SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE
Cultură și audiovizual
Celebrăm diversitatea culturală a Europei Sectorul culturii și creației din Europa are o influență semnificativă asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă
CUPRINS
SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.
De ce avem nevoie de o politică europeană în domeniul culturii și audiovizualului? . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Care este abordarea UE? . . . . . . . . . . 4 Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Perspective: Privind spre viitor . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Informații suplimentare . . . . . . . . . . 12
Pentru a citi și descărca broșurile disponibile, accesați: http://europa.eu/pol/index_ro.htm
Cum funcţionează UE Europa 2020: Strategia de creștere a Europei Părinţii fondatori ai UE Afaceri externe și securitate Afaceri maritime și pescuit Agenda digitală Agricultură Ajutor umanitar și protecție civilă Buget Cercetare și inovare Comerț Concurență Consumatori Cultură și audiovizual Dezvoltare și cooperare Educație, formare, tineret și sport Energie Extindere Fiscalitate Întreprinderi Justiție, cetățenie, drepturi fundamentale Lupta împotriva fraudei Mediu Migrație și azil Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale Piața internă Politică regională Politici climatice Sănătate publică Securitatea la frontiere Siguranță alimentară Transport Uniunea economică și monetară (UEM) și moneda euro Vamă
Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Cultură și audiovizual Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Publicații 1049 Bruxelles BELGIA Manuscris finalizat în iunie 2013 Coperta și fotografia de la pagina 2: © iStockphoto — scanrail 12 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-24700-2 doi:10.2775/8428 Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2013 © Uniunea Europeană, 2013 Reproducerea este permisă. Pentru utilizarea sau reproducerea fotografiilor se va solicita în mod direct permisiunea din partea deținătorilor drepturilor de autor.
C ultur ă
ș i
3
audiovi z ual
De ce avem nevoie de o politică europeană în domeniul culturii și audiovizualului? O mare varietate culturală și creativă
Beneficiile unei abordări la nivelul UE
Ritmul rapid în care evoluează tehnologiile reprezintă deopotrivă o oportunitate și o provocare pentru industriile creative din Europa. Uniunea Europeană și‑a luat angajamentul de a‑i susține pe toți cei implicați în acest sector – de la comunități locale care își promovează patrimoniul cultural, la producători de film premiați – pentru a‑i ajuta să valorifice toate șansele care li se oferă și să depășească obstacolele cu care s‑ar putea confrunta la un moment dat.
Fiecare țară din Uniunea Europeană abordează în felul său aspectele legate de cultură și audiovizual. Acțiunile întreprinse de UE vin în completarea măsurilor naționale, aducând o dimensiune nouă.
Un impuls creator pentru economie și nu numai Sectorul culturii și creației din Europa contribuie la creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare și coeziune socială. El reprezintă 4,5 % din PIB‑ul european și 3,8 % din forța de muncă disponibilă în UE (8,5 milioane de persoane). Pe plan global, nivelul de ocupare a forței de muncă în industriile creative a crescut cu o medie de 3,5 % pe an în perioada 2000-2007, în comparație cu 1 % pe an la nivelul economiei UE în ansamblu. Televiziunea rămâne principala sursă de informație și divertisment din Europa, în condițiile în care majoritatea familiilor au un televizor în casă, iar un european mediu petrece până la 4 ore pe zi în fața micului ecran. Conținutul audiovizual este furnizat, din ce în ce mai mult, prin intermediul serviciilor la cerere.
Programul Cultura al UE pune accent pe patrimoniul nostru comun. Acesta nu numai că susține acțiunile culturale în general, dar oferă și o platformă pentru înființarea de organizații culturale cu expertiză europeană și pentru promovarea dialogului intercultural. Crearea unei piețe unice a mijloacelor audiovizuale și elaborarea unui program pentru un internet mai sigur menit să protejeze copiii din UE în mediul on‑line sunt doar două din modalitățile prin care o abordare europeană ar putea fi mai eficientă decât una națională. Programele MEDIA și MEDIA Mundus vin în completarea surselor naționale de finanțare pentru a sprijini cinematograful european, pentru a populariza filmele noi și pentru a crește competitivitatea sectorului audiovizual.
© iStockphoto — DaveBolton
Provocările sunt semnificative. Noile state membre contribuie la sporirea diversității, însă diferențele lingvistice și culturale au ca efect fragmentarea pieței. Ca urmare a crizei economice globale, finanțarea sectorului creativ a devenit și mai dificilă. Noile tehnologii digitale au un impact major asupra mijloacelor tradiționale de difuzare – conținutul vast al bibliotecilor a trecut de pe rafturi pe suporturi electronice, însă elaborarea unor modele economice durabile avansează destul de greu.
Informațiile colectate de UE în ansamblu pot fi utilizate ca suport pentru deciziile naționale sau pot oferi exemple de bune practici din care s‑ar putea inspira și alții. Programele derulate la nivelul UE pot avea un impact mai mare decât cele care se limitează la teritoriul național, iar politicile puse în aplicare peste tot în UE pot sprijini și mai mult obiectivele naționale.
Diversitatea europeană este o sursă de creativitate.
S ă
în ț elegem
politicile
U niunii
4
E uropene
Care este abordarea UE? Obținem rezultate mai bune lucrând împreună
© iStockphoto — Chinaview
Implementarea proiectelor locale care vizează promovarea turismului cultural, regenerarea urbană în zone importante din punct de vedere cultural, sprijinirea difuzării de filme independente sunt doar câteva dintre obiectivele care pot fi mai bine atinse atunci când organizații de la niveluri diferite își reunesc eforturile. Comisia Europeană nu lucrează singură, ci se bazează pe sprijinul oferit de diverse grupuri pe care le susține la rândul său. Iată în continuare câteva modalități prin care ideile Comisiei completează acțiunile altor organizații.
Cooperarea în domeniul culturii La nivel național: Începând din 2007, autoritățile naționale, instituțiile UE și sectorul cultural au colaborat pentru a promova: • diversitatea culturală și dialogul intercultural; • cultura, ca agent catalizator pentru creativitate și inovare; • cultura, ca parte componentă a relațiilor internaționale ale UE. Autoritățile naționale pot desemna reprezentanți în grupuri europene de experți care să discute și să selecteze cele mai bune practici propuse la nivel național și regional. De asemenea, pot sugera modalități de cooperare în domenii prioritare. Eforturile combinate ale instituțiilor europene: Multe regiuni și orașe au înțeles că sectorul culturii și creației poate impulsiona competitivitatea economică și crearea de locuri de muncă. Ele au la dispoziție și sprijinul oferit prin intermediul Fondului de coeziune al UE, destinat să ajute regiunile cele mai sărace din Europa. Implicarea publicului larg în viziunea culturală a UE: Pentru a beneficia economic de pe urma diversității noastre culturale și pentru a promova respectul și înțelegerea între culturi, trebuie să includem în politicile de la toate nivelurile măsuri menite să amelioreze accesul la cultură în sectorul educației, să impulsioneze producția culturală și să sprijine participarea.
Ideile bune vin din toate colțurile UE.
Întrucât expertiza de pe teren trebuie exploatată la maxim în momentul elaborării politicilor, Comisia a creat trei platforme pentru promovarea discuțiilor cu sectorul cultural și organizațiile independente din domeniu. Aceste platforme acoperă industriile culturale și creative, dialogul intercultural și accesul la cultură. Grupuri independente: În Europa există numeroase organizații care se dedică promovării culturii. Multe dintre ele sunt reunite sub auspiciile Europa Nostra, care sprijină conservarea și promovarea patrimoniului nostru cultural. Această rețea, formată din aproximativ 250 de organizații neguvernamentale și fără scop lucrativ, totalizează peste 5 milioane de membri, profesioniști și voluntari, care și‑au asumat misiunea de a conserva patrimoniul nostru cultural pentru generațiile prezente și viitoare.
Cooperare în beneficiul sectorului audiovizual La nivel național: Ţările din UE sprijină în diverse moduri industriile audiovizuale, ale căror bugete provin din venitu rile fiscale naționale, din contribuțiile oferite de televiziune și, în unele cazuri, din subvenții din partea loteriilor. Toate țările dispun de instituții cinematografice naționale sau de organisme similare care sprijină acest sector. În ceea ce privește producția de filme, există reguli pe care țările europene trebuie să le respecte pentru a asigura condiții concurențiale echitabile pentru toate
C ultur ă
ș i
5
audiovi z ual
creațiile din UE. De exemplu, finanțarea oferită de stat nu trebuie să depășească, în principiu, 50 % din costurile de producție. Grupuri independente: În UE există mai multe organizații înființate de cetățeni cu scopul de a crește competitivitatea sectorului audiovizual și de a stimula creativitatea. Printre ele se numără Federația europeană a regizorilor de film (FERA) și Academia europeană de film. FERA reunește asociațiile naționale ale regizorilor și face tot posibilul pentru a proteja profesia și drepturile economice, artistice și de creație ale regizorilor de film. Academia europeană de film numără 2 700 de membri, toți profesioniști în domeniu. Aceștia organizează ateliere de formare, conferințe și alte evenimente cu scopul de a crea sinergii între creativitate și industrie. În fiecare an, numeroasele activități ale Academiei culminează cu ceremonia de acordare a Premiilor Academiei europene de film. Cele 17 categorii ale competiției (cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai bună actriță, cel mai bun actor etc.) oferă industriei cinematografice șansa de a omagia cele mai reușite producții europene.
Participarea cetățenilor europeni – premii și festivaluri Implicarea cetățenilor în manifestările culturale și audiovizuale este esențială pentru a promova incluziunea și respectul reciproc și pentru a genera creștere economică prin intermediul industriilor creative. Peste tot în UE există competiții, festivaluri și programe civice, toate organizate cu scopul de a contribui la îndeplinirea acestor obiective.
PREMIUL UE PENTRU CONSERVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL: Europa dispune de un patrimoniu bogat, de la opere arhitectonice la clădiri industriale, de la creații artistice la grădini istorice. Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural, denumit și Europa Nostra, se acordă anual unor proiecte remarcabile în materie de conservare, cercetare și promovare a patrimoniului nostru. PREMIUL MEDIA AL UE: Organizată pentru prima dată în 2012, această competiție premiază proiectul cinematografic susceptibil de a obține cel mai mare succes la public, prezentat de un scenarist și o companie de producție. Filmele participante sunt selectate dintre cele care au solicitat sprijin prin programul MEDIA. PREMIILE „EUROPEAN BORDER BREAKERS”: Marea diversitate culturală a Europei se manifestă cu precădere în creația muzicienilor tineri. Premiile „European Border Breakers” (EBBAs) îi omagiază pe artiștii europeni care s‑au bucurat de succes în afara granițelor naționale cu albumul de debut. Premiul scoate în evidență talentul muzical al artiștilor europeni și îi încurajează să‑și promoveze creațiile peste tot în UE. PREMIUL PENTRU LITERATURĂ AL UNIUNII EUROPENE: Scopul său este să aducă în centrul atenției calitatea și diversitatea literaturii contemporane, impulsionând difuzarea creațiilor literare pe teritoriul Europei și sporind interesul cititorilor față de lucrările scriitorilor din alte țări. La competiție participă autori din 37 de țări, care pot obține și sprijin pentru traducerea operelor lor.
Exemple:
Scriitoarea croată Lada Žigo, laureată a Premiului pentru literatură al UE (stânga), dând mâna cu comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou.
© UE
PREMIUL UE PENTRU ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ: Pe lângă faptul că ne poate ridica moralul și face viața mai ușoară prin intermediul unui design inteligent, arhitectura își pune amprenta asupra vieții noastre cotidiene la nivel ambiental, social și cultural. Premiul european pentru arhitectură contemporană (Premiul Mies van der Rohe) îi omagiază pe cei mai creativi și inovatori arhitecți europeni de azi și de mâine. Acesta este premiul cel mai prestigios în domeniul arhitecturii europene.
S ă
în ț elegem
politicile
U niunii
E uropene
6
Ce face UE? Programul Cultural al UE UE a alocat un buget de 400 de milioane de euro, pe o perioadă de șapte ani, pentru a încuraja circulația creațiilor culturale, pentru a promova mobilitatea persoanelor care lucrează în domeniul culturii și pentru a intensifica dialogul intercultural pe teritoriul UE. Agenda europeană pentru cultură într‑o lume globalizată promovează: • diversitatea culturală și dialogul intercultural • cultura, ca agent catalizator pentru creativitate • cultura, ca element vital în cadrul relațiilor internaționale ale UE. Există și alte programe cu finanțare UE care oferă sprijin. Începând din 2007, Fondul european de dezvoltare regională a alocat 3 miliarde de euro pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și 775 de mili oane de euro pentru sprijinirea serviciilor culturale. Alte 150 de milioane de euro au fost investite, începând din 1998, prin intermediul programelor‑cadru ale UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.
Cum se cheltuie bugetul UE pentru cultură? Finanțarea acoperă o mare varietate de proiecte: —— Proiectele la care participă cel puțin trei organizații din trei țări diferite și care durează maxim doi ani pot beneficia de subvenții între 50 000 și 200 000 de euro, la care trebuie să se adauge o sumă echivalentă din fonduri proprii. În anumite condiții, la astfel de proiecte pot participa și țări din afara UE. —— Proiectele la care participă cel puțin șase organizații din șase țări diferite și care durează între trei și cinci ani pot beneficia de subvenții între 200 000 și 500 000 de euro pe an, la care trebuie să se adauge o sumă echivalentă din fonduri proprii. —— Editurile pot beneficia de subvenții între 2 000 și 60 000 de euro pentru traducerea operelor literare, la care trebuie să adauge o sumă echivalentă din fonduri proprii.
© Europa Nostra — José Enrique Marín Zarza
—— Capitalele culturale europene primesc o subvenție de 1,5 milioane de euro.
Curtea leilor din ansamblul Alhambra (Granada, Spania)– câștigătoare a Premiului Europa Nostra, 2012.
Scopul principal al programului Cultura este „consolidarea unei cetățenii europene”. Un raport de evaluare publicat recent arată că majoritatea organizațiilor implicate în proiecte de cooperare consideră că activitatea lor a contribuit în mod real la atingerea acestui obiectiv.
C ultur ă
ș i
7
audiovi z ual
Programele MEDIA și MEDIA Mundus
Peste 12 pelicule, parțial finanțate de programul MEDIA, au obținut premii Oscar –„Artistul” (2012), „Slumdog Millionaire” (2009) și „Pianistul” (2002) sunt doar câteva dintre filmele care au beneficiat de finanțare MEDIA și s‑au bucurat de aprecierea criticilor. Sprijinul adus permite introducerea pe piață a 400 de creații europene de calitate în fiecare an.
© iStockphoto — Deklofenak
Cu un buget de 755 de milioane de euro, programul MEDIA este în parte motivul pentru care 54 % din filmele noi proiectate în 2009 în cinematografele din UE au fost produse în Europa. În 1989, acest procent se ridica la numai 36 %.
Rețeaua Europa Cinema, susținută de programul MEDIA, dispune de peste 2 000 de săli de proiecție în 32 de țări, promovând diversitatea culturală în 475 de orașe.
Rețeaua europeană a cinematografelor promovează filmul european.
Peste 1 800 de profesioniști (producători, distribuitori, scenariști) beneficiază anual de formare prin programul MEDIA. Acest lucru îi ajută să obțină competențele și calificările necesare și să se bucure de oportunitățile oferite de rețelele de contact care există în țările din UE și reprezintă practic coloana vertebrală a cinematografiei europene.
Directiva privind serviciile mass‑media audiovizuale
Fondul de garantare a producțiilor din cadrul programului MEDIA, lansat în 2010, ajută producătorii să obțină finanțare privată, încurajând băncile să acorde împrumuturi și asumându‑și riscurile împreună cu ele. Fondul a devenit accesibil în mai 2011. De atunci, s‑au acordat peste 12 garanții pentru împrumuturi în valoare totală de circa 15 milioane de euro, acordate în zece state membre diferite. Programul MEDIA Mundus a fost lansat în 2011, cu scopul de a consolida relațiile industriei europene de film cu producătorii din afara Europei. La program participă 440 de cinematografe europene și alte 200 din Asia, America Latină și regiunea Mării Mediterane, care lucrează împreună pentru a facilita circulația producțiilor europene și mondiale.
Dacă fiecare țară din UE ar avea propriile reglementări cu privire la difuzarea programelor de televiziune, ne‑ar fi foarte greu să urmărim emisiuni transmise din alte țări europene. De aceea, UE a adoptat în 1989 directiva „Televiziune fără frontiere”, care stabilește un set minim de norme valabile la nivel european. Televiziunea prin internet și noile modalități de difuzare a conținuturilor audiovizuale prezintă o serie de noi provocări pentru organismele de reglementare, cum ar fi protejarea tinerilor împotriva conținutului dăunător și interzicerea incitării la ură, fără a prejudicia libertatea de expresie. Directiva „Televiziune fără frontiere” a fost modificată în 2009, devenind Directiva privind serviciile mass‑media audiovizuale. Aceasta acoperă toate serviciile, de la televiziunea tradițională (serviciu linear) până la transmisiile video la cerere (servicii non‑lineare) și a modernizat normele referitoare la publicitatea TV. În mai 2012, Comisia a prezentat primul raport pe marginea implementării acestei directive. • Directiva stabilește norme minime de reglementare a publicității la băuturile alcoolice. Cu toate acestea, statele membre sunt libere să adopte reglementări mai stricte pentru propriile servicii naționale. 22 de state membre au făcut deja acest lucru.
M U N D U S
• Directiva reglementează și publicitatea adresată minorilor. O analiză a celor mai frecvente 100 de reclame arată că acestea nu exploatează încrederea
S ă
în ț elegem
politicile
U niunii
E uropene
8
© UE
Festivități de stradă în Guimarães (Portugalia), una dintre capitalele culturale europene în 2012
pe care copiii o au în părinții lor, nu îi încurajează să îi convingă pe părinți să cumpere produsele promovate și nu înfățișează copii în situații periculoase fără motive temeinice. • Directiva nu reglementează utilizarea stereotipurilor în publicitate, dar interzice discriminarea pe motiv de sex. Deși cazurile reale de discriminare sunt foarte rare, studiile efectuate într‑un număr limitat de state membre evidențiază faptul că publicitatea TV nu este imună la stereotipurile de gen. Întrucât convergența dintre radiodifuziunea tradițională și mediul on‑line este din ce în ce mai vizibilă, Comisia a lansat o consultare publică pentru a afla care sunt posibilele efecte ale acestei convergențe asupra creșterii economice, inovării, diversității culturale și consumatorilor din Europa. Întrebările pentru consultare sunt prezentate în documentul intitulat „Pregătirea pentru convergența deplină a lumii audiovizuale: creșterea economică, valorile și creația”.
Capitalele culturale europene De peste 25 de ani, orașe din toată Europa intră în competiție pentru a câștiga mult râvnitul titlu de „capitală culturală europeană”. Cetățenii sunt încurajați să se cunoască mai bine și să afle mai multe despre propriile orașe și au la dispoziție numeroase posibilități de a participa la evenimentele găzduite de orașul lor pe durata întregului an.
„Orașele câștigătoare ar trebui să ia în calcul crearea unor noi dinamici și obiceiuri culturale, prin gestionarea noilor categorii de public, dezvoltarea patrimoniului, susținerea creatorilor tineri și implicarea cetățenilor în evenimente și în viitorul lor cultural.” Simonetta Luz Afonso, membru al Consiliului Lisabona ‘94 (Lisabona, Portugalia), responsabilă cu organizarea expozițiilor Fără îndoială, orașele câștigătoare trebuie să investească mulți bani și multă energie în organizarea evenimentelor și chiar în reconstrucția unor zone sau a infrastructurii. Când sunt întrebați dacă aceste eforturi se justifică, organizatorii și autoritățile naționale oferă răspunsuri diverse. Doresc să își aducă orașul în centrul atenției, să pună bazele unei dezvoltări culturale pe termen lung, să atragă vizitatori din țară și din străinătate, să genereze încredere și să atragă investitori și să stimuleze interesul față de cultură. Unii se bucură, pur și simplu, că au șansa de a participa la diverse festivități timp de un an.
C ultur ă
ș i
9
audiovi z ual
Fantasy design – antrenament pentru minți inovatoare
Un teatru european - sprijin pentru companiile care doresc să creeze împreună
Timp de trei ani, 4000 de copii (unii chiar în vârstă de 5 ani), 57 de designeri și 200 de profesori s‑au reunit în sălile de clasă pentru a pregăti materialele necesare și programul de formare pentru o serie de cursuri de design. Cinci state membre ale UE au fost implicate în acest proiect menit să stimuleze interesul copiilor față de design, prin activități derulate atât în clasă, cât și în atelierele designerilor profesioniști.
Magic Net este o platformă europeană care le oferă companiilor de teatru șansa de a colabora cu colegi din alte țări și de a se implica în schimburi artistice. Locuind și lucrând împreună, artiștii dobândesc noi competențe profesionale și învață mai multe despre alte culturi.
S‑a format chiar și un juriu de specialitate care a selectat o parte din lucrările copiilor. Dintr‑un total de 233 de creații, 66 au fost incluse într‑o expoziție. Dintre acestea, 22 au devenit prototipuri cu ajutorul profesioniștilor. Peste 76 000 de persoane au vizitat expoziția la Helsinki, Gent și Glasgow.
Participanții fac schimb de idei privind programul teatrelor, metodele de interpretare, stilurile de regie, organizarea vizitelor artiștilor invitați și rolul teatrului în educație. Aceste schimburi sunt deosebit de utile în această perioadă în care teatrul se confruntă cu insecuritatea economică. Rețeaua este condusă de o companie teatrală din Germania și pune accent pe cluburile de teatru pentru tineri și pe publicul tânăr interesat de producții noi.
Operațiunea Kino Operațiunea Kino, proiect MEDIA Mundus care vizează zone cu probleme din Balcani și Turcia, încurajează autoritățile locale să sprijine cinematografele digitale polivalente în centrele culturale din întreaga regiune.
© iStockphoto — dpmike
Operațiunea Kino: aducerea cinematografului în zonele cele mai îndepărtate din UE.
Festivale de film precum Transilvania și cele de la Sofia, Sarajevo și Istanbul trimit aproximativ 15 lungmetraje în diverse țări, în cadrul unui turneu care beneficiază de o amplă promovare.
S ă
în ț elegem
politicile
U niunii
E uropene
MUBI Europe – filmoteca on‑line MUBI este o filmotecă on‑line, creată în 2007, care a cunoscut un succes răsunător. Site‑ul se bazează pe mai mult de 200 de acorduri de difuzare, oferă 3 000 de filme și numără 1,2 milioane de membri și 1 milion de vizitatori pe lună. „Cu ajutorul programului MEDIA am creat o filmotecă pentru viitor: un cinema on‑line, un spațiu virtual pentru cei care doresc să vadă, să descopere și să se bucure împreună de cele mai bune creații cinematografice și o revistă dedicată celor mai noi producții.” Efe Cakarel, fondator MUBI
Zentropa – o casă de producție de filme independente Regizori precum Lars von Trier sau Susanne Bier vor avea întotdeauna posibilitatea de a obține finanțare, cu sau fără sprijinul programului MEDIA. Însă, pentru a transforma tinerele talente în regizori de renume este nevoie de bani. Programul MEDIA a reprezentat un sprijin considerabil pentru Zentropa, casă de producție cu sediul în Danemarca. Înființată la începutul anilor 1990, Zentropa a primit prin programul MEDIA un ajutor substanțial, care practic i‑a permis să funcționeze în primii ani.
10
Anders Kjærhauge, director administrativ, explică: „Întrucât nimeni din Danemarca nu credea în momentul acela în conceptul Zentropa, sprijinul oferit de programul MEDIA a fost crucial pentru supraviețuirea acestei case de producție.” Importanța sa este foarte clară pentru regizorii care au beneficiat de program. Susanne Bier, regizorul filmului „Într‑o lume mai bună”, premiat cu Oscar în 2011, explică: „În această epocă a globalizării, simțim că este important ca Europa să se exprime la unison în mai multe domenii, inclusiv în cel al schimburilor culturale. Cu acest obiectiv în minte, ar trebui să sprijinim programul MEDIA.” „Zentropa și programul MEDIA s‑au născut în același timp, la începutul anilor 1990. Am crescut împreună, ca niște copii temperamentali; am devenit adolescenți împreună și, chiar dacă nu am fost întotdeauna de acord, ne‑am ascultat unul pe celălalt pentru că aveam un obiectiv comun – producția de filme europene de calitate. Iată că în curând vom împlini 20 de ani și vom fi adulți, cu o mulțime de filme minunate în palmares, cu o experiență utilă care le‑ar putea servi și altora și cu dorința sinceră de a îmbătrâni împreună!” Anders Kjærhauge, director administrativ, Zentropa
C ultur ă
ș i
11
audiovi z ual
Perspective: Privind spre viitor Pe fondul instabilității economice și al evoluției rapide a globalizării, la ce ne‑am putea aștepta în viitor? Iată câteva idei cărora Comisia le va da curs.
Europa creativă – etapa următoare a sprijinului UE pentru sectorul cultural și al audiovizualului Mii de persoane angajate în diverse sectoare (cinema, televiziune, muzică, arte interpretative, patrimoniu cultural etc.) vor beneficia de o susținere mai mare din partea UE, prin noul program „Europa creativă” pe care Comisia l‑a prezentat în 2011. Programul se va derula în perioada 2014-2020 și va da un nou impuls industriilor culturale și creative, care constituie o sursă majoră de locuri de muncă și de creștere economică în Europa. Programul va răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul culturii și creației în termeni de fragmentare, globalizare, tranziție către digitalizare și reducere a investițiilor private. Într‑un sens mai larg, creativitatea va juca un rol esențial în educația modernă, va impulsiona inovarea și antreprenoriatul și va contribui la incluziunea socială.
Noul program va reuni actualele programe Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus. Va oferi un sprijin mai mare cinematografului și sectoarelor culturii și audiovizualului. Comisia a propus și stabilirea unui buget separat pentru un nou mecanism de garanție financiară, pentru a le oferi agenților din domeniul culturii posibilitatea de a accesa împrumuturi bancare.
Noi oportunități „Europa creativă” va oferi numeroase oportunități: —— 300 000 de artiști și alți profesioniști din domeniul culturii și lucrările lor vor beneficia de finanțare pentru a putea atrage publicul din străinătate; —— peste 1 000 de filme europene vor primi sprijin pentru distribuție, prin intermediul platformelor clasice și digitale, ceea ce le va permite să fie vizionate de publicul din întreaga Europă și din lume;
© iStockphoto — Small Frog
—— mii de organizații culturale și profesioniști din Europa vor beneficia de formare pentru a‑și dezvolta noi competențe, care să‑i ajute să‑și desfășoare activitatea la nivel internațional;
Nu vă putem spune ce ne rezervă viitorul, dar vă asigurăm că industriile creative sunt pregătite.
—— 2 500 de cinematografe europene vor beneficia de un sprijin care le‑ar permite să garanteze că cel puțin 50 % dintre filmele pe care le difuzează sunt europene; —— peste 5 500 de cărți și alte opere literare vor primi sprijin pentru traducere.
în ț elegem
politicile
U niunii
12
E uropene
Pregătirea pentru viitorul digital Tehnologia digitală are un impact imens asupra modului în care utilizăm mijloacele de comunicare. În consecință, practicile de difuzare a filmelor sunt supuse reexaminării, iar digitalizarea reprezintă o reală provocare pentru cinematografe. Și serviciile de televiziune evoluează: trecerea la tehnologia digitală, televiziunea prin internet, noul acces la servicii audiovizuale și modul în care gestionăm conținutul, toate acestea ne deschid noi perspective. Progresele înregistrate în materie de echipamente ne permit să accesăm și să creăm conținut oriunde și oricând, cu ajutorul unor dispozitive mobile – tabletă, laptop și smartphone.
Pentru a facilita adaptarea la aceste schimbări, planul de acțiune intitulat „Circulația filmelor europene în era digitală” a primit un buget de două milioane de euro, care să‑i permită: • să amelioreze condițiile de difuzare a filmelor europene în UE; • să atragă un număr cât mai mare și categorii cât mai diverse de spectatori către filmele europene; • să ajute agenții de pe piață și factorii de decizie să rămână în linia întâi și să se adapteze imediat la schimbările care vor avea impact asupra platformelor de distribuție.
Informații suplimentare Dacă subiectele abordate în această broșură v‑au trezit interesul, vă recomandăm să consultați site‑urile următoare pentru informații suplimentare: XX Cultură: http://www.ec.europa.eu/culture XX Audiovizual (MEDIA): http://www.ec.europa.eu/culture/media XX Europa creativă: http://ec.europa.eu/culture/creative‑europe/index_en.htm XX Aveți întrebări despre Uniunea Europeană? Europe Direct vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11, http://europedirect.europa.eu
ISBN 978-92-79-24700-2 doi:10.2775/8428
NA-70-12-015-RO-C
S ă