Psihosucces Nr. 9 - decembrie 2014
PUBLICA|IE LUNAR~ - ISSN 2284 – 8037 - SE POATE CITI }I ONLINE:WWW.PSIHOSUCCES.RO
ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Po\i s` sl`be]ti [nv`\ând lec\ii plictisitoare
Regresia în vie\ile anterioare e real`?
pag. 4
Trucuri psihologice ca s` adormi pag. 10
Cum s`-\i albe]ti din\ii pag. 4
Cum s`-\i antrenezi creierul ca s` fii fericit pag. 4
}tia\i c` cei mai boga\i oameni sunt urâ\i? pag. 4
Cum s` memorezi folosindu-te de imaginea unui prieten [ntr-o cafetier` pag. 5
Autor: psiholog Camelia Stavarache (trainer Psihosucces Kids) Cheful sau motiva\ia este cel mai important element care ne asigur` o [nv`\are de calitate. Dac` nu r`spundem la [ntrebarea: „De ce trebuie s` [nv`\ asta?” ne va fi greu s` ne mobiliz`m to\i neuronii. Dar, cum putem s` ne activ`m interesul pentru ceea ce [nv`\`m? Gânde]te-te la utilitatea celor [nv`\ate. Dac` profesorul omite acest aspect, nu ezita s`-l [ntrebi despre aspectele practico-aplicative ale lec\iei. Dac` lec\ia e pur ]i simplu neinteresant`, gânde]te-te c` este o provocare pentru creierul t`u s` [nve\i ]i lucruri plictisitoare. Poate nu ]tiai, dar po\i s` sl`be]ti când [nve\i lucruri greoaie sau neinteresante. Energia consumat` [ntr-o or` ca s` [nve\i o astfel de lec\ie anost`, este echivalent` cu a unei plimb`ri de 30 minute cu bicicleta. Deci, m`car te men\ii [n form` fizic` sau po\i s` sl`be]ti. Merit` pre\ul, nu?
Plimb`-te prin camer` ]i repet` cu voce tare lec\ia. Creierul memoreaz` mai u]or informa\iile difuzate [n timpul mi]c`rii. Creeaz` o poveste pornind de la lec\ia respectiv`. De exemplu, o lec\ie de istorie poate deveni un film cu actorii t`i prefera\i. Iar o lec\ie de fizic`, o poveste cu un savant simpatic care s` sune astfel: „Un savant cu p`rul ro]u, vâlvoi, st`tea cu ochii [n tavan când a v`zut o musc`. Atunci el s-a [ntrebat: De ce musca poate s` mearg` pe tavan? De ce eu nu pot? Atunci so\ia sa, l-a chemat s` desfunde chiuveta. El a folosit o pomapa de desfundat chiuveta care func\ioneaz` ca o ventuz`. {n acel moment, el ]i-a zis: Evrika! Fiecare picior al unei mu]te are dou` gheare ]i dou` pernu\e care se comport` ca ni]te ventuze. Iat` de ce ea poate s` mearg` pe tavan ]i eu, nu. Dar, de ce r`mâne ventuza fixat` pe
suprafa\a pe care o aplici? Savantul cu p`rul vâlvoi ]i-a [ntrebat so\ia, dar ea, care nu se pricepea la fizic`, i-a zis: - „Nu pot s` respir, de [ntreb`rile tale. M` sufoci!”. Savantul ro]cat a strig`t din nou: -” Evrika”. Iat` r`spunsul: Aerul datorit` greut`\ii sale, exercita asupra tuturor corpurilor cu care este [n contact o presiune. Cu ajutorul ventuzelor, musca scoate aerul ]i datorit` vidului r`mâne lipit` de tavan. Alternanta aer-vid o face s` mearg`. Nevast`, ]tii cum se nume]te presiunea aerului? Mai vrei s` faci mult` atmosfera? A strigat nevasta. Oau! Ce muiere de]teapt` am! Via\a mea, se nume]te presiune atmosferic`, desigur! A r`spuns savantul cu p`rul vâlvoi.”
Rubrica Black Stories: Misterul mor\ii lui Romeo ]i a Julietei pag. 3
Lucruri ciudate despre câini ]i pisici pag. 10
De ce cea mai bun` prieten` trebuie s` fie pag. 4 urât`?
Experimente Psihosucces Kids pag. 10
Ma]inu\a propulsat` pag. 10 cu aer
Pagina 2
Copilul furios este uneori depresiv Studiile arat` c` principalele cauze ale furiei copilului sunt: 1. Frica – copilul este speriat de schimbare ]i reac\ioneaz` agresiv, vrea s` atrag` aten\ia asupra lui 2. Intoleran\a la frustrare/evenimentul declan]ator al furiei nu este dorit- copilul nu suporta când nu i se [ndeplinesc dorin\ele, când nu ob\ine ce ]i-a propus, când vrea s` p`streze o juc`rie sau s` o dobândeasc` ]i acest lucru nu e posibil. 3. Evenimentul declan]ator al furiei este interpretat ca intentionat[n loc s` interpreteze ca ne[ndemânare o anumit` fapta sau ca accidental`, o consider` c` fiind inten\ionat`, din rea- voin\`. 4. Credin\ele de acas`” Ar trebui s`...” - copilul are un sistem de valori sau reguli la care se raporteaz`. 5. Tratament injust: criticat pe nedrept, merite nerecunoscute sau nerecompensate, mai multe [ndatoriri [n compara\ie cu al\ii, sanc\ionat pentru o gre]eal` care nui apar\ine 6. Constatarea unui comportament incorect la cel`lalt: a fi martor la minciun`, furt, lenevie, h`r\uire etc 7. Incompeten\a membrilor echipei: [n grupul de lucru nu se respect` procedurile, ritmul e prea lent etc 8. Umilirea [n public- un coleg este agresiv sau devalorizant cu el (jignirea, ironia, nep`sare etc) 9. Copilul agresiv este deseori depresiv ([nlocuie]te triste\ea cu furia) 10. NU are deprinderile necesare pentru a fi prietenos
Cele mai tr`znite complimente Cezar Dumitrescu Noica (8 ani)Universit@tea Psihosucces Kids Mie [mi place de mine c` am curajul s`-\i spun c` e]ti frumoas`. Maria Vi]an (12 ani)Universit@tea Psihosucces Kids Când vorbe]ti, parc` aud o melodie din top 10. Rafael Noica Dumitrescu (14 ani)Universit@tea Psihosucces Kids Nu ]tiu ce s` zic: e]ti frumoas` sau foarte frumoas`? Lara Munteanu (8 ani)Universit@tea Psihosucces Kids E]ti de]tept ]i spui ni]te glume tari ca piatra. Vlad Mihalcea (9 ani) Universit@tea Psihosucces Kids Semeni cu Ponta, ce mai, meri\i un vot !
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
De ce s` te [ncal\i cu doi papuci diferi\i Autor: Camelia Stavarache (cameliastavarache.blogspot.com) S`pt`mânile trecute, [ntr-un moment de aiureala meditativ`, mi-am pus [n picioare doi papuci cu modele diferite. Am sesizat eroarea, la 5 minute de mers-distan\` de casa mea. Primul impuls a fost: “Oau! Ce ru]ine! Trebuie s` fug repede [napoi”, apoi mam dezmeticit ]i mi-am spus: “De ce s`-mi stric dispozi\ia? {n loc s` simt jena, mai bine profit ]i fac un experiment distractiv.” Zis ]i f`cut! Am [nceput s` urm`resc persoanele cu care interac\ionam ca s` v`d cine sesizeaz` eroarea mea ]i cum reac\ioneaz`. Stupoare! Din 10 interac\iuni, o singur` femeia a remarcat ]i mi-a zâmbit pl`cut, ]treng`re]te. Asta m-a dus cu gândul la un experiment celebru [n care un individ a intrat [ntr-o sal`, [mbr`cat cu un tricou care fusese votat ca fiind cel mai penibil ]i jenant de c`tre studen\i [ntr-un sondaj anterior, ]i contrar a]tept`rilor, doar 20% dintre participan\i l-au remarcat. Concluziile oamenilor de ]tiin\` au fost c` semenii no]trii sunt mult mai pu\in aten\i la detaliile noastre decât ne imagin`m noi Deci, toate scenariile cu “Aoleo, ce zice lumea?” sunt [n mare parte, nefondate. {n plus, un alt psihoterapeut celebru, Albert Ellis a emis conceptul “atacul ru]inii”, punându-]i pacien\ii s` fac` lucruri jenante, cum ar fi s` plimbe o banan` [ntr-un mall sau s` cer]easc`. Concluzia sa, era c` ru]inea ne autosaboteaz` poten\ialul de succes. {n concluzie, de ce e bine s` te
[ncal\i uneori cu doi pantofi diferi\i? Sigur, c` [ntrebarea e o metafor` pentru invita\ia de a face lucrurile diferit. R`spunsul, mi l-a dat un b`ie\el de 4 ani jum`tate care m-a [ntrebat la cursurile Psihosucces Kids pe care le coordonez: “Cine zice c` trebuie s`-mi pun ambele ]osete? Eu vreau s` pun
doar una”. “E o idee excelent`! Poate vei lansa o mod`” i-am spus. “Nu spune nimeni c` trebuie s`-\i pui doua ]osete”. }i am mers cu el [n parc ]i nimeni n-a remarcat nimic, iar copilul a [nv`\at prima sa lec\ie important`: “Fii liber uneori, f`r` s` te autolimitezi, ru]inându-te!”.
Partea secret` a internetului: Site-urile invizibile Autor: Sabin Stavarache (14 ani, Universit@tea Psihosucces Kids) }tia\i c` internetul are ]i ni]te p`r\i mai [ntunecoase? Deep Web (sau internetul ascuns) reprezint` toate site-urile de pe internet care nu pot fi accesate de motoarele de c`utare majore (Google, Bing). Se spune c` toate site-urile pe care le po\i g`si cu Google reprezint` mai pu\in de 10% din mas` total` a internetului. Restul de 90% este reprezentat [n majoritate, de rapoarte academice (baze de date) ]i de Comunitatea TOR. Neputând fi g`site de Google, aceste site-uri sunt practic invizibile publicului larg, atâta timp cât nu se folose]te o aplica\ie anume. TOR vine de la The Onion Browser. Este un program pe calculator pe care [l po\i desc`rca cu un search pe Google. Ini\ial, acest program era destinat persoanelor care
vroiau s` []i ascund` IP-ul (un ]ir de numere care descriu cu exactitate loca\ia de unde folose]ti internetul) ]i s` foloseasc` internetul f`r` s` fie urm`rite. Dup` ce [\i ascunzi IP-ul , vei putea accesa site-uri ascunse ]i anonime. De]i unii oameni se contrazic ]i spun c` TOR este f`cut doar pentru a c`uta lucruri pe net anonim, mul\i oameni spun c` de fapt, aceast` comunitate este f`cut` pentru a spori criminalitatea cibernetic`. {n Deep Web, sunt multe site-uri ilegale. Se practica de obicei comer\ul cu arme de foc, vehicule furate sau substan\e interzise (droguri). {\i po\i angaja chiar ]i un asasin. Sunt multe site-uri bolnave [n care sunt diver]i oameni dispu]i s` omoare pentru bani, ba unii chiar pe gratis. {n afar` de acest comer\ ilegal, te mai po\i delecta
cu site-uri unde po\i [nv`\a cum s` practici Hackingul. Spre exemplu, marele protest arab din 2010 a fost organizat [n secret pe un site din Deep Web. Pl`\ile nu se fac cu bani oficiali, ci cu o moned` care nu poate fi urm`rit`, numit` BitCoin. {n prezent, valoarea unui bitcoin este 352.86$. La apari\ia BitCoin-ului [n 2008, valoarea sa era de mai pu\in de 0.01$. {n concluzie, Deep Web sau mai degrab` TOR reprezint` un mare pericol pentru siguran\a oamenilor ]i un loc de joac` pentru to\i dependen\ii de droguri, criminali ]i psihopa\i. Multe site-ri sunt [nchise ]i redeschise, iar [n ciuda [ncerc`rilor diferitelor companii de securitate, sunt mari ]anse ca Deep Web s` nu fie oprit niciodat`. Sfatul meu este:” Nu intra\i [n Deep Web niciodat`, orice ar fi!”
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Pagina 3
Rubrica Black Stories: Misterul mor\ii lui Romeo ]i a Julietei Romeo ]i Julieta sunt g`si\i mor\i pe podea. Pe jos, se afla ap` ]i resturile unui bol de sticl`, spart [n mai multe cioburi. Fereastra este [ntre-deschis`, vântul se aude ]uierând ]i pe pervazul exterior se vede mergând un motan \an\o], cu coad` pe sus, care se [ndep`rteaz`. Cum au murit Romeo ]i Julieta? R`spunsul la pagina 5
Cele patru obstacolele [n cuplu sau de ce pove]tile de dragoste sfâr]esc [ntr-un divor\ Autor: Loredana Jeflea – psihoterapeut (}coala de Psihoterapie Integrativ`-Richard Erskine) Toate pove]tile de dragoste din via\a real` [ncep frumos. Doi tineri se iubesc, apoi se c`s`toresc. {ns`, dup` ce apar problemele vie\ii de zi cu zi, partenerii, cople]i\i, deruta\i, de cele mai multe ori incomplet maturiza\i, sfâr]esc prin a divor\a. Mi-am pus [ntrebarea: “Ce anume intervine, ce obstacole apar [n calea unei iubirii mature?” R`spunsul l-am g`sit [n cartea lui John Welwood – „C`l`toria inimii – Calea iubirii con]tiente”. Obstacolele identificate de el, mi-au fost confirmate [n ]edin\ele de psihoterapie, atât individual`, cât ]i de cuplu. Tipul familiei de origine ]i modelul educa\ional {n societatea actual`, [n care s-au destr`mat sau au disp`rut familiile extinse, comunit`\ile unite ]i ritualurile de ini\iere, care ajutau copilul s` se separe de p`rintele de sex opus ]i s` se identifice cu o comunitate mai mare de adul\i de acela]i sex, influen\a p`rin\ilor asupra copiilor este foarte accentuat`. Astfel, familia nucleu modern` este, de multe ori, o oal` sub presiune [n care problemele p`rin\ilor, cu iubirea ]i intimitatea lor, le sunt transmise direct copiilor. {n acest caz, rela\iile dintre p`rin\i ]i copii devin fie prea apropiate, fie prea distante. Ata]amentul nesecurizant Aici putem [ntâlni dou` cazuri: fie oamenii ai c`ror p`rin\i au fost distan\i sau nedisponibili, fie cel`lalt caz, al copiilor ai c`ror p`rin\i au fost prea apropia\i, invazivi, dominatori, dar [n
acela]i timp neglijen\i fa\` de adev`ratele nevoi rela\ionale ale copilului – tipul de ata]ament izolat {n primul caz, oamenii se tem de pierderea iubirii ]i contactului, ag`\ându-se de rela\ii [n mod dependent, de fric` s` nu fie neglija\i sau abandona\i din nou. {n al doilea caz, copiii, deveni\i apoi adul\i, se tem s` nu-]i piard` integritatea ca indivizi, se tem de invadare, de a fi controla\i emo\ional sau sufoca\i de un partener intim.
rela\ii ]i astfel devin profe\ii auto[mplinite ce conduc la [ns`]i situa\ia de care ne temeam cel mai mult. Apoi, acest lucru ofer` dovezi care le justific`, f`cându-le s` se [nr`d`cineze ]i mai puternic. De fapt, ele ra\ionalizeaz` ]i perpetueaz` locurile r`nite ]i tensionate din noi. Problemele nerezolvate din`untrul nostru vor fi mereu proiectate ]i puse [n act sub forma conflictelor dintre noi ]i partenerii no]tri intimi.
Renegarea unor p`r\i din noi ]i proiectarea lor [n afara noastr` ne determin` s` reac\ion`m exagerat la ele când le vedem. De fapt, transform`m acele p`r\i [n altul. Majoritatea conflictelor serioase din cuplu sunt alimentate de acest tip de proiec\ie.
Odat` con]tientizate aceste bariere din calea unei rela\ii armonioase, urmeaz` pasul urm`tor ]i anume s` ne consolid`m puterea acolo unde avem nevoie. Umbra noastr` Cum anume putem folosi aceste Oamenii aleg adesea un partener cu Scenariile de via\` Pove]tile ]i scenariile de via\` un scenariu care e imaginea [n oglind` obstacole pentru maturizarea noastr`, [ntr-un articol viitor. determin` felul [n care stabilim rela\ii a propriului lor scenariu de via\`. Aici intervine ]i umbra noastr`. ]i [n care ne comport`m [n aceste
Program de interven\ie [n cazul elevilor cu ADHD Pentru dificult`\i legate de succesiunea ]i terminarea unor sarcini Permite\i elevului 5 min la sfâr]itul orei pentru organizarea c`r\ilor/caietelor {mp`r\i\i o sarcin` [n pa]i u]or de lucrat ]i ob\inut Duplica\i noti\ele unui elev mai bine organizat pentru a le folosi Oferi\i exemple ]i pa]i specifici pentru [ndeplinirea unei sarcini Ar`ta\i-le importanta organiz`rii, modelând-o prin exemplificare
Asigura\i accesul la recompense de câteva ori pe zi Utiliza\i sisteme simbolice de recompense Asigura\i imediata aplicare a sistemului de consecin\e Cre]te\i magnitudinea sau puterea recompenselor Pune\i p`rin\ii s` trimit` jocurile sau juc`riile preferate Folosi\i activit`\i/jocuri pe computer ca ]i recompense
Face\i o list` cu to\i pa]ii necesari pentru [ndeplinirea unei sarcini Verifica\i cât mai des dac` temele/sarcinile au fost executate corect pân` la cap`t {mp`r\i\i sarcinile/temele [n sec\iuni u]or de executat, cu date specifice de execu\ie Folosi\i calendarul pentru a planifica teme/sarcini pe termen lung Folosi\i jurnale/fise de lucru pe care s` face\i programarea zilnic`/s`pt`mânal` a sarcinilor Dificult`\i [n [ndeplinirea sarcinilor Reduce\i cantitatea de sarcini penCum satisface\i nevoia de recomAranja\i câte un “camarad de tru a se potrivi capacit`\ii de aten\ie a pense Cre]te\i frecventa recompenselor ]i studiu” pentru fiecare materie (cu care copilului: s` poat` discuta ]i la telefon) - cantit`\i mai mici pentru a “amenzilor”
men\inerea productivit`\ii - perioade mai scurte, dar mai frecvente de lucru - acceptarea unei mai slabe precizii de execu\ie pentru [nceput, care se va [mbun`t`\i [n timp - nu-i trimite\i acas` cu teme neterminate de rezolvat [n clas` - elimina\i orice surs` de distragere a aten\iei - accepta\i o cantitate rezonabil` de timp pe care elevul o va petrece seara pentru a-]i face tema acas` Cre]te\i frecventa [ncuraj`rilor ]i a recompenselor pozitive Reduce\i cantitatea de teme versus ob\inerea calit`\ii
Pagina 4
“Bubulina Gospodina te [nva\`”:
Cum s`-\i albe]ti din\ii C`p]unele sunt fructe cu o concentra\ie destul de mare de acid malic, un acid organic slab, folosit pentru cur`\area din\ilor ]i preg`tirea acestora pentru plombare. Pentru albirea din\ilor acas`, ai nevoie de o c`p]un` mai mare ]i o jum`tate de linguri\` de bicarbonat de sodiu. {ntr-un bol mic, terciuie]te c`p]una, adaug` bicarbonatul de sodiu ]i amestec` pân` ob\ii o past` omogen`. Aplic` pe periu\a de din\i ]i spal`-te ca ]i cum ai folosi pasta de zi cu zi. Totu]i, trebuie s` te speli [n jur de 2-3 minute ca s` [\i po\i albi din\ii [nc` de la prima [ncercare.
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Mituri despre memorie: Regresia [n vie\ile anterioare e real`?
“PSIHOFitness”
Cum s`-\\i antrenezi creierul ca s` fii fericit Autor: Camelia Stavarache (www.psihosucces.ro) Studiile arat` ca [ntre miliardarii planetei afla\i [n top Forbes 100 ]i comunitatea s`rac` de Amish din USA nu exista nici o deosebire [n ceea ce prive]te aprecierea gradului de fericire. Atât miliardarii, cât ]i popula\ia amish, au [n medie o percep\ie a fericirii de 5,8 pe o scal` de la 1 la 10. Dup` cum ]ti\i, comunitatea amish tr`ie]te foarte simplu, f`r` televizor, internet sau curent electric. Ca atare, nu m`rimea contului ne face ferici\i cu condi\ia s` nu tr`ie]ti la limita subzisten\ei. Ca s` ne antren`m pentru a fi ferici\i, trebuie s` parcurgem urm`torul antrenament mental: 1. Exerci\ii pentru schimbarea gândirii negative: [ntreab`-te dac` nu pot fi posibile ]i alte interpret`ri? Ai paria 1 milion de euro ca a]a va fi? Po\i citi viitorul? 2. Exerci\ii pentru schimbarea focaliz`rii aten\iei: când e]ti nervos sau speriat, descrie [n detaliu un obiect [n gând/num`ra de la 100 la 1 din 7 [n 7 etc 3. Comportamente noi pentru schimbarea disconfortului: plimb`-te sau f` flot`ri sau cânt`. Orice modificare a felului [n care te mi]ti (inclusiv a felului [n care [\i mi]ti mu]chii gurii când zâmbe]ti!) este benefic` pentru modificarea st`rii prezente. 4. Exerci\ii de gimnastic` respiratorie Respir` abdominal de 6 ori/la fiecare 60 minute de veghe. 5. Schimb` contextul: redecoreaz` o camer` sau un birou pentru a ]terge amintirile nepl`cute sau... ie]i din birou ]i du-te [n parc, ia masa [n ora] cu cineva drag, etc... E simplu, nu-i a]a? Nu uita: bucuria vine din lucrurile mici!
1. MEMORIA FUNC|IONEAZ~ CA UN CASETOFON SAU CA O CAMER~ VIDEO }I {NREGISTREAZ~ CU EXACTITATE EVENIMENTELE PE CARE LE TR~IM? Sunt psihoteapeuti care cred c` amintirile sunt fixate permanent [n minte (psihanaliza considera c` amintirile uitate se conserva netulburate [n incon]tient) R: Memoria nu e perfect`, nu e fidel`, uitam des, exist` amintiri false. Exist` “amintiri flash” care se refer` la evenimente [nc`rcate afectiv sau foarte importante care par s` aib` o calitate fotografic`. Studiile arat` ca ]i ele p`lesc de-a lungul timpului ]i sunt [nclinate c`tre distorsion`ri, la fel ca evenimentele comune. Chiar ]i determinarea originii unei amintiri poate fi dificil`. Confuzia [n determinarea sursei ar putea explica multe din erorile noastre obi]nuite de memorie, ca atunci când acuz`m un prieten c` a spus ceva ofensator, lucru pe care de fapt l-am auzit de la altcineva. Concluzia este c`, memoria nu este reproductiv` ci reconstructiv`. Ceea ce ne amintim este un amestec neclar de amintiri exacte, al`turi de ad`ugiri provenite din credin\ele, nevoile, emo\iile ]i intui\iile noastre. O alt` concluzie este c` memoria este schematic`, adic` este organizat` pe baz` de scheme sau modele mentale sau stereotipuri.
2. HIPNOZA ESTE FOLOSITOARE PENTRU RECUPERAREA UNOR EVENIMENTE UITATE? (e util` [n tratarea durerii, a afec\iunilor medicale ]i a dependentelor, cum ar fi cea de tutun, dar ]i ca un adjuvant al altor psihoterapii [n tratamentul anxiet`\ii, obezit`\ii etc) R: Poate na]te amintiri false [n mod indiscutabil, poate crea mai multe distosionari decât reamintirea obi]nuit`. Regresia [n vie\ile anterioare reprezint` produse ale imagina\iei, fantasme ]i ceea ce cunosc pacien\ii despre o anumit` perioad` istoric`.
anumite comportamente, nu au avut succes 6. GINGOBILOBA }I ALTE REMEDII {MBUN~T~|ESC MEMORIA LA INDIVIZII NORMALI? R: Efectele sunt slabe sau inexistente 7. DAC~ M~NÂNCI PE}TE AI O MEMORIE BUN~? R: Efectul pozitiv al fosforului nu s-a dovedit. Totu]i alimenta\ia s`n`toas`, echilibrat` ]i variat` ofer` creierului elementele indispensabile bunei sale func\ionari.
3. UNII OAMENI AU CU ADE8. MEMOR~M MAI U}OR V~RAT MEMORII FOTOGRAFICE? SEARA? R: Chiar ]i printre oamenii cu R: Diminea\a, pân` la ora micului memorie eidetic`, cea mai apropiat` dejun este un moment favorabil de memoria fotografic`, exist` dovezi memor`rii. ale unor erori de memorie. 9. B~RBA|II }I FEMEILE AU O 4. CU PU|IN EFORT NE PUTEM CAPACITATE DE MEMORARE AMINTI DE TOATE EVENIMEN- EGAL~? TELE DE LA NA}TERE {NCOAR: Femeile au o mai bun` memorie CE? autobiografic`, adic` a elementelor ce R: Nu, din cauza amenziei infan- le privesc, iar b`rba\ii []i amintesc tile, nu ne amintim nimic [nainte de 2 mai bine faptele exterioare ani - 2,5 ani. 10. PUTEM RE|INE MAI MULT 5. MEMORIA ESTE TRANSFE- DE 12 ELEMENTE {N MEMORIA RABIL~ LA NIVEL BIOCHIMIC? IMEDIAT~? R: {ncerc`rile de a transfera R: {n medie, memoria de scurt` [nv`\area la nervii planaria prin hr`ni- durat` nu poate re\ine mai mult de 7 rea acestora cu viermii care [nv`\aser` elemente disparate.
De ce cea mai bun` prieten` trebuie s` fie urât`? Amarisa Melinte ( 10 ani) si Andrei Eros ( 11 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Dac` pui o persoan` foarte gras` lâng` una gras`, cea din urm` va p`rea aproape...normal`. Acest efect se nume]te efectul de contrast. El ne determina s` spunem c` o mân` scufundat` [n ap` rece ]i apoi [n ap` c`ldu\`, va percepe temperatura apei mult mai fierbinte decât [n realitate.
Dac` v` [ntreba\i la ce ne folose]te acest lucru, ei bine, datorit` efectului de contrast putem fi manipula\i. {ntr-un magazin, de exemplu, vânz`toarea [\i arat` la [nceput un produs foarte scump ]i apoi unul scump. {n constrast cu primul, cel din urm` va p`rea “ convenabil” ]i [l vei cump`ra. La ]coal`,
efectul de contrast poate [nsemna ghinion sau noroc. Dac` profesorul te ascult` dup` un elev care a luat o not` proast` ( slab) vei primi un punct [n plus, deoarece vei fi perceput mult mai bine preg`tit [n compara\ie cu colegul. Dac` [naintea ta a r`spuns Einstein, vei primi cel pu\in un punct mai pu\in
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Pagina 5
Rezolvarea misterului mor\ii lui Romeo ]i a Julietei Romeo ]i Julieta sunt doi pe]ti care au murit când vântul a deschis fereastra, iar pisica a trântit vasul cu apa [n care se aflau.
Rubrica “Experimente Psihosucces Kids”
Cum s` ob\ii o garoaf` albastr` Autor: Ionela Andreea Neac]u (trainer experimente Psihosucces Kids) Materiale: 1 pahar cu ap` la temperatura camerei O rezerv` de cerneal` sau colorant alimentar albastru 1 garoaf` alb` Un cu\it ascu\it Procedura: Amesteca apa cu cerneal`/colorantul Pune garoafa [n paharul cu apa albastr` Pune floarea [ntr-un loc la umbr` ]i las-o acolo o zi. Ce s-a [ntâmplat? Apa albastr` a urcat prin codi\a florii pân` a ajuns la floare, proces numit ac\iune capilar`. Datorit` acestui fapt, garoafa s-a transformat din alb` [n albastr`.
Cum s` faci un cadran solar? Autor: Simona Sp[nu (trainer experimente Psihosucces Kids) Cadranul solar este unul dintre cele mai vechi dispozitive folosite pentru m`surarea timpului. Func\ionarea lui depinde [n mare m`sur` de mi]carea de rota\ie a soarelui. Pe m`sur` ce Soarele se deplaseaz` de la Este la Vest, umbra l`sat` [n urm`, indic` ora cu mare acurate\e. {n cadrul Experimentelor Psihosucces Kids, am creat [mpreun` cu copiii un cadran solar ecuatorial – cadran solar a c`rui fa\` cu numere este paralel` cu Ecuatorul. Pentru construc\ia acestui dispozitiv avem nevoie de un creion din lemn, o coal` alb` de hârtie, un raportor, capsator, o bucat` de carton, lipici. Ce am f`cut? {ndruma\i de trainer, am construit dispozitivul. Apoi l-am pus [n func\iune folosind o surs` de lumin` artificial`. Am observat cum Soarele mi]cându-se de la Est la Vest a l`sat [n urm` o umbr` ce ne indica timpul [n ore. Umbra produs` este un fenomen fizic la fel ca ]i mi]carea de rota\ie. Umbra creat` este zona [n care lumina direct` generat`, nu poate ajunge datorit` [mpiedic`rii transmiterii acesteia prin existen\a unui obiect opac intre sursa de lumin` ]i zona umbrei. Umbra este o proiec\ie bidimensional` a obiectului opac interpus, reproducând cu o oarecare precizie, silueta corpului tridimensional.
Cum s` faci un vulcan? Autor: Raluca Alexandrescu (trainer Art Attack-Psihosucces Kids) Materiale necesare: O can` fain`, ziar castron, lingur`, pietricele aracet scotch acuarele pensul` foarfec`, o cutie de pantofi o sticl` de plastic (de 500 ml) Etape: Primul pas este decuparea cutiei ]i apoi lipirea sticlu\ei de jum`tate de litru [n interiorul cutiei, apoi se amesteca apa cu f`in` ]i [mpreun` cu buc`\elele de ziar se face forma vulcanului [n jurul sticlei. Dup` ce se usuc`, incepem s` [l pict`m ]i s` [l decor`m la suprafa\`. Apoi solu\ia pentru a erupe vulcanul o vom g`si [mpreun` ]i vom termina experimentul. Nu este complicat, necesita r`bdare, dar rezultatul i-a bucurat foarte tare pe cei mici!
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Paginile 6 - 7
Rubrica “Generatorul de idei Psihosucces Kids” O poveste cu mai multe finaluri
Kids Acest extraterestru, s-a transformat [ntr-un ]oarece ]i la [nghi\it pe biciclist. Sarah Chirea (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Doctorii l-au t`iat pe burt`. Bucatarul a sc`pat cu via\` A fost o dat` un copil pe care- l chema Andrei. El avea ]i de atunci a tr`it fericit, dar cu fric` de ]oareci. p`rul blond ]i purta ni]te pantaloni albastrii ]i o bluz` verde. Din aceast` cauz`, i se spunea b`iatul verde. Crina Vlad (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Problema lui e c` nu avea nici un prieten ]i din cauza asta nu se sim\ea bine. Vali Stan (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Ioana Simion (7 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Au fost o dat` un ]obolan mare ]i un ]obolan mic. Ei ]tiau Solu\ia nr 1 s` g`teasc` ]i le pl`cea cel mai mult s` fac` orez cu lapte, Lui i- a venit ideea s` se duc` [n parc ]i s` caute noi prie- spaghete ]i macaroane. Asta era mâncarea lor preferat`. teni. Dar nu erau copii [n parc. Vlad Chiritoiu (4,5 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Andreea Kovari (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Odat` a ap`rut un ]obolan gras ]i to\i ]obolanii au fugit Kids de el. Solu\ia nr 2 Alexis Mihalcea (6 ani)- Universit@tea Psihosucces }i atunci a schimbat parcul, s-a dus [n altul. Kids Solu\ia nr 3 Apoi, to\i ]obolanii au inceput s`-l caute. El a ie]it din Ioana Simion (7 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids ascunz`toare ]i un ]obolan l-a v`zut. L-au legat ]i l-au dus A venit o zân` la el ]i l-a ajutat s`-]i fac` noi prieteni. la doctor. Doctorul l-a operat ]i i-a scos toat` mâncarea aia Zâna i-a spus:” s` nu-\i mai fie team`, iar la ]coal` s` nu mult` din burta. Au aruncat mâncarea. mai fii timid ]i s`-\i faci prieteni ]i aici, pentru c` ]coala e Maria Ilioica (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids o gr`din` de prieteni.” I-au f`cut aceast` opera\ie ca s`-l sl`beasc`. Era prea gras. Solu\ia nr 4 }i dup` asta, au tr`it ferici\i pân` la adânci b`trâne\i. Irina Dodoc (9 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids A venit un iepura] vorbitor ]i i-a spus:” Hai s` fim noi doi prieteni dac` nu po\i fi prieten cu altcineva. Iepura]ul s-a oferit s` vin` cu el c` s`-]i caute noi prieteni. Solu\ia nr 5 Andreea Kovari ( 8 ani)- Universit@tea Psihosucces Sarah Chirea (8 ani )- Universit@tea Psihosucces Kids Kids Copilul a desenat copii, case, fluturi minuna\i ]i nu s-a mai Era odat` un câine vorbitor ]i zbur`tor. El avea ni]te sim\it singur. urechi foarte mari ]i cu ele reu]ea s` zboare. Fâlfâia din ele. Crina Vlad (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids A venit o vr`jitoare ]i i-a furat vocea ]i urechile. Prietena Pove]ti cu autori multipli câinelui, o feti\` blond` s-a sim\it foarte trist`. Irina Dodoc (9 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Câinele a devenit foarte trist ]i a pornit la drum spre Alexis Mihalcea (6 ani)- Universit@tea Psihosucces cas` vr`jitoarei ca s`-]i ia urechile ]i graiul [napoi. C`uta o Kids po\iune. Când a ajuns acolo, a v`zut un gard mare ]i uria] A fost o dat` ca niciodat` un buc`tar c`ruia [i pl`cea care avea \epi. Nu puteau fi distru]i. Ideea lui bun` era s` foarte mult s` mearg` cu bicicleta [n parc. Dar ]eful lui, nu- l fac` o groap` ]i s` treac` pe sub gard. {n curte, a v`zut o l`sa de la serviciu pân` acas` s` mearg` cu bicicleta. gr`mad` de gardieni. Ace]tia nu l-au b`gat [n seam`, Maria Ilioaica (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids crezându-l un simplu câine. Curtea era foarte frumos aranSup`rat, biciclistul [ntr-o zi, ]i-a b`tut ]eful ]i apoi s- a jat`: flori multicolore, iarb` de un verde minunat. Un sinpredat la poli\ie. gur loc, p`rea c` face parte dintr-un alt decor. Intr-o marCedric (5 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids gine a cur\ii, era o movil` de p`mânt ro]u. Când i-a v`zut pe poli\i]ti, i-a atacat cu spaghete ]i orez “E ceva necurat, la mijloc! “ A zis [n gând, câinele. cu lapte. Cum a atins p`mântul ro]u cu limba, se [ntâmpl` o minVlad Chiritoiu (4,5 ani)- Universit@tea Psihosucces une: glasul i-a revenit, iar urechile i-au crescut. A]a c` ]i-a Kids luat avânt ]i a zburat peste gard pân` la prietena lui. Ace]tia s-au apucat s` m`nânce spaghetele ]i macaroa- Câinele vorbitor a tr`it fericit pân` la adânci b`trâne\i. The nele de pe jos. end! Maria Ilioaica (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids B`iatul a profitat de faptul c` poli\i]tii nu mai erau aten\i ]i a fugit la el acas`. Dar, ceva [nsp`imânt`tor venea spre David Miron (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids el ]i avea ni]te ochi a]a de mari. Pute\i s` face\i s` apar` aici o bomboan` imens de mare? Rare] Eros ( 7 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Edi Carpinsky (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Era o fiin\` de pe alt` galaxie, avea o piele verde cu solzi Po\i s` transformi o ma]in` intr- un scaun? ]i ni]te ochi ro]ii cu sclipiri de laser. Aceast` fiin\` vorbea Vali Stan (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids [n acela]i timp [n 3 limbi: limba câinilor Aragon de pe plaEu vreau s`-l rog s` se transforme [ntr-o geant`. neta Osiris, limba pisicilor verzi de pe planeta Quartz ]i Andreea Ionescu (6 ani)- Universit@tea Psihosucces limba cailor dansatori de pe planeta Tunet Q. Andreea Ionescu (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids
Un ]obolan mare ]i gras
Câinele vorbitor
Biciclistul [nghi\it de un ]oricel
{ntreb`ri pentru magician
Ai vrea s` transformi o piatr` [ntr-un pantof?
Brainstorming: Ce putem face cu un pantof sau cu o sanda? Darius Causanu (5 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Cu un pantof am putea s` cânt`m sau s` ag`\`m o sanda de ureche ca cercel. David Miron (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Po\i s` ba\i câinele cu o sanda. Andreea Ionescu (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Sau s` ba\i o ma]in`.
Povestea celor trei purcelu]i [ntr-o versiune modern` Edi Carpinsky (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Au fost o dat` trei purcelu]i care f`ceau o curs` cu avionul. Ei erau prieteni. David Miron (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Apoi apare un lup pe un avion supersonic care vrea s`-i [nfulece. }i atunci ei ziceau: hai s` ne construim o cas` mare ca s` [nc`pem to\i [n ea. Darius Andrei Causanu (5 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Ne construim [n cosmos cas`, ca lupul cel r`u s` nu ne m`nânce. Cei trei purcelu]i au tras cu pu]ca [n lup. A venit o zân` care le zicea: Mai [mpu]ca\i, mai [mpu]ca\i! Ca s` nu mai tr`iasc` niciodat`! Sfâr]it! Scriitorii Psihosucces
O poveste [n care tu alegi finalul Lara Munteanu (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Au fost odat` dou` fete Apple Quinn ]i Raven White. Aveau 13 ani. {n fiecare zi, se distrau ]i v`zând cât de bine se [n\elegeau, mamele lor au hot`rât s` fac` o petrecere de prietenie. {ntr-o zi, o vr`jitoare rea pe nume, Izzy a aruncat vraja certei asupra fetelor ca s` nu mai fie prietene. Cum crede\i c` s- a terminat povestea? A) Vr`jitoarea a mâncat prea mult` [nghe\at` ]i a r`mas f`r` voce. Ca s` ]i-o recapete, a cerut ajutorul unui prieten, dar pentru c` nu mai exista prietenie [n lume, nu a avut cine s` o ajute. Atunci, vr`jitoarea a [n\eles ce gre]eal` a f`cut ]i a anulat vraja cea rea. B) Apple Quinn ]i Raven White au pornit curajoase spre castelul vr`jitoarei ]i au provocat-o la lupt`. }i-au unit for\ele ]i au [nvins. C) Lumea a r`mas blocat` [n acea vraj` ]i cele dou` fete nu s-au mai [mprietenit niciodat`. |ie care final [\i place? Eu aleg “B”. Crina Vlad (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids A fost o dat` ca niciodat` un Unicorn ]i o prin\es` Andreea.
Unicornul era cel mai bun prieten al ei. El putea s` zboare, dar avea ni]te aripi invizibile ]i un corn cu puteri magice. Dac` spunea “Avacala Masacala” ap`rea mâncare, dac` spunea “Abracazum” ap`rea ap`, dac` spunea “FluturosoZum” ap`reau ni]te fluturi, dac` zicea “Tara Tum” ap`rea un pian. O vr`jitoare rea i-a luat toate puterile Unicornului ]i el a devenit un cal normal. }i dup` aceea, fata s-a sim\it r`u ]i nu s-a mai jucat cu Unicornul. }i-a f`cut prieteni noi, se juca cu ei ]i dup` aceea, i- a spus unicornului: “Nu mai ai ce c`uta [n casa mea pentru c` nu mai e]ti prietenul meu cel mai bun. Calul s-a dus pân` la vr`jitoare. Acolo erau ni]te por\i care erau foarte ascu\ite. Unicornul a dat cu piciorul [n poart`, dar ea s- a transformat intr- o poart` invizibil`. Vr`jitoarea l-a v`zut pe Unicorn la poart`. I-a deschis poarta ]i l-a invitat [n`untru, apoi l-a aruncat intro temni\`, legat. El a [nceput s` plâng`, nu mai ]tia ce s` fac`. Apoi a v`zut lâng` el ni]te ]oricei. Ace]tia l-au dezlegat, iar calul a spus:” Mul\umesc mult, ]oriceilor! Nu ]tiu ce m-a] fi f`cut f`r` voi” Unicornul a [nceput s` caute prin castelul vr`jitoarei ]i a g`sit o poart` ciudat`. Acolo erau puterile lui. Le-a luat ]i a zburat [napoi la feti\`. }i de atunci, au r`mas cei mai buni prieteni.
Andrei ]i crocodilul Andrei Dumitrescu (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids A fost odat` ca niciodat` un b`ie\el, Andrei ]i un crocodil. }i ei se luptau [ntr-o mare. Dup` atâta ]i atâta lupt`, [ntr-o zi s-au decis s` devin` prieteni. Se duceau la plaj`, la Regina… Se duceau peste tot [n lume. {ntr-o zi s-au dus [n p`dure. }i acolo au v`zut un urs. Au fugit ]i s-au ascuns [ntr-un tufi]. Dup` tufi] s-au mai [ntâlnit cu un crocodil. Au vorbit ]i au zis s` fie prieteni ]i cu el. {n dep`rtare mai era un rechin. Cu picioare! A venit ]i rechinul la ei ]i au zis s` fie prieteni ]i cu el. {mpreun` s-au dus pe o corabie cu pira\i. }i au c`l`torit pe ea peste m`ri ]i tari. C`pitan era Andrei. El avea o sabie. Crocodilii ]i rechinul mergeau pe ap` ]i mu]cau impostorii. Impostorii veneau prin larg ]i ei [i prindeau.
O duminic` din via\a Bianc`i Bianca Sorescu (6 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids A fost odat` ca niciodat` o feti\` pe nume Bianca ]i un b`ie\el pe nume Andrei. Ei locuiau pe litoralul românesc ]i le pl`cea foarte mult s` [noate, iar p`rin\ii lor se numeau: mama - Emilia, tata - Cristi. Tat`l Bianc`i era cioban de meserie ]i mergea [n fiecare zi cu oile pe câmp pentru a le hr`ni. Mama, pe nume Emilia, avea meseria de actri\`. Duminica când s-au [ntâlnit to\i acas`, a venit un ]arpe ]i a [nceput s` le m`nânce masa ]i scaunele, iar apoi fiecare a fugit pe unde a apucat, [n pod. }arpele s-a ascuns ]i dup` ce a ie]it toat` familia, s-a pus din nou pe mâncat masa. Apoi, Bianca s-a dus ]i a exersat matematica, româna, muzica, engleza, religia, sportul ]i nu [n ultimul rând, dezvoltarea personal`. Mai târziu, ea a plecat cu mama sa la magazinul de papet`rie ]i ]i-a cump`rat un set cu ramefelicit`ri ]i plicuri. Toate acestea erau foarte colorate.
10 lucuri pe care le-am [nv`\at ca mam` Autor: Camelia Stavarache (trainer inteligen\a emo\ional` Psihosucces Kids) Când copilul t`u te [ntreab` ceva, r`spunde-i. acum ceva ]i plânge ca s` ob\in` acel lucru). Spune-i “mul\umesc” ]i “te rog”. A]a va [nv`\a s` spun` ]i el. D`-i o [mbr`\i]are ]i un pupic (sau mai multe) pentru plânsul de durere. {nva\`-l s` aib` r`bdare, pentru c` astfel va avea succes [n via\`. Amâna [ndeplinirea unor dorin\e, chiar ]i cu 10 A]eaz`-te [n genunchi, prive]te-l [n ochi ]i spune-i ferm, dar f`r` furie- “NU” pentru plânsul de r`sf`\, f`r` s` mai minute. Dezobi]nuie]te-te s` “stai drept” [n fa\a oric`rei dorin\e. [ncerci s`-l [ndupleci cu alte argumente. Ca un disc zgâriat, repe\i:” Am spus, Nu!” {nva\` s`-l ]i refuzi. R`sf`\ul ucide inteligenta emo\ional` a copilului ]i-l transform` [ntr-un puturos [ngâmfat. Joac`-te cu el când e mic, discuta cu el, când e mare. Lucrurile astea le va \ine minte ]i nu cur`\enia din cas`. Las`-\i copiii s` exploreze lumea. Murd`ria chiar se spala! Nu fi mama –speriata ci mama-curajoasa. {nva\`-l s` fie autonom, f`r` s` te panichezi la cea mai mic` zgârietur`. {nva\a s` faci diferen\a [ntre plânsul de durere (s-a lovit, e trist, dezam`git, sup`rat, speriat) ]i plânsul de r`sf`\ (vrea
Pagina 8
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
„Concursul „Provocarea lui Hee” Elevii de la liceul Mihai Eminescu din Capital`, clasele II-IV au participat [n perioada 1-15 octombrie la cele dou` sec\iuni ale concursului „Provocarea {n sfâr]it, ne-am apropiat ]i unul dintre ei a tras cu un glon\ care mi-a spart lui Hee”. Concuren\ii [n numar de 90, elevi talentati de la cunoscutul liceu din Ipadul 2 (nu ]tiu de ce l-am luat). De sup`rare, am tras cu un glon\ [n motorul Capital`,si-au incercat condeiele si au reusit s` ne uimeasc`! lui ]i ma]ina a explodat, dar nu i-am omorât pentru c` vreau s`-i duc la [nchisoare. De la prima misiune am câ]tigat 999999999999999999999 Lista castigatorilor: 999999999999999999999999 de oinari. Pot spune c` sunt norocos. Cu banii primi\i am luat un IPHONE 5 S ]i un Ipad Air 4 ]i o cas` mare ]i nou`. Premiul I: Dup` ce ne-am mutat, am primit misunea num`rul doi, numit` „Se va l`sa Dragos Stere cu sânge” Vlad Mihalcescu Aten\ie! 500 000 de ho\i vin la voi. Fugi\i, eventual, omorâ\i-i ]i ave\i grij`! Martin Maria Fir-ai tu sparanghelule de poli\ist! {nainte s` plec m-am dus la baie ]i m-am sp`lat, când se aude un „Sssss” ]i un „bum” ]i peretele din baie explodeaz`, iar Premiul II: eu sunt [n cad`, iar [n fa\a mea sunt 50 de sute de unit`\i de sute de ho\i. Cum Maria Denisa Erhan a zis `la, chiar se va l`sa cu sânge. Alexandra Ioan Din nou, am spus ceva legat de sparangheli ]i am fugit la aeroport. Am cump`rat un miniavion, deoarece am bani de la misiunea anterioar`. Am fugit Premiul III: cu avionul, dar du]manii au tras [n el ]i s-a pr`bu]it. Cornescu Miruna ( clasa a IV a) Eram r`nit, dar tot am putut face ceva ca s` [i anesteziez temporar. Le-am Andrei Cotiga spus prietenilor s` se \in` de nas, apoi am tras cu arma mea cu gaz toxic (ingredientele sunt secret de fabrica\ie) ]i ei au adormit. Mentiuni: Am predat r`uf`c`torii poli\iei ]i ne-am dus la spital. Dup` o lun` am ie]it Dobre Teodor de acolo, ne-am ref`cut casa ]i am câ]tigat din aceast` mi]une Oprea F 999999999999999999999999999999999999999999999999999 de oinari. Kovari Andreea Nu mai vreau s` fiu poli\ist, e mai greu decât p`rea! }i asta e tot. Voi mai Gheorghe F.A. scrie aventuri, poate la revista ]colii [mpreun` cu Toreadores, Mee, Bee ]i eu, Nedelcu Bogdan Hee. Stefan Patrick Marinescu I Premiul I Alex Popescu Cartea oii cu prea multe capricii ]i aproape perfect` Radut Andreea Martin Maria Crampt Nicolle Filip Solomon Oaia care decide, ce ]i cum vrea ea s` fie Hohota Maria Bun`, eu sunt oaia Lola ]i ea este veri]oara mea Mara. Vreau s` v` spun... Toti castigatorii au primit volumul II “Invazia extraterestrilor obezi. Jurnalul ah, pe cine p`c`lesc? Nu sunt [n stare nici s` [mi scriu tema, dar apoi s` ]i citesc unei oi destepte” si un abonament gratuit Psihosucces Kids cu 4 sedinte gratu- un enun\! Da! Am noroc! Mara este mai mic` decât mine... pardon! }i [mi face ite (premiul I), 3 sedinte gratuite (premiul II), 2 sedinte gratuite (premiul III) si temele fiind mai mare...!? Glumeam, ea este mai mare. 1 sedinta gratuita (mentiune). Felicitari castigatorilor si cadrelor didactice care i-au invatat sa scrie!!! La ]coala Lolei Câ]tig`torii sec\iunii „De ce mi-a-placut cartea „Jurnalul unei oi Merg la ]coal` ]i nu suport s` scriu, dar datorit` unui taur pe nume Torin, de]tepte?” merg. E groaznic la clasa mea, nu am ce mânca, nu am jocuri, reviste ]i chestii. }i am uitat s` v` spun, Mara e [n clasa cu mine ]i [n pauz` [mi face vânt cu caiPremiul I: Drago] Stere, clasa a III a B- Liceul Mihai Eminescu etul. Ba mai mult, ea se pune sub picioarele mele pe post de scaun. De fapt, sunt –Bucuresti doar gândurile mele. Am terminat ]coala ]i m` duc acas` cu Mara. Am citit cu mare pl`cere aceast` carte amuzant` pe care o consider deja una dintre lecturile mele favorite. De]i mi-a fost greu s` aleg o parte preferat`, mam distrat cu cele zece porunci ale lui Hee. Prima ei porunc` ne [ndeamn` s` mânc`m cât de mult putem. Se pare c` Hee vrea s` devenim obezi ]i ea s` fie cea mai frumoas` oaie. Sau „cea mai perfect` oaie” a]a cum [i place ei s` spun`. A doua porunc` e ]i mai ]i. Auzi\i ]i voi: s` bem sucuri cu E-uri! Doar o oaie f`r` minte ne-ar [ndemna s` facem asta. A treia porunca:” leneve]te cât mai mult”, recunosc c` e ]i pe placul meu. Ce poate fi mai frumos decât o lung` ]i dulce leneveal`? A patra regul`:” s`-i d`m banii lui Hee este prea de tot. Nici gând s`-i dau oii banii pe care [i primesc cu chiu ]i vai de la p`rin\i. Cum era de a]teptat, cele mai bune porunci le-a l`sat la final. S` te joci pe calculator ]i s` mânanci ciocolat`, este senza\ional! Dar eu cred c` dac` te joci prea mult pe calculator nu este prea s`n`tos. }i eu, s` v` spun sincer, m-am cam plictisit de calculator. Acum [mi place s` m` joc pe tableta. Sunt foarte curios [ns` dac` Hee le va l`sa pe sparanghelele ei de surori s` scrie un jurnal. Eu nu prea cred asta. Dar indiferent cine va scrie jurnalul urm`tor, abia a]tept s` apar`. Câ]tig`torii sec\iunii „Provocarea lui Hee: Scriitor la 10 ani” Premiul I: Vlad Mih`lcescu, clasa a IV-a C Oaia desteapt` - poli\ist de ac\iune
*Marea aventur` Sunt acas` ]i m` gândeam s` merg cu Mara la munte ]i cu prietena mea Lucy. Lucy- fata stilat` cu haine de firm` ]i machiaje mii ]i mii. De fapt, este du]manul meu de moarte ]i cu multe fi\e. Mai multe decât mine! Am plecat la p`dure ]i ne chinuim s` facem un traseu de munte. Ne-am pierdut prin p`dure ]i ne chinuim s` citim o hart`. Pân` la urm` am v`zut ]oseaua oilor. Ne-am bucurat a]a de tare, [ncât era s` lovim o ma]in`. Musca |u]ca {ntr-o zi, când m` trezesc v`d o musc`. Acea musc` [mi ]opte]te: rea, rea rea (bun, bun, bun), vreau s` gust ]i eu din suc. La, la, la, la la! M` [ntreb: Oare Mara face a]a? Nu! Era Musca |u]ca -prietena lui Mara. Musca |u]ca e o musca la fel ca orice alt` musca. }i un pic neorganizat`. {ntâlnirea cu Torin- Marea iubire Dup` ]coal`, Torin m` [ntreab` dac` vin ]i eu la Sala de Jocuri Video. Eu ro]ie la fa\`, nu ]tiam ce s` zic, a]a c` am zis, Da! Eu [n gândul meu, mi-am spus c` o voi da [n bar`. Dar, am gre]it! A mers foarte bine, a]a c` m-a invitat din nou [n ora] la film. Testul
Doamna Capra- diriginta ne d` un test. Ne zice s` facem o compunere despre Era joi seara, iar eu aveam o misiune [n jocul meu. Atunci m-am gândit s` devin poli\ist. M-am dus la poli\ie ]i mi-am depus CV-urile la poli\istul p`dure ]i cai. Eu a]a am f`cut ]i am scris: „Calul intr` [n p`dure, }mirghel. Dup` o lun`, vin ni]te scrisori c` sunt a]teptat la job. Eu de bucurie, Tagadam, tagadam, tagadam... am [nceput s` fac ca ]i Leo Messi atunci când marcheaz`. Dup` ce am distrus Calul iese din p`dure toat` casa, m-am dus la poli\ie cu Toreadores, Mee ]i Bee. Ne-am luat uniTagadam, tagadam, tagadam...” formele ]i a [nceput distrac\ia. Am primit un bilet pe care scria: Din p`cate, am luat „I minus” Misiunea I:” Captura\i-i pe Dinte Spart ]i pe Dezbr`catul [n Maieu. O s` v` La plecare din ora] aduc flori, adic` noroc! Am pornit ]i i-am v`zut la un col\ discutând. Imediat cum i-am z`rit, am tras Mara ]i cu mine trebuie s` plec`m din ora]. Vom merge la Bucure]ti, am cu pistolul ]i ei au luat ma]ina lor, apoi au tras ]i ei. auzit c` e un loc bun de vacan\`. {mi pare r`u c` voi pleca ]i [mi voi l`sa - {ncepe aventura! Ei tr`geau cu pistolul ]i cu cu\ite catapultate cu o pra]tie, iar noi aveam doar amintirile [n spate, dar m` voi [ntoarce. Sfâr]it! un pistol mic ]i firav. O s` fie o sear` lung` ]i periculoas`!
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Pagina 9
Incubatorul de afaceri ]i experimente Psihosucces Cum s` facem o br`\ar` din elastice? Autor: Irina Dodoc (9 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Materialele de care vom avea nevoie sunt: elastice gumate, igli\a (cro]eta), cârligul cu care vom prinde br`\ara ]i un cârlig de rufe. Etape: Lu`m un elastic ]i [l punem [n form` de 8 pe cârlig (partea cu urechi a cârligului). Mai lu`m dou` elastice ]i le punem pe acela]i cârlig, drepte. Tragem elasticul pus [n opt (primul) peste celelalte dou` elastice, trecându-l peste urechile cârligului Mai lu`m un elastic ]i [l punem drept pe cârlig, peste cele dou`. Tragem ultimul elastic peste celelalte dou` trecându-l peste urechile cârligului, c` mai sus. Continu`m tot a]a pân` când br`\ara va avea lungimea mâinii noastre. A\i terminat? Dac` da, va trebui s` lua\i cârligul ]i s` prindem elasticul la fiecare cap`t al br`\`rii. Not`: elasticele, igli\a ]i cârligul se cump`r` [mpreun` de la chio]curi.
Crem` de mâini f`cut` de copiii Psihosucces Kids Felix Chiritoiu (8 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Am vrut s` facem o crem` de mâini ]i pentru asta am folosit miere, ulei de rozmarin, unt de cocos ]i ulei de m`sline ]i esen\a parfumat`. Prima oar` am topit mierea, untul de cocos ]i uleiul de m`sline ]i la final, am ad`ugat câteva pic`turi de ulei esen\ial ca s` miroas` frumos. Am pus aceast` crem` [n ni]te conserve. Crema am facut-o pentru mamele noastre, dar ]i pentru doamnele [nv`\`toare. NR Prichindeii no]trii au pus pe roate o mic` afacere, sper`m noi, de succes: au f`cut ]i o crem` de mâini cu unt de shea, rozmarin ]i miere ]i un strugurel cu ment`/rozmarin. |i se [nmoaie buzele, nu alta! Cât despre palme, ce s` zic: piele de bebelu], z`u! }i toate produsele bio, inclusiv rozmarinul sau ment` culese direct din gr`din`!
Ma]inu\a propulsata cu aer- hand made Mario Lucian Morar (9 ani)- Universit@tea Psihosucces Kids Este o ma]inu\` interesant`, nu necesit` combustibil, deoarece func\ioneaz` cu...aer. Da, a\i citit bine: cu aer. Cum se construie]te? Folosim materiale reciclabile: un carton, un pai, un balon ]i 4 capace de la sticlele de suc. Capacele vor fi ro\ile ma]inii, iar balonul- motorul. Avem nevoie si de un scotch, pentru lipirea componentelor. Cum func\ioneaz`? Simplu! Umfl`m balonul ]i aerul va genera propulsia ma]inii [n fa\`. Super, nu?
Un experiment cu eclipsa Profesor: Ce ne trebuie ca s` facem o eclips`? Tudor Ionescu : Ne trebuie un p`mânt, ne prefacem c` e aceasta minge e un p`mânt, ne mai trebuie un soare ]i lun`.. Cedric: Noaptea soarele lumineaz` luna Când se face noapte, soarele se ascunde dup` lun`. Profesor: Soarele e mai mic decât luna? Tudor Ionescu: Soarele e mai mare decât luna. Darius Causanu : Dac` o s` vin` noaptea, soarele se ascunde departe. Când este zi este luminos. P`mântul prime]te lumina de la soare. Profesor: Cum se [nvârte p`mântul? Tudor Ionescu : P`mântul se [nvârte [n jurul soarelui ]i luna [n jurul p`mântului . Profesor : Când nu mai vedem soarele pe p`mânt? Eu vreau s` fiu lun` (Cedric). Eu sunt p`mântul (Tudor), iar eu soarele (Darius) Profesor: Cedric te [nvârti [n jurul p`mântului, Tudor e p`mântul ]i se [nvârte [n jurul soarelui, care e Darius. Profesor : Ce observ`m? Darius: P`mântul prime]te lumina de la soare, s-a d`rmat luna. Tudor: Avem o parte luminat` a pamnatului ]i una [ntunecat`, asta [nseamn` c` aici avem zi ]i aici noapte. Profesor: Cum putem avea noapte ]i aici ]i aici? Darius: Soarele se stinge. Luna nu se stinge. Cedric: P`mântul, luna ]i soarele sunt pe o linie ]i acum nu mai avem lumin` deloc. Nu mai am deloc zi. Profesor: Ce se [ntâmpl`? {nseamn` c` lumina de la soare a fost acoperit` de lun` ]i am avut o eclips` solar`. Luna trebuie s` fie [ntre soare ]i planeta (Darius). Profesor: Dar cum facem o eclips` de lun`? Cum s` nu mai vedem luna? Darius: Punem planeta lâng` soare. Tudor: Luna prime]te lumina de la soare ]i nu se mai vede. Cedric: Luna nu se mai vede pe p`mânt.
Pagina 10
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Ast`zi, mergem prin ploaie ]i r`mânem usca\i Autor: dr [n filologie P[rvu Ionic` Condi\iile meteo sau condi\iile de pia\` sunt acelea]i pentru to\i indivizii dintr-o anumit` zon`. Totu]i, doar unii reu]esc s` fie pu\in uda\i de ploaie sau s` aib` [ncas`ri. {n cazul [n care norocul sau pura [ntâmplare, sunt scoase din calcule, ce deosebe]te indivizii ]i succesul acestora?! R`spunsul pare a fi capacitatea individului de a se “potrivi” cu mediul s`u. Dac`, de exemplu, individul nu cunoa]te limba englez`, este pu\in probabil s` ob\in` un post de traduc`tor bine pl`tit, chiar dac` sunt multe astfel de posturi disponibile. La fel, dac` o persoan` are o anumit` dizabilitate, este pu\in probabil c` aceasta s` poat` realiza activit`\i ]i performan\` [ntr-un domeniu care necesit` prezen\a organului sau sim\ului lips`. O astfel de concluzie produce o reac\ie de refuz din partea oamenilor:” Adic`, asta [nseamn` c` eu nu voi putea face niciodat` ceva care [mi place ]i/sau [mi doresc?! “ R`spunsul
este unul optimist: atunci când cuno]ti, accep\i ]i, mai ales, [n\elegi ce puncte tari ai ]i ce puncte slabe te “trag” [napoi, vei putea ac\iona mai u]or pentru a corecta punctele slabe ]i a deveni mai capabil s` fructifici oportunit`\ile. Important este s` nu crezi, bun`oar`, c` plou` fiindc` ai un punct slab. Doar dac` ie]i [n ploaie f`r` umbrel` s-ar putea s` manife]ti un punct slab. Dar asta se corecteaz` u]or. E suficient s` fii preg`tit cu o umbrel` pentru viitoarea ploaie. Ca s` fii preg`tit s` nu te uzi, [\i propun s` realizezi o analiz` SWOT a propriei persoane, [n contextul atingerii unui obiectiv personal sau profesional, [ntr-un timp limitat. Te rog s` r`spunzi la urm`toarele [ntreb`ri: Care este obiectivul t`u personal sau profesional pentru urm`toarele trei luni? Care sunt punctele tari, cele slabe, oportunit`\ile ]i amenin\`rile care pot avea o influent` asupra atingerii obiectivului stabilit?
Practic Psi Trucuri psihologice ca s` adormi
Spal`-te pe din\i mai des. Conform Discovery, periatul din\ilor consuma 17 calorii. Stai [n picioare la calculator. Vei consuma cu 50 de calorii mai mult decât dac` stai tol`nit. Dac` te mai ]i mi]ti sau faci pa]i când stai la calculator, vei consuma cu 100 de calorii mai mult pe or` (150 de calorii) Un du] consuma 60 de calorii. Dac` faci 5 du]uri pe zi, po\i s` manani o pr`jitur` f`r` s` te [ngra]i!
Folose]te o surs` de lumin` albastr` deoarece accelereaz` producerea de melatonin`, favorabil` somnului. Expune-te la lumin` albastr` cu 1 or` [nainte de a te culca. Spune [n gând alfabetul cu animale A]eaz`-\i patul [n fa\a ferestrei Casca voluntar de 10 ori M`nânc` o banan` deoarece are mul\i carbohidra\i favorabili somnului Trucuri psihologice ca Asculta o muzic` pl`cut` Culc`-te pe partea dreapt` s` fii un urât de succes For\eaz`-te s` \ii ochii deschi]i Pune-\i ]osete [n picioare ]i dormi 1. Nu-\i neglija fizicul, deoarece un cu ele corp ne[ngrijit denot` o atitudine proast` cu tine [nsu\i. Chiar dac` nu ai m`surile 90, 60, 90 nu trebuie s` te Trucuri psihologice [mbraci ]leamp`t, murdar sau b`trâne]te. Un parfum sau o tunsoare ca s` sl`be]ti modern` [\i pot aduce ]armul necesar. 2. Investe]te [n personalitatea ta: Folose]te o farfurie mai mic` dezvolt`-\i umorul, sociabilitatea, M`nânc` cu mâna stâng` (noncapacitatea de seduc\ie. Poate nu ]tiai, dominanat`) Pune o oglind` [n fa\`, ca s` dar seduc\ia este o calitate psihic`, nu fizic`. }i o gr`san` poate fi seduc`con]tientizezi ce m`nânci toare sau un b`rbat de statur` mic`, Mestec` [ncet Folose]te farfurii ro]ii deoarece dac` au atitudinea POTRIVIT~. 3. Pune accent pe o calitate sau un creierul asociaz` culoarea ro]ie cu talent care te diferen\iaz` de medie. “Stop” Dac` [\i place un anumit domeniu, F` o fotografie mânc`rii ]i caut` s` ]tii cât mai multe, ca s` devii prive]te-o câteva minute [nainte de a te apuca de mâncat. {n felul acesta, un expert [n acel domeniu. 4. Dezvolt`-\i creativitatea ]i noncreierul [\i va genera mai repede conformismul. Cele mai bune afaceri senza\ia de sa\ietate (studiile arat` c` au fost cele bazate pe o idee sau un po\i s` sl`be]ti imaginându-\i o anuconcept nou. mit` mi]care fizic`, deoarece pentru 5. Fii curajos. F` haz de necaz. creier “a imagina” ]i “a face” este {nva\` s` ai o atitudine glumea\` la aproape similar) ironiile celorlal\i legate de fizicul t`u. M`nânc` pr`jituri diferite (mânc`m mai multe pr`jituri “model Nu-\i folose]te la nimic, dac` te [nfuunic” ]i ne s`tur`m mai repede când rii. Asta arat` doar c` e]ti complexat. gust`m pr`jituri cu forme sau arome Urmeaz`-\i ideile! 6. Zâmbe]te de mai multe ori pe zi, diverse) chiar ]i când vorbe]ti la telefon.
Rubrica Curiozit`\i despre animale: Lucruri ciudate despre câini ]i pisici Amprenta nasului e unica la câini, iar la pisici- semnul distinctiv este dat de amprenta l`bu\ei, care nu seam`n` cu a nici unei alte pisici din lume. Câinii transpir` doar prin limb`, iar pisicile nu transpir` niciodat`. Pisicile torc cu o frecven\` asem`n`toare a unui motor Diesel. Pisicile nu torc doar când sunt fericite, ci ]i
atunci când sunt r`nite sau speriate. Cainele poate [nv`\a 200 de cuvinte, iar ca inteligenta are un IQ ca al unui copil de 2 ani. {n ceea ce prive]te mirosul, câinii au un miros de 100000 de ori mai dezvoltat decât al omului. Interesant, nu?
Trucurile min\ii
Cum s` memorezi folosindu-te de imaginea unui prieten [ntr-o cafetier` {n varianta sa simpl`, sistemul mnemotehnic bazat pe localizare func\ioneaz` prin asocierea unor imagini cu locuri existente [n cadrul unui traseu familiar, cum ar fi drumul de acas` la ]coal` sau serviciu. Haide\i s` folosim ruta acas` -serviciu pentru a memora ceva. Imagina\i-v` c` ave\i o list` cu lucruri de f`cut azi. De exemplu: de cump`rat pâine, de achitat factura la telefon, de sunat pe X, de dus la reparat telefonul mobil, de c`utat cadou pentru soacra. {ncepe\i s` v` construi\i ruta. Dac` ie]ind din cas`, primul vostru reper este b`c`nia din col\, imagina\i-v` o
pâine uria]` lipit` de u]` magazinului. Trebuie s` fie ceva care s` v` sar` [n ochi. Apoi trece\i la al doilea reper, de care lipi\i o imagine clar` a celei de- a dou` sarcini (o factur` de telefon mare ]i argintie). Acorda\i-v` câteva secunde pentru a v` fixa imaginile bine [n minte. Dac` asocia\i “de sunat pe X” cu cafetiera din birou, cum intra\i pe u]` vizualiza\i-l liliputan, [notând [n cafeaua c`ldu\` (sau fierbinte, dac` nu-l ave\i la suflet). Când a\i terminat, deja v-a\i fixat [n minte o rut` familiar` pe care o pute\i vizualiza de câte ori vre\i s` v` reaminti\i ce ave\i de f`cut [ntr-o zi.
COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman, psihoterapeut în psihoterapia integrativ`- ]coala erskine Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Carmen Lovinescu Redactori: Nicolae Ion, Radu Gabriel, Ionela Neac]u, Simona Sp[nu Informa\ii ]i sugestii: Mail: clinicapsihosucces@yahoo.com Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/
PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Pagina 11
Ta\ii prefera copiii care le seam`n` fizic
Ghidul p`rin\ilor divor\a\i
Cercet`rile au ar`tat c` b`rba\ii sunt cu adev`rat receptivi la asem`narea fizic` dintre ei ]i odrasle. Astfel, spre deosebire de femei, b`rba\ii c`rora li s-au ar`tat poze cu imagini de copii fuzionate cu propriile figuri, au considerat ace]ti copii mai dr`gu\i ]i s-au preocupat mai mult de starea lor de bine decât de a celor a c`ror figura nu prezenta nici o similitudine cu propria figura. Iat` cum aceast` cercetare, ne ofer` r`spunsul la [ntrebarea: De ce tata l-a preferat pe fratele meu?
Divor\ul este un moment de cump`n`, care genereaz` suferin\e [n rândul copiilor. Cu toate acestea, speciali]tii recomanda desp`r\irea versus c`snicia corvoad`. Iat` care sunt pa]ii care trebuiesc urma\i de p`rin\ii care au decis s` renun\e la mariaj: Explica\i-i copilului (lor) c` a\i decis s` divor\a\i. Nu a]tepta\i s` afle de la vecini. Nu face\i gre]eala s` ascunde\i acest lucru ]i s` oferi\i diferite minciuni, gen:” tata e plecat [n str`in`tate”. Copilul va remarca o schimbare [n familie ]i va g`si interpret`ri nerealiste ]i autoculpabilizante pentru asta. Spune\i-i c` nu este vina lui (copilul asociaz` momentele când v-a sup`rat cu motivul plec`rii dumneavoastr` de acas`) Asigura\i-l amândoi c` [l iubi\i Prezenta\i-i concret un program al schimb`rii: când e weekendul cu tati, cum va fi [n vacan\e, unde va locui, dac` va schimba scoala, ce se [ntâmpl` cu pisica etc Nu-i promite\i c` o s` v` [mp`ca\i, chiar dac` va recurge la \ipete ]i crize de plâns. Un r`spuns onest este o form` de respect fa\` de el.
Embrionii umani pot sughi\a? Ei bine, da! La nou` s`pt`mâni, embrionul []i poate plia corpul, poate sughita ]i reac\ioneaz` la zgomote violente. {n a zecea s`pt`mân`, el []i mi]c` bra\ele, respira lichid amniotic, []i deschide gura ]i se [ntinde. La trei luni de sarcin`, viitorul bebelu] casca ]i suge, iar de la cinci luni [ncepe s` aud`. {n sfâr]it, pe la opt luni poate s` vad`. Experien\ele demonstreaz` c` bebelu]ul dvs. p`streaz` memoria melodiilor la care a fost p`rta] [nainte de na]tere ]i c` poate fi, la fel ca dvs., dependent de serialul sau poemul dvs preferat. I3: {n\elegi, Grivei?
{n\ep`turi Incomprehensibile pentru... Incul\i Autor: Camelia Stavarache (www.psihosucces.ro) {\i propun s` la]i deoparte arhaicele [njur`turi ]i s` adop\i o manier` mai monden` a la neologisme, [n materie de dispute [n contradictoriu sau nemul\umiri. Doar, e]ti rezultatul a 4 miliarde de evolu\ie, nu? {n plus, dac`-i r`spunzi unui prost pe limba lui, ri]ti s`-l bagi [n discu\ie, vorb` lui Nicolae Iorga. Deci, e]ti preg`tit pentru schimbare? Iat` ce trebuie s` zici: Poza\i [ntr-un interlocutor venust (p`re\i un interlocutor gra\ios/elegant), dar ave\i un stil grobian (dar ave\i un stil de b`d`ran). E un motiv sempitern (e un motiv etern) ca s` evita\i un truism (ca s` evita\i un adev`r). A\i f`cut o evaluare conjectural` (a\i f`cut o evaluare bazat` pe aparen\e) Sunte\i prozaic! (Sunte\i banal) Pauperitatea discursului dvs, m` face s` cred c` sunte\i un simplu cabotin (S`r`cia discursului dvs m` face s` cred c` sunte\i un simplu actor)
}tia\i c` cei mai boga\i oameni sunt urâ\i? Autor: Camelia Stavarache (cameliastavarache.blogspot.com) V-a\i [ntrebat vreodat`, de ce nu sunt to\i oamenii frumo]i? De ce s-a transmis genetic urâ\enia? Cu ce ne ajut` un nas mare? Sau ni]te urechi cl`p`uge? Ei bine, pe lâng` faptul c` frumuse\ea este subiectiv` ]i influen\at` de mod`, nu e r`u, nici dac` nu e]ti Adonis sau Afrodita. O cercetare recent` a oamenilor de ]tiin\` americani aduce [n prim plan, o concluzie ]ocant`: persoanele urâte sunt mai ambi\ioase ]i [n topul celor mai boga\i oameni. De ce? {n primul rând, urâ\ii sau cei care nu se [ncadreaz` [n modelul contemporan al frumuse\ii, trebuie s`-]i dezvolte calit`\i psihice suplimentare cum ar fi: spiritul de observa\ie, sim\ul umorului, sociabilitatea, comunicativitatea, talentul [ntr-un domeniu sau altul. Avem o nevoie vital` de a fi percepu\i pozitiv de ceilal\i ]i atunci,
exact ca [n cazul orbilor sau surzilor, urâ\ii []i dezvolt` alte func\ii psihice. {n al doilea rând, ironiile sau glumele la care au fost supu]i [n copil`rie se transforma [n ambi\ia de tipul “las` c` v` ar`t eu”. Este ]i o vorb` româneasc`, “ce nu te omoar`, te [nt`re]te”. {n plus, []i dezvolt` capacitatea de a citi limbajul nonverbal al celorlati, de a “vedea ironiile nespuse” ]i asta [i face mai buni [n a detecta f`\arnicul de autentic. Un atuu strong, [n afaceri, nu? {n al treilea rând, oamenii sunt atra]i de cineva datorit` calit`\ilor fizice, dar ceea ce [i determin` s` r`mân` [n interac\iune cu acea persoan` dup` 10 minute, sunt calit`\ile psihice. Deci, m` atrage un frumos, dar dac` nu str`luce]te ca personalitate, e posibil s` r`mân [n rela\ie cu un urât cu atitudine smart.
{n al patrulea rând, urâ\ii sunt mai profunzi, pierd mai pu\in timp cu detaliile futile, nu se agit` ]i nu fac o dram` din ruperea unei unghii, a unei ]uvi\e rebele sau din de]irarea unui fir de la ciorap. Ca atare, sunt mai relaxa\i. Pentru c` sunt mai informa\i, sunt capabili s` abordeze subiecte serioase ]i academice sau emo\ionale. De exemplu, o prieten` urât` va observa imediat c` e]ti trist (a) ]i investiga acest aspect, [n timp ce amica frumoas`, preocupat` de detalii cum ar fi cum e perceput` de ceilal\i, s-ar putea s` observe mult mai târziu triste\ea ta. Nu [n ultimul rând, frumo]ii accepta greu b`trâne\ea ]i pot suferi de depresii la vârsta a treia. A]a cum apa trece ]i pietrele r`mân, frumuse\ea se duce ]i dac` n-ai cl`dit nimic sub ea... Dumnezeu cu mila!
Ce [nv`\`m la Psihosucces Kids? - Cum s` construim o ma]inu\` propulsat` cu aer, o catapult` sau o vuvuzela ]i ]tiin\a din spatele lor. - S` extragem ADN-ul dintr-un fruct; s` facem un arici din pilitura de fier; s` separ`m sarea de zah`r ]i multe altele. - S` construim un dinozaur, o p`pu]` din ziar sau din frunze de porumb. - S` facem trucuri de magie ]i mentalism ( s` transform`m o pagin` alb` [ntr-o pagin` cu desene, s` ghicim ce carte a ales cineva dintr-un pachet de c`r\i sau cum s` dispar` o sfoar` etc) - S` scriem articole ]i s` le public`m [n ziarul Psihosucces - S` avem propria noastr` afacere - S` realiz`m experimente pe strada prin care s` ne dep`]im limitele - S` [nv`\`m cum s` supravie\uim [n caz de cutremur sau [ntr-o confruntare cu un agresor. S` construim o colib` [ntr-o p`dure, s` facem focul folosind sticl`, ghea\` ]i ap` etc Grupe de vârste: 4-14 ani Plata tip abonament 2 ore pe s`pt`mân` {nscrieri: 0744334419
Pagina 12
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Combaterea stresului prin metode de relaxare Autor: psiholog, psihoterapeut MANUELA ANGELESCU Stresul reprezint` r`spunsul normal al corpului la o situa\ie ce treze]te fric` sau care modific` [n vreun fel echilibrul organismului. {n situa\ii stresante, sistemul nervos elibereaz` hormonii de stres printre care se num`r` ]i adrenalina ]i cortisolul, hormoni ce ajut` corpul s` fac` fa\` provoc`rii. Astfel, organismul [ncepe s` lucreze la capacitate maxim`: mu]chii se [ncordeaz`, tensiunea cre]te, respiratia se intensific` ]i toate sim\urile devin mai ascu\ite, astfel [ncât te po\i concentra mai bine ]i mai repede asupra sarcinii. Pe termen lung, aceasta tensionare continua, poate crea probleme importante de s`n`tate. Printre principalele probleme de s`n`tatea asociate cu stresul se num`r`: depresie ]i anxietate, sistem imunitar sl`bit, probleme cardiace ]i risc crescut de atac cerebral, probleme de fertilitate ]i [mb`trânire prematur`. Pentru a nu ajunge [n oricare din aceste situa\ii, sau atunci când deja ne afl`m acolo, este important s` [nv`\`m s` control`m r`spunsul organismului la stres, astfel [ncât s` diminu`m efectul acestuia asupra s`n`t`\ii noastre fizice ]i mentale. Acest lucru [l putem face cu ajutorul unor tehnici variate de eliberare a stresului precum relaxarea progresiv` a musculaturii, respira\ii profunde sau medita\ie. Practicate cu regularitate, ele te vor ajuta s` [\i p`strezi calmul [n fa\a situa\iilor stresante, reducând nivelul de stres ]i simptomele associate acestuia. Te vor ajuta s`-\i controlezi ritmul cardiac (aducându-l [n limite normale) ]i s`-\i elimini tensiunile musculare. Dou` aspecte importante de care
trebuie s` \ii cont pentru a profita din plin de efectele benefice ale acestor tehnici: 1. G`se]te timp pentru tine. Pentru a-]i face efectul, aceste tehnici simple trebuie s` []i g`seasc` locul [n rutina zilnic`. Alege un moment al zilei pe care [l dedici acestor exerci\ii fiind de preferat, ca acestea s` se desf`]oare la aceea]i or` [n fiecare zi. 2. Alege tehnica ce corespunde nevoilor ]i preferin\elor tale. Tehnica ce \i se potrive]te, trebuie s` fie [n concordan\` cu stilul t`u de via\`.
cele mai cunoscute ]i mai simple tehnici de relaxare. Relaxare prin respira\ie
Momentele de stres sunt asociate, de regul` cu o respira\ia rapid` sau dimpotriv`, cu oprirea ei pentru perioade scurte de timp, ambele situa\ii ducând la o proast` oxigenare a organismului, [n timp ce st`rile de calm sunt asociate cu o respira\ie profund`, [n care fiecare celul` este complet oxigenat`. Prin urmare, pentru a [ndep`rta stresul trebuie, [n primul rând, s` V` prezent`m mai jos una dintre controlezi respira\ia.
O respira\ie adânc`, bine efectuat`, are ca efect cur`\area organismului ]i limpezirea min\ii. Exerci\iile de respira\ie pot fi f`cute [n orice context ]i te ajut` s` \ii stresul sub control. Ea poate fi asociat` cu u]urin\a cu relaxarea musculare sau cu relaxarea cu ajutorul imagina\iei. Ideea de baz` [n executarea acestor exerci\ii, este s` respiri profund, utilizând ]i abdomenul [n [ntregul proces, astfel [ncât s` aduci cât mai mult aer [n pl`mâni. Inspirând [ntr-o prim` faz` [n partea de jos a pl`mânilor, vei observa umflarea abdomenului. Cu cât organismul t`u prime]te mai mult oxigen, eliberând totodat` dioxidul de carbon [n totalitate, cu atât va fi mai relaxat. Pentru ca exerci\iile s` func\ioneze cum trebuie, este important` adoptarea unei pozi\ii corecte: [ncearc` s` te [ntinzi sau s` stai cu spatele drept. A]eaz` mâna stâng` pe piept ]i dreapta pe abdomen. Mai [ntâi, inspir` [ncet pe nas. Ar trebui s` sim\i cu mâna cum abdomenul se ridic`. Elibereaz` aerul din pl`mâni printre buzele pu\in dep`rtate, contractând mu]chii abdominali. Vei sim\i din nou cu mâna cum se mi]ca odat` cu abdomenul. {n tot acest timp, imagineaz`-\i zona stomacului ca un loc puternic. Continu` s` respiri profund, [n timp ce mintea ta se concentreaz` asupra stomacului, ca zon` puternic`. Inspir` ]i [ncearc` s` men\ii acea zon` nemi]cat`, l`sându-\i doar co]ul pieptului s` se umfle. Scoate aerul ]i las`\i co]ul pieptului s` revin` la pozi\ia normal`. Repet` acest complex de mi]c`ri de 10 ori.
De ce au rezultate slabe copiii supradota\i? Autor: psiholog, psihoterapeut integrativ GABRIELA GEAMBULAT Copiii supradota\i pot fi caracteriza\i ca având o sensibilitate crescut` fa\` de lumea [nconjur`toare ]i preocup`ri deosebite, iar activit`\ile ]colare obi]nuite li se par simple, repetitive, lente ]i plictisitoare. Evalueaz` altfel realitatea ]i se adapteaz` diferit cerin\elor ei, demonstreaz` maturitate [n [n\elegerea lucrurilor, iar adaptarea la solicit`ri este creativ` punându-]i [n valoare ingeniozitatea, creativitatea ]i inteligen\a de care dispun. De]i dispun de un poten\ial intelectual [nalt, supradota\ii au adesea dificult`\i de adaptare ]colar` ]i social`, de integrare ]i de apartenta la un grup, dificult`\i de rela\ionare cu colegii, se confrunta cu sentimente de singur`tate, izolare, uneori excludere social`, se simt ne[n\ele]i de c`tre ceilal\i, cu probleme de gestionare a propriilor abilit`\i ]i capacit`\i [ntr-un mediu ]colar ]i social normativizat, care induce reguli, standardizare, conformism ]i chiar obedien\`. Problemele cu care se confrunt` elevii dota\i ]i supradota\i ]i care pot constitui obiective ale unui program psihologic ]i educa\ional sunt probleme referitoare la: 1. Conceptul de sine (self-concept):
supradota\ii au o imagine de sine ]i o apreciere de sine diferite, considerându-se superiori, mai capabili, mai inteligen\i, mai creativi, mai talenta\i. Ace]tia au un self-concept academic dezvoltat, care se manifest` prin ob\inerea unor performan\e intelectuale ridicate, dar un self-concept nonacademic (ce \ine de emo\ionalitate ]i rela\ionarea social`) care nu se ridic` la acela]i nivel cu cel academic. 2. Supraexcitabilitatea psihic`: supradotatul tr`ie]te mai intens evenimentele, se consum` mai mult, este mai preocupat de propria dezvoltare. 3. Dezvoltarea emo\ional` ]i adaptarea la realitate: exist` indicii c` supradotarea intelectual` coreleaz` pozitiv cu cea emo\ional`. Totu]i, se constat` adesea c` supradota\ii au un intelect de adult, dar emo\iile lor sunt asem`n`toare celor ale unui copil. De multe ori ei nu se adapteaz` solicit`rilor realit`\ii tocmai pentru c` nu ]tiu s`-]i gestioneze adecvat propria lor dezvoltare emo\ional`. Adeseori sunt fiin\e solitare ]i manifest` precau\ie [n rela\ionarea cu ceilal\i, [ntr-un mediu social pe care-l simt ostil. 4. Subrealizarea ]colar` ]i/sau profesional`: de]i dispun de un poten\ial
intelectual ]i aptitudinal [nalt, supradota\ii se pot afla uneori [n situa\ia de a nu reu]i s` ob\in` performan\e la nivelul posibilit`\ilor pe care le au. Cauzele acestui fenomen pot fi interne ]i/sau externe. Cauzele interne \in de individ ]i se refer` la imaginea de sine ]i stima de sine, motiva\ia lui sc`zut` pentru anumite activit`\i, anumite deregl`ri emo\ionale, perseveren\a sc`zut` [n activitate, dificult`\i de rela\ionare pozitiv` cu evenimentele, etc. Cauzele externe pot fi de ordin familial (severitatea p`rin\ilor, atitudini de respingere a unor nevoi ]i dorin\e ale copilului), de ordin educa\ional (tendin\a profesorilor de a-i trata la fel ca pe ceilal\i, oferindu-le o instruire de nivel mediu, insuficienta valorificare a poten\ialului intelectual), cauze de natur` social` (o anumit` ostilitate a oamenilor fa\` de aceast` categorie, pe care-i consider`, adesea [ncrezu\i, arogan\i, teama manifestat` de ocupan\ii unor pozi\ii sociale sau func\ii c` asemenea persoane le-ar putea lua locul, etc). Putem spune [ns` c`, principala surs` a subrealiz`rii ]colare o reprezint` substimularea ]i subsolicitarea
supradota\ilor [n raport cu posibilit`\ile lor, [n cadrul unor activit`\i educa\ionale nediferen\iate. Fiind [n aceea]i clas` cu copii normali ]i subnormali, ca inteligen\`, copilul dotat asimileaz` repede cuno]tin\ele cerute ]i va [ncepe s` nu mai fie atent [n clas`.
Clinica Psihosucces-Bucure]ti www.psihosucce.ro Psiholog Camelia Stavarache Tel. 0760 965 433; 0721 150 661 Psihoterapia tulbur`rilor emo\ionale, obezit`\ii, tulbur`rilor de comportament ale copilului, probleme de cuplu.