Rumano_en_el_Mondo 132 by edstein srl

Se distribuie GRATUIT

FONDAT ÎN 2001 LA MADRID “Rumano en el mundo” - El periodico para la integración de los rumanos Publicaţie românească de informare şi opinie Salutări diplomatice

www.romaninlume.com

Decembrie, 2010 - Serie Nouă An X. Nr. 132

Gala „Celebrităţile Anului” în ţara lui Cervantes Prima ediţie internaţională

„Transmit cititorilor publicaţiei Român în Lume, românilor din Spania, urări de bine, sănătate şi să petreacă sărbatori fericite alături de cei dragi de aici şi din ţară...”

Pagina 12-13

•• Pagina nr. 05 Sărbătorile de iarnă în America

„La Chicago, când intri în bisericile româneşti şi vezi impresionantul număr de români, ai senzaţia că nu te mai afli în America, ci într-o mică R omânie...”

•• Pagina nr. 10 Puterea dragostei

„În cadrul spectacolului de la Madrid, au fost decernaţi cu „Trofelul Celebrităţii” români şi spanioli care au contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre România şi Spania, în special prin implicare socio-culturală, popularitate, activitate academică, jurnalistică şi economică...”

Cuvânt la Praznicul Naşterii Domnului

Doctor pentru suflet

„Mai multe asociaţii de români au marcat Ziua Naţională a României prin diferite evenimente culturale, pe întreg teritoriul Spaniei...”

„La acest praznic slăvit vă îndemn să descoperim bogăţia lui Dumnezeu...” † NICOLAE, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi

„A înţelege că în spatele reproşurilor şi a vânătorii greşelilor se ascunde un complex de inferioritate şi dezechilibre emoţionale...” De vorbă cu psihologul Jeni Chiriac

•• Pagina nr. 04

•• Pagina nr. 19

•• Pagina nr. 20

Cum au sărbătorit românii din Spania Ziua Naţională a României „Celebra piesă The Power of Love, interpretată în limba română de cunoscuta cântăreaţă de muzică uşoară a anilor ’80 Eva Kiss, va rămâne nemuritoare în sufletul românilor acelor vremuri...”

•• Pagina nr. 17

www.traducerioficiale.ro Tel:

678 885 358

orice document / oriunde în Spania

Doreşti ca afacerea ta să fie cunoscută în Spania, USA şi România? Nu ezita să contactezi, Român în Lume! E-mail: publicidad@romaninlume.com

În luna decembrie „Român în Lume” poartã culoarea bradului de Crãciun!

Urări de sărbători

„Crăciunul este sufletul cald al părinţilor şi al bunicilor, sufletul celor dragi care ne luminează tot anul. Crăciun Fericit, ciocoflenderilor mei!...” Florin Piersic

•• Pagina nr. 19

Informatii , de interes

Decembrie, 2010 Nr. 132

SERVICII CONSULARE

Atenţie! Pentru obţinerea documentelor de călătorie, respectiv titlu de călătorie, paşapoarte electronice temporare, simple şi CRDS este necesară solicitarea unei programări la datele de contact ale Secţiilor Consulare aflate pe teritoriul Spaniei sau direct la sediul acestora. OBŢINEREA TITLULUI DE CĂLĂTORIE Titlul de călătorie, este documentul care se eliberează de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cetăţenilor români aflaţi în străinatate, care nu mai posedă un document de călătorie valabil, pentru ca titularul să se poată întoarce în ţară. Titlul de călătorie are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România. Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie. Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie sunt: • Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat; • În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole; • Pentru minori, este necesară prezenţa ambilor părinţi (sau, după caz, a celui care deţine custodia minorului) cu documente de identitate valabile (cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul), precum şi certificatul de naştere al minorului. În situaţia în care minorul are certificat de naştere emis de autorităţile spaniole, acesta trebuie să urmeze procedura supralegalizării cu Apostila de la Haga. Părinţii vor da o declaraţie pentru exprimarea acordului în vederea eliberării titlului de călătorie). • În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la consulat, este necesară prezentarea de către celălalt părinte a unei imputerniciri autentificate la un notar public din România sau la sediul secţiei consulare. Termen de eliberare: în aceeaşi zi. OBŢINEREA PAŞAPORTULUI SIMPLU Paşaportul simplu, se elibereazã cetăţenilor români cu domiciliul în România (conform legii, o persoană poate avea un singur domiciliu şi mai multe reşedinte temporare) şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate. Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie. Documente necesare: • Cererea tip; • Cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • În cazul declarării furtului/pierderii paşaportului simplu, este necesară prezentarea dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reşedinţă cu traducerea efectuată de un traducător autorizat; • În cazul distrugerii paşaportului simplu, se va prezenta paşaportul distrus sau deteriorat sau fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cuprindă elemente care să facă posibilă identificarea documentului; Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii. Obţinerea paşaportului pentru minorii sub 14 ani: • Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se formulează de către ambii părinţi, de părintele supravieţuitor, de părintele căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, de reprezentantul legal; • Cererile pot fi formulate doar de către unul dintre părinţi atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate de o persoană împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425. Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin. Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@telefonica.net. Site: http://www.barcelona.mae. ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla •Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía ( Huelva, Cádiz, Málaga, S evilla, C órdoba, Jaén, Granada, Almería), M urcia, Ceuta, Melilla. Consulatul General al României la Bilbao •Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.

FONDATORI: Cristina Lincu Alin Alexandru Mercaş Publicaţie în limba română de informare şi opinie Editat de: Român în Lume Tiparit la Integral Press S.A. Deposito legal: M-9309-2002 ISSN 15579-3672

CONTACT REDACŢIE: redactia@romaninlume.com PUBLICITATE: publicidad@romaninlume.com Tel.: 619 485 522

ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • certificatul românesc de naştere al minorului, în original; • paşaportul anterior, dacă este cazul; • cărţile de identitate ale părinţilor sau a reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original; • certificatul de deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi. Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii Obţinerea paşaportului pentru minorii în vârstă de peste 14 ani: • Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru minorul în vârsta de peste 14 ani se formulează de către minor, în prezenţa ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal; • Cererile pot fi formulate doar în prezenţa unui singur părinte atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate în prezenţa unei persoane împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • Declaraţia autentificată a ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal, care să ateste acordul cu privire la eliberarea unui paşaport simplu pentru minor; • Certificatul de deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi; • Cărtile de identitate valabile ale părinţilor, în original. Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii. (va urma) Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana •C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net. Site: http://www. castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante). Consulatul României la Zaragoza •C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni-vineri: 09:0014:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, H uesca şi Teruel) Consulatul României la Ciudad Real •Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@telefonica.net. •Viceconsul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria •Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru. Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez. Consulatul onorific al României la Pamplona •Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Director coordonator: Michael Harrison Cronkite (CA-USA) Redactor şef: Kasandra Kalmann Năsăudean Senior Editor: George Roca (Sydney-Australia) Editori coordonatori: Ana Maria Marinescu (Spania) Marian Petruţa (Chicago-USA) Irina Georgescu Şova (România) Dona Tudor (România) Vasile Mureşan (Chicago-USA) Editor foto: Andrei Zamora

REDACTORI: Dan Brudaşcu (România) Rodica Elena Lupu (România) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Spania) Cristian Bara (România) Octavian Curpaş (Arizona-USA) Mircea Marian (România) Jeni Chiriac (România) - Psiholog Geanina Ionela Palade - Avocat

Publicaţia Român în Lume nu îşi asumă responsabilitatea în ceea ce priveşte conţinutul anunţurilor de mică publicitate!

DTP & Pre-Press: Florin Valentin Barbu

Tipărit şi distribuit în

30.000 de exemplare

Cuvânt înainte

Decembrie, 2010 Nr. 132

Doar un răsunet

Kasandra Kalmann-Năsăudean După ce am trăit câteva sărbători naţionale ale Statelor Unite ale Americii şi ale Spaniei am început să mă întreb: ce ne lipseşte nouă, românilor pentru a ne bucura ca americanii şi spaniolii? Suntem prea ancoraţi în grija zilei de mâine să ne mai stea gândul la astfel de evenimente? Poate prea săraci? I-aş înţelege pe bătrâni, ale căror pensii mici sunt o problemă, pe parinţii care se stresează să-şi ţină joburile şi să crească copiii care vor haine de firmă, i-pod şi facultate particulară. Dar nu-i înteleg pe cei tineri. Iar în Spania şi Statele Unite Ale Americii, străzile sunt pline de tineri la astfel de evenimente, mândri de apartenenţa lor pe care şi-o defilează în faţa unor armate de chinezi şi alţi imigranţi care stau pe margine şi fac poze. Suntem un popor care vorbeşte atât de mult despre cât de inteligent este, încât, mi-e greu să cred că românii nu sunt mândri de apartenenţa lor. Orice sondaj ne va spune că românii sunt mândri de

A Peaceful Christmas and A happy and prosperous New Year! Cu pace şi căldură în suflet, doresc tuturor românilor din Spania, zile minunate, un Moş Crăciun darnic, un an 2011 mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de succese. Un an care să vă umple sufletul de bucurie, încredere, speranţă şi iubire. Vă invit să deschidem împreună de Sfintele Sărbători de iarnă, uşa publicaţiei în limba română din Spania, Român în Lume, pentru a primi oaspeţi dragi şi inima pentru speranţă, pace, bucurie şi lumină. Să fim mai buni unii cu alţii şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem

faptul că sunt români. Să fie doar o mândrie declarativă? Să fi şters cei patruzeci de ani de comunism şi de festivism forţat orice dorinţă de sărbătoare în noi? Să fie o dată prost aleasă? Sau o serbăm noi prost? Impresia mea este că, românii nu simt încă ziua naţională ca fiind a lor şi pentru faptul că mulţi o percep ca pe o zi în care unii se duc să depună coroane, alţii defilează în uniformă militară sau se bucură că e zi liberă. Poate dacă ar fi o zi în care defilează oamenii, în care pot cânta şi striga pe străzile din centrul Bucureştiului s-ar simţi ca la ei acasă, aşa cum trebuie. Se întâmplă să auzim câteodată astfel de păreri nu numai din partea străinilor cu gânduri potrivnice, ci şi din partea unor români care, deşi socotiţi ca oameni de ispravă şi buni patrioţi, nu se ostenesc să cugete mai îndelung şi mai pătrunzător înainte de a fi rostit păreri puţin lămurite cu privire la temeiurile Unirii naţional-politice a tuturor românilor. Unirea naţional-politică, de la anul 1918, nu se cuvine să fie înfăţişată, nici măcar în parte, ca un dar coborât asupra neamului românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate, nici ca o alcătuire întâmplătoare răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri. Chiar dacă asemenea greşeli nu s-ar fi săvârşit niciodată împotriva românilor subjugaţi de-a lungul veacurilor de stăpânirea ungurească, austriacă sau rusească, stăpânirile acestea nedrepte ar fi trebuit să se dezumfle şi să se micşoreze îndată ce dreptul tuturor popoarelor de a-şi croi soarta după buna lor pricepere a izbutit a se înălţa

credinţă, drumul din faţa noastră a tuturor, va fi presărat numai cu împliniri. Sărbători fericite! Michael Harrison Cronkite California - USA Director coordonator •••

la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a aşezământului de pace europeană. De aceea, Unirea românilor trebuie înfăţişată totdeauna, potrivit adevărului, ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă, „sărăcia şi nevoile şi neamul” rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie. Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie preţuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuri adânci şi nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului român şi în trăinicia lui nepilduită. În legăturile lui sufleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleiaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor şi aşezămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi şubrede şi nesigure toate celelalte temeiuri. Patriotismul este desuet, fireşte. Când vine vorba de istoria românilor, de cultura şi valorile lor, de România în general, suntem toţi maeştri în detractare, în ironie şi autoironie, în sarcasm, persiflare, flagelare şi autoflagelare, în desconsiderarea propriilor valori şi repere. Istoria a fost răstălmăcită în atâtea feluri şi de atâtea ori, încât fiecare o interpretează cum vrea şi înţelege

ce poate. Carol I a fost aproape anulat, Ştefan cel Mare sanctificat, Antonescu demonizat, Ceauşescu când adulat, când înjurat. Marii noştri inventatori au fost uitaţi, cercetătorii, aşijderea. Doctorii, informaticienii, ca şi toţi deschizătorii de drumuri în toate domeniile sunt şi ei într-un imens şi perpetuu con de umbră. Conducătorii din ultimii ani au învârtit cu lopata banii publici în interesul propriu sau în zadar, întru sărăcirea completă şi disperarea totală a românilor, momindu-i pe aceştia cu luminiţele din capetele unor nesfârşite tunele. Cu surle şi trâmbiţe sau strecurându-se pe nevăzute, Occidentul vine peste noi pe toate căile, întâmpinat cu mândria de a fi băgaţi în seamă, cu încântarea pe care ne-o dă conştiinţa apartenenţei europene conform standardelor. Nu este de mirare că, românismul a intrat de mult în desuetudine, că ne călcăm dezinvolţi identitatea în picioare, că nu facem eforturi de a reconstrui cu migală mozaicul istoriei, măcar pe cea a ultimelor zeci de ani, de a reânvia numele unor personalităţi copleşitoare ale istoriei României. Cum ar fi, spre pildă, Carol I al României, străin prin naştere, dar român în suflet din clipa în care a păşit pe pământul ţării a cărei independenţă o va câştiga luptând la propriu, pe câmpul de luptă. Un conducător liber ales şi cu adevărat iubit de români, care la 10 Mai sărbătorea în fiecare an cu mare fast şi entuziasm o zi întreagă pe străzile unei Capitale vii, vesele, cu inima palpitând în lumină. O Capitală care ştia să-şi preţuiască eroii. Pe la 1874 se ridicase în faţa Universităţii statuia lui Mihai Viteazul. Trei ani mai târziu, la 9 mai, Kogălniceanu rostea Proclamaţia de Independenţă.

Eroii din 1989 beneficiază de un monument cu mult mai interesant, extrem de costisitor şi revelator al bunului obicei al lui Ţepeş, dar de minim interes pentru bucureşteni: un cartof tras în ţeapă, la care cu greu se găseşte cineva să-şi aducă omagiile şi aproape sigur nu din proprie iniţiativă. Entuziasmul patriotic s-a stins de mult la români. A fi român nu este o mândrie, ci, de cele mai multe ori, o ruşine..., sau, în cel mai bun caz, un complex. Şi poate că, nici Bucureştiul acesta, ale cărui monumente recente nu ne reprezintă, şi poate că nici ţara aceasta, ai cărei conducători se fac că ne reprezintă, şi poate că nici realitatea prezentă care ne reprezintă mai mult sau mai puţin, nu merită de 1 Decembrie decât obişnuita paradă militară jalnică de 15 minute pe sub Arcul de Triumf, nişte vorbărie goală, sterilă pe la televizor şi, fireşte, programe diverse. Ne vom bucura iarăşi de un pogon de telenovele sau seriale, şi vom ignora aproape total pe Apostolul României, Sfântul Andrei, a cărui sărbătoare, printr-o fericită, printr-o magică, dar îndelung ignorată coincidenţă, cade chiar în ajunul Zilei Naţionale. Faimoasa chemare Deşteaptă-te, române..., s-a golit în timp de sensuri. S-a demonetizat. Un răsunet..., s-a aşezat frumos în cărţile de istorie şi în manualele de literatură, fără nici o rezonanţă. Iar deşteptarea noastră completă încă nu s-a înfăptuit şi pare un deziderat din ce în ce mai îndepărtat, pentru îndeplinirea căruia mai avem probabil de aşteptat mulţi ani. Nu am decât întrebări. Dar, de multe ori este bine să ai întrebări şi nu răspunsuri...

cu materiale inedite despre românii din întreaga lume, cu ştiri şi informaţii care vă interesează şi vă pot face viaţa mai uşoară. Publicaţia va apare lunar şi sperăm că va fi apreciată de către dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate, putere de muncă şi Sărbători Fericite de iarnă! Crăciunul să vă fie presărat cu cadouri frumoase şi surprize plăcute, iar Noul An 2011 să vă aducă multă sănătate, bucurii şi împlinirea tuturor dorinţelor! LA MULŢI ANI! George Roca Sydney Australia Senior editor •••

„Român în Lume”, pe un drum nou Iată că o nouă echipă editorială pune umărul pentru a vă oferi o publicaţie care nu trebuie lăsată să dispară! „Român în Lume” trăieşte şi ajunge din nou în casele dumneavoastră. Ne-am propus să vă oferim o lectură cât mai deosebită, cu articole şi ilustraţii interesante,

Vă rugăm să ne comunicaţi impresiile, doleanţele şi criticile legate de bunul mers al publicaţiei „Român în Lume”, pe adresa de e-mail: redactia@romaninlume.com

În perioada 22-4 decembrie, pe întreg teritoriul Regatului Spaniol, au avut loc diverse evenimente dedicate Zilei Naţionale a României. Asociaţii româneşti precum şi biserici ale românilor au organizat în această perioadă activităţi la care au participat români, spanioli şi reprezentanţi ai echipei diplomatice acreditate în Spania. Asociaţia Românilor din Comunitatea Madrid, în colaborare cu Asociaţia Românilor din Mostoles, Asociaţia de Femei AMARE, Asociaţia Românilor din Sevilla la Nueva, Perales y Villamantilla, Asociaţia Românilor din Villanueva de la Cañada, Asociaţia Românilor din Torrejon de Ardoz PROVITALEX şi Asociaţia Românilor din Vicalvaro

Ziua Nationalã ,

Decembrie, 2010 Nr. 132

Lacrimă de dor...

IBERDACIA, a organizat în Madrid şi Valdemoro, evenimente dedicate Zilei Naţionale. Astfel, pe data de 27 noiembrie, în Biserica Nuestra Señora de la Asuncion din

aldemoro, s-a oficiat o slujbă de V Te Deum şi au fost pomeniţi eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea românilor în 1918. După slujba religioasă, în sediul Centrului de Afaceri din localitate a urmat

un spectacol oferit de grupul folcloric Plai românesc şi o degustare de produse româneşti. Duminică a continuat sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Madrid în sediul Centrului Cultural Principe de Asturias, situat în Calle Hermanos Garcias Noblejas nr. 14. Astfel, acest local cultural a găzduit în seara zile de 28 noiembrie, sute de români însoţiţi de prieteni spanioli şi de alte naţionalităţi care împreună cu reprezentanţi din Ambasada României la Madrid, printre care Ana Maria Almăşan, au sărbătorit ziua unităţii. Cei prezenţi, au avut ocazia să admire o frumoasă expoziţie de artizanat şi să participe la un program artistic oferit de grupul folcloric Plai Românesc, condus de Florin Carastan. Paulina Mircea, preşedinta Asociaţiei Românilor din Comunitatea Madrid, organizatorul celor două evenimente, a subliniat în deschiderea spectacolului, necesitatea unităţii între români, a păstrării autentice a limbii române, a obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, îndiferent în ce colţ de lume trăim cu toţii. Întro atmosferă de sărbătoare, grupul folcloric Plai românesc din Madrid a oferit celor prezenţi muzică populară autentică din toate zonele ţării, astfel că românii şi toţi invita-

ţii, au cântat şi s-au prins alături în horă. Solistele, Mariana Carastan şi Monica Lucaciu, au interpretat cântece populare şi colinde româneşti spre încântarea românilor prezenţi care s-au alăturat acestora cântând împreună colinde şi aplaudând. Momentul culminant al serii a fost apariţia micuţului Andrei Lucaciu de numai opt ani, un copil extrem de talentat, care a interpretat întro manieră de vedetă în domeniu, două dintre şlagărele de neuitat a muzicii uşoare spaniole.

o seară în care românii alături de prieteni spanioli şi de alte naţionalităţi, alături de grupul diplomatic din cadrul Ambasadei României la Madrid, au sărbătorit româneşte ziua unităţii. O seară memorabilă care a adus în sufletul tuturor românilor participanţi multă iubire şi drag faţă de familiile rămase în ţară, faţă de locurile natale şi, o lacrimă de dor pe obraz... Redacţia Român în Lume Foto: Andrei Zamora

În finalul evenimentului desfăşurat în Centrului Cultural Principe de Asturias din Madrid, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la o degustare gastronomică din bucătăria tradiţională românească. O seară de sărbătoare autentică,

MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN SPANIA CU OCAZIA ZILEI NAŢIONALE (1)

Comunicat de presă Ziua Naţională a fost marcată în Spania printr-o serie de manifestări organizate de misiunile diplomatice din această ţară şi de mediul asociativ românesc, în mai multe oraşe spaniole. • La 30 noiembrie, Ambasada României a organizat recepţia oficială de Ziua Naţională, la care au fost invitaţi reprezentaţii corpului diplomatic acreditat în Spania. • La 1 decembrie, a avut loc concertul susţinut de grupul vocal instrumental „Anton Pann”, eveniment organizat de Institutul Cultural Român din Madrid, la Auditoriul Fundaţiei Lázaro Galdiano. Grupul „Anton Pann” a abordat un repertoriu de muzică veche românească din secolele XVII, XVIII şi XIX, care a cuprins piese religioase şi laice. • Consulatul României la Zaragoza, împreună cu Asociaţia Acasă şi cu sprijinul unor magazine şi localuri româneşti, a organizat la sediul său, pe data de 30 noiembrie o întâlnire la care au fost invitaţi toţi românii din zonă. • Ca în fiecare an, studenţii români aflaţi în Spania au fost invitaţi la 3 decembrie la tradiţionala întâlnire de „Sfântul Nicolae”, care a avut loc la sediul Ambasadei. Aceştia i-au avut ca invitaţi speciali pe tâ-

nărul artist Constantin Popa, pe reprezentaţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi corul Harmoniae Sacrae, care a prezentat un concert de colinde. • Numeroase asociaţii româneşti din Spania, precum şi biserici ale românilor au organizat în această perioadă, în multe oraşe şi sate spaniole, activităţi de marcare a Zilei Naţionale, la care au participat şi reprezentanţi ai Ambasadei sau ai consulatelor. În continuare, sunt prezentate o pate dintre aceste acţiuni, despre care Ambasada a primit informaţii de la organizatori: • Astfel, în perioada 22-27 noiembrie a avut loc la Valladolid a II-a Săptămână Culturală Românească, organizată de Asociaţia ASRUVA, cu sprijinul autorităţilor locale, cu expoziţii, proiecţie de filme româneşti, ateliere pentru copii şi un spectacol de muzică şi dans, susţinut de Grupul „Radalaila” şi Vasile Triboi. • Şi la Taracon, în perioada 26 noiembrie-4 decembrie, se derulează a II-a Săptămână Culturală Hispano-Română, organizată de Asociaţia Hispano-Română din provincia Cuenca, cu sprijinul autorităţilor locale. Evenimentul include şi expoziţia „Ielele” a artistei Romana Preoteasa, un spectacol de poezie şi dans susţinut de grupul RoMadrid şi difuzarea unor piese tradiţionale româneşti la posturi locale de radio şi televiziune. • La 25 noiembrie, Asociaţia din

Don Benito, împreună cu Primăria din localitate şi cu sprijinul FEDROM, a organizat prezentarea unui documentar privind imigraţia din Spania, precum şi un program artistic. • Sunt de remarcat concertele formaţiei Compact, la Zaragoza la 27 noiembrie, în organizarea Asociaţiei Acasă, şi la Altea, la 28 noiembrie, alături de Grupul Folcloric Transilvania Promania, eveniment organizat de Asociaţia Răzeşii şi PROmania. • Tot la 27 noiembrie, Asociaţia Românilor din Coslada şi San Fernando a inaugurat o bibliotecă în limba română în Coslada, în timp ce Asociaţia Românilor Scânteia din San Sebastian de los Reyes şi Alcobendas, în colaborare cu Asociaţia de Români din Brunete, Asociaţia Pro Vita Lex şi Asociaţia de Imigranţi Madrisur, au organizat o expoziţie de obiecte tradiţionale, un spectacol de dansuri populare, un atelier pentru copii şi o degustare de produse româneşti. • În zilele de 27 şi 28 noiembrie, Asociaţia Românilor din Comunitatea Madrid, în colaborare cu Asociaţia Românilor din Mostoles, Asociaţia de Femei AMARE, Asociaţia Românilor din Sevilla la Nueva, Perales y Villamantilla, Asociaţia Românilor din Villanueva de la Cañada, Asociaţia Românilor din Torrejon de Ardoz PROVITALEX şi Asociaţia Românilor din Vicalvaro IBERDACIA, a organizat eve-

nimente atât la Valdemoro, unde Parohia Nuestra Señora de la Asuncion a oficiat Te Deum, cât şi la Madrid, unde s-a prezentat o expoziţie cu obiecte de artizanat, urmată de un spectacol folcloric oferit de Plai Românesc şi o degustare de produse româneşti. • La 28 noiembrie, Asociaţia Origini Latine din Elche, cu sprijinul Primăriei, a sărbătorit, la rândul său, Ziua Naţională, iar la 27-28 noiembrie, Asociaţia AROVA Calpe a invitat românii şi spaniolii la o serie de spectacole susţinute de Trupele Haiducii şi Etnic din România, formaţia Fraţii Gotu din Valencia şi grupul de dansuri populare Craii Munţilor din Calpe, precum şi la degustări de produse gastronomice româneşti. • Tot la 28 noiembrie, Asociaţia Românilor ProRomânia şi Asociaţia Învingătorii din Calatuyud au sărbători Ziua Naţională printro serie de manifestări artistice. • Asociaţia România Euskadi Decebal a invitat românii din Ţara Bascilor la un spectacol de cântece şi dansuri româneşti, precum şi la o masă festivă. • La 30 decembrie, Asociaţia Românilor din Oropesa del Mar (Castellon), a organizat o expoziţie de artizanat şi costume populare, precum şi o degustare de produse şi preparate româneşti. • În perioada 27 noiembrie – 3 decembrie, Consiliul pentru Cultură şi Participare Cetăţenească al Primăriei din Coslada, în cola-

borare cu FEDROM, Club Cultural RoMadrid, Asociaţia de comunităţi de emigraţi în Spania ACEE, Asociaţia Obatala, Asociaţia de Români din Coslada şi San Fernando, CEPI Corredor de Henares şi Institutul Cultural Român, a organizat o serie de activităţi care au cuprins un turneu de table, demonstraţii gastronomice, spectacol cu prezentare de costume populare româneşti, o expoziţie de fotografie Locuri patrimoniu UNESCO, proiecţie de filme şi concert hip-hop. • În perioada de 27 noiembrie – 4 decembrie, Asociaţia de Tineret RoMadrid Cultural Club, a arganizat de asemenea, o serie de activităţi ludice, o expoziţie colectivă şi un concert în Madrid, Coslada şi Tarancon. • În zilele de 26-28 noiembrie, au avut loc concerte susţinute de artistul Nicolae Furdui Iancu la Paracuellos de Jarama, Alcalá de Henares şi San Fernando de Henares, organizate de ziarul Românul, Teia Media şi Uniunea Muncitorilor Români din Spania. Manifestările dedicate marcării Zilei Naţionale continuă în această săptămână. Vor mai fi organizate întâlniri, spectacole şi alte activităţi atât la 1 Decembrie, cât şi în zilele următoare. • La 28 noiembrie, Asociaţia Cultural Română din Lleida a prezentat un moment artistic susţinut de un grup de copii cu ocazia Zilei Naţionale. (continuare în pag. 05)

Ziua Nationalã ,

Decembrie, 2010 Nr. 132

Salutări diplomatice pentru românii din Spania

Rep: Stimată Doamnă Ambasador, Maria Ligor, sărbătorim 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi în acest an 2010, în Spania. Echipa actuală a Ambasadei a fost prezentă în permanenţă şi-n decursul acestui an în mijlocul comunităţii româneşti din Spania. Care este bilanţul evenimentelor la final de an 2010, în care românii din Spania s-au implicat? Maria Ligor: În primul rând, aş dori să amintesc un eveniment care a marcat în bună măsură prima parte a acestui an, respectiv Preşedinţia spaniolă a Uniunii Europene, care a adus cu ea un plus de mobilizare pentru evenimentele din calendarul european. În ceea ce priveşte momentele în care am avut o implicare directă, aş aminti

celebrarea Zilei Europei 2010 la Madrid şi Burgos. Ambasada, în parteneriat cu Casa Europei din Burgos şi ICR Madrid, cu sprijinul Primariei Burgos şi cu participarea asociaţiilor de români, a prezentat un amplu program de diplomaţie publică, care a cuprins o expoziţie, proiecţie de film, un spectactol de teatru stradal oferit de Teatrul Masca, o masă rotundă despre România cu participarea unui grup de universitari români şi spanioli, şi un concert de gală oferit de Cvartetul Transilvan. În ceea ce priveşte activităţile în care a fost implicată comunitatea românescă, aş face deosebirea între ceea ce reprezintă deja o tradiţie pentru românii din Spania şi ceea ce s-ar putea numi evenimente speciale. În prima categorie aş plasa comemorarea atentatelor de la 11 martie (în care şi-au pierdut viaţa şi mulţi români), sărbătorirea Paştelui şi a Zilei Femeii, ceremonii de înfrăţire a unor oraşe româneşti şi spaniole, inaugurarea de expoziţii, prezentare de carte, sau reuniunile grupului de dialog de la Ambasadă. În a doua categorie aş aminti vizita canonică în Spania a Prea

Fericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 16-21 aprilie, pentru punerea pietrei de temelie pentru viitoarea Catedrală episcopală de la Madrid, sau vizita, în luna octombrie, a ministrului român de externe, dl. Teodor Baconschi şi întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii româneşti, precum şi o serie de vizite pe care le-am efectuat în Spania şi care au constituit un bun prilej pentru a mă întâlni cu românii din zone cum ar fi Burgos, Alicante sau Cuenca. Trebuie remarcat faptul că anul acesta a fost un an complicat pentru întreaga societate spaniolă, inclusiv pentru românii de aici, pe fondul dificultăţilor economice şi al creşterii şomajului. Din acest punct de vedere, cred că se cuvin aprecieri pentru toţi cei care, chiar şi întrun context dificil, şi-au dedicat timp şi resurse pentru menţinerea identităţii şi coeziunii comunităţii româneşti. Rep.: Cum celebrează românii ziua unităţii anul acesta? Maria Ligor: Cred că în ceea ce îi priveşte pe românii din Spania, în fiecare an, Ziua Naţională a devenit un prilej în care aceştia îşi amintesc de obiceiurile şi tradiţiile de acasă şi sunt dornici şi încântaţi să arate această bogăţie şi prietenilor spanioli. Ca şi în alţi ani, mai multe asociaţii de români marchează Ziua Naţională a României prin diferite evenimente culturale, pe teritoriul întregii ţării, fie că e vorba de expoziţii de artizanat,

momente artistice, proiecţii de film şi documentare sau degustări gastronomice. La toate aceste evenimente sunt invitaţi nu numai românii, ci şi autorităţile regionale şi locale, precum şi vecinii spanioli, care au astfel ocazia să cunoască tradiţiile şi cultura românească. De asemenea, cu ocazia Zilei Naţionale, Institutul Cultural Român din Madrid organizează la 1 decembrie un concert susţinut de grupul vocal instrumental „Anton Pann”, la Auditoriul Fundaţiei Lazaro Galdiano. Acest grup, care a luat fiinţă în 2004 la iniţiativa unor studenţi de la Conservatorul Naţional de Muzică şi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, abordează un repertoriu de muzică veche românească din secolele XVII, XVIII şi XIX, cu instrumente specifice epocii şi care cuprinde atât piese religioase, cât şi laice. Rep.: Faţă de anul precedent, care este situaţia românilor stabiliţi în Regatul Spaniol, afectaţi de criza economică? Maria Ligor: Şi anul 2010 a fost un an dificil din punct de vedere economic. Statisticile arată că, spre exemplu, în luna noiembrie a.c., numarul şomerilor români în Spania era de peste 85 de mii de persoane, în uşoară scădere faţă de luna precedentă (86 de mii). Spre comparaţie, cu un an în urmă numarul şomerilor români era mai mic cu circa 10 mii de persoane.

MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN SPANIA CU OCAZIA ZILEI NAŢIONALE (2)

(continuare din pag. 04) • La 3 decembrie, peste 60 de studenţi au participat la tradiţionala întâlnire de “Sfântul Nicolae”, organizata la sediul Ambasadei. Cu această ocazie, tânărul artist Constantin Popa, care i-a avut ca invitaţi speciali pe criticul Dan Caragea, pe promotorul de artă Antonio Calderón de Jesús şi pe filozoful Héctor Martinez Sanz, a prezentat expoziţia “El Mundo de las ideas“, iar, ulterior, studenţii prezenţi au fost informaţi despre activitatea Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala spaniolă. Un moment deosebit al serii l-a constituit concertul de colinde oferit de corul Harmoniae Sacrae, condus de dirijorul Dorin Şoporan. • Manifestările dedicate marcării Zilei Naţionale, organizate de asociaţii româneşti şi biserici ale românilor din Spania, la care au participat şi reprezentanţi ai Ambasadei sau ai consulatelor, au continuat şi în această săptămână pe teritoriul spaniol şi vor mai continua şi în zilele următoare. • FEDROM şi Asociaţia Românilor din Aranjuez cu sprijinul auto-

rităţilor locale, vor oferi la data de 4 decembrie, un spectacol susţinut de elevii cursului de limba, cultură şi civilizaţie românească din acest oraş şi de formaţia Transilvania Band, precum şi o degustare de mâncare tradiţională românească. În aceeaşi zi, Asociaţia pentru Integrare Europeană Danubio, organizează la Fuenlabrada o proiecţie de documentar şi un recital suţinut de artista Ionela Ghiban, în timp ce Asociaţia Vecinilor Români din Brunete, cu sprijinul FEDROM şi al Primăriei din localitate organizeaza o un spectactol de muzică şi dansuri, o tombolă cu premii şi o prezentare de produse culinare. • Tot la 4 decembrie, Asocaţia Transilvania din Avila va organiza o întâlnire a românilor la un local din oraş, în timp ce Asociaţia pentru Difuzarea Culturii Româneşti din Parets del Valles va oferi un spectacol de muzică etno, populară şi uşoară susţinut de artiştii Vasi Cărăbuţ, Nicuşor Ioniţă şi Jess, care ulterior, pe 5 decembrie, vor fii invitaţii Asociaţiei din Arbucies-Girno; în aceeaşi zi

şi Asociaţia Rointegra va marca Ziua Naţională muzică, dans şi gastronomie românească în Alcala de Henares. • La 5 decembrie, Asociaţia Dor Roman din Arganda del Rey organizează un spectactol susţinut de artiştii Ancuţa Anghel, Vasile Barani, corul şi grupul de dans Dor Român şi corul Extremadura Viva, în timp ce în Asociaţia Românilor din Canarias şi Parohia Ortodoxă San Nicolas de Myra vor organiza o liturghie, urmată de un prânz, de o proiecţie de film românesc şi un spectacol de muzică. • Tot la data de 5 decembrie, Asociaţia Românilor de pe Coasta Occidentală a Huelvei (ARCOH) marchează Ziua Naţională printro întâlnire cu caracter cultural, la care sunt invitaţi atât români, cât şi spanioli şi de alte naţionalităţi. În aceeaşi zi, şi Asociaţia Culturală ProArt din Parla sărbătoreşte acest moment festiv printr-o proiecţie de documentar şi un moment artistic oferit de un grup de copii români. • În zilele de 5-6 decembrie, Biserica Ortodoxă din Castellon de

la Plana organizează un concert susţinut de Corala Armonia din Constanţa şi o Sfântă Liturghie cu participarea PSTimotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei. • La 11 decembrie, Asociaţia Puente Cultural Rumano- Gallego organizează la Santiago de Compostela un spectactol de muzică folk susţinut de artistul Bogdan Ciobotaru. • Tot la 11 decembrie, Asociaţia Culturală pentru Ajutorul şi Integrarea Românilor din Alcala de Henares va organiza împreună cu alte asociaţii de străini Festivalul Intercultural pentru Pace şi Non-violenţă, un eveniment care îşi propune să ofere un spaţiu de exprimare din perspectiva bogăţiei diversităţii lumii multiculturale în care trăim. • Ca în fiecare an, şi Centrele Hispano-Române din Alcala de Henares şi din Coslada au în vedere marcarea Zilei Naţionale a României printr-o serie de evenimente, precum conferinţe, concerte, spectactol artistic susţinut de grupul “Plaiurile româneşti” şi demonstraţii gastronomice româneşti.

Un element îmbucurător ar fi însă faptul că aproape 300 de mii de români erau afiliaţi în octombrie la securitatea socială spaniolă, având deci contracte valabile sau activând ca autonomi, cu circa 20 de mii mai mulţi decât în urmă cu un an şi cu 50 de mii mai mulţi decât înainte de criză. Acest fapt dovedeşte că mulţi au avut capacitate de adaptare şi flexibilitate suficientă pentru ca să caute oportunităţi şi să le fructifice chiar şi în actuala conjunctură defavorabilă. În acelaşi timp, există semnal că mulţi, în absenţa unor soluţii pe termen scurt în Spania au decis să se întoarcă în România, pentru mai mult sau mai puţin timp.

Rep.: Stimată Doamnă Ambasador, în luna decembrie 2010, sărbătorim Ziua Naţională a României, după care urmează Sfintele Sărbători de iarnă. Ce aţi dori să transmiteţi românilor, cititorilor publicaţiei în limba româna din Spania, Român în Lume? Maria Ligor: Transmit cititorilor publicaţiei Român în Lume, românilor din Spania, urări de bine, sănătate şi să petreacă sărbatori fericite alături de cei dragi de aici şi din ţară. În acelaşi timp îmi exprim speranţa ca în anul ce vine să ne putem bucura de mai multe veşti bune dinspre economie. Redacţia Român în Lume

Ambasada adresează pe această cale felicitări tuturor românilor care contribuie în acest fel la mai buna cunoaştere a României în Spania.

Gabriela Căluţiu-Sonnenberg Recent am fost martora unei reprezentaţii spontane de artă andaluză, spectacol dat de un cântăreţ ambulant în piaţa din centrul oraşului Málaga. Evenimentul mi-a rămas întipărit în memorie pe viaţă. Pentru început ne-a legănat cu serenade romantice un cântăreţ acompaniat la chitară. Acesta şi-a văzut de drum, mulţumit de obolul adunat în căciulă. Ne-am întors capetele speriaţi la vederea unui tânăr ascetic, îmbrăcat complet în negru, cu părul prins într-o coadă la spate. Arunca priviri vrăjmaşe peste lumea aşezată la mesele de la terasa cafenelei. Nici una nici două, înfipt parcă în pavajul străzii, a început să cânte singur, acompaniat doar de o bătaie convulsivă din călcâie. Vocea răguşită acoperea parcă mai multe tonuri în acelaşi timp, finalizând vocalele într-un vaiet sfâşietor.

Spania - Dor cãlãtor

Flamenco, el duende

Textul cântecului era trist, povestea unui suflet pustiit de dor, exilat departe de casă. Drama era redată sub forma unui monolog adresat unui cârciumar nevăzut care, în loc să curme amarul, nu face decât să adoarmă durerea, umplând încă odată paharul cu „aguardiente”... S-a făcut o linişte mormântală în jurul artistului, de parcă am fi fost loviţi cu toţii brusc de o revelaţie. Omul din faţa noastră întruchipa o emoţie mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu găsea altă cale de ieşire din trup decât vocea ireală şi corpul său zbuciumat. Nu mai era un simplu interpret. De bună seamă că aveam în faţă însăşi substanţa din care sunt plămădite emoţiile, condesată în formă pură, într-un suflet dezbrăcat, scos impudic la vedere, tremurând de frigul însingurării şi de teama stingerii. Pe tot parcursul cântecului, solistul nostru şi-a păstrat ochii închişi, izolându-se undeva în lumea sa interioară, departe de tot ce-l înconjura. S-a oprit din cântat la fel de brusc cum şi începuse. Abia treptat a revenit lumina în ochii lui, vagă şi străină, cu ceva care ne-a înspăimântat. Am rămas cu toţii încremeniţi, neştiind ce să facem. Simplul gând de a-i oferi bani părea o impietate. Ne temeam că ni i-ar fi aruncat înapoi, cu dispreţ. Spre uşurarea generală, acelaşi turist care nu demult căutase febril

vioara în tabloul lui Picasso, a spart cu nonşalanţă liniştea cu aplauzele lui frenetice. Păstrând pe faţă expresia străină de orice lucru lumesc, artistul andaluz a luat banii pe care îi întindeau mâinile ezitante din jurul său şi şi-a văzut de drum fără să întoarcă privirea. În acel moment am înţeles ce înseamnă „el canto hondo” („cântecul adânc”) şi ce vrea să spună cuvântul intraductibil „duende”, cel cu care spaniolii desemnează darul de a interpreta flamenco. Flamenco nu e doar artă, ci, mai ales, o formă de viaţă. Conţine amestecul culturilor celor două minorităţi persecutate în trecut: ţiganii andaluzi şi musulmanii. Rădăcinile artei flamenco coboară în timp înapoi la hinduşi, arabi şi evrei, greci şi castillieni. Multe din întrebările pe care le ridică formarea lui ca fenomen artistic îşi aşteaptă încă răspunsul. Flamenco ocupă un loc important în viaţa de zi cu zi. Se încropeşte spontan, în orice împrejurare, nefiind necesare decât o voce şi un ritm bătut din palme sau din călcâie. Cu alte cuvinte, corpul uman dispune de toate instrumentele necesare artei flamenco; chitara e un detaliu adăugat abia în secolul trecut. Are multe feţe, e un ceva care arată ca un dans combinat cu o luptă, un strigăt eliberator din rărunchi, o sfidare adresată cerului, acompaniată de o muzică aproape de Dumnezeu. Poate lua forma unei arii clasice

plăcute auzului, cum e Concertul de Aranjuez al lui Joaquín Rodrigo, dar poate fi şi un cântec gutural, un dans elegant, cu castaniete sau cu tropăit din pantofi, într-un ritm de crescendo îndrăcit. „Flamenco este arta de a scoate foc pe gură, pentru a-l stinge apoi cu picoarele”, spunea Jean Cocteau. Se vorbeşte mult despre flamenco, dar nimeni nu îndrăzneşte să dea o definiţie exactă fenomenului „duende”, darul pe care numai unii îl

Decembrie, 2010 Nr. 132

posedă. Se spune că abia în clipa în care simţi un fior care-ţi încreţeşte pielea la auzul şi vederea unei reprezentaţii de flamenco, ai înţeles ce înseamnă „el duende”. Mărturisesc că pe mine nu doar m-au trecut frisoane, ci chiar şi măruntaiele mi s-au crispat. Şocul de cinci minute din Plaza de España s-a ars la mine pe discul dur, cel fundamental. Nu-l voi uita niciodată.

Pagina mea „Tablourile mele sunt ca şi copiii mei. Pe toate le iubesc la fel”

Decembrie, 2010 Nr. 132

Ana-Maria Marinescu - Spania Pe 19 noiembrie a avut loc, la Centrul Hispano-Român din Coslada, vernisajul expoziţiei “Picturi în ulei ale pictorului Juan del Pozo”, eveniment la care au asistat peste două sute de persoane, şi în deschiderea căruia a luat cuvântul Miguel Ángel Oyarbide Seco, pictor şi profesor de Arte Frumoase. Plin de modestie şi talent, Juan del Pozo ne dă o autentică lecţie de viaţă. Prin traiectoria sa, a demonstrat că nu contează studiile sau situaţia materială, ci ambiţia, seriozitatea şi dorinţa permanentă de autodepăşire. Urmează-ţi visul, fără teamă, şi viaţa îţi va deschide porţi prin care, dacă vei păşi cu curaj, vei găsi împlinirea lui. Pasiunea cere sacrificii şi multă muncă, dar satisfacţiile sunt pe măsură. Am aflat acest lucru stând de vorbă cu Juan del Pozo, un pictor cu peste o sută de lucrări în ulei, dintre care douăzeci pot fi văzute luna aceasta la CEPI din Coslada. Rep: Când v-aţi descoperit pasiunea pentru pictură? Juan del Pozo: Începuturile au fost foarte grele pentru că trebuia să muncesc, nu numai să asist la cursurile de pictură... De mic copil mi-a plăcut foarte mult să desenez. Când am venit la Madrid, în 1964, aveam cincisprezece ani. Până la acea vârstă nu fusesem la şcoală pentru că a trebuit să muncesc la câmp, toată ziua. Am fost cioban la oi de la vârsta de 11 ani. Rep: Din ce zonă a Spaniei sunteţi? JdP: Din Segovia. Când am ajuns în capitală, primul lucru pe care l-am făcut a fost să învăţ să scriu şi să citesc. Rep.: În ciuda faptului că nu fuseserăţi la şcoală, pictaţi? JdP: Da, puţin. Îmi imaginam cum ar fi să pictez. Pe vremea când stăteam la ţară, cel mai mult îmi plăcea să-i ascult pe oamenii mari vorbind. Îmi amintesc de cineva care venea din capitală, era învăţător, şi spunea că cel mai mult admira pictura şi în special pe Velázquez. Explica cum, privind un tablou, îţi dai seama de ceea ce a vrut să spună pictorul. Acest lucru m-a impresionat profund. Rep.: Când aţi pictat primul dumneavoastră tablou? JdP: În 1984-1986. Aveam treizeci şi ceva de ani. Era pe vremea

când în Coslada s-a înfiinţat primul centru cultural, şi anume „Buero Vallejo”. Printre primele activităţi ale acestuia s-au numărat desenul şi pictura. Cum eu locuiam în apropiere, m-am înscris la cursuri şi aşa am început să pictez. Mai întâi în cărbune, apoi folosind modele - oameni, obiecte. Rep.: Din anul 1986 sunteţi membru al Asociaţiei „Colectivul Artiştilor Plastici din Coslada”. Vorbiţi-mi puţin despre această asociaţie! JdP: Aşa este. În primul an, la Centrul cultural „Buero Vallejo” am fondat această asociaţie. Eu am fost unul dintre fondatori şi, împreună cu colegii de clasă şi cu profesorul de pictură, am organizat expoziţii cu lucrările noastre, atât la centru, cât şi în alte localităţi învecinate. Rep.: Mai păstraţi primul tablou pictat de dumneavoastră? JdP: Nu. Nu mai păstrez nimic din primele mele lucrări. Fie le-am vândut, fie le-am dat cadou. Rep.: Ce vă place să pictaţi cel mai mult? Aveţi o temă preferată? JdP: Cel mai mult îmi plac florile şi natura moartă. Florile de câmp, florile puse în vază... Îmi place să pictez flori pentru că au multă textură, multă culoare, multă expresivitate. Tablourile care reprezintă flori conferă multă linişte. Rep.: Ştiu că, printre temele dumneavoastră preferate, se numără şi coridele, taurii. JdP: Da. Îmi plăceau foarte mult pe vremea când eram tânăr. Acum, nu. De foarte mulţi ani nu mai merg la coride, deşi în tinereţe, nu ratam niciuna. Când eram mic îmi doream să devin toreador. Am încercat să fiu dar, când am văzut cât de „tari” sunt coarnele, am renunţat. Am chiar şi câteva cicatrice. Rep.: Pictaţi întotdeauna folosind un model, inspirându-vă din natură, sau de asemenea dând frâu liber imaginaţiei? JdP: Toate tablourile care înfăţişează natură moartă sunt pictate după un model. Doar pentru portrete mă folosesc de fotografii. Pictează în acest mod până şi cei mai mari artişti italieni. Nu-mi place să pictez dând frâu liber imaginaţiei pentru că am tendinţa să idealizez lucrurile, pictez ceea ce am în subconştient şi nu ceea ce văd. E mult mai frumos să expui în tablourile tale natura aşa cum este ea în realitate. Ideea este să transpui ceea ce nu vede oricine. De exemplu, dacă te uiţi la o plantă dintr-un ghiveci, zici că e verde. Într-adevăr, e verde, dar are mai multe nuanţe de verde şi trebuie remarcate tonalităţile închise şi deschise pe care le are. Ca să poţi transpune asta pe pânză trebuie să pictezi în natură. Rep.: În expoziţia dumneavoastră de la CEPI se poate vedea şi un autoportret. Mi-aţi spus că laţi pictat uitându-vă în oglindă. Cum vă vedeţi în propriul tablou? Când ascultăm o înregistrate a vocii noastre, ni se pare ciudat, parcă n-am fi noi. Aveţi aceeaşi senzaţie atunci când vă priviţi în

acel tablou? JdP: E o senzaţie stranie. Seamănă cu tine, dar te întrebi: „Acela sunt eu? Credeam că arăt mai bine!” Asta pentru că am pictat ceea ce am văzut în oglindă. În cazul femeilor, când le faci portretul, trebuie să le pictezi mai frumoase decât sunt în realitate, altfel li se pare că sunt urâte, şi nu le plac portretele. Rep.: Aveţi o lucrare preferată între propriile creaţii? JdP: În acest moment, nu. Toate sunt ca şi copiii mei. Pe toate le iubesc la fel. Rep.: Ce simţiţi atunci când vindeţi unul din tablouri? JdP: Că se rupe o parte din mine. Îmi pare rău după el. Rep.: Ce este mai presus: bucuria, satisfacţia că opera ta place atât de mult încât există cineva care vrea să o cumpere, să o aibă în casă... sau nostalgia după ceva ce a fost al tău, dar nu-ţi mai aparţine. JdP: Ce să zic, creşte mândria din mine, dar se rupe o bucăţică din mine. Pe de altă parte, mă bucur că acela care a cumpărat tabloul meu nu a făcut-o pentru a decora sufrageria, ci pentru că acea operă îi place, pentru că îi „spune” ceva. Acest lucru îmi dă o mare satisfacţie. Rep.: Cum este o zi obişnuită din viaţa pictorului Juan del Pozo? Aveţi un program bine stabilit, o disciplină în ceea ce priveşte pictatul? JdP: Dacă-ţi propui să pictezi, de

exemplu, două-trei ore pe zi, nu reuşeşti. Trebuie să ai inspiraţie. Sunt zile când nici nu mă apropii de şevalet şi zile când nu-l mai las, atât de bine mă simt. Pictatul nu trebuie să fie o obligaţie, ci o desfătare. Rep.: Care este pictorul dumneavoastră preferat? JdP: Îmi plac foarte mult impresioniştii, dar nu am unul preferat. Dintre renascentişti, Leonardo. Iar dintre spanioli, Velázquez. Dar sunt atâţia pictori buni care îmi plac... Rep.: Aveţi o deosebită stimă pentru profesorul dumneavoastră de pictură, Miguel Ángel Oyarbide Seco, prezent la vernisajul expoziţiei de la Centrul Hispano-Român din Coslada. Ce rol are dumnealui în cariera dumneavoastră artistică? JdP: Aşa este, pentru că, pe lângă faptul că este un foarte bun pictor, este un izvor nesecat de înţelepciune. A jucat un rol foarte important în viaţa mea pentru că a ştiut sămi îndrume paşii pentru a-mi găsi propriul meu drum şi stil. Este un pictor bun, un profesor pe măsură şi o persoană de o mare valoare umană. Rep.: Ştiu că v-aţi oferit voluntar pentru a da cursuri de pictură la CEPI din Coslada. De unde

această iniţiativă? De ce gratis şi nu retribuit într-o şcoală de arte frumoase, de exemplu? JdP: Iniţiativa s-a născut dintro discuţie pe care am purtat-o cu profesorul de informatică de la centru. De ce altruist? Chiar acum două zile am primit o ofertă pentru cursuri de pictură remunerate. Prefer însă să fiu liber, să nu am nicio obligaţie pentru că viaţa mea îmi aparţine, nu vreau să fiu în subordinea nimănui. Fac acest lucru pentru că aşa simt, pentru că găsesc că cel mai bun mod de a-ţi umple timpul liber este învăţândui pe alţii, nu cum să fie artişti, ci cum să se exprime prin artă.

Rep.: Credeţi că arta de a picta se poate învăţa sau e nevoie de un talent înnăscut? Eu, de exemplu, aş putea învăţa să pictez? JdP: Da. Ai putea. Dacă îţi place, da. Talentul înnăscut l-au avut doar câţiva. În istoria artelor, puţine sunt persoanele care au avut acel „ceva”. Însă poţi ajunge să pictezi bine, pentru că, până la urmă, pictura este o meserie şi, ca orice meşteşug, se învaţă în atelier, de la profesor. De exemplu, din atelierul lui Pachecho a ieşit Velázquez. Acolo au învăţat mulţi, dar el s-a făcut remarcat. Sigur că poţi învăţa să pictezi, e nevoie de mult efort, răbdare şi dorinţa de a învăţa în mod constant, fără să te mulţumeşti cu ceea ce ştii.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII DECEMBRIE DE LA CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA DATA

ORA

NUMELE ACTIVITĂŢII

02/12/2010