Raport de activitate 2016

Page 1

GREENPEACE ROMÂNIA RAPORT ANUAL 2016


CUPRINS INTRODUCERE: UN AN BUN

3

CAMPANIILE NOASTRE: - PROTEJAREA PĂDURILOR

5

- ENERGIE ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE

11

- IMPLICAREA ÎN PROBLEME LOCALE

20

VOLUNTARIAT 22 RESURSE FINANCIARE

25

Dan Câmpean/Greenpeace


UN AN BUN Patricia Pușchilă Director Executiv

Ce a făcut, concret, Greenpeace România? Am început anul 2016 prin organizarea Forumului Pădurii, la care au participat 80 de reprezentanți ai autorităților, industriei și societății civile. Am discutat despre urgențele din domeniu, despre rolul fiecăruia dintre participanți, despre pașii de urmat pentru a putea proteja această comoară naturală și națională – Pădurea. Pentru protejarea pădurilor, am participat activ în consultările publice referitoare la mecanismele de protejare ale acestora, echipa noastră de coordonatori de campanie a făcut parte din grupurile de lucru de la Ministerului Mediului care s-a ocupat de legi referitoare la protejarea pădurilor virgine și pedepsirea tăierilor ilegale, am susținut lansarea și mai apoi popularea Catalogului Pădurilor Virgine și CvasiVirgine. În august 2016, alături de 90 de voluntari Greenpeace din 14 țări, am reușit să documentăm 900 de hectare de pădure virgină și am făcut pașii necesari pentru includerea a trei păduri în acest catalog. Pentru a încuraja participarea publică într-un subiect atât de sensibil precum protejarea pădurilor, am lansat platforma www.salvezpadurea.ro, prin care orice persoană care sesizează o potențială tăiere abuzivă poate semnala cazul atât autorităților, cât și către Greenpeace. Pentru ca sesizările să fie făcute cât mai riguros, am lansat și un ghid al identificării tăierilor și transporturilor ilegale de arbori. Ne-am asumat rolul de a monitoriza soarta sesizărilor venite prin această platformă, pentru a ne asigura atât că autoritățile competente răspund, cât și că răspunsurile venite sunt atent și real documentate.


Pentru că numai expunând corupția din sistem și luptând împotriva ei putem avea rezultate, am documentat și expus cazuri de tăieri ilegale, arătând mecanismele prin care unii agenți economici profită de pe urma unui bun național. În urma investigațiilor Greenpeace, au fost constatate pagube de 92873,202 lei, s-au înregistrat 9 infracțiuni și s-au dat 3 amenzi contravenționale, descurajând astfel practici ilegale. Pentru noi, iubitorii de natură care avem șansa de a lucra la Greenpeace România sau de a fi voluntari, 2016 a fost un bun, așezat, în care am continuat campaniile deja începute: cea de protejare a pădurilor și cea pentru o energie curată. În secolul al XIX-lea, România avea trei milioane de hectare de pădure virgină. În 1990, la căderea comunismului, România mai avea 440.000 hectare de pădure, iar în 2005, anul în care a avut loc ultima inventariere a pădurilor virgine și cvasi-virgine, mai aveam în jur de 220.000 de hectare. Au mai trecut 10 ani, cazurile de tăieri ilegale au fost într-o continuă creștere, suprafețele de pădure au scăzut vertiginos. Suntem încă norocoși că România mai are cele mai mari suprafețe de păduri virgine din Europa, dar suntem pe cale de a le pierde, dacă nu avem o intervenție categorică și rapidă. Campania pentru protejarea pădurilor a avut în 2016 trei direcții prioritare: protejarea pădurilor virgine și cvasivirgine, oprirea tăierilor ilegale și implementarea unei silviculturi responsabile, care să asigure un ecosistem forestier cât mai apropiat de cel natural.


PROTEJAREA PĂDURILOR Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie

Cuvintele cheie sunt transparență și implicare. Transparență a autorităților și implicare din partea noastră. Distrugerea, degradarea pădurilor și tăierile ilegale produc beneficii financiare imediate pentru o mână de oameni, pe seama noastră a tuturor. Fie că suntem sau nu conștienți de asta, depindem direct și fundamental de sănătatea pădurilor. Ca să trăim mai bine, ca să ne îmbunătățim viața, avem nevoie de păduri mai multe și mai sănătoase. În 2016 am dezvoltat instrumente de implicare pentru protejarea pădurilor. Aspectele centrale sunt transparență din partea autorităților și implicare din partea noastră.

MitjaKobal/Greenpeace Kobal/Greenpeace Mitja


Autoritățile trebuie să accepte că nu putem avea o bună administrare a pădurilor decât prin implicarea tuturor celor interesați. Apoi, pentru ca deschiderea să producă o schimbare în bine este necesar ca noi, societatea, să contribuim. Pădurile sunt un bun național de interes public, indiferent de cine este proprietarul lor în acte. De aceea respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toți proprietarii de pădure din România. Regimul silvic este sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice și juridice care asigură gestionarea responsabilă a pădurilor.

Cristi Grecu/Greenpeace


Instrumente de implicare În 2016 Ministerul Mediului. Apelor și Pădurilor a dezvoltat aplicația de mobil „Inspectorul Pădurii” cu ajutorul căreia oricine poate verifica legalitatea unui transport de lemn. Oricine o poate descărca și utiliza pentru a controla dacă transporturile de lemn sunt înregistrate și dacă datele furnizate de transportator sunt reale (tipul de lemn, specia, cantitatea). La finalul anului tot Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat platforma online www.inspectorulpadurii.ro, un instrument fără precedent care oferă acces public la date esențiale despre administrarea pădurilor din România. Până acum informații importante despre gestionarea pădurilor se obțineau la cerere, cu greu, sau uneori deloc. În lipsa lor, nimeni în afara autorităților, câteodată nici măcar ele, nu știau și astfel nu puteau controla dacă modul în care pădurile sunt îngrijite și exploatate este legal. Dar cum funcționează? La bază stau o serie de hărți: imagini de satelit, teren, precum și zonele de protecție integrală și strictă din interiorul ariilor protejate și posibile păduri virgine. Apoi sunt înregistrate autorizațiile de tăiere, autorizațiile de exploatare și avizele de transport primare sau secundare. Ceea ce este cu adevărat remarcabil este însă că se folosește imagine radar pentru a identifica cele mai mici schimbări în suprafața acoperită cu păduri, indiferent de condițiile meteo. Adică nicio tăiere, legală sau ilegală, nu poate fi ascunsă. Ca să facilităm implicarea celor interesați și pentru a închide cercul am lansat în vara lui 2016 platforma www.salvezpadurea.ro unde oricine poate sesiza autoritățile responsabile cu privire la posibile tăieri ilegale. Pentru a învăța cum identificăm o asemenea tăiere am redactat un ghid în care am explicat cum se administrează pădurea, adică inclusiv cum se exploatează. Apoi am integrat indiciile în platforma online și am creat un formular standard ușor de folosit.

Cristi Grecu/Greenpeace


În a doua jumătate a anului, prin www.salvezpadurea.ro au fost trimise 55 de sesizări, dintre care 42 valide, acoperind județele Alba, Arad, Argeș, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Galați, Gorj, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea. 26 dintre sesizări au fost rezolvate, 5 nu s-au soluționat, iar la 6 nu s-a răspuns. Toate aceste instrumente ne oferă posibilitatea de a fi parte din viața pădurilor, de a contribui la sănătatea și protejarea lor. Fiecare dintre ele trebuie îmbunătățit și, la un moment dat, integrate. Autoritatea responsabilă are datoria de a mări gradul de transparență și de a implica și ține cont de contribuția tuturor celor interesați. Administrarea responsabilă nu există fără dialog.

55 sesizări trimise

26 sesizări rezolvate

3 amenzi contravenționale și 9 infracțiuni pagube de aproape 93.000 lei


Forumul Pădurilor - decizii cruciale pentru protejarea pădurilor din România Împreună cu WWF România, Fundația Eco-Civica și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, în februarie am organizat evenimentul Forumul Pădurilor, în care am abordat cadrul legal necesar pentru o protecție eficientă și de lungă durată a pădurilor și soluții privite din perspectiva dezvoltării durabile. La Forumul Pădurilor a fost invitat un număr important de actori-cheie din domeniu - autoritatea de resort, organizații de mediu, organizații din industria forestieră, experți și cercetători din domeniul silvic și companii procesatoare de lemn – pentru a iniția un dialog legat de gestionarea responsabilă și protejarea pădurilor. Evenimentul a reprezentat prilejul pentru ca organizațiile de mediu și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să semneze o declarație care cuprinde o viziune despre viitorul pădurilor din România și un set de măsuri și obiective concrete pentru protejarea pădurilor, atât pentru anul 2016 cât și în orizontul 2020.


Tăieri ilegale de arbori Încă din 2012 Greenpeace România publică periodic informații despre evoluția numărului de cazuri de tăieri ilegale de arbori. Facem asta sub forma unui raport privind tăierile ilegale investigate de autorități. În 2015, datele arată, printre altele o creștere la 96 de cazuri pe zi, de la 62 de cazuri în perioada 2013-2014.

Transporturi ilegale de arbori Am continuat cercetarea în zona satului Gureni în luna noiembrie și am descoperit 35 de transporturi ilegale, atât transporturi fără aviz, cât mai ales vehicule cu aviz pentru un volum semnificativ mai mic decât cel transportat în realitate. Volumul de lemn ilegal monitorizat a fost estimat la 319 metri cubi, cu o valoare de circa 25.000 euro. În urma sesizării noastre, Garda Forestieră a inițiat controale în luna decembrie și a continuat verificările până în februarie 2017; Garda Forestieră a aplicat în total 45 de amenzi contravenționale (în valoare de 96.000 euro) și a confiscat 5.600 metri cubi de lemn.


ENERGIE ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE Ionuț Apostol Director de campanii

În campania de energie am continuat în acest an să luptăm pentru tranziția sectorului energetic din România spre unul curat, cu surse regenerabile și eficiență energetică drept elemente de bază. Ne-am implicat în apărarea drepturilor esențiale ale oamenilor atunci când exploatarea lignitului a devenit mai importantă pentru autorități decât oamenii. Am luat parte în procesul de elaborare a strategiei energetice naționale, participând la întâlniri de lucru, dezbateri și am transmis puncte de vedere atât solitar, cât și împreună cu organizații partenere.

Greenpeace a reacționat împotriva unor propuneri de modificare a Legii Energiei în favoarea surselor de energie poluatoare, prin mobilizarea partenerilor din sectorul ONG în vederea sesizării autorităților competente: Guvern, Consiliul Concurenței, Președinție. De asemenea, Greenpeace a contestat în instanță caracterul secret al intenției de sprijin formulate de Guvernul României pentru proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, intenție materializată sub forma unei scrisori de sprijin pentru investitorul chinez.



Runcurel, satul înghițit de cărbune Ion Cepraga, coordonator de campanie Runcurel este un sat din comuna Mătăsari, județul Gorj, aflat între două cariere de lignit: Roșiuța și Jilț Nord. Biserica satului, monument istoric, era mărginită de un hău: cariera de suprafață, de lignit, Jilț Nord, o incizie enormă, pe sute de hectare, spre măruntaiele Pământului. Locuitorii aveau casele crăpate de la vibrațiile produse de escavatoarele care săpau după cărbune, terenurile agricole deveniseră sterpe, copiii și nepoții le plecaseră spre meleaguri mai bune. De Crăciun, oamenii au primit o notificare din partea Complexului Energetic Oltenia (CEO), care spunea că terenurile lor vor fi compensate la un preț unic pe metru pătrat - 1 Euro, indiferent de natura terenurilor – în favoarea extinderii carierei miniere. 134 de familii așteptau să fie expropriate pentru că, la finalul anului 2015, Guvernul României a emis o hotărâre guvernamentală (HG 960/09.12.2015) care spune că proiectul „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit” este unul de utilitate publică. În lipsa unui dialog deschis cu CEO sau cu autoritățile din sat, localnicii din Runcurel au cerut ajutorul organizațiilor de mediu. Așa că, la începutul anului 2016, Greenpeace România împreună cu Bankwatch România, au lansat o petiție on-line prin care au cerut prim-ministrului Dacian Cioloș anularea HG-ului care permitea exproprierile injuste.


Cristi Grecu/Greenpeace


În luna februarie, împreună cu locuitorii din Runcurel, am făcut și o plângere prealabilă în vederea revocării hotărârii guvernamentale care permitea exproprierea lor. Guvernul a plimbat hârtiile până s-au plictisit și morții din Runcurel, care trebuiau dezgropați și strămutați, cu tot cu biserică, la Telești, o localitate din zonă, unde li se promiseseră runcurelenilor o vatră nouă de sat. Așa că ne-am pus pe treabă. Am scris, fotografiat și filmat poveștile locuitorilor din Runcurel. Pe unele dintre ele le-am trimis sub formă de vederi din vacanță miniștrilor din Guvern. Ba chiar am atacat în instanță, împreună cu o parte din localnici, hotărârea Guvernului prin care a fost aprobată exproprierea. Situația a rămas neschimbată o vreme. În aprilie am expus problema despăgubirilor injuste a localnicilor printr-un protest, aducând tema în atenția presei centrale și internaționale. Despre amărăciunea oamenilor s-a scris până și în The New York Times și Daily Mail, iar petiția ajunsese la vreo 5.000 de semnături.

În urma plângerii înaintate de noi către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Social, în care aminteam multele ocazii în care am invitat Guvernul la discuții pe subiectul Runcurel, am obținut o întrevedere cu reprezentanți ai Ministerului Energiei, inclusiv ministrul, care nu cunoșteau situația din Runcurel. Aceștia au spus că vor analiza cazul și că vor cere la CEO să lămurească localnicii în privința procesului de expropriere. În vara anului trecut, APADOR – CH, organizație specializată în apărarea drepturilor omului, ni s-a alăturat. A întocmit un raport pe care l-a transmis primului-ministru și Avocatului Poporului, iar sesizarea a fost urmată de o întâlnire între acesta și reprezentanți ai APADOR-CH și Greenpeace România.


În urma prezentării cazului, Avocatul Poporului a transmis către Ministerul Energiei și către CEO, la finalul lunii iulie, o scrisoare prin care le cerea respectarea drepturilor localnicilor și rezolvarea problemelor de la Runcurel. În aceeași perioadă, pe site-ul Ministerului Energiei a apărut o nouă secțiune, Dosarul Runcurel, în categoria “Transparență”. În cele din urmă, locuitorii din Runcurel au primit asigurări că despăgubirile vor fi conforme cu avuția lor, cu sume stabilite în urma unei evaluări. Satul e tot acolo, escavatoarele duduie mâncând din pământ, cărbunele se depune în plămânii noștri, dar mai ales în cei ai locuitorilor din Gorj, iar Complexul Energetic Oltenia este în discuții cu o firmă americană pentru realizarea unui parc eolian.


Funcționarea ilegală a unui grup energetic - Turceni 7 Ionuț Apostol - director de campanii și Alin Tănase - coordonator de campanii

În ianuarie 2016 am constatat că un un grup energetic de la termocentrala Turceni fusese pus în funcțiune deși acesta nu îndeplinea condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale. Am expus cazul în media și am solicitat Gărzii de Mediu să efectueze un control în urma căruia să constate funcționarea ilegală a grupui energetic nr. 7 de la Turceni și să îi suspende activitatea. Garda de Mediu a constatat funcționarea ilegală a grupului energetic 7 de la termocentrala Turceni, a sancționat operatorul și a dispus suspendarea activității grupului energetic în cauză, însă acesta a continuat să funcționeze sporadic o dată cu atacarea în instanță a procesului verbal de contravenție. Cauza este încă în curs de judecare.



Analiza termocentralelor: 21 de grupuri energetice funcționează ilegal

Greenpeace România a elaborat raportul „Starea termocentralelor pe cărbune din România în 2016”, ce prezintă o analiză a situației termocentralelor ce folosesc cărbunele drept combustibil, urmărind stabilirea viabilității acestui sector pe termen mediu și lung din punct de vedere al conformării cu limitele de emisii de poluanți în aer. Din cele 31 de grupuri energetice pe cărbune existente în România, 21 de grupuri nu puteau funcționa decât ilegal la data publicării raportului. Raportul a fost lansat în paralel cu o analiză europeană a impactului termocentralelor pe cărbune asupra sănătății.

Mircea Topoleanu/Greenpeace


Intervenții în probleme locale: Alunecarea de teren din Comănești-Asău În iunie 2016, în urma unor precipitații abundente, a avut loc o alunecare de teren în Asău-Comănești, jud. Bacău. Alunecarea s-a produs pe o lungime estimată la 2,5 km și o lățime ce variază între 10 și 40 de metri. În zona respectivă, ulterior, echipa noastră a identificat o a doua alunecare de teren în zonă, de mai mici dimensiuni, precum și un torent creat probabil de un drum de exploatare forestieră. Echipa de pe teren a transmis coordonatele GPS și informațiile (filmări și fotografii) către autorități (Inspectoratul de Urgențe și spre știința primăriei, a Jandarmeriei, a Romsilva prin Direcția Silvică Bacău).


Pentru schimbări este nevoie de comunități puternice Cazul carierei de calcar din Gureni, Gorj Echipa noastră primește multe sesizări și solicitări de sprijin de la oameni, din diverse colțuri ale țării. De fiecare dată încercăm să aflăm mai multe despre problemele respective și să găsim soluții împreună cu oamenii care ne cer ajutorul. Încă mai este mult de lucru și se demarează proiecte care nu au toate actele în regulă, care nu au fost aprobate după consultări publice în adevăratul sens al cuvântului și care nu de puține ori exasperează comunități. Ne bucurăm însă când aceste comunități se unesc în jurul unei probleme locale pe care o rezolvă împreună și soluțiile de la autorități nu întârzie să apară. Însă asta nu se întâmplă mereu. Adesea trebuie să apelăm la specialiști și avocați pentru a avea un impact.

A fost și cazul sătenilor din Gureni, jud. Gorj, care și-au exprimat opoziția față de construirea unei cariere de calcar la marginea satului lor, astfel încât decizia privind autorizarea proiectului să fie luată cu consultarea reală a publicului, evaluarea corectă a impactului asupra mediului și populației și respectarea legislației. Am analizat documentația proiectului, am comunicat cu agenția pentru protecția mediului și am luat parte la o ședință de consultare publică cu privire la autorizarea proiectului. Titularul a sistat procedura de autorizare și monitorizăm în continuare situația.


VOLUNTARIAT

854 de hectare de păduri virgine cartate 985 de hectare de păduri virgine distruse

Peste 100 de voluntari din 14 țări din Europa


Cum este să faci parte din echipa Greenpeace și ce înseamnă să coordonezi o echipă de voluntari dedicați naturii, în toată țara. foto: Dan Câmpean/Greenpeace

Vladimir Proca, coordonator de voluntari

Cineva face ceva. Și nu suntem singuri: îi învățăm și pe alții să se implice și să nu le fie frică să ia atitudine pentru lucrurile la care țin. Este deznădejdea care-și caută un echilibru atunci când vezi și pricepi cât ne îndepărtăm de natură. Și asta fără a lua contact cu dezastre dintre cele mai mari precum detonările nucleare din insulele din Alaska, detonări care au declanșat primele expediții de recunoaștere Greenpeace din lume. Acest principiu de „bearing witness”, de purtător al mărturiei, este ceea ce stă la baza activităților Greenpeace. Înainte de oricare alte cuvinte, soluții, discuții sau conflicte, primul lucru pe care îl face Greenpeace este acela de a spune lumii: „Iată, nu uitați, se întâmplă și asta în lume”, această lume care nu este a nimănui, nici a noastră, nici a celor de care încercăm să o „salvăm”, dar de care trebuie să învățăm să ne bucurăm împreună. Ceva simplu. Ceva asupra căruia nu avem monopol: nu suntem nici primii, nici ultimii, nici cei mai cu moț. Însă ceea ce oferă Greenpeace este structură și experiență.

„Greenpeace mi-a completat o imagine căreia îi simțeam lipsa: cum de nu face nimeni nimic?”


De multe ori voluntarii au fost cei care m-au motivat pe mine, și nu invers. Însă asta presupune munca de coordonator de voluntari, de a găsi oamenii dispuși să-și folosească timpul și energia pentru a contribui la campaniile Greenpeace, de a le oferi condițiile și ajutorul necesar atunci când devin la rândul lor activi în rândul comunității. Această mobilizare masivă este încă o caracteristică a organizației noastre, dorința de a ajunge la urechile și inimile multora.

Implicare

Motivare

Acțiune

Colaborare

Învățare


RESURSE FINANCIARE

Cheltuieli

Venituri

Fonduri Greenpeace CEE

367.333

Grant European Climate Foundation

65.333

Donații România

2% România Alte tipuri de venituri

Total (sumele sunt în euro)

1.949

607 4.111

439.333

Protejarea pădurilor

117.111

Energie

117.778

Evenimente și alte campanii

39.778

Media

49.333

Operaționale

115.333

Total

439.333


Greenpeace este prezentă în peste 55 de țări din Europa, America de Nord și de Sud, Asia, Africa și Pacific. Pentru a-și păstra independența, Greenpeace nu acceptă donații de la guverne sau corporații, bazându-se exclusiv pe contribuții de la donatori individuali și granturi de la fundații independente. Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, al cărui sediu central se află la Viena. Fiind o organizație internațională, toate birourile Greenpeace adaptează obiectivele globale și le traduc în campanii locale, pentru a avea impact sporit. Greenpeace Europa Centrală și de Est se ocupă de strângerea de fonduri pentru birourile din întreaga regiune, inclusiv pentru România. În România activitatea de fund-raising se limitează la donații on-line și redirecționarea a 2% din impozitul pe venit.


Greenpeace CEE România București info.romania@greenpeace.org www.greenpeace.ro


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.