Revista „Vino și Vezi", nr. 1, anul. 6, 2018 by Ioana Stoian

cuv=ntul preotului

terapie pentru suflet

via]a parohiei

Familia azi. Despre un furt de identitate

„Via]\ cu sens“ - O lucrare ca r\spuns la fr\mânt\rile celor c\s\tori]i [i ale celor nec\s\tori]i

Prin agape, c\l\torim `mpreun\ c\tre ~mp\r\]ia Cerurilor

pagina 3

paginile 6-7

pagina 8

septembrie 2018

12 pagini anul 4, nr. 6

GRATUIT Revist\ de trezvie [i venire `n fire

dar nu degeaba

Vara `n tinda bisericii

~n perioada 30 iulie - 5 august 2018, Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari a organizat prima edi]ie a {colii de var\ intitulat\ „Vara `n tinda bisericii“. Timp de [ase zile, 40 de copii din parohie au avut parte de activit\]i [i de momente minunate. Detalii `n pagina 12

CUV+NTUL PREOTULUI

\ bucur c\ [i prin intermediul revistei noastre v\ putem transmite gândurile [i cuvintele noastre. Am n\dejdea tare c\ sunte]i bine, mângâia]i de harul lui Dumnezeu [i de bucuria de a fi. Sunt [i momente când bucuria [i n\dejdea ne lipsesc [i atunci, parc\ f\r\ s\ vrem, coborâm `n suferin]\ [i non-sens. Iar din acel moment c\ut\m s\ ie[im la lumin\ [i mul]umire pentru tot [i pentru toate.

Noi, slujitorii lui Hristos [i, de asemenea, slujitorii fr\]iilor voastre, avem mereu gândul la starea sufleteasc\ `n care v\ afla]i. Nu avem doar o datorie [i obliga]ie, ci mai mult o grij\ [i un drag pentru a v\ g\si lini[ti]i [i `ncrez\tori `n ceea ce to]i c\ut\m - fericirea [i via]a ve[nic\. Iar acest\ grij\ ne face s\ v\ pomenim pe cât mai mul]i `n fa]a Sfântului Altar, cerând peste `ntreaga parohie harul [i dragostea Domnului. Dumnezeu are dragoste pentru toat\ f\ptura, dar mai ales pentru noi oamenii. Cu n\dejde caut la Domnul ca aceast\ dragoste s\ se verse [i peste casele [i familiile dumneavoastr\. V\ sim]im, v\ vedem, v\ [tim [i pe cei care ajunge]i la Dumnezeiasca Liturghie [i pe cei pe care-i `ntâlnim `n mersul nostru prin parohie, chiar [i pe cei care nu vor s\ fie parte activ\ din comunitatea parohial\. Doresc din inim\ ca to]i s\-L cunoa[te]i pe Dumnezeu a[a cum se ruga, cu durere, Sfântul Cuvios Siluan Athonitul, un ocrotitor al parohiei noastre. Cu nef\]arnic\ dorin]\ dorim s\ fim uni]i, `mpreun\ s\ ne lipim inima [i

Dragi enoria[i ai parohiei noastre, mintea de Dumnezeul nostru [i a[a s\ devenim Una - Trupul [i Biserica Lui. Anul acesta to]i vorbim de 100 de ani de la m\rea]a `ntregire a României celei Mari, la 1918. ~n aceste momente unii se revolt\, al]ii se bucur\, poate sunt unii [i indiferen]i… Gândul nostru este s\ ne (re)unim nu doar `ntr-o singur\ ]ar\, ci m\car `ntr-o parohie, `n familia noastr\, iar tot ceea ce ne dezbin\ s\ l\s\m la o parte. Pentru a v\ chema, discret [i lini[tit, la a fi `mpreun\ [i to]i cu Hristos Domnul, v\ oferim un cadru [i `n biserica noastr\, cu acela[i scop: de a `mplini dorul [i dragostea noastr\ de a fi aproape, uni]i, sus]inu]i `n duh [i bucuros mul]umind pentru toate. Sunt lucr\ri frumoase `n biseric\ pentru toate vârstele [i voi aminti aici câteva, nu pentru a ne f\]\rnici, l\udându-ne unii pe al]ii, ci pentru a v\ chema prin cuvântul mângâietor [i vindec\tor al Domnului: „Veni]i la Mine (…) [i Eu v\ voi odihni pe voi“ (Matei 11, 28). ~n prima duminic\ din fiecare lun\ ne `ntâlnim pentru a `nv\]a tainele credin]ei noastre, la ora 18.00. Vorbim, `nv\]\m `mpreun\ [i ne adâncim `n cunoa[terea tezaurului credin]ei noastre ortodoxe. Pân\ acum am vorbit despre Biseric\, despre Sfânta Treime, despre sfin]ii `ngeri. Urmeaz\ [i alte teme care s\ ne ajute s\ `n]elegem cum s\ credem pentru a iubi.

~n a doua [i a patra s\pt\mân\ din lun\, `n zi de vineri, copiii parohiei particip\ la activitatea dedicat\ lor: „~n tinda bisericii“. Dac\ ave]i copii, `i pute]i aduce la atelierele noastre, care `i vor ajuta s\ creasc\ frumos [i blând. Pe adolescen]i sau pe tineri avem bucuria de a-i invita la grupul nostru de tineri din biseric\. Vor fi `ntâlniri periodice pentru cunoa[tere, unire, deschidere, `mprietenire. ~ntâlnirile, ca [i celelalte activit\]i, vor fi anun]ate dup\ Liturghia de duminic\, la avizierul bisericii [i pe site-ul talpalari.mmb.ro. Pentru m\micile dornice de dialog [i `mpreun\ p\rt\[ie sufleteasc\ avem „Clubul m\micilor“, `n fiecare zi de joi. Mai multe detalii pute]i ob]ine la num\rul de telefon afi[at mai jos.

Iar celelalte activit\]i (pelerinaje, conferin]e, `ntâlniri) [i programul s\pt\mânal al slujbelor (mai ales Dumnezeiasca Liturghie [i spovedania) sunt afi[ate la avizierul [i pe site-ul bisericii.

jim `n aceast\ „]arin\“, ca to]i s\ ne hr\nim din teascul cel cu bel[ug de har. Recunoa[tem c\ am [i gre[it, cunoa[tem a[tept\rile pe care le ave]i de la noi, preo]ii, cunoa[tem dorin]a dumneavoastr\ ca toate `n biseric\ s\ str\luceasc\ [i pere]ii, [i curtea -, iar activit\]ile sociale [i culturale s\ curg\ ne`ncetat. {i a[a ar trebui s\ fie. Dar fi]i `ng\duitori [i sprijini]i-ne `n acest sens. Cu ajutorul Domnului, prin iubire [i prin deschidere, rugându-v\ pentru noi, ne ve]i ajuta s\ fim slujitori mai buni, mai vrednici, pe m\sura nevoilor [i a[tept\rilor pe care le ave]i de la noi.

Ne bucur\m c\ suntem `n preajma dvoastr\ [i c\ Domnul ne-a adus s\ slu-

Cu dragoste [i recuno[tin]\, Preot Vladislav Nedelcu

Dac\ sunte]i c\s\tori]i [i ave]i nevoie de un mediu binevoitor pentru dialog [i sprijin `n rela]ie, v\ invit\m la atelierele noastre pentru famili[ti sau pentru cei care doresc s\ `ntemeieze o familie (detalii g\si]i `n articolul dnei preotese Cristina Sturzu, din paginile 6-7).

Rezultatul alegerilor pentru Consiliul [i Comitetul parohial ~n conformitate cu Hot\rârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 9296/2017, duminic\, 14 ianuarie 2018, `n Biserica Talpalari, dup\ Sfânta Liturghie, s-a desf\[urat [edin]a de constituire a Adun\rii parohiale pentru alegerea Consiliului parohial [i a Comitetului parohial. ~n urma votului, s-au ales pentru perioada 2018-2022, urm\toarele persoane: - pentru Consiliul parohial: Nicolae Carja, Constantin Vasiliu, Nicolae Tiron, Mihai Bercea, Drago[ Cristian Zetu, Vasile Alin Mânjescu, Ioan {tefan {uvei, Eugenia Belaus, Lucian George Pavel, la care

se adaug\ membrii de drept Pr. Constantin Sturzu [i Pr. Vladislav Nedelcu (preo]ii parohiei) [i membrii suplean]i Ion Hu]anu [i Mihai Lupu; - pentru Comitetul parohial: prezbitera Elena Cristina Sturzu, prezbitera Maria Nedelcu, Georgeta Bercea, Elena Giread\, Loredana Vasilachi, Maria Marian, Carmen Pescariu, Maria Laz\r, Emilia Popa, Elena Butuc, Daniela Nicoleta {uvei, Petric\ Hâr]an, Vasile Pa[al\u, Florica Gu]\, Silvia Anu]ei, Ilie Pl\m\deal\.

Preciz\m c\, potrivit dispozi]iilor statutare [i regulamentare biserice[ti aflate `n vigoare, din Consiliul [i Comitetul parohial pot face parte doar persoanele care locuiesc pe aria canonic\ (administrativ\) a parohiei. Duminic\, 21 ianuarie 2018, `n Biserica Talpalari, dup\ Sfânta Liturghie, s-a desf\[urat [edin]a de constituire a Consiliului parohial (la 8 zile de la alegere) [i, prin vot secret, s-au ales ca epitropi ai bisericii dnii. Mihai Bercea [i Vasile Alin Mânjescu.

A[a cum se precizeaz\ `n articolul din aceast\ pagin\ `n care sunt prezentate rezultatele alegerilor pentru Consiliul [i Comitetul parohial, din aceste structuri biserice[ti nu pot face parte decât persoane care `ndreplinesc anumite condi]ii, `ntre care obligatorie este aceea de a locui pe aria canonic\ (administrativ\) a parohiei. ~n comunitatea noastr\ parohial\ exist\ `ns\ [i un num\r important de persoane care, de[i nu au domiciliul pe raza parohiei, sunt parte activ\ [i integrant\ din biseric\. Mul]i dintre ace[tia [i-au asumat, al\turi de enoria[i, responsabilit\]i importante pentru via]a `ntregii comunit\]i. Aceste responsabilit\]i se reg\sesc `n cele dou\ tabele al\turate, cu bold fiind eviden]iate persoanele care au atribu]ii de coordonare. Evident, `n afar\ de cei men]iona]i aici sunt mul]i al]ii (câteva sute) care contribuie `ntr-un fel sau altul la bunul mers al lucrurilor [i sus]in, prin jertfa lor material\ sau duhovniceasc\, `ntreaga comunitate [i pe preo]ii s\i. Tuturor le sunt recunosc\tor [i m\ rog Domnului s\-i binecuvinteze pe to]i `ntru s\n\tate, bucurie [i har din bel[ug! (Pr. Constantin Sturzu)

septembrie 2018

CUV+NTUL PREOTULUI

Pr. Constantin Sturzu

e place sau nu, suntem `n plin r\zboi mediatic pe tema familiei. Mai `ntâi, conceptul de iubire a fost demonetizat. Este invocat la orice derapaj, de orice natur\. ~n numele iubirii este permis abolut orice. E argumentul ultim folosit mai ales de c\tre promotorii promiscuit\]ii [i deprav\rii sexuale. Acum este rândul familiei, a[a cum a fost ea l\sat\ de Dumnezeu, s\ fie pus\ la zid [i executat\ mediatic cu rafale ideologice, de inspira]ie neomarxist\. Execu]ia nu a `nceput ieri [i nu se va `ncheia mâine. Dar e limpede c\ plutonul de execu]ie nu se las\, pân\ nu-[i duce la cap\t misiunea. Rareori ia câte o mic\ pauz\. Dar de ce `[i doresc „ei“ s\ pâng\reasc\ [i institu]ia familiei, prin macularea ideii de c\s\torie? Doresc s\ fie integra]i `n societate, s\ intre „`n rând cu lumea“? P\i, tocmai prin op]iunea pentru devia]iile sexuale s-au autodelimitat de cei ce caut\ firescul `ntr-o rela]ie. E ca [i cum un anarhist convins ar vrea s\ devin\ poli]ist sau judec\tor, p\strându-[i `ns\ convingerea c\ nici o lege nu trebuie respectat\. Ar fi caraghios, penibil, ciudat? Cu siguran]\, da. Cam a[a e [i cu promotorii c\s\toriilor gay. Doar c\ ei nu au deloc sim]ul ridicolului. Dar ce se urm\re[te, de fapt, prin acest furt pe fa]\ de identitate? De ce vor s\-[i aroge statutul de familist cei ce nu cred `n valorile familiei? Mai `ntâi, care accep]iune a cuvântului familie este, mai exact, atacat\? E limpede c\ nu se ia `n calcul sensul cel mai larg al cuvântului. Exist\ familii de albine, familii de cuvinte, exist\ [i familia filateli[tilor. La serviciu sau la [coal\ ne sim]im uneori cantr-o familie. Nu se atac\ nici familia larg\, a celor ce sunt `n rudenie de sânge sau prin alian]\, nici cea monoparental\. Cu sensul de comunitate ce are ceva `n comun, [i homosexualii se pot considera ca o mare (sau minoritar\, cum vor ei) familie. Nu. Aici se atac\ exact la r\d\cina familiei, care nu e alta decât c\s\toria dintre un b\rbat [i o femeie. S\ presupunem c\ atacul acesta le va reu[i cum, de altfel, s-a [i `ntâmplat `n anumite state. C\ au toate drepturile ce se cuvin unui cuplu heterosexual, inclusiv cel de a adopta copii. Ce ob]in, de fapt? La ce le ajut\ s\ se autointituleze „so]i“? Care le e câ[tigul? Pentru a `ncerca un r\spuns, avem nevoie de a l\muri pu]in care este scopul c\s\toriei. De ce se c\s\toresc oamenii? Dac\-i ve]i `ntreba pe cei ce au f\cut sau pe cei ce urmeaz\ s\ fac\ pa-

anul 4, nr. 6

Familia azi Despre un furt de identitate

sul acesta, ve]i ob]ine o varietate de r\spunsuri. Cele mai multe se reg\sesc `n formule de genul: „pentru c\ m-am `ndr\gostit“; „pentru c\ vreau s\ am pe cineva lâng\ mine“; „pentru a face [i cre[te copii“; „pentru a ne oferi ajutor reciproc“; „pentru c\ vreau s\ fac dragoste cu…“; „pentru c\ nu suport singur\tatea“; „pentru c\ a[a se face“… Cei care frecventeaz\ biserica mai adaug\, de obicei, [i un vag: „ca s\ ne mântuim `mpreun\“. Corect\ `n form\, expresia arareori are [i un con]inut pe m\sur\, con[tientizat [i asumat. Cât [i ce anume din afirma]iile de mai sus `[i asum\ ([i) un cuplu homosexual? S\ presupunem c\ pe toate, c\ nu e nici o diferen]\. Inclusiv sunt unii care se declar\ credincio[i, care frecventeaz\ „biserici“ `n care chiar sunt [i clerici cu tipul acesta de „orientare“ sexual\ declarat\. Dac\ doar mimeaz\ public acelea[i preocup\ri sau dac\ sunt one[ti, nu are nici o im-

portan]\. E clar c\, având un consistent sprijin politico-economic, vor putea s\ „fure“ orice identitate vor. Dar nu trebuie s\ fii proroc pentru a `n]elege c\ lucrurile nu se vor opri aici. De la impunerea homosexualit\]ii ca fiind o altfel de „normalitate“ s-a ajuns, prin etape precise, la „teoria

genului“. Totul e fluid pentru neomarxi[ti: genul e un „construct social“, statul-na]iune un „construct politic“ etc. Drept urmare, LGBT s-a lungit precum un tren de marf\, ajungând la LGBTQIAPK. {i nu se vede cap\tul `nc\. Conceptul de familie va suferi acela[i tip de „dizolvare“. El este asumat sau „furat“ acum, doar pentru a-l compromite [i a-l pulveriza. Va fi trecut prin etapele poligamie [i poliamorie, pân\ se va ajunge la poli „orice“, adic\ poli „nimic“. Apoi va fi `ngropat. Cu preot? A, nu… Preotul n\d\jduiesc s\ r\mân\ afar\, la marginea gropii. Serios vorbind, e nevoie de o repliere conceptual\ rapid\. M\ `nduio[eaz\ cei care, candid, propun s\ nu schimb\m nimic, s\ l\s\m termenul de familie ca atare. Ori e familie, ori nu e. M-a[ bucura s\ fie atât de simple lucrurile. Dar, odat\ ce t\v\lugul s-a pornit deja `n jurul nostru, chiar dac\ noi nu suntem `nc\ sub [enile, nici nu trebuie s\ a[tept\m un astfel de moment pentru a g\si o solu]ie. De ce, spre exemplu, nu ne numim pur [i simplu Biserica Cre[tin\ [i folosim – dar nu dintru `nceputuri – apelativul Ortodox\? Nu cumva pentru c\ sunt [i al]ii care se autointituleaz\ cre[tini? A[a este [i `n cazul familiei, `n contextul zilelor noastre. Cum denumim, a[adar, familia – a[a cum a fost ea rânduit\ dintru `nceput de ~nsu[i Dumnezeu? Dac\-i spunem natural\, imediat vor spune c\ la fel de naturale sunt [i alte combina]ii decât b\rbat [i femeie (sau mascul [i femel\, `n zoologie). Dac\-i spunem tradi]ional\, un adjectiv

care mie mi-e drag, pot fi luate `n calcul [i epoci precum patriarhatul poligam. Cre[tin\ – ar fi mai aproape de realitate, dar problema e aceea[i, ca [i `n cazul denomina]iunilor. Mul]i `[i arog\ cre[tinismul, chiar dac\ `n el nu se mai reg\se[te gândul Domnului Hristos. Se pare c\ varianta familia binecuvântat\ este cel mai aproape de ideea ini]ial\ de c\s\torie dintre un b\rbat [i o femeie – care se unesc cu harul lui Dumnezeu. Aici se dezv\luie [i sensul cel mai adânc al c\sniciei. Scopul ei este de a oferi celor doi „ambian]a“ `n care s\ `nve]e dragostea [i comuniunea – cu Dumnezeu [i cu to]i semenii. Conceptul de familie poate fi confiscat [i f\cut ]\nd\ri. Dar nu se va putea confisca [i `n]elesul cel mai profund, n\scut din binecuvântarea lui Dumnezeu `nc\ din zorii crea]iei. Esen]ialmente, nu se va pierde nimic, `n pofida unor tragice consecin]e `n plan social. Doar c\ se vor separa [i mai mult apele. Ceea ce este autentic va rezista, `ns\, c\ci va continua s\ tr\iasc\ `n Hristos Domnul.

Program de audien]e la preotul paroh Pentru o comunicare mai eficient\, `ncepând cu aceast\ lun\ am decis s\ aloc un timp dedicat exclusiv dialogului cu enoria[ii, sub forma unor audien]e. ~n cadrul acestor `ntâlniri, anun]ate `n cadrul programului liturgic [i pastoral-misionar afi[at, ve]i putea aborda anumite aspecte administrative sau exprima dolean]e, sugestii sau nedumeriri. S\pt\mânal, va fi o jum\tate de or\ `n care voi fi la dispozi]ia enoria[ilor Parohiei Talpalari, dar dac\ vor fi mai multe solicit\ri, aceast\ jum\tate de or\ se poate extinde.

La aceste audien]e voi ad\uga, m\car o dat\ pe lun\, [i un program de spovedanie dedicat exclusiv enoria[ilor, dincolo de orele pe care s\pt\mânal le dedic celor afla]i sub `ndrumarea mea de mai mul]i ani [i care fac parte de facto din comunitatea de la Talpalari. Reamintesc c\ oricine are o problem\ ce ]ine de competen]a preotului paroh m\ poate contacta pe mail la constantin.sturzu@mmb.ro sau telefonic la 0764.60.88.88. (Pr. paroh Constantin Sturzu)

CALEA PELERINULUI

n urm\ cu câteva luni p\rintele meu duhovnic a propus un pelerinaj la M\n\stirea Lup[a pentru un num\r restrâns de persoane. M-am `nscris [i eu cu mult entuziasm deoarece ajunsese la urechile mele informa]ia c\ Parintele Rafail Noica a fost stare] al acestei m\n\stirii pentru o scurt\ perioad\ de timp - acest minunat p\rinte prin care harul lui Dumnezeu a lucrat [i `nc\ lucreaz\. Un mare dar pentru noi românii! De la `nceputul c\ut\rilor mele (voi men]iona mai jos care sunt) m-am lovit de acest om duhovnicesc [i am fost atras\ de cuvânt\rile lui, chiar dac\ `nc\ nu `n]eleg esen]a lor. Ceva a mi[cat `nl\untrul meu [i se simte Adev\rul `n tot ceea ce spune dar nu un adev\r pe care s\ pot spune c\ l-am tr\it pân\ acum… Mânat\ de entuziasm [i de curiozitate, joi diminea]a am pornit la drum, bine`n]eles nu f\r\ piedicile personale de rigoare. Dup\ [apte ore petrecute pe drum am ajuns la destina]ia noastr\. M\n\sirea este situat\ `ntr-o zon\ superb\ de munte. Ne `ntâmpin\ un preot c\lug\r cu fa]a senin\ [i un zâmbet sincer, nefor]at. Era ora prânzului [i am fost invita]i la mas\. Te gânde[ti c\ mergi la trapeza unei m\n\stiri [i vei

Lup[a Un gând tainic a devenit realitate... lua masa… nimic ie[it din comun. Pe când aici lucrurile stau altfel: totul este foarte bine organizat [i `ntr-o bun\ rânduial\. Fiecare `[i cunoa[te locul, un c\lug\r face a[ezarea la mas\, `n timp ce se m\nânc\ un alt c\lug\r cite[te din `nv\]\turile sfin]ilor p\rin]i, toat\ lumea se ridic\ de la mas\ `n acela[i timp [i se `ncheie cu o rug\ciune „complex\“ (chiar [i

pentru cei adormi]i…). Totul se petrecea `ntr-un firesc al lucrurilor [i acesta este doar un exemplu. ~n cele patru zile petrecute acolo am `ntâlnit un altfel de monahism . Nu m\ bazez pe o experien]\ foarte vast\ `n materie de pelerinaje sau timp petrecut cu monahi sau monahii, dar am sim]it cum ei tr\iau `ntr-un duh al libert\]ii

[i al `ng\duin]ei unul fa]\ de cel\lalt. Sunt ni[te oameni liberi, fire[ti [i cu sim]ul umorului. Asta m-a impresionat cel mai mult. Un umor curat [i simplu dar care te f\cea s\ ui]i de „bagajul“ pe care `l cari dup\ tine [i `]i f\cea sufletul s\ zâmbeasc\. Cred c\ acesta era [i scopul. Ar fi multe de ar\tat [i de povestit dar cred c\ m-a[

pierde `n detalii [i a[ pierde esen]a lucrurilor. Eu nu am `ntâlnit pân\ acum oameni mai fire[ti de atât. Nu pot uita privirea lor plin\ de dragoste [i blânde]e [i duhul p\cii [i al libert\]ii `n care ei petreceau… {i `ntâlnirea cu P\rintele Sofronie, uceni c al P\rintelui Rafail Noica a fost un dar de la Dumnezeu pentru noi to]i. M\ uitam la el [i, efectiv, nu puteam s\ concep faptul c\ mi s-a dat [ansa s\ privesc, s\ ascult [i s\ adresez o `ntrebare unui om care a fost sub `ndrumarea P\rintelui Rafail… incredibil fapt. Dumnezeu a r\spuns unui gând tainic al inimii mele. Un gând pe care `l alungam mereu [i nu `l l\sam s\ prind\ via]\ pentru c\ mi se p\rea prea mult. O `ndr\zneal\ prea mare din partea mea… f\r\ cuvinte. Acum c\ a[tern `n scris [i retr\iesc ce am sim]it acolo realizez, abia acum, ce dar mi-a f\cut bunul Dumnezeu… Un ultim cuvânt despre plânsul care m-a `nso]it acolo `n rug\ciune… Caut dragostea, bucuria [i pacea… caut… bat… cer… [i la Lup[a am sim]it mai vie aceast\ nevoie a sufletului de a-I cere lui Dumnezeu s\ ~i vorbeasc\. Hristos `n mijlocul nostru! (Elena Ciocan)

septembrie 2018

CALEA PELERINULUI

Pelerinaj c\tre propria inim\

~mpreun\ am descoperit frumuse]ea m\n\stirilor b\c\oane rice pelerinaj este o c\l\torie ini]iatic\ pe c\rarea l\untric\ spre propria inim\. E[ti `ntov\r\[it de aproapele, de fra]ii t\i `ntru Hristos, de cei cu care te une[ti prin Sfintele Taine [i cu care ajungi s\ sim]i o leg\tur\ puternic\ ce `]i `nt\re[te credin]a c\ suntem m\dulare vii ale aceluia[i Trup. A fost un prilej de sondare a con[tiin]ei, de absorbire a cuvintelor venite din partea unor oameni bucuro[i care lupt\ mereu cu egoismul, cu firea c\zut\ pentru a afla adev\ratul sens al vie]ii. ~n c\utare de lini[te, `n c\utare de r\spunsuri, de fericire netrec\toare [i desprindere din ritmul cotidian zgomotos, ne pornisem `nspre Bac\u, `ntr-o diminea]\ senin\ de mai, cu raze blânde de soare care inundau str\zile [i `nfloreau zâmbetele calde pe chipurile luminoase. ~n autocar, atmosfera era infuzat\ de rug\ciune [i inimile noastre erau atente s\ asimileze cuvintele ziditoare ale arhimandritului Emilianos Simonopetritul [i ale p\rintelui Sofronie Saharov, fiecare dintre ele având menirea de a fi scântei care s\ aprind\ `n noi dorin]a, nevoia de

„Strana“ tinerilor din biseric\ Pentru c\ s-a sim]it nevoia unui spa]iu mai dedicat `mpreun\ cunoa[terii [i `mprietenirii, ne-am propus s\ cre\m un grup (o „stran\“) a tinerilor din comunitate. Nevoia de interac]iune [i dialog la aceast\ vârst\ este foarte mare, astfel c\, `nso]i]i de cuvântul mângâietor [i vindec\tor al Evangheliei, toate cele fire[ti ale tinere]ii `[i vor afla un cadru adecvat, specific. Vom anun]a din timp toate aceste `ntâlniri ale tinerilor [i adolescen]ilor - ziua, locul [i ora. Prima `ntâlnire a va fi pe 15 septembrie, la ora 12.00, `n Gr\dina Botanic\ sau pe pârtia pe schi din S\r\rie. Pe 9 septembrie, duminic\, vom anun]a la Sfânta Liturghie [i la avizier mai precis loca]ia. Pentru mai multe detalii despre constituirea acestui grup poate fi contactat responsabilul de „stran\“, Alexandru Cre]u (0751.311.856). (Pr. Vladislav Nedelcu)

anul 4, nr. 6

unire `n rug\ciune cu cel\lalt esen]iala condi]ie de `naintare `n via]a duhovniceasc\. Adesea se `ntâmpl\ ca mintea s\ nu poat\ re]ine ideile, dar inima p\streaz\ cu mult\ fine]e starea pe care o cap\t\ din ceea ce eman\ cuvintele respective. De folos ne-a fost c\ acele pove]e nu au r\mas la nivel ideatic, ci au c\p\tat contur, au devenit palpabile, materializându-se `n tr\irea [i faptele noastre, printr-un exerci]iu concret. Am pornit la drum, cu un `ndemn clar [i cu un sprijin plin de n\dejde g\sit `n rug\ciunea p\rintelui Sofronie. Ajunsesem s\ [tim cu certitudine [i scopul pelerinajului, tot din rug\ciune: „…Cela ce pe Cruce mâinile }i-ai `ntins spre a aduce laolalt\ pe to]i copiii lui Dumnezeu cei risipi]i [i trimi]ând pe Preasfântul Duh, la unire pe to]i i-a ai chemat.“ Una dintre primele noastre opriri a fost f\cut\ la Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, unde am primit binecuvântarea ~naltpreasfin]itului P\rinte Ioachim. Ne-a vorbit cu mult\ blânde]e, iar starea luminoas\ pe care o aveam a r\mas `nc\ vie. Vie [i gr\itoare a r\mas [i privirea duioas\ a Maicii Domnului din Icoana f\c\toare de minuni de la M\n\stirea Giurgeni. Vorbele Maicii Stare]e a M\n\stirii Tisa Silvestri, care degajau atât de mult\ c\ldur\, dragoste [i bucurie, nu aveau cum s\ treac\ indiferente [i s\ nu `]i s\deasc\ `n minte un gând bun de `ndreptare, s\ `]i sudeze temeinic `ncrederea c\ „frumuse]ea va salva lumea“. Sfânta Liturghie de la M\n\stirea Diacone[ti, glasurile serafice ale maicilor, iubirea ce te `nv\luia odat\ cu primirea predicii spuse de p\rintele Amfilohie, miruirea de la sfâr[itul slujbei [i pova]a, cuvântul primit de fiecare dintre noi din partea p\rintelui au reprezentat momente `n care ceea ce receptam se transforma imediat `n lumin\ l\untric\. Privind retrospectiv la acele dou\ zile de pelerinaj, realizez c\ tot ceea ce am reu[it s\ surprindem atunci cu mintea, cu inima, a fost o treapt\, un urcu[, un model de a sim]i autentic dragostea pe care a pus-o Dumnezeu `n fiecare dintre noi. Dragoste care trebuie s\ dea roade `n func]ie de con[tientizarea personal\ a fiec\ruia c\ suntem ni[te pelerini care `l caut\ mereu pe Hristos [i c\ f\r\ o rela]ie de comuniune sincer\ cu El [i aproapele, aceast\ c\utare devine trist\ [i searb\d\. (Geanina Matache)

TERAPIE PENTRU SUFLET

~n seminariile pe care le sus]in `ncerc s\ readuc `n mintea omului aten]ia asupra dorin]ei din adânc, de a fi cu Hristos `n toate aspectele vie]ii exterioare, oricât de solicitante [i provocatoare ar fi acestea. Astfel, sensul c\sniciei [i al familiei iese din cadrele imaginii romantizate propuse de media psihologizat\ contemporan\ [i se va axa pe cultivarea rela]iei cu Mântuitorul Hristos, ca baz\ a `ntregii vie]i [i a tuturor rela]iilor.

„Via]\ cu sens“ O lucrare ca r\spuns la fr\mânt\rile celor c\s\tori]i [i ale celor nec\s\tori]i

prezbitera Cristina Sturzu n urm\ cu cinci ani [i ceva `ncepeam „Clubul m\micilor“, o activitate care aduna `n fiecare joi `n biseric\ m\mici cu copila[ii lor. Anii au trecut, m\micile se mai `ntâlnesc `nc\, unele deja la a treia genera]ie de prunci sau chiar la a patra. Prieteniile s-au strâns, unele sau transformat chiar `n rela]ii duhovnice[ti (prin cununii [i botezuri). Copiii, crescu]i `mpreun\ - [i prin `ntâlnirile de la

Tab\ra „Var\ cu sens“ s-a desf\[urat `n cadrul mirific al M\n\stirii Pâng\ra]i. Cele cinci perspective din care am privit fiin]a noastr\ - trup material; om aflat `n rela]ie cu mine `nsumi, cu ceilal]i [i cu Dumnezeu; eu ca mo[tenitor al neamului `n care mam n\scut; eu ca mo[tenitor al lui Hristos; tr\ind `n lume, `mplinind Porunca iubirii - au provocat nenum\rate `ntreb\ri [i r\spunsuri aplicate personal de fiecare dintre participante. Axa fizic\: (Trupul meu - templul Duhului Sfânt) Axa orizontal\: (Eu-Tu-Ei) Axa temporal\: (~n c\utarea genera]iilor pierdute) Axa vertical\: (Dintru adâncuri am strigat…) Axa iubirii: (A tr\i din inim\)

Iat\ câteva impresii [i m\rturisiri chiar de la participante: „Tab\ra a `mbinat `n mod armonios [i delicat lucrul personal, aspectele duhovnice[ti [i relaxarea `ntr-un ambient natural lini[tit, `n tihna m\n\stirii Pâng\ra]i. Atitudinea de acceptare [i de firesc, de stimulare a autenticit\]ii ne-a ajutat s\ fim noi `n[ine, s\ ne deschidem fa]\ de ceilal]i [i fa]\ de ceea ce este `n noi `n[ine, f\r\ teama de a fi judeca]i sau mustra]i c\ nu corespundem modelului de „a fi un bun cre[tin-ortodox“. Aceasta ne-a permis s\ recunoa[tem cine suntem [i s\ pornim din punctul `n care ne afl\m, `n a ne descoperi visul [i chemarea. Am g\sit r\spunsul la multe `ntreb\ri [i a ap\rut `n mod simplu [i clar care sunt urm\torii pa[i.“ „Am con[tientizat multe lucruri, am `nv\]at [i mai multe lucruri. Am `n]eles ce important este s\ fim `n rânduial\, am `n]eles [i accept s\-mi exprim durerile [i alte sentimente pe care mult\ vreme leam reprimat.“ „Informa]ii [i activit\]i foarte bine gândite, structurate, prezentate, lucrate. Bun\ dispozi]ie, sprijin reciproc, sus]inere emo]ional\/afectiv\, ocazie de a `n]elege profund cine suntem [i cine suntem chema]i s\ fim. M-am conectat cu mine, cu celelalte persoane din grup, cu natura, cu Dumnezeu. Mi-a pl\cut

„Var\ cu sens“ - dimensiunile fiin]ei cadrul duhovnicesc, faptul c\ am fost mereu `n rug\ciune, comuniune, chemarea lui Dumnezeu. {i mai ales, mi-am amintit c\ Dumnezeu m\ ]ine `n bra]e `n fiecare clip\.“ „M-am bucurat de con[tientiz\ri, prin exerci]ii practice. Am fost surprins\ s\ aflu lucruri pe care nu le [tiam despre mine, despre modul `n care m\ raportez la cei din jur, la mine, la Dumnezeu. Am primit r\spunsuri la `ntreb\ri pe care nu mi le pusesem, crezând c\ anumite lucruri erau clare pentru mine, când de fapt nu erau. Am schimbat perspectiva, unghiul din care vedeam lucrurile. M-am sim]it `n comuniune cu ceila]i, confortabil, `n siguran]\. Am avut [ansa s\-mi dau voie s\ fiu creativ\.“ „Am `nv\]at s\ m\ uit `n urm\, c\tre experien]ele mai degrab\ dureroase, cu `n]elegere, cu demnitate [i cu dorin]a de a `nv\]a ceva din ele. {i cu credin]a c\, f\r\ ele, n-a[ mai fi fost eu. {i am mai aflat c\ e ok s\ simt ce simt, c\ e ok s\ fiu eu, cea adev\rat\ [i c\ frico[ii [i ipocri]ii se `ntâlnesc cel mai greu cu Dumnezeu.“ „De la primul joc primit m-am g\sit deschis\ [i implicat\; tab\ra a lucrat viu `n mine [i a scos `ntreb\ri, `ndoieli, reflec]ii, revela]ii, con[tientiz\ri [i r\spunsuri. De[i am mai gustat din cursuri, grupuri, tabere, de ast\ dat\ simpla punere `n scen\, modelatul [i faptul c\ m-am l\sat cuprins\ de ele m-au adus `ntr-o form\ mai vie a mea. De a m\ `n]elege, de a-i accepta pe cei care m-au crescut [i `nainte de orice, dorin]a de a [ti cum s\ fac, ce s\ fac cu ce am descoperit, cu ce m\ doare, s\-L `ntreb mereu pe El „Doamne, unde e[ti aici? „; „Doamne, când am ie[it din rânduial\?“; „Doamne, vino `n frica asta!“. {i faptul c\ dezvoltarea personal\ din punct de vedere ortodox este dobândirea asem\n\rii cu Hristos este gândul care m\ `ntrege[te [i m\ ajut\ s\ r\mân pe Cale indiferent de patimile mele [i de `ndoielile care m\ mai macin\.“

septembrie 2018

TERAPIE PENTRU SUFLET

club, dar [i prin cele de la slujbele care se desf\[oar\ `n biseric\ - sunt acum vl\stare tinere ale unei comunit\]i mature care `mpreun\ fac un „acas\“, un mediu `n care cresc [i se dezvolt\ `n umbra icoanelor, un mediu de care s\-[i aduc\ aminte cu bucurie atunci când vor cre[te. Clubul m\micilor a venit la cererea participantelor, eu fiind doar un facilitator, misiune pe care a preluat-o cu timpul dna preoteas\ Maria Nedelcu. Dumnezeu a dat glas prin solicitarea m\micilor, care au [i rolul de so]ii, ca lucrarea mea s\ se orienteze spre `nt\rirea [i `ndrumarea pe calea c\s\toriei [i pe pa[ii premerg\tori acesteia. Primele seminarii ce purtau denumirea „C\s\toria extraordinar\“ [i „Singur\tate cu sens“, la care s-a ad\ugat [i un seminar al bucuriei: „De la bucuria omului, la bucuria Tat\lui“ au `nceput `nc\ din 2016, continuând `ntr-o formul\ extins\ (sus]inute al\turi de pr. Constantin Sturzu) `n Spania, Fran]a [i Italia `n perioada `n care locuiam la Vilaller, Spania. Odat\ cu `ntoarcerea `n România am reluat seminariile, reunite sub imperativul sensului. De la „C\s\toria cu sens“ (cu grupuri de preotese, de so]ii [i grupuri de so]i), la „Singur\tatea cu sens“, am avut `n aceast\ perioad\ de vacan]\ [i o tab\r\ numit\ „Var\ cu sens“, `n care am avut ca tem\ „Dimensiunile fiin]ei“.

A retrezi interesul pentru entuziasmul vie]ii autentice Dac\ la „Clubul m\micilor“ `ntâlnirile erau mai nesistematizate din cauza prezen]ei copiilor care solicitau aten]ia m\micilor permanent, celelalte seminarii au urmat teme clar delimitate. Gândul cu care am pornit [i aceste seminarii este acela de a `ndruma oamenii s\ tr\iasc\ o c\s\torie cre[tin\ asumat\ con[tient. ~n lumea de ast\zi, `n care spiritualitatea `n mare parte s-a relativizat [i a devenit umanist\ (centrat\ pe om), cre[tinismul se `nlume[te [i el, prin secularizare, iar omul care dore[te ingenuu s\ aib\ o via]\ cre[tineasc\, având rela]ii bune cu cei ai casei - cu facere de bine, cu rug\ciune (ca semne ale urm\rii lui Hristos) -, poate fi am\git spre o ratare treptat\ a ]intei, care este Hristos ~nsu[i [i nu performan]a `n rela]ii. ~n seminariile pe care le sus]in `ncerc s\ readuc `n mintea omului aten]ia asupra dorin]ei din adânc, de a fi cu Hristos `n toate aspectele vie]ii exterioare, oricât de solicitante [i provocatoare ar fi acestea. Astfel, sensul c\sniciei [i al familiei iese din cadrele imaginii romantizate propuse de media psihologizat\ contemporan\, a rela]iilor minunate cu so]ul/ so]ia/ copiii. Aceast\ perspectiv\ idealizat\, care propune `n mod obi[nuit acele serii de pa[i, tehnici, metode prin care cei

anul 4, nr. 6

~nscrieri pentru urm\toarele seminarii din seria „Via]\ cu sens“ Debutul noului an [colar va fi [i prilej de `ncepere a unor noi grupuri sub semnul „Via]\ cu sens“. V\ pute]i `nscrie la nr. tel 0723689345 (Cristina Sturzu) pentru seminariile: - „C\s\toria cu sens“ - seminar duhovnicesc adresat persoanelor c\s\torite, 6

sesiuni desf\[urate o dat\ pe s\pt\mân\, `ncepând cu 1 octombrie 2018; - „Tinere]e cu sens“ - seminar duhovnicesc adresat persoanelor nec\s\torite, 6 sesiuni desf\[urate o dat\ pe s\pt\mân\, `ncepând cu 2 octombrie 2018;

- „Dimensiunile fiin]ei“ - seminar duhovnicesc pentru femei [i b\rba]i (5-7 octombrie 2018) - Ia[i sau Pâng\ra]i. Banii dona]i cu prilejul acestor seminarii vor intra `n contabilitatea Parohiei Talpalari pentru sus]inerea unor activit\]i specifice.

C\s\torie cu sens Redau, mai jos, un fragment din textul pe care s-a lucrat la ultima sesiune adresat\ so]iilor: „C\s\toria nu e doar un teren, `n care fiecare `[i face jocul [i se sup\r\ pe partener c\ nu respect\ regulile, c\ nu comunic\ [i nu ascult\, c\ nu particip\, ci face un joc evitant. C\s\toria este locul `n care Dumnezeu ne `nva]\ cum s\ fim cu El [i cum s\ ne uit\m la El, de[i altcineva ne este foarte aproape [i ne atrage aten]ia. Pe parcursul acestui seminar am `ncercat s\ te fac atent\ mai `ntâi c\ atât tu, cât [i so]ul ave]i un gol (nevoi), dar, spre deosebire de cum priveai poate pân\ acum, sensul so]ului nu e s\-]i umple golul, la fel cum nici sensul t\u nu e s\-i umpli golul - mai mult decât atât, nici m\car sensul lui Dumnezeu nu e s\ `]i umple golul! Ci, a[a, cu gol, cu durere, s\ p\[e[ti acum `n lumea Lui, s\ tr\ie[ti cu El totul. Apoi, am v\zut c\ nu supunerea e adev\rata problem\, c\ suntem `n complementaritate cu so]ul, fiind egali `n fa]a lui Dumnezeu, iar ierarhia este mai degrab\ ceva ad-

doi s\ se `mpace cât mai bine, sau s\-[i creasc\ fiii „corect“ ([i care `n cele din urm\ duc la senza]ia acut\ a lipsei de sens), de multe ori prinde `n mreaj\ inclusiv pe cei care sunt sau `[i doresc s\ fie cre[tini. Materialul pe care `l propun se axeaz\ pe cultivarea rela]iei cu Mântuitorul Hristos, ca baz\ a `n-

ministrativ, organizatoric, ]inând de `mplinirea unui scop [i nu de valoarea uman\. Ne-am oprit `n continuare asupra a ceea ce `nseamn\ a tr\i `n zona de confort [i a ne baza pe noi `n[ine, `n]elegând care sunt consecin]ele acestei atitudini `n via]a noastr\, observând cum `ntre]ine ea st\rile de fric\ [i vinov\]ie. {i

tregii vie]i [i a tuturor rela]iilor. „C\uta]i mai `ntâi `mp\r\]ia lui Dumnezeu [i dreptatea Lui [i toate acestea se vor ad\uga vou\“ (Matei 6, 33). Acest verset, asumat ca [i motto al vie]ii, va face ca `ntreaga existen]\ s\ capete o nou\ perspectiv\, iar lucrarea mea este tocmai de a ajuta participan]ii

]i-am oferit un instrument care s\ te ajute s\ te bazezi pe Dumnezeu. A urmat apoi o detaliere a nivelurilor de intimitate [i am v\zut c\ nivelul de intimitate fizic\ este doar unul din cele pe care le tr\im, c\ fiecare acest nivel a fost afectat din copil\rie [i nu a r\mas f\r\ lec]ii negative, dar `nv\]ând

s\ `[i reactualizeze dorin]a de a c\uta ~mp\r\]ia, de a le retrezi interesul pentru entuziasmul vie]ii autentice cu [i `n Hristos - aceast\ via]\ deloc u[oar\, care presupune o dragoste mai mare decât greut\]ile inerente traiului cotidian, mai mare decât frica, care presupune [i jertf\, [i durere. Toate acestea,

s\ chem\m harul lui Dumnezeu, Acesta transform\ [i ne `ndumnezeie[te perspectiva. Revenind `n prezent, la rela]ia cu so]ul, am `nv\]at c\ admira]ia este un ingredient sine-qua-non pe care avem nevoie s\-l dezvolt\m, [i am primit un plan zilnic de ac]iune pentru a avea o c\snicie inten]ional\.“

fiind aduse la picioarele lui Dumnezeu, vor c\p\ta un alt sens, un sens mântuitor. Iar jugul uneori `mpov\r\tor al c\s\toriei, pus `naintea Domnului, se u[ureaz\, pentru c\ El ~nsu[i aduce pacea inimii, fidel f\g\duin]ei pe care a f\cuto: „[i Eu v\ voi odihni pe voi“ (Matei 11, 28).

VIA}A PAROHIEI

Prin agape, c\l\torim `mpreun\ c\tre ~mp\r\]ia Cerurilor {tiam c\ agapele sunt `ntâlniri ale fra]ilor cre[tini, un fel de comuniune fr\]easc\ organizat\ de o parohie. Genul acela de socializare la o sarmal\, un mic, dac\ nu e post, sau o m\slin\ [i-o cafea, dac\-i post. Da’ nu cuno[team sensul adânc al agapelor cre[tine pân\ când nu l-am tr\it `n adâncul meu la agapele organizate ale parohiei. n p\rinte drag spunea c\ termenul „agape“ se refer\ la recunoa[terea chipului lui Dumnezeu din om. Dar cum putem ajunge la m\sura aceasta? M\ gândeam c\ nu o fi foarte u[or s\ vedem chipul Domnului `n aproapele nostru [i c\ a re-cunoa[te chipul lui Dumnezeu din om presupune o cunoa[tere `ns\[i a lui Dumnezeu. {i cum ~l cunoa[tem pe Dumnezeu? Ne spune Sfânta Evanghelie [i Sfin]ii P\rin]i c\ prin rug\ciune, prin tr\irea tainelor Bisericii. Prin rug\ciunea personal\, Dumnezeu ni Se dezv\luie, desf\[urând tainele Lui. A[a cunoa[tem marea Lui mil\, blânde]ea [i smerenia Lui, delicate]ea, fine]ea, noble]ea [i mai mult, ne d\ruie[te pacea Lui, adesea `mpletit\ cu frica de Dumnezeu, dar [i cu bucuria cea lin\. Acestea sunt doar câteva dintre `nsu[irile Lui, c\ci cine poate cunoa[te pe Dumnezeu? „Nimeni nu cunoa[te pe Fiul, decât numai Tat\l, nici pe Tat\l nu-L cunoa[te nimeni, decât numai Fiul“ (Matei 11, 27). {i dac\ nimeni nu-L poate cunoa[te pe deplin, atunci nu-L putem nici recunoa[te pe deplin. Dar pentru c\ El ni se dezv\luie prin harul S\u, `n rug\ciune [i `n tainele Bisericii, putem cunoa[te aceste `nsu[iri ale Lui. El ni se face cunoscut nou\ prin Duhul Lui. „Cele ale lui Dumnezeu nimeni nu lea cunoscut, decât Duhul lui Dumnezeu“ (I Cor 2, 11). Dar totu[i, ce anume din noi L-o fi recunoscând? De unde [tim c\ El este? {i unde e Duhul Lui? Se pare c\ „~nsu[i Duhul Se roag\ pentru noi cu suspine negr\ite“ (Romani 8, 26), cum spune Apostolul Pavel. Duhul primit `n Taina Botezului…

Duhul Adev\rului. Doar prin Duhul Lui ~l putem cunoa[te pe Dumnezeu [i re-cunoa[te. {i dac\ e a[a `nseamn\ c\ eu, cu de la mine putere, nu pot cunoa[te pe Dumnezeu [i nici recunoa[te chipul Lui `n aproapele meu. Numai Duhul Lui din mine [i din noi to]i poate recunoa[te pe Dumnezeu [i chipul Lui din om. Alt\ b\taie de cap! Cum ajung acu’ la Duhul Lui din mine? C\ ~l am, [tiu! Am fost botezat\! Dar cum dau de El? ~mi st\ruie `n minte: „Leap\d\-te de sine!“ Adic\ cum s\ m\ lep\d de sine? „Adic\… uit\ de tine!“ {i dac\ uit de mine, ce-o s\ fac? „O s\ fac\ Duhul `n tine.“ Da? Bun atunci… Da' cum s\ ui]i de sine? D\-mi, Doamne, o pastil\ ceva! Adoarme sinele din mine! Ajut\-m\! Nu vezi? Fl\mânzesc, `nsetez, p\c\tuiesc, `nc\ ]in la mine… „Eu sunt Doctorul! Las\-M\ s\ te vindec de sine! D\-mi voia ta!“. Fie voia

Ta, Doamne! Ajut\-m\ s\ v\d chipul T\u `n lume! Apoi, au ap\rut agapele (`ntrunirile fr\]e[ti) din parohia noastr\, cu binecuvânt\rile p\rin]ilor, implicarea preoteselor [i a fra]ilor [i surorilor din Biseric\. Cu fiecare agap\, am `nceput s\ ne cunoa[tem mai bine. Mai `ntâi am fost timizi [i n-am uitat de „sine“. Apoi au urmat alte agape, cu jocuri spre a ne cunoa[te mai bine, cu sarmale, cu pr\jituri, cafea [i ceai, discu]ii libere `ntre noi. Am `nceput a uita de noi ([i de sarmale ) [i am primit pove[tile de via]\ ale celuilalt `n noi, am plâns cu ceilal]i, ne-am `mbr\]i[at, am râs, ne-am bucurat unii de al]ii [i, f\r\ s\ ne d\m seama, chiar am uitat de noi. „Altul“ era `n noi. Duhul plângea [i se bucura `n noi, iar chipul lui Dumnezeu din aproapele str\lucea! Ce binecuvântate sunt aceste agape! C\ci, prin ele, am `n]eles c\ pot scurta drumul spre Duhul din mine.

C\ nu trebuie s\ sap adânc `n mine, s\ m\ autoiscodesc `n h\]i[ul labirintului meu interior, ci s\ uit de mine `n prezen]a fratelui meu. {i uitând de mine, ascultând pe fratele, Duhul din mine L-am reg\sit `n el [i duhul lui s-a aprins `n mine [i amândoi eram `ntr-un duh, `n Domnul nostru Iisus Hristos. {i chipul lui Dumnezeu din el este al meu [i chipul lui Dumnezeu din mine este al lui [i, `mp\rt\[ind unii altora pove[tile noastre de via]\, am descoperit chipul lui Dumnezeu `n noi to]i, dar nu prin noi `n[ine, prin sine, ci prin uitare de sine, prin aproapele nostru. Curios lucru! C\utam duhul din mine [i duhul „plantat“ la Botez `n mine… L-am reg\sit `n aproapele meu. A `nviat! A[a am cunoscut chipul Domnului meu… pe calea scurt\ a agapelor din parohia noastra. Prin aceste `ntruniri cu copii, tineri, b\trâni, noi cunoa[tem pe Dumnezeu, prin Duhul Lui, uitând de noi. {i cunoscând pe Dumnezeu, recunoa[tem [i chipul Lui `n semenii no[tri. {i recunoscând chipul Lui, vom putea vedea slava Lui. {i v\zând slava Lui, n\d\jduim s\ fim unde e [i El. „{i slava pe care Tu Mi-ai dato, le-am dat-o lor, ca s\ fie una, precum Noi una suntem…“ (Ioan 17, 22); „P\rinte, voiesc ca, unde sunt Eu, s\ fie `mpreun\ cu Mine [i aceia pe care Mi i-ai dat, ca s\ vad\ slava mea pe care Mi-ai dat-o“ (Ioan 17, 24). Desigur c\ acesta este un proces [i, mai `ntâi, bine ne este nou\ s\ vedem chipul lui

Dumnezeu `n casnicii no[tri, apoi `n cei din parohia* noastr\ [i apoi, de ce nu, `n toat\ omenirea dac\ vom reu[i s\ uit\m de tot de noi, de sinele nostru, pentru a l\sa loc Duhului s\ cunoasc\ [i s\ iubeasc\ pe to]i ca pe unul. Suntem `mpreun\ c\l\tori spre ~mp\r\]ia Cerurilor! Nu ne mântuim singuri, ci `mpreun\! Veni]i la agapele noastre s\ ne cunoa[tem, s\ ne `mbr\]i[\m, s\ plângem [i s\ ne bucur\m `mpreun\, c\ci aceasta este calea scurt\ de a cunoa[te pe Dumnezeu, de a vedea chipul Lui `n fiecare dintre noi [i de a p\[i `n ~mp\r\]ia Cerului to]i ca [i unul! Veni]i la agapele noastre [i o s\ uita]i de voi! Veni]i, c\ci f\r\ voi nu putem ajunge nici noi `n Cer! C\ci Duhul din noi st\ ascuns `n voi! {i Duhul din voi v\ a[teapt\ `n noi! Veni]i s\ `nviem duhul din noi `n Domnul nostru Iisus Hristos Cel ~nviat! „Veni]i s\ ne `nchin\m ~mp\ratului nostru Dumnezeu!“. Cu bra]ele deschise, v\ a[tept\m, Noi, talpalarii (`n numele c\rora v\ scrie Anca Todiric\) * Parohie: cuvântul „parohie“, din greac\, `nseamn\ „pe lâng\ cas\“. Par-oichia (par = lâng\, oichio = cas\) `nseamn\ a fi `n afara casei, starea `n care nu e[ti acas\, e[ti pe drum, c\l\tor. Parohia este comunitatea oamenilor care nu au casa pe p\mânt [i sunt `n c\l\torie spre ~mp\r\]ie. (defini]ie preluat\ de la un p\rinte duhovnicesc)

septembrie 2018

~NDRUM|RI PE CALE

Maica Siluana ne r\spunde

„Bucuria vine prin crucea lep\d\rii de p\ruta noastr\ dreptate“ Draga mea Maic\, A[ vrea s\ v\ `ntreb un lucru privind culpabilizarea, de c\tre ceilal]i [i de c\tre sine. Când vine de la ceilal]i, e cumplit de dureroas\ [i greu de primit. Apoi când e de la sine, `mi pare negativ\, când m\ adâncesc `n ea, [i d\t\toare de poc\in]\, dac\ o `ncredin]ez Domnului. Dar cea de la ceilal]i, mai ales dac\ e constant\, e o povar\ grea de dus. Cum lucr\m cu ea? V\ rog pomeni]i-m\. Cu drag, I. *** Copila mea, Mai `ntâi, osândirea de sine pe care ne-o cere Dumnezeu nu este o culpabilizare nevrotic\ [i umilitoare, ci o con[tientizare lucid\ a p\r]ii noastre de responsabilitate `n rela]ia respectiv\. Nimeni, niciodat\, nu este victim\ nevinovat\ `ntr-un conflict. Con `nseamn\ `mpreun\. De fiecare dat\ noi avem o contribu]ie [i, de multe ori, chiar la ini]iativa violen]ei care

declan[eaz\ [i `ntre]ine conflictul. Doar c\ ne scap\, nu suntem con[tien]i de asta. De exemplu, tu `mi ceri ceva [i eu fac o mic\ grimas\ ca urmare a refuzului sau nepl\cerii l\untrice, dar r\spund „dr\gu]“ sau

neutru. Apoi tu devii agresiv\ [i eu m\ revolt c\ ce ai cu mine c\ doar… ~n plus, eu nu v\d deloc cum ar\t eu [i nu v\d nimic din ce vezi tu! Apoi, prin neuronii no[tri oglind\ percepem cele ascunse ale celui din fa]a noas-

tr\ [i putem s\ r\spundem unei violen]e mai mult sau mai pu]in bine camuflate de noi. A[adar, osândirea de sine `nseamn\ s\ primim harul lui Dumnezeu pe care `l cerem `n rug\ciunea Sfântului Efrem:

„A[a Doamne, ~mp\rate, d\ruie[te-mi s\-mi v\d gre[alele mele [i s\ nu osândesc pe fratele meu!“. Aici nu e vorba de alte gre[eli ale mele, de gre[eli de alt\ dat\, ci de gre[elile de acum, din clipa `n care `mi acuz aproapele. Duhul Sfânt `mi va ar\ta ce fac eu gre[it când eu aleg s\-l acuz pe aproapele. E uluitor ce descoperim! Dar merit\! Pentru c\ bucuria vine prin crucea lep\d\rii de sine, a lep\d\rii de p\ruta noastr\ dreptate. S\ zicem a[adar, când cineva ne `nvinov\]e[te: „Iart\-m\! Nu mi-am dat seama“. Sau: „Iart\-m\, n-am putut s\ fac altfel!“. Dar mai ales: „Doamne, d\-mi s\ v\d partea mea [i vindec\ sufletul meu!“. Da, e greu, Copila mea, pentru c\ avem un ego umflat de mândrie [i plin de otrava ]inerii de minte a r\ului. Dar de `ndat\ ce ne `ndur\m s\ spunem DA acestei porunci, harul face minuni cu noi!

Cu drag [i rug\ciune, [i binecuvântare, Maica Siluana

Darurile lucr\rii catehetice

Ne `nsu[im credin]a pentru a `nv\]a s\ iubim pe Domnul [i omul De câteva luni, `n prima duminic\ din lun\, biserica noastr\ organizeaz\ `ntâlniri de tip curs catehetic pe diverse teme de credin]\. Scopul lor este s\ l\mureasc\ cât mai deplin `n]elesurile credin]ei ortodoxe. ~ntâlnirile care au debutat `n prim\var\ au atras numero[i prieteni [i enoria[i ai parohiei Talpalari. Subiectele respect\ o cronologie [i o logic\ tematic\. Am `nceput cu `nv\]\tura despre Biseric\, mai exact: „Ce este [i ce nu este Biserica?“. Apoi am intrat `n complexa `nv\]\tur\ despre Sfânta Treime. Nu a fost un expozeu u[or, dar s-a vorbit familiar [i cât mai complet despre firea, unitatea, persoanele [i energia dumnezeiasc\ a Sfintei Treimi. Apoi am vorbit despre crea]ia lui Dumnezeu `n cele „nev\zute“: sfin]ii `ngeri - firea [i ierarhia `ngereasc\. ~ntr-o urm\toare `ntâlnire vom relua discu]ie [i va fi un dialog [i pe tema `ngerilor c\zu]i, adic\ diavolii. ~n ultima duminic\ (pe 2

anul 4, nr. 6

]in de credin]a `n Dumnezeu. Dup\ cum spunea un P\rinte: noi `nsu[im credin]a pentru a `nv\]a s\ iubim pe Domnul [i omul.

septembrie) am `nceput a vorbi despre lucrarea dumnezeiasc\ a Sfintelor Taine (Botez, Mirungere, Euharistie - au fost primele subiecte abordate). La ce sunt folositoare aceste `ntâlniri? R\spunsul cel mai rapid care `mi vine este c\ ele aduc mai ales bucuria de fi `mpreun\. Apoi, odat\ cu a[eza-

rea noastr\ mai temeinic\ `n duhul Bisericii lui Hristos, sim]im nevoia s\ cunoa[tem mai bine esen]a, pe cât ne este cu putin]\, `ntâlnirii dintre harul dumnezeiesc [i om. De aici se na[te credin]a. Aprofundând credin]a, cuprinzi mai bine sensul existen]ei, ra]iunile facerii omului, inevitabilul sfâr[it al omului [i toate câte se

nasc din nedumerirea [i uimirea noastr\; con[tientiz\m mai mult prezen]a [i realitatea ~mp\r\]iei Domnului, care se desf\[oar\ [i este deja acum [i aici, mai ales `n inimile smerite. Invit\m, a[adar, pe to]i doritorii [i `nseta]ii de Dumnezeu s\ participe sau s\-[i l\mureasc\ anumite fr\mânt\ri ce

~n paralel cu aceste `ntâlniri `n spa]iul bisericii, au loc `ntâl niri catehetice [i `ntr-u un spa]iu `n afara bisericii, `n locuin]a prietenului nostru Andrei Agache. Participan]ii au posibilitatea ca, pe lâng\ cuvântul de `nv\]\tur\ pe care `l primesc de la Alexandru Cre]u - cânt\re]ul [i catehetul nostru (licen]iat `n Teologie ca [ef de promo]ie) -, s\ se `mprieteneasc\ [i s\ creeze o atmosfer\ de familie. Nu lipsesc de la aceste `ntâlniri nici gustarea, nici buna dispozi]ie. Probabil astfel de dialoguri vor mai fi g\zduite [i `n alte locuri, tot cu grupuri mai mici. Coeziunea [i cunoa[terea personal\ este mai mare `n astfel de situa]ii, `ncât sunt de mare ajutor [i pentru cre[terea comuniunii la nivelul `ntregii comunit\]i parohiale. (Pr. Vladislav Nedelcu)

POESIS

Dor Anca Todiric\ Dor de Domnul `n toate cele create… Dor de fân, de stele [i de câmp, Dor de vânt, de ploaie [i de apus de soare Dor de firul ierbii, de maci, culoare, iz [i floare Dor de turma de oi [i vaci p\scând `n zare Dor de mun]i, ape [i v\i, Dor de izvoare… Dor de nemurire, `n cele muritoare… Dorul acesta… o fi, Doamne, al meu de Tine sau al T\u de omul `n sine?

~n toate Te-a am g\sit*

Un neam, o credin]\, un dor… Pentru sfintele comori - }ar\ sfânt\ `ntre ]\ri Cu ora[e, multe sate, Dealuri, mun]i, p\duri [i ape, Cu câmpii cu multe roade {i loca[uri multe, sfinte, M\n\stiri [i oseminte, Românie - plai cu dor Binnecuvântat odor P\mânt sfin]it, Prin jertfe-ntregit Neam românesc Pe care-l iubesc. Gr\din\ a Maicii Sfinte, Dor f\r\ cuvinte.

Ortansa Cojoc ~n ]ara unde te-ai n\scut (Om s\ `nal]i, om te-ai f\cut!) Dorul de Tine m-a chemat {i-ntr-un târziu l-am ascultat. Acolo `n toate Te-am g\sit! ~n cripta Sfântului Mormânt Durerea Ta m-a `ncercat. {i Tu mi-ai dat, Mie,-n p\cate, Darul râvnit mai mult ca toate, C\ci am v\zut-o coborând, Ascuns\-ntâi `n tainic nor Ivit a[a, `n plin senin, Lumina Ta! C\tre p\mânt, u[or, u[or venea {i m-am trezit plângând. Lumini ardeau aprinse toate ~n mâinile `mpreunate.

… r\mân român {tefan Viziteu ~mpins `n vâltoarea desp\r]irilor de mine nicicând nu voi voi alt sân chiar de mi se-ntinde punte c\tre un fals „mai bine“ …r\mân român. Vreau p\mântul din trupul neamului meu s\-mi curg\ `ntre palmele de munc\ cr\pate [i cântece de greieri s\-ngân nu simfonii str\ine de fericiri sculptate c\ci doar român r\mân. Voiesc s\ mor `n inim\ cu-acela[i Dor, s\ m\-nf\[or `ntr-un ve[mânt de fân - decât cas\ de sticl\ [i râu f\r\ izvor. Da. R\mân român. C\lcând noroiul aruncat pe fa]a ]\rii mele de tropotul p\gân [i chiar `nchis `n cerc de dou\sprezece stele …r\mân român.

Românie, ]ar\ sfânt\ Elena Butuc România-i ]ara mea, Bucuroas\ sunt `n ea, Fii s\i sunt oameni buni Ca ai lor str\buni. Mândr\ sunt [i tot iubesc Portul str\mo[esc. Românie, ]ar\ sfânt\, Azi feciorii t\i te cânt\

Românie, ]ar\ sfânt\, Tot poporul azi te cânt\. S\ fii binecuvântat\, {i `ncununat\, Iar `n ve[nicie S-ajungi spre bucurie Din unire-n neam frumos La unire-ntru Hristos!

reg\sire Marius Iord\chioaia `n adâncul sl\biciunii mele Te-am g\sit… [i fugind de ea Te-am p\r\sit… [i-am gustat puterea! am tr\it minunea! dar, n-au nimic din dulcea duio[ie ce o avea, cu Tine, sl\biciunea… sunt tot mai p\c\tos [i-s tot mai mari c\derile ce izvor\sc din mine… dar pe-acest drum spre-adâncul neputin]ei orice c\dere e un pas spre Tine…

Eu nu m\ sp\l de poporul meu Nichita St\nescu Doamne, ap\r\ poporul român. Ai grij\ de el [i ap\r\-l! El este al t\u cu blânde]ea lui de miel [i cu r\bdarea lui de taur cu omenia lui de floare de z\pad\ ce se vede pe geam, Doamne, pe fereastr\ [i pe libertate! Doamne! poporul meu nu se spal\ de mine! Eu nu m\ sp\l de poporul meu! Dac\-mi vine alt miros decât mirosul lui, m\ sp\l pe mâini numai de propriile mele mâini [i m\ las legat de boarea de z\pad\ a poporului meu. M\rul se poate sp\la numai de m\r, de pomul m\rului nu! De pom nu! Ap\r\, Doamne, poporul român [i nu te sp\la de el!

Pe maica mea care m-a n\scut pe mine am d\ruit-o poporului român. D\ruie[te-]i, Doamne, pe Maica Ta, care Te-a n\scut pe Tine, poporului român!

Poetul George Co[buc Sunt suflet `n sufletul neamului meu {i-i cânt bucuria [i-amarul ~n ranele tale durutul sunt eu, {i-otrava deodat\ cu tine o beu Când soarta-]i `ntinde paharul. {i-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci, R\bda-vom pironul aceleia[i cruci Unindu-ne steagul [i larul, {i-altarul speran]ei oriunde-o s\-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. Sunt inim\-n inima neamului meu {i-i cânt [i iubirea, [i ura Tu focul, dar vântul ce-aprinde sunt eu, Voin]a mi-e una, c\-i una mereu ~n toate-ale noastre m\sura. Izvor e[ti [i ]inta a totul ce cânt Iar dac\ vreodat-a[ gr\i vreun cuvânt Cum nu-]i gl\suie[te scriptura, Ai fulgere-n cer, Tu cel mare [i sfânt, {i-nchide-mi cu fulgerul gura! Ce-s unora lucruri a toate mai sus, Par altora lucruri de[arte. Dar [tie Acel ce compasul [i-a pus, Pe marginea lumii-ntre via]\ [i-apus, De-i alb ori e negru ce-mparte! Iar tu mi-e[ti `n suflet, [i-n suflet ]i-s eu, {i secoli-nchid-ori deschid\ cum vreu Eterna ursitelor carte, Din suflet eu fi-]i-voi, tu, neamule-al meu, De-a pururi, nerupta sa parte!

Imn acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului (fragment) ierom. Daniil Sandu Tudor Aprins\ floare a necovâr[itei V\p\i, De Dumnezeu N\sc\toare. Tu chip al p\cii v\zut `n foc `ntr-un ocol de r\coare, apleac\-te acum, Preabun\, peste noi. {i sub blânda Ta `ndurare, darnic ne d\ s\ putem afla, darul cel rar al Sfântului Fior, r\suflul cel larg al odihnitului zbor, din pieptul Porumbi]ei de argint, pe care [i ~mp\ratul prooroc o vedea pe culmile Vasanului plutind. {i ne trece `n f\ptur\, fiec\ruia `n parte acest aprins tain de bun\tate rupt chiar de la suflarea Ta. {i ne pune pe buzele noastre `ntinate m\sura pâlpâirii celei curate ca s\-}i putem `nv\p\ia]i cânta: Bucur\-Te, salt isihast cu zbor de binecuvântare; Bucur\-Te, r\suflul cel cast de pa[nic\ `nfiorare; Bucur\-Te, lancie de cuvânt `n cugetatul v\zduh; Bucur\-Te, `ntoarcere cu avânt a porumbi]ei de duh; Bucur\-Te, zare arcuit\ cu heruvimice aripe; Bucur\-Te, vecie oprit\ `n `nc\perea unei clipe; Bucur\-Te, vâsl\ uria[\ `ntru sui[ul cel ales; Bucur\-Te, sorbire a cerului, cu sub]iatec `n]eles;

Bucur\-Te, fântân\ acoperit\ cu unduiri de Ap\ Vie; Bucur\-Te, c\ldur\ iscusit\ crescut\ din Filocalie; Bucur\-Te, m\iestrit\ aflare a tâlcului de-nchin\ciune; Bucur\-Te, Mireas\ urzitoare de nesfâr[it\ rug\ciune. ........................................................... O! Maic\ a Domnului, de-a pururi curat\ [i Maic\ a Omului binecuvântat\! Ca dou\zeci [i patru de al\ute [i potire aceast\ `nchin\ciune a noastr\ s\ fie `n rev\rsarea ei ne`ncetat\. {i c\tre Preasfânta Treime, suit\ bucurie, aducerea ei prea binemiresmat\, de pe palmele Tale c\tre Hristosul Mire, s\-[i treac\ prinosul de dreapt\-sl\vire. Ca s\ putem cu Cerurile toate striga, dintr-o `mbr\ti[at\ necovâr[ire cel mai presus: Aleluia!

Rug\ pentru neam Adrian P\unescu Doamne, Dumnezeul nostru, D\-ne nou\ iar\[i rostul, D\-ne lini[te [i mil\, Duh `n trupul de argil\. D\-ne ]ara iar `n ]ar\, D\-ne dreptul s\ ne doar\, D\-ne mam\, d\-ne tat\, C\ ni s-au furat odat\. D\-ne frate, d\-ne sor\, Ce din lan]uri Te implor\ {i, `ntr-o blânde]e nou\, Via]a noastr\ d\-ne-o nou\.

Rug\ciune Radu Gyr St\pâne-nsângerat, Domn al luminii [i Ve[nicie limpede, Iisuse! Tu, care ai primit pe frunte spinii [i cuie-adânci `n mâinile-}i supuse, Tu, Domn al R\stignirii [i-nvierii care din cruce ne-ai f\cut lumin\ [i R\s\rit din r\nile t\cerii [i cântec din osânda-}i f\r\ vin\ d\-ne-ncle[tarea Ta, d\-ne puterea din ceasul pironirii-nsângerate, s\ ne primim [i cuiele [i fierea ca Tine-n marea Ta singur\tate. Pe fruntea ]\rii zâmbetul ]i-l pune [i Neamul care-acum osânda-[i duce `nva]\-l Tu amara rug\ciune din clipele suirilor pe cruce. Cu mâna Ta ca borangicul lunii, din r\ni opre[te sângele fierbinte, `nchide-n piepturi geam\tul furtunii, s\rut\-i ]\rii lacrimile sfinte! [i sus pe crucea crâncen\, pe care st\ Neamul nostru-nsângerat, Tu scrie, Iisuse, un aprins inel de soare, ca semn al ~nvierii ce-o s\ vin\. {i spune mor]ilor din lut s\ nu blesteme, ci sub trifoi, sub dâmburi, sub secar\, s\-a[tepte pa[ii T\i c\lcând prin ]ar\ [i semnul mun]ilor ce vor aprinde steme. {i spune mor]ilor de sub troi]e sfinte c\ va veni cândva o diminea]\ când Neamu-ntreg va fulgera la via]\, cuminecat prin mor]ii din morminte.

septembrie 2018

~NDRUM|RI PE CALE

Grup de studiu biblic la Biserica Talpalari Urmând `ndemnul Mântuitorului, „Cerceta]i Scripturile, c\ socoti]i c\ `n ele ave]i via]\ ve[nic\. {i acelea sunt care m\rturisesc despre Mine.“ (Ioan 5, 39) - am continuat [i anul acesta lucrarea `nceput\ `n 2017, cu binecuvântarea p\rin]ilor no[tri, de a citi un capitol pe zi din Vechiul Testament. Cu gândul de a `mp\rt\[i din experien]a noastr\ [i a ne `ncuraja pe cale, am organizat mai multe `ntâlniri duminicale unde am discutat pe seama c\r]ilor citite. A[adar, fiind revelat\ de Dumnezeu, Biblia este singura carte a c\rui autor este prezent atunci când o citim, mai ales dac\ avem onestitate [i luare aminte. Sim]irea acestei prezen]e a fost [i punctul de cotitur\ din via]a tân\rului André, viitorul mitropolit Antonie de Suroj, atunci când i-a cerut mamei sale s\-i dea s\ citeasc\ Evanghelia dup\ Marcu. Iat\ cum descrie el aceast\ experien]\ a convertirii: „Sentimentul pe care l-am avut apare uneori atunci când mergi pe strad\ [i, dintr-o dat\, `ntorci capul fiindc\ ai impresia c\ cineva se uit\ la tine. ~n timp ce citeam, `nainte de a ajunge la `nceputul celui de-al treilea

~ncepând cu noul an bisericesc, care a debutat pe 1 septembrie, la Serile Talpalari se vor purta discu]ii `n special pe tema textelor cuprinse `n cele 12 volume ale Filocaliei, publicate `n limba român\ `n traducerea P\rintelui Dumitru St\niloae. Prima `ntâlnire a Serilor filocalice Talpalari va avea loc miercuri, 12 septembrie 2018, `ncepând cu ora 18.00. Dac\ `n luna septembrie discu]iile vor avea `n centru temele din volumul 12 al Filocaliei, `n luna oc-

capitol, am sim]it brusc c\ de partea cealalt\ a mesei era o prezen]\. Aceast\ senza]ie era atât de [ocant\ `ncât a trebuit s\ m\ opresc din lectur\ [i s\ privesc `n sus. Am privit mult timp. Nu vedeam nimic, nu auzeam nimic, nu percepeam nimic prin sim]uri. Dar chiar

[i atunci când am privit drept `n fa]a mea c\tre locul unde nu se afla nimeni `n chip v\zut, tr\iam deplin sentimentul c\ Hristos se afla de fa]\, negre[it. Mi-am dat seama numaidecât: dac\ Hristos Cel viu se afl\ aici, de fa]\, `nseamn\ c\ este Hristos Cel `nviat. {tiu din

propria experien]\ ca Hristos a `nviat [i c\, prin urmare, tot ceea ce se spune despre El `n Evanghelie este adev\rat.“ N\d\jduim s\ continu\m cu voia lui Dumnezeu acest grup de studiu biblic. ~ntâlnirile de pân\ acum ne-au ar\tat cât de important\ este comuniunea `n rug\ciune [i bucuria de a fi

Serile Talpalari devin Serile filocalice Talpalari tombrie ne vom opri asupra volumului 11. Vor urma, `n ordine descresc\toare, celelalte volume, [irul agapelor duhovnice[ti `ncheindu-se cu volumul 1 asupra c\ruia ne vom apleca, dac\ va binevoi Domnul s\ ajungem pân\ atunci, `n luna august a anului 2019. Textele cuprinse `n Filocalie sunt de sine st\t\toare, nu tre-

Vino [i contribuie

buie citite `ntr-o anumit\ ordine. Am ales aceast\ abordare `n ordine descresc\toare `n chip simbolic. Precum atunci când este lansat\ o rachet\ `n spa]iul extra terestru printr-o num\r\toare invers\, tot a[a [i noi voim s\ ne preg\tim de o lansare c\tre Cerul ~mp\r\]iei ghida]i fiind de inspiratele [i ziditoarele lecturi filocalice.

Evident, nu vor lipsi de la serile noastre duhovnice[ti nici tâlcuiri ale unor versete scripturistice, nici abordarea unor probleme de actualitate. Dar accentul (adic\ cel pu]in o or\ din cele dou\ ale `ntâlnirii) va c\dea asupra textelor „sfintelor nevoin]e ale des\vâr[irii“. Pentru cei care nu au textele sau nu au r\gazul de a le lectura

Revista este o revist\ dedicat\ comunit\]ii parohiale a Talpalarilor. Prin urmare, a[tept\m din partea dumneavoastr\, a cititorilor, sugestii , reclama]ii, opinii constructive pentru echipa redac]ional\. De asemenea, a[tept\m recomand\ri de carte/ film/ bloguri/ spectacole/ emisiuni [.a.; articole ;

poezii proprii; apeluri/ anun]uri utile/ evenimente din parohie. De asemenea, pentru rubrica „~ntreab\ preotul“ sper\m s\ primim cât mai multe `ntreb\ri de la to]i cei care vin sau nu vin la biseric\ (`ntreb\rile vor fi anonime, r\spunsurile vor fi asumate de unul dintre preo]ii slujitori). Toate textele pot fi trimise pe adresa: revis tavinosivezi@gmail.com sau pot fi l\sate la pangar.

Revista se distribuie gratuit. Cei care doresc s\ sprijine financiar editarea [i tip\rirea acesteia o pot face depunând o sum\ de bani `n contul deschis pe numele Parohiei „Na[terea Maicii

Domnului“ - TALPALARI, Cod de `nregistrare fiscal\: 11609069, Cod IBAN RO 57 CECEIS 0136 RON 0122442, deschis la CEC BANK, sucursala Ia[i sau pot l\sa banii la pangar. V\ mul]umim anticipat pentru sprijinul acordat acestei lucr\ri misionare!

Date de contact: Pr. Constantin Sturzu (paroh) - 0764/608.888

Pr. Vladislav Nedelcu - 0747/843.281

Adresa: Str. Talpalari, nr.16, Ia[i, 700127, Site: talpalari.mmb.ro, Facebook: Biserica „Na[terea Maicii Domnului“ - Talpalari, Ia[i

anul 4, nr. 6

`mpreun\. Mul]umim tuturor celor implica]i, P\rintelui Diacon Stephen Holley care ne-a `ndrumat `n tâlcuirea c\r]ii Deuteronom precum [i p\rintelui Ioan-Sorin Usc\ prin a c\rui generozitate am avut acces la comentariile Vechiului Testament! (Victor Sterpu)

integral, dar [i pentru cei care le vor parcurge `n `ntregime, voi realiza o sintez\ de câteva pagini cu cele mai reprezentative citate (din punctul meu de vedere) pe care le voi trimite prin email. Cei ce doresc s\ primeasc\ aceste citate `mi pot scrie pe adresa: constantin.sturzu @mmb.ro. (Pr. Constantin Sturzu)

Revist\ de trezvie [i venire `n fire editat\ de Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ - TALPALARI sub coordonarea pr. Constantin Sturzu

REDAC}IA Editor coordonator: Ioana Stoian Editor: {tefan Viziteu Tehnoredactare [i Layout: Lucian Apopei Fotografii: Elena Ciocan, {tefan Cojocariu, Geanina Matache, Claudiu P ntea, Victor Sterpu

SPECIAL

~n perioada 30 iulie 5 august 2018, Parohia „Na[terea Maicii Domnului“ Talpalari a organizat prima edi]ie a {colii de var\ intitulat\ „Vara `n tinda bisericii“. Timp de [ase zile, 40 de copii din parohie au avut parte de activit\]i [i de momente minunate. rogramul [colii de var\ a cuprins activit\]i liturgice [i ateliere de comunicare [i de crea]ie, cultural-artistice, sportive [i recreative. Zilele `ncepeau la ora 800 cu rug\ciunea rostit\ de copii `nso]it\ de binecuvântarea p\rintelui Vladislav Nedelcu, fiind urmat\ de o scurt\ activitate sportiv\ [i de dou\ ateliere. ~n jurul orei 1000 câteva doamne din parohie aduceau o mic\ gustare preg\tit\ cu dragoste pentru cei mici. La 1230 curtea bisericii se umplea de p\rin]i curio[i [i dornici s\ se molipseasc\ de veselia [i entuziasmul copiilor. Acest proiect frumos a luat na[tere din dorin]a de a apropia copiii de Hristos [i de Bise rica Sa, de a-i ajuta s\ realizeze cât de important\ este via]a `n comuniune [i s\ guste din iubirea rev\rsat\ de Dumnezeu, c\ci „unde sunt doi sau trei, aduna]i `n numele Meu, acolo sunt [i Eu `n mijlocul lor.“ (Matei 18, 20). Fiindc\ `n acest an comemor\m Centenarul Marii Uniri doamna preoteas\ Maria Nedelcu a propus ca [coala de var\ s\ aib\ tema „Tradi]ii [i obiceiuri române[ti“. ~n acest sens, la atelierul de lucru manual, copii au modelat lut `ncercând s\ reconstituie un sat românesc `n care se `ngrijesc casele, animalele, plantele [i din vatra c\ruia nu lipse[te Biserica. La atelierul de pictur\ s-au `mprietenit cu personajele din basmele române[ti [i au pictat autoportretul al\turi de un personaj din poveste. Cele dou\ pictori]e din parohie, Andreea [i Ana Maria Lemnaru, au ajutat copii s\ se raporteze la `ntâmpl\rile din poveste [i s\ creeze o rela]ie cu personajul ales prin tragere la sor]i. Maica Teodora i-a `nv\]at s\-I mul]umeasc\ lui Dumnezeu pentru familie, neam [i pentru bucuriile de peste zi. Ea i-a ajutat s\ descopere c\ „nici unul dintre noi nu poate face singur câte putem face `mpreun\“. Cezara, actor la teatru, i-a animat [i amuzat cu multe jocuri [i exerci]ii. I-a ajutat pe copii s\ se exprime, s\ se poarte cu delicate]e [i s\ fie „to]i pentru unul [i unul pentru to]i“. Ultima zi a [colii de var\ a fost una dedicat\ nu numai copiilor, ci [i familiei din care provin ace[tia. S-au organizat jo-

Vara `n tinda bisericii

curi de echip\ pentru a `nt\ri rela]ia dintre membrii familiei, jocuri de cunoa[tere pentru ca familiile s\ se cunoasc\ mai bine `ntr-un cadru relaxant [i discu]ii despre rolul familiei `n via]a Bisericii. Relatarea unei m\mici, Camelia Goga, st\ drept m\rturie: „Ziua de sâmb\t\: Perspectiva copilului: Mami, putem repeta [i mâine ziua de azi?… Poimâine? Mami, mai vreau zile ca azi! Perspectiva mamei: Doamne, mul]umesc c\ `n sfâr[it am putut fi [i maimu]a copiilor mei, nu doar `ngrijitoare, buc\t\reas\, antrenor, profesor, mam\, etc. Doamne, bine-i s\ te joci!

Perspectiv\ de fost volun tar: Doamne, se poate [i la noi! Dup\ o vizit\ la Oratoriul din Torre Boldone, Italia, pe timpul Centrului recreativ estival, am tot visat s\ v\d ceva asem\n\tor [i `n curtea bisericii mele. M-am bucurat teribil c\, f\r\ anii de experien]\ `n spate, f\r\ lunile de preg\tire [i formare anterioare, f\r\ buget [i dot\ri de mii de euro, am tr\it o `ncununare a {colii de var\ pe române[te ca `n occident. Pe scurt: `ntr-un peisaj de sat românesc familiile [col\reilor cu mic cu mare ne-am rugat, ne-am jucat, am `mp\rt\-

[it experien]a rug\ciunii `n familie, am mâncat bine [i bun, ne-am bucurat de s\rb\tori]i, ne-am premiat absolven]ii, am rememorat cu ei principalele activit\]i din timpul s\pt\mânii, ne-am `mbr\]i[at [i promitem c\ mai vrem [i noi, nu doar copiii.“ ~n aceste zile s-au legat prietenii, s-au spus rug\ciuni, sau jucat jocuri multe, s-au spus pove[ti, s-au f\cut m\[ti… [i multe alte lucruri minunate sau petrecut `n curtea Bisericii Talpalari. La finalul acestor rânduri gândurile de mul]umiri alese se `ndreapt\ c\tre to]i cei impli-

ca]i: familii, copii, organizatori, voluntari, enoria[i [i sponsori. Redau mai jos câteva m\rturii de la copii, p\rin]i [i voluntari:  Zilele petrecute `mpreuna au fost minunate [i pline de farmec. ~mi doresc ca `n urm\torii ani s\ mai am parte de asemenea experien]e. ~n special mi-a pl\cut ziua `n care am f\cut m\[ti, ziua `n care am modelat lut, dar, nu `n ultimul rând, ziua de ast\zi, sâmb\ta. V\ mul]umesc pentru tot efortul depus, sunte]i o persoana deosebit\ doamn\ preoteas\. Cu mult drag [i respect, Ivona  ~ntr-o zi a venit un pitic din p\dure [i a spus: „A]i crezut c\ din cuf\rul cu basme se mai pot scoate zile fermecate, pline de entuziasm [i bucurie inocent\? V-a]i in[elat! Merge]i la Talpalari. Acolo am s\dit `n oameni minuna]i semin]e de minuni, roditoare de via]\ [i bucurie. Acolo se iese din timp [i spa]iu [i v\ pute]i umple traista sufletului cu putere nou\ pentru `nc\ o vreme. Merge]i [i apoi, dup\ ce v-a]i s\turat, mul]umi]i-le.“ V\ mul]umim!  Mul]umim pentru ca a]i avut grija de noi! A fost foarte frumos. Maria Nechita  V\ mul]umim pentru ca a]i f\cut s\ creasc\ minuni [i ne-a]i bucurat! Anonim  Mi-a pl\cut s\ m\ rog. Ecaterina Can]`r  Mi-a pl\cut foarte mult c\ ne-a]i `nv\]at foarte multe lucruri noi, a fost foarte frumos! Efrem  Mi-a pl\cut s\-mi fac prieteni [i s\ m\ joc. Mul]umesc! Sper s\ ne `ntâlnim [i la viitoarea [coala de var\. Georgiana Nectaria Trofin  Draga doamn\ preoteas\, voluntarii v\ mul]umesc pentru s\pt\mâna asta frumoas\. Maria Velnic  Mul]umesc pentru c\ neam adunat cu to]ii si ne-am jucat de diminea]\ pân\ seara! Mi-a pl\cut ca am mers `n parc [i am f\cut o masc\ [i c\ am lucrat cu lut [i c\ am pictat. Anna  V\ mul]umesc pentru tot ce am tr\it `n aceste zile frumoase, ne-am sim]it foarte bine [i am `nv\]at foarte multe lucruri frumoase [i noi! Sara  V\ mul]umesc cu mult respect pentru efortul f\cut s\ alc\tui]i aceast\ [coal\! {i tot a[a cum a]i organizat-o pe aceasta doresc s\ fie toate care vor urma. Vacan]a pl\cut\! Theo H  Drag\ Maria, mii de mul]umiri pentru ideea, organizarea, implicarea [i realizarea [colii de var\. S\ dea Domnul ca acesta sa fie `nceputul unui [ir luuung de [coli de var\. Alexandra Huttevik (Alexandra Luca)

septembrie 2018