Conoara Bisericii nr 1/2012

Nr 1/anul 2012

Revista Parohiei „Sf.Mc.Pantelimon”, Bașeu-Hudești, nr. 1 anul 2012

A nul 2 /nr . 1 L una a ug us t 2 0 1 2

C OMOARA B ISERICII UN Din cuprins

Școala, tărâm al cunoașterii

P.2

Cartea , prietena copiilor

P.3

Școala, pridvor al cunoașterii

P.4

Poezii

P. 2, 4 , 14

Alege Școala –interviu

P6

Mai bine previi decât să stingi

P. 8

Început de an catehetic

P.9

Conduita potrivită în Biserică

P.10

Program religios cultural

P.11

Școala Mea

P.12

Prezentarea siteului parohiei

P. 12

Știri de pe siteul parohiei

P .13

Cât mai aproape de Dumnezeu

P. 8

Joc

P.15

Redactor coordonator: • Pr. Iulian Andrei

NUMĂR DEDICAT COPIILOR !

Revista noastră din acest an o dedicăm unui mare proiect național care a produs roade frumoase în acești ani: ”Alege Școala”!

Mulți dintre copiii cu posibilități limitate au primit din partea Patriarhiei Române cu fonduri europene ghiozdane pentru școală, alții care au realizat lucrări deosebite au primit premii mai mari: tablete media, aparate foto, mp4 playere.

Copiii din zona Darabanilor sunt defavorizați pentru că mulți sunt nevoiți, din cauza sărăciei dar și a accesului îngreunat la școală, să se oprească la nivelul celor opt clase primare. Sunt copii la Lișna Nouă care fac kilometri până să ajungă la școală pe biciletă sau în căruță. Se întâmplă însă deseori care acestă distanță să fie parcursă la –20 sau –25 de grade Celsius. E greu să ne imaginăm cum se descurcă.

De aceea proiecte prin care să se dea o rază de speranță și la copiii defavorizați sunt necesare. Cei care au curajul să meargă la liceu sau la facultate — și părinții fac eforturi deosebite să îi trimită mai departe — nu se mai întorc aici chiar dacă și-ar dori.

Copii din grupul de cateheză al Parohiei ”Sf. Mc. Pantelimon” Bașeu-Hudești s-au străduit și au realizat niște lucrări frumoase de

aceea am considerat că este bine să le facem cunoscute prin intermediul revistei parohiale. Întrucât parohia este un centru de cateheză și pentru că am colaborat și cu alte parohii în realizarea proiectului ”Alege Școala” am selectat și câteva lucrări ale altor copii participanți.

Din pcadrul parohiei Boz Andreea Lenuța a reușit un frumos loc I la secțiunea literară a concursului câștigând o tabletă media performantă.

Sunt prezente de asemenea și foarte multe fotografii de la activitățile bisericii din acest an, de la Crăciun, de la Învierea Domnului și din luna copiplului. Acestea scot în evidență implicarea copiilor din grupul de cateheză, condus de Scriba Anamaria, precum și colaborarea cu doamna Profesor pentru învățământul primar Ifrim Cristina la Școala Hudești.

An de an mă aștept, ca preot paroh, să văd aceeași copii. Dar copiii se schimbă,

cresc, îi văd cum aspirațiile lor le pun aripi și încet încet devin copii mari, tineri și tot mai pregătiți să devină creștinii ortodocși de mâine.

Am bucuria să-I văd pe unii cum își descoperă talentul, pe alții cum sunt cuprinși de dragostea de a-I sluji lui Hristos și dorința de a cunoaște mai multe despre învățătura Bisericii.

Un loc special l-a avut anul acesta și proiectul ”Copiii lui Hristos ajută Biserica„ din cadrul concursului ”Copilul învață iubirea lui Hristos” ocazionat de anul Sf. Maslu declarat de Patriarhia Română. Un grup de copii a câștigat locul al IIlea la nivelul Arhiepiscopiei Iașilor și în același timp s-au bucurat că au putut ajuta copii și bătrâni din sat fără posibilități financiare.

Copiii sunt așadar un sprijin de nădejde pentru biserica noastră!

Pr. Paroh Andrei Iulian

Pa g e 3

A nul 2 /nr . 1

SCOALA - TĂRÂM AL CUNOASTERII

Scriba Anamaria (centru) -în excursie

”La școală, noi, copii mai învățăm și despre Biserică, Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului și alți sfinți și sfinte. ”

Pentru mine școala nu este doar o institutie la care ești obligat să mergi. Ea este locul unde înveti pentru prima data cum să scrii cuvintele: mama, tata si apoi din ce în ce mai multe cuvinte la fel de importante. La școală, noi, copii,mai învățăm și despre Biserică, Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului și alți sfinți și sfinte.

Din păcate sunt și unii copii care nu merg la Biserică pentru că nu are cine să-i îndrume. Să vă explic însă ce reprezintă Școala pentru mine!

Pe data de 10 septembrie 2001 am început un nou capitol: am devenit elevă. Cu mari emoții am pășit pragul clasei I. Doamna învățătoare ne-a pus ecusoanele de bobocei si cu ajutorul lui Dumnezeu am pornit la drum cu titlul de scolari. La început îmi părea rău după doamna educatoare și după jucăriile de la grădiniță, dar încetul cu încetul m-am acomodat cu ideea că am crescut și am mai multe responsabilități.

Mai greu sau mai ușor, cu mari schimbari am terminat ciclul primar.

Cu pași repezi ne îndreptăm spre un alt nou capitol. Iar trebuia să ne acomodam cu noi și mari schimbări. Devenim iar bobocei, dar de această dată ecusoanele ne sunt înmânate de doamna dirigintă. Ușor, ușor m-am acomodat cu noii profesori, cu noii colegi și mai ales cu doamna dirigintă. Pentru mine ciclul gimnazial a fost cel mai frumos dar și greu, însă, cu ajutorul lui Dumnezeu, am trecut cu succes și peste acești patru ani. Din păcate a venit și momentul despărțirii. Când am terminat clasa a-VIII-a, toți elevii, împreună cu doamna dirigintă, am făcut o promisiune: să ne revedem în aceasta formație și peste 10 ani.

Din nou emoțiile mă copleșesc, dar de aceasta dată trebuia să iau niște decizii foarte importante. Constrânsă de timp, am făcut o greșeală foarte mare, mi-am ales un drum care nu avea legatura cu ceea ce eu îmi doream. Am intrat la Grupul Școlar Regina Maria din orașul Dorohoi. Am început să mă implic în programul:”Hristos împărtășit copiilor”, coordonat de parintele paroh Andrei Iulian,

pentru că îmi plac foarte mult copiii. Am urmat doi ani profilul la care am intrat, dar, mergând la Biserica și participând la program dorința de a ajunge educatoare devine mai mare pe zi ce trece. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu îndrumarile și încurajările prietenului meu și ale doamnei preotese Foca Alina, m-am transferat la un profil care mă ajută să-mi îndeplinesc visul. La început mi -a fost un pic cam greu dar apoi m-am acomodat. Acum mă simt cu adevărat bine și regret că nu am venit aici de la început.

Adesea stau și mă gândesc cum va fi atunci când voi termina școala. Cu siguranță îmi va fi dor să mă trezesc dimineața să merg la școală, îmi va fi dor de colegi, deprofesori și de diriginte.

Anii de școală sunt cei mai frumoși ani din viața unei persoane. Cu acești ani nu ne vom mai întâlni niciodata. De aceea, dragi copii și adolescenți, mergeți la școală acum când este timpul, pentru că ce învățăm la școală nu mai învățăm în altă parte.

Scriba Anamaria 17 ani

SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU Dragă Dumnezeu,

Ivașcu Andreea

Aş vrea să-ţi spun câte ceva despre Şcoala mea ca să poţi să te uiţi mai des către ea şi s-o ai în pază.

Demult ea se numea Şcoala Costăchiască, care, deşi ar părea că numele ei ar veni de la Moş Costache, nu e aşa. Ea poartă acest nume pentru că este înfiinţată de fraţii Teodor , Gheorghe şi Iancu Costachi Boldur. Ei au împlinit astfel ultima dorinţă a tatălui lor răposat, generalul Iordachi Costachi Boldur. Şcoala mea este o clădire nouă, cu coridoare lungi şi drepte, cu multe şu frumoase săli de clasă,

fiecare având câte ceva frumos. În şcoală sunt două laboratoare de informatică dotate cu calculatoate şi internet, un laborator de fizică şi chimie dar şi şi un laborator de religie sub îndrumarea preotului profesor de religie. La ore învăţăm cum să devenim mai buni, cum să ne comportăm în societate dar şi cum să fim buni creştini, şi să ne rugăm Maicii Domnului şi Lui Dumnezeu.

Tot ce se întâmplă la şcoală o transformă într-un spaţiu viu şi atrăgător pentru noi elevii.

Sufletul şcolii suntem noi, dar nu am putea fi buni fără profesori.

Elevii vin la şcoală pentru a învăţa iar profesorii îi ajută să ştie.

Profesorul este acea persoană care ne călăuzeşte paşii către un univers complicat, ne ajută să descoperim lucruri noi, dar să ne descoperim pe

noi înşine, el încearcă să ne formeze. Şcoala este pentru elevi ca a doua casă. Noi mergem la şcoală cu multă dragoste şi cu multă tragere de inimă pentru a învăţa să devenim oameni de seamă în societate. Rămâne aşadar şcoala, pentru mine, o amintire plăcută unde ne formăm pentru viitor.

Cu multă dragoste, Andreea Ivașcu Andreea 12 ani

Comoara Bisericii

Pa g e 4

CARTEA –PRIETENA COPIILOR ”Ai carte, ai parte.” Este proverbul pe care adeseori mi l-au spus ca îndemn învățătorii, părinții și bunicii.

Mi-amintesc și acum cu plăcere prima mea carte de colorat. Aveam vreo cinci anișori. Am răsfoit-o cu mare curiozitate. Imagini după imagini se vedeau prin fața ochilor mei. Am colorat imagini pe rând: ”Capra cu trei iezi”, ”Alba-ca zăpada” și alte povești.

O altă zi specială pentru mine a fost pentru mine a fost prima zi de școală. În clasă mă aștepta

pe bancă ”Abecedarul”.

Când l-am văzut m-am dus în bancă curioasă să mă uit prin el.

Prin fața ochilor îmi treceau tot felul de semne întortochiate.

Doamna învățătoare ne-a spus că în anul acesta școlar vom învăța să dezlegăm tainele textelor literare. Vom învăța mai întâi literele, pentru a citi și scrie. Eu am luat premiul întâi. Vacanța venise și eram cu gândul spre mare...

A trecut și vacanța și iar a început școala. Într-o

oră de Literatură pentru copii, doamna învățătoare început să citească povestea ”Omul de zăpadă„ de Hans Christian Andersen, dar nu a reușit să ne-o citească toată.

Eu am fost curioasă să văd cum se termină și i-am spus mamei să mi-o cumpere.

Mama a reușit în sfârșit să-mi cumpere cartea, iar eu eram foarte veselă. Cine învață la tinerețe, la bătrânețe se odihnește.

~Mi-amintesc și acum cu plăcere prima mea carte de colorat. Aveam vreo cinci anișori. Am răsfoit-o cu mare curiozitate.~

Denisa Anton

Școala Mea – de la trecut la prezent fara viitor Astăzi, cele două clădiri ale școlii din Bașeu sunt închise. Glasurile elevilor nu se mai aud. Jocuri în curtea școlii nu mai sunt.

Moș Costachi, unul dintre bătrânii satului, povestește că pe vremea sa ”mama învățăturii era bătaia”. El spune că profesorii erau mai puțin pregătiți, dar cu toate acestea temele trebuiau făcute și lecțiile învățate, căci dacă profesorii îi întrebau și ei nu știau luau bătaie ”până ce palmele li se umflau”. La orele de Religie învățau multe rugăciuni. Bătrânul mărturisește că ora de religie începea și se termina întotdeauna cu o rugăciune.

La început școala a funcționat în case țărănești, cu chirie. Această școală a luat ființă ca instituție de stat în anul 1914. Ea a fost construită pe dealul Bașeului, între cele două sate: Mlenăuți și Bașeu. Primul învățător a fost Xantopol Mihai. După o perioadă de timp școala a fost dărâmată și s-a hotărât să fie construită o altă școală în mijlocul satului.

Construcția noului local a început în anul 1935, staționând o perioadă din cauza lipsei de muncitori, timp în care părintele Niculai Guragata lupta pentru a obține un loc pentru desfășurarea religiei. Încercările sale și apelul la autoritățile locale nu au fost în zadar.

Părintele Guragata a reușit să închirieze o casă în care să se desfășoare activitatea școlară și în care să poată preda elevilor. În urma unei năzdrăvănii făcută de copii, cel le-a închiriat casa a decis să încuie casa și să nu le mai dea voie să-și desfășoare activitatea școlară în cadrul locuinței sale. Părintele descrie năzdrăvănia astfel: ”În lipsa mea de la școală, copiii au luat, sau mai bine zis furat, din podul casei, în chestiune, niște fructe puse la uscat, întâmplare ce a determinat pe proprietar să închidă localul, or de-aici pornește

motivul pentru care cursurile de la Școala Bașeu, nu pot fi normale”.

Această descriere a părintelui datează din anul 1941, și a fost găsită într-un caiet ăn care dumnealui a scris copiile de pe hârtiile trimise autorităților. În anul 1943,localul nou a fost terminat. Părintele Neculai Guragata l-a sfințit și orele s-au putut desfășura.

De fapt în acel an a fost și ultima serie de absolvenți de șapte clase de la această școală, acest lucru datorându -se faptului că frontul celui de-al doilea război mondial se apropia de ținuturile noastre. Din perioada respectivă până în 1990 au fost mai mulți învățători și învățătoare. În 1990 în Școala Bașeu a venit ca învățătoare doamna Mereuță Veronica.

Tot cu dumneaei am făcut și eu cele patru clase primare.

Religia a făcut-o cu părintele Burduja. Deși clădirea în care făceam orele era foarte veche și nu avea un aspect foarte plăcut prezența celor două cadre didactice transformau mersul la școală într-o mare plăcere. În anul 2007 elevii din Bașeu au pășit pragul noului local de școală construit cu fonduri europene. Din păcate în anul 2010 școala și gradinița s-au desființat datorită lipsei de copii.

Acum dacă vei merge într-o dimineață pe drumul care duce spre centru satului vei vedea un grup de copii ce așteaptă autobuzul ce îi duce la noua lor școală, cea din Hudești. Astfel școala din Bașeu rămâne singură, lipsită de glasul plin de viață al copiilor, parcă întrun somn adânc din care poate o va trezi cineva, odată, visând la vremurile demult apuse.

Boz Andreea Lenuța Clasa a X-a, Grupul Școlar Darabani Locul I ”Alege Școala” faza pe protopopiat Darabani

Pa g e 5

Școala din pridvorul bisericii La școală!

Dimineața mă trezesc, Pentru școală mă gătesc Și plec bucuroasă: E-o nouă zi frumoasă. Înainte de plecare, Fac o rugăciune mare.

Dumnezeu să mă ajute, Ca mintea mea să nu uite.

Fă și tu la fel ca mine Și-o să-ți fie-n viață bine, Maica Domnului și Iisus Te vor ajuta să ajungi sus.

După cei răi nu te lua, Fă ce-ți spune inima.

Spre Dumnezeu o pornești Și crede-mă, nu greșești.

De profesori ascultăm, Și pe ceilalți ajutăm.

Ia-te după tot ce-i sfânt Și în viață fii mai blând.

Deschid timid ușa bisericii mele. Trebuie să recunosc faptul că nu-i calc foarte des pragul. Simt în interior un mic fior, un amestec de teamă cu bucurie care răzbate ca și un ghiocel din zăpada primăvăratică.

Doar în fața Domnului Hristos poți să simți așa ceva. El parcă mă mustră un pic din icoana pridvorului dar este ca și cum m-ar bate prietenește pe umăr bucurându-se că mă vede din nou.

După ce mă închin îmi aduc aminte că bunica îmi spunea să nu uit de lumânări pentru cei vii și pentru cei de dincolo de lumea aceasta din familia mea.

Așa că mă întorc spre stânga dar fără să vreau ochii îmi rămân peste micul dulăpior cu vitrină care are un nou raft – sau o fi vechi? – cu cărți noi nouțe. La prima vedere par niște manuale pentru copii dar uitându-mă mai atentă văd amestecate

basmele românilor cu cuvinte duhovnicești ale părintelui Cleopa, cu Biblia pentru copii și cărți de proverbe sau mici dicționare pentru copii. Sunt așezate ca pregătite pentru o școală. O fi școală în pridvorul bisericii mele? Mă cuprinde curiozitatea și sunt gata să descopăr secretul.

Părintele ne cheamă într-o zi la biserică și pe tineri. Știu că duminică după-amiază copiii vin în curtea bisericii cu hramul Sfântului Pantelimon Călătorul și glasurile lor se fac auzite atunci peste tot în jur.

Aflată undeva la granița dintre copilărie și lungul drum spre maturitate vreau încă să mă simt copil!

A venit însă și momentul așteptat. Am intrat în casa de prăznuire și am făcut parte pentru aproape două ore dintr-un grup bine închegat de tineri care aveau probleme de care nici măcar nu știau și care își puteau găsi răspunsurile nu la părintele care nu voia să ne dea totul de-a gata, ci în noi

înșine. Am aflat apoi că e normal să fim socotiți importanți și că Hristos este Cel care ne cheamă permanent la El. Sunt lucruri simple dar care au meritat să le conștientizez. Este ceva nou dar am avut în interiorul meu tot timpul aceste întrebări care se multiplică și care își găsesc multe răspunsuri.

Acum am înțeles că poate fi școală și în pridvorul Bisericii. Am avut parte de tehnică modernă: videoproiector, filmulețe, prezentări interesante și de înțelegere și libertate de exprimare.

Aștept în continuare ca bunăvoința și dragostea cu care părintele ne primește să dea naștele la noi idei pentru activități interesante în cadrul bisericii, sau mai bine zis pentru mica Școală din pridvorul bisericii.

Boz Andreea

Scriba Georgiana

LA

ȘCOALĂ!

Tic,tic,tic ceasul a sunat Din pat imediat m-am ridicat M-am pieptănat, m-am spălat Și m-am îmbrăcat Pentru școală m-am aranjat Am pornit plină de zâmbet Ca la școală să sosesc.

Am ajuns la școala mea! Și mă întreb, oare?

Astăzi ce vom învăța?

Clinc, clinc, clopoțelul a sunat Toți în clasă Final de an școlar la Bașeu 2010 am intrat Prima oră avem religia Este minunat!

Profesorul în graba ne spune: Patru ore la școală am stat ,,Astăzi vom învăța, Și acasă am plecat O lecție ce vă va bucura!,, Mă pregătesc de învățat!

După o oră interesantă, Șâncoviță AndreeaMiruna Clopoțelul suna-ndată Dar urmează o altă oră.

Comoara Bisericii

Pa g e 6

ALEGE ȘCOALA! -

INTERVIU CU

PR. MARIUS ONOFREI,

Scriba Ana-Maria: Sărut dreapta, părinte! Aș dori să vă întreb ce semnificație are școala pentru dumneavoastră?

Pr. Onofrei Marius: Doamne ajută!

Păi, școala ca instituție, ca locație, poate, deși pare doar o simplă clădire, ea poate fi totodată, locul în care te poți forma sau ești format; mă refer aici, la școala generală.

Profesorii te formează, se străduiesc să te pregătească, pentru ceea ce te așteaptă după ea. Așadar, putem considera școala ca o locație nu numaidecât fizică, ci chiar una în care te formezi din punct de vedere intelectual și spiritual.

S.A.M.: Ce vă mai amintiți despre școala dumneavoastră?

O.M.: Ooo! Sunt multe lucruri. Școala pentru mine, și cred că pentru toți este esențială, asemenea temeliei unei case. Îmi amintesc cu drag de școală. Nu cred că voi putea da uitării primele clipe, dar și școala în general. Anii petrecuți în școală, cu siguranță, sunt cei mai frumoși ani din viața unui tânăr. Îmi aduc aminte cât de fericit eram când am reușit să citesc de unul singur prima poveste, să-i scriu mamei prima felicitare… cu mânuța mea. Îmi amintesc totodată, cât de greu mi-a fost să le spun părinților că am luat o notă mică.. și multe altele. Sunt niște amintiri de neprețuit.

S.A.M.: Ce școli ați urmat?

O.M.: Păi… școală generală, adică clasele I-VIII, le-am făcut în Dorohoi, la școala numărul 8, care acum se numește Școala Generală “Mihail Kogălniceanu”. Apoi, începând de prin clasa a VIII-a, mam pregătit pentru a da la seminar, pe care l-am făcut în Dorohoi, la Seminarul Teologic Liceal “Sfântul Ioan Iacob”. Apoi, după ce am

PAROHIA STRAHOVA

terminat seminarul, am plecat la Iași, la facultatea de teologie. Sunt o mulțime de ani… dar fiecare etapă își are importanța și încărcătura ei.

S.A.M.: Cum au fost anii de școală?

O.M.: Păi am spus mai înainte… Au fost minunați, cu bune și cu rele.. dar au fost minunați! Dacă mai înainte am vorbit despre școala generală, acum aș putea să-ți zic despre anii de seminar, pentru că și aceștia fac parte din acei ani petrecuți în școală.

Spuneam că în clasa a 8-a mă pregăteam să ajung la seminar, iar la scurt timp după ce am intrat acolo, mi-am dat seama că îmi place ceea ce fac. “Trebuie să continui să fac asta cât mai mult .. pentru tot restul vieții”, îmi spuneam eu. Acest lucru a fost justificat și mai târziu am continuat să merg pe aceeași linie… tot pe teologie. Consider că liceul e foarte important, pentru că acolo deja îți formezi o direcție. Un lucru esențial în viață este să faci ceea ce îți place, deoarece atunci faci totul din plăcere. Când faci un lucru din plăcere îl faci cu totul altfel, și atunci e un lucru bun făcut. Asta e părerea mea.

S.A.M.: Vă mai amintiți care a fost disciplina, sau disciplinele dumneavoastră preferate?

O.M.: Discipline preferate… Da! Vezi că e cumva normal să ai discipline preferate, pentru că nu toți suntem la fel. Cineva are înclinație mai mult spre istorie, altul spre matematică, altul spre educație fizică.. să zicem. Mie însă mi-a plăcut… Să știi că e greu să ai doar o disciplină preferată. Mi-au plăcut toate disciplinele, pentru că fiecare îți oferă câte ceva; fiecare profesor care venea îți oferea câte o informație care pe moment ți se părea nefolositoare, dar mai târziu îți dădeai seama că e

-

Părintele Marius Onofrei în mijlocul copiilor

”

...cât de fericit

eram când am reușit să citesc de unul singur prima poveste, să-i scriu mamei prima felicitare… cu mânuța mea.”

Copiii evoluând într-o piesă de teatru

ALEGE ȘCOALA! -

INTERVIU CU

PR. MARIUS ONOFREI,

PAROHIA STRAHOVA

-

S.A.M.: Despre despărțirea foarte importantă. În alte de facultate ce ne puteți situații îți dădeai seama ca spune? ți-a prins bine faptul că ai știut acele lucruri.

O.M.: Aaa.. Păi vezi? ȚiSpuneam că eu am căutat am povestit despre cea de să iau câte ceva din fiecare, seminar, că acolo a fost dar au fost într-adevăr și ceva mai deosebit; dar vezi discipline care mi-au plăcut că fiecare despărțire mai foarte mult, cum este de întotdeauna este tristă. În exemplu istoria, mai ales în școala generală eram niște școala generală; apoi la copii, puțin inconștienți de seminar, și la facultate cred ceea ce se întâmplă. În Tabară la Strahova — activități cu copiii că Dogmatica,Îndrumări seminar deja am mai Misionare și Noul crescut, am început să Testament; la Noul vedem lucrurile cu alți ochi, iar în facultate deja Testament mi-a plăcut să învăț versetele.

Implicit vezi că există legătură întotdeauna o parte din colegi erau căsătoriți, aveau viața lor. Și eu când am terminat facultatea aveam deja și între discipline. Dacă știi Dogmatică, știi copil. Astfel despărțirea nu a mai avut aceeași cum să abordezi situații și ai cunoștințe și intensitate dar a fost, s-a simțit, pentru că, sincer, pentru Îndrumări Misionare. De aceea zic mi-aș dori să mai fiu iar student. Chiar am stat că toate disciplinele sunt importante, dar de vorbă cu foștii mei colegi, că noi am avut întotdeauna este una care îți place cel mai revederea de 10 ani de la terminarea mult. gimnaziului, deși, în general nu se face.

Vorbeam cu melancolie și ziceam că ce n-aș da S.A.M.: Cum a fost despărțirea de școala să mai fiu acum în școală, dar cu mintea pe care generală, apoi de seminar? o am acum.

O.M.: Păi… să te desparți de școală, dar S.A.M.: Vă mulțumesc pentru timpul acordat. când spun școală mă refer nu la instituție, Trebuie să recunosc că ați subliniat anumite ci la acei tineri, colegi, cu care ți-ai aspecte importante în ceea ce privește relația petrecut o perioadă destul de îndelungată dumneavoastră cu școala. Emoția cu care mi-ați din viață… opt, sau patru, sau cinci ani răspuns la întrebări a arătat că școala a avut un cum au fost cei de la seminar e dureros… rol important în viața sfinției voastre, așa cum ar Îmi aduc aminte de seminar, mai ales că trebui să aibă pentru fiecare dintre noi. acesta a fost așa mai… diferit, pentru că am și locuit împreună cu colegii, stând la O.M.: Alegeți școala! cămin. Îmi amintesc momentele de la sfârșitul cursului festiv, când, cu toții am Realizat de Scriba Ana-Maria plâns, dar au fost unii colegi care chiar au bocit. La un moment dat ne-am strâns cu toții la un loc și plângeam fiecare pe umărul altcuiva. A fost frumos!

E trist să te desparți de școală, de colegi, dar în același timp, acea despărțire te călește și te face să fii pregătit pentru ceea ce te așteaptă mai departe.

Comoara Bisericii

MAI

Pa g in a 8

BINE PREVII, DECÂT SĂ STINGI INCENDIUL!

Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a manifestărilor religioase prilejuite de sarbători, cât şi a tuturor celorlalte activităţi tradiţionale specifice cu public numeros ce se organizează cu această ocazie, vă facem câteva recomandări pentru preîntâmpinarea unor situaţii sau evenimente nedorite:



respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea mijloacelor de încălzit, a instalaţiilor electrice şi a focului deschis, în principal a lumânărilor; utilizarea locurilor special amenajate pentru depunerea lumânărilor aprinse, situate la dis-

tanţe de siguranţă faţă de elementele combustibile din interiorul bisericii, de preferinţă în tăvi metalice umplute cu nisip sau apă;  instalaţiile electrice utilizate în scop ornamental nu vor fi Activități de informare ale ISU Botoșani amplasate direct pe elemente combustiacesteia, pentru a nu bile (lemn, textile, etc.) produce aglomerări sau în imediata apropcare pot duce la acciiere a acestora, trebudente; ind să fie in perma verificarea asigunenţă supravegheate pe timpul funcţionării; rării condiţiilor pentru intervenţia operativă,  menţinerea în pentru stingere a unui poziţie deschisă a uşieventual incendiu, prin lor de acces şi evacuare menţinerea liberă a în situaţia existenţei căilor de acces, inunui număr mare de terzicerea accesului în credincioşi în interiorul incinte a mijloacelor de lăcaşurilor de cult; evitransport şi asigurarea tarea accesului în intemijloacelor şi forţelor riorul bisericii peste necesare; limita capacităţii ISU Nicolae Iorga Botoșani

“Asigurarea unui minim de pregătire pentru formarea unui comportament adecvat in cazul producerii de catastrofe şi calamităţi, însuşirea de către populaţie a semnalelor de alarmare precum şi a procedurilor specifice pentru protecţie proprie, a semenilor, bunurilor materiale, valorilor spirituale, factorilor de mediu şi animalelor în cazul producerii unor situaţii de urgenţă precum şi perfecţionarea deprinderilor asupra modului de prevenire şi intervenţie acestea sunt scopurile acţiunilor noastre” Lt.Col.Radu Țipișcă ISU Botoșani

Început de an catehetic la parohiile Sf Mc. Pantelimon și Sf Gheorghe din Hudești Orice început este greu dar să continui ceea ce ai început cu la fel de mult entuziasm este la fel de greu. Începutul anului catehetic, care coincide cu începutul anului bisericesc, s-a făcut și la parohiile Sf Mc Pantelimon din Bașeu și Sf. Gheorghe din Mlenăuți de data aceasta copiii făcând cunoștință unii cu alții. Ideea a pornit de la P.C.Pr David Stoean, parohul Bisericii din Mlenăuți care a dorit să facă o întâlnire mai puțin formal ă între copiii din grupul catehetic; de aceea a și propus ca cei care vor să se înscrie la cateheze să meargă la biserică, să asculte Paraclisul Maicii Domnului urmat de o astfel de lecție și apoi să se cunoască mai bine prin jocuri lângă pădurea din apropiere. Parafrazând un gând oarecum commercial al unui american contemporan Dacă tot gândești, atunci gândește grandios, părintele David Stoean a propus Părintelui Iulian Andrei, ca la cateheză să participe și grupul copiilor din Bașeu. S-au unit astfel la prima lecție copiii din două parohii transmițându-se astfel faptul că toți sunt uniți în aceeași credință și că pot colabora .

Astfel pe data de 4 septembrie copiii din grupurile catehetice din cele două parohii s-au întâlnit la ora 15.00 la Biserica Sf Gheorghe din Mlenăuți unde a fost oficiat Paraclisul Maicii Domnului de către cei doi preoți și apoi s-a desfășurat cateheza Știai? Când te rogi Dumnezeu te ascultă! 35 de copii s-au rugat împreună și au fost atenți la prezentarea Power Point care le spunea povestea unui băiețel care nu știa că atunci când se roagă lui Dumnezeu, Tatăl ceresc îi poate și răspunde. Dumnezeu Tatăl ne vorbește prin rugăciunea Domnească-Tatăl Nostru: Dar cum poţi să spui “Tatăl nostru” fără iubire şi fără să te gândeşti că toţi sunt fraţii tăi? Cum poţi să spui “care eşti în ceruri” dacă nu ştii că cerul înseamnă pace, că cerul este iubire faţă de toţi…?.

A urmat apoi o mică drumeție până la pădure unde s-au stabilit echipe de volei și de fotbal, în timp ce se pregătea și o mică gustare pe grătar. Nici pe la ora 19.30 copiii nu se mai dădeau duși, făcându-și noi prieteni.

Cele două parohii au început astfel frățește anul catehetic și preoții parohi și-au promis că astfel de colaborări vor mai avea loc. A fost deasemenea și o încununare a activităților desfășurate deja în cursul vacanței la Parohia Sf Pantelimon, în cadrul atelierului de pictură pe sticlă.

Comoara Bisericii

Pa g in a 10

Conduita potrivită în Biserică – câteva reguli de bunăcuviință pe care orice credincios intrat în locașul sfânt trebuie să le cunoască: Pregătirea pentru a merge la Biserică: Cere iertare tuturor celor din casă, ca să ajungi cu s u fle t u l î mp ăc at la Biserică.

Pregătește-te să aduci o mică jertfă lui Dumnezeu (o lumânare, o prescură etc.) și vor fi binecuvântate toate bunurile tale. Îmbracă-te adecvat și cât mai decent. Femeile trebuie să aibă capul acoperit.

Mersul la Biserică: Este bine să mergi la biserică devreme ca să iei parte la slujba de dimineață (Utrenia) să asculți Evanghelia Învierii și celelalte rugăciuni și cântări din cadrul acestei slujbe. În Biserică, bărbații trebuie să se așeze în partea dreaptă iar femeile în partea stângă. De fiecare parte ordinea trebuie să fie aceasta: bătrânii în față,apoi cei mature, tinerii și la urmă flăcăii și fetele care nu merg la strană. Între bărbați și femei trebuie să fie un coridor de trecere, pe unde cei nouveniți să poată ajunge la Sfântul Altar pentru a se închina și lăsa darul.

Este nepoliticos să se vorbească în biserică în timpul slujbelor. Aici trebuie să te închini șă să asculți. Dacă ai totuși de vorbit fă-o în șoaptă sau prin semne, fără a deranja.

Nu se iese din Biserică înainte de a se termina slujba; cel ce a ieșit este asemenea lui Iuda, care a plecat de la Cina cea de Taină ca să-l vândă pe Hristos.

Sfintele icoane la care te închini nu trebuie sărutate pe față. Sfinților pictați în

picioare li se sărută picioarele sau veșmintele iar celor pictați pe jumătate mâinile sau veșmintele. Închinarea la icoane și aducerea darurilor la Sf. Altar trebuie săvârșită până la binecuvântarea de la înmceputul Sf. Liturghii.

Din acest moment fiecare credincios trebuie să stea în ascultare la locul lui. Dacă a venit cu un dar și n-a mai avut timp să-l ducă la Altar, o va putea face după Sf.Liturghie. În Biserică creștinii trebuie să stea în genunchi atunci când: Se citește Sf.Evanghelie.

Se sfințesc cinstitele daruri în timpul cântării ”Pe Tine te lăudăm” Se cântă Axionul(Cuninese cu adevărat sau al praznicului) Se rostește sau se cântă Tatăl Nostru Cei care au dezlegare și vin să se împărtășească trebuie să facă astfel: Să mergă la cei mai bătrâni și să le ceară iertare.

Cei care au dezlegare și vin să se împărtășească trebuie să facă astfel: Să mergă la cei mai bătrâni și să le ceară iertare.

Să ia o lumânare aprinsă și, la iconostas să o dea paraclisierului. Nu se merge cu ea înaintea preotului, în fața Sfântului Potir și nici nu se face semnul Sf. Cruci decât după ce se ia Sfânta Împărtășanie.

După primirea Sfintelor taine să treacă la ușa diconească de unde va lua anaforă și vin.

Să meargă apoi la strană pentru a asculta mai târziu rugăciunile de mulțumire

pentru Sfânta Împărtășanie.

După Împărtășanie să nu mai sărute mâna preotului, nici sfintele icoane, pentru că a primit pe Hristos.

Dacă cel care vrea să se împărtășească este căsătorit, trebuie să păstreze curăția în familie înainte și după sf. Împărtășanie .

Cei care nu pot ajunge la Biserică să se împărtășească vor primi anafora adusă de cel care vine la biserică în numele familiei din care face parte. Întoarcerea de la Biserică: La sfârșitul Sf. Liturghii credinciosul va face închinăciuni în mijlocul bisericii și apoi va merge acasă; nu se va opri din drum într-un loc cu băutură sau distracție.

Ajuns acasă, cel venit de la biserică trebuie să păstreze o atitudine de rugăciune iar la masă să povestească celorlalți edin casă cum a fost și ce a simțit la biserică. În zilele de duminică sau de săbători e bine ca dreptcredinciosul să se îngrijească de cei bolnavi sau săraci, s-I ajute cu ce au nevoie, iar dacă nici el nu are să spună măcar o vorbă bună sau să-l ajute cum poate.

Să aplice în viața sa și să sfătuiască pe ceilalți ceea ce a învățat sau a auzit la biserică, făcându-se astfel trimisul lui Dumnezeu care săvârșește ”Liturghia după Liturghie”.

Redacția

“Extra Ecclesiam nulla salus“ “În afara Bisericii nu există mântuire“ Sf Ciprian al Cartaginei

Program religios cultural în Parohia Bașeu Copiii din parohia Başeu - Hudeşti, Protopopiatul Darabani, au avut parte, în zilele de 16 şi 17 iunie, de un program dedicat lor, informează „Ziarul Lumina”.

Sâmbătă, micii enoriaşi au mers în pelerinaj la mănăstirile din Bucovina, iar în Duminica Sfinţilor Români au oferit, sub streaşina Bisericii 'Sfântul Pantelimon', un program artistic.

Toate aceste activităţi sunt rodul parteneriatului parohiei Başeu cu Şcoala şi Primăria Hudeşti.

Parohia 'Sfântul Pantelimon' Başeu, Protopopiatul Darabani, a planificat, la sfârşitul săptămânii trecute, un program pentru a-i serba pe copii, în special pe cei care vin la sfintele slujbe şi care participă la programele catehetice. Mai întâi, sâmbătă, 16 iunie, sub deviza 'Să ne cunoaştem mănăstirile şi tradiţia', 19 copii au mers la mănăstirile şi principalele obiective turistice din Bucovina. Pelerinajul a cuprins mănăstirile Putna, Sihăstria Putnei, Bogdana, Suceviţa, Biserica 'Sfântul Nicolae' din Dorohoi, ctitorie ştefaniană, chilia Cuviosului Daniil Sihastrul, Muzeul de Ceramică Marginea, Grădina Zoologică din Rădăuţi şi Muzeul Folcloric din Rădăuţi. La Mănăstirea Sihăstria Putnei copiii au primit o masă caldă şi o carte din partea arhim.

Nectarie Clinci, stareţul aşezării monahale. 'Copiii doreau mult să meargă şi într-un pelerinaj, mai ales după ce au văzut imagini şi filmuleţe cu viaţa monahală din Mănăstirea Putna. Copiii au fost extrem de entuziasmaţi de serbare şi de pelerinajul la mănăstirile bucovinene. În acest

demers am fost sprijiniţi de Primăria Hudeşti, care ne-a achitat o mare parte din cheltuielile de drum, şi de prof. Laura Minciună, directorul Şcolii Hudeşti, care ne-a ajutat cu aprobările necesare. Am mers la domnul Viorel Atomei, primarul comunei Hudeşti, şi am expus dorinţa noastră, domnia sa propunând să sponsorizeze transportul acestui pelerinaj', a spus pr. paroh Iulian Andrei.

fost dezvoltată. Anul trecut am adăugat o expoziţie de icoane pictate pe lemn şi pe sticlă. În acest an, noutatea a fost excursia de o zi în Bucovina', a explicat pr. paroh Iulian Andrei.

Activităţi pentru sporirea ataşamentului faţă de biserică

Evenimentul cultural-religios din parohia Hudeşti - Başeu a fost primit cu bucurie atât de copii, Serbările pentru copii, de doi ani la cât şi de enoriaşi, dornici de acHudeşti tivităţi culturale. 'Teatrul şi filarmonica sunt abia la Botoşani, În Duminica a II-a după Rusalii, a cinematograf este la Dorohoi, Sfinţilor Români, la biserica din evenimente sau serbări se fac Başeu s-a desfăşurat un program doar cu ocazia marilor sărbători religios cultural, organizat de (Paşti, Naşterea Domnului). copiii din grupul de cateheză al Parohiile ortodoxe trebuie să vină parohiei împreună cu elevii clasei cu activităţi cultural-religioase a IV-a ai Şcolii Hudeşti, sub care să suplinească această lipsă. genericul 'Lăsaţi copiii să vină la Scopul activităţilor noastre este Mine!'. Au fost interpretate poezii, în primul rând cultural, dar şi cântece patriotice şi religioase. acela de a aduna împreună cât Credincioşii au avut bucuria de a mai mulţi copii, pentru a fi mai viziona piesele de teatru 'Lozincile, uniţi şi mai ataşaţi de biserica din realitatea cenuşie şi Învierea' şi 'De care fac parte', a adăugat pr. ce au fost alese pâinea şi vinul'. paroh Iulian Andrei. La eveniÎndrumători ai acestei activităţi au ment a fost prezent şi domnul fost pr. paroh Iulian Andrei, prof.

Viorel Atomei, primarul comunei Ifrim Cristina şi Ana-Maria Scriba, Hudeşti, care şi-a exprimat bucucoordonatoarea grupului de cateria de a vedea copiii îmbrăcaţi în heză al parohiei Başeu. Toţi copiii costumele populare. 'E bine să se prezenţi au primit mici cadouri cu păstreze această tradiţie şi să se ocazia lunii copiilor din partea lase bisericii costumele vechi consiliului parohial. 'Nu avem pre- pentru a fi păstrate. Este un protenţia de a face ceva extraordinar, gram frumos de colaborare între însă ştim că dacă ne dorim să şcoală şi biserică pentru păstrarea aducem un zâmbet pe chipul unui tradiţiilor', a remarcat primarul copil, Domnul nostru Iisus Hristos Viorel Atomei. ne dă putere, pentru că El iubeşte Constantin Ciofu copiii. De doi ani am început să www.ziarulumina.ro facem o serbare pentru copii în luna iunie. Până atunci organizam serbarea copiilor doar la Naşterea Domnului. De la an la an, ideea a

Comoara Bisericii

ȘCOALA

Pa g e 12

MEA

Mă numesc Violeta și am 13 ani. Sunt în clasa a VII-a B la școala generală cu clasele IVIII Hudești. Am vrut să merg la școală să învăț și să cred că din acest motiv îmi băteam părinții la cap să mă lase să merg la școală chiar dacă la început nu au fost de acord datorită vârstei mele fragede. Și acum îmi amintesc prima zi de școală.

Doamna învățătoare ne aștepta în prag cu un zâmbet cald și bun, urândune ”Bun venit la școală copii!”. I-am convins cu greu pe părinți să merg la școală la vârsta de 6 ani, având-o ca învățătoare pe doamna Mereuță Veronica, care a fost pentru mine cea mai bună persoană pe care am cunoscut-o. Cred că dumneaei a fost mereu și va rămâne modelul meu în viață. Nu o voi uita niciodată, mereu calmă și bună, m-a făcut să pășesc calea spre cunoaștere, să știu tot mai multe, să-mi asum responsabilități și niciodată să nu spun ”nu pot!”. Școala în care am învățat când eram mai mică

A

APĂRUT

SITEUL

De câțiva ani—mai precis de pe 24 martie 2009 parohia noastră este activă pe internet, la început prin apariția contului de facebook. Până atunci exista doar un email și o pagină de prezentare pe www.biserici.org, precum și unul sau două articole scrise de preotul paroh pentru ziarul local Momentul de Hudești sau pentru ziarul ”Lumina”.

Putem spune că astefl s-au creat noi legături între foști membri ai parohiei sau între copiii plecați în țări străine și părinții rămași cu lacrimi în ochi și în suflet în sat. S-au întamplat ca unii copii să afle de suferința părinților lor prin intermediul spațiului virtual și să vină mai repede. S-au făcut și legături strânse cu oameni înainte necunoscuți. Au fost apoi oameni care au aflat pentru prima oară de parohia

este cunoscută și sub denumirea de școla veche a satului Bașeu, care, după cum se spune a trecut prin multe dificultăți, foamete și război. Acesta a fost construită de săteni ca unii copii să meargă la școală.

Nu toți copiii aveau posibilitatea de a merge la școală, deoarece părinții lor nu îi lăsau să meargă, ci mai degrabă voiau să învețe să facă treabă bine și să îi ajute la gospodărie. În cel mai fericit caz unii copii erau lăsați să facă doar patru clase. Doar cei mai bogați iși lăsau copiii să învețe pentru că aveau posibilități.

Din păcate, datorită sărăciei tot mai mulți copii renunță la școală. Primăria Hudești și consiliul județean a hotărât să mai construiască o altă școală datorită faptului că în cea veche nu se mai putea învăța, fiindca avea ”mici

dificultăți” odată cu înaintarea în timp. Îmi amintesc că în anul 2006 s-a întâmplat un lucru extraordinar, datorită faptului că în parohia noastră a venit alt preot care ne -a făcut să înțelegem adevăratul sens al vieții, să credem în Dumnezeu, să iubim credința cea dreaptă și să ne iubim aproapele ca pe noi înșine. Din acel an viața s-a schimbat cu totul. Am început să merg mai des la biserică și să particip la multe concursuri ca caracter religios.

Pasiunea mea nu sa oprit aici doar pentru că am absolvit patru clase ci miam dorit să merg mai departe și să nu abandonez școala din cauza lipsurilor materiale. Școala din Bașeu va rămâne în memoria mea toată viața. Împreună cu biserica va rămâne o ușă deschisă spre calea cunoașterii.

Căpraru Violeta

OFICIAL AL PAROHIEI NOASTRE

!

Bașeu. Au dia al Arhiepisîntrebat chiar copiei Iașilor. unii văzând Avem astfel ocazia fotografiile cu să prezentăm pe iazul Bașeu și larg casele activitățile parohiei, acoperite cu știri, anunțuri, prestuf dacă nu www.baseuhudesti.iasi.mmb.ro dici, fișiere video, cumva suntem vieți de sfinți și în deltă! A legătura cu multe fost cineva ca dintre parohiile Arhiepiscopiei au trimis cărți pentru biblioIașilor. Devine astfel acest site o teca parohială pentru copii, punte de legătură între alții care au scris cuvinte frucredincioși, mai ales cei mai moase sau au căutat răspuns la tineri și pasionați de tehnologie frământările lor. Am încercat și preotul paroh. Deasemenea se ca la toți să le răspund în spirivede astfel prin multitudinea de tual tradiției și învățăturii știri cât de activă este viața bisericii noastre.

Bisericii Ortodoxe Române și Mă bucură acum inițiativa faptul că folosim noile mijloace de a avea un site oficial al tehnologice pentru a transmite parohiei, materializată cu cuvântul lui Dumnezeu. binecuvântarea și sprijinul IPS Așteptăm așadar cât de Teofan, Mitropolitul Moldmulți mulți vizitatori virtuali pe ovei și Bucovinei prin depasiteul ratmentul comunicare și mewww.baseuhudești.iasi.mmb.ro

”Școala din Bașeu va rămâne în memoria mea toată viața. Împreună cu biserica va rămâne o ușă deschisă spre calea cunoașterii.”

C.V.

www.baseuhud esti.iasi.mmb.ro

Știri de pe siteul parohiei www.bașeuhudesti.iasi.mmb.ro Proiect educativ-filantropic în parohia Başeu - Hudeşti În parohia Başeu - Hudeşti, Protopopiatul Darabani, s-a desfăşurat, în perioada 1-14 aprilie, proiectul educativ -filantropic „Copiii lui Hristos ajută Biserica“. Acest proiect a luat locul al II-lea la concursul naţional „Copilul învaţă iubirea lui Hristos“, organizat de Patriarhia Română, faza pe Arhiepiscopia Iașilor. Şapte copii din parohie, cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani, îndrumaţi de pr. paroh Iulian Andrei, coordonaţi de Ana Maria Scriba şi de Alexandra Scriba, i-au ajutat pe cei aflaţi în suferinţă. „Primul pas al tinerilor a fost acela că au reuşit să-i sensibilizeze pe enoriaşii din parohie pentru a strânge fondurile necesare, vânzând iconiţe pictate de ei. La achiziţia de rechizite pentru câţiva copii fără posibilităţi au fost ajutaţi chiar şi de magazinul unde făceau cumpărăturile. Cu lacrimi în ochi, deşi are probleme cu alcoolul, un om fără picioare care a primit cadoul copiilor a spus că nu a mai trecut prin asemenea emoţie. Câţiva copii fără posibilităţi au primit haine, un ghiozdan cu rechizite şi o iconiţă pictată. Copiii participanţi au realizat cât de norocoşi sunt că au nişte părinţi care au grijă de ei şi cât de importante sunt pentru beneficiari cadourile primite şi cuvintele de încurajare. Ei au învăţat să acţioneze în sensul ajutorării semenilor aflaţi în suferinţă. Proiectul nostru se află acum în ultima fază de evaluare şi de finalizare a documentaţiei necesare“, a explicat pr. paroh Iulian Andrei.

Rugăciuni pentru ploaie la Hudești Luna lui cuptor a venit nu numai cu căldură mare ci și cu secetă, sătenii privind către cer cu speranța că ”măcar mâine să plouă”. Câmpurile și imașul sunt afectate încât nici animalele nu mai au ce să mănânce. Singura nădejde a rămas la Dumnezeu, de aceea locuitorii comunei Hudești au solicitat preoților din comună să înceapă fără întârziere rugăciuni pentru ploaie atât în timpul Sfintei Liturghii, cea mai importantă slujbă a Bisericii Ortodoxe, cât și împreună cu Sfântul Maslu. Astfel pe întreg cuprinsul comunei Hudești s-au oficiat în lperioada 8-14 iulie slujba Sfântului Maslu rugăciuni pentru ploaie: duminică la ora 18.00 în satul Bașeu, la ora 15.00 în satul Vatra, luni la ora 08.00 în satul Alba, la ora 14.00 în satul Mlenăuți, la ora 15.00 în satul Vatra, miercuri la orele 08.00 în satul Baranca, la 10.00 în satul Lupeni și la 15.00 în satul Vatra iar vineri la orele 16.00 în satul Bașeu. Preoții din comuna Hudești se unesc mai mulți la aceste slujbe, astfel încât slujba în sobor întărește puterea rugăciunii: ”Unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18:20).Tradiția de a face Sfântul Maslu cu rugăciuni de ploaie este veche, credincioșii amintindu-și de anii secetoși în care preoții și credincioșii ieșeau cu prapuri, cu icoana Maicii Domnului din Biserică sau cu o icoană făcătoare de minuni și mergeau pe câmp, la o apă curgătoare, la un izvor sau la adăpătorile animalelor.De altfel în întreaga zonă a Darabanilor există încă acest obicei. În timpul rugăciunilor se oprește orice lucru în acea zonă, preoții din mai multe sate se adună în sobor și toți credincioșii se unesc în rugăciune ca Dumnezeu să le asculte cererile. Nu de puține ori bătrânii își amintesc de faptul că după Sf. Maslu, sau atunci când se scotea icoana făcătoare de minuni se pornea și ploaia. O bătrînică chiar spunea că: Nu mai contează când trece timpul dacă ești la rugaciune!

27 iulie - Hramul Bisericii noastre a adunat credincioși și preoți La sărbătoarea hramului, de Sf.M.Mc.Pantelimon, biserica noastră a avut ca invitați pe P.C.Pr Sergiu Gavriliu din parohia ”Pogorârea Sf.Duh” Baranca, Hudești, P.C. Pr.Ioan Șușu de la Biserica ””Sf.Ioan Iacob” Crăiniceni, Păltiniș și P.C.Pr David Dan Stoean de la Biserica ”Sf.M.Mc.Gheorghe” Mlenăuți. Cuvântul de învățătură a fost susținut de P.C.Pr. Sergiu Gavriliu. Credincioșii, puțini la număr, au venit mai ales din satele vecine.

Comoara Bisericii

Pa g e 14

Vreau la Școală! Știu să scriu! I-am zis mămicii Vreau și eu cu aceștia – micii La școală și mai departe Ca să știu mai multă carte. Știu să număr, să pictez Și-mi place să desenez. Îmi place româna, Am învățat să spun ”sărumâna”

Barbazan Diana Clasa a VIII-a Școala cu clasele I-VIII Hudești Parohia Sf.Mc.Pantelimon, Bașeu-Hudești

C Â T M A I A P ROA P E D E D U M N E Z E U Mă numesc Cosmin-Petrică, sunt elev la Școala cu clasele I-VIII Hudești, județul Botoșani. Tărâmul magic al copilăriei mele se concretizează în satul Bașeu, un sat mic, îmbătrânit, cu oameni gospodari și cu frică de Dumnezeu.

Clasele primare le-am absolvit la școala din sat, cu patru clase simultane, eu fiind singurul elev în clasa mea. Colegii de clase mai mici sau mai mari mi-au fost adevărați prieteni, câteodată ținând locul unui frate mult dorit.

Copilăria mea afost frumoasă, sinceră și luminoasă. Am crescut cu învățăturile bunicilor și ale surorii tatălui meu, pentru că părinții mei se ocupau cu munca în agricultură, pentru a-mi oferi un trai mai bun. Împreună cu bunicii am

Am să-nvăț să nu rănesc, Animalele iubesc, Bătrânii eu ajut, Nu am să mă port urât. ”Vreau la școală!”

Uite ce mare sunt!

Mama-mi spune-ncetișor ”Ai să mergi și tu curând!”

Roșu Ana Maria

început să merg la biserică, apropiindu-mă cât mai mult de Dumnezeu.

Atunci Dumnezeu a făcut o minune, dândule părinților de lucru în străinătate. Imediat am înțeles că, pentru a avea o copilărie fericită și lipsită de griji trebuie să ai credință în Dumnezeu. Pentru a fi mai aproape de Dumnezeu am fost ajutat și de preotul din sat, care m-a atras spre dreapta credință atât la slujbele de duminică, cât și prin activitățile desfășurate cu copiii.

Chiar dacă sora tatălui meu a fost mereu lângă mine, m-a ajutat și susținut în tot ceea ce am făcut, am simțit mereu lipsa părinților, dorindu-mi să fim împreună de Paști, de Crăciun; să stea mai mult cu mine, nu doar o lună din an, dar am avut mereu alături de mine pe Dumnezeu... de aici aapărut și dorința mea de a deveni preot.

Maică, Maică preacurată, te rugăm frumos roagă-te îndată Domnului Hristos pentru a-i ajuta pe copiii care nu pot merge la școală și pe copiii care au renunțat la școală , dar mai te rugăm ceva din toata inimioara noastră: să îi comunici Atotputernicului Dumnezeu să le dăruiască părinților săi spor ,fericire ,sanatate, si dă-le gând bun copiilor care nu merg la școală și fă-i să vină spre marea poarta a învătăturii și mai presus de toate Tu ești Stăpânul lumii și al nostru Tată ești, iar pe toate cele bune numai Tu le împlinești.

Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Șîncoviță Cosmin Petrică

Nenișcă Antonia

Rugăciune

Murariu Ioana Clasa a VIII-a Grupul școlar Darabani