Comoara Bisericii nr 1 anul 2013 by Andrew Julien

BISERICA ORTODOXĂ SF. MC. PANTELIMON BAșEU-HUDEșTI

COMOARA BISERICII

Primul număr al anului 2013 Revista Parohiei Sf. Mc.Pantelimon, sat Bașeu, com.Hudești Botoșani - publicație anuală ce apare cu binecuvântarea IPS Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei -

...Felinare călăuzitoare Selecțiuni din Cuvântul †PS Calinic Botoșăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor rostit în cadrul vizitei la Parohia Crăiniceni Horodiștea pe data de 21 iulie 2013 cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Sf Ioan Iacob Românul

...Monahii sunt un fel de felinare atârnate de sensul sau sensurile acestei vieți. Cuvântul felinar înseamnă că sunt niște lumini, și lumina monahului vine din prea multa rugăciune. Dacă în alte țări se vorbește despre un monahism împrumutat am putea spune că la noi monahismul a apărut odată cu formarea poporului român... Rânduielile în viața monahală sunt statornicite în țara noastră de Nicodim de la Tismana, Calinic de la Cernica și Paisie de la Neamț. Ce rol au avut monahii în viața Bisericii și a țării? Foarte important. Dincolo de faptul că au statornicit învățătura dreaptă despre Dumnezeu Treimea, au fost cei care au promovat actul de cunoaștere; au fost cei care au promovat cultura, au fost cei care au luptat pentru tot ceea ce înseamnă frumos într-o țară frumoasă. Cunoașteți cu toții prin câte a putut să treacă nu doar biserica ci și monahismul. Când am spus biserica m-am gândit doar la preoții de mir, separat oarecum. Pentru că monahii se găsesc nu doar în Biserică, se găsesc și în pustietăți, în crăpăturile pământului, în peșteri, în foarte multe ascunzișuri. Ei sunt cei care se roagă pentru noi. Sunt niște nonconformiști asemenea profeților de odinioară. Aveau capacitatea și tăria de caracter să-i spună omului verde în față, mai ales atunci când greșește. De aceea foarte mulți dintre credincioși, atunci când se simt apăsați de multitudinea problemelor și a păcatelor aleargi la duhovnicii monahi. Și sigur, de acolo nu pleacă prea bucuroși, pentru că ei pun canoane cu foarte multă ușurință și foarte greu de împlinit. Dar oamenii nu renunță sau cei care renunță aleargă după dezlegări pe la preoții lor din parohii. ... ...Sf Ioan Iacob se aseamănă Sf Ilie, celor din categoria sfinților vechi prooroci. Dacă veți citi paginile scripturii vechi, veți găsi pe toți proorocii împărțiți în trei categorii mari: profeții vechi, profeții mari și profeții mici. Din categoria profeților vechi, asemeni lui Moise face parte și Ilie. Și vă spuneam că monahii sunt și vor fi întotdeauna ca și profeții. Așa a fost și Ilie; a atras atenția asupra a ceea ce a fost tenebros, păcătos în viața poporului, în viața celor care conduceau, liderilor lor, Ahab și Izabela. Și le-a atras atenția asupra faptului că sunt în eroare. Ce bine ar fi dacă astăzi și monahii noștri ar ieși la intersecție de drum și ar atrage atenția conducătorilor noștri că nu e bine să legalizeze păcatele strigătoare la cer. Și avem nevoie de astfel de autorități spirituale care să spună nu păcatului, pentru că un om păcătos nu poate să ajungă ceea ce ajuns Sf Ioan Iacob Hozevitul, monahul. Ca să poți ajunge sfânt, trebuie să trăiești ca un sfânt, trebuie să te rogi ca un sfânt; trebuie să fii un om pe măsura și vrerea lui Dumnezeu: să-ți asumi responsabilitatea Crucii și să ai o viață trăită ca o oglindire în perspectiva Sfintei Cruci. Asta vrea Dumnezeu de la noi! ...Nu înseamnă că doar monahii pot ajunge sfinți sau cei care se retrag în pustietăți. Toți putem ajunge sfinți. Este maximul pe care îl poate trăi omul, sfințenia. Sfințenia poate divină, dată și dobândită. Persoanele Sfintei Treimi sunt sfinte. Sfințenia lor nu le este exterioară, ci interioară. Omul primește o sfințenie în apa Sfântului Botez și aceea este o sfințenie dată, dar sfințenia de dobândit și-o realizează fiecare după liberul arbitru: vrea să ajungă sfânt sau nu vrea să ajungă sfânt. Depinde de ceea ce face și ceea ce împlinește persoana respectivă. Modele avem, nu ne rămâne decât să le și urmăm cu toată credința. Te poți înveșnici și prin construirea de biserici, și prin construirea de troițe, capele paraclis și case sociale filantropice, dar fără ca să ai o viață morală nu te poți mântui! †PS Calinic Botoșăneanul

Coperta 1: Sf Pantelimon pictat de Raluca Schipor

CUPRINS PUNCTE DE INTERES:  Felinare călăuzitoare

Comoara Bisericii N U M Ă R U L

A N U L

2 0 1 3

P A R O H I A S F . M C . P A N T E L I M O N B A ș E U - H U D E S T I

Cuvânt al †PS Calinic Botosaneanul  Tinerii și copiii…

Tinerii şi copiii , mărturisitori ai lui Hristos în lumea contemporană.

 Concursul Bucuria de a fi creștin 2013  Serbare pentru copii din Parohia Bașeu Hudești 16 iunie 2013  Chipuri luminate din trecutul bașovean  Sfinții Împărați Constantin și Elena prezență a familiei creștine în misiunea Bisericii  Pe urmele sf. Ioan Iacob Românul la Darabani  Cerc misionar la Bașeu-Hudești  Nașterea Domnului 2012  Glasurile Bucuriei pe ulițele din Bașeu  Reguli PSI de respectat în Biserică

REDACTOR COORDONATOR, TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ șI DESIGN; PR. IULIAN ANDREI PE WEB:

www.baseuhudesti .iasi.mmb.ro

conferință susținută la Cercul Pastoral Sf Mc Pantelimon desfășurat la Parohia Suharău, pe 4 iunie 2013 de Pr Andrei Iulian ”Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețile tale, ci fă-te pildă credincioșilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credința, cu curăția” (I Timotei 4,12) Întrebând tinerii au copiii care este locul lor în Biserică, cei mai mulți nu vor da un răspuns bine definit. Ei nu se gândesc la aceasta pentru că doresc să fie antrenați în viața Bisericii în așa fel încât să simtă că au valoare. Noi îi dăm tânărului locul în lume și în Biserică. Dacă îl vom lăuda prea tare se va mândri, dacă îl vom disprețui se va revolta, dacă îl vom ignora va fi pierdut. Tânărul este permanent în căutarea identității sale și nu o va găsi decât dacă se raportează la un ideal perfect, la Hristos Domnul. Pentru a avea însă ca model pe Hristos, tânărul vrea să vadă multe brațe deschise, multe inimi care bat în același ritm și persoane ca îl iubescși îl acceptă așa cum este el. Și mai vrea ceva: Vrea să-și pună pecetea originalității sale chiar și pe ceea ce este de veacuri la fel de dreaptă și bună: credința ortodoxă. De aceea un tânăr va căuta să transmită lumii într-un mod cât mai original credința sa, îl va mărturisi pe Hristos mai ales prin ceea ce face, prin ceea ce este, nu neapărat prin cuvintele sale, pe care nu prea le vede la îndemână. Tineri care l-au slujit pe Dumnezeu sau l-au urmat pe Hristos au fost și în Vechiul și în Noul Testament: David înainte de a deveni rege, Sf Apostol și evanghelist Ioan, Sfântul Timotei, ucenicul Sf Apostol Pavel și toți au fost cuprinși de o fervoare și o dorință de acțiune care au dus la schimbări remarcabile în lumea în care au trăit, devenind astfel

mărturisitori. Lumea în care trăiesc tinerii poate fi înțeleasă atât creația lui Dumnezeu, omenirea întreagă, cât și oamenii păcătoși, în opoziție cu voința lui Dumnezeu, care trăiesc pentru timp și nu pentru veșnicie[1]. „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unul-Născut l-a dat... și Dumnezeu a trimis pe Fiul Său în lume ca să se mântuiască prin El lumea„ (Ioan 3, 16-17) ”Dacăvă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.” (Ioan 15, 18-19)”Oricine va voi să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu” (Iacob 4,4) Din aceste versete înțelegem că lumea din care fac parte tinerii și copiii este iubită de Dumnezeu atât de mult încât Fiul lui Dumnezeu s-a jerfit pentru ea; dar lumea aceasta din care toți facem parte poate ajunge totuși în contradicție cu Dumnezeu și Biserica. De aceea tinerii și copiii fac parte din lume și au rolul lor în societate dar sunt în același timp și membrii Bisericii,umele Sfintei Treimi nu mai fac parte din lumea păcătoasă, ci sunt sfințiți dacă rămân în adevăr, în dreapta credință: ”Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.Precum M-ai

PAGINA

trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine.”(Ioan 16, 17-20)[2]. Vocea tinerilor în lume și în Biserică se face auzită astăzi din ce în ce mai mult prin asociațiile de tineri ortodocși din care fac parte (ASCOR, ATOR, Frația tineretului ortodox etc.) iar importanța copiilor în Biserică se vede din predarea orelor de religie ortodoxă și programele de cateheză organizate de parohiile ortodoxe la nivel național, cum este programul Hristos împărtășit copiilor.

”Creşterea religioasă este împlinită, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, prin aducerea copiilor la biserică la fel cum îi atragem

COMOARA

I. Copiii familiilor ortodoxe și locul lor în Biserică. Copiii, cei care sunt chemați de Hristos în Biserică pentru inimile lor curate, sunt primii care sunt mai aproape de simplitatea credinței și curația inimii. Totuși ei devin în acelși timp și imitatori ai părinților lor, oglinda familiei din care fac parte. Un proverb spune ”Cum îi creștem, așa îi avem.” "Creşterea" religioasă face parte din acest ansamblu al educaţiei, fiind împlinită, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, prin aducerea copiilor la biserică la fel cum îi atragem spre şcoală. Familia trebuie să fie unită şi în ceea ce priveşte viaţa duhovnicească, pentru a le fi bine, aici şi dincolo, tuturor membrilor ei. Un copil nu va învăţa lucruri ziditoare sufletului şi trupului dacă, în timp ce mama merge la biserică, el va rămâne acasă şi va dormi. Sau, mai grav, va sta conectat la calculator sau televizor. Nu de puţine ori, soţul lasă în seama soţiei mersul în casa Domnului, apreciind că "eu cred în legea mea. Du-te tu, femeie, şi îmi povesteşti şi mie". Tabloul este întregit de acele familii ai căror părinţi nu calcă în biserică, locul unde lucrează Duhul Sfânt şi unde te simţi cu adevărat în legătură cu Dumnezeu-Tatăl, decât formal, cu ocazia unor sărbători mari, precum de Sfintele Paşti, pentru a lua lumină. Copilului îi trebuie oferită puterea exemplului: când va vedea bucuria din ochii părinţilor atunci când îşi îndreaptă paşii spre biserică, va simţi şi el această bucurie nemărginită[3]. Copilul este un dar al lui Dumnezeu, cu toţii fiii Lui suntem, astfel că tot ceea ce facem trebuie să urmeze calea şi învăţătura Părintelui nostru ceresc. Nu putem îndeplini cuvântul Domnului, nu ne putem forma din punct de vedere moral fără a participa la sfintele slujbe - locul unde Domnul Dumnezeul nostru este mai prezent ca oriunde. Copiii şi părinţii deopotrivă îşi vor cultiva răbdarea prin ascultare, sfat şi înţelegere, dragostea - faţă de Dumnezeu şi faţă de aproape şi nădejdea în ajutorul cerut cu credinţă şi rugăciune neîncetată. "La sfânta biserică copilul învaţă că este foarte important să ţii legătura cu Creatorul tău, să fii recunoscător Lui. Învaţă să se poarte (să tacă, să stea locului, să vorbească când şi ce trebuie; îşi disciplinează pornirile, "se abţine", amână, îşi dezvoltă răbdarea, îşi cultivă blândeţea - pe care o vede şi cu care este tratat la biserică -, devine bun, milostiv, învaţă să dea, să fie respectuos cu cei în vârstă, să pomenească pe cei morţi (bunici, neamuri etc.), aspecte foarte importante în comportamentul uman. La biserică primeşte harul Sfântului Duh, lucrător în chip nevăzut în fiecare dintre noi mai mult ca acasă. De asemenea, nu trebuie să uităm că unde sunt mulţi rugăciunea este mai puternică.[4]” P.F. Daniel, patriarhul României, spunea despre creșterea și educația copilului: ” Copiii ca persoane umane în creştere sunt darurile cele mai scumpe ale lui Dumnezeu pentru părinţi şi pentru umanitatea întreagă, care fără copii nu-şi mai poate continua existenţa. Însă aceste daruri minunate, pentru istorie şi veşnicie, trebuie cultivate cu multă atenţie, multă iubire şi multă răbdare. Naşterea, creşterea şi educaţia copiilor sunt o lucrare sfântă de împlinire a omului prin iubirea faţă de cei mai apropiaţi semeni ai săi: soţia, copiii, rudele, prieBISERICII tenii, vecinii, colegii şi toţi cei care îi cer ajutor.[5]”.

NUMĂRUL

ANUL

2013

PAGINA5

Deci rolul copiilor este și acela de a-i conștientiza pe părinți de faptul că pruncii trebuie conduși către Dumnezeu și reprezintă o mare responsabilitate pentru toți membrii Bisericii. ”Lăsați pruncii să vină la Mine și nu-i opriți...!” (Marcu 10,14) Copiii trebuie educaţi în duhul Evangheliei iubirii lui Hristos şi al valorilor creştine, prin rugăciune şi îndemn la viaţă sfântă şi fapte bune. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă „părinţii să se îngrijească nu de modul cum vor dobândi bani copiii lor, ci de modul cum vor dobândi evlavie şi bogăţie sufletească. Trebuie să-i educe astfel încât să nu aibă nevoie de multe lucruri, să nu se dedea dorinţelor vremurilor de astăzi. Trebuie încă să cerceteze cu atenţie când ies copiii lor din casă şi când se întorc, unde se duc şi cu cine se întovărăşesc.[6]” Concret, copiii au și vor avea locul lor în Biserică, alături de părinții lor care trebuie să le insufle dragostea de Dumnezeu. Având impulsul de a-L sluji pe Hristos dat în familie, mica biserică, un copil poate apoi să-l pună în aplicare cântând la slujbele bisericii alături de alți copii, spunând rugăciuni, fiind un model de comportare creștină morală pentru ceilalți. Uneori copilul poate chiar să-i pună în dificultate pe părinții săi atunci când se dovedește că respectă mai mult decât ei poruncile lui Hristos.

Tinerii și copiii...

II. Tinerii mărturisitori ai lui Hristos

”Arată-mi O ucenică a părintelui Sofronie din Essex (Anglia), Maica Magdalena, înteabă retocalea pe care ric dacă ”Au tinerii vreun dar special de oferit Bisericii?” Răspunsul vine din cuvintele Sf Ap. Pavel către ucenicul său tânăr, Timotei: ”Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețile tale. ci voi merge că fă-te pildă credincioșilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credința, cu la tine am curăția” (I Timotei 4,12) Rugaciunea tânărului trebuie să fie ”Arată-mi calea pe care voi ridicat merge că la tine am ridicat sufletul meu.” (Psalmul 143,8). Lupta de a trăi potrivit poruncilor sufletul lui Hristos a tânărului ajută Biserica[7]. Tinerețea este vârsta cu vulnerabilitatea cea mai întâlnită, cea mai ridicată și atenția meu.” (Psalm noastră prin urmare trebuie să fie sporită față de ei. Este vârsta în care tânărul caută și își ul 143,8)” pune întrebări, este vârsta în care își dorește foarte multe, este vârsta în care viața cotidiană are o ofertă foarte diversificată și atunci tânărul dacă nu este pregătit să discearnă și să selecteze, sigur, poate cădea în tot felul de capcane. Tocmai de aceea într-o perioadă din viața omului, la vârsta adolescenței și a tinerenței, sigur că tinerii trebuie să fie în îngrijirea Bisericii, într-un mod special, pentru a-i păzi de eventualele căderi, care vedem că se petrec la tot pasul și încercăm și noi, preoții Bisericilor, prin mijloacele care ne stau la îndemână, să îi ajutăm pentru ca viitorul lor să fie cel așteptat de părinți și cel așteptat de Biserică[8]. Tinerii gândesc activitatea Bisericii într-un mod original. Activitatea Bisericii este și ea diversificată, dupa cerințele timpului și dacă până în ‘90 ne rezumam doar la oficierea slujbelor în Biserică, pentru că nu prea aveai voie să faci altceva, astăzi Biserica și-a diversificat activitatea și, nu este suficient doar să oficiem slujba, ci mergem și acolo unde oamenii nu pot ajunge la Biserică, spitale, penitenciare; organizăm diferite activități cu tinerii în afara serviciului divin, îi implicăm pe tineri cât mai mult în activitățile sociale și culturale ale Bisericii. Ne bucurăm de mult elan din partea tinerilor, vin cu multă dragoste la solicitări din partea Bisericii și cred că știm cu toții ce activități deosebite desfășoară Asociația Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR) ca și Asociația Tinerilor Ortodocși, mai nou înființată. Sunt încă și alți mulți tineri care nu sunt membri în aceste două asociații, dar sunt destul de activi în parohiile noastre și sunt și aceștia implicați de către preoți, în proiectele pe care se derulează la nivel de parohie[9]. Tinerii trebuie să-și redescopere în Biserica de azi chemarea de a fi ucenici. În Pateric se vorbește despre un caz de ucenic tânăr din deșertul Egiptului a cărui ascultare a fost pusă la încercare cerându-i-se să meargă o cale lungă și să ude zilnic o ramură uscată. După multă osteneală ramura aceea a înverzit, iar bătrânul sau duhovnic a arătat-o tuturor: Acesta este rostul acultării. Astăzi, ne spune cu ironie un duhovnic contemporan , Arhimandritul Sofronie de Essex, bătrânii n-ar mai îndrăzni să ceară așa ceva ucenicilor lor, ”Pentru că începătorii de azi sunt atât de inteligenți!” Tinerii se plâng de faptul că nu mai există povățuitori înțelepți, dar nici ei nu se mai lasă călăuziți. Ascultarea este cheia învățării voii lui Dumnezeu. Totuși tinerii ne reamintesc și de faptul că Biserica trebuie să fie mereu nouă, să redescopere Tradiția ei vie. Tradiția și experiența sfinților devine experiența tinerilor de astăzi dacă ei cred din tot sufletul în ceea ce Biserica le transmite. Tinerii trebuie să vadă, să audă, să simtă şi să iubească Evanghelia ca pe ceva viu şi lucrător, esenţial pentru viaţa lor, căci Evanghelia nu este o literă moartă, ci Duhul Sfânt prezent care-l aduce pe Hristos în lume[10]. Tinerii ortodocși au adeseori experiența dureroasă de a fi străini în lumea aceasta. ”Eu le-am dat cuvântul Tău, și lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.” Ioan 17,14-15 .

PAGINA

”...pe Domnul, pe Hristos, să-L sfinţiţi în inimile voastre şi să fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră, Dar cu blândeţe şi cu frică, având cuget

E foarte probabil ca tinerii să trăiască în medii pe care nu și le-au ales singuri și le influențează viața sau îi fac să cunoască disprețul celorlalți. Încurajarea o pot găsi tot în Sfânta Scriptură, la Sfântul Apostol Petru: ”... de veţi şi pătimi pentru dreptate,fericiţi veţi fi. Iar de frica lor să nu vă temeţi, nici să vă tulburaţi. Ci pe Domnul, pe Hristos, să-L sfinţiţi în inimile voastre şi să fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră, Dar cu blândeţe şi cu frică, având cuget curat, ca, tocmai în ceea ce sunteţi clevetiţi, să iasă de ruşine cei ce grăiesc de rău purtarea voastră cea bună întru Hristos.” (I Petru 3, 1416). Chemarea tinerilor rămâne a lucra împreună cu Dumnezeu și de a face din lume Biserică [11]. III. Concluzii Prin învățătura lor şi activităţile educative, copiii valorifică cei mai frumoşi ani ai vieţii, folosind timpul în mod eficient pentru a deveni oameni înţelepţi şi competenţi, buni şi paşnici, harnici şi darnici[12]. Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, îndeamnă tinerii să înveţe asemenea albinelor, care „nu se duc fără nici o alegere la toate florile, nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile peste care se aşază, ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor, iar restul îl lasă cu plăcere. Noi, dacă suntem înţelepţi, să luăm din cărţi cât ni se potriveşte nouă şi cât se înrudeşte cu adevărul, iar restul să-l depăşim. Şi după cum atunci când culegem flori de trandafir dăm la o parte spinii, tot aşa, în astfel de scrieri, să culegem tot ceea ce ne este folositor şi să ne ferim de ce este vătămător“[13]. IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei îndemna într-o cuvântare pe părinții copiilor și tinerilor: ”Să fiți și blânzi, să fiți și severi, fermi adică cu copiii dumneavoastră! Să cunoască frumusețea copilăriei, dar în același timp deja să-i obișnuiți de mici cu greul! Să vadă că pâinea se obține cusudoare; că o casă se construiește cu multă jertfă; că viața este frumoasă! Da! Este foarte frumoasă dar este și în acelașitimp grea pentru că pe umerii fiecărui român se află o cruce: crucea familiei, crucea Bisericii, crucea unor probleme care sunt în orice ființă umană![14]” În încheiere, cum îndemna Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, să ne rugăm Bunului Dumnezeu, Părintele luminilor, să dăruiască părinţilor, copiilor, tinerilor şi tuturor celor ce ajută familiile care nasc şi cresc copiii în credinţă şi viaţă sfântă, în iubirea faţă de Dumnezeu şi de aproapele, „toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit“ (cf. Iacob 1, 17), pace şi sănătate, bucurie şi ajutor pe calea credinţei luminate şi a faptelor bune, spre slava Preasfintei Treimi, bucuria familiei, binele Bisericii şi al societăţii[15].

[1] Maica Magdalena, Cum să comunicăm copiilor credința ortodoxă, ediția a II -a, Editura Deisis, Sibiu, 2008, p.286 curat...” [2] idem, p.287 [3] http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/3966-cum-ii-aducem-pe-copii-la-biseric I Petru 3, 15 [4] Idem. [5] http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Cuvantul-Chiriarhului/grija-printeasc-pentru-copii-itineri.html [6] Despre feciorie. Apologia vieţii monahale. Despre creşterea copiilor, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2007. [7] Maica Magdalena, Cum să comunicăm copiilor credința ortodoxă, ediția a II-a, Editura Deisis, Sibiu, 2008, p.288 [8] http://360.uaic.ro/biserica-ortodoxa-si-tinerii-interviu-cu-preot-dr-ioan-chirvasa/ [9] Idem [10] http://www.doxologia.ro/viata-bisericii/studiu-de-caz/cum-aducem-tinerii-biserica [11] Maica Magdalena, Cum să comunicăm copiilor credința ortodoxă, ediția a II-a, Editura Deisis, Sibiu, 2008, p.293 [12] http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Cuvantul-Chiriarhului/grija-printeasc-pentru-copii-itineri.html [13] Sfântul Vasile cel Mare, Omilii şi Cuvântări, „Omilia a XXII-a. Către tineri“, în Colecţia PSB, serie nouă, vol. I, Editura Basilica, Bucureşti, 2009, p. 321. [14]Revista Comoara Bisericii, Parohia Bașeu Hudești, Editura Pim, 2011, p.2 [15] http://arhiepiscopiabucurestilor.ro/Cuvantul-Chiriarhului/grija-printeascpentru-copii-i-tineri.html COMOARA BISERICII

NUMĂRUL

ANUL

2013

PAGINA

Concursul Bucuria de a fi crestin 2013 Joi, 25 aprilie 2013 În Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena Darabani s-a desfășurat faza pe protopopiat a concursului ”Bucuria de a fi creștin” organizat de Patriarhia Română. Comisa de jurizare prezidată de Prot. Costică Pînzariu, a fost formată din Pr.Prof Marius Barabacariu, Prof. Elena Avârvării și Prof. Alina Andrei. Ca organizator a participat și Pr. Andrei Iulian, responsabil pentru cateheză pe Protopopiatul Darabani. Câstigătorii concursului vor reprezenta Protopopiatul Darabani la faza pe Arhiepiscopia Iașilor: Premiul I sectiunea A muzica: Teodora Negru, parohia Horodiștea, îndrumător Pr Ciprian Dumitru Muraru Premiul I sectiunea B poezie:Anamaria Rosu , Parohia Bașeu Hudești, îndrumator Pr Andrei Iulian Premiul I sectiunea C interpretare text literar, Eusebiu Chetrariu , parohia Horodiștea, îndrumător Pr Ciprian Dumitru Muraru Din cadrul parohiei Sf.Mc.Pantelimon au participat Alexandra Scriba la secțiunea interpretare muzicală, Bianca Subotnicu și Anamaria Roșu , la secțiunea interpretare poetică și Violeta Oana Căpraru la secțiunea interpretare text literar, patriotic sau religios. Felicitări tuturor celor care au făcut vizibil efortul misionar pe care copiii din grupul de cateheză din Parohia Bașeu îl depun în mod constant. La faza pe Arhiepiscopia Iașilor ne-a reprezentat cu onoare Anamaria Roșu pe data de 16 mai 2013. P r. Iulian Andrei - articol site parohie www.baseuhudesti.iasi.mmb.ro

Serbare pentru copiii din Parohia Baseu Hudesti 16 iunie 2013 Dacă timpul nu ne ajunge nici o dată oricât de mult am avea la dispoziție, totuși un timp câștigat și de care nu ne pare niciodată rău este cel dăruit copiilor. De aceea am organizat în curtea bisericii Sf Mc Pantelimon un mic spectacol al copiilor. Manifestarea s-a desfășurat după oficierea Sfintei Liturghii, în curtea bisericii, sub cei trei tei seculari. Parfumul florilor de tei șoptea numele lui Eminescu și întărea glasurile copiilor ce rosteau cu însuflețire poezii despre Cel Înviat, despre mironosițe, despreConfessio a Inalt Prea Sfințitului Bartolomeu, plecat să mărturisească în ceruri, urmate de cuvinte sfinte din proorocia lui Isaia ce destăinuiau suferința Celui care ”disprețuit era și Cel din urmă dintre oameni” și cântece despre eroi și Înviere. La program s-a adăgat și piesa de teatru Fiul Risipitor, de autor Mirela Șova, prezentată de 16 copii din clasele I și a III-a de la Școala generală Hudești, care au venit însoțiți de doamna profesoara Ifrim Cristina. Unii copilași jucau rol de îngeri, alții erau fiul risipitor, fiul cel mare, slujitori, îngeri, tătici grijulii, prin ei pilda din Sfânta Scriptură prinzând viață. Ceilalți mici participanți prezenți aveau vârste diferite, de la liceu, având fiorii examenului de bacalaureat, până la copiii de grădiniță și gimnaziu. Cei aproape 40 de copii s-au bucurat la final primind din partea parohiei, prin Pr. paroh Andrei Iulian, câte un mic pachețel cu dulciuri. Coordonatorii copiilor din grupul parohial de cateheză au fost Ana Maria Scriba și Alexandra Scriba. Evenimentul se înscrie în parteneriatul pe care Parohia Sf Mc Pantelimon îl are cu Școala Hudești și în programul național de cateheză ”Hristos împărtășit copiilor”. Pr. Iulian Andrei - articol site parohie www.baseuhudesti.iasi.mmb.ro

PAGINA

”Preotul Nicolae Guragata a condus timp de 15 ani formația corală din comună. La concursurile la care a participat corul din Hudești s-a făcut cunoscut în întreaga Moldovă și în Bucovina. ”

Prof. Gheorghe Apătăchioae Note 1. si 2 Pr. N.V. Hodoroabă Biserica creatoare, Tipografia Al Terek, 1942, Dorohoi, p.112 si 113

Chipuri luminate ale trecutului bașovean Preotul Nicolae Guragata – personalitate culturală Personalitate marcantă a vieții culturale locale județene și chiar regionale, Nicolae Guragata s-a născut la data de 6 octombrie 1913 în familia lui Mitriță Guragata, om gospodar și foarte apreciat de vătreni (Vatra-Hudești ). Făcând cursurile primare la școala din satul natal, se înscrie și urmează cursurile Seminarului teologic din Dorohoi. Absolvind aceste cursuri se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți. După terminarea facultății este hirotnit reot și activează în satele Bașeu, Mlenăuți și Alba bucurându-se de frumoase aprecieri din partea sătenilor, din partea autorităților locale cât și din partea clerului. Și-a a dus contribuția la înființarea Ateneului Popular din Hudești, instituție culturală care a cuprins majoritatea intelectualilor din satele comunei noastre. Activitatea de corist și dirijor o începe de când era student la Cernăuți de prin 1931. În vara anului 1942, IPS Irineu, Mitropolitul Moldovei face o vizită și la Biserica Sf Arh. Mihail și Gavriil din Lupeni. Iată cum descrie N.V. Hodoroabă această vizită: ”Mulțime de credincioși așteaptă în curtea bisericii. Clopotele sună încontinuu. I.P.S. Mitropolit e primit cu mare bucurie de popor. În ușa bisericii părintele paroh Traian Cazacincu, asistat de preotul Al. Corneanu (Lupeni) și de preotul N. Bidihon (Alba) îl primesc după rânduială. Un minunat cor de școlari condus de preotul N. Guragata (Bașeu) cântă Pre stăpânul și dă răspuns din cafas la serviciul religios. Parohul dă raportul parohiei: < Biserica e zidită în 1759 de către Costache Boldur...>1. și încheie zicând <rog a-mi da înalta binecuvântare pentru întărirea morală. Binecuvântați-ne IPS Stăpâne!>”. Înalt Prea Sfințitul Părinte Mitropolit spune între altele: ”vizitarea acestei parohii și a a cestui sfânt locaș îmi procură o deosebită mulțumire. Văd că aveți o comună frumoasă, locuințe mai bine întreținute și o pitorească așezare a bisericii pe vârf de deal. Să vă siliți a sta și sufletește ceva mai sus decât ceilalți . Oserv aici o bună stare materială. Felicit pe părintele Guragata pentru conducerea unui cor așa de bun, format din fii de săteni. Eu vă aduc tuturor binecuvântarea lui Dumnezeu și vă doresc să mergeți și mai departe și să sporiți și mai mult în cele duhovnicești , pentru lucrul ce ați făcut și ați dat azi dovadă. Firește că aceasta se datorește în bună parte părintelui paroh pe care-l îndemn a lucra cu spor în ogorul Domnului și căruia îi aduc

binecuvântările mele. ” 2. Preotul Nicolae Guragata a condus timp de 15 ani formația corală din comună. La concursurile la care a participat corul din Hudești s-a făcut cunoscut în întreaga Moldovă și în Bucovina. Astfel, între anii 1936-1938 și 1940-1943 a concurat cu formații corale din Broscăuți, Cernăuți, Putna, etc, reușind să se claseze pe primul loc de mai multe ori. În anul 1943, la concursul organizat în orașul Rădăuți (Bucovina), având ca dirijor pe părintele Nicolae Guragata , s-a clasat pe primul loc, obținând pe lângă premiul respectiv și câte un cec de 100 de lei pentru fiecare participant. Între anii 1946-1946 corul din Hudești împreună cu formațiile de dans și teatru și-a făcut cunoscută prezența pe scenele de la Rădăuți Prut, Dorohoi Darabani și Botoșani la concursurile cu formații similare din localitățile respective. În colaborare cu alți intelectuali, în 1946, la inițiativa preotului Nicolae Guragata a luat ființă la Hudești Asociația Culturală Crângul . Pr N. Guragata, în 1939 a fost încadrat la Parohia Bașeu nou înființată prin despărțire de Parohia Alba. La bisericile din Bașeu și Mlenăuți a slujit până în 1945, apoi , până în 1950 a slujit la Parohia Lupeni. În octombrie 1950 a fost mutat la Școala pedagogică de la Șendriceni unde a funcționat ca profesor de muzică vocală. A activat apoi la Liceul Anastasie Bașotă de la Pomârla ca profesor de limba de limba română și limba latină și dirijor. Între 1955-1967 a fost director la Căminul Cultural din Broscăuți. Din 1967 până în 1971 a fost dirijorul corului Casei de cultură din Dorohoi și al Corului Liceului Grigore Ghica din Dorohoi. Repertoriul corurilor conduse de preotul Nicolae Gurgata pe parcusrul celor peste patruzeci de ani de activitate s-a axat pe probleme din viața satului cu accent pe cântece tradițional patriotice despre muncă și pace și despre frumusețile patriei. Activitatea sa laborioasă în domeniul cultural artistic a fost răsplătită cu medalii și diplome obținute la diferite concursuri. Rămâne în mintea locuitorilor din comuna Hudești ca un reper pe tărâmul muncii cultural artistice și ca un exemplu demn de urmat. A murit în anul 1986 și a fost înmormântat în cimitirul din Dorohoi. Acolo sătenii din Hudești ar trebuie să pună câte o floare. Prof. Gheorghe Apătăchioae

NUMĂRUL

ANUL

2013

PAGINA

File de arhivă:

Pr Nicolae Guragata în arhiva Bisericii Bașeu Extrase din Fișa nr 2 din Dosarul de corespondență 1943-1945, filele 99-101, D1, C1, Arhiva Parohiei Sf Mc Pantelimon Bașeu, Hudești semnată de Pr Nicolae Guragata -Născut pe 6 oct 1913 în comuna Hudești jud Dorohoi, hirotonit pe 6 august 1939. - Numit în funcția de paroh 15 august 1939, cartea de hirotonie nr 2346 din 16 martie 1942 (1939), Ordinul de numire 8397 din 15 august 1939, Seminar teologic și Facultate de Teologie, diplomele au rămas sub ocupație rusească din 1940, - numele de fată al soției sale: Ortansa I. Cosmolici, copii: Camelia născ. Pe 7 aug 1935 și Gabriela nasc pe 7 nov. 1937 - Deținea funcția de Consilier patrim., I.O.V sfat de împăciuire Fusese între 1936-1939 cantor bisericesc, și între 1934-1940

profesor suplinitor de gimnaziu În perioada 1942-1943 are următoarele inspecții: 2 inspecții făcute de subprotoiereu: -la 12 X 1942 calif.f bine -la 17 mai 1943 calif. Bine 3 inspecții făcute de proiectos la învățământ: 12 nov 1942 bine, 4 feb. 1943 f.bine, 13 V 1943 f bine Ore de cateheză la școala primară: 203 ore, ore de cor școlar 27, ore de catehizare extrașcolară 9, 7 cuvântări, 3 conferințe, 4 citiri biblice,26 adunări religioase duminicale în cadrul căminului cultural - De alte culte erau doar 12 persoane-baptiști. - Vicii înregistrate în parohie: jocuri de noroc, înjurături și furtul -Boli paludismul I-oan Neghiuc era paraclisier Realizări: activarea căminului cultural, organizarea unui cor (locul I pe județ în Concursul

FCR) -A resfințit biserica Sf M Mc Gheorghe din Mlenăuți pe 28 decembrie 1939 în urma reparațiilor capitale făcute. Cum reiese din chitanța 18 de pe 28 dec 1939 sfințirea s-a făcut de către protopopul de Dorohoi în prezența Arhidiaconului C. Sandovici și a unui sobor de 3 preoți, cu cor și trei cântăreți. (Acte justificative 1939 C1 D1 Arhiva Parohiei Bașeu Hudești) Pe 6 octombrie 1945 predă Inventarul parohiei prin convocarea Consiliului Parohial, noului pr paroh Aurel Coțovanu (Proces verbal de convocare a Consiliului parohial din 6 oct 1945, fila 5 ) - Se păstrează de la acest mare om de cultură acte cu un scris caligrafic impecabil și cu o adevărată savoare literară. A consemnat Prof. Alina Andrei

Familii de enoriași care au serbat nunta de aur sau de argint pe 22 septembrie 2013 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Agrăpinei Dumitru și Saveta Barbazan Vasile și Margareta Basaliga Toader și Maria Boz Costache și Emilia Burlacu Dumitru și Filotia Cazacu Mihai și Alexandrina Chelaru Ion și Elena Chelaru Clement și Maria Dogaru Gheorghe și Laureția Grescu Ioan și Aneta Grescu Gheorghe și Maria Ivașcă Gheorghe și Georgeta Muraru Ioan și Lucreția Pavel Silvestru și Floarea Părpăuți Clement și Alexandrina Părpăuți Vasile și Maria Pușcașu Toader și Elena Sîsîiac Gheorgheși Elena

19. Scriba Florea și Valeria 20. Subotnicu Ilie și Lucreția 21. Văcăriuc Clement și Gherghina Ei reprezintă un model pentru toate familile din sat. Le urăm tuturor bucurie, ani în pace și liniște întru mulți și fericiți ani!

PAGINA

Sfinții Împărați Constantin și Elena – prezență a familiei creștine în misiunea Bisericii Motto ”Luminători care ați luminat lumea cu dreapta credință, voi cu adevarat v-ați arătat, de Dumnezeu încununaților împărați Constantin și Elena” Condacul al 13-lea din Acatist

I.Introducere Sfinții Împărați

”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au înţeles că, după modelul şi cu puterea lui Hristos, iubirea jertfelnică pentru binele celor mulţi este flacăra şi puterea misiunii creştine în lume. ” P.F. Patriarh Daniel

Iconografia Bisericii noastre îi înfățișează pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena ținând cu mâinile lor o Cruce mare, acesta fiind principalul lor sprijin și mijlocul prin care cei doi devin uniți. Sfânta Cruce devine pentru Sf. Constantin un semn din cer al convertirii și victoriei sale - In hoc signo vinces! - iar pentru mama sa este semnul răstignirii și smereniei Domnului găsit pe pământ. P.F. Daniel, patriarhul României, spune că în acest mod ” Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au înţeles că, după modelul şi cu puterea lui Hristos, iubirea jertfelnică pentru binele celor mulţi este flacăra şi puterea misiunii creştine în lume. ” Icoana aceasta a Sfinților Împărați este în același timp și un îndemn la normalitate, la întemeierea unei familii care să aibă în centru, între părinți și copii, între soț și soție semnul jertfei, semnul Crucii. Cine privește prima dată spre icoana Sfinților Împărați se uită la o familie, de aceea au și devenit ocrotitori ai familiei și văd așa cum trebuie să fie în familie, în normalitate, un bărbat și o femeie care își duc crucea. De aceea mirilor li se urează la slujba Sfintei Cununii să aibă aceeași bucurie duhovnicească pe care a avut-o fericita Elena, când a aflat cinstita Cruce. Rolul providențial al Sfinților Împărați se vede din faptul că Biserica i-a numit întocmai cu Apostolii , „chemare nu de la oameni, ci de la Dumnezeu luând” după cum spune troparul rânduit lor. Au trăit cu două sute de ani după Sfinții Apostoli, dar importanța lor pentru Biserică a fost la același nivel cu Apostolii, transformând creștinismul din religie persecutată în religie protejată de stat, impunând păgânilor legi cu caracter creștin și dând compensații creștinilor care au suferit în urma persecuțiilor. Convertirea Sfântului Constantin transformă lumea păgâna de atunci, infuzând-o cu valorile creștinismului. ”Cel care părea pierdut nu numai pentru credință, ci și pentru eternitate, fiind exponent al familiei imperiale păgâne romane, cel care părea pierdut într-o lume bolnavă, convertește întreaga lume romană la Crucea lui Hristos și la binecuvântarea Lui”. Titlul de "Mare" s-a dat în cazul împăratului Constantin, deoarece în cinsprezece ani el a luat două decizii care au modificat viitorul lumii civilizate. Prima a fost adoptarea creștinismului drept religie oficială a Imperiului roman, anul acesta Biserica serbând

1700 de ani de la eliberarea ei prin Edictul de la Milan 313. A doua a fost transferul capitalei acestui Imperiu de la Roma la Constantinopol. Aceste două decizii cu consecințele lor i-au conferit lui Constantin dreptul de a concura pentru titlul de omul cel mai influent in istorie. Am putea adăuga la aceste două decizii și evenimentul care pune bazele stabilirii cât mai exacte a învățăturii creștine, convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea din 325.

II. Sfinții Împărați Constantin și Elena îl descoperă pe Hristos lumii romane Constantin, cu origini dinastice imperiale, s-a născut pe la anul 274 în Naissus ( astăzi Niș, în Serbia), în regiunea Moesia Superior, din tatăl Constanțiu Chlor și mama Elena. Tatăl său era cezar în sistemul primei terarhii a lui Dioclețian, pe lângă augustul Maximian în Apus. Tânărul Constantin a trăit mult timp în Nicomidia la curtea lui Dioclețian și mai apoi la curtea lui Galeriu aici formându-și abilitățile militare. După ce Constanțiu Chlor, ajunge august în Apus, Constantin vine lângă tatăl său și din 26 iulie 306, când acesta moare ajunge august al Occidentului, fiind încoronat la York. Mai târziu, în 307, intră în dinastia herculiană a lui Maxențiu căsătorindu-se cu fiica acestuia Fausta Data de 28 octombrie 312 este un moment de cotitură pentru tânărul împărat păgân Constantin. Deși aștepta un sprijin - care nu venea- de la cumnatul său Liciniu, se vede pus în situația de a duce mai multe lupte cu Maxențiu, având efective reduse, dar de elită. Bătălia decisivă de la Pons Milvius (Podul Vulturului) pe 28 octombrie 312 duce la o victorie finală, Maxențiu înecându-se în Tibru iar Constantin intrând triumfător în Roma într-un mod diferit de cel al împăraților romani. El intră în Roma, dar nu merge spre Capitoliu pentru a aduce jertfe lui Jupiter, ci merge la Palatin pentru a face rugăciuni. De asemenea, Constantin ordonă, între 312-313, ridicarea unei statui colosale reprezentându-l cu crucea în mână, din care se păstrează azi câteva fragmente. Eusebiu de Cezareea ne spune despre o inscripție a acestei statui: ”Prin acest semn aducător de mântuire, care este adevărata dovadă a puterii, eu am salvat orașul vostru de sub jugul tiranului, am eliberat Senatul și Poporul Roman, redându-i vechea demnitate și strălucire”. Același biograf al împăratului Constantin, vorbește atât în Istoria Bisericească, cât și în Vita Constantini despre ajutorul lui Hristos ca aliat și despre un semn divin: apariția către mijlocul zilei a Crucii și a cuvintelor de pe cer: În acest semn vei învinge! (In hoc signo vinces! sau hoc signo victor eris). Noaptea, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul Crucii și îi spune să-l pună pe steagurile (labarum) soldaților ca semn protector în lupte. Semnul pus pe steag era monogramul lui Hristos format din literele XP (prescurtarea de la Hristos). Cel mai important act, care schimbă radical situația creștinismului punând capăt ”Marii persecuții” a fost Edictul de la Mediolanum din

NUMĂRUL

ANUL

2013

ianuarie – februarie 313, emis împreună cu Liciniu, prin care se acorda deplina libertate credinței creștine, transformândo dintr-o religio illicita – religie în afara legii, în religio licita - religie permisă. Se anulau toate hotărârile anterioare luate contra creștinilor și se retrocedau locașurile de cult și averile confiscate de împărații precedenți. Următoarele fragmente al edictului ar putea reprezenta, după unii istorici, punctul culminant al acestui act: ”Am considerat că trebuie reglementat, printre alte neajunsuri pe care le avem în vedere, binele majorității cetățenilor, în primul rând în privința respectului față de divinitate, astfel încât să dăm și creștinilor, și tuturor celorlați oameni, posibilitatea de a urma liber religia pe care fiecare și-o dorește.”...După cum afirmă profesorul cernăuțean Valerian Șesan, ”Edictul de la Milan a reprezentat un eveniment firesc, ...creșterea și formarea (293 -305) lui Constantin cel Mare la curtea lui Dioclețian a dus la înțelegerea și preluarea politicii de întărire a imperiului, lucru imposibil de realizat în afara creștinismului, gândit și văzut drept salvare a teritoriului roman”. Constantin își păstrează titlul păgân de ”Pontifex Maximus ” ca și procedeu diplomatic de a ține sub control păgânismul și a reduce influența lui de la religie oficială până la simplu cult tolerat cum a ajuns în 324. El putea astfel să emite legi favorabile creștinis -mului dar restrictive pentru păgânism. Abia la botezul săvârșit cu câteva zile înainte de moarte, în mai 337, de către Eusebiu de Nicomidia, această demnitate a fost lepădată de împărat, arătând în felul acesta că a reușit să întărească creștinismul suficient de mult încât cultul păgân să nu mai fie o amenințare(...) Reușitele sfântului Constantin se datorau însă și rugăciunilor mamei sale. Sfânta Elena, era de loc din Bitinia (ţinut azi aparţinând Turciei şi aflat pe ţărmul Mării Negre şi al Mării de Marmara), dintr-o familie de oameni simpli, dar, pentru calităţile ei, a fost luată în căsătorie de către tribunul Constanţiu Clor; din căsătoria lor s-a născut Constantin. Când Constanţiu Clorus ajunge „Augustus" împreună cu Galerius, este silit să o repudieze pe Elena, deoarece legea romană nu permitea căsătoria între un patrician şi o femeie din poporul de jos. Elena se retrage mâhnită. Probabil în această perioadă cunoaşte şi îndrăgeşte credinţa creştină. Constantin conduce armatele romane în Britania şi ,în 306, când legiunile britanice îl aclamă pe tânărul comandant „Augustus", o cheamă lângă el pe mama sa, Elena. După ce va deveni „împărat al întregului pământ", Elena va primi cea mai înaltă onoare la care putea aspira o femeie, titlul de „Augusta" și îi va rămâne alături fiului ei sprijinind Biserica creștină. Sfânta Împărăteasă Elena a descoperit lemnul Sfintei Cruci pe care s-a răstignit Hristos, a construit în Constantinopol un azil pentru văduve (ghirocomion) şi aşezăminte pentru primirea străinilor la Ierusalim, Constantinopol şi Sevasta. În timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au fost organizate şi leagăne pentru copiii mici abandonaţi, cămine pentru orfani şi case de adăpost pentru fecioare. (...) Faptul că Sfântul Constantin se ghidează după

PAGINA

principii creștine se observă și din legile și edictele pe care le dă. El acordă Bisericii dreptul de eliberare a sclavilor și episcopilor le dă dreptul să judece pe cei ce n-ar voi să fie judecați după legile păgâne. Constantin cel Mare intervine în dreptul penal înlăturând pedepsele contrare spiritului creștinismului (răstignirea, zdrobirea picioarelor), s-au pus restricții luptelor cu gladiatori iar condamnații au fost trimiși în mine. A fost modificată în spirit creștin legislația privitoare la căsătorie, la părinții fără copii, s-a îngreunat divorțul, s-a pedepsit adulterul și siluirea, s-a interzis aruncarea sau vinderea copiilor prin ajutoare date părinților săraci. S-au luat măsuri de protecție și ajutor pentru săraci, orfani, văduve și bolnavi. În 321 este generalizată duminica ca zi de odihnă, aceasta fiind deja sărbătorită de creștini pentru comemorarea Învierii Domnului și Pogorârii Duhului Sfânt. Unul dintre meritele deosebite ale împăratului Constantin este convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, pentru a contracara erezia lui Arie. Solemnitatea deschiderii lucrărilor sinodului este prezentată de Eusebiu de Cezareea astfel: ”Intrând în sală, împăratul a înaintat prin mijlocul scaunelor până în față, ca un înger trimis de Dumnezeu din cer. Era îmbrăcat în veșminte atât de strălucitoare că aruncau în jur talazuri de fulgere înfocate, cărora li se adăugau sclipirile orbitoare ale aurului și pietrelor prețioase. Sufletul îi era înveșmântat cu podoabele firii lui Dumnezeu și ale smereniei; ținea privirea aplecată cu smerenie în jos, iar frumusețea lui, ținuta lui atât de impunătoare, vigoarea de nebiruit a trupului, concurau cu blândețea și marea sa bunătate, făcând ca extraordinara-i limpezime a cugetului să nu poată fi redată în cuvinte.” (...)

III. Concluzii (...)Până astăzi Sfinții Împărați au fost modele ale sfințeniei imperiale și au servit ca ”icoane”. Prin Istoria Bisericească și prin Viața lui Cosntantin , Eusebiu de Cezareea l-a susținut mai ales pe Sfântul Constantin înscriidu-l în ”istoria sacră și îl investește cu o regalitate care...se armonizează bine cu doctrina creștină...”. Sfântul Ioan Gură de Aur în Omilia 21 către poporul antiohian îl numește pe Constantin fericit - makarios. Anul acesta, împlinindu-se 1700 de ani de la Edictul de la Milan dat de Sf. Constantin, vedem cât de mult s-a schimbat lumea și cum a evoluat Biserica noastră datorită libertății de care a beneficiat și pe care a folosit-o pentru a conduce pe oamenii credincioși la mântuire. De aceea sperăm ca libertatea creștinilor dată acum 1700 de ani să rămână valabilă și să nu fie restrânsă în beneficiul noilor păgâni care vor astăzi să reînvie păcatele care au dispărut prin civilizația de tip creștin pe care au propagat-o Sfinții Împărați. Ca și concluzie putem pune cuvintele Prea Fericitului Părinte Daniel la începutul conferințelor de primăvară cu preoții din Arhiepiscopia Bucureștilor: ”Lumina credinţei, a legilor, a multor ctitorii şi fapte creştine ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a fost peste veacuri şi este şi azi un îndemn puternic pentru a iubi pe Hristos şi Biserica Sa şi pentru a promova demnitatea persoanei umane şi binele comun, spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea sau fericirea oamenilor”. Selecțiuni din conferința susținută de Pr .Ștefan Apătăchioae, paroh al Bisericii Bașeu Havârna La Conferința cu preoții din Arhiepiscopia Iașilor cu tema Preotul și preoteasa, Părinți în familie și în parohie, Durău, 1-3 septembrie 2013

PAGINA

Pe urmele Sfântului Ioan Iacob Românul, la Darabani Parohiile BaşeuHudeşti şi Mlenăuţi au organizat, pe 22 august, un pelerinaj pe urmele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Activitatea s-a derulat în cadrul parteneriatului BisericăŞcoală, pe care cele două parohii l-au încheiat cu Şcoala Gimnazială Hudeşti. Copiii din parohiile Başeu - Hudeşti şi Mlenăuţi, Protopopiatul Darabani, judeţul Botoşani, au beneficiat, în cea de-a 22 -a zi a lunii august, de un pelerinaj gratuit în zona Darabanilor. Cei 20 de elevi au mers astfel „pe urmele Sfântului Ioan Iacob Românul“, care s-a născut pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Prima oprire a fost la Casa memorială „Sfântul Ioan Iacob“ din Crăniceni. Aici, copiii au aflat viaţa sfântului de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 100 de ani. Copiii au recitat poezii compuse de Sfântul Ioan Iacob şi au rămas miraţi de simplitatea, dar şi bogăţia duhovnicească cuprinse în aceste mărgăritare lirice. Au sărutat cu evlavie fragmentul din metaniile sfântului şi au văzut care este diferenţa dintre modul de trai al începutului de secol XX şi posibităţile de acum. Pelerinii s-au îndreptat apoi spre Mănăstirea Eşanca,

Articol de Constantin Ciofu www.ziarullumina.ro

unde protos. Bartolomeu a vorbit copiilor despre viaţa în mănăstire. Părinţii parohi de la Başeu şi Mlenăuţi, împreună cu duhovnicul Mănăstirii Eşanca, au oficiat apoi slujba Acatistului Sfântului Ioan Iacob. Părintele Andrei Iulian de la parohia Başeu - Hudeşti a rostit o cateheză despre viaţa în mănăstire şi despre vieţuirea călugărilor. „Am fost sprijiniţi de prof. Mirela Apătăchioae, directorul Şcolii Hudeşti, de pr. Constantin Pânzariu, protopop al Protopopiatului Darabani, de pr. Ioan Şusu, parohul din Crăiniceni, de stavrofora Petronia Ilaş, stareţa Mănăstirii Eşanca, de pr. Dumitru Avârvării, parohul Bisericii „Sf. Nicolae“ din Darabani, de Gabriela Balahură, muzeograful Casei memoriale din Crăiniceni, şi de Victor Teioşanu, muzeograful Casei memoriale „Leon Dănăilă“ din Darabani“, a spus pr. Iulian Andrei, care a coordonat, împreună cu pr. David Dan Stoian, de la parohia Mlenăuţi, pelerinajul închinat Sfântului Ioan Iacob.

Darabani, şi la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din oraş, care poartă şi hramul Sfântului Ioan Iacob. O oază de cultură a fost, la final, vizitarea Muzeului „Academician Leon Dănăilă“ din Darabani, realizată în cinstea unui om extraordinar care este în viaţă. „Copiii au fost impresionaţi atât de icoanele vechi valoroase şi de o frumuseşe aparte, cât şi de multitudinea de tablouri, unele având ca autor pictori renumiţi. În acest muzeu se remarcă echilibrul dintre viaţa simplă, dusă de neurochirurgul acad. Leon Dănăilă în copilăria sa, crescut pe prichiciul vetrei, reprezentată de o cameră în manieră ţărănească, şi darul minunat cu care l-a înzestrat Dumnezeu, vizibil prin multitudinea de trofee aşezate toate într-o altă cameră. Muzeograful Victor Teişanu a făcut o expunere cu accente moralizatoare, pe înţelesul copiilor, a vieţii lui Leon Dănăilă, fiind interesant cum Dumnezeu face minuni cu copiii proveniţi chiar şi din medii sărace. Am simţit „Am simţit ajutorul Sfântului ajutorul Sfântului Ioan Iacob în acest pelerinaj. De aceea, Ioan Iacob în acest ne-am dori să începem pelerinaj“ împreună noul an catehetic în Pelerinajul a continuat la Darabani la Biserica „Sfântul parohiile Başeu şi Mlenăuţi, Nicolae“, monument istoric, odată cu începerea anului bisericesc“, s-a exprimat pr. ctitoria lui Theodor Balş, Andrei Iulian. întemeietorul oraşului

NUMĂRUL

ANUL

2013

PAGINA13

Cerc pastoral-misionar la Bașeu-Hudești Data de 5 august 2013 a reprezentat atât ziua de pomenire a Sf Ioan Iacob Românul cât și bucurie duhovnicească a întrunirii Cercului pastoral misionar Sf. Mc.Pantelimon. Șapte preoți, aproximativ o sută de credincioși și domnul primar Viorel Atomei au participat la taina Sf Maslu lângă teii seculari ai Bisericii Sf Mc Pantelimon Bașeu Hudești. La finalul slujbei PC Pr Mărius Pădurariu paroh al Biericii Adormirea Maicii Domnului Dragalina a rostit un cuvânt de învățătură cu titlul “Să ne apărăm credința! - cum abordăm prozelitismul sectar “. Părintele paroh Iulian Andrei a mulțumit participanților și organizatorilor apoi s-a desfășurat o agapă frățească.

Nașterea Domnului la Parohia Sf. Mc. Pantelimon Bașeu-Hudești 2012 Parohia Sf. Mc. Pantelimon Bașeu-Hudești a marcat și în acest an (2012) sărbatoarea Nașterea Domnului prin tradiționalul Concert de colinde. Evenimentul cultural-artistic ”Hristos se naște măriți-l” s-a desfășurat la biserica parohiei pe 25 decembrie 2012, la finalul Sfintei Liturghii și a cuprins un spectacol de colinde, poezii și piesa de teatru ”Nașterea Domnului”. În prima parte au cântat colinde copiii și tinerii din grupul de cateheză intitulat ”Bujoreii Bașeului” . Anul acesta ei interpretat pe lângă tradiționalele colinde romanești și colinde din repertoriul internațional în limbile engleză, franceză și germană. Corul a fost dirijat de Alexandra Scriba, elevă în clasa a X-a șa Seminarul Teologic ”Sf Ioan Iacob” Dorohoi, secția bilingv. Partea a doua a spectacolului a fost deschisă de copiii din clasele I și a III-a de la Școala cu clasele I-VIII Hudești. Între parohia Sf. Mc. Pantelimon Bașeu-Hudești și această școală există un acord de protocol semnat cu domnul director Moșneguțu Aurel care cuprinde participarea copiilor îndrumați de Doamna Institutor Ifrim Cristina (clasele I și a III-a) la serbările dedicate copiiilor din decembrie anul acesta șin din iunie anul viitor. Copii îmbrăcați în costume de îngerași, cu Maica Domnului micuță, un Iosif cu bastonul cît el și un Moș Crăciun care nu prea voia să-l primească pe Punsul Sfânt în peștera sa au descris într-o piesă de teatru și prin colindele interpretate cum s-a desfășurat Nașterea Domnului. Preotul paroh a rostit un cuvânt de mulțumire accentuând importanța sărbătorii Nașeterii Domnului nu doar pentru copii ci pentru toți oamenii, pentru că în sufletele noastre cu toții trebuie să-l primim pe Mântuitorul, Pruncul cel curat, ca într-o peșteră mult mai primitoare ca cea de odinioară. Pr Andrei Iulian

PAGINA14

Glasurile bucuriei pe ulițele din Bașeu.

Parohia Başeu Hudeşti, Protopopiatul Darabani, judeţul Botoşani, păstrează o parte din tradiţiile de Crăciun şi Bobotează moştenite odinioară. Băieţii din sat îl însoţesc pe preotul paroh cu ajunul. Întrucât nămeţii formaţi în această iarnă sunt mari, iar unele case sunt aşezate la distanţe mai mari, părintele a mers cu sania trasă de cai să vestească Naşterea Domnului sau să binecuvânteze locuinţele oamenilor cu Agheazmă Mare Tradiţia mersului cu ajunul, fie la Naşterea Domnului, fie la Bobotează, este veche în satul Başeu, acesta având tradiţiile zonei Darabanilor. Vasile Puric, fost învăţător în Başeu la jumătatea secolului trecut, aminteşte în monografia sa, compusă pentru gradul I de învăţător, tabloul frumoaselor obiceiuri de altădată. "Fiecare sătean ştia, după glasul curat al copiilor care strigau "Chiraleisa!" sau "Nihoho!", vestind că Domnul miluieşte sau că Naşterea lui Hristos e prilej de chiuit de bucurie, că s-au apropiat sărbătorile. Se aude apoi clinchetul clopoţeilor legaţi în salbă de grumazul cailor de la sanie sau căruţă. În felul acesta ştim că părintele este aproape. Credincioşii au luminile casei aprinse, dar şi colaci, nuci sau făină, pregătite pe masă pentru binecuvântare, alături de lumânări aprinse. Este interesant faptul că de Bobotează se aşază pe crucea pe care o poartă preotul aşa numitul fuior de cânepă sau un prosop tradiţional cu flori roşii sau negre. Astfel se arată că în acel loc sunt oameni gospodari, iar femeile sunt bune ţesătoare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, parohul de atunci, C O M O A R A B I S E R I C I I Neculai Guragata, organiza

coruri de copii care colindau în toată comuna în ajunul Crăciunului, după ce mergeau cu preotul pentru a binecuvânta casele credincioşilor", consemnează în monografia sa înv. Vasile Turic. "Credincioşii se bucură când îi văd pe copii că le-au deschis uşa". Prosoape în jurul crucii, în loc de cânepă În anii 40, cele 200 de familii din Başeu aveau cam câte opt -zece copii la fiecare casă. Atunci când mergea preotul cu ajunul, părea că întreg satul de copii umbla înaintea lui să vestească acest eveniment important. "Astăzi, băieţii care merg înaintea preotului sunt doar o umbră a tradiţiilor de odinioară. Clopoţeii cailor sună şi astăzi, însă oamenii au mai uitat din tradiţii, iar multe uşi sunt închise pentru că o parte din localnici sunt plecaţi pe alte meleaguri, visând la o viaţă mai îndestulată. Credincioşii se bucură când îi văd pe copii că le-au deschis uşa. Întotdeauna, glasul unui copil este cel al bucuriei. Un om îşi deschide mult mai uşor sufletul în faţa glasului unui copil. În acelaşi timp, enoriaşii se întristează gândindu-se la mulţimea de copii care altădată invada uliţele Başeului. În prezent, peste 70% din populaţia satului este îmbătrânită", a spus pr. paroh Iulian Andrei. Copiii care merg înaintea preotului pentru a anunţa venirea cu ajunul primesc de la săteni nuci, colaci şi dulciuri. Ei vin de dimineaţă la biserică, iar de aici pornesc alături de părintele paroh la casele oamenilor. "La fiecare casă zăbovim pentru a vedea care sunt problemele pe care le întâmpină oamenii. Problemele administrative ale parohiei sunt discutate cu fiecare credincios în parte. Nu

de puţine ori am găsit multe idei interesante la enoriaşi, pe care leam pus în aplicare", a adăugat preotul paroh. Când este zăpadă, preotul, alături de copii, merge pe la casele oamenilor cu o sanie trasă de doi cai cu zurgălăi. Dacă nu este zăpadă, drumul este parcurs cu faitonul (căruţa cu patru roţi). "Întrucât în prezent nu se mai cultivă cânepa, credincioşii pun pe cruce un prosopel. În vremurile de altădată, când existau ţesătoare în sat, se confecţionau prosoape tradiţionale pentru astfel de momente. Acum avem în sat doar trei enoriaşe care mai ţes. Oamenii ne aşteaptă cu multă dragoste. În general, Crăciunul şi Boboteaza sunt aşteptate de credincioşi cu mult drag. Deşi tradiţiile s-au cam pierdut, ei doresc să vină la biserică, să fie aproape de preot, simţind dragoste faţă de Dumnezeu", a explicat pr. paroh Iulian Andrei. În parohia Başeu, ca şi în multe alte sate din zona Botoşanilor, există mulţi copii aflaţi în grija bunicilor, părinţii acestora fiind plecaţi în străinătate pentru a-şi putea întreţine familiile. "Am văzut copii plângând când îşi aminteau de părinţii lor. Pentru ei este o bucurie faptul că se întâlnesc unii cu ceilalţi, atât în ajunurile Crăciunului şi Bobotezei, cât şi la orele de cateheză. În general, copiii care au părinţii plecaţi în străinătate sunt mult mai trişti", a mărturisit parohul de la Başeu. În ziua de Bobotează, Sfânta Liturghie va fi oficiată în biserica parohială. Lângă sfântul lăcaş se pregăteşte o cruce de gheaţă, mai ales că în apropiere se află Lacul Başeu. "Angajaţii lacului vor tăia din lac două bucăţi mari de gheaţă pe care le vor aduce cu sania la biserică. Aici se confecţionează crucea, care pare un adevărat monument. Oamenii pun în jurul acestei cruci vasele cu apă, pe care le pregătesc din timp", a relatat pr. paroh Iulian Andrei. www.ziarulumina.ro Autor Ciofu Constantin

NUMĂRUL

ANUL

2013

PAGINA

”Lăudați pe Domnul”, Concursul Național de muzică bisericească

”Lăuda-voi pe domnul toată viața mea, cînta-voi Dumnezeului meu pînă ce voi fi!” spune o cântare de slujba preluând cuvinte frumoase ale paslmului 145, versetul 2. Aceste cuvinte arată că slujirea preotului care cuprinde toată viața lui este strans legată de a-I cânta Domnului Dumnezeu. Vocația preoțească cuprinde deci și cântarea cu glas melodios, pentru ca rugaciunea să fie mai ușor înțeleasă și ascultată de credincioși. Tocmai pentru arăta că preoții sunt nu numai slujitori ci și buni cântăreți în anul 2012, ediția a V-a a Concursului Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul a cuprins și o secțiune dedicată coralelor preoților. Concursul a fost organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române, în perioada 18 iunie – 27 octombrie 2012 iar coralele preoțești ale protopopiatelor din cuprinsul BOR au participat la secțiunea de interpretare . Proba de concurs a constat în interpretarea a trei piese muzicale: o piesă monodică (psaltică), o piesă din repertoriul liturgic bisericesc ortodox (corală, pe o temă psaltică) și o piesă de Chinonic (concert religios). Pe 16 septembrie 2012, duminică seara (ora 18.00), la Ca tedrala mitropolitană din Iaşi s-a desfășurat etapa eparhială a concursului participând cinci coruri din Arhiepiscopia Iașilor: ale protopopiatelor din Iaşi, Piatra Neamţ, Botoşani, Paşcani şi Hârlău. Juriul, format din profesori de la seminariile teologice din eparhiile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, i-a desemnat câştigători pe membrii Corului „Heruvimii“ al preoţilor din judeţul Botoşani. Piesele interpretate au fost : Axion glasul VI de Nectarie Schimonahul, Stihuri din catavasiile Întâmpinării, melodie glas III de D. Suceveanul aranjate pentru cor bărbătesc de N.Moldoveanu (cu solist Pr Vasile Crețu) și Doamne buzele mele de Sabin Drăgoi (cu doi preoți soliști). 35 de preoți din Protopopiatele Botoșani, Darabani, Dorohoi și Săveni conduși ca și dirijor de Pr Olivian Sandu au pus sufletul în a da cât mai multe nuanțe și a atinge inimile ascultătorilor. Din Protopopiatul Darabani au făcut parte din acest cor Pr David Dan Stoean, Pr George Tarbuzan, Pr Lucian Iacob și Pr Andrei Iulian. Etapa mitropolitană a concursului „Lăudaţi pe Domnul“ a avut loc tot la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, în data de 7 octombrie 2012, ora 18:00. Trei coruri preoţeşti din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au concurat la faza mitropolitană a concursului, organizat de Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor. Ca reprezentant al juriului, Prof. univ. dr. Viorel Munteanu a anunţat la final că preoţii care formează Corul „Heruvimii“ din Protopopiatul Botoşani vor reprezenta Mitropolia Moldovei şi Bucovinei la faza naţională a concursului. (www.ziarullumina.ro)

Înalt Preasfinţitul Teofan şi-a exprimat bucuria de a-i vedea pe slujitorii sfintelor altare la Iaşi: „Mulţumim lui Dumnezeu pentru că preoţii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au deschis zilele hramului. Rugăciunea lor s-a înălţat la Dumnezeu ca să binecuvânteze toţi pelerinii. Le mulţumesc tuturor preoţilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei care au participat atât la etapa eparhială, cât şi la cea mitropolitană a acestui concurs. Îi îndemn pe toţi să formeze în parohiile lor grupuri de credincioşi care să aducă laudă lui Dumnezeu prin cântarea de la strană“. Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei a găzduit, sâmbătă, 27 octombrie 2012, etapa Naţională a Concursului de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul!”, aflat la cea de-a V-a ediție. În anul 2012, concursul s-a adresat coralelor protopopiatelor din Patriarhia Română. Etapa națională, desfăşurată în prezenţa Patriarhului României şi a Mitropolitului de Eghina, a reunit şase corale reprezentând cele şase Mitropolii ale Patriarhiei, informează TRINITAS TV. Mențiunea I a revenit corului Heruvimii din Protopopiatul Botoșani, dirijat de Părintele Mihai Olivian Sandu (330 pct.). Protopopiatele din județul Botoșani au depus un efort deosebit sponsorizând deplasările la repetiții și la faza eparhială a coralei preoțești Heruvimii . Corul Heruvimii s-a pregătit asiduu pentru acest eveniment prin repetiții de două ori pe săptămână ( marți și joi seara), preoții participanți rupând din timpul dedicat familiilor lor pentru a se putea ridica la un nivel apropiat de cel profesionist. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe toţi participanţii și a adresat un cuvânt de apreciere intitulat Muzica liturgică - lucrare misionară a Bisericii. „Promovând muzica bisericească de valoare, Concursul Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul! contribuie la păstrarea şi cultivarea tezaurului muzicii bisericeşti naţionale şi universale şi încurajează tinerii preoţi și diaconi să participe la coralele protopopiatelor, întărind comuniunea, cultivând simţul artistic şi înnoind spiritul misionar. În acelaşi timp, secţiunea de compoziţie din cadrul acestui concurs naţional are darul de a îmbogăţi repertoriul liturgic românesc şi de a stimula creativitatea compozitorilor de muzică eclezială din ţară. Totodată, acest concurs are rolul de a împărtăşi publicului larg şi credincioşilor, mai ales prin intermediul radioului şi televiziunii Trinitas frumuseţile şi tainele muzicii bisericeşti de inspiraţie bizantină, arătând că armonia dintre cuvânt şi melos, dintre profunzimea învăţăturilor teologice şi bucuria elevaţiei spirituale este ofrandă de mulţumire şi laudă adusă lui Dumnezeu şi izvor de alinare duhovnicească pentru pelerinii veniţi în aceste zile la Bucureşti să se închine la moaştele sfinţilor vindecători de boli sufleteşti şi trupeşti: Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi Nectarie de la Eghina", a spus Preafericirea Sa. —Selecțiuni din știri și fotografii prezentate pe www.basilica.ro, www.patriarhia.ro și www.doxologia.ro

PAGINA

Credincioșii noștri de peste hotare!

”Gânduri de copil Bătrânul continent tresare Copiii lui se văd în zare. Ei nu cer multe, nu vor stelele sau luna Vor doar credință, pace și să dispară ura. Cu gândul tot la Dumnezeu ei stau Și îi mulțumesc pentru viața ce o au. În fiecare seară cu gândul lor curat Se roagă pentru a se culca cu sufletul împăcat. În noapte somnul să le fie liniștit Iar ziua gândul să le fie ne-trerupt De cei ce lumea asta o conduc. Pe cer doar porumbeii albi să zboare, Pe câmpuri doar tractoarele să are. Să vezi pe străzi, în parcuri, pe lumină Copii, părinți ținându-se de mână. Roșu Ana-Maria

COMOARA

BISERICII

Departe de țară dar în sufletul de român cu dragoste de credința lor strămoșească sunt unii dintre credincioșii noștri care din diferite motive au fost nevoiți să peregrineze prin locuri străine. Ca să ne dăm seama câtă sete de credință și dor de împărtășire în biserica mamă ortodoxă au aceștia am selectat cțteva Ortodocși români la sfânta Liturghie în Biserica fotografii din două țări în Sf M. Mc. Gheorghe din Londra care sunt unele dintre cele mai mari comunități de români: Anglia și Spania. Vă prezentăm două imagini din Londra, Anglia cu biserica plină de români surpinse de pr. Andrei Iulian și ... o mărturie din acele locuri ne-a scris Scriba Anamaria aflată într-un program de voluntariat la o parohie ortodoxă din Spania ” După examenul de bacalaureat și admiterea le facultate, am avut ocazia să fac o excursie in Spania, în orașul Rivas Vaciamadrid, la câțiva kilometri de capitală, împreună cu prietenul meu, Azamfirei Bogdan, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Dumitru Stăniloae” din Iași, plecat cu o bursă de practică, în parohia românească existentă acolo. Biserica parohiei poartă hramul Sfântului Mare Mucenic Mina, paroh fiind părintele Ștefan Șupeală. Această parohie este înființată de doar doi ani. Comunitatea românească existentă acolo numără aproximativ 2000 de români, veniți din toate colțurile României. Inițial credeam ca voi sta acolo doar o săptămână, dar am stat aproximativ o lună, participând la multe activități. Când am ajuns, i-am daruit parintelui o iconita pictată de mine pe lemn iar părintele mi-a arătat și alte tehnici de a picta icoane, asa că o bună parte din timp am petrecut-o lucrând la o icoana care-l înfațișa pe Sf. Arh. Gavriil. Apropiindu-se ziua de duminica si neavând prescuri, pentru că femeia care facea de obicei prescurile era plecată în țară, părintele m-a învățat cum se fac prescurile. Și această experiență a fost una noua, interesantă, dar și …emoționantă. În afară de activitățile din cadrul bisericii, am participat la acțiuni de voluntariat, prilej cu care am cunoscut multe locuri, dar si oameni noi. Printre activitățile pe care parintele le desfășoară în parohie, un loc important îl ocupă catehezele. Astfel Acestea sunt organizate, în fiecare vineri și sâmbătă seara, întâlniri cu credincioșii dornici să afle mai multe lucruri despre credința ortodoxă și totodată să afle raspunsuri la întrebari legate de învățătura Bisericii, la care poate n-au avut pană acum prilejul să afle un raspuns. Atunci când credincioșii doresc, îl invită pe părintele la cateheze particulare, acasă, la una din acestea fiind prezentă si eu, cu acceptul parintelui. In final vreau sa mentionez că atât românii de acolo, cât și spaniolii cu care am avut tangențe in acest timp, mi-au lăsat o impresie foarte buna, de oameni primitori, prietenosi si foarte cumsecade. Experienta cred ca fost una benefică, cunoscând oameni noi și învătând foarte multe lucruri noi, astfel că mi-aș dori să o repet oricând.”

NUMĂRUL

ANUL

2013

„Bucuria unei sărbători nu se trăieşte de unul singur“

Vestirea Naşterii Domnului în două parohii din Protopopiatul Darabani Constantin Ciofu http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/vestirea-nasterii-domnuluidoua-parohii-din-protopopiatul-darabani

Credincioşii din parohiile Mlenăuţi şi Başeu au avut bucuria de a asculta, în zilele de 6, respectiv 9 decembrie 2012, glasurile copiilor care au vestit Naşterea Domnului. La Başeu au fost oferite pachete vârstnicilor şi copiilor cu o situaţie materială precară. Copiii din parohiile Mlenăuţi şi Başeu, Protopopiatul Darabani, judeţul Botoşani, au susţinut, în zilele de 6 şi 9 decembrie, câte un concert de colinde, prilejuit de sărbătoarea Naşterii Domnului. Aceasta, după ce au format un cor şi au repetat timp de câteva săptămâni frumoasele colinde româneşti. Colindătorii parohiei Başeu i-au colindat de sărbătoarea Sfântului Nicolae pe credincioşii din Mlenăuţi. La finalul concertului, pr. paroh David Dan Stoean a vorbit despre viaţa Sfântului Nicolae şi despre importanţa momentului duhovnicesc din parohia pe care o păstoreşte. "Copiii din parohia Başeu, împreună cu părintele paroh Iulian Andrei, au venit să ne încânte cu un recital de colinde. Când ascultăm colinde, simţim că suntem mai buni. Noi putem ajunge în starea de bucurie prin faptul că lăudăm Naşterea Domnului Iisus Hristos", a spus pr. paroh David Dan Stoean. În continuare, pr. Iulian Andrei a subliniat că sărbătorile Naşterii Domnului se simt prin intermediul colindelor. "Ne-am simţit minunat în mijlocul dumneavoastră pentru că bucuria unei sărbători nu se trăieşte de unul singur. Trebuie să împărtăşeşti din această bucurie şi celorlalţi ca bucuria ta să nu fie egoistă", a spus pr. Iulian Andrei. În ultima zi a săptămânii trecute, copiii din Mlenăuţi au venit la Hudeşti pentru a susţine un repertoriu de colinde. Întrucât în ultimele zile s-au format troiene de zăpadă, colindătorii au folosit sania trasă de cal pentru a parcurge distanţa de aproape trei kilometri. "De fiecare dată, vocile copiilor s-au împletit armonios pentru că la finalul micilor concerte s-a cântat câte o colindă de toţi cei prezenţi în biserică. Sperăm că această colaborare a adus un sentiment de prietenie sinceră şi de bucurie atât în sufletele copiilor, cât şi ale credincioşilor celor două parohii", a mărturisit pr. paroh Iulian Andrei. În seara zilei de 9 decembrie, copiii de la grupul de cateheză din Başeu au oferit pachete constând în plăcinte, fructe şi dulciuri, bătrânilor şi copiilor singuri din parohie.

PAGINA

pagina 18

Numărul I anul 2013

Inspectoratul pentru situații de urgență Nicolae Iorga Botoșani recomandă:* 

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor se organizează şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi mediului împotriva efectelor negative ale acestui tip de risc.

CETĂŢENI ! PASTRAŢI VALORILE CULTURALE ŞI PATRIMONIALE ALE LĂCAŞURILOR DE CULT

Evitaţi aglomerarea lăcaşelor de cult pe timpul desfăşurării slujbelor religioase;  Exploatarea unor instalaţii electrice cu Aprindeţi lumânările numai în locurile defecţiuni sau improvizaţii, a unor special amenajate; sisteme de încălzire fără acumulare de Pe timpul ceremoniilor religioase care implică căldură ori amplasarea acestora în utilizarea lumânărilor aprinse, aveţi grijă să apropierea elementelor de construcţie, nu le apropiaţi de persoanele din jur sau de decorurilor sau altor materiale materialele combustibile existente în biserică; combustibile, neîntreţinerea coşurilor de Stingeţi lumânările la terminarea slujbei fum, utilizarea focului deschis pentru religioase şi depuneţi-le în afara bisericii, în diverse activităţi specifice, a făcut locuri special amenajate; posibilă producerea, în ţară, în ultimii Supravegheaţi în permanenţă copiii şi nu ani, a unui număr însemnat de incendii, acceptaţi ca aceştia să aprindă chibrituri, care au dus la distrugerea parţială sau în lumânări sau alte asemenea; întregime a unor lăcaşe de cult de valoare Nu efectuaţi manevre nepermise sau inestimabilă pentru cultura şi modificări neautorizate ale sistemelor şi spiritualitatea românească. instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor existente la nivelul clădirii;  Având în vedere pagubele ireparabile Comunicaţi imediat după constatare, care ar putea fi provocate de incendii preotului sau altei persoane care bisericilor si mănăstirilor, este evidentă administrează lăcaşul de cult, orice încălcare necesitatea sporirii atenţiei acordate a normelor de apărare împotriva incendiilor protecţiei acestora, precum şi a valorilor sau a oricărei situaţii considerată ca fiind un materiale si spirituale adăpostite. pericol de incendiu; Furnizaţi persoanelor abilitate de lege toate datele şi informaţiile despre care aveţi cunoştinţă, referitor la producerea incendiilor; Parcaţi autoturismele numai în locurile special amenajate pentru a nu afecta activitatea forţelor de intervenţie în caz de urgentă;

În cazul producerii unei situaţii de urgenţă anunţaţi imediat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani.

112

Sunaţii la 112 doar dacă aveţi o urgenţă! Apelurile false sunt pedepsite de lege! Informații preluate din pliantul PSI pentru lacașe de cult editat de Inspectoratul de Urgență Nicolae Iorga Botoșani

Plugușorul (adresat Pr Dumitru Codău – pr. paroh în anii 70 în Bașeu)

Frați, surori din Bașeu și Mlenăuți Bucurați-vă că v-a venit Un preot bun, credincios , proorocit Și vă predică frumos Evanghelia lui Hristos

El în parohie când a călcat Consiliul parohial l-a adunat Și pe toți i-a sfătuit Casă parohială a construit

Și cine va asculta de el Sufletul i se va urca la cer Și acolo vă veți distra și veți bea vin Împreună cu Arhanghelul Mihail

Biserica a reparat Au făcut tot curat Ca o oglindă de Împărat Cimitirul a-mprejmuit Cu taraș sârmă ghimpoasă Ca vitele să nu pască.

Băutură din Duh Sfânt Nu ca cea de pe pământ Amețită de păcate Și tu spui că ești creștin măi frate

Crucile vopsite frumos Că pe Cruce a fost răstignit Hristos Mormintele sădite cu flori La Înviere ard candele la capul lor.

Cei rătăciți în sectanți Tot pe el să-l ascultați Cu toți să vă botezați Și veți fi cu toții frați De la Adam și Eva lăsați.

Fața îi palidă, albă frumoasă Mâna-i dulce ca mierea Când săruți mâna Nu te mai poți sătura.

Să vă iubiți tot mereu Și să nu mai faceți rău Botezându-vă în Hristos Botezul mult va fi de folos. El se roagă pentru parohie, Să nu meargă în drăcie,

Însemnare la final: Prea Cucernice Părinte primiți sincerele mele felicitări, îmbrățișându-vă cu multă căldură și Dumnezeu să vă ție sănătos, împreună cu înteaga familie a dumneavoastră, întru mulți ani. Această felicitare v-am făcut ș am cunoscut că sunteți cu partea dumneavoastră în Cer. Vă rog să nu vă supărați dacă v-am felicitat! Gălbău