imagine Moara de vânt experimentală N90 2500, construită de compania germană Nordex în portul Rostock. Această moară eoliană produce 2,5 megawați și este testată în condiții offshore. În interiorul turbinei lucrează doi tehnicieni.
sinteză “Amploarea acestei provocări impune o transformare completă a modului în care producem, consumăm și distribuim energia, menținând în același timp creșterea economică.”
• Stoparea cererii de energie: Prin combinarea previziunilor privind dezvoltarea populației, creșterea PIB și intensitatea energetică se obțin parcursurile evoluției viitoare ale cererii finale de energie pentru România. În scenariul de referință, cererea finală totală de energie crește cu 33% față de cererea actuală de 903 PJ/an, ajungând la 1.345 PJ/an în 2050. În scenariul [R]evoluției Energetice, cererea finală de energie scade cu 10% raportat la consumul actual, preconizându-se o valoare de 811 PJ/an până în 2050.
© Markku Vitikainen / Dreamstime.com
• Controlul cererii de energie: În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se preconizează o creștere a cererii de energie atât în sectorul industrial, cât și în cel rezidențial și al serviciilor, precum și în sectorul transporturilor. Până în 2050, cererea totală de electricitate va crește de la 38 TWh/an la 80 TWh/an. Comparativ cu scenariul de referință, măsurile de eficientizare din sectorul industrial, rezidențial și al serviciilor evită generarea a circa 19 TWh/an. Această reducere poate fi obținută mai ales prin introducerea, în toate sectoarele unde există cerere, a unor dispozitive electronice foarte eficiente care folosesc tehnologii de ultimă generație. Totuși, totalul cererii de energie crește și în scenariul [R]evoluției Energetice, pe măsură ce energia regenerabilă este folosită tot mai mult pentru generarea de căldură și pentru asigurarea mobilității electrice.
imagine Moară de vânt modernă care produce în mod ecologic energie regenerabilă, în Finlanda.
Experții sunt de acord că, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să se producă imediat o schimbare fundamentală a modului în care consumăm și generăm energia, cu progrese semnificative în următorii zece ani.1 Amploarea acestei provocări impune o transformare completă a modului în care producem, consumăm și distribuim energia, menținând în același timp creșterea economică. Cele cinci principii esențiale care vor sta la baza acestei [R]evoluții Energetice vor fi: • Implementarea unor soluții pentru energia regenerabilă, în special prin sisteme energetice descentralizate și extinderi ale rețelei • Respectarea limitelor naturale ale mediului • Eliminarea treptată a surselor de energie poluante și nesustenabile • Crearea unei echități sporite în ceea ce privește utilizarea resurselor • Disocierea creșterii economice de consumul de combustibili fosili Sistemele energetice descentralizate, în care energia electrică și cea termică sunt produse aproape de punctul de utilizare finală, reduc supraîncărcarea rețelei și pierderile energetice în timpul distribuției. Investițiile în „infrastructura climatică”, precum rețelele interactive inteligente și rețelele de transmisie pentru transportul unor cantități mari de energie eoliană offshore și de energie solară concentrată, sunt esențiale. Crearea unor grupuri de micro-rețele de energie din surse regenerabile, în special pentru persoanele care locuiesc în zone îndepărtate, va reprezenta un instrument fundamental pentru furnizarea 8
energiei electrice sustenabile unui număr de aproape două miliarde de oameni din întreaga lume care nu au acces la electricitate în prezent. [R]evoluția Energetică pentru România – rezultate esențiale În anul 2009, sursele regenerabile de energie reprezentau 16% din cererea de energie primară a României. Sursa principală este biomasa, folosită în principal în sectorul energiei termice. În prezent, aprovizionarea cu energie primară este asigurată în continuare în procent de 75% din combustibili fosili și în procent de 9% din energie nucleară. Sursele regenerabile contribuie în procent de 27% la producerea de energie electrică și în procent de aproximativ 25% la producerea de energie termică. În scenariul [R]evoluției Energetice, pompele de energie termică geotermală și colectoarele solare joacă un rol din ce în ce mai important în producția de energie termică. De asemenea, încălzirea electrică ce folosește electricitate din surse regenerabile și contribuțiile termoficării și cogenerării devin mai relevante. Pe lângă hidroenergie, energia eoliană și fotovoltaică, biomasa și energia geotermală vor contribui semnificativ la producerea viitoare de energie electrică în România.
• Reducerea cererii de energie termică: Creșterea eficienței energetice este și mai mare în sectorul furnizării de energie termică. În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se preconizează că cererea de energie termică va scădea relativ constant (a se vedea figura 5.4). În comparație cu scenariul de referință, prin sporirea eficienței energetice se va evita un consum echivalent cu 224 PJ/an până în 2050. Drept rezultat al reabilitării energetice a fondului de clădiri rezidențiale existent, precum și al introducerii „caselor pasive” și a standardelor privind consumul redus de energie pentru noile construcții, același confort și aceleași servicii energetice vor fi însoțite de o cerere de energie mult mai scăzută în viitor. • Generarea de electricitate: Evoluția sectorului de furnizare a electricității se caracterizează printr-o piață a energiei regenerabile în creștere dinamică și printr-o pondere tot mai mare a electricității din surse regenerabile. Aceasta va compensa eliminarea treptată a energiei nucleare și va reduce numărul de centrale electrice pe bază de combustibili fosili necesare pentru stabilizarea rețelei. Până în 2050, 84% din energia produsă în România va proveni din surse regenerabile. „Noile” energii din surse regenerabile – în special cea eoliană, cea fotovoltaică și biomasa – vor contribui în proporție de 48% la generarea de energie. Deja din 2020, ponderea producției de electricitate din surse regenerabile va fi de 55%, iar din 2030 de 75%. Puterea instalată a centralelor din surse regenerabile va atinge 32 GW în 2030 și 43 GW până în 2050. • Costurile viitoare ale generării de electricitate: Introducerea tehnologiilor regenerabile în scenariul [R]evoluției Energetice nu crește în mod semnificativ costurile viitoare asociate generării de energie pe termen lung comparativ cu scenariul de referință. Diferența maximă va fi de aproximativ 0,6 €ct/kWh până în 2020. Datorită prețurilor în creștere la combustibilii convenționali și generării de electricitate cu mai puține emisii de CO2, costurile de producere a electricității vor deveni chiar mai favorabile din punct de vedere economic dacă se va urma scenariul [R] evoluției Energetice, iar până în 2050 vor scădea cu 0,7 €ct/kWh sub cele din versiunea de referință.
© Paul Langrock/Zenit/gp
[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România
• Viitoarea factură la electricitate: Pe de altă parte, în conformitate cu scenariul de referință, creșterea necontrolată a cererii, majorarea prețurilor combustibililor fosili și costul emisiilor deCO2 au ca rezultat creșterea costurilor totale pentru furnizarea de electricitate, de la 5 miliarde € pe an în prezent până la peste 12 miliarde € în 2050. Scenariul [R]evoluției Energetice nu numai că este în concordanță cu țintele de reducere a emisiilor de CO2 ale României, dar ajută și la stabilizarea costurilor energiei și la relaxarea presiunii economice asupra societății. Creșterea eficienței energetice și trecerea la alimentarea cu energie din surse regenerabile conduc la scăderea costurilor pe termen lung pentru furnizarea de electricitate chiar și cu 3% sub cele din scenariul de referință. • Investiții viitoare în producerea de energie: Pentru ca scenariul [R]evoluției Energetice să devină realitate, ar fi necesare investiții de 101 miliarde € (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după finalizarea duratei de exploatare economică) – aproximativ 2,5 miliarde € anual, sau cu 24 miliarde € mai mult decât în scenariul de referință (77 miliarde €). În versiunea de referință, nivelul investițiilor în centrale energetice convenționale se ridică la aproximativ 24%, în timp ce aproximativ 76% ar urma să fie direcționate spre energia regenerabilă și cogenerare (CHP) până în 2050. Totuși, în scenariul [R]evoluției Energetice, România ar direcționa aproape 97% din totalul investițiilor în surse regenerabile și în cogenerare. Până în 2030, ponderea investițiilor din sectorul energetic în tehnologii pe bază de combustibili fosili s-ar concentra în principal asupra centralelor CHP. • Reducerea costurilor cu combustibilul: Însă, deoarece energia regenerabilă nu presupune costuri cu combustibilul, economiile realizate cu combustibilul în scenariul [R]evoluției Energetice ating o valoare totală de 18 miliarde € până în 2050, sau 0,5 miliarde € pe an. Economiile totale realizate prin reducerea costurilor cu combustibilul ar acoperi prin urmare 76% din totalul investițiilor suplimentare comparativ cu scenariul de referință. După 2050, aceste surse regenerabile de energie ar continua să producă electricitate fără alte costuri legate de combustibil, în timp ce costul cărbunelui și al gazului va continua să reprezinte o povară asupra economiilor naționale. • Investiții viitoare în sectorul încălzirii: În scenariul [R]evoluției Energetice, sectorul încălzirii ar necesita o revizuire majoră a strategiei curente de investiții în tehnologiile de încălzire. Mai ales tehnologia solară, cea geotermală și cea a pompelor de căldură necesită creșterea accelerată a numărului de instalații în cazul în care se dorește extinderea folosirii acestora la sectorul energiei termice. Pentru mărirea puterii instalate este necesară o creștere majoră a numărului de instalații solare termice și creșterea cu un factor de 30 a celor geotermale și al pompelor de căldură. Capacitatea tehnologiilor pe bază de biomasă se va reduce, dar aceasta va rămâne pilonul principal al furnizării de căldură. Tehnologiile de încălzire din surse regenerabile sunt extrem de variabile, de la sobele de nivel tehnologic scăzut care funcționează cu biomasă și colectoarele solare nelustruite până la sistemele geotermale perfecționate, foarte sofisticate, și la centralele de termoficare pe bază de energie solartermală cu stocare sezonieră. Astfel, printr-un calcul aproximativ, se poate estima că scenariul [R]evoluției Energetice va necesita în total, până în 2050, investiții de aproximativ 45 miliarde € în tehnologiile de încălzire din surse regenerabile (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după încheierea duratei de exploatare economică) – aproximativ 1 miliard € pe an.
referințe 1 2
IPCC – Raport special privind sursele de energie regenerabilă, capitolul 1, mai 2011. AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ A ENERGIEI (AIE), „PERSPECTIVE ENERGETICE MONDIALE 2011”, OCDE/AIE 2011.
9