D. CANTEMIR”, ȘCOALA NORMALĂ „VASILE LUPU”, GRUP ȘCOLAR „ANGHEL SALIGNY” ȘI COLEGIUL TEHNIC DE ELECTRONICĂ ȘI ELECTROTEHNICĂ IAȘI, DECATHLON IAȘI, TVR IAȘI, CRONICA DE IAȘI, RADIO IAȘI, IAȘI TV LIFE, 7EST, ZIARUL DE IAȘI, IAȘIFUN IMPLICĂ-TE! – FII VOLUNTAR! Descrierea proiectului Proiectul inițiat de Centrul Diecezan Caritas Iaşi a avut în vedere formarea de voluntari în comunitate, pe parcursul a 5 luni, din prima jumătate a anului 2011. Scopul acestuia este de a aduce un aport favorabil în comunitate prin implicare socială, responsabilitate şi răspândire a exemplelor de ajutorare a comunităţii şi persoanelor defavorizate. Astfel, în perioada februarie-iunie 2011, au avut loc cursurile de formare voluntari în comunitate, cursuri desfăşurate în 10 localităţi din Regiunea de Nord-Est a României. Pornind de la intenţia de a promova voluntariatul şi implicarea elevilor în activităţi caritabile, proiectul a continuat printr-o acţiune ce a avut loc în perioada 17 – 21 octombrie 2011, având ca scop dezvoltarea valorilor morale şi sociale, promovarea cetăţeniei active şi dezvoltarea mentalităţii de a face voluntariat în rândul tinerilor şi a elevilor din Iaşi.

Obiectivele proiectului Primul obiectiv al proiectului a fost formarea de voluntari în 10 localităţi din Regiunea de Nord-Est a României tocmai pentru a veni în întâmpinarea problemelor din comunitate. Al doilea obiectiv a fost realizarea şi desfășurarea unor activităţi menite să promoveze voluntariatul şi implicarea elevilor în activităţi caritabile, dezvoltarea valorilor morale şi sociale si promovarea cetăţeniei active.

Al treilea obiectiv a fost implicarea a cât mai multor parteneri în scopul oferirii de exemple de implicare.

Contribuția partenerilor Instituţiile de învăţământ din Iaşi implicate în proiect au avut rolul de informare a elevilor și de coordonare a acestora. Partenerii media au avut rolul de a promova acţiunile, de a asigura o informare corectă şi promptă asupra stadiului acţiunilor, dar și de a oferi publicului exemple pozitive. Compania care a susţinut desfăşurarea

Bugetul total: 15.000 EUR Durata proiectului: Ianuarie 2011–Noiembrie 2011 Durata parteneriatului: 12 luni Regiunea de implementare: Regiunea Nord-Est

acţiunii a fost DECATHLON Iaşi, care a pus la dipoziţie terenul de fotbal, materialele necesare pentru buna desfăşurare a meciurilor, dar şi premiile pentru participanţi.Partenerii media au avut rolul de a promova în mod corespunzător acţiunile, de a asigura o informare corectă şi promptă asupra stadiului acţiunilor, promovarea şi oferirea de bune exemple publicului.

Beneficiile relației de parteneriat Alături de parteneri, Centrul Diecezan Caritas Iași a marcat Anul European al Voluntariatului prin acţiuni adresate atât persoanelor din diferite comunităţi, indiferent de vârstă sau ocupaţie, cât şi tinerilor şi elevilor dornici de a se implica în ajutorarea semenilor, antrenând un număr de aproximativ 600 de persoane, reprezentând persoanele din diferite comunităţi, tineri şi elevi din Iaşi, cadre didactice, reprezentanţii companiilor, a partenerilor media, voluntarii Centrului Caritas Iaşi, persoanele din diferite comunităţi care au ajutat la organizare, etc.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Principalul factor cheie a fost alegerea potrivită a partenerilor în funcţie de obiectivele proiectului, aceștia fiind aleşi în funcţie de domeniul de interes şi de valorile după care se ghidează în activităţile zilnice. De asemenea, o bună şi corectă comunicare, precum şi respectarea contractului de parteneriat au condus la succesul proiectului şi al parteneriatelor.

21

PARTENERIAT FUNDAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT FUNDAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE A stabili obiectivele unui proiect împreună cu partenerii, a derula proiectul implicând partenerii în anumite faze, a comunica și a împărtăși cu cei implicați, sunt ingredientele pentru ca rezultatele unui proiect să satisfacă toate așteptările partenerilor lui.

“O meserie, șansă la un viitor” este un proiect finanțat de către Raiffeisen Bank, implementat de Fundația Principesa Margareta a Romaniei, implicând serviciile rețelei de școli Spiru Haret UCECOM, precum și ale altor ONG-uri. Sinergia acestor forțe ne-a condus către un final de succes - 60 tineri institutionalizați au învățat o meserie competitivă, care pe viitor le va asigura o bună inserție profesională și integrare socială.

Gabriela CURICI – Coordonator proiect, Fundația Principesa Margareta a României

FUNDAȚIA PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI - RAIFFEISEN BANK, GRUPUL ȘCOLAR SPIRU HARET, DGASPC O MESERIE, ȘANSĂ LA UN VIITOR! Bugetul total: 60.000 EUR Durata proiectului: 1 an Durata parteneriatului: 1 an Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Proiectul a asigurat tinerilor instituţionalizaţi şcolarizarea în vederea învăţării unei meserii şi a continuării studiilor, pe perioada unui an. Proiectul a fost implementat în oraşele Brăila, Craiova şi Iaşi, sprijinind tinerii cu vârsta de peste 18 ani să obţină un certificat profesional şi să deţină informaţiile şi instrumentele necesare pentru a accesa piaţa muncii. Pe durata stagiului, tinerii au fost sprijiniți de voluntarii Raiffeisen Bank, ce s-au implicat în activităţi de socializare, artistice, sportive, educaţionale şi de voluntariat în comunitatea locală.

Obiectivele proiectului Proiectul şi-a propus ca 60 de tineri selectaţi în program să obţină o certificare profesională pentru o meserie de viitor, sprijinirea lor în practicarea meseriei prin stagii de internship în companii de profil şi, în final, ghidarea tinerilor în găsirea unui loc de muncă. În acest sens, a fost asigurată plata taxelor de şcolarizare în reţeaua Grupului Şcolar de Arte şi Meserii Spiru Haret, un program de mentorat şi internship şi apoi, au fost ajutați tinerii să îşi creeze propriile portofolii profesionale şi să aplice pe piața locală a muncii.

Contribuția partenerilor Fundaţia Principesa Margareta a României a fost coordonatorul şi implementatorul proiectului.

Raiffeisen Bank a fost finanţatorul exclusiv al programului, iar angajaţii companiei s-au implicat ca voluntari în activităţile desfaşurate cu tinerii.

22

DGASPC din Brăila, Craiova şi Iaşi au facilitat selecţia tinerilor institutionalizaţi, relaţia cu asistenţii sociali şi persoanele direct implicate în educaţia tinerilor. Grupul Şcolar de Arte şi Meserii Spiru Haret a fost partenerul educaţional al proiectului. La nivelul celor 3 şcoli s-a realizat practic pregătirea şcolară şi profesională a tinerilor, inclusiv cursuri de calificare şi pregătire practică. Partenerul educaţional a oferit spaţii pentru selecţia tinerilor şi a altor activităţi organizate cu ei.

Beneficiile relației de parteneriat Parteneriatul între ONG – finanţator – instituţii publice – instituţii educaţionale în cadrul proiectului a însemnat un mix optim de resurse şi competenţe, care au făcut posibilă implementarea într-un cadru naţional a acestui proiect.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și parteneriatului Factorii cheie ce au adus succesul proiectului şi al parteneriatului sunt: comunicarea între parteneri în toate fazele proiectului, de la designul iniţial până la raportarea finală a rezultatelor; încrederea reciprocă privind rolul şi competenţele fiecărui partener.

AIESEC TIMIȘOARA – ACI, CONTINENTAL, VOXFILEMAKER, OPEN AIESEC UNIVERSITY

Descrierea proiectului Proiectul destinat studenților este împărţit în 2 etape, una teoretică şi una practică. În cea teoretică, participanţii beneficiază de training-uri profesioniste sustinute de specialişti din companiile partenere timp de 4 săptamâni. În partea a 2-a, cea practică, participanţii au ocazia de a experimenta tot ceea ce au învăţat, într-un stagiu de practică de 4 săptămâni la una din companii. Anul acesta, cea de-a treia ediţie a proiectului a prevăzut 4 şcoli diferite, şi anume IT School, Entrepreneurship School, Sales School şi Educational Sciences School.

Bugetul total: 2.044 RON Durata proiectului: 8 săptămâni Durata parteneriatului: 8 săptămăni Regiunea de implementare: Timișoara

Obiectivele proiectului Obiectivul principal al proiectului a fost de a avea 100 de studenţi timişoreni care să participe la şedinţe de pregătire specifice pe cele 4 domenii, urmate de o perioadă de practică, adaptată pentru fiecare şcoală în parte. Fiecare şcoală a avut şi obiective specifice: pentru IT School obiectivul a fost de a obţine un venit de 2000 de euro şi minimum 5 companii partenere, pentru Entrepreneurship School numărul de companii partenere dorite a fost de 2, pentru Sales School s-a urmărit un minimum 3 companii partenere şi un venit de 500 de euro, iar în cazul ariei Educational School – să existe 3 organizaţii partenere care să ajute desfăşurarea părţii practice a proiectului.

Beneficiile relației de parteneriat Beneficiile oferite de AISEC organizațiilor partenere au fost: promovare în cadrul evenimentelor de deschidere şi de închidere a proiectului AIESEC University (atât prin materiale de promovare, cât şi prin prezentări), promovare online în cadrul website-ului www.aiesectm.ro, a blogului aferent, precum şi a comunicatelor de presă din mass media timişoreană, acces la Top Talents din mediul local, posibilitatea de a angaja pe oricare din studenţii practicanţi, în funcţie de pregătirea şi experienţa lor din urma proiectului, cât şi a aptitudinilor şi cunoştinţelor personale. Beneficiile oferite de către organizaţiile partenere AIESEC Timişoara au constat în: promovarea organizaţiei AIESEC Timişoara, cât şi a proiectului AIESEC University, prin mijloacele de promovare ale companiei, online sau offline, susţinere financiară a studenţilor practicanţi, susţinere financiară a costurilor organizării proiectului, prezenţa companiilor în partea teoretică a proiectului prin traineri sau reprezentanţi ai companiei.

Contribuția partenerilor Partenerii proiectului AIESEC University şi-au adus contribuţia atât în partea teoretică, cât şi în cea practică a proiectului. Practica s-a desfăşurat, mai apoi, în cadrul companiilor sau organizaţiilor partenere, precum şi în cadrul unui proiect local desfăşurat de Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor în domeniul Antreprenoriatului. Pe lângă acestea, contribuţia partenerilor a fost şi sub formă financiară, prin susţinerea diverselor costuri (precum susţinerea studenţilor practicanţi), redate prin contractele de colaborare ce prevedeau beneficii pentru ambele părţi implicate.

Factorii cheie care cu condus la succesul proiectului și al parteneriatului Factorii cheie care au condus la succesul proiectului au fost interni (o bună organizare şi coordonare a resurselor, ce au dus la o bună implementare a proiectului), cât şi externi (companiile şi organizaţiile partenere, Universitatea de Vest, Universitatea Politehnică, trainerii şi reprezentanţii care au sustinut partea teoretică, cât şi studenţii care, prin participarea activă la sesiuni, au asigurat succesul proiectului). Succesul relaţiei de parteneriat a fost dat de calitatea managementului.

Un alt factor de succes a fost îndeplinirea obligaţiilor contractuale.

23

PARTENERIAT FUNDAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU COPII, COMUNITATE ȘI FAMILIE – BANCA TRANSILVANIA CLUJUL ARE SUFLET

Bugetul total: 540.914 RON Durata proiectului: Nedeterminată Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Cluj-Napoca

Descrierea proiectului Proiectul se adresează adolescenţilor şi tinerilor, scopul lui fiind protecţia drepturilor copiilor, dezvoltarea capacităţii de relaţionare, emoţionale şi de integrare socio-profesională în cazul adolescenţilor/tinerilor care provin din medii defavorizate. Grupul ţintă al proiectului e format din adolescenţi din Cluj, cu vârste cuprinse între 14 şi 20 de ani, care provin din medii defavorizate (familii numeroase sau monoparentale cu venituri scăzute, părinţi cu nivel educaţional scăzut, care trăiesc în familii în care există situaţii conflictuale, neglijenţă sau forme grave de abuz, au fost abandonaţi în instituţii etc.) şi: nu sunt integraţi şcolar, nu au finalizat o formă de învăţământ profesional/ şcoală de ucenici sau liceal, sunt integraţi şcolar, dar au nevoie de sprijin pentru a-şi finaliza studiile /pentru a găsi o formă de învăţământ adecvată capacităţii şi intereselor şi pentru integrare şcolară şi socială, adolescenţi care au finalizat o formă de învăţământ profesional/şcoală de ucenici sau liceal şi au nevoie de orientare/ reorientare, ghidare profesională, vocaţională spre cursuri de calificare profesională şi găsirea unui loc de muncă. Adolescenţii care sunt înscrişi în proiect beneficiază de o abordare integrată a nevoilor lor prin activităţi de consiliere şi sprijin şi activităţi de socializare.

Obiectivele proiectului Scopul proiectului este protecţia drepturilor copiilor, dezvoltarea capacităţii de relaţionare, emoţionale şi de integrare socio-profesională în cazul adolescenţilor/tinerilor (14 - 20 ani) care provin din medii defavorizate. Principalele obiective ale proiectului sunt: integrarea şcolară şi/sau profesională a tinerilor, orientarea sau reorientarea şcolară bazată pe autocunoaştere, dezvoltarea emoţională la nivelul vârstei, depăşirea crizei emoţionale specifice vârstei.

Intenţia inițiatorilor este aceea de a-i ajuta pe tinerii cărora li se adresează să-şi dezvolte potenţialul pentru a deveni independenţi.

24

Contribuția partenerilor Centrele de zi create de Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie pentru copii au constituit un model pentru organizarea centrului “Clujul are Suflet”. FRCCF este cea care a asigurat managementul proiectului, organizarea şi dezvoltarea acestuia. Până în prezent, în cei 4 ani de funcţionare a centrului de zi “Clujul are Suflet”, aproape 1100 de tineri au beneficiat de sprijinul echipei de profesionişti care îşi desfăşoară activitatea aici.

ASOCIAȚII Asociații în parteneriat cu instituții publice Asociații în parteneriat cu alte organizații nonprofit Asociații în parteneriat cu societăți comerciale

Beneficiile relației de parteneriat Iniţiativa Băncii Transilvania a beneficiat de experienţa Fundaţiei pentru Copii, Comunitate şi Familie în domeniul serviciilor socio-educative adresate copiilor şi tinerilor care provin din medii defavorizate din judeţul Cluj. În ceea ce priveşte implicarea Băncii Transilvania, proiectul “Clujul are Suflet” a beneficiat de la început de finanţare stabilă şi de deschidere în privinţa dezvoltării lui. Relaţia de parteneriat între cele două instituţii a adus, de asemenea, un plus în ceea ce priveşte promovarea proiectului, acesta fiind încă de la început cunoscut comunităţii şi actorilor sociali importanţi.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Cel mai important aspect care a dus la succesul proiectului a fost implicarea ambilor parteneri şi centrarea încă de la început pe obţinerea de rezultate. De aceea, activităţile acestuia sunt permanent evaluate şi adaptate la nevoile tinerilor beneficiari, iar acest lucru a dat rezultate bune.

Modul în care s-a dezvoltat proiectul şi rezultatele obţinute ne încurajează să continuăm în aceeaşi manieră, păstrând o abordare integrată şi personalizată a fiecărui tânăr.

Misiunea specifică a asociațiilor – aceea de a servi obiective de natură comunitară sau publică -, precum și accesibilitatea procesului de înființare și gestionare a acestora au condus la o prezență vizibilă în domeniul responsabilității sociale. Astfel, peste 46% dintre proiectele incluse în cercetare au fost inițiate de asociații, acestea fiind întâlnite, în același timp, și în relațiile de parteneriat cu celelalte forme de organizare: fundații, instituții publice, societăți comerciale sau alte entități non-profit. Prin intermediul proiectelor de responsabilitate socială, asociațiile promovează conștientizarea unor probleme de natură socială, ecologică sau culturală, în proporție de 40%. De asemenea, printre obiective se numără și dezvoltarea resurselor umane, fie că este vorba de dezvoltare personală (33%) sau de formare de competențe specifice pentru piața muncii (31%). Înregistrând un procentaj mai mic – de aproximativ 18% - sunt proiectele având ca obiectiv protecția mediului înconjurător, în timp ce activitățile de natură filantropică și cele privind sănătatea și sportul sunt derulate de o minoritate de 7%, respectiv 10% de asociații. În peste 51% dintre cazuri, activitățile prevalente în rândul proiectelor inițiate de asociații sunt cele de formare prin sesiuni informale, tabere/școli de vară, campanii de informare, sesiunile de formare și workshop-uri, organizarea de evenimente, târguri și expoziții fiind caracteristice pentru mai mult de o treime dintre proiecte. Cu toate acestea, specifice asociațiilor sunt activitățile de participare civică și voluntariat (24%), precum și cele de reciclare și creare de energie alternativă (12%). În ceea ce privește tipul de parteneri ai asociațiilor, într-o proporție de 64% se implică instituții/autorități publice la nivel central sau local, în timp ce un procent similar (61%) includ și alți parteneri de tip non-profit (alte asociații, fundații). Pentru 29% dintre cazuri, partenerii asociațiilor sunt societățile comerciale, de remarcat fiind și faptul că parteneriatele cu acestea se stabilesc într-o măsură mai mare cu asociațiile comparativ cu fundațiile (18%) și autoritățile publice (mai puțin de 7%). Din punctul de vedere al elementelor care au condus la succesul parteneriatului, profesionalismul a reprezentat principalul factor pentru 45% dintre parteneriate, fiind urmat de relația de comunicare (35%), acest fapt sugerând deschiderea acestor parteneriate către diverse tipuri de instituții. Majoritatea proiectelor (79%) implementate de asociații au acoperire regională, acestea fiind distribuite relativ egal din punct de vedere geografic, fiind ușor mai prezente în regiunile Sud-Est și Sud-Vest.

PARTENERIAT ASOCIAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT ASOCIAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

Parteneriatul nostru cu Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova și Școala de Arte și Meserii a reprezentat cea mai mare implicare a instituțiilor statului în viața acestor persoane private de libertate. Prin această colaborare am reușit să demonstrăm că se poate colabora eficient cu aceste instituții și că și deținuții pot coopera la rândul lor.

Andreea ZAMSA – Președinte, Asociația Peoples in Difficulty

ASOCIAȚIA „PEOPLES IN DIFFICULTY” – ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII CRAIOVA, PENITENCIARUL PENTRU MINORI ȘI TINERI CRAIOVA, FILARMONICA OLTENIA CRAIOVA, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA LUMEA VĂZUTĂ PRIN OCHII NOȘTRI

Bugetul total: 200.000 RON Durata proiectului: Perioadă de 9 luni Durata parteneriatului: Perioadă nedeterminată Regiunea de implementare: Sud – Vest, Oltenia Descrierea proiectului Grupul ţintă vizat de asociaţie este de 100 de persoane private de libertate, indivizi care sunt elevi ai Şcolii de Arte şi Meserii din cadrul Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova. Printre activitățile derulate în cadrul proiectului se numără: examinarea psihologică a grupului țintă pentru identificarea abaterilor comportamentale, organizarea de expoziții și implicarea lucrărilor acestor deținuți în acțiunile sociale ale Craiovei.

Prin acest proiect se urmăreşte reintegrarea socială şi reabilitarea socială a persoanelor private de libertate, prin metode terapeutice precum terapie prin artă şi meşteşugărit, o modalitate prin care persoana privată de libertate poate să-şi descopere noi aptitudini şi se poate orienta pe viitor spre o meserie.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului sunt următoarele: reintegrarea socială a persoanelor private de libertate şi realizarea comunicării cu angajatorii care doresc să aibă ca angajat un deţinut, realizarea unui film din imagini sugestive privind implicarea activă în proiect a grupului țintă, recăpătarea respectului de sine din partea fiecărui beneficiar, reducerea recidivismului şi redarea dorinţei de a nu se mai întoarce în detenţie.

26

Contribuția partenerilor Prima activitate derulată de parteneri a fost desemnarea responsabilului acestei activităţi – un cadru didactic al Şcolii de Arte şi Meserii din cadrul Penitenciarului de Minori şi Tineri Craiova, care cunoaşte grupul ţintă. A doua activitate a constat în organizarea unor suite de expoziţii şi implicarea lucrărilor acestor deţinuţi în acţiunile sociale ale Craiovei. Primăria Municipiului Craiova a avut responsabilitatea în proiect de a pune la dispoziţia Asociaţiei şi a proiectului a unor săli de expoziţie în care lucrările acestor tineri să fie evidenţiate. Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova a avut responsabilitatea de a facilita scoaterea din penitenciar a unui număr semnificativ de beneficiari care să ia parte la toate manifestările de popularizare a proiectului şi să permită realizarea filmului de prezentare.

Filarmonica Oltenia a avut ca responsabilitate să găzduiască în incinta instituţiei expoziţia principală a proiectului, expoziţie în care au fost selectate cele mai bune lucrări pe o temă aleasă de organizatori.

Beneficiile relației de parteneriat Primăria Municipiului Craiova a susţinut ideea de reintegrare socială şi a încurajat dezvoltarea socio-economică a persoanelor private de libertate. Astfel, acest parteneriat public privat încheiat cu instituţiile abilitate demonstrează că oricând un parteneriat conceput pe idei concrete şi corecte poate fi susţinut legal şi că ONGurile pot coopta în proiectele lor instituţii care să susţină ideea de incluziune socială.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Coordonarea, scopul şi obiectivele proiectului, comune pentru toţi partenerii, au conferit o comunicare armonioasă, fapt care a condus către succesul total.

ASOCIAȚIA AUTISM TRANSILVANIA – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJNAPOCA, INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ, CENTRUL BUGETAR DE CREȘE CLUJ-NAPOCA, CLINICA DE PSIHIATRIE INFANTILĂ CLUJ-NAPOCA IDENTIFICAREA COPIILOR CU RISC DE A DEZVOLTA O TULBURARE DIN SPECTRUL AUTIST Descrierea proiectului Proiectul și-a propus identificarea copiilor cu risc de a dezvolta tulburări din spectrul autist, prin realizarea unui screening la nivelul creşelor şi grădiniţelor din municipiul Cluj-Napoca.

Contextul în care proiectul s-a dezvoltat a fost reprezentat de însăşi societatea românească în care, până de curând, nu exista o lege sau o altă iniţiativă care să urmărească identificarea copiilor cu autism. Screeningul este extrem de important, deoarece perioada critică în a observa simptomele este de la naştere până la 3 ani, iar întârzierea diagnosticului poate compromite şansa de succes a terapiei.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului au fost: identificarea şi diagnosticarea timpurie a copiilor cu risc de a dezvolta o tulburare din spectrul autist, având ca obiective secundare orientarea acestor copii identificaţi cu risc spre instituţii în care să beneficieze de evaluări şi intervenţii specializate, respectiv, ulterior, integrarea lor şcolară şi socială. De asemenea, s-a urmărit și implicarea și informarea cadrelor didactice si medicale şi a părinţilor, atât cu privire la semnele şi caracteristicile autismului, cât şi la instrumentele de screening utilizate, precum și conştientizarea şi informarea întregii societăţi cu privire la această afecţiune, pentru a se putea adapta nevoilor de integrare socială a acestor copii.

Contribuțiile partenerilor Principala activitate a fost tipărirea, distribuirea şi completarea chestionarelor de screening de către părinţii copiilor înscrişi în grădiniţe şi creşe, precum şi de către cadrele medicale şi didactice (AAT, Inspectoratul Judeţean Cluj, Centrul Bugetar de Creşe, Primaria Municipiului Cluj-Napoca). AAT, împreună cu Primăria ClujNapoca și Clinica de Psihiatrie Pediatrică, s-au

Bugetul total: 3.500 EUR Durata proiectului: 01.06.2010 – 15.04.2011 Durata parteneriatului: 01.06.2010 – 15.04.2011 Regiunea de implementare: Nord-Vest

implicat în activitatea de informare a cadrelor medicale și didactice, precum și în transmiterea informațiilor către părinți și în sprijinirea completării chestionarului. Specialiștii Asociației Autism Transilvania și Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca au evaluat psihiatric și psihologic copiii identificați.

Beneficiile relației de parteneriat Comunicarea s-a realizat constant între reprezentanţii desemnaţi ai instituţiilor partenere în proiect, întreaga activitate fiind coordonată de Cristina Pop, psiholog în cadrul Asociaţiei Autism Transilvania.

Partenerii au fost selectaţi datorită relevanţei lor în proiect, precum şi datorită competenţelor profesionale ale reprezentanţilor desemnaţi de către aceste instituţii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Printre factorii care au asigurat succesul proiectului se numără: seriozitatea, profesionalismul, comunicarea optimă și coordonarea eficientă.

Mai exact, calendarul activităţilor s-a stabilit prin comun acord cu partenerii, fiecare asumânduşi termene limită pentru efectuarea sarcinilor aferente implementării în bune condiţii a etapelor din proiect.

27

PARTENERIAT ASOCIAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT ASOCIAȚII – INSTITUȚII PUBLICE

ASOCIAȚIA „BEAUTIFUL LIFE” – PRIMĂRIA ORAȘULUI UNGHENI, ȘCOALA GENERALĂ UNGHENI ȘI PAROHIA ORTODOXĂ VIDRASĂU ȘANSĂ LA O VIAȚĂ FRUMOASĂ PENTRU TOȚI COPIII

Bugetul total: 24.978 USD Durata parteneriatului: octombrie 2011-iulie 2012 Durata proiectului: octombrie 2011-iulie 2012 Regiunea de implementare: Oraşul Ungheni şi satele arondate, judeţul Mureş, regiunea Centru

elevilor în proiect, accesul la baza de date cu rezultate şcolare, utilizarea a două săli de clasă şi a sălii de sport. Parohia Ortodoxă Vidrasău: Preotul Paroh consiliază spiritual familiile, elevii beneficiari care optează pentru acest lucru.

Descrierea proiectului Proiectul a avut în vedere susţinerea, promovarea, includerea socială şi educaţională a unui număr de 20 de elevi, în special de etnie rromă, copii cu situaţie socio-economică precară, cu risc crescut de a părăsi şcoala, pentru valorizarea educaţiei, dezvoltând abilităţi de viaţă independentă şi participare activă în propria viaţă şi comunitate.

Proiectul propune o soluţie cu caracter complex pentru situaţia dezavantajată şi de risc în care se găseşte grupul ţină – nu doar sprijin material, ci şi moral şi activităţi de dezvoltare a unor abilităţi care le vor folosi mai târziu în viaţă. De asemenea, s-a urmărit și eliminarea factorilor care pot acţiona in vederea estompării flagelului socio-educativ ce poate apărea la acest grup ţintă, vulnerabil prin însăşi identitatea sa.

Obiectivele proiectului Printre obiectivele proiectului se numără: menţinerea a 20 de copii, elevi la şcolile generale din localităţile arondate oraşului Ungheni, în sistemul de educaţie; oferirea unui sprijin material pentru aceștia; dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă a grupului ţintă, creşterea încrederii de sine şi a nivelului stimei de sine a beneficiarilor; cultivarea unei atitudini pozitive a copiilor faţă de comunitate, în sensul respectului pentru semeni, dezvoltarea altruismului, armonia intercomunitară; eliminarea posibilelor conduite de risc comportamental şi atitudinal la vârsta beneficiarilor; implementarea unor elemente de terapie ocupaţională prin tehnici de lucru cum ar fi arte combinate.

Contribuția partenerilor Primăria Ungheni a acordat sprijin în vederea folosirii mijlocului de transport, a facilitat accesul la sala de spectacole (căminul cultural) pentru desfăşurarea spectacolului „Stele de Crăciun” şi a „Serii Interculturale”. Şcoala generală Ungheni a permis desfăşurarea activităţilor proiectului: aplicarea chestionarelor pentru selecţionarea elevilor, accesul partenerilor în şcoală, implicarea 28

ASOCIAȚIA „RAZA SPERANȚEI DIN ARDEAL” – PRIMĂRIA COMUNEI UNIREA, ASOCIAȚIA „DOR DE SAT” DUMBRAVA, GRUP ȘCOLAR DE CHIMIE INDUSTRIALĂ OCNA MUREȘ, ASOCIAȚIA „BEAUTIFUL LIFE” CHIRILEU PROGRAMUL INTERNATIONAL AWARD FOR YOUNG PEOPLE Descrierea proiectului Programul s-a configurat ca unul de activități voluntare ce încurajează tinerii spre descoperirea şi maturizarea personală, încrederea în sine, perseverenţa, responsabilitatea faţă de ei înşişi şi faţă de comunitatea în care trăiesc și descurajarea discriminării. Criteriul de câştigare a premiului s-a bazat pe dezvoltarea personală prin perseverenţă şi devotament. Programul a fost organizat pe cinci secţiuni: voluntariat, aventură, aptitudini personale, activităţi fizice, proiect rezidenţial, având trei niveluri, pentru vârste şi perioade diferite, astfel: bronz, argint, aur. Asociația s-a înscris la secţiunea bronz cu 22 tineri, din care 15 au finalizat. În perioada de 6 luni tinerii au participat săptămânal, timp de 1-2 ore, la activităţile de mai jos, care au fost obligatoriu de 3 luni, apoi fiecare şi-a ales să mai deruleze în plus încă 3 luni una din activităţi, în funcţie de ce i se potriveşte.

Operatorul Independent Award s-a ocupat de recrutarea voluntarilor, promovarea programului, planificarea și realizarea activităților, stabilirea parteneriatelor.

Beneficiile relației de parteneriat Beneficiile relației de parteneriat au fost: schimbarea atitudinii părintelui față de propriul copil, atribuirea unor noi calități pozitiv-structurale școlii și schimbări pozitive în ceea ce priveste atitudinea faţă de program, cât şi conduita şi comportamentul în general (familie, şcoală, comunitate).

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Factorii care au contribuit la succesul proiectului sunt: profesionalism, seriozitate, experiență, originalitate, acțiune sistematică, un management bun al resurselor disponibile, capacitate de adaptare, comunicare și empatie.

Obiectivele proiectului International Award for Young People - Secţiunea de Bronz e un program extraordinar dedicat tinerilor în vederea stimulării participării active, voluntariatului şi îmbunãtãţirii abilitãţilor şi capacitãţilor, precum şi instruirii foarte bune pentru tineri în dezvoltarea abilitãţilor sportive; controlul foarte bun al mişcãrilor corporale; îmbunãtãţirea încrederii în sine şi încrederii în echipã; valorizarea de sine; dezvoltarea unor aptitudini de viaţă: negocierea, comunicarea, cercetarea, aplanarea conflictelor; formarea şi dezvoltarea de competenţe antreprenoriale; cunoştinţe îmbunãtãţite de organizare şi manageriere a unei activitãţi, toate acestea fiind folositoare din punct de vedere profesional şi personal.

Contribuția partenerilor Autoritatea Națională AWARD s-a implicat în organizarea cursurilor de Leader Award,

Bugetul total: 1.100 RON Durata proiectului: 6 luni (Mai-Decembrie 2011) Durata parteneriatului: 6 luni – 1 an Regiunea de implementare: Centru supervizare, monitorizare, evaluare, promovare și consiliere. Primăria comunei Unirea a fost principalul partener, care a pus la dispoziţie spaţiul, instrumentele muzicale, mijlocul de transport şi investiţie financiară minimă.

Beneficiile relației de parteneriat Se pot enumera ca beneficii ale relaţiei de parteneriat: dezvoltarea unui parteneriat activ, în folosul comunităţii; creşterea vizibilităţii partenerilor atât în comunitate, cât şi pe siteurile de promovare ale programului AWARD; crearea unui ghid de bune practici identificate în proiect, pentru şcolile din zonă; creşterea gradului de încredere în parteneri, manifestată de tinerii participanţi şi de comunitate, văzânduse implicarea activă şi preocupările din sfera responsabilităţii sociale; solidificarea unor punţi între parteneri care vor fi utile unor viitoare colaborări.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Fundamentele parteneriatului sunt: seriozitatea, experiența specialiștilor implicati, transparența, scopurile comune ale parteneriatului privind educația non-formală a tinerilor.

29

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

Atelierul de Pânză este un bun exemplu de întreprindere socială care arată că și cu o finanțare foarte mică poate fi pornit un proiect de succes. Atelierul de Pânză poate acum să susțină 6 locuri de muncă pentru persoane aflate în dificultate și să aibă o cifră de afaceri de 9 ori mai mare decât bugetul inițial de investiții datorită parteneriatelor pornite cu NESsT România și Ateliere Fără Frontiere. Aceste parteneriate ne-au ajutat să oferim servicii sociale de calitate și să ne dezvoltăm o viziune socială și economică sănătoasă.

Iulian IFRIM – Manager proiect, Asociația ViitorPlus

ASOCIAȚIA ViitorPlus – ASOCIAȚIA ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE, NESsT ROMÂNIA ATELIERUL DE PÂNZĂ Descrierea proiectului Conform studiilor existente până în acest moment numai 1% dintre persoanele fără adăpost au un loc de muncă (Asociaţia Samusocial din România), 3% dintre tinerii care părăsesc instituţiile îşi găsesc un loc de muncă (ANPDC), 4% dintre persoanele adulte cu dizabilităţi au un loc de muncă (ANPH), iar numai 25% dintre persoanele de etnire rromă au un loc de muncă, peste 75% din populaţia de etnie rromă trăieşte în sărăcie (52% în sărăcie severă) cauza fiind în majoritatea cazurilor discriminarea în ceea ce priveşte angajarea. În lipsa unei soluţii economice care să le asigure venituri stabile, aceste persoane sunt dependente de sistemul de asistență socială şi expuse riscului de trafic de persoane şi de exploatare prin cerşetorie şi muncă la negru. Înfiinţarea unei întreprinderi de inserţiune, care să faciliteze integrarea pe piaţă muncii a acestor persoane este un demers absolut necesar.

Bugetul total: 293.000 RON Durata proiectului: Septembrie 2009 - Prezent Durata parteneriatului: Peste 2 ani Regiunea de implementare: Bucureşti

parcurs pentru dezvoltare profesională, consilierea socio-profesională, asistența în găsirea unui loc de muncă pe termen lung - sunt realizate de asistentul social din cadrul partenerului Ateliere Fără Frontiere. Partenerul NESsT a oferit consultanţă în implementarea planului de dezvoltare pe doi ani şi a susţinut proiectul printr-un grant destinat investiţiilor de 10.000 de dolari.

Obiectivele proiectului Proiectul urmărește 3 obiective: mediu - oferirea unei sacoşe din pânză naturală ca alternativă la punga de plastic şi educarea publicului în consum durabil; social - integrarea socio-profesională a persoanelor aflate în dificultate; economic - susţinerea proiectului prin vânzarea produselor realizate şi realizarea unui venit suplimentar pentru acoperirea unor cheltuieli ale organizaţiei sau pentru lansarea de alte inițiative.

Beneficiile relației de parteneriat Proiectul furnizează două tipuri de soluţii la problemele grupurilor ţintă: una directă, asigurând un loc de muncă într-o întreprindere de inserţiune unui număr de 6 persoane din grupurile țintă şi una indirectă, dând un exemplu de bună practică IMMurilor şi ONG-urilor care doresc să realizeze astfel de proiecte. În plus, proiectul este un promotor al consumului şi producţiei durabile şi contribuie astfel la educaţia consumatorilor în ceea ce priveşte impactul activităţii lor asupra mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile a societăţii.

Contribuțiile partenerilor Asociația ViitorPlus asigură: organizare activitate, studiul pieţei, realizarea de strategii, aprovizionare, coordonare producţie, gestionarea relaţiei cu mediul extern, comunicare, vânzare, organizare logistică, administrativă şi management financiar.

Pe de altă parte, activităţile ce au legătură cu latura socială - identificarea persoanelor din grupurile ţintă, demersurile pentru angajare, stabilirea unui

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Principal factor a fost acela că toate cele trei organizaţii implicate sunt organizaţii deschise care cred în transparenţă şi care sunt conştiente că schimbul de informaţii şi o asemenea colaborare nu pot decât să ajute la creşterea unui proiect, iar că reţinerile, temerile şi lipsă de comunicare dimpotrivă, vor pune piedici proiectului.

30

ASOCIAȚIA „NOI PUTEM” CÂMPINA – ASOCIAȚIA ROMÂNĂ „TRUP CU SUFLET” MICUL INFORMATICIAN Descrierea proiectului Această inițiativă a luat naștere ca urmare a identificării nevoilor grupului țintă, în special privind combaterea sărăciei și inserției pe piața muncii.

Grupul țintă este alcătuit din tineri între 18-28 ani proveniți din 7 localități din mediul rural (Poiana Câmpina, Breaza, Cornu, Provița de Jos, Provița de Sus, Bobolia, Bănești) proveniți din familii monoparentale, de etnie rromă și tineri cu dizabilități.

Scopul proiectului vizează creşterea capacităţii tinerilor din județul Prahova provenind din mediul rural, în lucrul cu calculatorul, care să conducă la creşterea șanselor de integrare a acestora pe piața muncii și urmărește valorificarea potențialului de ocupare durabilă și promovarea șanselor egale de acces pe piața muncii oferit resurselor umane tinere aparținând minorităților și grupurilor vulnerabile identificate în județul Prahova.

Proiectul promovează interculturalitatea prin facilitarea întâlnirii la acest curs a tinerilor din culturi și medii diferite.

Obiectivele proiectului Principalul obiectiv al proiectului este dezvoltarea capacității de utilizare a PC-ului a 40 de tineri cu oportunități reduse din 7 localități din mediul rural al județului Prahova, pe o perioadă de 5 luni. Proiectul dezvoltă solidaritatea şi promovează toleranţa între tineri, în special în vederea consolidării coeziunii sociale în Uniunea Europeană, prin implicarea tinerilor în probleme ale comunității din mediul rural si comunităților din care provin, cât și în probleme de tineret; de asemenea proiectul promovează solidaritatea cu tinerii expuși excluziunii sociale.

Astfel, proiectul răspunde următoarelor priorități: susținerea tinerilor aflați în risc de excluziune

Bugetul total: 4.800 EUR Durata proiectului: 01.02.2011- 01.08.2011 Durata parteneriatului: 6 luni Regiunea de implementare: Sud- Muntenia

socială în participarea activă la viața din comunități, crearea de oportunități pentru tineri prin dobândirea de noi competențe și abilități în domeniul IT, promovarea diversității culturale prin crearea accesului la oportunitățile proiectului a tinerilor din culturi diferite.

Contribuția partenerilor În cadrul proiectului ”Micul Informatician” sarcinile au fost împărțite în funcție de abilitățile, competența și experiența partenerilor. Partenerul proiectului, “Asociația Română Trup cu Suflet” a contribuit cu voluntari care au ajutat în cadrul conferințelor de lansare și de presă, a mesei rotunde. De asemenea, au realizat campania de informare și au asigurat diseminarea rezultatelor proiectului.

Beneficiile relației de parteneriat Ca beneficii ale relației de parteneriat, acest proiect a reușit să consolideze relația de parteneriat care a început încă de la înființarea Asociației Române Trup cu Suflet.

Factorii de success care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Factorii cheie care au stat la baza succesului proiectului și a parteneriatului sunt: colaborarea între cele două entități înainte de implementarea acestui proiect, promptitudinea și seriozitatea celor doi parteneri, capacitatea de a reacționa eficient în situații critice, comunicarea eficientă.

31

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR DE LOCATARI TIMIȘOARA (FALT) ASOCIAȚIA PAEM ARAD, ASOCIAȚIA PENTRU INTEGRAREA DEZVOLTĂRII DURABILE, AIDD SIMERIA, ASOCIAȚIA MICROREGIONALĂ „BANAT-RIPENSIS JIMBOLIA”, LIGA PENTRU INTEGRAREA ȘI DEZVOLTAREA SOCIETĂȚII LIDS, VAȚA DE JOS GUVERNARE, ANTICORUPȚIE, TRANSPARENȚĂ, ATITUDINE - G.A.T.A.

Bugetul total: 105.900 EUR Durata proiectului: 10 luni Durata parteneriatului: 10 luni - Prezent Regiunea de implementare: Vest

Descrierea proiectului Proiectul a condus la consolidarea internă a organizaţiilor partenere în scopul implicării mai intense în activităţile de reprezentare a intereselor cetăţenilor din Timişoara, Arad, Simeria, Jimbolia şi Vaţa de Jos referitor la buna guvernare, transparenţa şi procesul decizional al autorităţilor publice. Implicarea cetăţenilor s-a realizat prin mobilizarea lor cu regularitate la o serie de dezbateri publice organizate în toate cele cinci localităţi, fiecare organizaţie elaborând propuneri de îmbunătăţire a proiectelor iniţiate prin hotărâri ale consiliilor locale. În cadrul proiectului s-a elaborat un „Ghid de implicare civică”, ce cuprinde informaţii despre transparenţa decizională, liberul acces la informaţiile de interes public, corupţia şi efectele negative ale acesteia.

Beneficiile relației de parteneriat Partenerul PAEM, fiind o organizaţie din reşedinţă de judeţ, a avut un rol mai important având de urmărit, în plus, modul cum se implementează o lucrare de infrastructură. Asociaţia Microregională „Banat Ripensis”, Asociaţia pentru Integrarea Dezvoltării Durabile si Liga pentru Integrarea şi Dezvoltarea Societăţii, fiind organizaţii cu sediul în localități mici, membrii echipei nu dispuneau de experienţă în implementarea unui astfel de proiect, însă s-au mobilizat şi au cerut în permanenţă lămuriri de la managerul de proiect şi asistent manager.

Obiectivul proiectului Obiectivul principal al proiectului a fost creşterea implicării ONG-urilor si cetăţenilor din Regiunea de dezvoltare Vest în prevenirea şi combaterea corupţiei, în promovarea transparenţei, responsabilizării şi bunei guvernări, la nivel regional şi local. De asemenea, s-a urmărit crearea unei coaliții eficiente de 5 ONG-uri pentru desfășurarea de activități de prevenire și combatere a corupției, optimizarea accesului la informații de interes public a cetățenilor și creșterea gradului de implicare al acestora.

Contribuția partenerilor Toţi partenerii din proiect şi-au adus contribuţia la implementarea cu succes a acestuia. Deşi organizaţiile partenere au fost organizaţii cu obiect de activitate diferit au reuşit să acumuleze cunoştinţe şi informaţii în domeniul transparenţei decizionale, liberului acces de informaţii şi combaterii corupţiei.

32

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Existența unei colaborări mai vechi, apartenența la rețeaua informală BBC Vest și inovația proiectului au contribuit semnificativ la succesul acestuia și al parteneriatului.

ASOCIAȚIA ECOTECA – ASOCIAȚIA RECOLAMP COLȚUL VERDE

Descrierea proiectului Instituţiile publice (inclusiv instituţiile de învăţământ) sunt obligate încă din 2010 să organizeze colectarea selectivă, însă procesul este greu şi sistemul rareori funcţional. În acest context, inițiatorii proiectului au ajuns la concluzia că şcolile pot deveni un factor decisiv în educarea şi modificarea comportamentelor legate de colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, pe termen scurt, mediu şi lung. „Colțul Verde din Şcoala Mea” s-a concretizat în organizarea unei competiţii naţionale pentru şcoli. În cadrul acesteia fiecare şcoală trebuia să construiască un punct de colectare selectivă pentru 7 categorii de deşeuri (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal, echipamente electrice, becuri, baterii). Cele mai reuşite „Colțuri Verzi” au fost premiate, premiile fiind dotări pentru şcoli, constând în: calculatoare, imprimante, aparatură foto şi video etc. Focusul programului a fost atât pe componenta educaţională a programului (derularea sa efectivă în şcoli fiind realizată de către elevi), cât şi de colectarea efectivă a deşeurilor în instituţiile de învăţământ (care au astfel posibilitatea să administreze o problemă legală pentru care până acum nu exista nici o soluţie).

Contribuțiile partenerilor Asociația Recolamp s-a implicat în realizarea tuturor documentelor necesare competiției, în comunicarea cu instituțiile publice și cu reprezentații școlilor, precum și în organizarea, jurizarea și premierea celor mai bune proiecte. Asociația Ecoteca și-a oferit sprijinul în comunicarea directă cu școlile pentru clarificarea întrebărilor legate de regulament și construirea Colțului Verde și de lansarea oficială a programului și de jurizare.

Obiectivele proiectului Printre obiectivele proiectului se numără: administrarea corespunzătoare şi uniformă a deşeurilor în cadrul sistemului de învăţământ, punerea bazelor pentru construirea şi operarea unei platforme unice de comunicare şi implicare a elevilor şi comunităţii locale în ceea ce priveşte administrarea deşeurilor, fundament pentru cooperarea tehnică între instituţiile statului (Min. Educaţiei şi Min. Mediului, prin structurile subordonate), construirea unui sistem de evidență/raportare a datelor privind gestionarea deşeurilor, creşterea calităţii vieţii elevilor şi comunităţilor din jurul şcolilor, prin reducerea semnificativă a deşeurilor abandonate (pe străzi, câmpuri, margini de ape, etc) sau depozitate în gropile de gunoi, formarea unor cetăţeni responsabili, capabili să recupereze rămânerile în urmă ale României în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor.

Beneficiile relației de parteneriat În urma competiţiei, 549 de şcoli din toată ţara, adică aproximativ 300.000 de elevi au acces la un punct de colectare selectivă a deşeurilor. Acest lucru este util atât pentru instituţiile de învăţământ, cât şi pentru alte entităţi implicate în procesul efectiv de colectare selectivă a deşeurilor (primarii, operatori de salubritate).

Bugetul total: 40.000 EUR Durata proiectului: 3 luni Durata parteneriatului: 19 luni Regiunea de implementare: Naţional

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul relaţiei a avut la bază interesul partenerilor pentru rezolvarea aceleiaşi probleme: colectarea selectivă în şcoli.

33

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

ASOCIAȚIA PENTRU RELAȚII COMUNITARE – FUNDAȚIA COMUNITARĂ CLUJ, FUNDAȚIA COMUNITARĂ ALBA, FUNDAȚIA COMUNITARĂ IAȘI, FUNDAȚIA COMUNITARĂ DIN ODERHEIU SECUIESC, ASOCIAȚIA BEE ACTIVE, BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE YOUTH BANK ROMÂNIA

Bugetul total: 185.000 RON Durata proiectului: 13 luni (August 2010 – August 2011) Durata parteneriatului: 13 luni Regiunea de implementare: Național (Nord-Est, Nord-Vest, Centru, București-Ilfov)

Descrierea proiectului YouthBank este un program de educație nonformală prin care sunt încurajate comportamente ale tinerilor legate de filantropie, antreprenoriat social, inițiativă civică, responsabilitate. Etapele programului presupun: selectarea și instruirea unei echipe de liceeni pentru a crea și administra un fond menit să susțină inițiative cu impact în comunitate, propuse și implementate de către liceeni.

capacităților de management de proiect pentru cel puțin 300 de tineri implicați în coordonarea unor proiecte cu impact în comunitate.

A fost discutată crearea unor mecanisme de atragere de fonduri, pentru a asigura sustenabilitatea programului.

Contribuția partenerilor ARC a fost responsabil cu managementul general al proiectului, menținerea standardelor de calitate ale programului YB, răspunzând de instruirea coordonatorilor locali, implementarea activităților și atingerea obiectivelor propuse. BRD – Groupe Societe Generale a susținut financiar programul și a oferit consultanță cu privire la dezvoltarea programului. Partenerii locali au coordonat activitățile programului la nivel local și au organizeazat echipa YB. Beneficiile relației de parteneriat Asigurarea impactului asupra celor trei nivele de beneficiari: membrii echipelor YB, membrii echipelor proiectelor finanţate din fondul YB, comunitatea/beneficiarii proiectelor finanţate.

Obiectivele proiectului Prin YouthBank s-a urmărit crearea unui mecanism ideal de dezvoltare personală pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani din 6 orașe din țară, încurajând implicarea în comunitate, dezvoltarea unui comportament filantropic și inițiativă civică prin creșterea capacităților de leadership, luarea deciziei, comunicare și implicare în comunitate pentru cel puțin 80 de tineri implicați direct în echipa de bază a programelor YB și prin stimularea inițiativei și a 34

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul programului este datorat mecanismului său și principiilor pe care le promovează.

Partenerii programului și-au propus să creeze cadrul necesar pentru ca acești tineri să devină o generație de lideri cu un ADN social diferit.

ASOCIAȚIA HABITAT FOR HUMANITY ROMÂNIA – FUNDAȚIA VODAFONE, HABITAT FOR HUMANITY IRLANDA DE NORD, SISTEMUL ONU ÎN ROMÂNIA, PRIMĂRIA BĂLȚEȘTI BIG BUILD 2011

Descrierea proiectului Proiectul Big Build a însemnat: construcţia a 10 locuinţe noi pentru 10 familii beneficiare din localitatea Bălţeşti, judeţul Prahova (în total 32 de beneficiari, dintre care 12 copii) în doar 5 zile, de la fundaţie (deja turnată) până la finisaje; coordonarea a 250 de voluntari pe zi, în medie; încurajarea voluntariatului străin în România prin atragerea şi coordonarea, timp de o săptămână, a unui grup de 60 de voluntari din Irlanda de Nord şi Statele Unite ale Americii; responsabilizarea beneficiarilor Big Build implicându-i în construcţia propriilor case şi a altora, prin efectuarea de către fiecare familie beneficiară a 600 de ore de voluntariat; extinderea sprijinului acordat cauzei Habitat for Humanity România, implicarea mediului privat în acţiuni sociale prin atragerea a peste 500 de angajaţi din partea mai multor companii din România să voluntarieze pe şantierele Habitat; adresarea problemei de locuire a comunităţilor marginalizate şi atragerea de fonduri pentru atenuarea acesteia: 14 companii partenere au dăruit mai mult de 150.000 euro în bani, materiale de construcţie, servicii şi ore de voluntariat;

Bugetul total: 1.171.200 RON Durata proiectului: Mai - Octombrie 2011 Durata parteneriatului: Mai – Octombrie 2011 Regiunea de implementare: Regional, Sud Est

Beneficiile relației de parteneriat Datorită parteneriatelor încheiate în cadrul acestui proiect, Habitat for Humanity a reuşit să finanţeze acest proiect şi, implicit, să investească în comunitatea din localitatea Bălţeşti, județul Prahova; să atragă atenţia unui număr semnificativ de persoane asupra problemelor de locuire şi să demonstreze că există soluţii concrete pentru acestea; să ofere un ajutor integrat beneficiarilor Habitat.

Obiectivele proiectului Proiectul urmărește îmbunătățirea nivelului de trai al celor mai vulnerabile familii din Bălţeşti, judeţul Prahova, de etnie rromă şi română, construind 10 case individuale, de la fundaţie până la acoperiş, într-un ritm accelerat – 5 zile, cu aportul a peste 250 de voluntari/zi.

Contribuția partenerilor Ca şi în anii trecuţi, organizaţia a susţinut evenimentul desfăşurat în România prin implicarea de voluntari din Irlanda de Nord şi prin donaţie financiară. Primăria Bălţeşti a oferit suportul local în selectarea familiilor şi a asigurat buna desfăşurare a construcţiilor în zonă. Primăria Bălţeşti a pus la dispoziţie terenul, alte utilităţi şi servicii comunitare.

Sponsorii evenimentului au contribuit atât prin materiale de construcţii: ciment (Lafarge Romania), ferestre (Gealan), vopsea lavabilă, materiale pentru acoperiş (Lindab), adeziv termosistem (Baumix), placi OSB (Kronospan), apă pentru toate cele 5 zile ale evenimentului (Cireşanca); servicii: promovare (prin partenerii media), materiale de promovare (bannere, steaguri de la Good Sign), servicii de asistenţă tehnică (specialişti Lindab şi Baumix); cât şi prin donaţii financiare.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Comunicarea deschisă și transparentă, alături de încrederea construită de-a lungul timpului au asigurat succesul proiectului. O altă componentă stabilă a fost instruirea în materie de construcţii pe care au primit-o atât beneficiarii, cât şi voluntarii, cu toţii rămânând după încheierea proiectului cu mai mult decât o experienţă frumoasă, cu suficiente cunoştinţe pentru a putea întreprinde diverse activităţi de construcţii în gospodăriile proprii. Iar pentru beneficiari, locuinţele reprezintă beneficiul cel mai mare al experienţei Big Build.

35

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

ASOCIAȚIA ECOASSIST – PROVOBIS, ONG-URI DE MEDIU, PUBLICAȚII ONLINE ȘI OFFLINE, MINISTERUL EDUCAȚIEI, JANDARMERIA ROMÂNĂ, CONSILII JUDEȚENE, INSTITUȚII ALE PREFECTULUI, CONSILII LOCALE PLANTĂM FAPTE BUNE PENTRU ROMÂNIA

Bugetul total: 182.660 RON Durata proiectului: 7 ani Regiunea de implementare: Naţional Descrierea proiectului “Plantăm fapte bune în România” este o iniţiativă naţională de împădurire pe bază de voluntariat.

Aceasta este o campanie de conştientizare privind importanţa pădurilor, gestiunea responsabilă a acestora şi monitorizarea cu implicarea cetăţenilor.

Acţiunile de împădurire şi de monitorizare a tăierilor sunt realizate cu sprjinul societăţii civile, autorităţilor, mass media şi companiilor.

Obiectivele proiectului Misiunea proiectului este aceea de a implica societatea civilă, publicul larg, autorităţile, companiile şi mass media în protejarea şi creşterea de păduri. Unul dintre obiectivele inițiative este realizarea unei hărți a tăierilor de păduri din țară.

Este vorba despre o aplicație online care să mobilizeze publicul larg să raporteze tăierile de păduri pe baza imaginilor din satelit. Scopul pe termen lung al acestei aplicații este introducerea pădurilor României în sistem GIS (Geographic Information System). Un astfel de sistem va permite un management forestier profesionist, transparent și responsabil. Se va putea face evaluarea cantitativă și calitativă a pădurilor țării noastre, iar informațiile vor fi accesibile tuturor în timp util. Autoritățile, proprietarii de păduri și publicul larg vor cunoaște cu precizie acoperirea, consistența și componența pădurilor și vor putea fi autorizate tăierile pe măsura posibilității de regenerare a pădurilor.

36

Contribuțiile partenerilor Asociaţiile partenere au implicat voluntari în organizarea şi monitorizarea acţiunilor din teren.

Consilii Judeţene în Mureş, Satu Mare şi Instituţii ale Prefectului în judeţele: Timiş, Ialomiţa, Mehedinţi - au sprijinit în contactarea primăriilor

Pentru a avea o imagine clară asupra tăierilor de pădure, Asociația EcoAssist și-a propus realizarea unui instrument pe baza tehnologiilor open source (Google Maps și Google Earth), care să permită accesul la situația reală la nivel național. din judeţe în vederea identificării acelora deschise la implicarea în acest demers. Inspectorate Scolare Judeţene în: Argeş, Ialomiţa - au sprijinit contactarea unităţilor de învăţământ din judeţele în care s-au derulat acţiuni. Administraţia publică locală (primăriile) în: Satu Mare (Ardud), Argeş (Tigveni), Timiş (Livezile şi Dudeştii Vechi), Ialomiţa (Armăşeşti), Mureş (Tăureni); au pus la dispoziţie teren pentru împădurire, şi-au asumat o serie de răspunderi privind pregătirea terenului, implicarea unor localnici la plantări, întreţineri şi îngrijirea pădurilor după declararea reuşitei finale. Alte instituţii precum: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele Judeţene de Jandarmi, Administraţia pentru Îmbunătăţiri Funciare Argeş, OSPA Timiş, Ialomiţa, ICAS Piteşti - au implicat angajaţi în diferitele etape ale proiectului (realizare proiect tehnic, plantare, întreţineri).

Beneficiile relației de parteneriat Printre beneficiile relației de parteneriat se numără: capacitatea de implementare a crescut odată cu fiecare partener atras, expertiza a crescut odată cu fiecare partener implicat.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Deschiderea fiecărui partener la acest tip de acţiuni, colaborările precedente (mulţi parteneri au fost implicați și în acţiuni mai vechi ale asociaţiei) şi cu siguranţă faptul că acţiunile au avut loc conform planului.

ASOCIAȚIA ALTERNATIVE SOCIALE – ROMANIAN AMERICAN FOUNDATION ABILITĂȚI DE CARIERĂ PENTRU TINERI – INVESTIȚIE ÎN VIITOR! (ACTIV)

Descrierea proiectului Proiectul îşi propune să dezvolte un mecanism pentru orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor bazate pe programe de formare pentru cadre didactice şi manuale specifice. Astfel, activităţile vizează conceperea de către o echipă de experţi şi acreditarea de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a unui curriculum de formare în orientarea şi consilierea în carieră pentru cadre didactice, profesori şi consilieri şcolari. Cadrele didactice formate vor susţine activităţi de dezvoltare a cunoştinţelor şi a capacităţii de a identifica şi urma dezideratele de carieră pentru 20.000 de tineri.

Obiectivul proiectului Pe termen scurt, peste 20.000 de copii de gimnaziu din mediul rural din toate judeţele Moldovei vor beneficia de informare şi orientare în domeniul carierei cu ajutorul a 800 de profesori şi consilieri şcolari pregătiţi în cadrul proiectului şi a unor materiale resursă create special (manualul elevului şi ghidul profesorului). Pe termen lung, proiectul va crea mecanisme de formare a cadrelor didactice în domeniul consilierii şi orientării în carieră (două cursuri acreditate, 16 formatori specializaţi) ce vor fi susţinute cu ajutorul partenerilor proiectului şi după încheierea acestuia.

Contribuția partenerilor Instituţiile partenere sunt: Casele Corpului Didactic (CCD) din regiunea Moldova, care contribuie la asigurarea unei infrastructuri optime pentru activităţile de formare şi la sustenabilitatea proiectului.

Specialiştii din cadrul CCD elaborează si acreditează,

Bugetul total: 557.842 USD Durata proiectului: Decembrie 2010 - Noiembrie 2013 Durata parteneriatului: Decembrie 2010-Noiembrie 2013 Regiunea de implementare: Regiunea Moldova

cu sprijinul Asociaţiei Alternative Sociale, programele de formare de formatori si de formare de facilitatori în domeniul consilierii şi orientării în carieră ce vor fi utilizate în cadrul proiectului. De asemenea, CCD desemnează formatorii pregătiţi în cadrul proiectului, asigură selecţia profesorilor diriginţi formaţi şi susţine organizarea formărilor. În proiect sunt implicate şi Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, care asigură selecţia şi participarea consilierilor şcolari la formările în domeniul orientării şi consilierii în carieră, Inspectoratele Şcolare Judeţene precum şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi (pentru pilotarea unor activităţi la clasă).

Beneficiile relației de parteneriat Schimbul de informaţii, cunoştinţe şi experienţă a adus un plus de valoare proiectului, facilitând, în acelaşi timp, elaborarea în comun a mecanismelor funcţionale pentru formarea abilităţilor de carieră a tinerilor. Implementarea proiectului a fost facilitată de existenţa infrastructurii deja existente la nivelul instituţiilor partenere (crearea, acreditarea şi aplicarea programelor de formare s-a realizat prin instituţiile partenere). Prin parteneriat a fost asigurat accesul la resursele materiale (spaţii, echipamente, consumabile) şi umane (cadre didactice) necesare desfăşurării activităţilor proiectului.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Liantul parteneriatului îl reprezintă problema identificată şi modalitatea de abordare. Parteneriatul bazat pe o comunicare deschisă și transparentă reprezintă o condiţie ce netezeşte semnificativ parcursul implementării. Succesul colaborării se datorează şi faptului că fiecare parte implicată şi-a îndeplinit sarcinile asumate. Modul profesionist în care a fost realizat designul proiectului (distribuţia rolurilor, succesiunea etapelor, standardele de calitate etc.) și experţii implicaţi au constituit o garanţie suplimentară.

37

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

ASOCIAȚIA JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA – ROMANIANAMERICAN FOUNDATION, MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI PROGRAM DE ANTREPRENORIAT PENTRU TINERII DIN MEDIUL RURAL ȘI MIC URBAN (Y.E.S.)

Bugetul total: 345.800 USD Durata proiectului: 2010 - 2012 Durata parteneriatului: 2009 - 2012 Regiunea de implementare: Național

Descrierea proiectului Programul Young Entrepreneurs for Sustainability (Y.E.S.) este un program pentru educaţie economică şi antreprenorială de tipul learning by doing implementat în şcoli din mediul rural şi mic urban (localităţi sub 50.000 de locuitori) începând cu anul şcolar 2009–2010, pe baza acordului semnat cu MECTS şi cu sprijinul financiar al RomanianAmerican Foundation.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului au fost stabilite în concordanţă cu misiunea şi obiectivele fiecărui partener, pentru fiecare an în parte, în continuare fiind prezentate obiectivele celui de-al doilea an: educarea a cel puțin 4.000 de tineri cu vârsta între 15 şi 19 ani, din școli din mediul mic urban şi rural, pentru pilotarea unei afaceri; formarea a cel puţin 80 de cadre didactice înscrise în program, în vederea implementării programului în şcoli.

Contribuția partenerilor RAF a asigurat finanţarea activităților planificate în cadrul programului; a participat împreună cu JAR la promovarea programului în mass-media.

Junior Achievement România (JAR) a implementat activitățile planificate la nivelul școlilor, inclusiv formarea și susținerea continuă a profesorilor implicați, realizarea materialelor pentru profesori, elevi și consultanți voluntari, recrutarea profesorilor, organizarea competiţiei naţionale, monitorizarea periodică prin vizite locale, e-mail, telefon, evaluarea şi promovarea programului în mass-media.

Beneficiile relației de parteneriat RAF şi JAR au organizat Conferinţa „Young Entrepreneurs for Sustainability”, pentru 139 de profesori şi directori de 38

liceu, implicaţi în implementarea Programului Y.E.S. în liceele lor. În perioada octombrie 2010 – aprilie 2011, JAR alături de RAF au efectuat 11 vizite pentru monitorizarea proiectului în cadrul școlilor incluse în program, vizite la care au participat peste 150 de profesori și 1.000 de elevi. În ultima etapă a proiectului a avut loc competiția naţională „Compania anului 2011”. 16 echipe au fost selectate pentru a participa la finala competiţiei faţă în faţă „Company of the Year 2011”, care a avut loc pe 15 aprilie în Bucureşti, la Sala Palatului.

Programul Y.E.S. se află la intersecția celor două arii programatice ale RAF – antreprenoriat și educație – ce urmărește asigurarea accesului la oportunităţi pentru toate segmentele populaţiei din România.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Cele mai importante elemente ale parteneriatului au fost: stabilirea unor obiective SMART, comunicarea şi colaborarea. JAR va continua implementarea programelor de educație economică și antreprenorială și după finalizarea programului desfășurat în parteneriat cu RAF. În acest sens, JAR desfășoară campanii de strângere de fonduri, deoarece se preconizează că vor fi necesare fonduri pentru a asigura: consiliere/sprijin tehnic pentru cadrele didactice interesate, manuale pentru elevi și ghiduri pentru profesori și consultanți voluntari, organizarea competițiilor/schimburilor de experiență pentru profesori și elevi la nivel național.

ASOCIAȚIA ATELIERE FĂRĂ FRONTIERE – SAMUSOCIAL ROMÂNIA ATELIER DE INSERȚIE Descrierea proiectului România, membră a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, este o ţară de contrast, în sensul în care economia românească a suferit o creştere foarte rapidă, începând cu anul 2001, şi a continuat alert până în 2007. Societatea românească se confruntă cu un dumping social din ce în ce mai accentuat, iar consecinţa vizibilă este că tot mai mulţi oameni sunt sau devin grupuri sociale vulnerabile aflate într-o situaţie de marginalizare socială extremă şi excluziune economică. De la sfârşitul anului 2008, s-a făcut simţită criza economică, iar creşterea a devenit recesiune, moment în care ocuparea forţei de muncă a fost transformată într-un şomaj semnificativ, care este în continuă creştere. Acum, ne dăm seama că României îi lipsesc caracteristici şi dispozitive de inserţie socio-profesională a grupurilor sociale vulnerabile marginalizate sau excluse, aspect care ar fi completat politicile de asistenţă socială.

Acest complementarism conduce la stabilizarea persoanei, ocuparea forţei de muncă şi raspuns la nevoile întreprinderilor.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului sunt: un loc de muncă ca rampă de lansare pe piaţa muncii, o acompaniere socio-profesională individualizată, lupta împotriva risipei prin colectare şi reciclare de DEEE. Contribuția partenerilor Activităţile asociaţiei sunt reprezentate prin: acompaniere socio-profesională individualizată a salariaţilor în inserţie, dezvoltare de parteneriate asociative, publice, private, inserţie socioprofesională în câmpul muncii, colectare,

Durata proiectului: Nedeterminată Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Bucureşti-Ilfov

recondiţionare şi reciclare de echipamente IT&C uzate. Responsabilii din structura iniţiatoare şi cele partenere sunt alcătuite din: asistenţi sociali, psihologi, medici, responsabili de încadrare în muncă (în Atelier), responsabili de formare și inserţie profesională, consilier vocaţional, etc. În cazul intervenţiei Asociației Ateliere fără Frontiere, nu sunt distribuite sarcini pe structuri, informarea reciprocă se realizează într-o manieră constantă despre situaţia salariatului în inserţie şi parcursul său în cadrul Atelierului, iar în caz de necesitate se intervine punctual cu serviciile specifice nevoii.

Beneficiile relației de parteneriat Samusocial România se ocupă cu ajutorarea, sprijinul și asistența acordată gratuit persoanelor fără

adapost şi este partener principal şi solid în proiect.

Acest parteneriat s-a produs în urma identificării unei nevoi şi este un serviciu eficace şi complementar activităţilor pe care organizaţia le întreprinde.

Factorii care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul unui parteneriat este generat de o serie de elemente: o viziune comună asupra a ceea ce urmează a fi implementat, transparenţa, trasabilitatea, comunicarea şi cel mai important, „persoana”.

39

PARTENERIAT ASOCIAȚII – ALTE ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

Centrul de Resurse Civice Constanța consideră că un parteneriat de succes se bazează pe trei piloni principali: încredere reciprocă, o bună și permanentă comunicare, profesionalism.

Dacă oricare dintre acești stâlpi este crăpat, edificiul se poate prăbuși în orice moment.

Cosmin BÂRZAN - Președinte Executiv, Centrul pentru Resurse Civice Constanța

ASOCIAȚIA EUROPEANĂ PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI – AEPADO – VEREIN MULTIKULTURELLES NETZWERK, AUSTRIA, COORDINADORA, SPANIA, EURO-NET, ITALIA JUMIGG – TINERI MULTIPLICATORI ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI Bugetul total: 380.000 EUR Durata proiectului: Februarie 2011- Ianuarie 2013 Durata parteneriatului: 2 ani Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Proiectul îşi propune să crească gradul de conştientizare şi de reflecţie privind comportamentele violente şi efectele produse de acestea şi să reducă violenţa printre adolescenţi, fete şi băieţi (în mod special în mediile de/cu/ pentru tineri). Problematica este de interes naţional şi european, fiind o temă de mare actualitate la ambele niveluri, afirmaţie dovedită de statisticile şi cifrele îngrijorătoare cu privire la violenţă, sub toate formele ei, în toate cele 5 ţări participante la proiect.

Obiectivele proiectului Obiectivele generale ale proiectului sunt: creşterea gradului de implicare a tinerilor în comunitate; capacitarea tinerilor în domeniul prevenirii violenţei; creşterea stimei de sine în rândul participanţilor; sensibilizarea stakeholderilor (autorităţi publice, mass-media, companii etc) cu privire la problema violenţei în rândul tinerilor.

Contribuția partenerilor Responsabil pentru fiecare activitate/în fiecare ţară este doar managerul de proiect. Activităţile din proiect sunt de pregătire, de recrutare a participanţilor, de training şi de practică, iar la final va avea loc o activitate de schimb de experienţă interculturală: Tineri ambasadori pentru prevenirea violenţei. În cadrul acestei activităţi participanţii vor avea ocazia de a găzdui un grup venit din 40

organizaţiile partenere pentru a observa activităţile practice derulate de aceştia. De asemenea, 3-5 persoane dintre cei mai implicaţi participanţi vor avea oportunitatea de a vizita la rândul lor una dintre organizaţiile partenere pentru a împărtăşi experienţele din cadrul proiectului şi pentru a realiza un documentar video cu privire la activităţile organizaţiei gazdă.

Beneficiile relației de parteneriat Acest parteneriat a generat o utilizare mai eficientă şi mai raţională a resurselor și elaborarea în comun a planurilor operaţionale coordonate, în același timp, facilitând accesarea de noi resurse și schimbul de informații.

CENTRUL PENTRU RESURSE CIVICE CONSTANȚA – S.C. LaFarge CIMENT S.A., PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDGIDIA REVIZUIREA PLANULUI LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL MEDGIDIA Descrierea proiectului Proiectul a urmărit actualizarea planului local de dezvoltare durabilă, dar și implicarea comunității în procesul decizional local. Ca metodologie, proiectul a avut mai multe etape: analiza nevoilor comunităţii, prin aplicarea a 1.100 chestionare în toate cartierele municipiului Medgidia, organizarea de focusgrupuri cu reprezentanţi ai mai multor categorii profesionale sau stakeholderi în administraţia publică locală, redactarea de recomandări către administraţia publică locală, în acord cu rezultatele analizei nevoilor comunităţii.

Toţi partenerii din proiect desfăşoară simultan pe durata proiectului, o agendă de activităţi, cu excepţia partenerilor austrieci care dețin, în plus, şi partea de coordonare şi monitorizare a implementării în restul ţărilor participante la proiect.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Încrederea în capacitatea de management a fiecăruia, profesionalismul, expertiza celor implicaţi, foarte bună comunicare (directă şi on-line), respectul faţă de angajamentele luate, responsabilitatea, dorinţa de a face o muncă de bună calitate şi de a aduce un plus de valoare prin proiect în ceea ce priveşte iniţiativele similare pe aceeaşi temă, au constituit elemente cheie în succesul proiectului.

Obiectivele proiectului Proiectul şi-a propus revizuirea Planului local de dezvoltare durabilă al municipiului Medgidia, cunoscut şi sub denumirea de ”Agenda Locală 21”. El a vizat consultarea publică şi implicarea a cel puţin 500 persoane (1% din populaţia stabilă a municipiului) în procesul decizional local, precum şi armonizarea Agendei Locale 21 cu Strategia pentru Dezvoltare Durabilă şi cu Planul Urbanistic General al municipiului Medgidia.

Bugetul total: 64.610 RON Durata proiectului: 9 luni Durata parteneriatului: 12 luni Regiunea de implementare: Mun. Medgidia, jud. Constanţa

Contribuția partenerilor Centrul pentru Resurse Civice a contribuit cu 30 voluntari, computere şi imprimantă, experţi, sociologi, precum şi cu aproximativ 30% din buget.

Lafarge Ciment S.A. a contribuit cu reprezentaţi din conducerea uzinei aflată în municipiul Medgidia la focus-grupuri, precum şi prin acoperirea a peste 70% din bugetul proiectului. Primăria municipiului Medgidia a contribuit cu spaţiul pus la dispoziţie pentru coordonarea proiectului, precum şi cu reprezentanţi din aparatul tehnic, dar şi consilieri locali, ce au participat atât la redactarea chestionarului aplicat populaţiei, cât şi la focusgrupurile derulate în cadrul proiectului.

Beneficiile relației de parteneriat Acest proiect a creat un sentiment de apartenenţă la comunitate în rândul locuitorilor municipiului Medgidia, prin implicarea în procesul decizional local. În plus, astfel s-a putut pune în practică un proiect cu efecte în comunitate pe termen mediu şi lung.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Aspectele cheie care au contribuit la buna implementare a proiectului au fost: încrederea ce s-a clădit între parteneri, implicarea responsabililor din partea fiecărui partener, comunicarea permanentă.

41

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

SOCIETATEA DE EXPLORĂRI OCEANOGRAFICE ȘI PROTECȚIE A MEDIULUI MARIN OCEANIC CLUB – OMV PETROM S.A. ȘCOALA DE VARĂ „ECO-JURNALIȘTI LA ȚĂRMUL MĂRII NEGRE”

Bugetul total: 65.000 RON Durata proiectului: 8 luni Durata parteneriatului: 5 ani Regiunea de implementare: Sud-Est

Descrierea proiectului Acest proiect contribuie, dacă nu la dispariţia totală a erorilor informaţionale despre subiecte de mediu din zona costieră românească, măcar la o reducere substanţială a apariţiei acestora în mijloacele de informare în masă. Inițiatorul și partenerul și-au propus: organizarea a două seminarii de instruire, două sesiuni de study-tour şi în final editarea/tipărirea unui ghid al eco-jurnalistului la Marea Neagră.

Inițial, inițiatorii și partenerii proiectului șiau propus următoarele: organizarea a două seminarii de instruire, două sesiuni de studytour și în final, editarea/tipărirea unui ghid al eco-jurnalistului la Marea Neagră. Din cauza mediului concurențial în care lucrează echipele de la fiecare entitate mass-media, dar și a numărului mare de înscieri, Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club a fost nevoită să desfășoare programul instructiv cu fiecare echipă în parte. Deși numărul de ieșiri în teren a fost mult mai mare decât cel prevăzut inițial, acest fapt a avut o serie întreagă de aspecte pozitive asupra calității actului educativ în sine, precum și a efectelor pe termen lung ale proiectului.

Obiectivele proiectului Proiectul Eco-jurnalişti la ţărmul Mării Negre a avut ca obiectiv principal formarea echipelor de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în zona costieră românească a Mării Negre în sensul unei corecte relatări a subiectelor legate de protejarea mediului şi conservarea biodiversităţii.

42

Contribuția partenerilor SEOPMM Oceanic Club a contribuit cu 14 voluntari, 2 experţi, echipamente (foto, audiovideo, calculatoare şi instrumente optice de observare în teren), mijloace de transport pe uscat şi pe apă şi 15% din bugetul necesar.OMV Petrom a contribuit cu 6 voluntari (angajaţi ai companiei), 2 specialişti în domeniul poluării apei cu hidrocarburi, mijloace de transport pe uscat şi 85% din bugetul necesar proiectului.

Acest proiect contribuie, dacă nu la dispariţia totală a erorilor informaţionale despre subiecte de mediu din zona costieră românească, măcar la o reducere substanţială a apariţiei acestora în mijloacele de informare în masă

Beneficiile relației de parteneriat Printre beneficiile relației de parteneriat se numără: crearea unui instrument de lucru pentru jurnalişti în folosul elaborării de materiale de presă care să informeze corect publicul (“Ghidul eco-jurnalistului de la ţărmul Mării Negre”), eliminarea potenţialelor conflicte ce apar exclusiv din cauza unor disfuncţionalităţi de transmitere şi/sau receptare a mesajului, fiecare din părţile implicate atât partenerii din proiect, cât şi grupul ţintă au avut de învăţat elemente cheie în relaţiile de comunicare dintre grupuri profesionale diferite care interacţionează mai ales în momente critice/ evenimente speciale, s-a putut pune în practică un proiect cu rezultate pe termen mediu şi lung.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Punctele cheie în derularea parteneriatului Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club - OMV Petrom au fost comunicarea eficientă între cele două organizații, încrederea demonstrată pe parcursul derulării proiectului, precum și interesul comun manifestat în direcția educării jurnaliștilor și a publicului larg cu privire la necesitatea conservării biodiversității.

ASOCIAȚIA GREEN REVOLUTION – RAIFFEISEN BANK I’VELO

Descrierea proiectului I’Velo este cel mai important proiect multianual de bike-sharing din România. Proiectul a fost lansat pe 9 mai 2010 de Asociația Green Revolution şi Raiffeisen Bank, sub patronajul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi este un program cu o amprentă de carbon scăzută şi cu cea mai mare acoperire geografică din ţară.

Acoperirea naţională şi comunicarea activă către publicul ţintă al proiectului prin mijloace creative au întărit şi popularizat proiectul în rândul beneficiarilor şi al partenerilor.

Obiectivele proiectului I’Velo are ca obiectiv introducerea graduală a bicicletei în peisajul vieţii urbane, atât pentru recreere, cât şi ca mijloc de transport alternativ, sănătos, cu impact minim asupra mediului prin construirea unei comunităţi active de iubitori, utilizatori şi promoteri ai bicicletei la nivel naţional.

Proiectul încurajează în egală măsură şi un stil de viaţă sănătos prin mişcare, bicicleta aducând beneficii evidente sănătăţii utilizatorului.

Contribuțiile partenerilor Asociaţia Green Revolution s-a ocupat de la începutul proiectului de toate aspectele organizatorice. Raiffeisen Bank, ca partener, a susţinut proiectul din punct de vedere financiar şi s-a implicat pe toată durata acestuia alături de Asociaţia Green Revolution, de construirea unei comunităţi de biciclişti urbani. Autorităţile (ministere, primării) sunt un real suport, oferind atât aprobările necesare pentru buna desfăşurare a proiectului, cât şi îndrumare pe tot parcursul proiectului. Instituţiile se implică în dezvoltarea proiectului prin realizarea de evenimente în care promovează alegerea bicicletei I’Velo ca mijloc de transport alternativ. Presa (presa scrisă, TV, radio, online) este cea care reacţionează prompt la acţiuni şi transmite mesajele, iar ONG-urile de mediu (Ecorom, Recolamp, Verde pentru Biciclete, Asociaţia Mai Bine etc.) sunt cele care ajută la partea de conştientizare, educare

Durata proiectului: Aprilie – Octombrie 2012 Durata parteneriatului: 2010 - Prezent Regiunea de implementare: Naţional

şi responsabilizare a populaţiei cu privire la protejarea mediului prin utilizarea bicicletei.

Beneficiile relației de parteneriat O relaţie de parteneriat aduce beneficii reciproce, iar în cazul I’Velo a dus la crearea unei bune reputaţii în mediul de afaceri şi în rândul societăţii civile, o imagine pozitivă prin implicarea într-un proiect de educare a tuturor generaţiilor de vârstă, posibilitatea de a comunica direct cu comunitatea locală.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Rezultatele constante ale proiectului au dus la succesul parteneriatelor desfăşurate: 550.000 de utilizatori, mai puţin CO2 în atmosferă: cu peste 800 tone, peste 1 milion de ore petrecute pe biciclete, peste 6 milioane de kilometri parcurşi pe bicicletele I’Velo, peste 70 de locuri de muncă create, peste 500 de apariţii în mass-media româneşti şi internaţionale. Bicicletele I’Velo au susţinut mai mult de 30 de evenimente, cu peste 2.500 de participanţi dintre care menţionăm: Noaptea Institutelor, Noaptea Galeriilor, Noaptea Bibliotecilor, Bucharest Summer University, Peninsula, Best’fest, Recicloniada, Let’s do it Cluj. În dialogul permanent şi transparenţa în relaţia cu partenerii proiectului, au fost cu siguranţă alţi factori cheie în realizarea proiectului.

43

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

ASOCIAȚIA ECO CLUB TIMIȘOARA – S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIȘOARA PRIN DIRECȚIA DE MEDIU MAI DĂ-MI O ȘANSĂ! COLECTEAZĂ SELECTIV! – GHID DE COLECTARE DUALĂ ȘI SELECTIVĂ ÎN TIMIȘOARA

Bugetul total: 4.000 RON Durata proiectului: 6 luni Durata parteneriatului: 6 luni Regiunea de implementare: Vest

Descrierea proiectului Proiectul a apărut din necesitatea informării şi educării tinerilor (în special a studenţilor), a comunităţii timişorene cu privire la importanţa colectării selective a deşeurilor. Ghidul elaborat de către ECO CLUB Timişoara sub îndrumarea partenerilor proiectului are un avantaj în plus pentru orice cetăţean deoarece este foarte cuprinzător, conţine informaţii centralizate, oferă alternative de a reduce, reutiliza deşeurile, este uşor de parcurs şi conţine principalele centre de colectare din Timişoara. La finele proiectului s-a organizat o conferinţă pe tema colectării selective cu reprezentanţi ai Asociaţiei ECO CLUB Timişoara, autorităţilor locale şi partenerilor (Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, SC RETIM Ecologic Service SA, Fundaţia Verde 2000).

Contribuția partenerilor Veniturile totale au fost în valoare de 4000 lei, sumă ce a fost suficientă acoperind necesarul de resurse cu editarea şi promovarea. SC. Retim Ecologic Service SA. a contribuit cu 2000 lei, iar restul de bani au fost obţinuţi din sponsorizări.

Primăria Municipiului Timişoara a pus la dispoziţie o sală de consiliu pentru organizarea conferinţei de presă şi a conferinţei tematice.

Primăria Municipiului Timişoara prin Direcţia de Mediu, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului şi Fundaţia Verde 2000 ne-au oferit suportul legislativ şi de specialitate cu privire la deşeuri, colectarea selectivă şi reciclarea acestora.

Beneficiile relației de parteneriat ECO CLUB Timişoara a înregistrat următoarele beneficii: suportul informaţional şi legislativ pe care au putut să îl ofere, experienţă vastă în domeniul protecţiei mediului şi al ecologiei, notorietatea şi prestigiul acestora, concordanţă cu specificul activităţii asociaţiei, posibilitatea oferirii unui suport financiar şi material.

Obiectivele proiectului Principalul obiectiv al proiectului este informarea şi educarea comunităţii timişorene (în special a tinerilor) cu privire la importanţa colectării selective prin oferirea unui număr de peste 1000 de broşuri (în formă tipărită şi electronică) pe această temă şi prin prezentarea centrelor de colectare şi reciclare din Timişoara.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Factorii cheie care au determinat succesul proiectului au fost: relevanţa proiectului pentru societate, promptitudine, credibilitate şi transparenţa de care am dat mereu dovadă prin acţiunile noastre faţă de parteneri şi sponsori, susţinerea materială şi financiară din partea instituţiilor de specialitate, a firmelor din domeniu, a centrelor de colectare a deşeurilor, sprijinul din partea presei.

44

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

ASOCIAȚIA CATALIST – UNICREDIT ȚIRIAC BANK CONCURSUL DE DEBUT LITERAR UNICREDIT, 2009

Descrierea proiectului Programul vine în întâmpinarea tinerilor scriitori, cu scopul de a reduce dificultățile intrării în circuitul local de carte și a obținerii investițiilor din partea editurilor în promovarea și consacrarea autorilor noi.

Obiectivele proiectului Formarea unui colegiu nesubordonat unei edituri sau unei publicaţii de specialitate care să recomande, să gireze, în urma unei atente recenzări şi al unui proces de editare, de titluri care ar merita să ajungă pe rafturile librăriilor.

Contribuția partenerilor “Concursul de debut literar UniCredit” se adresează scriitorilor care nu au mai fost până acum publicaţi în volum. Spre deosebire de alte competiţii, nu impune o limită de vârstă.

Competiţia are 3 categorii: roman, proză scurtă şi poezie. Pentru fiecare există un singur câştigător. Premiile constau în finanţarea publicării manuscriselor la o editură parteneră. În 2009 a fost vorba de Humanitas, o editură de prestigiu, care urma să le ofere câştigătorilor un start editorial de invidiat. Toate manuscrisele primite, indiferent de categorie, sunt analizate de un juriu, respectiv un „board de lectură”, format din personalităţi ale lumii literare. În 2009, din juriu au făcut parte: Paul Cernat (critic literar şi publicist), Mircea Vasilescu (eseist, critic şi istoric literar, redactor-şef al revistei Dilema Veche) şi Liviu Papadima (critic, eseist, istoric şi teoretician literar, decan al Facultăţii de Litere). Ca şi la ediţia anterioară, Asociaţia Catalist s-a ocupat de strategia, implementarea şi promovarea proiectului. Pentru aceasta din urmă, a stabilit parteneriate cu instituţii media precum: Radio România Cultural, TVR Cultural, Elle sau Bookblog.ro. De asemenea, au existat parteneriate cu librăriile Humanitas şi Cărtureşti.

Punctul central pentru comunicarea competiţiei a fost www.bibliofagia.ro, portal deţinut de Asociaţia Catalist, care publică diverse informaţii din domeniul cultural. Pentru a-i atrage pe cei mai tineri autori, Asociaţia Catalist a organizat întâlniri în 3 licee bucureştene. La ele a participat de fiecare data şi un membru al juriului.

Organizatorii le-au prezentat tinerilor concursul, i-au încurajat să participe, amintindu-le că nu există restricţii de vârstă sau de experienţă, leau povestit despre câstigatorii ediţiei 2008 şi

Bugetul total: 12.000 EUR Durata proiectului: 1 an Durata parteneriatului: În desfășurare Regiunea de implementare: Naţional

le-au dat sfaturi despre cum să-şi pregătească manuscrisele.

Beneficiile relației de parteneriat Competiţia şi evenimentele din proiect au reprezentat o încurajare pentru mulţi scriitori debutanţi, mai ales tineri. Chiar dacă nu toţi au câştigat, entuziasmul lor a fost stimulat de faptul că au interacţionat cu o serie de organizaţii dispuse să investească în afirmarea lor. În total, în competiţie s-au înscris 120 de autori.

Manuscrisele lor au fost analizate şi au primit

feedback din partea unor critici literari renumiţi.

Cei trei câştigători au fost publicaţi de o editură de prestigiu, Humanitas, au avut din start girul personalităţilor din juriu şi, nu în ultimul rând, au beneficiat de o vizibilitate deosebită pentru volumul lor de debut. În privinţa impactului pentru UniCredit Ţiriac, banca şi-a consolidat o dată în plus poziţionarea de mecena în domeniul artelor şi al culturii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Partenerul Unicredit Țiriac a fost ales datorită interesului şi activităţilor desfăşurate în domeniul literar.

45

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT AUTORITĂȚI – INSTITUȚII PUBLICE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BEIUȘ – AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ BIHOR ANGAJAREA ȘI CALIFICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ – O ȘANSĂ PENTRU INCLUZIUNEA SOCIALĂ A RROMILOR Descrierea proiectului Au fost identificate problemele locative şi nevoia de calificare în meserii solicitate pe piaţa muncii ale rromilor și, ca urmare, toate acestea au fost incluse în planul local de acţiune la nivelul Municipiului Beiuş în cadrul proiectului “Angajarea şi calificarea la locul de muncă – o şansă pentru incluziunea socială a rromilor din Ţara Beiuşului”.

AUTORITĂȚI LOCALE ȘI CENTRALE Autorități locale și centrale în parteneriat cu instituții publice Autorități locale și centrale în parteneriat cu alte organizații nonprofit Autorități locale și centrale în parteneriat cu societăți comerciale

Autoritățile centrale și locale au fost inițiatoare ale unor proiecte de responsabilitate socială într-o proporție de 8% din totalul de proiecte în eșantion. Prin urmare, acest tip de instituție este mai puțin înclinată să desfășoare proiecte cu asemenea obiective, cel puțin în comparație cu asociațiile (46%) și fundațiile (33%).

Având în majoritatea cazurilor (70%) unul sau doi parteneri, autoritățile centrale și locale au preferat sau au găsit parteneri care să desfășoare proiecte comune tot instituții publice (80%), mai puțin instituții nonprofit (40%) și în foarte mică măsură societăți comerciale (7%). Aceste rezultate ale cercetării ridică problema relației dintre instituțiile locale și centrale, pe de o parte, și mediul privat, pe de altă parte, acesta din urmă preferând să deruleze proiecte în domeniul responsabilității sociale cu asociații și fundații.

Proiectele care au avut ca instituții inițiatoare autoritățile centrale și locale au fost în majoritatea cazurilor pe perioadă determinată. Proiectele care au avut ca parteneri tot instituții publice au fost în mai mare măsură pe o perioadă nedeterminată (37%) comparativ cu cele care au avut ca parteneri organizațiile non-profit (28%), însă în cazul celui de-al doilea tip de parteneriat durata proiectelor pe perioadă determinată a fost mai lungă (19 luni, comparativ cu 15 luni în primul tip de proiect).

Obiectivele proiectelor derulate de autoritățile locale și centrale au fost orientate, în primul rând, către dezvoltarea personală (39%), conștientizare (32%) sau formarea pentru piața muncii (27%) și mai puțin spre dezvoltarea culturală (11%) sau creșterea calității vieții (2%).

Prin urmare, trebuie subliniat un aspect care necesită o atenție ridicată, și anume cel referitor la calitatea proiectelor inițiate de autoritățile centrale și locale. În situația în care partenerii au fost tot astfel de instituții sau organizații nonprofit, proiectele de responsabilitate socială au obținut scoruri pentru evaluarea activităților și a parteneriatului sub media tuturor proiectelor analizate. Scorurile obținute în urma evaluării celor trei proiecte cu parteneri societăți comerciale au fost peste media din eșantion.

Pentru îndeplinirea acestui proiect s-a realizat un sistem de management eficient, simplu şi coerent, mai ales că în cadrul proiectului au fost prevăzute foarte multe activităţi de teren în cele 12 localităţi din zona Ţara Beiuşului şi s-a lucrat cu aproximativ 2.000 de persoane din diferite medii.

Bugetul total: 62.930 EUR Durata proiectului: 15 luni Durata parteneriatului: 15 luni Regiunea de implementare: Nord-Est

sociale, prin calificarea a 28 dintre aceştia (14 bărbaţi, 14 femei) cu acordarea unei diplome recunoscută la nivel naţional şi autorizarea lor ca P.F.A. Rezultatele propuse în proiect au fost atinse în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţii rromilor prin promovarea egalităţii de şanse, dezvoltarea comunitară şi incluziune socială. În urma calificării celor 28 de rromi în cele două meserii şi autorizării lor ca Persoană Fizică Autorizată, aceştia vor putea fi angajaţi sau vor putea presta o activitate pe cont propriu pentru întreţinerea propriilor familii. Acordarea de servicii de mediere şi consiliere profesională, prin deplasarea echipei de proiect în toate comunităţile de rromi propuse, identificând problemele existente şi acţionând în încercarea de a le rezolva.

Obiectivele proiectului Printre obiectivele proiectului se numără: selectarea a 28 de persoane (14 femei şi 14 bărbaţi de etnie rromă) din cele 12 localităţi din Ţara Beiuşului şi care au fost calificaţi, obţinând diplome de calificare în meseria de lucrător în structuri în construcţii şi lucrător în silvicultură, şi autorizaţi ca Personă Fizică Autorizată (PFA); 2.000 de rromi din cele 12 localităţi din Ţara Beiuşului cărora li s-au acordat servicii de mediere şi consiliere profesională, grupul ţintă fiind reprezentat de cei 1.500 de famili de rromi (aproximativ 8.750 de persoane) care locuiesc în cele 12 localităţi din zona Municipiului Beiuş.

Contribuțiile partenerilor 1.540 euro, respectiv 2,45 % din finanţarea totală a proiectului.

Beneficiile relației de parteneriat Creşterea nivelului de trai pentru familiile de rromi, din Ţara Beiuşului, care sunt supuşi excluziunii

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului S-au realizat activităţile de transformare a grupului de iniţiativă al rromilor în organizaţia neguvernamentală a rromilor. A fost constituită organizaţia rromilor „Inițiativa Rromă”.

47

PARTENERIAT AUTORITĂȚI – INSTITUȚII PUBLICE

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ BOTOȘANI – CENTRUL DE FORMARE ȘI OCUPARE A FORȚEI DE MUNCĂ STIMULAREA ATITUDINII ACTIVE PRIN PROMOVAREA PRINCIPIULUI „AJUTĂ-TE SINGUR”

Bugetul total: 77.584 EUR Durata proiectului: 12 luni Durata parteneriatului: 12 luni Regiunea de implementare: Nord-Est

Descrierea proiectului Atingerea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate în zona de graniță dintre România și Ucraina se va realiza prin aplicarea principiilor cooperării transfrontaliere în folosul comunităților din ambele părți ale graniței astfel încât beneficiarii acestui proiect, și nu numai, vor fi ajutați să-și dezvolte capacitatea de ocupare, creșterea șanselor de găsire a unui loc de muncă în vederea integrării/reintegrării lor în societate prin accesul gratuit la sistemul informațional pus la dispoziție atât în cadrul centrelor de informare și consiliere privind cariera, cât și prin intermediul punctului mobil care va facilita accesul la informație în mediul rural.

Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului este asigurarea unor servicii de informare și consiliere profesională la standarde europene pentru a contribui la creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Contribuția partenerilor Fiecare partener s-a ocupat de persoanele din grupul țintă din regiunea și țara sa, județul Botoșani – România și localitatea Hliboca – Ucraina. Fiecare partener a desfășurat o campanie de colectare a datelor din regiunea 48

arondată cu privire la locurile de muncă vacante și la persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă. Campaniile de informare s-au făcut prin broșuri și afișe distribuite gratuit în rândul celor vizați. În același timp, s-a creat un canal de comunicare între cele două instituții, respectiv A.J.O.F.M. Botoșani – România și Centrul de Formare și Ocupare a Forței de Muncă Hliboca – regiunea Cernăuți.

Beneficiile relației de parteneriat Schimbul de experiență și informații între cei doi parteneri a fost principalul câștig al relației de parteneriat. În perioada implementării proiectului s-au pus bazele unei cooperări instituționale între cele două agenții, prin care se dorește o colaborare transfrontalieră în combaterea șomajului în regiune.

Proiectul contribuie la dezvoltarea resurselor umane ca resursă strategică a dezvoltarii economice, la asigurarea coeziunii sociale prin combaterea formelor de excludere socială si facilitează interacțiunea dintre mediul educațional și cel cultural, social și economic.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Experiența în domeniu a celor două instituții au dus la o colaborare frumoasă și de impact în acest proiect. Aici și-a spus cuvântul capacitatea organizațională a fiecărui partener în a gestiona bazele de date culese și mai ales, de a reuși să-i pună pe cei în căutarea unui loc de muncă în contact cu cei care erau în căutare de forță de muncă. Nu în ultimul rând, experiența partenerilor în consiliere pe probleme de șomaj și orientare în carieră a fost un mare plus în buna implementare a activităților din proiect. Un alt factor cheie a fost acela că proiectul a vizat o chestiune foarte actuală și cu care oamenii se confruntau în regiune. Multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă aveau nevoie de consiliere, recalificare și orientare profesională ca urmare a multor disponibilizări si a dispariției multor fabrici în care lucraseră în ultimii ani.

PARTENERIAT AUTORITĂȚI INSTITUȚIICOMERCIALE PUBLICE ASOCIAȚII – –SOCIETĂȚI

CONSILIUL JUDEȚEAN GIURGIU – DGASPC GIURGIU MANAGEMENT INTEGRAT PENTRU ASISTENȚĂ SOCIALĂ EFICIENTĂ

Descrierea proiectului Problemele cu care se confruntă D.G.A.S.P.C Giurgiu sunt: numărul mare de documente gestionate, slaba dezvoltare a structurii IT; lipsa unui sistem de comunicaţii centralizat.

Comunicarea cu structurile aflate în subordinea instituţiei (case de tip familial, centre de zi, centre pentru adulţi etc.) se realizează doar prin telefon, fax, poştă, procesele de lucru fiind astfel întârziate în detrimentul beneficiarilor, iar o mare parte din personal nu are acces la PC pentru desfăşurarea activităţilor. Beneficiarii direcți ai proiectului sunt: funcționari publici și personal contractual, angajați ai DGASPC Giurgiu, participanți la cursurile de instruire SIMAS și trainingul cu tema “Folosirea tehnologiei informației pentru îmbunătățirea furnizării de servicii publice în DGASPC”; 20 participanți la 2 conferințe de presă; 50 participanți la forumul informativ; 25 reprezentanți ai presei, instituțiilor publice locale, ONG-urilor, societăţii civile prezente la Caravana informativă cu titlul “Cum mi-a servit MIASE si cum poți contribui și tu”.

Bugetul total: 1.058.015 RON Durata proiectului: 04.06.2009 - 03.09.2011 Durata parteneriatului: 15 luni Regiunea de implementare: Sud- Muntenia şi instruirea personalului pentru utilizarea acestuia; campania de promovare a proiectului prin organizarea a două conferinţe de presă, editarea de afişe, etichete autocolante, mape de prezentare, organizarea unui forum informativ; organizarea unei caravane informative, ocazie cu care a fost prezentată utilizarea SIMAS în două centre subordonate DGASPC; elaborare ghid dezvoltare durabilă și a unui ghid egalitate de şanse; instruire cu tema „Folosirea tehnologiei informaţiei pentru îmbunătăţirea furnizării de servicii publice în DGASPC”.

Respectarea termenilor și condițiilor, precum și a sarcinilor și responsabilităților clar delimitate în structura proiectului reprezintă unul dintre factorii de succes.

Obiectivele proiectului Obiectivul principal al proiectului a fost îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice generale şi specifice asistenței sociale prin creșterea promptitudinii în furnizarea serviciilor publice.

Contribuția partenerilor Realizarea unui Sistem Informatic de Management al Asistenţei Sociale (SIMAS) la DGASPC Giurgiu, ce constă în dotarea cu echipament IT şi softul necesar, precum

Beneficiile relației de parteneriat Beneficiile relației de parteneriat au fost următoarele: consolidarea relației de parteneriat și prelungirea parteneriatului pe o perioadă nelimitată; distribuirea sarcinilor între parteneri pentru eficientizarea implementării proiectului.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Pentru buna desfășurare a activităților și a îndeplinirii sarcinilor, între coordonatori și parteneri, precum și între parteneri a existat o comunicare permanentă care a favorizat implementarea proiectului conform cerințelor prestabilite. Pe langă toate acestea se adaugă și experiența în domeniu, precum și buna organizare și comunicare din partea ambilor parteneri.

49

PARTENERIAT AUTORITĂȚI – ORGANIZAȚII NONPROFIT

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT AUTORITĂȚI – SOCIETATE COMERCIALĂ

Proiectul RIS/InnSoM ne-a ajutat să creăm prima strategie de inovare la nivelul Regiunii noastre.

Această iniţiativă a fost rezultatul muncii intense depuse de colegii mei din ADR, care au scris timp de o lună cererea de finanţare ce s-a dovedit a fi de succes. Vreau să menţionez că la nivelul ţării, alte patru agenţii au câştigat proiectul RIS pentru regiunile lor, fapt ce situează România pe locul doi în Europa, după Polonia, ca număr de număr de proiecte RIS câștigate pe programul Cadru 6 în anul 2004. În acelaşi timp, proiectul RIS a determinat naşterea unei legături între mediul de cercetare şi mediul afacerilor. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul administraţiei publice, care a participat activ şi a avut un rol de liant în creionarea şi identificarea domeniilor de interes pentru inovare şi creşterea competitivităţii în regiunea Sud Muntenia. Speram că prin implementarea acestei iniţiative am contribuit în mod semnificativ la realizarea unei viziuni de ansamblu asupra modului în care regiunea noastră şi România pot deveni parteneri activi şi valoroşi în Uniunea Europeană.

Liviu MUȘAT – Director, Agenția pentru Dezvoltare regional Sud-Muntenia

ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI DELTA DUNĂRII TULCEA (ARBDD) – SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ (SOR), ROYAL SOCIETY FOR PROTECTION OF BIRDS, MAREA BRITANIE (RSPB) SALVAȚI PELECANUS CRISPUS ÎN DELTA DUNĂRII / SAVING PELECANUS CRISPUS ÎN THE DANUBE DELTA Durata proiectului: 01.11.2005 - 30.09.2009 Durata parteneriatului: 01.09.2005 - 30.07.2010 Regiunea de implementare: Sud - Est

Descrierea proiectului În cadrul proiectului s-au realizat cursuri de perfecţionare a agenţilor ecologi pentru o mai bună aplicare a măsurilor de protecţie în zonele de cuibărit, precum şi cursuri de informare a vânătorilor şi pescarilor pentru a se evita uciderea accidentală sau intenţionată a pelicanilor pe toată suprafaţa Deltei Dunării şi în afara acesteia.

Activităţile de conştientizare a publicului au fost şi vor fi desfăşurate atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, punându-se accent pe importanţa desemnării de situri Natura 2000. Diseminarea rezultatelor va fi efectuată la o scară largă, iar comunitatea locală şi factorii interesaţi vor fi implicaţi activ în implementarea proiectului. Au fost instaurate doua noi zone strict protejate, reprezentate de insula Ceaplace şi zona Prundul cu Păsări pentru a mări suprafaţa de cuibărire disponibilă.

Obiectivele proiectului Menţinerea efectivelor şi protecţia populaţiei de Pelecanus Crispus din Delta Dunării reprezintă obiectivul major al acestui proiect. Alte obiective includ şi desemnarea celor cinci locaţii ca Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, precum şi o serie de măsuri de conservare specifice care au îmbunătăţit condiţiile de cuibărire în fiecare locaţie.

50

Contribuția partenerilor Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a asigurat cadrul necesar desfăşurării activităţilor proiectului, de la logistica necesară până la implementarea unor activităţi de conservare, respectiv monitorizare în teren prin asigurarea personalului necesar. Societatea Ornitologică Română a asigurat expertiza necesară implementării acestuia, fiind responsabilă de asigurarea managementului proiectului şi de implementarea acţiunilor de conservare, monitorizare, respectiv de conştientizare şi educaţie. Societatea Regală de Protecţie a Păsărilor a contribuit prin expertiză în ceea ce priveşte elaborarea planurilor de management, respectiv a planului naţional de acţiune pentru specie.

De asemenea, şi-a adus contribuţia în administrarea proiectului şi în planificarea periodică a acţiunilor.

Beneficiile relației de parteneriat Schimbul de experienţă a fost reciproc şi a adus beneficii pentru părţile implicate, cunoştinţele necesare desfăşurării acţiunilor de conservare fiind schimbate între parteneri pe toată durata desfăşurării proiectului.

Crearea acestui cadru a contribuit la definirea obiectivelor de conservare pentru specie pe termen lung în cadrul RBDD. Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Printre factorii care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului se numără: o echipă de proiect sudată, care a abordat toate obiectivele proiectului; stabilirea de obiective fezabile, realiste la scrierea proiectului, care au putut fi realizate în implementarea acestuia; sprijinul societăţii civile şi al populaţiei locale în implementarea proiectului.

AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-MUNTENIA – META GROUP, AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE DIN REGIUNEA NORD-VEST A ANGLIEI INNOVATING SOUTH MUNTENIA Descrierea proiectului Plecând de la viziunea strategică adoptată şi în baza unui larg parteneriat regional, prin proiectul RIS/InnSoM (Strategia de Inovare a Regiunii, “Innovating South Muntenia”), ADR a contribuit la crearea unei puternice identităţi regionale, cu accent pe promovarea activităţilor de cercetare și antreprenoriale. Grupul țintă al proiectului a fost identificat prin analiza nevoilor la nivelul regiunii, constatându-se că grupul țintă al acestui proiect este toată regiunea Sud Muntenia.

Bugetul total: 454.871 EUR Durata proiectului: : Iunie 2005- Iunie 2008 Durata parteneriatului: 36 luni Regiunea de implementare: Sud- Muntenia

aceștia au beneficiat de transferul de know-how atât în ceea ce privește relațiile de parteneriat, cât și în implementarea de proiecte.

Obiectivele proiectului Obiectivul general RIS/InnSoM a fost realizarea unei strategii de inovare regională pentru Sud Muntenia, pentru a îmbunătăţi dezvoltarea durabilă, în contextul unei economii bazate pe cunoaştere şi prin promovarea inovării ca politică regională.

Contribuția partenerilor Meta Group a oferit consultanță și servicii specializate destinate start-up-urilor bazate pe cunoștinte și a facilitat accesul la instrumente de finanțare personalizate. De asemenea, a facilitat înființarea de colaborări în domeniul cercetării.

Agenția pentru Dezvoltare din regiunea NordVest a Angliei a oferit modele de bune practici în ceea ce privește domeniul abordat și expertiza în domenii cheie.

Beneficiile relației de parteneriat Relația de parteneriat a fost una fructuoasă pentru cei 3 parteneri din proiect și fiecare dintre

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Elementele care au dus la succesul relației parteneriale au fost: obiectivele și scopurile comune ale celor 3 entități partenere, comunicarea eficientă, dorința de implicare a partenerilor.

51

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - INSTITUȚII PUBLICE

PETROM – MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR PROMOVAREA PROGRAMELOR ȘI STRATEGIILOR DIN ROMÂNIA ȘCOALA LUI ANDREI

Descrierea proiectului Proiectul a constat într-un amplu concurs naţional pe teme de protecţia mediului şi de implicare civică.

El s-a adresat tuturor elevilor de şcoală primară din România. Petrom a implicat în activităţile educative şi civice ale proiectului un număr de aproape 6.000 de elevi şi 361 de profesori, din 320 de şcoli.

SOCIETĂȚI COMERCIALE Societăți comerciale în parteneriat cu instituții publice Societăți comerciale în parteneriat cu alte organizații nonprofit

Din totalul proiectelor evaluate în cadrul cercetării naționale, 45 dintre acestea au fost inițiate de societăți comerciale, aproape jumătate (46%) având un singur partener, în timp ce un sfert dintre aceste proiecte au fost derulate împreună cu alți doi parteneri. Astfel, în proporție de 82% au fost identificate proiecte derulate în parteneriat cu instituții publice, fiind urmate de organizații non-profit (41%) și de societăți comerciale (7%).

Din punctul de vedere a perioadei parteneriatului, în 37% dintre cazuri, parteneriatul dintre societăți comerciale și instituții publice se desfășoară pe termen nelimitat, iar cele pe perioadă determinată au o durată de 15 luni, în medie. Parteneriatele cu organizațiile non-profit au fost derulate pe o perioadă nedeterminată doar pentru 28% dintre proiecte, în timp ce restul parteneriatului au avut o durată medie 19 luni. În lumina acestui fapt, putem identifica încurajarea dezvoltării de parteneriate pe termen lung sau pe cât posibil pe perioadă nedeterminată, ca soluție principală pentru creșterea numărului de proiecte din domeniul responsabilității sociale.

Principalele obiective ale proiectelor de responsabilitate socială inițiate de societățile comerciale au fost referitoare la dezvoltarea personală (39%), conștientizarea (32%), formarea pentru piața muncii (27%) sau sănătate și sport (27%). Foarte puține proiecte au avut ca obiective creșterea calității vieții (2%), dezvoltarea spiritului antreprenorial (7%) sau susținerea unor acțiuni de natură culturală (11%). Putem spune că puține proiecte, nu doar cele inițiate de către societățile comerciale, au avut ca obiective derularea unor activități care să urmărească aspecte culturale. Din păcate, această dimensiune a vieții sociale, foarte importantă pentru identitatea, dar și activitatea indivizilor și a comunității, este de multe ori ignorată. În urma evaluării activității proiectelor inițiate de către societățile comerciale a rezultat faptul că acestea au obținut scoruri ușor sub media tuturor proiectelor din eșantion. Această situație s-a datorat, în primul rând, faptului că proiectele care au avut ca inițiatori societățile comerciale și parteneri instituțiile publice au obținut scoruri mai mici decât media, atât în ce privește activitățile proiectului, cât și în privința modului în care s-a desfășurat parteneriatul.

Pornind de la rezultatele obținute, putem recomanda dezvoltarea unor campanii de informare în rândul societăților comerciale cu privire la importanța proiectelor sociale, nu doar în ceea ce privește sprijinirea individului în vederea integrării sale în viața comunității, ci și cu privire la dezvoltarea comunității în ansamblu, inclusiv prin proiecte culturale.

Departamentul de CSR al companiei a crezut că acest demers va fi cu atât mai util cu cât a anticipat că toţi copiii incluşi în program vor deveni „ambasadori” ai unor mesaje de responsabilitate, pe care apoi le vor transmite părinţilor şi cunoscuţilor.

Bugetul total: 525.000 EUR Durata proiectului: Aprilie – Iunie 2010 Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Naţional

conceput proiecte eco-civice prin care să rezolve o problemă din comunitatea lor. Promisiunea pe care le-a făcut-o Petrom a fost că va finanţa punerea în practică a celui mai bun proiect şi în plus va acorda mai multe premii echipelor.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului, încă de la început, au fost: să îi familiarizeze pe şcolari cu noţiunile legate de protecţia mediului, reciclare, comunicare şi leadership; să îi implice pe copii, în mod direct, în rezolvarea problemelor comunităţilor din care fac parte, printr-o competiţie de proiecte.

Contribuțiile partenerilor Invitarea şcolilor în concurs.

Ministerul Educației a contribuit cu baze de date ale școlilor în vedere realizării unei campanii de direct mailing către toți directorii de școli prin care aceștia erau invitați să-și înscrie școlile în concurs.

La invitaţia Petrom au răspuns un număr de 320 de şcoli. În urmă înscrierilor, nu mai puţin de 5.970 de copii şi 361 de profesori au luat parte la prima etapă a competiţiei.

Comunicarea prin intermediul site-ului. Pentru a gestiona comunicarea cu un număr atât de mare de şcoli din toată ţara organizatorii s-au bazat în primul rând pe site-ul taraluiandrei.ro. Site-ul a urmărit şi să uşureze munca profesorilor, care urma să le predea copiilor cele 5 teme ale competiţiei (poluarea, protecţia resurselor naturale, reciclarea, comunicatea şi leadership-ul). Concursul a avut două etape: rolul celei dintâi a fost să livreze informaţiile intenţionate unui număr cât mai mare de elevi, iar apoi cele mai active echipe de şcolari au

Beneficiile relației de parteneriat Impactul proiectului asupra grupului ţintă a fost major, ceea ce se poate observă şi prin rezultatele impresionante ale proiectului, atât la ediţia din 2010, cât şi la cea din 2009. Prin acest proiect copiii devin mai responsabili şi mai ales, ca ambasadori ai acestui proiect, îşi sensibilizează familia şi cunoscuţii. Câstigătorii au fost prezenţi la Tabără din Ţara lui Andrei, care a avut loc la Cheia, unde au fost prezenţi 600 de copii, în mai multe serii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Comunicarea eficientă este cheia relaţiei parteneriale.

53

PARTENERIAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT PARTENERIAT SOCIETĂȚI ASOCIAȚII COMERCIALE – SOCIETĂȚI - INSTITUȚII COMERCIALE PUBLICE

AVON ROMANIA – INSTITUTUL ION CHIRICUȚĂ, STARCOM MEDIA, FUNDAȚIA RENAȘTEREA, SPORT PENTRU VIAȚĂ CAMPANIA PROMISIUNILOR 2010

Bugetul total: 113.000 USD Durata proiectului: Septembrie – Noiembrie 2010 Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Proiectul are la bază implementarea unor campanii de conştientizare a necesității prevenției cancerului la sân, al căror scop constă în fixarea unui comportament, respectiv mersul periodic la control. Cancerul la sân poate fi tratat şi chiar vindecat complet dacă este descoperit la timp. Rata de supravieţuire este de aproape 100% dacă diagnosticarea se face în primele faze ale bolii.

Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului sunt: să crească notorietatea depistării precoce a cancerului la sân şi să le convingă pe femei (în special 3055) să meargă periodic la control, să asigure, prin donaţii, existenţa unei aparaturi medicale moderne pentru tratarea cancerului la sân, în unităţile sanitare din România; să comercializeze produsele cu fundiţa roz din broşura Avon, produse al căror profit intră în bugetul de RSC şi este folosit pentru donaţii şi campanii viitoare în sprijinul cauzei.

intermediar, uşor de asumat. Mesajele au fost transmise prin intermediul unor persoane publice – Andreea Marin Bănică, Maia Morgenstern, Andreea Raicu, Beatrice Rancea, Crina Matei şi Iuliana Tudor. În plus, au fost organizate două evenimente stradale, la Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Un rol important în comunicarea campaniei l-a avut publicul intern. Avon a apelat la cele aproximativ 100.000 de reprezentante ale sale pentru a le implica fie ca voluntare, fie pentru a transmite mesajele campaniei. Totodată, ele erau şi cele care puteau achiziţiona produsele de fundraising cu fundiță roz sau le puteau încuraja pe clientele lor să o facă. Un alt instrument, important mai ales pentru vânzarea produselor cu fundiţa roz, a fost o broşură educativă despre cancerul la sân. Aceasta conţinea informaţii detaliate despre stadiile bolii, despre metodele de prevenţie, despre depistarea precoce şi chiar despre costurile diverselor analize medicale.

Totodată, informa despre campania Avon şi le încuraja pe cititoare să cumpere produsele de fundraising.

Spre deosebire de anii anteriori, când mesajul era unul de avertisment (ex. “una din opt femei riscă să dezvolte cancer la sân; tu poţi fi acea femeie“), în 2010 campania a avut un mesaj diferit, mai optimist şi gândit astfel încât să convingă cât mai multe femei să şi-l asume şi să-l transmită mai departe.

Beneficiile relației de parteneriat Principalul beneficiu al relaţiei parteneriale se referă la binele real pe care îl produce în comunitate. Din anul 2002, când proiectul a pornit la drum, femeile din România au devenit mai conştiente faţă de această problemă şi de modul în care pot preveni boala.

Contribuția partenerilor În anul 2010 a apărut conceptul de “Promisiune”, respectiv “promisiunea de a merge la control”.

Conceptul susţinea obiectivul campaniei, adică fixarea unui comportament, însă oferea un pas 54

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Elementele care au dus la succes au fost: respectul reciproc şi profesionalismul tuturor părţilor implicate, exprimat prin implicarea totală în activităţile acestui proiect.

ORANGE ROMÂNIA – UNIVERSITATEA DE MUZICĂ DIN BUCUREȘTI PREMIILE ORANGE PENTRU TINERII MUZICIENI

Descrierea proiectului O necesitate a societății româneși este promovarea talentului și oferirea unor oportunități de dezvoltare profesională tinerilor. Ei au nevoie de ajutor pentru a-și construi un viitor și de motivație pentru a rămâne în România.

Orange România organizează anual “Premiile Orange pentru tinerii muzicieni”. Competiţia este o rampă de lansare pentru tinerii care vor să obţină performanţă în muzică. Compania i-a premiat cu 30.000 de Euro pe cei mai talentaţi tineri români, interpreţi de muzică clasică Obiectivele proiectului Concursul are ca scop descoperirea celor mai talentaţi tineri interpreţi de muzică clasică şi premierea lor.

Violonistul Ștefan Besan, finalistul din 2007 de la secțiunea vioară, declară: „Pentru mine acest concurs a reprezentat o oportunitate de a concura cu alți tineri muzicieni, a fost ocazia de a mă exprima și de a dovedi că sunt unul dintre cei mai buni”.

Contribuția partenerilor Etapă 1: înscrierea şi preselecţia. În cadrul acestei etape, participanţii sunt informaţi despre desfăşurarea concursului. Pentru asta, sunt distribuite materiale de comunicare în liceele de profil, prin intermediul inspectoratelor şcolare şi al ministerelor interesate de astfel de evenimente. Pentru a se înscrie, participanţii trimit pe adresa Orange România: un formular cu datele personale, numele profesorului îndrumător şi un demo cu înregistrarea unei piese din repertoriul de concurs. Participanţii se pot înscrie şi online, pe site-ul destinat concursului, www.auditie.ro. Acolo pot completa formularul şi ataşa demo-ul. Aplicaţiile sunt introduse într-o bază de date. Fiecare demo primeşte un număr de înregistrare, eliminânduse datele de identificare ale concurenţilor. Apoi, ele sunt trimise unui juriu alcătuit din profesori

Bugetul total: 30 000 EUR pentru premii Durata proiectului: Martie – Octombrie Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Bucureşti

universitari. Juriul selecţionează câte 10 candidaţi pe probă, pentru următoarea etapă.

Etapă 2: audiţia şi selecţia intermediară. În cadrul acestei etape se desfăşoară audiţii în Bucureşti, în cadrul Universităţii de Muzică. Pentru a se asigură o selecţie corectă, concurenţii susţin proba în spatele unei cortine, fără să fie văzuţi de membrii Juriului. Înainte cu o zi de audiţii se fac repetiţii. În finală se califică 3 concurenţi pe probă.

Etapă 3: selecţia finală. În cadrul acestei etape, Juriul desemnează câștigătorii, în ordinea premiilor. Se prezintă 3 concurenţi pentru fiecare secţiune. Ei susţin un concert, iar în final se desemnează câştigătorul premiului 1, al premiului 2 şi al premiului 3.

Beneficiile relației de parteneriat 9 tineri au primit premii în valoare de 30.000 euro.

Finaliştii au avut ocazia să susţină un concert pe una din marile scene româneşti şi să cunoască nume consacrate din domeniu.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Relaţia de parteneriat este una de succes datorită seriozităţii partenerilor şi a actorilor implicaţi în acest proiect.

55

PARTENERIAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - INSTITUȚII PUBLICE

PARTENERIAT ASOCIAȚII – SOCIETĂȚI COMERCIALE

PARTENERIAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - ORGANIZAȚII NONPROFIT

Noi, Coca-Cola HBC Romania, acordăm mare atenție parteneriatului cu toți constituenții noștri, fie aceștia parteneri de afaceri, consumatori, angajați, societate civilă, autorități, comunități locale etc. Din 2007 am încheiat, în cadrul proiectelor noastre de responsabilitate socială, parteneriate strategice cu câteva ONG-uri care cunosc foarte bine problemele comunităților în care ne desfășurăm activitatea, iar rezultatele nu au întârziat să apară: capabilitățile acestor ONG-uri s-au dezvoltat, autoritățile au început să înțeleagă importanța proiectelor noastre și să construiască alături de noi, iar comunitățile locale au avut numai de câștigat. În concluzie, “triada de aur” a oricărui proiect de responsabilitate socială o reprezintă colaborarea stransă între mediul privat, societatea civilă și autoritate, în beneficiul comunității.

Laura SGÂRCITU – Public Affairs & Communication Specialist, Community Programs, Coca Cola HBC România

VEL PITAR ROMÂNIA – INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI UȘI DESCHISE CĂTRE VIITOR Durata proiectului: Recurent, începând cu anul 2006 Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Național Descrierea proiectului Produsele de panificație sunt un element esențial al alimentației de zi cu zi. De aceea, este important de știut cum se produce pâinea, care sunt beneficiile nutritive ale acestui aliment, conform căror norme de igienă este produs și ce drepturi au consumatorii.

Vel Pitar a inițiat acest program educațional ca răspuns la nevoile pe care le au comunitățile în care se desfășoară activitatea punctelor sale de lucru. Vel Pitar crede în valoarea și potențialul pe care copiii și tinerii din România îl au și dorește să-i ajute să înțeleagă cât mai bine lumea în care trăiesc, să fie pregătiți atunci când vor fi mari să poată lua cele mai bune decizii.

Obiectivele proiectului Obiectivul proiectului este acela de a-i învăța pe elevii din școlile de gimnaziu despre valorile nutritive ale produselor de panificație.

Contribuția partenerilor Vel Pitar, în parteneriat cu școlile organizează vizite ale copiilor în fabricile sale de pâine. În cadrul unei vizite, copiii sunt însoțiți de profesori. În timpul unei vizite, un specialist în producție îi însoțește pe elevi prin fabrică și le arată cum se produce pâinea. De asemenea, le vorbește despre rolul produselor de panificație în cadrul unei alimentații sănătoase și despre standardele de igienă care trebuie respectate într-o fabrică de pâine. Vel Pitar pune la dispoziția profesorilor care însoțesc grupurile o broșură care conține informații 56

despre valorile nutritive ale pâinii și ale altor alimente, ce caracteristici are o pâine de calitate și ce drepturi și obligații au consumatorii. Pe baza informațiilor din broșură, profesorii organizează în școli ateliere de lucru pentru copiii care au fost în vizită. Numărul de vizite și durata acestora a variat în funcție de numărul de copii din fiecare oraș și de mărimea secției de producție vizitate. În fiecare fabrică, au fost dedicate vizitelor copiilor între 2 și 4 zile pe săptămână. Grupurile, formate din 50 până la 100 de copii, petreceau în fabrică aproximativ o jumătate de oră. Bucureștiul a fost campion la acest capitol, primind în vizită, în cele două fabrici, 200 de copii pe zi, timp de 4 zile pe săptămână. La finalul vizitei, copiii au fost invitați să participe la un concurs de afișe desenate, inspirate din experiența trăită în timpul vizitei. Cele mai frumoase dintre acestea au fost premiate cu o excursie în stațiunea montană Bran Moeciu, obiecte promoționale și produse dulci. În excursie, organizatorii le-au pregătit copiilor numeroase activități interesante: lecții de echitație cu ponei, lecții de tir cu arcul și de cățărare pe panoul de alpinism, spectacole de dans popular și vizite la Castelul Bran și Cetatea Râșnov.

Beneficiile relației de parteneriat Implicarea mai multor resurse într-un proiect aduce beneficii celor implicați și proiectului în ansamblu.

Fără îndoială că un parteneriat înseamnă mai multe resurse care pot fi accesate. În plus, aduce mai multă credibilitate proiectului.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul relației parteneriale a fost determinat de deschiderea celor doi parteneri, seriozitatea lor, încrederea reciprocă, comunicarea eficientă și dorința de a ajuta.

COCA COLA HBC ROMÂNIA – COMISIA INTERNAȚIONALĂ A FLUVIULUI DUNĂREA (ICPDR) CARTEA DUNĂRII ALBASTRE Descrierea proiectului De mai mulţi ani, Dunărea se confruntă cu probleme semnificative de poluare. Deversarea apelor industriale, a apelor uzate orăşeneşti sau depozitarea gunoiului menajer pe diguri au efecte distrugătoare asupra ecosistemelor dunărene şi a calităţii apei (conform Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea). Proiectul şi-a propus să educe elevii din localităţile dunărene în spiritul protejării apelor şi a mediului.

Obiectivele proiectului Proiectul urmărește educarea elevilor din localităţile dunărene în spiritul protejării apelor şi a mediului.

Organizatorii au inclus în programa şcolară un curs opţional dedicat protecţiei Dunării. De asemenea, au creat un set de materiale educative care să-i inspire atât pe cei care predau cursul, cât şi pe cei care îl urmează.

Contribuția partenerilor “Cartea Dunării albastre” este varianta românească a programului internaţional Danube box. Acesta a apărut ca urmare a unui parteneriat încheiat în 2006 între Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) şi Coca-Cola.

“Danube box” şi-a ales ca public ţintă tinerii din localităţile dunărene, pentru că ei sunt cei mai interesaţi de problemele de mediu şi cei mai activi în

Durata proiectului: 1 an (2008) Durata parteneriatului: Nedeterminată Regiunea de implementare: Oraşele prin care trece Dunărea răspândirea mesajelor. Pentru ei, în toate cele cinci ţări care implementează programul (Austria, Germania, Ungaria, Serbia şi România), s-a introdus o disciplină opţională despre protecţia Dunării şi s-a conceput un set de materiale educative. Bugetul proiectului a fost finanţat în totaliate de Coca Cola HBC România.

Acesta nu a fost depăşit faţă de estimare iniţială.

Ceilalţi parteneri au avut o contribuţie non-financiară.

Parteneriatul și-a propus: să atragă atenţia publicului asupra elementelor unice de floră şi faună ale fluviului Dunărea, să arate valoarea economică şi culturală a Dunării si să prezinte problemele de protecţia mediului de pe cursul Dunării.

Beneficiile relației de parteneriat Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) are specialişti împreună cu care Coca Cola HBC Romania a putut crea materialele informative. De asemenea, ei sunt cei mai în măsură să sugereze modalităţile cele mai eficiente de protejare a Dunării.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Liantul care a permis derularea acestui parteneriat a fost interesul de a contribui la creșterea nivelului de informare asupra problemelor de mediu cu care se confruntă Dunărea.

57

PARTENERIAT SOCIETĂȚI COMERCIALE - ORGANIZAȚII NONPROFIT

BRD – UNICEF BRD ALĂTURI DE UNICEF

Bugetul total: 3.000 EUR Durata proiectului: 15 si 21 iunie 2009 Durata parteneriatului: De lungă durată Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Actuala criză economică a afectat şi resursele financiare pe care reuşesc ONG-urile să le atragă de la companii. Pe de altă parte, un ONG care obţine astăzi o finanţare nu are siguranţa că va mai obţine alta şi peste 6 luni. Această nesiguranţă afectează în special programele ONG care presupun intervenţii comunitare pe termen lung (ex. centre sociale). Pe de altă parte, studiile arată că românii sunt dispuşi să fie donatori individuali. Conform Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare (ARC), în 2008, 66% dintre români făcuseră o donaţie.

De asemenea, 75% considerau că dacă mai mulţi oameni ar dona pentru ONG-uri, multe din problemele sociale ar putea fi rezolvate. În acest context, o soluţie pentru sustenabilitatea ONGurilor pot fi donaţiile individuale, periodice, pe termen lung. Un astfel de instrument îi oferă, pe de o parte, mai mult confort donatorului.

Acesta poate renunţă mai uşor la o sumă mică, plătită lunar, decât la una mare, dar plătită o singură data. Pe de altă parte, instrumentul îi oferă ONG-ului stabilitatea necesară pentru a-şi planifica mai bine acţiunile viitoare.

Obiectivele proiectului Promovarea UNICEF în faţa clienţilor băncii pentru a-i convinge să devină donatori pe termen lung ai organizaţiei. Astfel, proiectul a înregistrat următoarele rezultate: • Peste 4.000 de clienți BRD au optat pentru a deveni donatori pentru UNICEF; • Peste1.800 de clienți BRD s-au angajat să facă donații lunare pe perioade lungi; • Peste 4.500 de angajați BRD din întreaga țară s-au alăturat campaniei; • 5.500 de ore de voluntariat au fost donate de angajații BRD în „Săptămâna Solidarității”. În afara acestor date cantitative, BRD consideră ca rezultatul cel mai important a 58

fost implementarea cu resursele băncii (umane și tehnice), a unui sistem de sprijinire a unui partener comunitar, sistem care îi oferă beneficii sustenabile, pe termen lung.

Contribuția partenerilor Departamentul de RSC al BRD a ales să deruleze acţiunile de voluntariat din ţara noastră în beneficiul UNICEF (organizaţie din Sistemul Naţiunilor Unite, care desfăşoară programe

PROIECTE FINANȚATE DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN POSDRU Mai mult de jumătate din proiectele de responsabilitate socială finanțate din fonduri europene au fost inițiate de asociații (56%), urmate de fundații (28%), autorități centrale și locale (10%) și societăți comerciale (6%). Iar partenerii sunt în procent ridicat organizațiile non-profit (65%) și instituțiile publice (60%), iar în procent mai scăzut societăți comeciale (20%).

în beneficiul copiilor). Banca BRD avea deja un parteneriat cu UNICEF, prin care îi oferea servicii financiare gratuite.

Beneficiile relației de parteneriat Peste 15.000 EUR au fost strânşi, într-o săptămână, de către angajaţii BRD, în beneficiul UNICEF. Sumă estimată a se aduna într-un an, din donaţiile lunare, depăşeşte 50.000 EUR. Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului UNICEF este un organism important în domeniul protecţiei copiilor, BRD este una dintre cele mai mari bănci din România, acest lucru fiind o garanție a succesului proiectului. Profesionalismul experința celor două organizații au fost factori decisivi. De asemenea, dorinţa angajaţilor BRD de a se implica în această cauza a contribuit la succesul proiectului.

Dacă în cazul celorlalte proiecte existau în cele mai multe situații unul sau doi parteneri, în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene numărul de parteneri este mai mare, 26% dintre acestea având chiar și patru parteneri. O explicație pentru numărul mai mare de parteneri din aceste proiecte constă în condițiile de acces la aceste fonduri. Tot aceste condiții explică și numărul ridicat de luni în care aceste proiecte sunt derulate (21 de luni) și numărul mic de proiecte pe perioadă nedeterminată (10%).

Majoritatea proiectelor finanțate din fonduri europene aflate în eșantion au avut ca obiectiv formarea profesională pentru piața muncii (58%), urmate de proiecte care au urmărit dezvoltarea profesională (34%), conștientizarea (26%) și dezvoltarea spiritului antreprenorial (23%).

Foarte puține proiecte au urmărit obiective ca protecția mediului (7%), sport și sănătate (7%) sau calitatea vieții (3%). O explicație pentru această distribuție poate fi numărul mai ridicat de proiecte finanțate din fonduri structurale care au urmărit dezvoltarea resurselor umane.

Evaluarea proiectelor finanțate din fonduri europene a confirmat așteptările noastre. Atât în ceea ce privește activitățile proiectelor, cât și în ceea ce privește parteneriatele, aceste proiecte au obținut scoruri semnificativ mai ridicate decât celelalte proiecte. Faptul că există reguli stricte referitoare la redactarea cererii de finanțare și evident cu privire la punerea lor în practică, ridică nivelul proiectelor cu finanțare din fonduri europene.

Putem recomanda, în final, oricărui proiect de responsabilitate socială împărtășirea din experiența proiectelor cu finanțare europeană în ceea ce privește stabilirea obiectivelor, activităților, impactului, promovarea parteneriatului sau elaborarea bugetului. Dincolo de criticile aduse pentru complexitatea excesivă a raportărilor din proiectele finanțate din fonduri europene, acestea pot fi exemple de bune practici.

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

ASOCIAȚIA PARTIDA ROMILOR „ProEuropa” – FORUMUL EUROPEAN PENTRU ROMI ȘI NOMAZI ANTREPRENORIATUL SOCIAL – O ȘANSĂ PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMI

Bugetul total: 20.812.440 RON Durata proiectului: 36 luni Durata parteneriatului: 36 luni Regiunea de implementare: Naţional

Descrierea proiectului Proiectul “Antreprenoriatul social, o șansă pentru comunităţile de romi” este un proiect strategic ce se desfăşoară în perioada iulie 2010 – iunie 2013. Ideea antreprenoriatului social are o conotaţie extrem de generoasă şi pare foarte actuală în vremurile noastre.

Combină pasiunea unei misiuni sociale cu imaginea unei discipline orientată spre profit, precum şi cu inovaţia şi determinarea, asociate de obicei cu pionierii tehnologiilor de vârf. Multe acţiuni guvernamentale sau filantropice au avut rezultate modeste, departe de aşteptările cetăţenilor.

Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectului este constituirea unui sistem adaptat de sprijinire a dezvoltării antreprenoriatului social adresat comunităţilor dezavantajate de romi.

Contribuția partenerilor Partenerii au contribuit în următoarele activități: • identificarea şi formarea unei echipe interdisciplinare de specialişti cu o bună cunoaştere a specificităţilor culturale şi a situaţiei socio-economice a comunităţilor de romi; promovarea antreprenoriatului social în 60

comunităţile de romi, la nivelul autorităţilor şi al publicului larg, ca o resursă pentru asigurarea dezvoltării locale şi combaterea excluziunii sociale;

Majoritatea instituţiilor sociale importante sunt adesea considerate ca fiind ineficiente, nepricepute sau nepregătite pentru lumea de azi. Antreprenorii sociali sunt astfel necesari pentru a dezvolta noi modele pentru secolul XXI. • constituirea unei reţele de sprijin formate din actori din sectorul public şi din sectorul privat în vederea asigurării susţinerii unor astfel de activităţi în viitor, în cadrul Centrului de Resurse pentru Antreprenoriat Social; • dezvoltarea a 150 de grupuri de iniţiativă în cadrul comunităţilor de romi din România şi sprijinirea acestora în vederea atragerii de resurse financiare pentru înfiinţarea unor întreprinderi sociale; • înfiinţarea a 20 de structuri ale economiei sociale în comunităţile de romi din România; promovarea unui cadru legislativ adecvat în domeniul antreprenoriatului social şi a oportunităţilor de dezvoltare a acestui domeniu; • elaborarea şi livrarea de cursuri de formare adaptate din punct de vedere socio-cultural pentru persoane interesate să se angajeze în antreprenoriatul social în comunităţile de romi.

Beneficiile relației de parteneriat O relaţie de parteneriat aduce beneficii reciproce. Suportul în ceea ce priveşte derularea proiectului, promovarea indirectă a activităţilor partenerilor sunt doar două din beneficiile importante de care noi avem parte.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Fără îndoială, este vorba despre profesionalismul celor care implementează proiectul.

ASOCIAȚIA PROVOCAȚIE – DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 1, DGASPC SECTOR 6, FUNDAȚIA ESTUAR, FUNDAȚIA SPERANȚA, ASOCIAȚIA ALTERNATIVA 2003, FUNDAȚIA MOTIVATION ORIZONT 2009

Descrierea proiectului Acest proiect vizează creşterea şanselor de integrare socio-profesională a tinerilor cu dizabilităţi intelectuale, prin realizarea unei interprinderi sociale.

Obiectivele proiectului Obiectivul general este dat de creşterea gradului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilităţi prin dezvoltarea unei întreprinderi sociale pilot, cât şi prin formarea profesională a specialiştilor implicaţi în procesul de integrare socio-profesională a acestor persoane.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: 1. Dezvoltarea unei întreprinderi sociale pilot formată din 7 ateliere protejate, destinate persoanelor cu dizabilităţi; 2. Evaluarea competenţelor şi aptitudinilor şi încadrarea în muncă, în cadrul celor 7 ateliere, a 60 de persoane cu dizabilităţi; 3. Formarea profesională şi dezvoltarea competenţelor a 188 de specialişti care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei persoanelor defavorizate; 4. Evaluarea şi consilierea vocaţională a 450 persoane cu dizabilităţi, în vederea integrării pe piaţa muncii.

Bugetul total: 8.236.364 RON Durata proiectului: 30 de luni Durata parteneriatului: 30 de luni Regiunea de implementare: Naţional

COMPONENTA 1: Introducerea în COR a ocupaţiei de consilier vocaţional, elaborare standard ocupaţional pentru consilierul vocaţional şi formare şi certificare consilieri vocaţionali COMPONENTA 2: Înfiinţare a 3 centre de evaluare vocaţională (DGASPC Sector 1, DGASPC Sector 6, DGASPC Prahova) COMPONENTA 3: Înfiinţare întreprindere socială pilot ce va cuprinde 7 ateliere protejate: atelier de croitorie, atelier de modelare obiecte din lut, brutărie, tipografie, spălătorie ecologică, atelier de lumânări, atelier de grădinărit (seră).

Fiecare partener şi-a adus aportul în acest proiect, în funcţie de expertiza proprie şi de domeniul de activitate.

Beneficiile relației de parteneriat Complementaritatea abilităţilor şi resurselor partenerilor a dus la un parteneriat eficient şi de încredere. Beneficiile lui sunt nenumărate: creşterea eficienţei şi eficacităţii organizaţiilor implicate, schimbul de informaţii, impactul mult mai mare asupra comportamentelor şi acţiunilor beneficiarilor. În urma acestui parteneriat, vocile organizaţiilor implicate au devenit mai puternice.

Contribuția partenerilor Fiecare partener şi-a adus aportul în acest proiect, în funcţie de expertiza proprie şi de domeniul de activitate. Proiectul a fost structurat pe trei componente. Îndeplinirea fiecărei componente necesită o bună coordonare între toţi partenerii.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Organizaţiile implicate în proiect sunt conştiente de beneficiile pe care acesta le generează pentru beneficiari şi, in extenso, pentru societate. Profesionalismul şi dedicarea celor implicaţi vor duce, astfel, la succesul proiectului.

61

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, UNIVERSITATEA DIN ORADEA – AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU EGALITATEA DE ȘANSE ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI, UNIV. DE VEST DIN TIMIȘOARA, UNIV. „AUREL VLAICU” DIN ARAD, UNIV.DE NORD BAIA MARE, UNIV. „EFTIMIE MURGU” REȘIȚA, FUNDAȚIA „ACADEMIA COMERCIALĂ SATU-MARE”, SOCIETATEA ȘTIINȚIFICĂ DE MANAGEMENT DIN ROMÂNIA ANTREPRENORIATUL ȘI EGALITATEA DE ȘANSE. UN MODEL INTERREGIONAL DE ȘCOALĂ ANTREPRENORIALĂ PENTRU FEMEI (AntrEs)

Bugetul total: 12.500.104 RON Durata proiectului: 05.01.2009 - 05.01.2011 Durata parteneriatului: 05.01.2009 - 04.01.2011 Regiunea de implementare: Nord-Vest, Vest

Descrierea proiectului Proiectul s-a adresat unui număr de 1.800 femei din cele şase judeţe situate de-a lungul graniţei de vest a României, grupate în trei grupuri ţintă: femei manager de IMM-uri; femei din mediul urban şi rural care doresc să-şi iniţieze propria afacere; studente în domeniul economic în an terminal, care au fost instruite pentru a deveni formatori în domeniul antreprenorial şi au beneficiat de un loc de muncă. Proiectul a oferit instruire în domeniul antreprenoriatului, în funcţie de apartenenţa la grupurile ţintă pe următoarele module: Iniţierea afacerii, Dezvoltarea afacerii, respectiv Formare de Formatori şi a oferit sprijin pentru iniţierea de noi afaceri, dezvoltarea afacerii, respectiv locuri de muncă pentru formatori.

Obiectivele proiectului Obiectivele generale ale proiectului AntrES au fost: dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi manageriale ale femeilor din judeţele situate de-a lungul graniţei de Vest a României (Maramureş, Satu-Mare, Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin), în vederea îmbunătăţirii performanţei şi formării 62

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA – ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI, UNIVERSITATA „AL. I. CUZA” IAȘI, UNIVERSITATE DE VEST TIMIȘOARA , S.C. GRUPUL DE CONSULTANȚĂ PENTRU DEZVOLTARE DCG SRL ACCES REAL LA PIAȚA MUNCII PRIN ÎNTREPRINDEREA SIMULATĂ

profesionale actuale a acestora, pentru a dezvolta spiritul antreprenorial şi pentru a genera un număr crescut de afaceri, atât în mediul rural, cât şi urban; promovarea egalităţii de şanse în domeniul antreprenoriatului, prin stimularea implicării femeilor în general, a femeilor din mediul rural în special, în iniţierea şi dezvoltarea propriei afaceri, în contextul dezvoltării durabile a comunităţilor din judeţele situate de-a lungul graniţei de Vest a României (Maramureş, Satu-Mare, Bihor, Arad, Timiş, CaraşSeverin).

Descrierea proiectului Proiectul vizează nu doar implementarea conceptului de întreprindere simulată în 4 centre universitare, dar şi integrarea celor 12 întreprinderi simulate într-o platformă comună, element ce nu a fost cuprins în nicio altă iniţiativă anterioară. Astfel, întreprinderile simulate create prin proiect pot desfăşura între ele tranzacţii on-line; de asemenea, platforma dezvoltată prin proiect permite participanţilor să construiască scenarii economice prin utilizarea unor softuri consacrate de simulare a afacerilor.

Contribuția partenerilor Societatea Ştiinţifică de Management din România şi Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi au contribuit la identificarea nevoilor de instruire şi selecţia grupurilor ţintă şi la evaluarea, monitorizarea şi diseminarea rezultatelor proiectului.

Obiectivele proiectului Obiectivul principal este crearea unei reţele integrate, interregionale, de întreprinderi simulate (IS) pentru dezvoltarea aptitudinilor (deprinderilor) profesionale şi îmbunătăţirea inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor facultăţilor de profil economic pe baza unor parteneriate între universităţi şi întreprinderi reale.

Beneficiile relației de parteneriat Principalele beneficii ale relaţiei de parteneriat constau în: • crearea unei reţele inter-regionale educaţionale, de cercetare, de formare, de instruire şi comunicare; constituirea unor baze de date inter-regionale; • construirea unui model de Şcoală Antreprenorială pentru femei cu 6 Centre teritoriale, 12 locale şi 72 rurale; • elaborarea unor planuri de afaceri adresate nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare specifice zonei inter-regionale vizate.

Contribuția partenerilor Universitatea „Ovidius” Constanţa (Beneficiar) a iniţiat şi coordonat pregătirea proiectului, asigurând coordonarea generală a activității partenerilor.

Academia de Studii Economice din Bucureşti (Partenerul 1) a fost implicată în definirea activităţilor specifice în etapa de pregătire a cererii de finanţare, participă la stabilirea metodologiilor de lucru, implementează sisteme informatice interactive.

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (Partenerul 2) este implicată în activităţile specifice managementului de proiect, asigurând implementarea proiectului în regiunea „Nord Est” prin, înfiinţarea şi funcţionarea întreprinderilor simulate pe 3 domenii de activitate; organizează, sub îndrumarea unor tutori proveniţi din întreprinderi reale, stagii de pregătire practică a studenţilor/masteranzilor în cadrul întreprinderilor simulate. Universitatea de Vest Timişoara (Partenerul 3) a contribuit la stabilirea arhitecturii platformei pentru întreprinderi simulate; asigură implementarea proiectului în regiunea „Vest” prin organizarea centrului teritorial şi a întreprinderilor simulate; oferă expertiză pentru crearea reţelei interregionale de întreprinderi simulate ca sistem propriu de predare-învăţare practică

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Şcoala antreprenorială AntrES şi-a propus să le ajute pe femeile manager să-şi înţeleagă mai bine afacerea, s-o dezvolte şi să devină cu adevărat antreprenori, femeilor care doresc să-şi iniţieze propria afacere să le insufle curajul necesar şi forţa de a atrage şi mobiliza resurse pentru a deveni antreprenori, iar pe tinerele formatoare în domeniul antreprenoriatului să le transforme în promotori ai antreprenoriatului din convingere, nu din necesitate.

Bugetul total: 11.211.111 RON Durata proiectului: 36 luni Durata parteneriatului: 36 luni Regiunile de implementare: Sud-Est, BucureștiIlfov, Vest, Nord-Est integrat în facultăţile cu profil economic. S.C. Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL asigură prin expertiză realizarea componentei de formare ca formatori a celor 24 de reprezentanţi ai angajatorilor care vor avea rolul de tutori formatori în cadrul proiectului.

Beneficiile relației de parteneriat În raport cu o iniţiativă izolată, superioritatea unei abordări interregionale poate fi argumentată prin următoarele elemente: un schimb de informaţii mai eficient şi o diseminare mai cuprinzătoare din punct de vedere teritorial a rezultatelor proiectului şi a bunelor practici; un impact mai mare asupra sistemului de învăţământ superior românesc, precum şi asupra gradului de inserţie pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de studii economice superioare; crearea unor premise mai puternice pentru transferarea rezultatelor proiectului către alte grupuri ţintă.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Factorii care au asigurat succesul proiectului și al parteneriatului sunt: adresabilitatea către un grup țintă numeros și conturarea unui sistem inovativ de a răspunde nevoilor complexe ale acestuia de integrare pe piața muncii, simetria urmărităîn implementarea activităţilor.

Această situaţie a permis celor 4 universităţi să realizeze un schimb permanent de bune practici creator de sinergii.

Pe de altă parte, includerea în parteneriat a S.C. Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL a adus un cȃştig din perspectiva expertizei în accesarea fondurilor structurale şi în gestionarea riscurilor pe parcursul implementării proiectului. Competenţele experţilor partenerilor în aplicarea principiilor, metodelor şi intrumentelor moderne de formare profesională continuă a adulţilor a adăugat valoare parteneriatului pentru proiect.

63

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

FUNDAȚIA ROMANIAN ANGEL APPEAL – MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE, DIRECȚIA GENERALĂ PROTECȚIA COPILULUI, ASOCIAȚIA DE PSIHOTERAPII COGNITIVE ȘI COMPORTAMENTALE DIN ROMÂNIA ȘI EI TREBUIE SĂ AIBĂ O ȘANSĂ!

Durata proiectului: Octombrie 2010 – Septembrie 2013 Durata parteneriatului: 3 ani Regiunea de implementare: Naţional Descrierea proiectului Fundaţia Romanian Angel Appeal a iniţiat acest proiect ca o continuare a campaniei „Împreună Învingem Autismul”, desfăşurată în perioada noiembrie 2008 – mai 2009, alături de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, campanie care a avut ca obiective informarea publicului larg cu privire la problematica autismului. Experienţa campaniei a contribuit semnificativ la identificarea nevoilor persoanelor cu autism şi ale familiilor lor, dar și a resurselor pentru a putea răspunde, pentru început măcar, unora dintre ele, dar cu soluţii viabile şi sustenabile.

Proiectul contribuie la ameliorarea situaţiei existente la ora actuală, prin consolidarea sistemului de diagnosticare precoce şi integrare în terapii de recuperare şi, de asemenea, prin încurajarea parteneriatelor între instituţiile guvernamentale şi cele non-guvernamentale, în vederea elaborării unei Strategii Naţionale privind asistenţa persoanelor cu TSA (tulburare de spectru autist).

64

Obiectivele proiectului Acest proiect își propune îmbunătăţirea serviciilor de depistare precoce şi vederea înrolării în terapii de recuperare a persoanelor cu TSA. De asemenea, se urmărește consolidarea parteneriatelor între instituţiile guvernamentale şi cele non-guvernamentale, în vederea elaborării unei Strategii Naţionale privind asistenţa persoanelor cu TSA. Obiectivul general al proiectului este creşterea şanselor de integrare socială şi, ulterior, de acces pe piaţa muncii a copiilor şi tinerilor afectati de TSA, prin diagnosticarea precoce şi facilitarea accesului la servicii şi programe de recuperare şi asistenţă specializată.

Contribuția partenerilor Proiectul doreşte să contribuie la formarea de specialiști formați și certificați în terapii de recuperare pentru persoanele afectate de TSA. Programa de formare este elaborată de specialişti cu competenţe şi experienţă în supervizare şi terapii de recuperare din România şi Marea Britanie. Cursurile sunt susţinute de 10 specialişti cu experienţă în terapii de recuperare pentru copii cu autism, diagnosticare, supervizare şi terapii cognitive şi comportamentale, din România şi Marea Britanie. Specialiştii sunt selectaţi de Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. Formarea se realizează în sistem e-learning, începând cu luna iulie 2011. Modulele de instruire rămân active şi funcţionale şi după încheierea proiectului, asigurând astfel accesul mult mai multor medici la pregătirea şi certificarea pentru depistarea timpurie a semnelor autismului. Parteneriatul cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Protecţia Copilului – permite echipei de implementare a proiectului să răspundă nevoii de servicii personalizate de recuperare, consiliere şi integrare socială.

Beneficiile relației de parteneriat Printre beneficiile relaţiei parteneriale se numără: elaborarea în comun a unor planuri operaţionale coordonate, o mai bună comunicare cu beneficiarii, creşterea legitimităţii şi popularităţii, precum şi posibilitatea de a influenţa politicile publice.

Factorii cheie care cu condus la succesul proiectului și al parteneriatului Cunoaşterea problemei existente şi dorinţa comună de a o rezolva au fost elementele care au dus la succes.

FUNDAȚIA ALPHA TRANSILVANĂ – ASOCIAȚIA TABULA, FUNDAȚIA INSTITUTUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULȚILOR AGORA EMA – EFICIENȚA MUNCII ASISTATE. CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA METODOLOGIEI INTEGRATE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ȘI ANGAJARE ASISTATĂ PE PIAȚA MUNCII A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI Descrierea proiectului Una din marile bariere care nu permit incluziunea persoanelor cu dizabilităţi mintale este aceea a lipsei educaţiei formale adaptate şi a posibilităţilor de calificare-recalificare, pentru a avea acces pe piaţa muncii. Chiar şi în condiţiile găsirii unui loc de muncă, acestea nu pot fi angajate în cele mai multe cazuri decât ca muncitori necalificaţi. Proiectul răspunde exact acestor nevoi de formare adaptată pentru persoane cu dizabilităţi mintale. Astfel, 70 de persoane cu dizabilităţi sunt certificate în 5 meserii, urmând ca pentru 40 din acestea să se găsească locuri de muncă în conformitate cu calificarea urmată. De asemenea, pe modelul serviciului de informare, consiliere şi medierea locului de muncă din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană, se vor înfiinţa încă 10 centre de angajare asistată pentru persoane cu dizabilităţi în Regiunea Centru şi vor fi calificaţi 60 de mediatori sociali pentru a lucra în aceste centre.

Bugetul total: 3.011.474 RON Durata proiectului: 3 ani Durata parteneriatului: 4 ani Regiunea de implementare: Centru

Beneficiile relației de parteneriat Principalele beneficii ale parteneriatului sunt: schimbul de experienţă, învăţarea specificităţii fiecărui partener, prin urmare extinderea abilităţilor fiecărei organizaţiei. Cooperarea a condus la diminuarea riscurilor de eşec în cadrul proiectului. Dat fiind că fiecare partener a avut sarcini specifice, au fost mai uşor de împărţit responsabilităţile derulării activităţilor din proiect. Nu în ultimul rând, acest proiect a oferit şansa de a începe colaborarea cu profesionişti care şi pe viitor pot fi cooptaţi ca parteneri sau colaboratori ai Fundaţiei Alpha Transilvană.

Obiectivele proiectului Obiectivul principal al proiectului este: facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile - a persoanelor cu dizabilităţi mintale - prin dezvoltarea şi derularea unor cursuri de formare profesională specifică, a unor programe de motivare pentru persoanele cu dizabilităţi de a participa la formare profesională şi de a se integra pe piaţa muncii şi a unor programe cu scopul de a facilita şi îmbunătăţi accesul acestora pe piaţa muncii.

Contribuția partenerilor Fundaţia Alpha Transilvană, în ciuda experienţei de aproape 20 de ani în domeniul serviciilor pentru persoane cu dizabilităţi şi a derulării cu succes de proiecte cu finanţare europeană şi naţională, nu avea la momentul aplicării proiectului experienţă suficientă în acreditare CNFPA şi implementare de cursuri de calificare-recalificare, respectiv nu mai derulase niciun proiect cu finanţare FSE. Partenerii au venit să suplinească această lipsă de experienţă a organizaţiei aplicante prin acreditarea cursurilor, realizarea manualelor de curs și organizarea cursurilor. Asociaţia Tabula este o organizaţie specializată pe formarea profesională continuă a adulţilor, iar Fundaţia Agora are numeroase proiecte cu finanţare FSE în derulare.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului În toate demersurile, firul roşu, cei la care ne raportăm întotdeauna deciziile, îi reprezintă pe beneficiarii proiectului: persoanele cu dizabilităţi. Astfel, chiar dacă apar divergenţe, acestea pot fi uşor aplanate prin faptul că există un numitor comun: a lua cea mai bună decizie în favoarea persoanelor cu dizabilităţi, ţinând cont şi de constrângerile impuse de cadrul proiectului.

65

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

PROIECTE FINANȚATE DIN FSE PRIN POSDRU

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GALAȚI – INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN IALOMIȚA PEER (PROFESIONIȘTI ÎN EDUCAȚIE EUROPEANĂ ȘI REFORMĂ)

Bugetul total: 20.820.236 RON Durata proiectului: 36 de luni Durata parteneriatului: 36 de luni Regiunea de implementare: Sud-Est şi Sud Muntenia

Descrierea proiectului Scopul proiectului este să provoace schimbări conceptuale și practice în procesul de modernizare a metodelor de predare învăţare desfăşurat în unităţile de învăţământ din cele două regiuni partenere, contribuind astfel la dezvoltarea unei oferte educaţionale performante în concordanţă cu cerinţele procesului Lisabona și ale programelor de dezvoltare a resurselor umane din educaţie.

Proiectul are în vedere implicarea unui mare număr de experţi educaţionali, persoane-resursă care să dezvolte activităţile în cele mai bune condiţii şi să utilizeze cu maximum de eficienţă resursele existente şi pe cele nou dobândite prin proiect.

Obiectivele proiectului Principalul obiectiv este formarea și dezvoltarea profesională a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prin implementarea unui cadru instituţional și metodologic comun la nivel multiregional, adaptat societăţii bazate pe cunoaştere, în vederea asigurării unui învăţământ performant, la standarde europene.

Contribuția partenerilor Solicitantul și partenerul 1 gestionează întreaga activitate manageriala, partenerii 2 și 3 gestionează si răspund de implementarea programelor de formare continuă, de managementul formării, al acreditarii şi autorizării programelor, asigură comunicarea cu CDC, CCOC filialele și formatorii, organizează evaluarea stagiilor de formare continuă.

Partenerul 4 este responsabil de: dezvoltarea unui spaţiu online dedicat proiectului, dezvoltarea a trei cursuri în format multimedia, monitorizarea 66

activităţii comunităţii online din cadrul proiectului.

Partenerul Național 5 răspunde de furnizarea programului de formare ECDL. Partenerul 6 este responsabil de adaptarea platformei online pentru formare continuă, analiza nevoilor de instruire on-line în cadrul proiectului, adaptarea platformei de e-learning la cerinţele proiectului, elaborarea ghidului de utilizare a platformei, testarea și lansarea soluţiei de instruire on-line. Partenerul Național 7 asigură dezvoltarea aplicaţiei ”Catalog virtual”.

Beneficiile relației de parteneriat Relațiile de parteneriat au fost instituite în termeni de rigurozitate şi respect reciproc înca de la început, întâlnirile de lucru atat la nivel de management, cât și la nivelul echipelor de implementare, au consolidat aceste relații şi au permis o comunicare eficientă, amiabilă, promptă şi bazată pe transparenţă şi încredere reciprocă.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Succesul parteneriatului s-a construit pe identificarea de interese comune şi exploatarea acestora. La instituirea parteneriatului au fost invitaţi la negocieri numeroşi potenţiali parteneri.

Aceştia au fost informaţi cu privire la obiectivele proiectului şi li s-a solicitat să oferteze în scopul de a fi acceptaţi în parteneriat. Dintre aceştia şi-au manifestat interesul actualii parteneri, iar ofertele au fost adaptate în funcţie de interesul comun şi de celelalte ofertări acceptate. Succesul proiectului s-a bazat apoi pe recrutarea şi implicarea de experţi cu experienţă pentru fiecare domeniu de activitate din cadrul proiectului şi, mai ales cu experienţă în implementarea de proiecte europene.

Formarea unui grup ţintă foarte mare, 6.098 de formabili la nivelul celor două regiuni de dezvoltare a determinat o coordonare şi implicare a tuturor resurselor umane şi materiale de care dispun toţi cei implicaţi în implementarea proiectului. Abilitatea de a lucra în echipă a tuturor celor implicaţi în proiect fost astfel dovedită! Spiritul de echipă şi motivaţia de a atinge obiectivele propuse în proiect sunt doi factori cheie fără de care un proiect nu se poate duce până la capăt.

CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE VÂLCEA – FUNDAȚIA CENTRUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ VÂLCEA SPRIJIN ANTREPRENORIAL – COMPONENTA ESENȚIALĂ A MECANISMULUI ECONOMIC Descrierea proiectului Proiectul este rezultatul asocierii unor furnizori de formare profesională cu experienţă în furnizarea de programe de instruire pentru personalul firmelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia, la care se adaugă ani de muncă în sprijinul mediului de afaceri. Având în vedere că mediul economic este în continuă schimbare şi luând în considerare numeroasele provocări ale globalizării este necesară promovarea parteneriatului pentru formare, ce devine o condiţie pentru asigurarea coerenţei între educaţia şi formarea continuă în vederea adaptabilităţii pe piaţa muncii.

Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi abilităţilor manageriale, în vederea îmbunătăţirii performanţei şi formării profesionale actuale a persoanelor independente din judeţul Vâlcea, regiunea Sud-Vest Oltenia pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial prin acordarea de asistenţă la înfiinţare şi sprijin în funcţionare, în vederea generării unui număr crescut de afaceri durabile şi competitive.

Contribuția partenerilor În cadrul proiectului propus, partenerul a fost implicat în următoarele activităţi: • elaborarea strategiei de implementare a proiectului; selectarea grupului ţintă şi alcătuirea bazei de date; • pregătirea şi derularea sesiunilor de informare şi consiliere în vederea deschiderii unei afaceri pentru 100 de persoane independente; • pregătirea şi derularea setului de seminarii privind mediul de afaceri, oportunităţile existente pe plan naţional şi internaţional, elaborarea unui plan de afaceri, legislaţia relevantă pentru 80 de persoane independente; mediatizarea proiectului; • alcătuirea grupelor de formare profesională; • derularea instruirii; evaluarea instruirii; acordarea de asistenţă la înfiinţare şi oferirea de consultanţă în funcţionare pentru un număr de 30 de companii/antreprenori; • acordarea de servicii de sprijin prin exemple de bune practici în vederea îmbunătăţirii activităţii economice a 30 de firme nou înfiinţate din judeţul Vâlcea, Sud-Vest Oltenia; • diseminarea rezultatelor proiectului; monitorizarea și evaluarea globală a proiectului.

Bugetul total: 1.024.965 RON Durata proiectului: 17 luni Durata parteneriatului: 2 ani Regiunea de implementare: Sud Vest

Beneficiile relației de parteneriat Printre beneficiile relaţiei de parteneriat dintre Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea şi Fundaţia Centrul de Pregătire Profesională Vâlcea pot fi enumerate: o mai bună gestionare a fondurilor europene de către fiecare instituţie în parte; dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre parteneri; acordarea unor servicii calitativ superioare şi complexe beneficiarilor proiectului şi nu numai.

Factorii cheie care au condus la succesul proiectului și al parteneriatului Printre factorii cheie care au condus la succesul proiectului şi al parteneriatului pot fi enumerați: furnizori de formare profesională cu experienţă în furnizarea de programe de instruire pentru personalul firmelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia, la care se adaugă ani de muncă în sprijinul mediului de afaceri, interesul crescut al persoanelor din judeţul Vâlcea pentru cursuri de limba engleză, comunicare și antreprenoriat în vederea deschiderii propriilor afaceri.

67

Mulțumim tuturor organizațiilor care au participat la cercetarea națională ”Identificarea de bune practici în parteneriatele pentru responsabilitate socială”: 68

A.C.C.E.S Oltenia A.P.I.M.M.- Maramureş ADAPT Constanţa Adesco România ADR AEPADO Agenţia de Dezvoltare Economică Timiş Agenţia Naţională pentru Romi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia AIESEC AJOFM ARIA Galaţi ARIES Oltenia ASB ASDR Dezmir Aşimcov - Asociaţia IMM-urilor Educatio Arad Alianţa pentru Copii Arad Asociaţia “Be Active” Caritas Asistenţă Socială Centrul de promovare turistică Iaşi Clubul Sportiv al PHN Cutezătorii Asociaţia “Down Art” Asociaţia “DREPT” Eco Club Timişoara Asociaţia “Gata Oricând” Grupul Local BEST Iaşi Asociaţia “Linişor” Asociaţia “Mereu pentru Europa” Asociaţia “Noi Putem”Câmpina Asociaţia “Ofensiva Tinerilor” Peoples in difficulty Asociaţia “Pet Hope” ProgressON Youth Power Asociaţia “Support 4 Youth Development” Asociaţia “Volşim” Simeria Asociaţia Agora Asociaţia Antiparkinson Asociaţia Apivs Ille et Vilaine – Sibiu Asociaţia AS 2011 Alba Iulia Aşezământul Bisericesc Medico-Farmaceutic Vasiliada Autism Transilvania Beautiful Life BGS pentru Dezastre şi Calamităţi Asociaţia Bio-team Asociaţia Breaking The wall Asociaţia Bunul Păstor Caritas Alba Iulia Caritas Mitropolitan Greco Catolic Catalist Asociaţia Catharsis Centrul de Mediere Craiova Centrul de Resurse CREST Centrul European pentru diversitate Asociaţia Clementina Asociaţia Concordia Asociaţia Cris-Du Aeropagus Asociaţia Cultural Educaţionala Socrates “ACES” prin Liceul Teoretic SOCRATES Asociaţia Culturală Good Art of Noon Asociaţia Cultural – Educativă Zestrea Carpaţilor - Comarnic Asociaţia de Advocacy Asociaţia de Consiliere şi Formare Nădlac Asociaţia de Ecologie “Petroaqua” Petroşani Asociaţia de servicii sociale SCUT Asociaţia de Tineret “Fiscut” Asociaţia de tineret ATELIER Asociaţia de Tineret Bucura Asociaţia de Tineret Cultura şi Educaţie Speranţa Râmniceană Asociaţia de turism şi ecologie Dianthus Media Asociaţia de turism şi ecologie Trascău Asociaţia Domus Caritatis Asociaţia Dunărea Moldova Nouă Ecosophia Ecoteca Asociaţia ECOVAS Asociaţia Equinox Asociaţia Europrotector Asociaţia Femeia Mileniului III Asociaţia Femeilor din România Asociaţia Filantropica Medical Creştină Christiana Green Revolution Asociaţia HannaH Hope for the Nations România Asociaţia I. H. Rădulescu – Urziceni Asociaţia Impact Bistriţa Asociaţia Împreună Pentru Dezvoltarea Comunităţii Asociaţia Inimi Verzi Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia Asociaţia Kogayon Asociaţia Komunitas Asociaţia Larmafa Asociaţia

L

ittle People România Asociaţia MAGIC Mizil MaiMultVerde Asociaţia naţională mutuală RomâniaFranţa Asociaţia Nefelejcs New Generation Impact Asociaţia Nonprofit “ Iancu de Hunedoara PAEM” Asociaţia Nr. 3 Slobozia Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi 2003 Asociaţia Oraşe Energie România Asociaţia Oricum Asociaţia Părinţilor Cocorăştii Colţ Asociaţia Părinţilor din Şcoala Nr. 2 –Bodeşti Scăieni Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa Asociaţia Pentagon Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina Asociaţia pentru Informarea Cetăţeanului Asociaţia pentru Iniţiativă socială şi protecţia mediului APIS PM Asociaţia pentru Integrare Europeană – Quiz Asociaţia pentru Integrarea Dezvoltării Durabile Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen Asociaţia pentru Mediu şi Turism Ulmul Ceraşului” Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii sociale ARC Asociaţia Preventis Pro Democraţia Club Braşov Pro Vita– ValeaPlopului Asociaţia Producătorilor de Piese Auto din Nord - Estul României (APPANER) Asociaţia Prologos Asociaţia Raza Speranţei din Ardeal REACT Asociaţia Regională de Educare a Adulţilor Suceava Asociaţia Resurse Umanitare Speranţa ARUS Timişoara Asociaţia Română a Tinerilor cu Iniţiativă Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară Asociaţia Română Trup cu Suflet Salvaţi Copiii Iaşi Salvaţi Dunărea şi Delta Asociaţia Salvează vieţi Asociaţia Sfântul Stelian Asociaţia Smart Projects Vâlcea Asociaţia Sociograd Vrancea Asociaţia Speologică “Exploratorii” Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din Bucureşti Asociaţia Sudcarpatica Asociaţia Techne Asociaţia Teritorială a tinerilor din Gheorgheni Asociaţia Tineri pentru Tineri Asociaţia Tinerii Euro-agronomi Grădiştea jud.

Brăila Asociaţia Tinerii voluntari– ValeaCălugărească Asociaţia Tinerilor Maghiari din Covasna Asociaţia Ţinutul Verde Secuiesc Asociaţia Umanitară Il Chicco – Iaşi Asociaţia Valea Soarelui Asociaţia Veşti bune pentru ONV Viitor Plus Asociaţia Viitorul Tinerilor Young Profesionals Club Asociaţia ”Prietenii omului – Umanism Cultură” Asociaţia A.F.I PROFAMILIA Bistriţa Năsăud Asociaţia Comunitară a Cercetaşilor din România Asociaţia Egreta Asociaţia Internaţională Step by Step ANBCC Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane Asociaţia Pakiv România Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Slatina Asociaţia Prietenii Şc. Centrale Şc.

Centrală şi elevii Şc. Centrale Asociaţia SPEhR Asociaţia Syentkereszty Stephanie Asociaţia Şanse Egale pentru Fiecare - Craiova Ateliere fără frontiere Avon România Banca Transilvania BNS Constanţa BRD C.A.D.D.R.U. C.R.O.N.O. Craiova CCIA Carpatcement Holding Casa de cultură - Vălenii de Munte CEDER Constanţa CENTRAS Constanţa Centrul pentru resurse civice Centrul Cultural Aurel Stroie Centrul de Consultanţă şi Management al Proiectelor Centrul de Consultanţă şi Management al Proiectelor – EUROPROJECT Centrul de dezvoltare SMART Galaţi Centrul de documentare şi informare al scolii cu clasele I-VIII Moreni Dâmboviţa Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala Centrul de tineret - Vălenii de Munte Centrul Diecezan Caritas Iaşi Centrul PAPI Centrul pentru politici publice Centrul pentru promovarea Învăţării Permanente Centrul Raţiu pentru Democraţie Centrul Regional de Formare continuă pentru Administraţia Pubică Locală Centrul Regional de Formare Profesionala a Adulţilor Civitas Club Voltin Clubul de Ecologie şi Turism Montan Albamont Clubul ECO-Montan “Origini Verzi” Clubul sportiv al handicapaţilor fizic Maraton’93 Coca-Cola HBC România Colegiul de Industrie Alimentară Elena Doamna Complex de Servicii Comunitare

Sf. Filoftea Consiliul Judeţean Giurgiu CNIPMMR Filiala Arad Cora Cluj Corpul Voluntarilor Gărzii Naţionale de Mediu Constanţa CRCR Cuvântu care zideşte Danone România DJST Eco Warriors EcoAssist Episcopia Severinului şi Strehaiei Europrotector Facultatea de Ştiinţe Economice Universitatea din Oradea Federaţia Asociaţiilor de Locatari Federaţia Organizaţiilor Civile Covasna Federaţia Organizaţiilor de Tineret din Regiunea Ciuc Federaţia Patronatelor din Regiunea Oltenia Federaţia Română de Tenis de Masă Federaţia Trai Verde Federaţia Filantropia Formatest Forumul European pentru Romi şi Nomazi Freedom House Fundaţia “Solidaritate şi Speranţă‘’ Fundaţia “Star of Hope” Fundaţia Activity Adept Fundaţia Agapedia Braşov Fundaţia Alexandrion Group Alpha Transilvania Fundaţia Amoba Fundaţia Buckner CeRe Fundaţia Comunitară Covasna Fundaţia Comunitară Odorheiu Secuiesc Fundaţia Copii Fericiţi – Şc. Internaţională Fundaţia Corona Iaşi Fundaţia Creştină de Ajutorare Fundaţia Creştină Diakonia Fundaţia Creştină Rhema Fundaţia Crucea AlbGalbenă Fundaţia Cşiki Fundaţia de Sprijin Comunitar FDP Fundaţia EuroEd România Fundaţia Heifer România Fundaţia Holt România – Iaşi Hospice Casa Speranţei Braşov Fundaţia Inocenti Fundaţia IUGA Fundaţia Joyo Fundaţia Kiwi Casa Bucuriei Fundaţia Mâini Dibace Fundaţia Motivation România Fundaţia Nadia Comăneci Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni NESsT România PACT Fundaţia Pentru Asistenţă Socială şi Tineret FAST Fundaţia pentru Dezvoltare Economică şi Integrare Europeana – Iaşi Fundaţia Pentru Educaţie Eco Socială Fundaţia pentru tineret Fundaţia Phoenix Medica Fundaţia Principesa Margareta a României Fundaţia RomânoGermană Fundaţia Română pentru Copii Comunitate şi Familie Romanian Angel Appeals Rotary Club Constanţa Fundaţia Rubin Fundaţia Ruhama Fundaţia Sancta Maria Hilfe Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Fundaţia Soul to Soul Fundaţia Talentum Fundaţia Timişoara 89 Fundaţia Tineret Educatie Viitor Vrancea România Fundaţia Un Copil O Speranţă Sibiu Fundaţia United Way România Fundaţia Valea Soarelui Fundaţia Veritas Fundaţia Vodafone Fundaţia World Vision România Fundația Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală Fundația Noi Orizonturi Fundaţia PAEM Fundația PRO Prietenia Fundaţia Roma Education Fund România Fundaţia Heifer România Germanos Telecom România Groove Hour Gr. Şc.

Anghel Saligny Galaţi Grupul de Iniţiativă Locală Corona Gr. Şc. Şerban Vodă – Slănic Habitat for Humanity HOLT România Hope and Homes for Children România IBM România ICMET Craiova ISJ Galaţi JAR Kinderzukunft - Fundaţia Rudolf Walther LaborMed Pharma Liceul Teoretic Azuga Liceul Teoretic Mihai Viteazu Vişina – Dâmboviţa Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului Mare Nostrum Constanţa Melania Medeleanu Mol România Muzeul Judeţean Argeş Novo Nordisk România Ocolul Silvic Mihăeşti Orange România “Salvaţi Copii” Filiala Timişoara Alternative Sociale Iaşi Organizaţia Centrală a Familiilor Kolping Organizaţia Emma Sibiu Organizaţia HUTUL-EKO Organizaţia Naţională Cercetaşii României Organizaţia Studenţilor Basarabeni Timişoara Organizaţia Terapia prin Artă “Doina Pocioianu” Timişoara Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România OTIMMC Constanţa Părinţi Clujeni PARTNET - Asociaţia parteneriat pentru dezvoltare durabilă Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România Petrom Platforma pentru Bucureşti Primăria Căscioarele Primăria Găgeni Primăria Municipiului Beiuş Procter & Gamble Provident RBS România Rompetrol Romstal SC BARDROM Security SRL Brăila SC BASICRA PROD SERV SRL SC Brazilian Marmură şi Granit Impex SRL SC Ceprohart SA Brăila SC Interlog Com SRL SC Multipro Consult SRL SC Right People SRL SC SORSTE SA Vrancea Şcoala Arhitecturala T.T. Socolescu – Păuleşti Şc. B.P.Haşdeu – Câmpina Şc. Constantin Brâncoveanu Potlogi– Dâmboviţa Şc. Gen. “Dimitrie Cantemir”- Feteşti Şc. Gen. “Schitu Goleşti”- Argeş Şc. Gen. Alexandru Colfescu- Alexandria Şc. Gen. Baba Ana Şc. Gen Coşmeşti- Teleorman Şc. Gen cu clasele I-VIII Dobroteşti- Teleorman Şc. Gen cu clasele I-VIII Habeni - Dâmboviţa Şc. Gen cu clasele I-VIII Pitaru Şc. Gen cu clasele I-VIII Videle Şc. Gen Dora Dalles – Dâmboviţa Şc. Gen Dragăeşti – Pământeni Şc. Gen. Ileana – Ileana Şc. Gen. Liviu Rebreanu – Mioveni Şc.

Gen. Marsa – Giurgiu Şc. Gen. Nicolae Petrescu Crivăţ Şc. Gen. Nr. 1 I. L. Caragiale – Dâmboviţa Şc. Gen. Nr. 3 Moreni – Dâmboviţa Şc. Gen. Nr.3 Videle Şc. Gen. Poeni - Teleorman Şc. Gen. Răscăieţi – Dâmboviţa Şc.

Gen. Roata de Jos Şc. Gen. Stefan cel Mare – Călăraşi Şcoala Lilieşti Şcoala Oprea Iorgulescu – Câmpulung Şcoala pentru Viaţă Serviciul de Ajutor Maltez Serviciul de Ajutor Maltez Filiala Timişoara Sigma Development Sindicatul Naţional de Mediu – ECOLOGISTUL Societatea de explorări oceanografice şi protecţie a mediului marin Oceanic Club SOS Satele Copiilor România Spitalul Judeţean de Urgenţe secţia Psihiatrie – Ploieşti Student Plus Sweetland Synergy România Tasuleasa Social Tinerii luptă împotriva viciilor mileniului III Transylvania Trust Tuborg România UniCredit Ţiriac Bank Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România Uniunea Generală a Industriaşilor din România – Bucureşti Univerşitatea Andrei Saguna Constanta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi Universitatea din Craiova Universitatea Dunărea de Jos Galaţi Universitatea OVIDIUS Constanţa UNOPA Ursus Breweries Valori Dobrogene Vel Pitar Vodafone România Wunderman Partnership

69

1

2

CRITERII PENTRU EVALUAREA PROIECTELOR

CRITERII PENTRU EVALUAREA PARTENERIATULUI

PROBLEMA, CONTEXTUL ŞI RELEVANŢA Este corelat contextul cu problema?

Este problema pe agenda publică?

Cât este de relevantă problema pentru grupul ţintă?

Problema este în concordanţă cu strategia organizaţiei şi a partenerilor? În conceperea proiectului s-au luat în considerare şi iniţiative similare?

Proiectul este adaptabil la modificarea contextului extern?

Proiectul se raportează la reglementări sau măsuri existente?

SELECŢIA PARTENERILOR Criteriile de selecţie a partenerilor au fost clare?

Exista o relaţie strânsă între scopul proiectului şi tipul partenerilor?

Partenerii au fost aleşi în funcţie de afinităţi şi valori comune?

Criteriile de selecţie corespund cu obiectivele organizaţiei care a iniţiat proiectul?

GRUPUL ŢINTĂ Cât de clar este identificat grupul de ţintă?

Au fost implicaţi partenerii în identificarea grupului ţintă?

Există o dimensiune estimată a grupului ţintă?

3

OBIECTIVELE PROIECTULUI Răspunde problema obiectivelor partenerilor?

Problema a fost identificată împreună cu partenerii?

Obiectivele au fost realiste şi au fost atinse în timpul estimat?

4

ACTIVITĂŢILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE ÎN PROIECT Partenerii au avut distribuite sarcini şi responsabilităţi în proiect?

Cât de coerente şi fezabile au fost activităţile propuse?

5

6

7

8

BUGETAREA PROIECTULUI Bugetul a fost stabilit împreună cu partenerii?

Partenerii au contribuit şi altfel decât financiar?

Nu au existat abateri de la bugetul iniţial (Cheltuielile au fost menţinute în limitele stabilite la începerea proiectului) IMPACTUL PROIECTULUI În conceperea proiectului au fost avuţi în vedere atât beneficiarii direcţi, cât şi cei indirecţi?

Proiectul a produs o schimbare de atitudine şi de comportamente?

Proiectul produce efecte şi asupra altor grupuri şi iniţiative similare?

Rezultatele pe termen lung sunt considerate în aceeaşi măsură ca şi rezultatele pe termen scurt?

A existat/există o estimare a impactului?

A generat capital de imagine pentru organizaţiile implicate?

1

2

DURATA PARTENERIATULUI – DURATA PROIECTULUI Durata parteneriatului este mai mare decât durata proiectului?

Parteneriatul este extins şi la alte proiecte ale organizaţiei care a iniţiat actualul proiect?

3

COMUNICAREA ÎNTRE PARTENERI Au existat proceduri de comunicare între parteneri?

Procedurile de comunicare au fost stabilite şi agreate împreună de parteneri?

4

5 6 7

PROMOVAREA PARTENERIATULUI Parteneriatul a făcut obiectul unor materiale de presă pozitive sau a fost menţionat în astfel de materiale?

Parteneriatul a fost promovat şi online?

MANAGEMENTUL CRIZEI Au existat momente dificile între parteneri pe parcursul derulării proiectului?

Exista o procedură formală, explicită de remediere a problemelor care apar între parteneri?

FORMA PARTENERIATULUI Parteneriatul are la baza un acord/contract/protocol?

SUCCESUL PARTENERIATULUI Vreunul dintre parteneri şi-a asumat continuarea proiectului? În urma derulării proiectului au fost generate resurse?

REFLECTARE ÎN MEDIA Proiectul a avut un buget de comunicare?

Proiectul a avut un plan de comunicare?

Proiectul a beneficiat de un om specializat/o agenţie care s-a ocupat de comunicare?

Proiectul a fost comunicat atât în presa scrisă, cât şi la televizor şi online?

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI Schimbările se menţin şi după încheierea proiectului?

Rezultatele proiectului produc resursele necesare pentru autosusţinere?

Rezultatele proiectului au fost transferate către beneficiari?

70

71

DATE STATISTICE

HARTA RSC

Tipul de organizație al inițiatorului de proiect

Elemente de succes

Fundație

33 - 11.50%

19.64%

Interese comune Interese comune Interese comune

45 - 15.68%

26.79%

Motivație Motivație Motivație

41 - 14.29%

24.40%

Profesionalism Profesionalism

85 - 29.62%

50.60%

Colaborărianterioare anterioare Colaborări

12 - 4.18%

7.14%

71 - 24.74%

42.26%

Colaborări anterioare Altele Altele Altele TOTAL

287 - 100% 86 - 20.00%

34.82%

Interese comune Interese comune Interese comune 6

65 - 15.12%

26.32%

Motivație Motivație

66 - 15.35%

26.72%

113 - 26.28%

45.75%

17 - 3.95%

6.88%

83 - 19.30%

33.60%

430 - 100.00%

174.09%

8 - 12.31%

18.18%

Motivație 4

Profesionalism Profesionalism

3

Profesionalism 2

Colaborărianterioare anterioare Colaborări 1

Colaborări anterioare Altele Altele Comunicare Comunicare

2 3 4 5 6

Interese comune comune Interese

18 - 27.69%

40.91%

8 - 12.31%

18.18%

14 - 21.54%

31.82%

7 - 10.77%

15.91%

10 - 15.38%

22.73%

65 - 100.00%

147.73%

Comunicare Comunicare

20 - 19.05%

47.62%

Interese comune comune Interese

21 - 20.00%

50.00%

Motivație Motivație

23 - 21.90%

54.76%

31 - 29.52%

73.81%

Colaborărianterioare anterioare Colaborări

1 - 0.95%

2.38%

Altele Altele

9 - 8.57%

21.43%

105 - 100.00%

250.00%

Motivație Motivație Profesionalism Profesionalism Colaborărianterioare anterioare Colaborări

1 2 3

Profesionalism Profesionalism

4 5 6

TOTAL Elemente de succes: Fundație Asociație Societate comercială Autoritate locală TOTAL

Comunicare

Valoare procentuală Valoare absolută Valoare procentuală Valoare absolută Valoare procentuală Valoare absolută Valoare procentuală Valoare absolută Valoare procentuală % din Total

33 19.64% 86 34.82% 8 18.18% 20 47.62% 147 29.34%

TM

70 de proiecte

Interese comune

Motivație

Profesionalism

Colaborări anterioare

45 26.79% 65 26.32% 18 40.91% 21 50.00% 149 29.74%

41 24.40% 66 26.72% 8 18.18% 23 54.76% 138 27.54%

85 50.60% 113 45.75% 14 31.82% 31 73.81% 243 48.50%

12 7.14% 17 6.88% 7 15.91% 1 2.38% 37 7.39%

Altele

TM

58 de proiecte

TM

TM

TM TM

90 de proiecte

TM

TM TM

TM

Altele Altele TOTAL

Autoritate locală sau centrală

TM

TM

Altele TOTAL

1

Distribuția proiectelor evaluate pe regiuni de dezvoltare

170.83%

Comunicare Comunicare Comunicare 5

Societate comercială

Procente din cazuri

Comunicare Comunicare Comunicare

Profesionalism

Asociație

Răspunsuri

TM

60 de proiecte 79 de proiecte

TM

74 de proiecte

84 de proiecte TM

36 de proiecte TM

TM

TOTAL

168 71 42.26% 247 83 33.60% 44 10 22.73% 42 9 21.43% 501 173 34.53% 100.00%

TM

Procentele cu roșu indică valori semnificativ diferite față de mediile indicate pe ultimul rând.

Pentru autoritățile locale/centrale au contat foarte mult profesionalismul.

Pentru socetățile comerciale au contat mai mult interesele comune.

Pentru asociații și fundații profesionalismul a fost elementul definitoriu.

72

73

PROIECTUL

„ACȚIONĂM RESPONSABIL! – REȚEAUA SOCIALĂ RSC”

Parteneriatele durabile, bazate pe obiective comune pe termen lung și valori asimilate la cel mai profund nivel de către organizațiile partenere, reprezintă calea spre implementarea de proiecte de responsabilitate socială sustenabile și spre generarea de schimbări sociale notabile. Întrucât e dificil de vorbit de rețete garantate în această direcție, ne propunem să trasăm prin demersul nostru câteva linii directoare pentru ceea ce înseamnă un parteneriat de succes în proiectele de responsabilitate socială, în toate fazele sale de dezvoltare. (Rodica Lupu, Senator JCI, Manager Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC”)

În octombrie 2010, Federația Junior Chamber International (JCI) România, împreună cu partenerii săi Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociația Institutul pentru Politici Sociale au lansat proiectul „Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC”, co-finanțat din Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Conceput pentru a promova dialogul social și pentru a răspunde provocărilor pe care organizațiile le întâmpină în implementarea inițiativelor de responsabilitate socială, proiectul reprezintă, cu siguranță, un demers esențial în producerea unei schimbări pozitive în comunitatea românească și în cultivarea simțului civic. „Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC” este o invitație deschisă la reflecție, dialog și acțiune în favoarea Societății și a ideii de Cetățean. Nu putem opera cu conceptul de Cetăţean în adevăratul sens în absenţa unor atribute precum participarea, ajutorarea reciprocă, rezolvarea problemelor, integrarea şi acţiunea socială. Rețeaua socială RSC valorifică aceste atribute prin facilitarea transferului de cunoștințe și experiență de la cei mai puternici actori din sfera responsabilităţii sociale corporatiste către persoane şi organizaţii care sunt interesate, dar nu dispun de resurse pentru a implementa astfel de iniţiative.

După finalizarea proiectului, JCI România, partenerul principal în proiect, își propune să mențină din resurse proprii instrumentele create în proiect și să pună în continuare la dispoziția partenerilor din Rețea toate facilitățile dezvoltate, pentru a asigura continuitatea proiectului și pentru a permite acțiuni relevante din partea mediului privat, inclusiv din punct de vedere al susținerii unor inițiative legislative.

74

EVENIMENTELE “Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC” Până în prezent, în cadrul proiectului au avut loc 7 conferințe regionale, 3 conferințe naționale și o conferință internațională, 16 workshop-uri și 4 mese rotunde, acestea reunind peste 1000 de participanți, reprezentanți din corporații, IMM-uri, patronate și organizații ale societății civile, camere de comerț și industrie, sindicate, patronate.

Atât publicul larg, cât şi companiile sau organizaţiile interesate, beneficiază încă de la începutul proiectului de suportul celor 8 centre regionale de informare şi asistenţă, care funcționează în București, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Sibiu şi Timişoara.

Activitățile centrelor regionale din Rețeaua Socială RSC: • Diseminarea la nivel național a materialelor elaborate la nivelul rețelei RSC; • Consolidarea și extinderea rețelei la nivel național; • Promovarea la nivel național a bunelor practici identificate la nivel regional; • Informarea companiilor și ONG-urilor din cele 8 regiuni de dezvoltare cu privire la oportunitățile de implicare în elaborarea metodologiilor de creare, implementare, evaluare și raportare a activitățiilor de RSC cât și soluționarea solicitărilor de informare și asistență RSC; • Mijlocire a transferului de know-how, cât și a schimburilor de experiență între partenerii rețelei; de evenimente dedicate • Organizarea responsabilității sociale, workshop-uri și conferințe regionale, sesiuni de networking la nivel regional cu parteneri din rețea; • Participarea la evenimentele partenerilor și realizarea microreportajelor post eveniment.

În lunile august 2011 și în iunie – iulie 2012 au fost organizate 2 sesiuni de workshop-uri pentru peste 320 de participanți din grupul țintă. În cadrul primei sesiuni de workshop-uri „Parteneriate sustenabile și bune practici în responsabilitate socială” 8 specialiști consacrați din domeniul CSR au identificat alături de participanți principalii indicatori de bune practici în proiectele de responsabilitate socială dezvoltate în parteneriat, în baza cărora a fost elaborată metodologia de cercetare și au fost analizate, ulterior, 550 de proiecte de responsabilitate socială implementate în parteneriat, cu scopul identificării de modelelor de bună practică ce fac obiectul acestui demers.

8 CENTRE REGIONALE

Centrele regionale au ca principală misiune implementarea strategiei concepute la nivel național privind sprijinirea partenerilor sociali în vederea dezvoltării și implicării active în proiecte și acțiuni de responsabilitate socială, precum și a consolidării legăturilor între diferitele niveluri de dialog civic și social la nivel național și regional.

Conferința internațională de responsabilitate socială desfășurată în februarie 2012, la Sibiu, sub conceptul Active citizenship, a avut drept obiectiv principal dezvoltarea modului în care indivizii se pot implica activ în societate și găsirea soluțiilor optime în rezolvarea problemelor comunității. Participanți din peste 30 de țări din întreaga lume, precum și actori sociali ai comunității locale, au fost antrenați întrun dialog transparent pe tema cetățeniei active și a modului în care putem răspunde provocărilor cu care societatea se confruntă.

Conferința de lansare a proiectului (24 februarie 2011) „Parteneriate pentru responsabilitate socială” a reunit peste 150 de reprezentanți ai organizațiilor din grupul țintă, dintre care și unii dintre cei mai reputați specialiști din domeniul CSR-ului: reprezentanți OMV, Coca-Cola Hellenic, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Fundația Vodafone, JT International. De asemenea, am fost încântați să o avem alături și pe Susan Njoroge (Membership Services Manager, Oficialul CSR Europe) care a oferit informații prețioase și relevante cu privire la dezvoltarea de parteneriate și la tematicile abordate în cadrul evenimentului.

A doua conferință națională a fost organizată în septembrie 2011, la Brașov, având ca tematică „Bune practici în parteneriatele pentru responsabilitate socială”. Ca urmare a demersului inițiat în cadrul workshop-urilor, peste 100 de participanți din grupul țintă au avut ocazia să participe la o prezentare a metodologiei de cercetare pentru identificarea celor mai bune proiecte derulate în parteneriat.

Seria de workshop-uri (iunie – iulie 2012) dedicate patronatelor, sindicatelor, camerelor de comerț și industrie și asociațiilor de IMM-uri „Responsabilitatea socială corporativă - soluție pentru o activitate sustenabilă” a avut ca obiectiv identificarea modului în care responsabilitatea socială poate genera soluții pentru problemele cu care aceste organizații se confruntă și oferirea instrumentelor necesare pentru implementarea acestor soluții. În urma celor trei zile de workshop, participanții au putut deprinde abilități de diagnoză organizațională, au învățat să identifice corect probleme organizațiilor din care fac parte și soluțiile pentru rezolvarea acestora și au aflat care sunt pașii pentru implementarea unei strategii de responsabilitate socială.

Conferința națională „Inițiative RSC pentru o lume mai bună: Antreprenoriatul social – posibilă soluție pentru incluziunea socială” derulată în martie 2012, la Iași, a antrenat peste 110 de stakeholderi locali și naționali într-o dezbatere despre antreprenoriatul social și metodele prin care putem sprijini, prin astfel de inițiative antreprenoriale, incluziunea categoriilor sociale vulnerabile.

75

INIȚIATORII PROIECTULUI

REȚEAUA SOCIALĂ RSC în CIFRE!

8

35

>1000

Centre regionale de informare și asistență

Evenimente dedicate (conferințe, workshopuri, traininguri, concurs de proiecte RSC)

Participanți la nivel național în cadrul evenimentelor desfășurate până în prezent

250

550

30

Organizații membre în Rețea, la nivel național

Proiecte incluse în cercetarea pentru identificarea bunelor practici în parteneriatele pentru responsabilitate socială;

Experți de renume național și internațional implicați în diferite activități desfășurate până în prezent.

430 Profile create în Rețea

www.jci.ro

Proiectele JCI România urmăresc patru direcţii de dezvoltare, promovate de JCI la nivel internaţional: afaceri, dezvoltare individuală a membrilor, relaţii internaţionale şi responsabilitate faţă de comunitate.

CI Business Target Club (BTC) – un club de afaceri ce reuneşte în cadrul unei cine relaxante de afaceri manageri şi antreprenori din toate ariile de business pentru a dezbate subiecte de mare interes; Best Business Plan – un program concentrat de traininguri adresate celor care au început sau doresc să înceapă o afacere în următoarele 6 luni; Conferința Națională JCI România – evenimentul care reuneşte în fiecare an membrii JCI din toate organizațiile locale; Creative Young Entrepreneur Award (CYEA) – premiu acordat unui tânăr cu merite deosebite în dezvoltarea de afaceri noi; JCI Business Networking Event (BNE) – un eveniment de “fast networking” menit să faciliteze relaţiile de afaceri din mediul de business romanesc; Târgul Tinerilor Întreprinzatori (TTI) – un “uriaş Workshop”, în care tinerii întreprinzători au fost invitaţi să-şi împărtăşească experienţa; “VOCEA” tinerilor antreprenori în Politicile Publice – o iniţiativă de promovare în spaţiul public a ideilor inovatoare din economie și politici publice.

Obiective • Promovarea celor mai bune practici din domeniul responsabilității sociale de la nivel național; • Facilitarea transferului de know-how, suport, informare și promovare constantă a responsabilității sociale corporatiste, dar și a responsabilității sociale în general, asumate și la nivel individual.

PORTALUL www.actionamresponsabil.ro La sfârșitul lunii septembrie 2011, în cadrul website-ului www.actionamresponsabil.ro a fost lansată platforma de socializare RSC, care beneficiază de caracteristicile similare ale uneia dintre cele mai populare rețele profesionale (de exemplu, LinkedIn). Platforma este acum disponibilă pentru publicul larg și poate fi accesată nu doar de membrii oficiali ai Rețelei (parteneriate încheiate), dar și de alți specialiști în domeniul CSR și de toți stakeholderii interesați.

Scopul platformei sociale este încurajarea interacțiunilor virtuale între membrii săi și stimularea inițiativelor de CSR și a transferului de know-how. Calitatea de utilizator al platformei permite atât crearea de profiluri individuale (ce conțin informații relevante referitoare la experiența în CSR), cât și promovarea inițiativelor de responsabilitate socială, a proiectelor și a organizațiilor pe care la reprezintă. Platforma oferă posibilitatea utilizatorilor săi să distribuie link-uri, știri, opinii, recomandări și să transmită feedback cu privire la activitățile celorlalți membri.

76

Platforma online de socializare dedicată specialiștilor în CSR

23.000 vizionări lunare 6.500 vizitatori unici/lună 1.200 de abonați la newsletter 600 de articole referitoare la activitățile membrilor Peste 150 de articole de blog Peste 100 articole resursă

JCI România este o organizație de tineri lideri, antreprenori și profesioniști afiliată rețelei mondiale Junior Chamber International, care numără mai mult de 200.000 de membri în peste 120 de țări. Organizația activează în România din 2002, timp în care reprezentarea sa regională s-a extins în 16 orașe, prin intermediul celor peste 150 de membri care activează în arii precum: business, comunitate, dezvoltare personală și internaționalism. Misiunea JCI este de a crea oportunităţi de dezvoltare care să le ofere antreprenorilor, liderilor şi profesioniştilor din diferite domenii de activitate, cadrul necesar pentru a putea să producă „schimbare pozitivă” în societate. Viziunea JCI la nivel internaţional este aceea de a forma prima rețea globală de cetățeni activi.

www.edu.ro

www.politicisociale.ro

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură o platformă de suport solidă, grație infrastructurii, expertizei și resurselor umane antrenate în acest scop.

Portofoliul ministerial de proiecte cu finanțare europeană include inițiative cu o componentă de responsabilitate socială precum „Cartea Dunării Albastre”, proiect educațional pe tema conservării și dezvoltării durabile a resurselor naturale și culturale ale Dunării și „Academia Oracle”, program menit să ridice standardele învâțământului românesc. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează, fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţamânt în ansamblul său, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ. Ministerul are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaborează cu alte ministere implicate în dezvoltarea învăţământului.

Asociația „Institutul pentru Politici Sociale” a fost creată pentru a susține într-o manieră corectă și coerentă drepturile societății civile române. Programele asociației se adresează cu precădere, dar nu exclusiv acelei părți a societății civile care întâmpină dificultăți în a se reprezenta singură, respectiv copii, tineri, grupuri defavorizate. Printre proiectele sociale cu finanțare europeană derulate recent de organizație se regăsesc: „Centrele de Incluziune Socială – oportunitate pentru facilitarea participării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile” și „Rețeaua Autorităților Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”.

77

CUPRINS

ARGUMENT METODOLOGIA DE CERCETARE CONCLUZIILE CERCETĂRII FUNDAȚII

Fundații în parteneriat cu alte organizații nonprofit

Fundații în parteneriat cu instituții publice

Fundații în parteneriat cu societăți comerciale ASOCIAȚII

Asociații în parteneriat cu instituții publice

Asociații în parteneriat cualte organizații nonprofit

Asociații în parteneriat cu societăți comerciale AUTORITĂȚI LOCALE ȘI CENTRALE

Autorități locale și centrale în parteneriat cu instituții publice

Autorități locale și centrale în parteneriat cu alte organizații nonprofit

Autorități locale și centrale în parteneriat cu societăți comerciale SOCIETĂȚI COMERCIALE

Societăți comerciale în parteneriat cu instituții publice

Societăți comerciale în parteneriat cu alte organizații nonprofit PROIECTE FINANȚATE DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN POSDRU Organizații participante Criterii de evaluare Date statistice Harta RSC Proiectul „Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC” Inițiatorii proiectului

3 7 9 11 12 18 22 25 26 30 41 46 47 50 51 52 53 57 59 68 70 72 73 74 77

Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC Secretariat tehnic Calea Victoriei, nr. 224, bl. D5, etaj 4, ap. 15, sector 1, București, România Contact Tel./Fax.: 021.310.64.44/45 E-mail: secretariat.tehnic@actionamresponsabil.ro Web: www.actionamresponsabil.ro