Revista "Vino și Vezi"

in memoriam

cuv=ntul ierarhului

stil de via]\

Maica Rafaela Urd\ s-a mutat la Domnul

„Pentru noi S-a n\scut prunc tân\r, Dumnezeu cel mai `nainte de veci“

Via]a ca supravie]uire.

E de ajuns?

paginile 6-7

paginile 3-4

pagina 9

decembrie 2015

16 pagini Anul 1, Nr. 1

GRATUIT Revist\ de trezvie [i venire `n fire

dar nu degeaba

Talpalarii, pelerini `n }ara Sfânt\ Am fost, de curând, pentru a treia oar\ `n ultimii nou\ ani, `n }ara Sfânt\ [i `nc\ mai persist\ starea de har gustat\ acolo. ~mi g\sesc greu cuvintele, aproape c\-mi vine s\ renun] la a mai scrie despre acest pelerinaj ce a adunat, ca `ntr-o mare familie, 60 de persoane de diferite vârste (la care se adaug\ [i un bebelu[ de dou\ luni [i jum\tate!). A p\[i pe acela[i p\mânt pe care {i-a purtat pa[ii ~nsu[i Iisus Hristos nu e o c\l\torie `n spa]iu ci, mai degrab\, una `n timp. S\-]i sune `n ureche, când te `nchini `n ieslea Betleemului, cântec de p\stori [i de stea; s\ urci din Nazaret pe „sprânceana muntelui“ (Luca 4, 29), de pe care au vrut s\-L arunce `n pr\pastie cei ce nu credeau c\ El este Mesia; s\ [ezi pe Muntele Fericirilor, c\utând s\ deslu[e[ti, `n „adiere lin\“, cuvintele predicii de pe munte; s\ plute[ti pe Marea Galileii, [tiind

c\ Domnul este cu tine `n cor\bioar\; s\ `n]elegi, pe Tabor, de ce a vrut Petru s\ fac\ aici „trei colibe“ (Matei 17, 4); s\-]i frângi genunchii `n Ghetsimani, sub greutatea „sudorii Lui ce s-a f\cut ca pic\turi de sânge“ (Cf. Luca 22, 44); s\ urci pe Calea Crucii, `n timp ce plânge cerul, la propriu, o dat\ cu inima ta; s\ te `ncredin]ezi c\ este gol Mormântul Sfânt, dar plin de lumina Celui ~nviat... Noi nu am fost undeva, ci cândva. Nu am ajuns `n Israelul zilelor noastre sau `n zonele de sub autoritatea palestinian\ (arab\), ci ne-am trezit chiar `n vremea `n care Dumnezeu a venit pe p\mânt. Hristos Domnul ne-a f\cut contemporani cu El, spre a ne `nv\]a cum se poate str\punge timpul. Am aflat, astfel, cum putem face ca [i El s\ devin\ contemporanul nostru. Cum s\ facem din timp, ve[nicie!

(Pr. Constantin Sturzu)

~nc\ un preot slujitor la Talpalari ~ncepând cu data de 1 ianuarie 2016, P\rintele Vladislav Nedelcu este numit de c\tre IPS P\rinte Mitropolit Teofan ca preot slujitor al Parohiei „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari, cu gândul de a sprijini activitatea preotului paroh. ~i spunem, [i oficial, bun venit P\rintelui Vladislav [i familiei sale, [i ne bucur\m s\ sesiz\m, din textul pe care la scris (pagina 2), c\ deja s-a pus pe treab\. (Pr. Constantin Sturzu)

ACTUALITATE

~nc\ un preot slujitor la Talpalari ~ncepând cu data de 1 ianuarie 2016, P\rintele Vladislav Nedelcu este numit de c\tre IPS P\rinte Mitropolit Teofan ca preot slujitor al Parohiei „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari, cu gândul de a sprijini activitatea preotului paroh. ~i spunem, [i oficial, bun venit P\rintelui Vladislav [i familiei sale, [i ne bucur\m s\ sesiz\m, din

textul pe care l-a scris, c\ deja s-a pus pe treab\. De mult aveam nevoie de un preot coslujitor, `n condi]iile `n care alte ascult\ri/ responsabilit\]i din Biseric\ nu mi-au permis s\ m\ implic nici pe departe precum mi-a[ fi dorit `n via]a parohial\.

Cer iertare tuturor celor pe care i-am mâhnit cu aceast\ neputin]\ a mea [i am n\dej-

dea c\ P\rintele Vladislav va avea `n]elepciunea de a t\m\dui acolo unde eu am r\nit. Pe cât `mi va fi cu putin]\, m\ voi implica [i eu, pe viitor, `n via]a comunit\]ii, dar priorit\]ile `mi vor fi cele trasate de conducerea Mitropoliei. Domnul s\ ne aib\ `n paz\ pe to]i, s\ cre[tem `mpreun\ frumos, adic\ filocalic! (Pr. Constantin Sturzu)

S\ ne cunoa[tem spre a ne bucura `n Domnul Pr. Vladislav Nedelcu rânduit Domnul s\ mai trimit\ un preot `n aceast\ parohie de Dumnezeu binecuvântat\, pentru a v\ ar\ta grija, dar [i pre]uirea pe care o are pentru fr\]iile voastre. Aceast\ trimitere sau delegare se face cu binecuvântarea P\rintelui nostru Mitropolit Teofan, dar [i cu bun\voin]a [i rug\ciunea p\rintelui paroh Constantin Sturzu.

M\ numesc Vladislav Nedelcu [i sunt preot din octombrie 2013.

O parte dintre enoria[ii acestei parohii m\ cunosc deoarece, `n aceast\ perioad\ am slujit adesea `n biserica „Na[terii Maicii Domnului“ - Talpalari.

Sunt n\scut `n anul 1983, `n Republica Moldova. Din 2001 studiez `n Ia[i, c\ci m-a ajutat Domnul s\ urmez Facultatea de Teolo-

A

Revist\ de trezvie [i venire `n fire editat\ de Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - TALPALARI

Redac]ia Editori coordonatori: Nicoleta Bunduc, Magdalena Melinte, IoanaRaluca Onofrei, Ioana Stoian, {tefan Viziteu Tehnoredactare: Lucian Apopei Layout: Lauren]iu Melinte, Oana Nechifor (Secretar general de redac]ie), Andreea Piciu, Victor Sterpu Redactori: Emanuela AftimescuDeleanu, {tefan Aftimescu-Deleanu, Andrei Agache, Alexandra Chelariu, Silviu Cluci, Nicoleta Mihaela Dobre, Teodora Dri[cu, Eugen Gazzi, {tefan Ghia]\, Veronica Gr\dinariu, Daniela Ivanov, Mihaela Lungu, Maria Roxana Obreja, Roxana Pa[al\u, Nicolae Pintilie, Raluca Elena Pop, CorneliaLivia Sârghie, Cristina Sturzu Corectori: Dumitrina Gazzi, Daniela Voicu Fotografie: Oana Nechifor, Claudiu Constantin Pântea

2

gie de aici. ~n anul 2008 m-am c\s\torit cu Maria, iar pân\ `n prezent ne-au `nvredncit Domnul [i Maica Sa cu patru copii: Ana, Serafim, Maria [i Irina. ~n perioada 2011-2015 am lucrat la Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Ia[ilor, la Departamentul de Misiune pentru Tineret. Dup\ voia Domnului, acum sunt trimis aici, `n mijlocul fr\]iilor voastre pentru a ne cunoa[te [i mântui `mpreun\.

Azi se contureaz\ din ce `n ce mai mult nevoia comunic\rii, a cunoa[terii `ntraolalt\. Pentru c\, cel mai des, o schimbare `n societate porne[te de la cunoa[terea dintre oameni, prin comunicare.

De la cunoa[terea celuilalt dobândim [i un lucru pe care nu-l urm\rim `n mod special: `ncepem s\ ne cunoa[tem mai bine pe noi `n[ine. {i, `n aceast\ parohie, este aceea[i mare nevoie de a ne cunoa[te mai bine, de a renun]a la grani]ele pe care al]ii le pun sau le punem noi `n[ine [i de a descoperi uimitoarea lume a rela]iei, a comunic\rii [i a cunoa[terii persoanei celuilalt. Am n\dejdea c\ de aici se vor vedea multe c\i salvatoare pentru singur\tatea [i izolarea noastr\.

V

i

n

o

S\ nu ne fie fric\ de singur\tate, de boal\, de moarte, acestea toate `[i pierd din putere atunci când `n cotidianul nostru `ncepem s\ cunoa[tem nu doar oameni, vie]i, experien]e [i pove[ti ale altora, ci `ncepem s\-L cunoa[tem pe El, cred c\ [ti]i la Cine m\ refer, la Hristos. Unii nu vor s\ se lege de Hristos, pare prea inconfortabil, ascuns, normativ, nedrept, simplist [i-I arog\ tot felul de atribute nedrepte. Via]a [i sistemul ne-au dus s\ gândim [i s\ tr\im astfel, vor spune al]ii. Avem mare nevoie s\ fim uni]i: copii, tineri [i b\trâni; s\ ne cunoa[tem, s\ ne bucur\m de via]a noastr\ [i a celuilalt [i a[a s\ fim mai puternici, cu n\dejde [i credin]\.

Acesta este gândul dup\ care m\ conduc: s\ ne permitem unii altora s\ trecem pragul unei u[i deschise, s\ spargem grani]ele puse [i impuse, s\ scutur\m praful de pe rela]iile de mult uitate [i, u[or-u[or, s\-L l\s\m `n casele noastre [i pe Hristos, prezent discret `n inimile noastre.

Domnul s\ ne binecuvinteze [i s\ ne cunoa[tem `n firesc [i drag!

[i contribuie

Revista este o revist\ dedicat\ comunit\]ii parohiale a Talpalarilor. Prin urmare, a[tept\m din partea dumneavoastr\, a cititorilor, sugestii, reclama]ii, opinii constructive pentru echipa redac]ional\.

De asemenea, a[tept\m recomand\ri de carte/ film/ bloguri/ spectacole/ emisiuni [.a.; articole pentru Dosar-ul din num\rul urm\tor (tema este: „~n cine cred cei care nu cred?“); poezii proprii; apeluri/ anun]uri utile/ evenimente din parohie.

De asemenea, vom ini]ia rubrica „~ntreab\ preotul“, pentru care sper\m s\ primim cât mai multe `ntreb\ri de la to]i cei care vin sau nu vin la biseric\ (`ntreb\rile vor fi anonime, r\spunsurile vor fi asumate de unul dintre preo]ii slujitori).

Toate textele pot fi trimise pe adresa: revistavinosivezi@gmail.com sau pot fi l\sate la pangar.

Revista se distribuie gratuit. Cei care doresc s\ sprijine financiar editarea [i tip\rirea acesteia o pot face depunând o sum\ de bani `n contul deschis pe numele Parohiei „Na[terea Maicii Domnului“ - TALPALARI, Cod de `nregistrare fiscal\: 11609069, Cod IBAN RO 57 CECEIS 0136 RON 0122442, deschis la CEC BANK, sucursala Ia[i sau pot l\sa banii la pangar.

V\ mul]umim anticipat pentru sprijinul acordat acestei lucr\ri misionare!

Pentru a trece de la vorb\ la fapt\, iat\ câteva propuneri concrete, punctuale, pe care le am pentru 2016:  ~ntocmirea unei h\r]i a parohiei format mare color; informa]iile vor fi adunate din vizitele pastorale pe la casele credincio[ilor, studiu de teren pentru a identifica magazine, cluburi, institu]ii, restaurante [.a.  O Sfânt\ Liturghie dedicat\ persoanelor `n vârst\ din parohie ([i nu sunt pu]ine), urmat\ de o catehez\ sau un atelier tematic pe nevoile enoria[ilor.  Slujba Sfântului Maslu - o dat\ pe lun\ sau la dou\ luni.  Organizarea unei echipe de voluntari pentru organizarea activit\]ilor administrative, pastorale [i editoriale ale parohiei. Responsabili pentru fiecare activitate [i consf\tuiri periodice.  Voluntarii - ateliere `n biseric\ [i la domiciliu, mobi lizând `n acest sens persoanele `n vârst\, copii, tineri c\s\tori]i.  Voluntarii - vizite la domiciliu la persoanele `n vârst\.  Campanie de strângeri de fonduri pentru familiile s\race din parohie, identificarea lor [i sus]inerea lor pe tot parcursul anului.  Revista parohiei/ pliant/ bro[ura parohiei cu `nv\]\turi [i informa]ii despre persoane din parohie, pove[ti, istorioare de la cei mai `n vârst\, interviuri.  ~ntâlniri-iinvita]ie pentru familiile c\s\torite (cu un program: slujba de mul]umire, o surpriz\, o gustare) - invita]ie pentru copii parohiei - invita]ie pentru tinerii/ [colarii parohiei - invita]ie pentru m\micile, t\ticii, bunicu]ele [i bunicii parohiei - invita]ie pentru s\racii parohiei - invita]ie pentru to]i cei mai `nst\ri]i [i `n fa]a lor s\ fie prezentate câteva cazuri de tineri din parohie care au nevoie de o burs\ sau de alt tip de ajutor!

- invita]ie pentru to]i doctorii [i pentru cei care deja s-a au pensionat  Montarea unui afi[ier mai mare pentru biseric\.  Organizarea spa]iului verde din fa]a [i spatele Bisericii (un foi[or)  Vopsire gard biseric\  Identificarea de noi surse financiare pentru consolidarea [i restaurarea picturii bisericii

decembrie 2015

CUV+NTUL IERARHULUI

„PENTRU NOI S-A N|SCUT PRUNC TÂN|R, DUMNEZEU CEL MAI ~NAINTE DE VECI“ Scrisoare pastoral\ la s\rb\toarea Na[terii Domnului - Ia[i, 2015 † TEOFAN PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL IA{ILOR {I MITROPOLIT AL MOLDOVEI {I BUCOVINEI Iubi]ilor preo]i din parohii, cuvio[ilor vie]uitori ai sfintelor m\n\stiri [i drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Ia[ilor: har, bucurie, iertare [i ajutor de la Dumnezeu Cel `n Treime preasl\vit – Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt „Pentru noi S-a n\scut Prunc tân\r, Dumnezeu Cel mai `nainte de veci.“1

Iubi]i fra]i preo]i, Drept-sl\vitori cre[tini,

I

at\-ne ajun[i, cu mila lui Dumnezeu, la s\rb\toarea cea mare [i sfânt\ a Na[terii Domnului. Ne afl\m la cap\tul unui an care, de[i a trecut atât de repede, a cunoscut destule `ntâmpl\ri nefericite, care ne-au marcat, mai mult sau mai pu]in, pe fiecare dintre noi.

Au sosit [i ultimele zile ale acestui an [i, parc\, agita]ia sa mai diminuat pu]in. Este tocmai potrivit pentru o clip\ de lini[te, pentru un moment de colind, pentru un r\gaz tihnit `n sânul familiei. Cu ce va veni anul 2016, Dumnezeu singur [tie. Omene[te vorbind, semne bune nu prea sunt, ba chiar dimpotriv\. Nu ne pierdem `ns\ n\dejdea: mare este Dumnezeul nostru! Nu ne p\r\se[te, c\ci suntem f\ptura Lui. Ne este necesar\ con[tiin]a apartenen]ei noastre la Biserica lui Hristos. Ne este de trebuin]\ o oprire, pentru o clip\, din ritmul infernal al mi[c\rii continue, al agita]iei permanente, al fr\mânt\rii din fiecare zi. „Opri]i-v\ [i cunoa[te]i c\ Eu sunt Dumnezeu“2, zice Domnul `n Psaltire. Este glasul dumnezeiesc al Cerului adresat nou\, p\mântenilor cuprin[i `n iure[ul ambi]iilor de tot felul, al orgoliilor nenum\rate [i al unei dorin]e nest\vilite de superioritate `n raport cu ceilal]i. „Omul de azi – spunea un gânditor cre[tin român – tr\ie[te totul `n fug\, el nu prinde frumuse]ea, nici lumina adev\rului. Cele mai alese rosturi [i semne `i scap\; `i scap\ nu pentru c\ el ar fi `n p\cat, ar fi sortit de la `nceput s\ nu vad\, ci

anul 1, nr. 1

pentru c\ felul `n care `[i tr\ie[te via]a aici `i `nchide por]ile `n]elesului. Cu fiecare zi ce trece, omul se `ndep\rteaz\ de plaiurile bucuriei [i ale `n]elepciunii. Trufia [i `ndemnul numai c\tre ordinea material\ a lucrurilor `l fac s\ coboare cele mai de jos trepte ale condi]iei umane.“ 3 „Opri]i-v\ [i cunoa[te]i c\ Eu sunt Dumnezeu!“ Unde s\ ne oprim? La Pe[tera din Betleem. Acolo „pentru noi S-a n\scut Prunc tân\r, Dumnezeu

Cel mai `nainte de veci“. „Acesta este P\rinte [i Domn al veacului ce va s\ fie (...) Acesta este Dumnezeu tare, Care ]ine cârmuirea f\pturii“4, rostesc slujbele Bisericii. „Opri]i-v\ [i cunoa[te]i c\ Eu sunt Dumnezeu!“ Pentru ce s\ ne oprim? S\ vedem pe „Cel B\trân de zile f\cut Prunc. Cel Care st\ pe tron `nalt [i prea`n\l]at este a[ezat `n iesle (...).

Cel Care a rupt leg\turile p\catului este `nf\[at `n scutece.

Vrea s\ prefac\ necinstea `n

cinste, vrea s\ `mbrace cu slav\ pe cel nesl\vit (...). Pentru aceasta ia trupul meu, s\-I fac `n mine loc Cuvântului Lui. ~mi ia trupul meu ca s\-mi dea Duhul Lui“5. „Opri]i-v\ [i cunoa[te]i c\ Eu sunt Dumnezeu!“ Ce s\ vedem, oprindu-ne [i poposind `n Pe[tera din Betleem? Vedem p\storii cei simpli [i cura]i, `ntruchipând oamenii obi[nui]i de ieri [i de azi, care vie]uiesc lini[ti]i, mul]umindu-se cu pu-

]in, nelacomi, neinvidio[i, nedoritori s\ domine pe al]ii.

Vedem `n Pe[ter\ pe cei trei magi, simbolizând `n]elep]ii, boga]ii [i puternicii lumii de ieri [i de azi care nu s-au l\sat robi]i de propria `n]elepciune, bog\]ie [i putere. Nu au fost la Na[terea Domnului decât trei magi, din cei mul]i ai acelor vremuri, semn c\ nu este u[or pentru cel `n]elept, bogat [i puternic s\ se apropie de Dumnezeu. Nu este u[or, dar nici imposibil. Istoria prezint\ multe situa]ii `n care oameni cu mult\ carte au cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, Logos-ul `ntrupat, [i au recunoscut `n Acesta izvorul `ntregii `n]elepciuni. Nu pu]ini au fost [i cei cu mult\ stare material\ care au `n]eles c\ Dumnezeu este adev\ratul proprietar al lucrurilor, ei fiind doar administratorii bog\]iei. De binefacerile acesteia s-au bucurat ei `n[i[i, dar au bucurat, cu generozitate, [i pe al]ii. Printre cârmuitorii popoarelor, printre mai marii ora[elor [i satelor au fost [i mai sunt [i ast\zi unii care exercit\ puterea `n duh de slujire, `n]elegând c\ „orice st\pânire este de la Dumnezeu“6. Existen]a lor arat\ c\ nu este imposibil s\ fii mare [i puternic [i, `n acela[i timp, om al lui Dumnezeu pus `n slujba oamenilor.

Vedem `n Pe[ter\ pe b\trânul Iosif, ocrotitorul Sfintei Fecioare Maria. ~n Sfântul [i Dreptul Iosif contempl\m pe marii b\rba]i ai Bisericii [i Neamului, pe ta]ii no[tri [i so]ii mamelor noastre, pe eroii jertfi]i pe câmpurile de lupt\, pe „sfin]ii `nchisorilor“, pe cei ce ostenesc acum `n ]ar\ [i `n afara ei pentru a ob]ine pâinea familiei. Blânde]ea [i fermitatea b\trânului Iosif, iubirea [i spiritul de jertf\ constituie chemare adresat\ bunicilor, ta]ilor, fra]ilor [i fiilor no[tri de a nu se l\sa cuprin[i de duhul desfrân\rii, al pornografiei, al lipsei de iubire [i respect fa]\ de so]ia lor, de pruncii lor, de Biserica [i neamul lor. „B\rba]ilor, iubi]i pe femeile voastre, dup\ cum [i Hristos a iubit Biserica [i S-a dat pe Sine pentru ea.“7 Este `ndemnul Sfântului Apostol Pavel adresat b\rba]ilor din toate timpurile, cuvânt de o urgen]\ absolut\ pentru vremurile `n care tr\im.

Vedem `n Pe[tera Betleemului pe Preasfânta N\sc\toare de Dumnezeu [i Pururea Fecioara Maria, chip al cur\]iei [i al sfin]eniei, icoan\ a na[terii de prunci [i a cre[terii lor `n duhul adev\rului, frumuse]ii [i demnit\]ii. Bunicile, mamele, 

3

CUV+NTUL IERARHULUI

 surorile [i fiicele noastre sunt

tari, având mijlocul vostru `ncins cu adev\rul [i `mbr\cându-v\ cu plato[a drept\]ii, [i `nc\l]a]i picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia p\cii. ~n toate lua]i pav\za credin]ei, cu care ve]i putea s\ stinge]i toate s\ge]ile cele arz\toare ale vicleanului. Lua]i [i coiful mântuirii [i sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu“18. ~ncuraja]i de cuvântul Sfântului Apostol Pavel, `ncerc\m a ne bucura de lumina cea sfânt\ a s\rb\torilor Na[terii Domnului, Anului Nou [i Bobotezei.

Prezen]a noastr\ la sfintele slujbe [i `n ambian]a sacr\ a familiei, cu gândul la cei dragi [i cu inim\ milostiv\ pentru cei s\raci, ne d\ putere [i curaj, determinare [i n\dejde pentru Anul Nou 2016.

Rog pe Dumnezeu s\ r\spândeasc\ `n inima fiec\ruia [i `n sufletul tuturor lumina, pacea, adev\rul [i frumuse]ea Pe[terii din Betleem. Dumnezeu Cel milostiv s\ v\ `nt\reasc\ spre tot lucrul bun `n anul care vine, s\ v\ d\ruiasc\ putere [i r\bdare `n `ncerc\rile care vin. V\ adresez tuturor `ndemnul s\ nu uita]i a `nr\d\cina `n inim\ [i suflet rug\ciunea: „N\dejdea mea este Tat\l, sc\parea mea este Fiul, acoper\mântul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfânt\, slav\ }ie“19.

chemate la Betleem pentru a se l\sa inspirate de bun\tatea, delicate]ea [i spiritul de jertf\ al Preacuratei Fecioare Maria.

Ea le spune tuturor, ar\tând spre Dumnezeiescul Prunc: „Face]i orice v\ spune El“8. {i El, Hristos, le spune tuturor mamelor din toate locurile [i din toate vremurile: „L\sa]i copiii [i nu-i opri]i s\ vin\ la Mine“9. ~n Hristos, copiii, precum to]i oamenii, descoper\ „Calea, Adev\rul [i Via]a“10, c\ci El este „Lumina lumii“11, „pâinea care s-a pogorât din cer“12, sensul vie]ii, `n]elesul a tot ceea ce exist\.

Vedem `n Pe[tera Betleemului mai presus de to]i [i de toate pe Dumnezeul-Om, Iisus Hristos `n chip de Prunc. Acesta ne binecuvinteaz\, ne cheam\ [i cu dragoste ne a[teapt\: „Veni]i la Mine to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i [i Eu v\ voi odihni pe voi. Lua]i jugul Meu asupra voastr\ [i `nv\]a]i-v\ de la Mine, c\ sunt blând [i smerit cu inima [i ve]i g\si odihn\ sufletelor voastre. C\ci jugul Meu e bun [i povara Mea este u[oar\“13.

Ascultându-L pe Dumnezeiescul Prunc [i contemplându-L `n duh pe Dânsul, ascult\m vocea [i privim chipul copiilor acestei lumi – izvor de odihn\ sufleteasc\ [i de bucurie duhovniceasc\. Ei ne vorbesc despre neprih\nire [i despre via]a necuprins\ de ispitele aparen]elor `n[el\toare. Ochii [i zâmbetul copilului sunt o „floare deschis\ lumii, un `ndemn la simplitate [i frumuse]e. ~n el vorbe[te frântura de cer dat\ omului odat\ cu `nceputul“14, dup\ cuvântul marelui Ernest Bernea, cel iubitor de sat [i de ]\ran, cel care l-a n\scut pe Horia Bernea, intelectualul cre[tin de mare adâncime al anilor ’90. El ni se adreseaz\ nou\, celor `mpov\ra]i de griji [i p\cate, `nl\n]ui]i `n iure[ul ambi]iilor de tot felul, spunându-ne: „Când `ntreb\rile bat la por]ile gândului t\u `mpov\rat [i cer dezlegare, când umbrele amintirilor alunec\ pe pere]ii sufletului [i cer o raz\ de soare, atunci stai de vorb\ cu copiii“15.

I ub i]i fra ]i [ i surori `nt ru Hristos-D Domnul, A[eza]i duhovnice[te `n fa]a Pe[terii din Betleem [i colindând pe Dumnezeiescul Prunc, pe Sfânta Fecioar\ [i pe Dreptul Iosif, pe `ngeri, pe magi [i pe p\stori, nu putem s\ nu auzim, `n tumultul din cetate, tulburarea lui Irod [i plânsul pruncilor uci[i de el.

Fream\tul nelini[tii lor [i strig\tul copiilor lipsi]i de frumuse]ea vie]ii s-au prelungit peste veacuri [i sunt sim]ite [i auzite cu mult\ putere `n zilele noastre. Prea multele noastre p\cate, lipsa rug\ciunii [i [ov\ielnica sau absenta noastr\ credin]\, la care se adaug\ lupta celor f\r\ de Dumnezeu

4

S\rb\tori cu pace!

La mul]i, ferici]i [i buni ani!

Al vostru, c\tre Dumnezeu smerit rug\tor, † TEOFAN Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei

`mpotriva lui Dumnezeu [i a Bisericii Sale creioneaz\ situa]ia lumii de ast\zi, dup\ chipul [i atitudinea celor din timpul Na[terii lui Hristos.

Tragedia avorturilor [i alte forme de a[a-zis\ familie – diferite de cea tradi]ional\, alc\tuit\ din tat\, mam\ [i pruncii lor – pericolul introducerii educa]iei sexuale `n [coli, concomitent cu lupta `mpotriva religiei [i a icoanelor, drama emigra]iei românilor `n afara ]\rii [i a musulmanilor `n Europa completeaz\ tabloul situa]iei de ast\zi, similar\ celei din timpul Na[terii lui Hristos.

Acum, ca [i atunci, „celor ce [edeau `n latura [i `n umbra mor]ii lumin\ le-a r\s\rit“16.

Acum, ca [i atunci, Hristos [i Biserica Sa r\mân „stâlpul [i temelia Adev\rului“17. De-a lungul istoriei, Hristos-Dumnezeu nu ne-a p\r\sit. Nu ne va p\r\si nici acum. Atâta timp cât se s\vâr[e[te Dumnezeiasca Liturghie, cât mai sunt mame care nasc prunci pe care `i cresc `n dragoste de Dumnezeu [i de oameni, cât exist\ tineri care p\streaz\ sau `[i recap\t\ cur\]ia, cât mai sunt o[teni iubitori de Hristos [i de neam, cât nu ne-a p\r\sit dorin]a re`ntoarcerii Basarabiei, atâta timp cât `n Europa `nc\ se mai sl\ve[te numele lui Hristos, loc pentru n\dejde mântuitoare `nc\ mai este. ~n tot acest context contradictoriu, de derut\ [i

de haos, pe de o parte, dar [i de lumin\ [i n\dejde, pe de alt\ parte, cuvântul Sfântului Apostol Pavel r\mâne decisiv: „~nt\ri]i-v\ `n Domnul [i `ntru puterea t\riei Lui. ~mbr\ca]iv\ cu toate armele lui Dumnezeu, ca s\ pute]i sta `mpotriva uneltirilor diavolului.

C\ci lupta noastr\ nu este `mpotriva trupului [i a sângelui, ci `mpotriva `ncep\toriilor, `mpotriva st\pâniilor, `mpotriva st\pânitorilor `ntunericului acestui veac, `mpotriva duhurilor r\ut\]ii, care sunt `n v\zduh. Pentru aceea, lua]i toate armele lui Dumnezeu, ca s\ pute]i sta `mpotriv\ `n ziua cea rea, [i, toate biruindu-le, s\ r\mâne]i `n picioare. Sta]i deci

Note bibliografice 1 „Condacul Na[terii Domnului“, `n Mineiul lunii decembrie, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 2005, p. 441.

2 Psalmi 45, 10.

3 Ernest Bernea, ~ndemn la simplitate, Editura Anastasia, Bucure[ti, 1995, pp. 107-108.

4 Cântarea a [asea a Canonului Utreniei din 25 decembrie, `n Mineiul lunii decembrie, p. 441.

5 Sfântul Ioan Gur\ de Aur, „Cuvântare la Na[terea Mântuitorului nostru Iisus Hristos“, `n P\rin]i [i Scriitori Biserice[ti, vol. 14, Editura Basilica, Bucure[ti, 2015, p. 52.

6 Romani 13, 1.

7 Efeseni 5, 25.

8 Ioan 2, 5.

9 Matei 19, 14.

10 Ioan 14, 6.

11 Ioan 8, 12.

12 Ioan 6, 58.

13 Matei 11, 28-30.

14 Ernest Bernea, op. cit., p. 108.

15 Ibidem, p. 109.

16 Matei 4, 16.

17 1 Timotei 3, 15.

18 Efeseni 6, 10-17.

19 „Rug\ciunea Sfântului Ioanichie cel Mare“, `n Ceaslov, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 1990, p. 187.

decembrie 2015

VIZITE PASTORALE

Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari

PROGRAMUL VIZITEI PASTORALE DIN AJUNUL CR|CIUNULUI 2015 MAR}I, 22 DECEMBRIE 2015: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI) nr. 1-21 (case nr. 9-21 [i blocuri L11, L12); Str. G|RII, blocuri L16, L17 Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. GÂNDU nr. 2-12; Str. S|ULESCU; Str. SILVESTRU: blocuri L2, L3, T1 (L4-L5) Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Stradela PERJU; Stradela SILVESTRU; Str. SILVESTRU, blocuri ELECTRICA (nr. 5, 7, 9) MIERCURI, 23 DECEMBRIE 2015: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. HORIA ([i MITROPOLIEI 2); Str. PETRU RARE{; Str. ARCU, blocuri L18, L19; Str. ARCU, nr. 6-25 (bloc ARCU 25, sc. A, B, C, D, E) Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. PROF. CUJB| - case; blocuri F1-1, F1-2, F2; Str. PROF. CUJB| 25 (bloc ELECTRICA) Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI), nr. 25-45; Aleea SF. PETRU MOVIL| (UZINEI); Str. G|RII, blocuri L1 (sc. A [i B), L8, L9 JOI, 24 DECEMBRIE 2015: Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. TALPALARI [i Str. GÂNDU nr. 1; PIA}A UNIRII nr. 7, 9, 11 (blocuri) Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. ARCU nr. 1, 3, 5 (bloc TAROM sc. A, B, B1) Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. {TEFAN CEL MARE nr. 1 (sc. A, B, C); Str. G|RII, blocuri L10, L13, L14, L15

Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari

PROGRAMUL VIZITEI PASTORALE DIN AJUNUL BOBOTEZEI 2016 DUMINIC|, 3 IANUARIE 2016: Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 14.30, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. GÂNDU nr. 2-12; Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI), nr. 25-45; Aleea SF. PETRU MOVIL| (UZINEI); Str. G|RII, blocuri L1 (sc. A [i B), L8, L9, L10 Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 14.30, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. S|ULESCU; Str. SILVESTRU: blocuri L2, L3, T1 (L4-L5) LUNI, 4 IANUARIE 2016: Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. PROF. CUJB| - case; blocuri F1-1, F1-2, F2; Str. PROF. CUJB| 25 (bloc ELECTRICA) Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. {TEFAN CEL MARE nr. 1 (sc. A, B, C); Str. ARCU, nr. 6-25 (bloc ARCU 25, sc. A, B, C, D, E); Str. G|RII, blocuri L13, L14, L15 Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI) - case nr. 9-21; Str. G|RII, blocuri L16, L17; Str. ARCU, bloc L18 MARTI, 5 IANUARIE 2016: Pr. Bogdan-{ {tefan Avram va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Stradela PERJU; Str. SILVESTRU; Stradela SILVESTRU; blocuri ELECTRICA (nr. 5, 7, 9); Str. ARCU nr. 1, 3, 5 (bloc TAROM sc. A, B, B1) Pr. Marian Trofin va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. PETRU RARE{; Str. HORIA ([i MITROPOLIEI 2); PIA}A UNIRII nr. 7, 9, 11 (blocuri) Pr. Vladislav Nedelcu va vizita, `ncepând cu orele 16.00, credincio[ii care locuiesc `n urm\toarele zone (enumerate `n ordinea `n care vor fi vizitate): - Str. TALPALARI [i Str. GÂNDU nr. 1; Str. SF. PETRU MOVIL| (fost\ UZINEI) - blocuri L11, L12; Str. ARCU, bloc L19

anul 1, nr. 1

5

IN MEMORIAM

Maica Rafaela Urd\ s-a mutat la Domnul Sâmb\t\, 5 decembrie 2015, ob[tea monahal\ de la M\n\stirea „Sfântul Siluan Athonitul“ din Ia[i a prohodit-o pe monahia Rafaela Urd\, care joi, 3 decembrie 2015, la doar 35 de ani, [i-a `ncheiat pelerinajul prin aceast\ lume, mutându-se la via]a cea f\r\ de moarte.

Credincio[ii apropia]i m\n\stirii, ucenicele pe care le-a `ndrumat pe parcursul vie]ii, precum [i numeroase persoane care au primit `ndrumare `n cadrul activit\]ilor [i seminariilor de terapie [i consiliere pe care maica Rafaela le-a sus]inut de-a lungul timpului au ]inut s\ fie prezen]i la slujba de `nmormântare oficiat\ de IPS Mitropolit Teofan, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi.

S

lujba ~nmormânt\rii a fost precedat\ de Sfânta Liturghie arhiereasc\, oficiat\ `n Biserica Talpalari din Ia[i. ~n timpul slujbei arhiere[ti, loca[ul de cult s-a umplut de ucenicii maicii Rafaela, dar [i de numero[i credincio[i veni]i s\-[i ia r\mas bun de la cea care le-a fost sf\tuitoare [i rug\toare `naintea lui Dumnezeu.

Sub obl\duirea monahiei Siluana Vlad, maica Rafaela a f\cut parte din ob[tea M\n\stirii „Sfântul Siluan Athonitul“ din Ia[i [i a slujit, mai bine de 10 ani, ca formator `n cadrul Centrului de formare [i consiliere „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“. Monahia Rafaela [i-a dedicat via]a slujirii lui Hristos [i aproapelui [i [i-a asumat f\r\ cârtire boala - un cancer pulmonar galopant. De-a lungul anilor, a primit, a ascultat [i a orientat pe calea c\tre Dumnezeu nenum\rate persoane de toate vârstele. ~n cadrul activit\]ilor de terapie [i consiliere pentru cei cu diferite probleme suflete[ti (dependen]e diverse, abuzuri, sindromul post-avort etc.), precum [i `n cadrul seminariilor de for-

6

mare desf\[urate `n ]ar\ [i `n str\in\tate, a lucrat cu d\ruire pentru ca fiecare suflet s\-L cunoasc\ pe Domnul.

„Nu mai pot dup\ tine“, spunea maica Rafaela, cuprinzând `n `mbr\]i[area sa fiecare suflet aflat `n suferin]\. „Nu dez-

n\d\jdui]i, orice ar fi, ci lua]i-o de la cap\t. Suntem mereu `n leg\tur\ [i, ne vedem sau nu, sunt cu voi. {i nu uita]i de

Domnul!“ - acesta este mesajul pe care maica l-a l\sat ca mo[tenire [i lucrare pentru mântuire.

decembrie 2015

IN MEMORIAM

Maica Rafaela Urd\: „Nu dezn\d\jdui]i orice ar fi, ci lua]i-o de la cap\t!“ TALPALARI Pentru to]i, pentru c\ sunte]i una pentru mine [i pentru Domnul Dragii mei talpalari, V\ mul]umesc pentru rug\ciunile pe care le-a a]i f\cut [i le face]i pentru mine. {i eu m\ rog pentru voi [i am `ncredere `n voi.

Sunte]i sem\n\tura care merge mai departe [i v\ iubesc pentru asta [i pe Domnul, Care are atâta `ncredere `n lucrarea voastr\.

Nu dezn\d\jdui]i orice ar fi, ci lua]i-o o de la cap\t. Suntem mereu `n leg\tur\, pentru mine [i mai mult acum, [i, ne vedem sau nu, sunt cu voi. Mai a[tept semne dac\ v\ mai e greu sau bine une ori [i nu uita]i de Domnul!

V\ iubesc [i fi]i ascult\tori!

M. Rafaela

Cuvântul P\rintelui Mitropolit Teofan la `nmormântarea Maicii Rafaela Urd\ up\ `n]elepciunea cea de nep\truns pentru mintea omeneasc\ a lui Dumnezeu, Maica Rafaela a plecat spre ~mp\r\]ia Ve[niciei. Când noi f\ceam planuri `n ceea ce o prive[te pentru mergerea ei mai departe, ca stâlp puternic `n ob[tea m\n\stirii, planurile noastre au fost g\site de[arte, c\ci zis-a Dumnezeu: „Planurile voastre nu sunt ca planurile Mele, gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre [i c\ile Mele nu sunt precum c\ile voastre“. Dumnezeu a avut un alt plan cu dânsa, o alt\ c\rare pe care s\ mearg\, o alt\ u[\ care s\ i se deschid\. Când ne a[teptam noi mai pu]in, ea a fost chemat\ acolo unde, de fapt, orice suflet de c\lug\r, `n mod special, sau de cre[tin – `n general, tinde s\ fie.

La Liturghia s\vâr[it\ `n aceast\ diminea]\, `n ziua de pomenire a Sfântului Sava cel Sfin]it, s-a rostit cuvântul Domnului Hristos de chemare la Sine, pentru a-L cunoa[te `n aceast\ via]\, `n parte [i `n via]a ve[niciei pe deplin: „Veni]i la Mine to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i“; „Lua]i jugul Meu asupra voastr\, c\ci jugul Meu este bun [i povara Mea este u[oar\“. Nu [tim când – probabil p\rintele duhovnic cunoa[te – acest cuvânt al Domnului Hristos a prins r\d\cin\ `n via]a Maicii Rafaela. Cert este c\ acum 13-14 ani aceast\ chemare a f\cut-o s\-[i p\r\seasc\ familia, casa cetatea `n care s-a n\scut [i s\ mearg\ departe, la cel\lalt cap\t de ]ar\, pentru a fi membr\ `n M\n\stirea „Sfântul Siluan“, a[ezat\ `n vremea aceea nu departe de cetatea Craiovei. A dorit Dumnezeu, a f\cut `n a[a fel ca ea, `mpreun\ cu ob[tea, s\ vin\ mai aproape de cas\, ur-

D

anul 1, nr. 1

mând `n via]a ei monahal\ – cum trebuie s\ `mplineasc\ orice c\lug\r, orice cre[tin – chemarea Domnului: „Veni]i la Mine to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i [i Eu v\ voi odihni pe voi“.

Acum, m\icu]a a plecat la Cer, acolo unde nu mai este subiectivitate sau confuzie sau derut\ `n `n]elegere, ci deplin\tatea acestei `n]elegeri. Acum a `n]eles Maica Rafaela de ce a urmat chemarea Domnului Hristos [i acum se odihne[te, dup\ f\g\duin]a Dumnezeiescului ei `ndrum\tor, Domnul Hristos.

De asemenea, la Liturghie am ascultat un cuvânt al Sfântului Apostol Pavel, rânduit tot pentru aceast\ zi, din Epistola c\tre Galateni.

A[ dori s\ citesc din Apostol pu]in din cele rostite atunci la Liturghie [i cei care a]i cunoscut-o pe Maica Rafaela – [i mul]i dintre cei de fa]\ a]i cunoscut-o bine, cu certitudine –, o ve]i reg\si `n cuvintele rostite de Sfântul Apostol

Pavel [i pe care el dorit-a s\ le a[eze la r\d\cina sufletului fiec\rui cre[tin din vremea sa [i de dup\ aceea.

Fra]ilor, spune Sfântul Pavel, roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, `ndelung\-r\bdarea, bun\tatea, facerea de bine, credin]a, blânde]ea, `nfrânarea, cur\]ia. Continu\ Sfântul Apostol Pavel [i continua]i [i dumneavoastr\ `n a `ncerca s\ o reg\si]i pe m\icu]\ `n cuvintele lui. Iar cei ce sunt ai lui Iisus Hristos [i-au r\stignit trupul `mpreun\ cu patimile [i cu poftele lui. Mai departe spune Sfântul Pavel: Dac\ tr\im `n Duhul, `n Duhul s\ [i umbl\m. S\ nu fim iubitori de m\rire de[art\, sup\rându-ne unii pe al]ii [i pizmuindu-ne unii pe al]ii. Fra]ilor, chiar de va c\dea vreunul din voi `n vreo gre[eal\, voi cei duhovnice[ti `ndrepta]i-l, pe unul ca acesta cu duhul blânde]ii, luând seama la tine `nsu]i, ca s\ nu cazi [i tu `n ispit\. {i `ncheie Sfântul Apos-

tol Pavel cuvântul rostit ast\zi: Purta]i-v\ sarcinile unii altora [i a[a ve]i plini legea lui Hristos.

M\icu]ele care au vie]uit 15 ani sau mai pu]in al\turi de Maica Rafaela, cei care din lume a]i cunoscut-o: membrii familiei `n primul rând [i cei care a]i z\bovit pentru o clip\ `n ograda M\n\stirii Sfântul Siluan `ntr-o form\ sau alta [i a]i stat de vorb\ cu Maica Rafaela, cred c\ a]i reg\sit-o `n cuvintele Sfântului Apostol Pavel.

Purta]i-v\ sarcinile unii altora, c\ci a[a ve]i plini legea lui Hristos. M\icu]ele din m\n\stire [tiu foarte bine cât se str\duia Maica Rafaela s\ poarte sarcina, [i greutatea, [i ispita, [i tot ceea ce se poate `ntâmpla `ntr-o familie care are nevoie de oameni purt\tori de cruce pentru ca durerea, [i necazul, [i `ndoiala unuia sau altuia s\ fie preluate de cineva care s\ le duc\ mai departe – `n cazul nostru, s\ le a[eze la picioarele Domnului Hristos. Iar multele

persoane care, obosite `n sufletul lor, au c\utat s\ g\seasc\ pu]in\ odihn\ `n leg\tur\ cu M\n\stirea Sfântul Siluan... {ti]i foarte bine de câte ori Maica Rafaela g\sea spa]iul l\untric necesar pentru a p\trunde `n sufletul celui fr\mântat [i f\cut buc\]ele de multe ori, [i cu cât\ delicate]e, discre]ie, smerenie, dar [i eficien]\ punea buc\]elele de suflet una lâng\ alta [i plecau oamenii `nt\ri]i `n sufletul, `n mintea [i cugetul lor, cu mai mult\ putere s\-[i duc\ crucea vie]ii lor mai departe.

Probabil c\ [i din purtarea acestei sarcini Maica Rafaela a tot sl\bit, a tot sl\bit [i a plecat la Cer – dup\ mintea noastr\ – mult prea devreme.

A fost o lumânare care a luminat pe cei din jur, s-a ars pe sine [i a[a, pu]in câte pu]in, lumânarea [i-a `ncheiat trecerea ei prin aceast\ lume, bucurându-se `n lumina ~nvierii, `n ciuda triste]ii familiei mici – celei p\mântene, biologice, [i a celei duhovnice[ti – ob[tea m\n\stirii, [i a celei cre[tine[ti mai mari din parohia aceasta sau ob[tea [i mai larg\ a celor care au cunoscut-o. Triste]ea lor este mare, `ns\ n\dejdea noastr\ `n ~nvierea Domnului Hristos este [i mai mare.

Dumnezeu s\ o odihneasc\ `n pace, s\ `nt\reasc\ ob[tea m\n\stirii, s\ dea mângâiere mamei, tat\lui, fratelui, surorilor celor trupe[ti [i celor duhovnice[ti, maicii stare]e, tuturor acelora care au cunoscut-o! S\ o pomeni]i `n rug\ciunile voastre, s\ `i aprinde]i o lumânare la mormânt – la M\n\stirea Frumoasa, s-o purta]i `n dragostea, mângâierea, iertarea [i rug\ciunea dumneavoastr\ [i ast\zi [i mâine [i `n veci de veci.

Amin!

7

STIL DE VIA}|

Alexandra Chelariu

S

\n\tatea - spune doctorul Pavel Chiril\ - este un dar. Este darul lui Dumnezeu, este o lucrare a proniei divine.

Vindecarea este un proces continuu, nu de o zi, de o lun\ sau de un an. Instrumentul nostru este trupul acesta din carne [i oase, iar sufletul este cel ce cu ajutorul voin]ei poate c\p\ta puterea de a se men]ine `ntr-o stare continu\ de vindecare sau, dup\ caz, particip\ activ, con[tient la redobândirea acesteia `n momentul apari]iei unui incident nedorit.

Despre tipurile de alimenta]ie - alimenta]ia carnivor\ - `n cadrul ei se consum\ predominant carne. Eschimo[ii fac parte din aceast\ categorie. Acest tip de alimenta]ie aduce un exces de proteine [i gr\simi cu efecte negative pentru s\n\-

S\n\tate prin alimenta]ie tate, de exemplu: excesul de acid uric [i de colesterol, putrefac]ie intestinal\ [i un risc crescut de boli cardiace ischemice (infarct, anghin\ pectoral\) [i de cancer; - alimenta]ia omnivor\ - `n cadrul ei se consum\ atât produse de origine animal\, cât [i de origine vegetal\, `n propor]ii diferite, `n func]ie de fiecare persoan\; - alimenta]ia ovo-lacto-vegetarian\ - `n cadrul acesteia, dintre produsele animale, se evit\ carnea; - alimenta]ia lacto-vegetarian\ - `n cadrul ei, carnea [i ou\le sunt evitate `n alimenta]ie; - alimenta]ia vegetarian\ `n cadrul ei se consum\ doar alimente de origine vegetal\, excluzându-se carnea, ou\le [i produsele lactate;

- alimenta]ia vegan\ - nu se consum\ absolut niciun produs de origine animal\ (nici mierea de albine) [i nu se folosesc niciun fel de obiecte confec]ionate din piele sau blan\ de animale. Veganismul este mai degrab\ un curent filozofic decât un mod de alimenta]ie.

Importan]a [i avantajele alimenta]iei vegetariene De ce este important\? Pentru c\ `n alimenta]ia vegetarian\ se consum\ o mare varietate de produse integrale, neprocesate, nerafinate [i corespunz\tor preg\tite [i ingerate ca hran\, furnizând astfel to]i nutrien]ii necesari [i `n cantitatea necesar\, cu o singur\ excep]ie, vitamina B12 care trebuie suplimentat\ `n dietele strict vegetariene.

{tia]i c\ la fiecare 35 de zile, pielea se reface? Ficatul, `n aproximativ o lun\. Corpul `[i reface toate celulele pe baza a ce m\nânci. De asta se zice c\ „e[ti ceea ce m\nânci“. De aceea, a avea puterea de ab]inere de la alimentele care fac r\u sau care nu aduc nici un aport de nutrien]i necesari corpului omenesc, este un semn de s\n\tate.

V\ ofer, ca dar de Cr\ciun, o re]et\ delicioas\, vegetarian\, g\sit\ `n cartea „Nu hr\ni cancerul“, scris\ de doctorul Pavel Chiril\.

Ciocolat\ crud\ Ingrediente [i mod de preparare: 1 avocado bine copt pasat bine cu furculi]a sau blenderul manual pân\ cap\t\ consisten]a de smânt\n\. Se adau-

g\ peste el 2-3 linguri de miere cremoas\ sau cristalizat\, 2-3 linguri pudur\ de ro[cove, 1 lingur\ de nuci crude m\cinate (sau amestec de diferite nuci crude), o lingur\ de f\in\ de fulgi de ov\z sau de cereale integrale (fulgii de cereale se macin\ [i astfel se ob]ine f\ina) [i stafide dup\ gust. Se amestec\ bine toate ingredientele, se pune compozi]ia `n 2 pahare [i se presar\ deasupra nuci m\cinate [i buc\]ele de fructe de sezon.

Se poate servi al\turi de un fruct acri[or (m\r cre]esc, kiwi, mandarin\, portocal\, c\p[uni sau afine).

(`n num\rul urm\tor: despre ingrediente folosite mai pu]in cunoscute [i avantajele alimenta]iei vegetariene)

Ceai de [tiut?!

Veronica Gr\dinariu La ora actual\, `n România sunt `nregistrate peste 5000 de produse de origine vegetal\, dintre care cele mai numeroase sunt suplimentele alimentare (ceaiuri, tincturi, capsule, comprimate, siropuri etc.). Documenta]ia oferit\ de produc\torii de la noi din ]ar\ nu include, de cele mai multe ori, nici m\car datele minime necesare `n leg\tur\ cu provenien]a botanic\ a plantelor folosite, raportul plant\/extract, solventul de extrac]ie, standardizarea `ntr-un anumit principiu activ, cantitatea de extract

8

dintr-o doz\ etc. ~n lipsa unor astfel de preciz\ri, farmacistul (singura persoan\ calificat\, `n acest moment, s\ fac\ astfel de recomand\ri) nu poate recomanda, din multitudinea de medicamente/suplimente alimentare autohtone pe baz\ de plante, acel produs care se apropie cel mai mult de unul similar (pentru care sau realizat studii clinice care s\-i confirme eficien]a) produs `n Europa sau SUA; singurul criteriu care r\mâne, astfel, la dispozi]ia pacientului/clientului este publicitatea f\cut\ la televizor [i radio [i pre]ul (care, cel mai adesea, oglinde[te calitatea produsului `n sine).

Ceaiul nu m\ hidrateaz\ De[i mult\ lume nu [tie, ceaiurile pot avea efecte secundare la fel de grave ca [i medicamentele atunci când sunt folosite `n mod abuziv sau incon[tient.

Ceaiul nu este ap\! Prin urmare, ceaiul nu m\ hidrateaz\ - dac\ `mi este sete, voi bea mai `ntâi ap\ [i apoi ceai.

Datorit\ posibilelor interac]iuni `ntre substan]ele active, medicamentele nu se administreaz\ cu ceai, ci doar cu ap\ (medicamentele pentru tensiune, antiagregantele, anticoagulantele, sunt doar câteva dintre medicamentele ce nu se

administreaz\ niciodat\ cu ceai. De exemplu, sun\toarea, folosit\ `n principal pentru efectul antidepresiv, poate s\ `ncetineasc\ clinic semnificativ efectele de sc\dere a colesterolului ale statinelor). Cel mai bine ar fi ca ceaiurile s\ se administreze la 2 ore distan]\ (`nainte [i dup\) de tratamentul medicamentos.

(`n num\rul urm\tor: despre calitatea plantelor de ceai [i despre modul corect de preparare a ceaiului)

decembrie 2015

STIL DE VIA}|

Via]a ca supravie]uire. E de ajuns?

Dr. Eugen-Neculai Gazzi

P

acienta, o doamn\ de vreo 50 ani, abia intrat\ pe u[\, se adreseaz\ gâfâind medicului cu o voce joas\, tremurând\: „Nu mai pot, e grav!“ Medicul `ntreab\: „Ce e grav?

V\ doare ceva?“ „Tot...“, r\spunde pacienta.

„Capul mi-e plin de gânduri!“ „Ce anume?“„Peste tot... ficatul, inima, stomacul, rinichii!“, spune pacienta ar\tând cu mâna spre locurile unde crede ea c\ se afl\ organele enumerate. „{i am probleme cu respira]ia. Mi se urc\ a[a de la stomac câte un nod [i se a[eaz\ aici, `n gât... [i mi se ia aerul [i trebuie s\ m\ ridic, s\ m\ plimb un pic, s\ iau o gur\ de ap\, ceva... ca s\-mi treac\. {imi amor]esc mâinile [i degetele [i simt ca ni[te s\ge]i `n drep-

anul 1, nr. 1

tul inimii, dar nu numai acolo... pleac\ a[a câte un junghi de aici, din dreapta se urc\ `n sus pân\ `n cre[tetul capului [i apoi cobor\ [i se fixeaz\ `n [ale sau `n alt\ parte“. „De când v\ doare?“ „Aaa... de mult, de câ]iva ani!“ „{i abia acum veni]i la doctor?“ „P\i acum nu mai pot. Nu am pofta de mâncare, nu dorm, a]ipesc un pic [i m\ trezesc dup\ dou\ ore [i nu mai adorm pân\ diminea]\“. „{i ce face]i `n acest timp?“„P\i m\ gândesc la diferite lucruri!

Capul mi-e plin de gânduri!“

Analizele sunt bune [i pacientul mort?

O mare parte dintre pacien]i se adreseaz\ medicului a[a, acuzând simptome asem\n\toare celor descrise mai sus.

Medicul recomand\ anumite investiga]ii, `ns\ nu reu[e[te s\ pun\ `n eviden]\ o cauz\ organic\ care s\ justifice tabloul clinic al pacientului. Pacientul

este nedumerit. Se `ntreab\ adeseori retoric: „analizele sunt bune [i pacientul mort?“ Unde este problema? Ce se `ntâmpl\ de fapt?

Medicul se a[eaz\ mai bine, respir\ adânc, empatizeaz\ [i `ntreab\: „Sunte]i c\s\torit\?“ „Da...“ zise pacienta cu un gust amar. „Bea?“ „A b\ut `n tinere]e!

Acum mai rar. Sufer\ cu inima. ~ns\ este foarte nervos [i violent.

E iute [i imediat se sup\r\!“ „Copii ave]i?“ „Trei!“ „Avorturi a]i f\cut?“ „Eeei! Am f\cut! Vreo [ase! {i de vreo 15 ani am sterilet.

L-am schimbat la fiecare 5 ani.

Anul viitor urmeaz\ s\-l scot!“ „P\i nu sunte]i la menopauz\?“ „Ba da! De vreun an [i ceva...“ Anamneza a continuat `n aceea[i tent\ f\r\ ca pacienta s\ dea semne de con[tientizare a durerii profunde existente `n sufletul ei. Continu\ s\ vorbeasc\ referindu-se la suferin]ele actuale, acestea fiind pentru ea cele mai importante, am putea spune vitale.

Via]a ca supravie]uire! Pacienta vede toate problemele actuale. Le identific\ corect, le nume[te, `ns\ nu are puterea s\ p\trund\ `n adâncul sufletului ei. Simte c\ ceva e `n neregul\. Simte nelini[tea, agita]ia. Este o lupt\toare. Este preg\tit\ mereu s\ dea piept cu problemele actuale, `ns\ nu poate s\ numeasc\ durerile [i p\catele din trecut. Nu poate s\ ierte. ~[i aduce aminte [i judec\ pe cei care i-au f\cut „via]a grea“, are resentimente fa]\ de ace[tia. Nu poate s\ primeasc\ un cuvânt de vindecare, inima ei fiind `mpietrit\ de prea mult\ durere.

A nu asculta durerea ce ]ip\ din adâncul nostru Anxietatea este unul dintre termenii medicali ce ar putea defini par]ial starea pacientei.

Anxietatea define[te teama f\r\ obiect, o team\ generalizat\ fa]\ de ceva ce nu putem numi.

Dac\ ne aplec\m atent asupra propriei vie]i, putem identifica anumite probleme responsabile `n mod direct de generarea anxiet\]ii. De multe ori anxietatea poate fi generat\ de traume suferite de p\rin]ii no[tri [i mai ales de bunici. De exemplu, dou\ paciente, f\r\ nicio leg\tur\ de rudenie `ntre ele, cu un grad marcat de anxietate, au avut bunicii uci[i `n timpul r\zboiului.

Anxietatea este caracteristic\ vie]ii ca supravie]uire, a vie]ii tr\ite `n exterior, la suprafa]\, f\r\ a asculta durerea ce ]ip\ din adâncul nostru.

Care sunt cauzele care au generat starea de anxietate `n cazul pacientei prezentate? V\ las s\ ghici]i!

Ce a]i face pentru vindecare dac\ a]i fi `n locul pacientei? S\ r\spundem fiecare `n adâncul nostru [i acolo unde nu [tim s\ mergem s\ c\ut\m r\spuns la Dumnezeu, la scaunul de spovedanie.

9

TERAPIE PENTRU SUFLET

Reiau, [i `n paginile revistei, un text pe care l-am publicat pe 7 noiembrie, `n acel context tulbure de dup\ tragedia de la clubul Colectiv, motivat de faptul c\ subiectul este unul extrem de actual [i, `n plus, are o leg\tur\ special\ cu via]a parohiei noastre. (C.S.)

Sta]i pu]in, bisericile chiar sunt spitale!

Pr. Constantin Sturzu ragedia de la clubul „Colectiv“ din Bucure[ti a adus `n spa]iul public o premier\ pentru România postdecembrist\, Biserica fiind num\rat\, `ntr-un fel sau altul, printre autorii morali ai acestui cumplit eveniment, al\turi de corup]ia din societatea româneasc\. Mai mult, analizând articolele [i comentariile din pres\, dar [i de pe re]elele de socializare, cele mai multe reac]ii negative sunt tocmai la adresa Bisericii. Iar cel mai virulent dintre atacurile lansate pân\ acum este cel sintetizat de un slogan mai vechi, apar]inând unui ONG anticre[tin, [i anume: „Vrem spitale, nu catedrale!“. Un slogan care nu are nici un fel de acoperire. Nimeni nu poate explica ra]ional, cu date concrete [i argumente, cum este afectat\ construc]ia de spitale de ridicarea de l\ca[uri de cult (cea mai mare parte dintre ele beneficiind de sprijinul financiar al comunit\]ilor parohiale, iar nu de la bugetul de stat). Dar nu asta este important, nu mi-am propus s\ demontez acest slogan (au f\cut-o al]ii deja, mai ales pe site-ul avereabisericii.ro).

Eu `mi propun s\ convertesc acest slogan, s\-l `ncre[tinez, a[a cum Biserica a `ncre[tinat, de-a lungul istoriei, numele unor s\rb\tori p\gâne, precum Rusaliile sau Sânzienele.

Voi `ncepe prin a spune c\ Biserica, prin l\ca[urile sale de cult, este Spital. Afirma]ia numi apar]ine, ci este a Sfântului Ioan Gur\ de Aur. ~n Biseric\, omul vine spre a fi t\m\duit, spre a vindeca firea uman\ de rana produs\ când s-a rupt de Dumnezeu [i a pierdut raiul, prin c\derea protop\rin]ilor Adam [i Eva. O dat\ restabilit\, prin Biseric\, deplina comuniune cu Dumnezeu, omul este ontologic restaurat [i, implicit, este vindecat [i sufletul, dar [i trupul s\u (care, `n cazul sfin]ilor, poate primi [i darul de a r\mâne nestric\cios, dup\ moartea biologic\). Dar, chiar dac\ ar fi s\ aduc\ „doar“ vindecare/ alinare sufleteasc\ [i tot ar fi suficient pentru a numi bisericile ca fiind adev\rate spitale. S\n\tatea trupeasc\ f\r\ s\n\tate sufleteasc\ nu are nici un rost. Ce bucurie poate avea un om cu un organism perfect din toate punctele de vedere, dar care este chinuit suflete[te [i nu (mai) vede nici un rost `n a-[i tr\i via]a?

Adesea, trupul se `mboln\ve[te tocmai de pe urma bolilor spiri-

T

10

tuale (prin a[a numita somatizare). Dimpotriv\, un om s\n\tos suflete[te va fi mult mai motivat s\ lupte [i pentru s\n\tatea trupului s\u – a se vedea acele cazuri consemnate de [tiin]a medical\, `n care pacientul se vindec\, uneori miraculos, ca urmare a rug\ciunilor [i a credin]ei `n Dumnezeu.

A[a `ncât, eu cred c\ atunci când auzim: „Vrem spitale, nu catedrale!“, noi, cre[tinii, ar trebui s\ `n]elegem c\ nu se (mai) doresc edificii `n care s\ se „presteze servicii religioase“, ci locuri `n care, cu adev\rat, omul s\ poat\ afla vindecare pentru sufletul s\u, cu ajutorul duhovnicului, adic\ al „medicului“ din Spitalul numit Biseric\. Dac\ nu este a[a `n toate bisericile, atunci, da, avem o problem\. Dac\ oamenii pot discuta doar din an `n Pa[ti cu preotul, câteva minu]ele, sub presiunea mul]imii care a[teapt\ la spovedit, atunci sup\rarea celor din strad\ este `ndrept\]it\. Nici eu nu-mi doresc cl\diri/ ziduri, fie ele [i `n form\ de biseric\, dac\ ele nu sunt autentice a[ez\minte de t\m\duire a omului.

Ca s\ ies din sfera teoriei, sunt obligat s\ dau câteva exemple concrete din ceea ce cunosc mai bine, din ce se `ntâmpl\ `n biserica la care sunt paroh, Talpalari. S\pt\mâna aceasta care s-a `ncheiat, spre exemplu, a fost ini]iat un club al so]iilor, care `[i propun s\ `nve]e cum s\ gestioneze problemele pe care le `ntâmpin\ `n

rela]ia cu so]ii lor (`n preg\tire, avem [i un club al so]ilor, dar [i unul dedicat celor ce urmeaz\ a se c\s\tori). Aceste cluburi se adaug\ la deja s\pt\mânalul club al m\micilor, ce func]ioneaz\ de aproape trei ani de zile. Tot `n biseric\ (`nc\ nu avem o cas\ social\) s-a `ntrunit, zilele trecute, [i grupul s\pt\mânal de terapie pentru persoane codependente, sub obl\duirea maicilor care activeaz\ `n cadrul Centrului de Formare [i Consiliere „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“.

Evident, abord\rile la aceste `ntâlniri sunt dintr-o perspectiv\ cre[tin\, metodele de lucru fiind „`mbisericite“. La toate acestea se adaug\, tot `n s\pt\mâna trecut\, cel pu]in 120 de persoane spovedite de doi preo]i, conform unor program\ri `ntinse pe patru zile. Ca s\ nu mai pomenesc [i de cele patru Sfinte Liturghii la care, cu rânduiala cuvenit\, credincio[ii au primit sfânta `mp\rt\[anie – „spre t\m\duirea sufletului [i a trupului“. Iar `n ziua de duminic\, dup\ Sfânta Liturghie, a fost o agap\ la care s-a putut gusta câte ceva [i am putut vorbi `ntre noi, `mp\rt\[ind gânduri, tr\iri, evenimente din via]a noastr\, edificându-ne asupra unor probleme duhovnice[ti sau de alt\ natur\... Cu alte cuvinte, aceast\ agap\ duminical\ e un loc `n care nimeni nu (mai) e singur.

Toate aceste activit\]i nu sunt prezentate nici `n pres\, nici `n alte spa]ii publice, de[i

ele se desf\[oar\, cu unele modific\ri, `n fiecare s\pt\mân\ a anului liturgic. La urma urmei, sunt chestiuni care ]in de intimitatea acestei familii, care este comunitatea parohial\. Eu `nsumi am cerut, `n mai multe rânduri, ucenicilor s\ nu trâmbi]eze despre aceste lucruri.

Dac\ am considerat c\ este momentul de a vorbi acum, ca excep]ie, a fost pentru a demonta, fie [i simbolic, fie [i pentru o clip\, afirma]iile celor care, din afar\ privind (sau doar cu ochii la pres\), afirm\, non[alant, c\ „Biserica nu face nimic pentru oameni“. I-a[ pune, pe to]i ace[ti critici de serviciu, `n leg\tur\ cu oameni care au ajuns la noi, la biseric\, `n pragul sinuciderii [i au (re)g\sit bucuria de a tr\i, cu so]i care erau `n prag de divor] [i care nu numai c\ nu s-au mai desp\r]it, ci au mai f\cut unul sau doi copii, `ntre timp, cu studen]i orfani, care au g\sit aici [i o familie, dar [i sprijinul financiar necesar spre a continua studiile. {i exemplele pot continua pe pagini `ntregi... Pot, oricând, pune la dispozi]ie o list\ de cel pu]in 200 de persoane care s\ dea m\rturie despre cât de mult i-a ajutat Dumnezeu prin Biseric\. {i asta este doar una dintre miile de parohii din aceast\ ]ar\. Ca s\ nu mai vorbim despre capelele din spitale sau din alte institu]ii. Chiar `n ziua `n care scriu aceste rânduri, am fost la un spital de copii, pentru a fi p\rta[ la botezul unui prunc bolnav, pe nume Gabriel. Acolo

este un preot care nu doar `n timpul programului de opt ore, ci oricând e nevoie, la orice or\ din zi [i din noapte, este al\turi de cei afla]i `n suferin]\. E unul dintre eroii anonimi ai acestei ]\ri. Dac\ presa nu-i [tie, nu `nseamn\ c\ ace[ti oameni nu exist\. „Vrem spitale, nu catedrale“? Sunt de acord. Acolo unde bisericile sunt doar ziduri [i slujbe ]inute formal, ele trebuie s\ devin\ spitale duhovnice[ti.

De[i eu nu [tiu s\ existe undeva o asemenea dec\dere.

Categoric `ns\, nu putem s\ ne preocup\m doar de spitale pentru trup, iar pe cele pentru suflet s\ le `nchidem. Chiar [i tragedia de la clubul „Colectiv“ scoate `n eviden]\ aceast\ nevoie de biserici. Dac\ nu ar fi existat aceste spitale de suflet, unde s-ar fi f\cut slujba de `nmormântare a victimelor, pe caldarâm? {i unde ar mai fi putut primi alinare familiile acestor tineri care au suferit de o moarte atât de cumplit\?

Biserica este locul unde, mai mult decât oriunde pe p\mânt, prime[ti pe Duhul Sfânt, „Mângâietorul“. Da, fiecare poate ([i are nevoie) s\-L `ntâlneasc\ pe Dumnezeu `n inima sa, acas\ sau `n orice loc s-ar afla, dar comuniunea cu El [i cu ceilal]i oameni nu e deplin\ decât `n Biseric\. La câte r\ni are acum societatea româneasc\, asta ne-ar mai trebui: s\ `nchidem bisericile-spital! Sau s\ `ncet\m a le mai construi acolo unde nevoile spirituale ale oamenilor o cer.

decembrie 2015

TERAPIE PENTRU SUFLET

Un decalog propus din fa]a scaunului de spovedanie Pr. Constantin Sturzu

R

eiau, `n aceast\ pagin\, o propunere de ghid pentru credinciosul care se spovede[te `n mod sistematic [i comentariul pe care l-am f\cut, la un moment dat, pe Facebook, vizavi de anumite reac]ii ale unor persoane.

Ce... nu este duhovnicul - Apropo de rolul de tat\, psiholog (chiar de so]!) pe care unii/unele `l proiecteaz\ asupra duhovnicului... Sigur c\ un duhovnic, pentru a fi consacrat ca atare, trebuie s\ aib\ capacitatea de a rela]iona p\rinte[te (chiar s\ aib\ „inim\ de mam\“, cum spunea P\rintele Paisie Aghioritul), trebuie s\ fie un bun cunosc\tor al psihologiei omului de azi, s\ ofere `ndrumare `n toate cele ce ]in strict de via]a duhovniceasc\, dar [i `n alte aspecte care ]in de via]a credinciosului. Dar el nu

Iat\ [i acel mic ghid, propus de o ucenic\, M\d\lina, dar inspirat din experien]a multora care `ngenuncheaz\ adesea la scaunul de spovedanie: 1) Ruga]i-v\, `nainte de spovedanie, pentru adunarea min]ii [i aducerea aminte a tuturor p\catelor.

2) S\ ave]i `n gând c\ p\catul este moarte, iar Hristos este Via]\.

3) S\ ave]i con[tiin]a neputin]ei de a nu p\c\tui („nu fac binele pe care `l voiesc, ci r\ul pe care nu-l voiesc, pe acela `l s\vâr[esc“, cum zice Sf. Ap. Pavel), iar `n inim\ dorin]a de `ndreptare.

4) Spune]i-v\ p\catele proprii, nu pe ale altora.

5) Spune]i-v\ p\catele cu onestitate [i curaj, nu v\ ascunde]i.

6) Vorbi]i cât mai pu]in, fi]i conci[i, clari [i la obiect. Aminti]i-v\ c\ [i ceilal]i a[teapt\ s\ se spovedeasc\.

7) Da]i explica]ii numai dac\ duhovnicul le cere.

8) Nu `mpov\ra]i pe p\rintele duhovnic cu rolurile de psiholog, tat\ [i altele; el este doar cel care ne ghideaz\ c\tre Iisus Hristos, singurul Om care, fiind [i Dumnezeu, ne poate `mplini toate nevoile [i vindeca toate r\nile.

9) Dup\ ce a]i spus toate p\catele, fi]i aten]i la sfatul duhovnicului, prin gura c\ruia vorbe[te Dumnezeu; nu `l `ntrerupe]i [i nu v\ gândi]i `n alt\ parte.

10) Nu uita]i c\ spovedania este o tain\ [i nu dezv\lui]i nim\nui cuvântul de la Dumnezeu primit (a[a cum nici duhovnicul nu se cuvine s\ dezv\luie ceva).

Cu siguran]\, se mai pot ad\uga [i alte `ndemnuri de folos pe tema aceasta. Dar, de am `ncerca s\ le punem `n aplicare pe cele 10 de mai sus, am putea avea, cu adev\rat, `ncredin]area c\ neam str\duit a ne spovedi curat. poate fi so]ul pe care nu `l avem, nu poate `nlocui prietenul care ne-a tr\dat, nu ia locul tat\lui care ne-a lipsit `n copil\rie... Dac\ ne raport\m a[a la

duhovnic, nu numai c\ avem o rela]ie nes\n\toas\ cu el, dar ne facem vinova]i de un reduc]ionism care nu ne aduce nimic bun, dimpotriv\. Duhovnicul

este ghidul nostru c\tre Domnul, este, dac\ vre]i, interfa]a noastr\ cu Dumnezeu, pe care ne str\duim s\-L cunoa[tem [i de Care ne apropiem inclusiv

a[a (f\r\ a neglija, evident, rela]ia personal\ cu El, `n taina rug\ciunii, mai ales).

- Psihologia se `mpac\ foarte bine cu duhovnicia atâta vreme cât `[i respect\ locul firesc. Eu v\d adesea efectele benefice asupra celor care vin la scaunul de spovedanie [i, atunci când este nevoie, urmeaz\ o form\ de terapie (conven]ional\ sau nu).

Dar nici psihologul, nici psihiatrul [i nici un fel de terapeut nu aduce vindecarea, ci doar trateaz\ pe m\sura competen]ei sale. Adev\ratul Vindec\tor este doar Mântuitorul, iar cu El ne `ntâlnim [i ~l primim spre t\m\duire, deplin [i real, `n sfintele taine (botezul, spovedania, `mp\rt\[ania, sfântul maslu...).

- Dac\ un ucenic se ata[eaz\ de duhovnic mai mult decât de Hristos, `nseamn\ c\ fie duhovnicul s-a pus pe sine `n rela]ie mai mult decât L-a pus pe Domnul, fie ucenicul nu poate `nc\ a se lipi de Dumnezeu, ci caut\ doar omul, fie se `ntâmpl\ ambele (`n propor]ii variabile).

Clubul m\micilor ~nc\ din luna iunie a anului 2013, joia diminea]\ are loc o `ntâlnire special\ `n biserica noastr\: „Clubul m\micilor“. M\mici , `mpreun\ cu pruncii lor, se adun\ pentru a `mp\rt\[i experien]e [i a fi al\turi unele de altele. Pe lâng\ subiectele concrete [i personale pe care le discut\m, propun [i ni[te teme de gândire, scurte `ntreb\ri. Pentru c\ acest club se `ntrune[te la solicitarea m\micilor, se `ntâmpl\ ca uneori s\ se desf\[oare `n alte loca]ii (chiar [i acas\ la m\mici câteodat\). De aceea, persoanele care doresc s\ participe sunt invitate s\ anun]e miercurea la num\rul de telefon 0723689345 (Cristina Sturzu) pentru a stabili coordonatele `ntâlnirii.

Iat\ un exemplu de subiect abordat la una dintre `ntâlniri:

Gândul de azi: „Cel mai mult s\ v\ teme]i s\ nu se piard\ sau s\ nu se clatine cumva încrederea unuia fa]\ de cel\lalt. Aici este temelia vie]ii conjugale fericite.“ (Sf. Teofan Z\vorâtul) Consider c\ `ncrederea este `ntr-adev\r temelia vie]ii conjugale fericite?

Au fost situa]ii `n care mi-a fost pus\ la `ncercare `ncrederea `n so]? Care ar putea fi acestea (dac\ n-au fost)?

Au fost sau tr\iesc situa]ii `n care so]ul demonstreaz\ c\ n-are `ncredere `n mine?

Cum m\ p\strez a fi o so]ie de `ncredere?

Situatia zilei: A l\uda sau a nu l\uda copilul: cât, cum, `n ce condi]ii?

anul 1, nr. 1

11

TERAPIE PENTRU SUFLET

MAICA SILUANA NE R|SPUNDE

„Sunt mul]i care se `ntreab\ cum de a `ng\duit Domnul“

Maica mea drag\, M-a am gândit c\ poate ar fi nevoie, când ve]i putea, s\ alc\tui]i un r\spuns scurt cu privire la toat\ situa]ia asta cu maica Rafaela.

Sunt mul]i care se `ntreab\ cum de a `ng\duit Domnul toate astea: s\ se `mboln\veasc\ de[i ducea o via]\ a[a curat\, sa nu se afle nimic despre asta pân\ ce a fost prea târziu [i `n cele din urm\ chiar s\ moar\?

Noi [tim c\ Domnul are planurile Lui care nu coincid `ntotdeauna cu modelele [i obi[nuin]ele noastre mentale (c\ noi credem c\ dac\ suntem cumin]i [i ascult\tori vom tr\i ferici]i pân\ la adânci b\trâne]i), dar „ori[icât...“, vorba Rafaelei.

Celor care m-a au `ntrebat le-a am spus c\ eu nu [tiu un r\spuns, dar m-a au `ntrebat ce spune]i Dumneavoastr\ despre asta.

S\rut mâna cu drag, Cristina S.

Draga mea Copil\, drag\!

Dragii mei cei mul]i care v\ `ntreba]i!

Da, poate c\ v\ sunt datoare un cuvânt legat de „situa]ia asta cu Rafaela“! ~l rog pe Domnul Milei s\ m\ lumineze, s\-mi dea cuvinte articulate prin care s\ pot scoate din mine câte ceva din `n]elesurile care acum mi se revars\ `n inim\ [i `n minte, dar ca durere. E o durere plin\, plin\ de `n]elesuri [i de sens. E o dimensiune a durerii pe care `nc\ nu am cunoscut-o. E o „cr\pare de durere“ pe care n-am mai tr\it-o [i de la care primesc o lumin\ `nc\ nez\rit\ pân\ acum. Numai c\ nu g\sesc cuvinte s\ v\ vorbesc despre ele pentru c\ nu se ridic\, sau nu coboar\ la nivelul gândului. Orice `ncer-

12

care de formulare `n cuvinte se cristalizeaz\ `n „Doamne Iisuse Hristoase… Când sunt `mpreun\ cu m\icu]ele mele (sau cu cei din jur) primesc `mpreun\ cu ele puterea rostirii cuvintelor necesare comuniunii noastre. Cuvinte de toate felurile, dup\ necesitate, pentru c\ via]a e o tain\ f\r\ de sfâr[it [i ne cere s-o tr\im.

Mul]umim, Doamne!

Cum a `ng\duit, Domnul?

Cu durere [i dragoste!

Boala [i moartea Rafaelei n-au fost pedepse pentru felul ei de via]\, ci daruri pe care, cu adev\rat, mintea-ra]iune a omului nu le poate `n]elege.

Dar mintea cea de dincolo de ra]iune le poate primi [i tr\i.

Cere]i de la Domnul s\ v\ deschid\ u[a acelei min]i [i ve]i `n]elege [i ve]i primi totul cu

pace [i recuno[tin]\. {i cu durere. F\r\ durere nu ne putem na[te la acea nou\ via]\ [i la acea nou\ `n]elegere.

Da, Domnul ne-a ascuns boala Rafaelei pân\ a fost prea târziu ca s\ se vindece, dar nu prea târziu c\ s\ fie loc de `ntâlnire mai fierbinte, mai viu, mai profund cu El [i cu noi.

Rafaela a `nv\]at, `n scurta ei via]\ de c\lug\r, s\ fie ascult\toare [i, din ascultare, a primit f\r\ `ntreb\ri darul vie]ii pe care a tr\it-o din plin, [i la bine [i la r\u, cu Domnul! {i a gustat din bucuria pe care nu o poate lua nimeni de la noi! {i acum, n\d\jduim, c\ a intrat deplin `n loca[urile Acelei Bucurii!

Chiar [i Rafaela ne-a ascuns boala ca s\ fie mai mult cu noi [i s\ ne arate iubirea ei.

Ne-a zâmbit `nainte de a fi acoperit\ cu ve[mintele c\lug\re[ti pentru `nmormântare [i, apoi, s-a gr\bit s\ asculte porunca `ntoarcerii `n ]\râna din care venim cu trupul. S-a lep\dat astfel [i de ultima posibilitate de a se mândri! A biruit astfel, cu mila Domnului, [i acest cel mai mare [i mai de temut vr\jma[ al nostru! C\ moartea nu mai era pentru ea un vr\jma[, ci u[\ de trecere la odihna cea f\g\duit\. Deja z\bovise, de dragul nostru dincolo de puterile ce-i mai r\m\seser\.

Da, Domnul are gânduri diferite de ale noastre, dar „planurile Lui“ sunt acelea[i cu ale noastre. Noi, `n ascunsul nostru, lucr\m toat\ via]a la „planul“ Lui de a ne mântui [i de a intra `n ~mp\r\]ia bu-

curiei celei ve[nice, `n ciuda `mpotrivirii omului vechi!

Doar c\ este o lucrare de mare tain\ a inimii noastre; o lucrare de care mintea-ra]iune, lipit\ cu totul de planul supravie]uirii, nu poate [i nici nu vrea s\ [tie mai nimic. E o tain\ care se cere tr\it\ [i p\strat\ `n t\cere [i rug\ciune.

Deschide, Doamne, ochii inimii noastre ca s\ vad\ cele nev\zute sau m\car s\ credem celor ce au v\zut [i ne-au luminat cu `nv\]\tura lor!

Ajut\-i Doamne, pe to]i copiii T\i ca s\ fie cumin]i pentru a avea mintea cu Tine, `n Tine [i nu pentru vreo r\splat\ din cele pieritoare!

V\ mul]umesc [i v\ `mbr\]i[ez cu dragoste [i rug\ciune, Maica Siluana

decembrie 2015

TERAPIE PENTRU SUFLET

Centrul de formare [i consiliere „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“ Despre terapia pentru suflet, ce este aceasta, prin ce metode se practic\ [i la ce este de folos pute]i afla mai multe detalii pe site-u ul http://www.sfintiiarhangheli.ro.

Aici ve]i reg\si categorii precum „Seminarul Iert\rii“, „Al cui rob sunt?“, „Lupta

John Moses (Harrisonburg, Virginia): ecent am petrecut cinci zile la Sih\stria Sfânta Cruce din Wayne, Virginia de Vest. Trebuie s\ spun c\ mersul la m\n\stire a fost una dintre cele mai mari bucurii ale vie]ii mele de dup\ convertirea la Ortodoxie. Cunoscu]ii mei remarc\ de fiecare dat\ c\, atunci când m\ `ntorc de acolo, par mai fericit [i mai `mp\cat. Lini[tea, duhul de rug\ciune care `nv\luie m\n\stirea sunt cele care au cel mai mare efect asupra mea. Bine`n]eles c\ nu este al meu a sta acolo [i c\ trebuie s\ m\ `ntorc `n „lume“. Nu trece mult [i grijile [i zgomotul lumii `ncep s\ apese din nou asupra sufletului meu. Totu[i, nu sunt trist pentru c\ [tiu c\, asemenea p\rin]ilor din m\n\stire, [i eu sunt chemat s\ fiu ascet.

Oamenii adesea fac gre[eala s\ cread\ c\ asce]i trebuie s\ fie numai monahii [i c\ o via]\ de ascetism nu este pentru noi, cei care tr\im `n lume. Asta nu e adev\rat, pentru c\ Domnul a spus c\ fiecare dintre noi trebuie s\-[i ia crucea, s\ se lepede de sine [i s\-L urmeze. Nu este o mai bun\ defini]ie a ascetismului ca aceasta. Diferen]a dintre mine [i p\rin]ii monahi este c\ eu trebuie s\-mi practic ascetismul `n lume, printre colegii de serviciu, familie [i prieteni.

Odat\ le-am spus p\rin]ilor de la Sfânta Cruce c\ P\rintele Serafim este un stare] cu care este foarte u[or s\ tr\ie[ti. Eu am un stare] mult mai strict [i mai solicitant decât ei. Ei m-au privit cu surprindere [i m-au

R

anul 1, nr. 1

cea bun\“, „Sparge T\cerea“, o mul]ime de m\rturii, sfaturi [i rug\ciuni menite s\ contribuie la vindecarea fiec\ruia, fie c\ este vorba de traume, abuzuri sau dependen]e, fizice sau emo]ionale.

Pute]i adresa `ntreb\ri [i solicita con siliere, iar la `ntrebarea: La ce bun un

„Centru de formare [i consiliere“ `n Biseric\?, ne r\spund chiar Maicile din ob[tea M\n\stirii „Sfântul Siluan Athonitul“ din Ia[i, cele care [i desf\[oar\ activitatea `n acest cen tru: „~n primul rând pentru a crea [i oferi celor ce au nevoie un loc [i

condi]iile necesare redescoperirii cen trului vie]ii noastre [i a C\ii ce duce c\tre el. {i pentru c\ cei mai `n nevoie din acest punct de vedere sunt adolescen]ii [i tinerii, lor li se adreseaz\, `n primul rând, prezen]a [i lucrarea noastr\ aici“.

So]ia mea, stare]ul meu P\rintele John Moses a fost timp de aproape 20 de ani pastor metodist, pân\ când, `n 1996, s-a a convertit la Ortodoxie. ~n acela[i an a fost hirotonit preot, iar acum sluje[te `n parohia „Sfintelor Femei Mironosi]e“ din Harrisonburg, statul Virginia, SUA. Medita]iile sale pline de miez duhovnicesc au `nsufle]it mul]i credincio[i din toat\ lumea ortodox\. `ntrebat ce vreau s\ spun. Leam spus c\ stare]ul meu, so]ia mea, este mult mai strict decât P\rintele Serafim. Au zâmbit [i mi-au dat dreptate.

Cei care o cunosc pe preoteasa mea [tiu c\ este o persoan\ foarte bun\ [i delicat\. Are chiar foarte pu]ine preten]ii. Ceea ce am vrut s\ spun prin cuvintele de mai sus este c\ ea este m\n\stirea mea. Cu ea eu trebuie s\-mi lucrez mântuirea, [i ea trebuie s\ fac\ acela[i lucru cu mine. Cum se realizeaz\ aceasta `n familie? Cu ani `n urm\ când f\ceam consiliere matrimonial\, cuplurile `mi spuneau c\ `ncearc\ s\-L aib\ pe Hristos `n c\s\toria lor. ~i `ntrebam ce vor s\ spun\ cu asta. „Ei bine, ne rug\m `nainte de mas\, mergem la biseric\ [i citim Biblia“ r\spundeau ei. Acestea sunt lucruri bune, dar pe m\sur\ ce le ascultam problemele, aflam despre dispute, mânie, du[m\nie, resentimente, ]inerea de minte a r\ului [i a[a mai departe. Atunci `ntrebam pe cei doi dac\ cred c\ ceea ce a spus Domnul `n Predica de pe munte este adev\rat; adic\, atunci când un du[man ne sile[te s\ mergem o mil\ ar trebui s\ mergem cu el dou\, s\ `ntoarcem cel\lalt obraz [i s\ nu r\spl\tim r\ul cu r\u, ci s\

`ntâmpin\m r\ul cu binele [i blestemul cu binecuvântarea?

Bine`n]eles c\ erau de acord c\ Domnul a spus aceasta [i c\ aceasta este ceea ce noi ar trebui s\ facem. Atunci `i `ntrebam: dac\ trebuie s\ facem aceasta `n privin]a du[manilor no[tri, cu cât mai mult ar trebui s\ o facem `n privin]a so]iei [i a copiilor? Cel mai adesea r\spunsul lor era o t\cere stânjenit\.

Casa mea este m\n\stirea mea Noi ne purt\m de parc\ certificatul de c\s\torie ne-ar da voie s\ fim egoi[ti [i preten]io[i [i neiert\tori. Casa mea este m\n\stirea mea. Aici este locul unde eu trebuie s\ practic iertarea, r\bdarea, lini[tirea [i r\stignirea eului propriu [i a mândriei. Când m\ confrunt cu o presupus\ jignire ar trebui s\ v\d `n ea o ocazie trimis\ de Dumnezeu pentru mântuirea sufletului meu. Cu toate acestea, când jignirea vine de la so]ie sau copii, eu consider c\ pot fi mânios, ursuz [i r\zbun\tor. Ei bine, nu! A[a c\, dac\ so]ia mea m\ „sile[te“ s\ g\tesc cina, atunci ar trebui ca pe lâng\ asta s\ sp\l [i vasele. Dac\ a avut o zi rea [i-mi spune un cuvânt ne-

potrivit atunci ar trebui s\-i r\spund cu o binecuvântare `n loc de un alt cuvânt nepotrivit. Dac\ m\ jigne[te trebuie s\ o iert.

Nevoile ei trebuie s\ fie mai importante decât ale mele [i trebuie s\ o consider ca fiind mai bun\ decât mine. Bine`n]eles c\ [i eu sunt m\n\stirea ei. Imagina]i-v\ cum ar fi c\s\toria dac\ so]ii ar practica un astfel de ascetism. C\s\toria ar fi raiul pe p\mânt [i nu ar r\mâne loc pentru ca vr\jma[ul diavol s\ semene discordia. Gândi]i-v\ la aceasta: dac\ nu pot practica ascetismul `n propria cas\, cum o s\ fiu `n stare s\-l practic `n lume?

Ascetismul acesta este motivul pentru care noi purt\m cununi de martiri la Taina Cununiei.

Jignirile, ocazii trimise de Dumnezeu spre a-mi mântui sufletul Biserica mea este m\n\stirea mea. Aici este locul unde eu trebuie s\ practic iertarea, r\bdarea, lini[tirea [i r\stignirea eului propriu [i a mândriei. Asemenea vie]ii din orice familie, jignirile vor veni din partea membrilor parohiei pentru c\ noi to]i suntem p\c\to[i [i nedes\vâr[i]i `n sfin]enie. Dar `n loc s\ m\ mânii sau s\ m\ smintesc ar trebui s\ v\d aceste jigniri ca pe ni[te ocazii trimise de Dumnezeu ca s\ m\ des\vâr[esc [i s\-mi mântuiesc sufletul.

Imagina]i-v\ cum ar fi biserica dac\ noi to]i am practica acest tip de ascetism. Biserica ar fi

raiul, ~mp\r\]ia lui Dumnezeu pe p\mânt.

Serviciul este m\n\stirea mea. Aici este locul unde eu trebuie s\ practic iertarea, r\bdarea, lini[tirea [i r\stignirea eului propriu [i a mândriei. Jignirile vor veni de la [eful meu [i de la colegii mei. Dar `n loc s\ m\ mânii sau s\ m\ smintesc ce ar fi dac\ a[ vedea aceste jigniri ca pe ni[te ocazii trimise de Dumnezeu ca s\ m\ des\vâr[esc [i s\-mi mântuiesc sufletul? Imagina]iv\ cum ar fi atunci serviciul.

Recunosc c\ ascetismul nu este confortabil. Este crucea pe care sunt chemat s\ o port [i nicio cruce nu va fi comod\. Am un ego masculin care nu vrea s\ se supun\ so]iei. Am mândrie [i nu vreau ca sl\biciunile mele s\ fie cunoscute de credincio[ii din parohie - la urma urmelor, eu sunt preotul! Ce ar gândi credincio[ii despre mine dac\ ar afla ce specimen de om sunt [i c\, de fapt, sunt „cel dintâi dintre p\c\to[i“?

Lini[tirea, poc\in]a, iertarea, r\stignirea ego-urilor noastre sunt dureroase, dar necesare. Nu tr\iesc `ntr-o m\n\stire, dar Dumnezeu a f\cut casa chilia mea; Dumnezeu a f\cut biserica chilia mea; Dumnezeu a f\cut lumea chilia mea. Ca to]i asce]ii, trebuie s\ m\ r\stignesc pentru lume, ba mai mult, lumea trebuie s\ fie r\stignit\ pentru mine. Nu este alt\ cale de mântuire.

(Sursa: http://putna.ro/ revista2013/articol31)

13

TERAPIE PENTRU SUFLET

Roxana Pa[al\u

~

n 2013, noi, Talpalarii, am `nceput s\ ne adun\m [i s\ ne cunoa[tem mai bine prin intermediul agapelor de dup\ Sfânta Liturghie de duminic\, continuând discu]iile duhovnice[ti, descoperindu-l mai adânc pe aproapele nostru, `n proximitatea c\ruia ne afl\m, slujb\ de slujb\, uneori f\r\ a-i cunoa[te nici m\car numele de botez. ~n acest cadru am `nceput s\ `nv\]\m s\ ne apropiem ca o familie.

O nou\ lucrare, aceea[i porunc\ Dup\ aproape un an, am sim]it nevoia s\ ne apropiem [i mai mult `ntre noi, `ntr-un mod viu [i `n glas de rug\ciune.

Suntem `mpreun\ la slujbe, ne apropiem de Dumnezeu prin sfintele Sale taine, ne hr\nim mintea [i inima la `ntâlnirile catehetice din parohie, `ns\ ce facem dup\? Cum p\str\m viu duhul rug\ciunii, cum ne ostenim [i cum lupt\m cu puterile `ntunericului?

R\spunsul a venit firesc, `n ajunul praznicului Na[terii Maicii Domnului din 2014. Atunci, la `nceput de an bisericesc, am pornit o nou\ lucrare: „Candela Rug\ciunii“, un „lan] al rug\ciunii“ ce se desf\[oar\ pe parcursul a nou\ ore dintr-o zi.

Concret, aceast\ lucrare presupune ca, `n fiecare sear\, `ncepând cu ora 22.00 [i pân\ la ora 07.00, cineva s\ se roage timp de o or\, acolo unde se afl\. Rând pe rând, devenind verig\ `n acest lan] ne`ntrerupt al rug\ciunii, citim din Psaltire (sau, cu binecuvântarea p\rintelui, alte rug\ciuni), pomenindu-i pe to]i cei `nscri[i `n grupul Candelei. Când unul [i-a `ncheiat ora de rug\ciune [i merge la odihn\, un altul se treze[te pentru a ]ine `n continuare Candela aprins\. Astfel, noapte de noapte, rug\ciunea r\mâne ne`ntrerupt\ [i `n fiecare or\ cineva se roag\ pentru noi, „purtându-ne sarcinile unii altora“ (cf. Galateni 6, 2).

Când s-a aprins prima Candel\ Rug\ciunea Candelei a fost ini]iat\ pentru prima dat\, `n

S-a aprins Candela Rug\ciunii ! forma aceasta, `ntr-o comunitate de români din Belgia, de la M\n\stirea „Acoper\mântul Maicii Domnului“ din VedrinNamur, p\storit\ de Pr. Ciprian Gr\dinariu, care spunea `ntr-un interviu publicat `n „Familia Ortodox\“ c\: „Una dintre ideile de baz\ a fost aceea de a ne ruga unii pentru al]ii, pentru a ne apropia unul de cel\lalt, pentru a `mplini dorin]a lui Hristos din Ghetsimani, „ca to]i s\ fie una“ (Ioan 17, 21)“.

Adaptate la nevoile parohiei noastre, prin `ndrumarea Pr. Constantin Sturzu, ne dorim ca rug\ciunile de la Candel\ s\ fie o „lucrare comunitar\“ a celor implica]i activ `n via]a parohiei de care apar]inem sau de care ne-am l\sat `nfia]i, pentru a ne uni mai adânc, prin `mpreuna rug\ciune.

Puterea rug\ciunii de noapte Noaptea, când exist\ o oarecare a[ezare [i lini[te `n jurul nostru, când sim]urile noastre intr\ `ntr-o stare de priveghere, rug\ciunea este mai puternic\ [i mai vie. Asumarea acestei lucr\ri, de a ne ruga pe timpul nop]ii, presupune o anumit\ responsabilizare din partea noastr\, trecând de la nivelul de prunci duhovnice[ti la etapa maturit\]ii, cea `n care particip\m activ, silindu-ne [i t\indu-ne voia, renun]ând la confortul unui somn odihnitor [i alegând s\ ne ostenim [i s\ veghem `n rug\ciune unii pentru al]ii. Privegherea [i osteneala pe timpul nop]ii, f\cute cu râvn\ [i cu binecuvântare, ne dau o stare de trezvie pe timpul zilei urm\toare.

Rug\ciunile de la Candel\ ne unesc [i mai mult, fiind o „Liturghie dup\ Liturghie“.

Noapte de noapte, ne rug\m pentru fra]ii [i surorile noastre duhovnice[ti, pentru to]i enoria[ii Parohiei Talpalari, pentru cei care sufer\ diferite necazuri sau ispite (se afl\ `n prag de divor], sufer\ de boli [.a.), pentru cei ce nu L-au

Din farmacia duhovniceasc\ a bibliotecii parohiale ~n Biblioteca parohiei noastre exist\ peste 800 de c\r]i (lista complet\ o pute]i consulta online: talpalari.iasi.mmb.ro/15112-invitatie-la-lectura-biblioteca-parohiala), din care v\ recomand câteva titluri: 1. Maica Domnului `n tr\irea duhovniceasc\ a Bisericii Ortodoxe de Pr. Michel Laroche O sintez\ complet\ a teologiei ortodoxe despre Sfânta Fecioar\, a[a cum e prezentat\ de Sfin]ii P\rin]i [i `n cânt\rile sfintelor slujbe; o c\l\uz\ vie, cald\, pentru cel care `nseteaz\ s\ guste din plin\tatea vie]ii duhovnice[ti sub acoper\mântul Maicii Domnului.

14

cunoscut pe Dumnezeu sau care s-au `ndep\rtat de El.

Pun]i de rug\ciuni Impactul [i folosul acestei lucr\ri a Candelei Rug\ciunii se descoper\, cu ajutorul harului, mai `ntâi `n tain\, fiec\rui suflet `n parte. A[a cum rug\ciunile se fac `n noapte, la lumina candelei, tot a[a foloasele de pe urma acestei nevoin]e sunt vizibile doar celor care au

„urechi de auzit [i ochi de v\zut“.

Pentru a `nte]i [i mai mult focul rug\ciunii, Pr. Constantin Sturzu ne `ndeamn\ s\ nu ne oprim la stadiul actual: „De[i avem doar câteva luni de când ne rug\m a[a, „`nl\n]ui]i“ `n Duhul, deja sunt m\rturii ale celor care au primit ajutor de la Dumnezeu [i prin mijlocirea celor ce nu las\, noapte de noapte, s\ se sting\ aceast\ chemare a Numelui S\u. Ast-

2. Preg\tirea pentru spovedanie [i pentru Sfânta ~mp\rt\[anie: predici la Triod.

Sfântul Teofan Z\vorâtul ne `ndeamn\ s\ ne `ndrept\m via]a prin cercetare de sine am\nun]it\, cunoa[terea patimilor ce ne st\pânesc [i demascarea de sine, poc\in]a, hot\rârea de a nu mai p\c\tui [i `ntoarcerea la Dumnezeu prin Spovedanie [i ~mp\rt\[anie.

3. Mai aproape de Hristos: spovedania [i iertarea Mitropolitul Antonie de Suroj Cartea ne ajut\ s\ `n]elegem mai profund taina Sfintei Spovedanii [i ne `ncurajeaz\ s\ avem o rela]ie personal\, vie [i foarte sincer\ cu Dumnezeu. Autorul ne prezint\ spovedania ca `ntâlnire cu Dumnezeu, Cel ce tânje[te dup\ noi [i ne iube[te chiar `n starea noastr\ de p\c\to[enie [i

fel, c\ut\m [i noi s\ `mplinim, pe cât ne st\ `n putin]\, cuvântul Sfântului Apostol Pavel de a „l\rgi inimile noastre“, creând noi pun]i de rug\ciuni care merg pe orizontal\, din om `n om, f\cându-se, `n acela[i timp, [i scar\ c\tre cer“.

S\ ne ajute Dumnezeu s\ dobândim dragostea des\vâr[it\, unindu-ne `n duh de rug\ciune, biruind ispitele [i preg\tindu-ne s\ facem fa]\ numeroaselor provoc\ri ale lumii actuale.

nefericire, ne`ncuviin]ând p\catul, dar f\r\ a-[i mic[ora iubirea.

4. Familia ortodox\: sfaturi, cuvinte de `nv\]\tur\, rug\ciuni de Pr. Evgheni {estun Volumul este o `mbinare de sfaturi ale preotului [i texte ale Sfin]ilor P\rin]i cu privire la rela]iile dintre so]i (dobândirea iubirii, divor], avort [.a.), educa]ia copiilor (conflictul genera]iilor, spovedania [i `mp\rt\[ania, [coala, televizorul [.a.), b\trâne]e, moarte.

Cei care doresc s\ `mprumute una dintre c\r]ile din Bibliotec\, trebuie s\ comunice titlul [i num\rul de inventar trecut `ntre paranteze `n lista de pe siteul men]ionat mai sus [i vi le voi da duminica dup\ Sfânta Liturghie sau `n timpul programului de spovedanie.

(Nicoleta Dobre, bibliotecar)

decembrie 2015

POESIS

Altarul poeziei

De la Adam [i Eva

Via]a e Iubire [i Iubirea e Via]a (pr. Constantin Sturzu)

(Elena Butuc)

(Anca Elena V\raru) Dumnezeu l-a creat pe el, mai `ntâi Ca s\ se bucure de Crea]ie [i Iubire, Dar singur\t\]ii nu-i da vreun c\p\tâi {i se mâhni c\ n-are `nso]ire.

V\zând Domnul inima omului S\u L\sat-a peste dânsul s\ cad\ un somn greu, Din coast-ai a[ezat\ la a inimii poart\ F\cut-a Creatorul a omului consoart\.

De-atunci se spune-adesea aceast\ vorb\ nins\ „Inima b\rbatului are o „coast\“ lips\, Iar când `n cale-i apare Eva potrivit\ Aceasta ca o u[\ `n balamalele-i proptit\“. {i-acum e `nceputul cu un elan sfios Când un Potir se-mparte la doi f\r\ prisos; El grabnic `i r\sare `n cale de-ajutor, Când ea s\ `l ajute l-`ntâmpin\ cu dor.

De Dumnezeu m\ ciocnesc `n poezie zgomotos precum se love[te o arip\ de fluture de cealalt\ arip\ de fluture, precum un drume] `n pustie d\, brusc, peste alt drume]: ne cerem iertare unul Altuia `ncurca]i poate chiar pu]in timizi... „De ce nu vii, Doamne, decât `n rug\ sau `n vers?“ El zâmbe[te `n mers - pân\ la cer, eu m\ ridic despiedicat - de la p\mânt ca s\ ne putem „iar\ [i iar\, cu pace“, ciocni `n Cuvânt.

Ca o adiere cald\ de vânt, Ca un puf de p\p\die Ce se joac\ `n v\zduh; Ca o melodie ce vine din adânc Ca un râu ce curge lin Ducând cu el un cântecel de dor, Ca un fulg de nea Ce cade pe p\mânt `nceti[or.

A[a-i cu Tine Doamne De u[oar\ via]a mea C\ci Via]a e Iubire [i Iubirea e Via]a.

Ca ziua senin\ de ast\zi, Ca ziua frumoas\ de mâine, Ca ochi-mi ce v\d când soarele r\sare {i când, apoi, seara apune; Ca inima ce bate `n mine A[a Te iubesc, Doamne eu pe Tine!

C\ci Via]a e Iubire [i Iubirea e Via]a.

Ea vorba cald\, dulce, cu sârg o `nchin\ ~ncuraj\rii lui `n grelele-i poveri Pe care el la Domnul pe toate le adun\, Prin ea s\ `mplineasc\ ale sufletului mângâieri. {i bucurii, [i scârbe [i cât-or mai avea Prin toate stâlpi [i punte, biseric\ `n Domnul Prin Care unul pe altul s-or binecuvânta Ca s\ r\zbeasc\ marea de ispite-ntr-unul.

Astfel fiecare ea e-o Ev\, o mireas\ {i fiecare el, e-un mire-al lui Hristos, De fiecare-n parte Domnul grij\ are {i-i cre[te, [i-i iube[te [i-i leag\ spre folos.

Cu mâna mea ({tefan Viziteu) Cu mâna mea, scriind [i `nvinov\]ind f\cutu-m-am judec\tor aspru [i nu poet c\ci nu Te-am chemat `n cuvintele mele goaleci din buretele r\ut\]ii mele ad\patu-Te-am cu o]et.

Venit-ai spre a m\ scoate din adânc cu palma Ta de vânt lin dându-mi mângâiere, iar eu nec\utând a Te afla … cu mâna mea datu-}i-am fiere.

baletul iubirii

Cu mâna Ta purtând urme de cuie cuprinsu-m-ai cu dor aprins, cu tot cu trestia din bra]ele mele ce c\tre Tine, `n batjocur\-am `ntins.

(Anca Elena Cristea)

Cu am\r\ciune ad\pându-te pe Tine din mine z\cut-am `ntru neiertare.

O, Doamne, cum oare datu-mi-ai mie iar\ inel pe deget, `nc\l]\minte nou\ `n picioare?

C`nd m-a[ vedea trecut de sit\, asta mi-ar fi dorin]a: Cu rug\ de m-ar fr\mânta, plângând, prescur\ri]a.

Cu mâna mea cea zidit\ de Tine datu-}i-am Doamne o]et [i fiere.

- Cu mâna Ta Doamne ridicatu-m-ai din mormânt `ntru `nviere.

Când preotul se roag\-n tain\, `ngenunchind sfios, M-a[ preschimba, prin Duhul Sfânt, `n Trupul lui Hristos.

ea doar cu o mân\ `n cer el doar cu un picior pe p\mânt leg\tur\ tainic\ [i trainic\ dureri m\rturisite [i `mp\r]ite dansul iubirii pe notele suferin]ei unde nu poate ea cu dou\ picioare poate el cu unul singur el puternic pentru amândoi ea sus]inându-l cu dragostea ei curat\ `mpreun\ fac omul `ntreg dinainte de a fi fost rupt\ Eva din Adam iubirea lor nimice[te neputin]a via]a bate matematica unu [i cu unu fac Unu el sus]ine cerul din ea ea `mbr\]i[eaz\ cerul din el `ndr\zneala de a tr\i suferin]a pân\ la cap\tul vie]ii anularea eului `n mi[care jertfelnic\ pentru biruin]a Iubirii care `nvinge moartea [i `nve[nice[te via]a

{i dac\ toate s-ar plini, un dor mi-ar mai r\mâne: Ca toate boabele de grâu s\ fie doar o pâine.

pa[i gra]io[i uni]i de iubire trecând cu `ncredere `n ve[nicie

~nsetat-ai dup\ a Te s\l\[lui `n inima-mi Doamne, cu r\bdare stând, b\tând [i a[teptând dar mâna mea f\cutu-s-a osândire, `ntru asprime pe Tine alungând. ~n `nserare [i ne[tiin]\-amar\, cu mâna mea s\patu-mi-am groap\ de mormânt.

Dar Tu `n r\s\rit m-ai strâns la piept cu mâna Ta Doamne [i numele T\u cel sfânt.

anul 1, nr. 1

Dac\ a[ fi un bob de grâu (Monahia Nicodema Stoica) Dac\ a[ fi un bob de grâu, a[ a[tepta cuminte Ca s\ m\ coc, r\bdând smerit `n ar[i]a fierbinte.

Apoi, legat cu fra]i de-ai mei, la moar\ de m-ar duce De pietre m-a[ l\sa sf\rmat, s-ajung f\in\ dulce.

Iar de m-ar pune `n cuptor, oricât de-ncins s\ fie, O Doamne, ce frumos a[ cre[te, s-ajung la Liturghie!

15

{TIIN}| PENTRU CON{TIIN}|

Daniela Ivanov

~

n istorie, civiliza]iile sau dezvoltat cu prec\dere pe malurile apelor, apa fiind mai important\ chiar decât mâncarea: un om poate supravie]ui f\r\ s\ m\nânce aproximativ o lun\, dar f\r\ ap\ doar o s\pt\mân\. Ap\ de]ine `nsu[iri neb\nuite pe care nu le manifest\ nicio alt\ substan]\, fiind considerat\ purificatoare `n majoritatea religiilor, incluzând cre[tinismul, iudaismul, hinduismul, islamul [i [intoismul. ~n trecut, fetele tinere vara se sp\lau cu rou\ de pe ierburi, iar pe timp de iarn\ beau ap\ dezghe]at\, pentru p\strarea frumuse]ii. ~n basmele populare, eroul omorât era readus la via]\ prin turnare de „ap\ vie“ [i „ap\ moart\“. O vorba veche româneasc\ spune c\ cel mai bine e s\ tr\ie[ti acolo unde ai b\ut ap\ prima dat\.

Fulgii de z\pad\ [i spiritualitatea oamenilor {tiin]ific s-a demonstrat c\ apa din interiorul celulelor corpului are un grad superior de ordonare, sem\nând mai mult cu ghea]a decât cu apa lichid\.

Studiile privitoare la ap\ au fost f\cute asupra modului de cristalizare a acesteia [i a factorilor ce pot influen]a acest proces, fiind bine cunoscut faptul c\ `n natur\ nu se pot g\si doi fulgi de z\pad\ identici.

Despre ap\ [i memoria ei Molecula de ap\ (H2O) este alc\tuit\ din doi atomi de hidrogen [i un atom de oxigen lega]i chimic. ~n molecula izolat\ de ap\, centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative, molecula de ap\ având un pol pozitiv [i unul negativ, deci se comport\ ca un dipol electric permanent. ~n aceste condi]ii, moleculele se atrag la extremit\]ile `nc\rcate cu sarcini electrice de semn opus, formând asocia]ii moleculare (structura supramolecular\) prezente `n ghea]\ [i `n ap\ lichid\, permi]ând explicarea propriet\]ilor neobi[nuite ale apei. La temperaturi mai mici de 0?C, apa pur\ trece `n stare solid\ sub form\ de ghea]\ cu structura tipic\ de cristale hexagonale. Apa dezghe]at\ este considerat\ ap\ suprastructurata (nu [i la microunde).

Unul dintre primii cercet\tori ce au studiat modul de cristalizare a apei a fost românul Henri Coand\ (1886-1972).

Cercet\rile sale au avut drept scop studierea modului de cristalizare a fulgilor de z\pad\. El a concluzionat c\ forma de cristalizare a fulgilor de nea difer\ de la o regiune la alta [i c\ forma lor este cu atât mai complex\ [i mai frumoas\ cu cât zona `n care au fost produ[i

Fizicianul Angelina Malakhovskaya a studiat puterea semnului crucii timp de aproximativ zece ani. A f\cut numeroase experimente descoperind propriet\]ile bacteriale unice ale apei dup\ ce este binecuvântat\ cu o rug\ciune ortodox\ [i cu semnul crucii. Studiul a mai observat un nou [i necunoscut efect al Cuvântului lui Dumnezeu, de transformare a structurii apei sfin]ite, `n special a densit\]ii ei optice `n domeniul spectral ultra-violet. S-a dovedit c\ dac\ se roste[te rug\ciunea domneasc\ [i se face semnul crucii asupra apei,

16

este una cu un grad foarte ridicat de spiritualitate al oamenilor. Cercet\rile au fost continuate `n România de Dan Olaru Mirahorian, discipolul lui Coand\.

Nu ofensa]i apa, `[i aminte[te fiecare cuvânt pe care-l rosti]i!

Printre primii cercet\tori care au introdus conceptul de memorie a apei `n aten]ia lumii [tiin]ifice [i a publicului a fost imunologul [i homeopatul francez Jacques Benveniste.

Rezultatele experimentelor sale, publicate `n revista Nature `n anul 1988, eviden]iau capacitatea apei de a re]ine caracterul alergen al unei substan]e cu care a fost pus\ `n contact, chiar [i dup\ multiple dilu]ii succesive ale apei, pân\ la puritatea originar\. Numero[i oameni de [tiin]\ au continuat cercet\rile lui Benveniste, printre care virusologul Luc Montagnier (colaureat al premiului Nobel pentru descoperirea HIV) [i Alex Tournier, directorul Institutului de Cercetare `n Homeopatie din Londra.

Stanislav Zenin de la Institutul de Biomedicin\ al Academiei de {tiin]e din Rusia [i-a sus]inut `n 2003 teza de doctorat cu subiectul memoriei

num\rul de bacterii d\un\toare scade de [apte, zece, sute chiar mii de ori. Rug\ciunea a fost spus\ atât de c\tre credincio[i cât [i de necredincio[i, iar num\rul bacteriilor, indiferent de mediu, a sc\zut fa]\ de mostrele de referin]\. Cercet\torii ru[i au mai dovedit efectul benefic al rug\ciunii [i al semnului crucii asupra persoanelor. S-a mai constatat c\ dac\ semnul crucii este f\cut ne`ngrijit [i f\r\ s\ ating\ centrul frun]ii, centrul plexului solar [i umerii, rezultatele pozitive ale testelor sunt mai slabe sau chiar absente.

apei pe baza studiului modific\rii conductivit\]ii electrice.

Zenin a definit apa ca fiind o substan]\ `n starea de acceptare a informa]iei, având o suprastructur\ adecvat\ pentru stocarea de date [i a numito rezervor de informa]ie biologic\. El a f\cut distinc]ia `ntre memoria primar\ [i cea de lung\ durata a apei. Memoria primar\ devine detectabil\ dup\ un singur impact cu informa]ia [i corespunde unei modific\ri reversibile `n suprastructura apei. Memoria de lung\ corespunde unei transform\ri complete a suprastructurii [i este rezultatul unei influen]e `ndelungate a informa]iei. Zenin a concluzionat c\ orice persoan\ are capacitatea de a influen]a apa de la distan]\, determinând-o s\-[i modifice suprastructura `n conformitate cu informa]iile primite; „nu ofensa]i apa, `[i aminte[te fiecare cuvânt pe care-l rosti]i“.

Apa sfin]it\ cap\t\ o structur\ chimic\ mai armonioas\ Cercet\torul ale c\rui rezultate sunt `n prezent cel mai bine cunoscute de publicul larg este profesorul japonez Masaru Emoto de la Universitatea din Yokohama. ~n timpul c\l\toriei sale `n USA din 1989 a avut ocazia de a face cuno[tin]\ cu cercet\torul Lee H. Lorenzen care i-a prezentat fotografii ale unor mostre de ap\ ob]inute cu ajutorul unui microscop electronic criogenic. Ulterior Emoto a `ntreprins studii privind structura apei supuse la diverse tipuri de informa]ii energetice pozitive sau negative, cum ar fi vorbe, cuvinte scrise, tipuri de muzic\, imagini, forme de rug\ciune, [i, observând procesul de cristalizare a mole-

culelor de ap\ sub diverse forme mai mult sau mai pu]in armonioase, Emoto a concluzionat c\ apa are memorie [i c\ se modeleaz\ dup\ amprenta energetic\, pozitiv\ sau negativ\, a persoanelor, vorbelor, st\rilor [i sentimentelor cu care intr\ `n contact sau care sunt direc]ionate c\tre ea.

Rezultatele au ar\tat c\ dup\ rug\ciune apa a c\p\tat o nou\ structurare, mai armonioas\ (`n imagine `n stânga ap\ de robinet, `n dreapta ap\ sfin]it\ `n biseric\).

Alt tip de experien]e a urm\rit modul de transmitere a informa]iei `n ap\, prin contactul cu o ap\ deja structurat\.

Ap\ `nc\rcat\ prin rug\ciune a fost deversat\ `n lac, dup\ care la un interval de timp a fost preluat\ o nou\ proba din ap\ lacului; s-a dovedit c\ apa din lac sa structurat prin rezonan]\. Un alt experiment a vizat testarea modului de influen]\ a structur\rii apei asupra gradului de poluare, fiind realizat pe un lac unde o anumit\ specie de alge prolifera necontrolat [i producea un miros insuportabil `n zonele limitrofe. Experimentul a constat `ntr-o rug\ciune colectiv\ pe malul lacului, f\cut\ de un grup numeros de oameni.

Rezultatul a fost c\ fenomenul de proliferare necontrolat\ a disp\rut [i lacul nu a mai fost afectat de eutrofizare.

Emoto [i-a publicat rezultatele `n cartea Mesajele ascunse din ap\, fiind pus\ `n eviden]\ capacitatea apei de a prelua, stoca [i transmite un anumit tip de informa]ie. Conform cercet\torului japonez, ar trebui s\ mul]umim pentru mâncarea pe care o mânc\m, s\ `n\bu[im emo]iile [i gândurile negative (multe influen]ate de mass-media) [i s\ ne rug\m mai des.

decembrie 2015