Corola speranței - nr. 1 /2022

Page 1

Revistă școlară semestrială. Nr. 1/2022. Arad ISSN 2821 - 6768 ISSN-L 2821 - 6768


Revistă școlară semestrială a Liceului Special „Sfânta Maria” Arad

Nr. 1/2022 Motto: „Ne place să știm, ne place să facem, / De-aceea la școală de toate-ncercăm: / Putem fi și harnici, putem fi și darnici, / Cu Sfânta Maria să fim buni învățăm!” (Refren, Imnul Liceului Special „Sfânta Maria” Arad)

Corola speranței Revistă școlară semestrială Redactori-șefi: -

Baba Carina Anca Petcuț Diana Maria

Colegiul de redacție: Redactori colaboratori: -

Porușnicu Maria Barna Mona

Prezentare artistică: -

Weisz Amalia Diana

DTP, design, web development: -

Cuprins

Vancu Victor Ioan Iovu Mihaela Elena

Adresa: Ghica-Vodă, 4-10, Arad http://www.ldva.ro/ldva/ e-mail: revista@ldva.ro Tel/fax: 0257.280.947

În loc de editorial/1-2 Imnul Liceului Special „Sfânta Maria” Arad/3 Documentar/4 Proiecte și parteneriate/33 Propunem spre lectură/53 Prietenii noștri/66 Aria diversitas/73 ISSN 2821 - 6768 ISSN-L 2821 - 6768


ÎN LOC DE EDITORIAL

CELE 100 DE LIMBAJE ALE COPILULUI Loris Malaguzzi Copilul e făcut dintr-o sută. Copilul are o sută de limbaje o sută de mâini o sută de gânduri o sută de moduri de a gândi. O sută, întotdeauna o sută de feluri de a gândi de a se juca, de a vorbi. O sută, întotdeauna o sută de feluri de a asculta de a se mira, de a iubi o sută de bucurii de a cânta și de a înțelege o sută de lumi de descoperit o sută de lumi de inventat o sută de lumi la care să viseze. 1


ÎN LOC DE EDITORIAL

DE BUN VENIT… Prof. Maria Porușnicu Director al Liceului Special „Sfânta Maria” Arad Salut cu bucurie ideea ca Liceul Special „Sfânta Maria” Arad să publice o revistă școlară. Aceasta va putea fi considerată atât un „nod de aducere aminte” al activității școlare și extrașcolare care se desfășoară pe parcursul unui semestru, cât și un mod eficient de colaborare între cadrele didactice ale liceului. Astfel, ne vom putea bucura de toate activitățile, de toate proiectele și parteneriatele care se desfășoară în școala noastră, ne vom putea bucura de succesele colegilor noștri, ne vom putea face prieteni buni, fiindcă orice cadru didactic din Arad sau din țară e primit cu bucurie printre noi, dacă dorește să ne împărtășească un strop din experiența sa didactică, din întâmplările frumoase sau mai dificile pe care le-a trăit între zidurile vizibile sau invizibile ale ȘCOLII, fiindcă, nui așa?, școala își întinde hotarele până departe în viitor... Acum, la 100 de ani de învățământ special la Arad, debutăm editorial, „Corola speranței” aflându-se la primul său număr. Îi dorim la cât mai multe! Să crească frumos, iar dacă în acest număr privim lumea (școlară) prin ocheanul dascălilor, nădăjduim ca din numerele viitoare să ne ofere și elevii școlii câte un punct de vedere despre ce înseamnă copilăria, adolescența, școala, prietenia... Revista „Corola speranței” va avea o apariție semestrială, va fi doar în format electronic, materialele putând fi trimise pe adresa de email revista@ldva.ro până la finalul lunii noiembrie, pentru numărul care va apărea în luna ianuarie, respectiv până la finalul lunii mai, pentru numărul care va apărea în luna iunie. Cadrele didactice din școală sau prietene ale școlii, precum și elevii care vor dori să publice vor respecta normele limbii române, neuitând să utilizeze diacriticele. De asemenea, fiecare autor își va asuma responsabilitatea pentru materialul trimis. 2


IMNUL LICEULUI SPECIAL „SFÂNTA MARIA” ARAD Versurile: Carina-Anca Baba Muzica: Tiberiu-Paul Ardelean https://www.youtube.com/watch?v=Rbr0ehedGy0

3


DOCUMENTAR

Limba engleză, o provocare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale Prof. dr. Alina Lucia Grapini Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Abstract Copiii societăţii moderne în care trăim, simt nevoia încă de la vârste fragede să comunice în limba engleză. Şcoala românească îşi doreşte stimularea unor demersuri interactive care să valorifice învăţarea şcolară şi să aşeze elevul în centrul actului educaţional. Prin cunoaşterea limbii engleze, elevul are mai uşor acces la informaţie, i se deschid căi spre istoria, geografia, cultura şi civilizaţia altei ţări. Am ales această temă deoarece din anul 2009 predau Limba engleză la elevii cu CES şi în special la cei cu dizabilitate mintală, iar dragostea şi interesul meu pentru limbi m-au determinat şi mai mult în prezentarea succuntă a problematicii. În plus din această experienţă de lucru am putut observa diferenţele celor „diferiţi” şi preocuparea continuă de a adapta conţinutuile la nevoile acestora. Key words: cerințe educaționale speciale, elevi cu CES, limba engleză, dizabilitate mintală Începutul de mileniu aduce odată cu el schimbări atât la nivelul comunităţii europene cît şi la nivelul ţarii noastre, fapt ce impune o adaptare a sistemului educaţional la noile standarde. Pentru elevi, studierea limbii engleze constituie un avantaj în viitorul apropiat. Dezvoltarea personală şi dezvoltarea privind cariera sunt date şi de cunoaşterea uneia sau a mai multor limbi străine. Avantajele studierii unei limbi străine constă în faptul că dezvoltă inteligenţa elevilor, creierul lor se dezvoltă şi chiar se îmbunătăţeşte limba maternă, memoria 4


DOCUMENTAR îi ajută pe elevi să-şi dezvolte orizonturile culturale, şi să-şi mărească fondul lexical de cuvinte. Cunoaşterea unei limbi străine presupune cunoaşterea noţiunilor de vocabular şi gramatică a limbii native, deoarece elevul compară permanent regulile din limba străină cu regulile din limba nativă. Metoda comparaţiei este cea care stă la baza învăţării limbii străine, se compară limba ţintă (limba străină) cu limba sursă (limba nativă). Pentru a facilita reuşita în învăţarea anumitor noţiuni de vocabular şi gramatică în limba engleză, a elevilor cu CES, este nevoie de adaptarea programelor, de stabilirea unor obiective clare şi de metode atent alese în funcţie de particularităţile elevilor. Practica de spcialitate subliniază folosirea mai multor metode şi mijloace care să-i determine pe elevi să înţeleagă sensul cuvântului necunoscut. Cerinţele educative speciale reprezintă o sintagmă care pune în evidenţă cerinţele specifice ale elevului faţă de procesul educaţiei. Ele reies din particularităţile psiho-socio individuale ale elevilor, din experienţele trecute. Copiii cu CES au nevoie de program pedagogic personalizat şi de o muncă diferită de la elev la elev, diferite de ceilalţi elevi ai clasei. La elevii cu deficienţă mintală este necesară reducerea planului de învăţământ prin reducerea disciplinelor de studiu, al conţinuturilor informaţionale şi al creşterii numărul activităţilor individuale. Profesorul trebuie să-şi formeze o serie de abilităţi în vederea depistării elevilor cu deficienţă mintală, colaborării la programele individuale, comunicării cu familia elevilor, să posede abilităţi manageriale, să prevină izolarea şi abandonul şcolar. Dificultățile la limbile străine sunt comune pentru mulți elevi, dar mai ales pentru cei cu nevoi educaționale speciale (CES). În ceea ce priveşte limba engleză s-a observat că în aceeaşi clasă de elevi, unii progresează rapid, în timp ce unii se luptă din greu şi progresează mai lent, sau chiar deloc. Acest lucru se datorează faptului că caracteristicile individuale sunt diferite de 5


DOCUMENTAR la elev la elev. Diversitatea este o caracteristică tipică a unei clase de elevi, cauzată de diferenţele dintre abilităţile, nivelurile, interesele, genul, cultura şi familia elevilor, precum şi de tipurile de dificultăţi şi dizabilităţi de învăţare. Provocările de învăţare a limbii străine, reprezintă o gamă largă de dificultăţi ce afectează înţelegerea, producerea şi dezvoltarea limbajului vorbit şi/sau scris. Ele nu sunt singurele cauze pentru dificultăţile de învăţare ale limbilor străine. Motivaţia elevilor de a învăţa o limbă străină, aptitudinea lingvistică, strategiile de învăţare, atitudinile faţă de limbă şi personalitatea sunt factori care afectează învăţarea limbilor străine. Profesorii trebuie să folosească diferite metode moderne și interactive de predare pentru a face faţă diversităţii în clasă. În învăţarea unei limbi străine, comunicarea nonverbală este foarte importantă deoarece îi oferă elevului sentimente de încredere şi respect, îi întăresc comportamentul şi îl motivează să înveţe. Astfel de încurajări sunt: o bătaie pe umăr, semnul victoriei, „Bravo, eşti pe aproape!”, „Mai încearcă!”. Încă de la vârsta preşcolară copiii au capacitatea să comunice cu cel din jur, să-şi exprime gândurile, ideile, şi să folosească cuvintele astfel încât să-şi însuşească vorbirea şi să poată fi educat. Comunicarea în limba engleză relevă o interacţiune cooperantă, ea este determinată de forme, mijloace şi conţinuturi şi de scopuri clar delimitate. Studiile arată că informaţiile primite pe un fod afectiv pozitiv sunt mai uşor asimilate, în timp ce informaţiile primite într-un climat afectiv negativ favorizează uitarea. Pentru a îndeplini concomitent mai multe sarcini diferite ne folosim de o comunicare complexă, formată din cele trei tipuri de comunicare. 6


DOCUMENTAR Procesarea şi reţinerea informaţiilor sunt facilitate de transmiterea şi receptarea mesajului şi intensifică diversitatea şi adaptabilitatea comunicării. Barierele ce îngreunează comunicarea aşa cum precizează D. Sălăvăstru (2004) sunt foarte diverse şi sunt sistematizate după natura elementului structural din relaţia de comunicare: blocaje cauzate de persoana angajată în comunicare, blocaje cauzate de legăturile social valorice ale participanţilor la comunicare, blocaje cauzate de canalul transmiţător şi blocaje cauzate de domeniul în care se realizează comunicarea. Un bun profesor deţine cunoştinţe de specialitate, are capacitatea de prelucrare a informaţiilor, stăpâneşte conţinuturile verbale, ştie să explice să prezinte clar conţinuturi, să soluiţioneze şi să îndeplinească cu atenţie sporită sarcinile didactice prin ceea ce Comenius afirma: „Arta de a-i învăţa pe toţi totul”. Dezideratul profesorului de limba engleză este să le formeze elevilor capacităţi de comunicare printr-o exprimare corectă, încurajatoare şi stimulativă, care să nu fie inhibatoare, jignitoare şi plină de reproşuri. Conform didacticii actuale, elevul este situat în centrul educaţiei, iar inforaţia nu este atât de relevană, iar profesorul nu mai reprezintă acel canal prin care trec informaţiile de el spre elev. Limbajul verbal reprezintă acel sistem coerent ce cuprinde reguli pentru combinarea cuvintelor în diverse moduri, iar elevul pentru a fi un utilizator al limbii trebuie să folosească atât vocabularul cât şi gramatica acesteia. După Pinker (1994) şi Schaffer (2005), „fiinţele umane au potenţialul pentru a dezvolta limbajul care este parte integrantă din moştenirea speciei noastre. 7


DOCUMENTAR G. Burlea (2007) defineşte limbajul ca fiind: „o componentă proprie creierului uman, datorită utilizării în timpul producerii lui a unui sistem arbitrar de semne: limba, de natură fie sonoră, fie vizuală. Născut din nevoia de comunicare cu aproapele, limbajul înseamnă folosirea unui cod, dar cu particularităţile individuale în cadrul aceluiaș grup social. Deşi folosește același cod, adică limba, limbajul reprezintă folosirea limbii la nivel individual; in acest sens, limba poate fi considerată un instrument, pe care fiecare persoană îl foloseşte când vrea, când poate, dar mai ales cum poate, având o funcționare condiționată, multifactorială.” Elevii cu deficiență mintală prezintă unele nedezvoltări ale limbajului în limba maternă care se răsfrâng şi asupra limbii engleze manifestate prin: -unitatea fonetică şi grafică a sunetelor, literelor şi a cuvintelor nu este sesizată; -sunetele în cadrul cuvintelor nu sunt diferențiate; -mecanismele transmiterii din limbajul interior către cel exterior sunt insuficient dezvoltate; semnificațiile multiple ale cuvintelor nu sunt recunoscute; -cuvintele cu grad de abstractizare mare nu sunt folosite; sunt folosite propoziţii şi fraze cu lungime redusă; dezacorduri gramaticale; -folosirea incorectă a structurilor gramaticale, dar şi omiterea lor; -folosirea frecventă a cuvintelor parazitare şi a repetărilor. „Este aşa de greu să o înţeleg pe doamna profesoară de engleză”. Acesta este un comentariu pe care cred că mulţi colegi de-ai mei îl aud tot mai frecvent cu toate că unii dintre ei nu predau la o şcoală specială ca şi mine. De multe ori mă uit în ochii elevilor şi îi văd parcă într-o altă lume diferită de a mea. Chiar dacă este puţin exagerat, elevii 8


DOCUMENTAR simt că orele de limba engleză nu-i pregătesc pentru lumea reală, în care trăiesc. De ce elevii se plâng şi atrag atenţia profesorului că nu sunt suficienţi de buni şi întâmpină probleme la partea de receptare audio a unui text şi la partea de producere a mesajelor orale? În mare parte din cauza cerinţelor de a vorbi şi de a asculta şi parţial din cauza modului în care partea de producere a mesajelor orale este predată. Acest lucru se mai datorează şi faptului că în exprimarea orală sunt folosite reguli gramaticale şi lingvistice, şi prea puţin profesorul pune accentul pe modele de interacțiune reală. Ce este de făcut pentru a pregăti elevii şi în special pe cei cu dizabilitate mintală să participe conştient la o interacţiune reală? De ce au nevoie elevii? Elevii în primul rând au nevoie să-şi folosească noţiunile elementare de vocabular deprinse la primele ore de limba engleză, să opereze cu ele şi să conştientizeze că le deţin. Conştientizarea limbajului formal şi informal în vederea alegerii unui limbaj situaţional adecvat. Limbajul informal vorbit este mai puţin complex decât limbajul scris, deoarece foloseşte propoziţii scurte, un limbaj vag sau non specific şi este mai puţin organizat. Expunerea la o varietate largă de activităţi de vorbire. Abilitatea de a face faţă diferitelor situaţii de receptare a mesajelor. Multe exerciţii de ascultare îi implică pe elevi, ca fiind „ascultătorii” chiar dacă comunicarea se realizează faţă-n faţă. Să fie centrat atât pe mesajul orientat sau pe limbajul transacţional sau interacţional pentru a menţine relaţii sociale. Să aibă modele de interacţiune reală. Să aibă o pronunţie inteligibilă şi să fie capabil să facă faţă fluxurilor vorbirii. Oferindu-le elevilor un ghid de pregătire şi un timp adecvat, vor fi capabili să folosească o gamă mai largă de cuvinte în exerciţiul de comunicare. Lumea în care trăim, este o lume a informaţiei, cuvântul este mai greu şi prezintă anumite riscuri. Cuvântul trebuie îmbrăcat de sens. Procesul comunicării este foarte important deoarece de el depinde 9


DOCUMENTAR dezvoltarea societăţii în care trăim. Dacă vrem să trăim într-o lume mai bună, mai civilizată şi mai onestă, să avem prieteni, să oferim lucruri este imperios necesar să comunicăm. Fie că discutăm nimicuri fie că discutăm lucruri importante, pentru orice relaţionare se aplică formula „COMUNICARE = MESAJ EMIS + MESAJ PRIMIT” (D. V. Popovici; 2002). BIBLIOGRAFIE Chiș, V., (2014), Fundamentele pedagogiei, Editura Eikon, Cluj-Napoca; Dinu, M., (1997), Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; Gardner, H., (1983), Frames of Mind. The Theory of Multiple Intelligences, Basic Books, New York; Gherguț, A., (2005), Fundamentele psihopedagogiei speciale, Editura Polirom, Iași; Harmer, J., (2001), The Practice of English Language Teaching, Pearson Education Limited

10


DOCUMENTAR

Importanța predării elementelor de istorie locală în gimnaziu Prof. Raul Pavel Petcuț Școala Gimnazială Livada Marcus Tullius Cicero spunea că „istoria este martorul care confirmă trecerea timpului, iluminează realitatea, vitalizează memoria și oferă călăuzire în viața de zi cu zi”. Pornind de la aceste cuvinte ajungem să înțelegem importanța studierii istoriei în școala contemporană, ajungem să înțelegem sensul și urmările pe care cunoașterea istoriei le poate avea în formarea unui tânăr. Așadar, la întrebarea „de ce istorie?” se pot așterne pe hârtie următoarele răspunsuri: Pentru că istoria ne ajută să ne definim pe noi înșine; Pentru că istoria ne oferă identitate și empatie; Pentru că istoria ne ajută să înțelegem cum a funcționat și funcționează lumea; Pentru că istoria ajută judecata și este utilă într-o bună educație cetățenească democratică; Pentru că istoria ne poate determina să nu repetăm greșelile trecutului; Pentru că istoria promovează dragostea față de patrie, dar și toleranță și înțelegere față de aproapele tău și față de „vecinul” tău. În acest context și în încercarea continuă de a înțelege de unde venim și încotro ne îndreptăm, de a înțelege rolul nostru în lumea prezentă, de a ne desăvârși ca oameni și cetățeni, studierea elementelor de istorie locală ne facilitează înțelegerea mult mai concretă a tainelor 11


DOCUMENTAR istoriei, pentru ca la final să putem afirma că istoria nu este o poveste, ci este viața noatră însăși! Cunoașterea istoriei locale reprezintă pentru fiecare elev și cadru didactic, în parte, o îndatorire de suflet, o misiune ce va duce la cunoașterea, îmbogățirea și respectarea tezaurului lăsat moștenire de generațiile trecute. Iubirea față de învățătură începe cu atașamentul față de locurile natale, față de trecutul și prezentul comunității în care ai realizat primii pași ai procesului de desăvârșire ca individ. Cunoașterea limbii, a obiceiurilor, a tradițiilor, a trecutului local va contribui în mod cert la realizarea dorințelor și visurilor oricărui educabil. Astfel, din punct de vedere formativ, studirea elementelor de istorie locală duce la dezvoltarea spiritului de observație, la dezvoltarea imaginației și a gândirii, la înțelegerea mult mai clară a unor fapte și evenimente. Totodată, se dezvoltă sentimentul patriotic, educarea spiritului de dragoste față de muncă, față de locul natal, precum și o atitudine pozitivă față de cunoașterea istoriei în particular, respectiv față de învățătură și dezvoltare în general. Din punct de vedere informativ, cunoașterea elementelor de istorie locală ajută elevii în procesul de însușire, înțelegere și aprofundare a cunoștințelor, la explicarea mult mai clară a procesului de cauzalitate și a sensului unor evenimente și fapte derulate, la formarea unor concepții care să conducă în final, la desăvârșirea elevului. În cadrul orelor de istorie argumentele științifice, chiar dacă sunt prezentate într-un mod interesant, folosind materiale didactice moderne, riscă să nu fie înțelese pe deplin, să ajute la înțelegere și dezvoltare doar dacă elevul este pasionat de această materie. Dublarea lor cu argumente de natură emoțională, prezența unor localnici la un eveniment istoric marcant, cum ar fi al doilea război mondial, povestirea unor întâmplări cu 12


DOCUMENTAR însemnătate istorică locală vor crește interesul elevilor ajutând astfel la atingerea obiectivului propus. Înțelegerea și integrarea istoriei locale în istoria națională oferă astfel posibilitatea elevilor de a cunoaște mult mai ușor evenimente istorice, analiza și înțelegerea lor fiind mult mai ușor de realizat atunci când elevii intră în contact direct cu anumite fapte și procese istorice. Acest lucru poate fi realizat prin activități extrașcolare, vizite la muzeu, discuții cu veterani de război și altele, sau prin fixarea, problematizarea și sistematizarea cunoștințelor acumulate prin predare. Studierea elementelor de istorie locală își găsește aplicabilitatea și necesitatea în dezvoltarea capacităților și a deprinderilor în ceea ce privește munca individuală completată de munca în echipă, finalizate prin: cercetări pe teren, interviuri sau realizarea de portofolii și proiecte, aplicarea cunoștințelor dobândite și în cadrul altor materii, cum ar fi geografia, educația socială, religia, reprezentând astfel o certitudine a interdisciplinarității, îmbogățirea culturii generale prin dobândirea de noi informații, concepte și noțiuni, precum și înțelegerea lor mult mai aprofundată; În ceea ce privește introducerea elementelor de istorie locală în cadrul orelor de istorie, pentru a fi însușite și înțelese pe deplin, pentru a avea urmări precum cele amintite mai sus, trebuie să se țină cont de anumite principii didactice și competențe generale ale istoriei, cum ar fi: accesibilitate, sistematizare și continuitate, respectiv utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu, utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice, manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale, folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare educaţiei permanente, acestea din urmă, regăsite în Programa școlară pentru disciplina istorie. 13


DOCUMENTAR BIBLIOGRAFIE: 1. Cace, Corina, Psihologia educației – Teorie, metodologie și practică, Editura Ari, București, 2007. 2. Felezeu, Călin, Metodica predării istoriei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. 3. Stănculescu, Florea, Probleme privind modernizarea predării istoriei, Editura EDP, București, 1978.

14


DOCUMENTAR Rolul didactic al artei dramatice Lect. univ. dr. Dana Dughi Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad Cadrul didactic aici urmăreşte domeniile în care se pot produce schimbări ale valorilor, dezvoltarea intelectual-sentimentală, deci ce poate învăţa copilul. „Pedagogul aplică acele elemente ale teatrului care sunt folosite de obicei de dramaturgi. Ca şi cum dramaturgul creează focusului sensului acţiunilor, dascălul ajută copiii în crearea focusului dramei; ca şi cum dramaturgul şi actorii pun în centrul atenţiei înţelegerea prin contrastul vocii, luminii şi a mişcării, tot aşa face şi profesorul; ca şi cum dramaturgul alege cu mare grijă acţiunile şi obiectele simbolice care au înţeles surplus, aşa ajută şi profesorul munca copiilor în găsirea simbolurilor”. Activităţile dramatice se concentrează mai ales pe semnificaţia cunoştinţelor în situaţii sociale. Cu ajutorul acestor elemente copilul prelucrează activ conţinuturi sociale, rezolvă probleme folosindu-se de gândirea divergentă. Prin aceste activităţi dramatice se dezvoltă mai ales funcţiile psihice bazate pe empatie. Activităţile dramatice, psihodrama şi teatrul nu se diferenţiază una de celelalte prin metode sau procese ci prin scopul lor. ▪ activităţile dramatice scop educativ ▪ psihodrama scop terapeutic ▪ teatrul urmăreşte scopuri estetice. Pe lângă acţiunea care se vede există şi o acţiune internă care se 15


DOCUMENTAR desfăşoară în mintea şi sufletul fiecăreia: ❖ când, unde m-am întâlnit cu ceva asemănător, ❖ cum am reacţionat eu atunci, ❖ a fost bine s-au nu ceea ce am făcut, ❖ cum aş putea rezolva problema. Aceste întrebări puse pentru sine pot contribui la ridicarea nivelului de gândire. Drama încearcă să acumuleze cu puterea educatoare a jocului în realizarea scopurilor educative, în aşa fel, încât jocul e pătruns de artă şi estetic. Activitatea dramatică se foloseşte de această capacitate a copiilor de a juca, dar cu un control potrivit conduce jocul spre un sfârşit din care se poate învăţa. Toate teoriile jocului accentuează faptul că jocul nu dă satisfacţie pe nivelul nevoilor primare, nu este important din punct de vedere a existenţei biologice-fiziologice, dar e indispensabil din punct de vedere a igienei mentale. Jocul copiilor este o activitate pentru sine, deci e urmărită de: ▪ bucurie, ▪ trăire sentimentală puternică. Copilul îşi formează atitudini, capacităţi, îşi dezvoltă relaţiile interpersonale în timpul jocului. Un loc important ocupă între tipurile jocului, jocul dramatic spontan al copiilor, care, după Peter Slade (1991), este drumul natural spre descoperire.

16


DOCUMENTAR Situația „ca și cum” Această situaţie „ca şi cum” diferă activitatea dramatică de celelalte ramuri a pedagogiei. Această situaţie înseamnă o existenţă dublată, caracteristică numai omului. Această formă de realizare nu se învaţă la grădiniţă sau la şcoală, ci se dezvoltă spontan în viaţa fiecărui copil. Este o regiune a realităţii, care nu duce la acţiune, ci la o copie specifică a acţiunii, care deşi realizează, totuşi înlocuieşte realizarea. Puterea activităţilor dramatice este chiar aceasta, activitatea dramatică pare o acţiune. Este gândire „învelită” în acţiune (Neelands, 1994).

Aplicație Crearea unui personaj pornind de la următoarele întrebări: -ce vârstă are? -cum arată? -are defecte?/semne distinctive? -cum se înțelege cu părinții, dar cu prietenii? -ce îi place să facă? -are complexe, obsesii, inhibiții, superstiții, fobii? -ce talent are? 17


DOCUMENTAR Matematica în antichitate Prof. Amalia Diana Weisz Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Studiul istoriei matematicii din antichitate se bazează pe studiul documentelor scrise. În Mesopotamia, scrierea fiind realizată pe plăci de argilă, care erau apoi arse, acestea au supravieţuit timp de milenii. În Egipt, unde se scria pe papirus, acesta s-a conservat relativ bine într-o climă uscată. În India şi în China se scria pe scoarţă de copac şi pe bambus, hârtia fiind descoperită de chinezi abia în secolul al II-lea e.n. - materiale uşor perisabile. Aceasta duce la faptul că principalele cunoştinţe se referă la matematica egipteană şi în special la matematica din Mesopotamia, în timp ce matematica Chinei şi a Indiei antice este studiată mult mai puţin. În ceea ce priveşte informaţiile despre matematică sunt şi mai puţine la popoarele din Orientul Apropiat, la fel ca şi la popoarele americane precolumbiene maya, la incaşi şi la azteci. Matematica egipteană Colosalele morminte regale – piramidele - construite în perioada Vechiului Imperiu (aproximativ 3600-2700 î.e.n) ne întăresc ideea că încă în acea perioadă cunoştinţele matematice ale egiptenelor trebuiau să se găsească la un nivel foarte înalt. Construirea piramidelor presupunea o mare măiestrie în efectuarea calculelor aritmetice cu numere mari şi a măsurătorilor geometrice simple. Erau necesare cunoştinţe matematice pentru construirea canalelor, digurilor şi a bazinelor de apă. Letopiseţele ne prezintă date despre socoteli legate de proprietatea funciară pe baza cărora se adunau impozite. Astronomia, necesitatea de a calcula perioadele de revărsare a Nilului, crearea unui 18


DOCUMENTAR calendar pe care egiptenii l-au folosit încă din mileniul al IV-lea au exercitat o influenţă serioasă asupra dezvoltării matematicii. S-a păstrat numele legendarului arhitect şi matematician Imhotep, primul nume din istoria matematicii. Sistemul de numeraţie la egipteni Egiptenii antici aveau un sistem de numeraţie zecimal şi existau semne numerice distincte începând cu 1 pentru puterile lui 10, până la 107. Unitatea avea imaginea unui băţ, zece avea imaginea unui val, o sută imaginea unei sfori de măsurat, o mie - floare de lotus, un milion – om mirat, zece milioane - soare.

Repetând aceste semne şi punându-le unul lângă altul, egiptenii exprimau toate celelalte numere. Ei scriau numerele de la dreapta la stânga începând cu ordinile inferioare. În dezvoltarea ulterioară hieroglifele sunt înlocuite de scrierea hieratică (prescurtări ale hieroglifelor) şi de scrierea alfabetică. În aceste scrieri alături de semnele pentru numerele cardinale existau semne şi pentru numerele ordinale, folosite pentru scrierea zilelor unei luni. Măsurătorile realizate la piramide au arătat că dimensiunile lor se exprimă în numere întregi de „coţi”. Este de remarcat faptul că egiptenii sunt aceia care au inventat și dezvoltat arta geometriei, însă în ciuda eforturilor magistrale depuse în acest domeniu, cifra zero nu era de găsit nicăieri. În ciuda minţii lor curioase și sclipitoare, lipsa lui zero se poate explica prin intermediul firii lor practice. 19


DOCUMENTAR Matematica în şcolile de scribi Din perioada Imperiului Mijlociu (2000-1710 î.e.n) sunt însemnări cu caracter economic, socoteli ce conţin calcule matematice şi un număr de documente matematice speciale ce reprezentau învăţături pentru şcolile de scribi, o castă privilegiată în acea perioadă. În „Învăţămintele lui Duau” un tată îl învaţă pe fiul său, „să-şi îndrepte inima către cărţi” şi îl previne ce necazuri îl aşteaptă dacă nu reuşeşte. Printre cele mai importante papirusuri matematice sunt cele de la Londra ale scribului Ahmes (papirusul Rhind, numit astfel după primul său proprietar), care conţine 85 de probleme, datând din anul 2000 î.e.n şi cel de la Moscova care conţine 25 de probleme.

20


DOCUMENTAR Din papirusuri aflăm cum efectuau egiptenii cele patru operaţii asupra numerelor întregi pozitive, aplicând aceleaşi metode pe care le folosim astăzi. Modul de înţelegere şi de exprimare a fracţiilor este specific. Fracţia binară era reprezentată ca o parte a unităţii concrete de arie, existând semne speciale pentru fiecare dintre ele. Problemele conţinute în papirusul de la Londra sunt grupate în trei cărţi. Prima carte conţine probleme de aritmetică, în a doua întâlnim probleme de arii şi volume, iar în a treia sunt adunate diferite probleme cu caracter economic aplicativ. În papirusul de la Moscova apare aşa numitul „calcul al grămezii”, care în notaţiile actuale se scrie ca şi o ecuaţie liniară cu o necunoscută. Egiptenii nu aveau, desigur, noţiunea de ecuaţie, dar ei determinau valoarea necunoscutei prin regula falsei ipoteze. Printre problemele de aritmetică întâlnim şi problem referitoare la progresii aritmetice şi progresii geometrice. În problemele de primul tip se cere să se distribuie o cantitate dată de grăunţe sau pâini între un număr dat de persoane astfel ca diferenţa dintre om şi vecinul său să fie egală cu o mărime dată. Ultima problemă era formulată ca o problemă distractivă: „opisul inventarului gospodăriei”. „7 case, 7 pisici, 7 şoareci, 7 spice de orz, 7 măsuri de grăunţe: câte în total?” Una dintre cele mai remarcabile probleme egiptene este problema14 din papirusul de la Moscova relative la calculul volumului unui trunchi de piramidă. Matematica egiptenilor, la fel ca şi întreaga cultură egipteană a exercitat o influenţă asupra ştiinţei ţărilor cu care Egiptul antic se găsea în relaţii, în special asupra matematicii greceşti. Matematica în Mesopotamia antică În mileniul al IV-lea î.e.n pe şesul întins dintre Tigru şi Eufrat apăreau două ţări Sumerul şi Akkadul. Dezvoltarea agriculturii, înflorirea comerţului şi a meşteşugurilor au dus la dezvoltarea 21


DOCUMENTAR matematicii. Majoritarea tăbliţelor cuneiforme conţin texte pur matematice. Babilonienii prin şcolile de scribi, „casa tăbliţelor” învăţau cititul, scrisul şi socotitul. Din epoca sumeriană s-a păstrat o lucrare foarte populară în care se arată că elevul transcria pe tăbliţe modele de exerciţii, care apoi erau aruncate şi că acesta primind o lecţie trebuia să „rezolve pătrate”, probabil să rezolve probleme în care necunoscutele intrau la pătrat Biblioteca regelui asirian Assurbanipal (sec. al VII-lea î.e.n) care conţine printre 20000 de diferite tăbliţe şi tăbliţe matematice. Ei utilizau în calcule sistemul sexagesimal, care a ajuns să fie folosit de către astronomii statelor elenistice şi un sistem de măsuri (lungimi, arii şi capacităţi) zecimal. La baza sistemului zecimal al măsurilor de capacitate stătea iniţial un ku (aproximativ 871 g), raţia de orz a unui sclav matur. Mai târziu a fost pusă raţia pe o lună, această raţie lunară fiind egală cu 30 ku. Spre deosebire de egipteni care treceau schemele de calcul, babilonienii indicau doar rezultatele calculelor. Problemele ce se întâlnesc în textele cuneiforme au şi rezolvarea în unele situaţii, altele doar condiţiile acestora. Datorită caracterului înghesuit al scrierii cuneiforme şi a conciziei expunerii, circa 200 de probleme încap pe cele două feţe ale unei tăbliţe de 8X4 cm2. Problemele cu numere abstracte sunt grupate astfel încât încep cu cele simple şi trec la cele complicate, autorul vizând cazurile generale de gândire. Printre problemele de aritmetică există multe relative la determinarea dobânzii pe care cămătarii babilonieni o calculau la fiecare 60 de unităţi, mărimea 22


DOCUMENTAR capitalului iniţial, determinarea numărului de ani în care capitalul iniţial creşte până la o sumă dată. De asemenea apăreau probleme cu progresii aritmetice: se cerea, de exemplu, să se împartă 1 întreg şi două treimi mine de argint între 10 fraţi, astfel încât cotele părţi ale fraţilor să formeze o progresie aritmetică, ştiind că cota celui de al optulea frate este egală cu 6 şekeli. În geometrie, aşa numita „teoremă a lui Pitagora” era cunoscută cu 1000 de ani înaintea lui Pitagora. Babilonienii o foloseau larg, de exemplu, pentru însămânţarea unui câmp de forma unui triunghi isoscel cu laturi date. Cunoaşterea acestei teoreme, a asemănării figurilor geometrice demonstrează cunoştinţe geometrice destul de solide. Pe una dintre tăbliţe era rezolvată problema de calcul a razei cercului circumscris unui triunghi isoscel cu baza 60 şi laturile egale cu 50. Foloseau pentru pi valoarea aproximativă de 3,125. La babilonieni se întâlneau probleme pe care noi le rezolvăm cu ajutorul ecuaţiilor de gradul trei şi tipuri speciale de ecuaţii de gradul patru şi cinci. Comparând matematica Mesopotamiei antice cu matematica Egiptului antic observăm deosebiri în sistemul de numeraţie şi în tehnici dar şi multe asemănări datorită condiţiilor asemănătoare ce existau între ele. Problemele erau expuse dogmatic, fără demonstraţii deşi este evident că rezultatele presupuneau o gândire teoretică. Metoda algebrică de gândire care se regăseşte în aritmetica şi geometria elementară din acea perioadă a trecut, apoi, de la cele două popoare ale Orientului antic la indieni şi la greci, iar de aici prin intermediul arabilor şi a popoarelor Asiei mijlocii, la popoarele Europei.

23


DOCUMENTAR Matematica la alte popoare din Orientul Apropiat Asirienii foloseau moştenirea sumerienilor. La fel sunt hitiţii în a căror documente hieroglifice ne arată că foloseau sistemul sexagesimal: „240 unităţi de greutate de aramă = 4 mine de aramă =1 şekel de argint”. În sistemul sirian existau semne speciale. Sistemul fenician are origine comună cu cel babilonian. Fenicienilor le aparţine una dintre cele mai mari contribuţii la cultura mondială: crearea alfabetului. Fenicienii şi vechii evrei, în statele cărora scribii jucau un rol important, foloseau împreună scrierea alfabetică şi notaţia alfabetică a numerelor. În numeraţia vechilor evrei, cele 22 litere ale alfabetului la care se adăugau 5 semne, erau suficiente pentru scrierea numerelor. Acest procedeu de scriere a numerelor permitea să se asocieze fiecărui cuvânt un număr, fapt pe care a fost construită mai târziu mistica cabalistică a numerelor (gematria). Astfel, coincidenţă întâmplătoare: suma semnificaţiilor numerice ale literelor cuvântului an dădea 355, ceea ce coincide cu numărul de zile din anul antic al evreilor. Vechii evrei consideră numărul pi ca fiind egal cu 3 aşa cum arată Vechiul Testament. Astfel, povestind despre palatul regelui Solomon, cartea a treia a Împăraţilor spune: „Şi a făcut mare turnată din aramă, de la marginea ei până la margine sunt zece coţi, şi un şnur de treizeci de coţi o cuprinde de jur împrejur”. Matematica şi numeraţia la poporul maya Cu patru milenii î.e.n, la poporul maya exista calendar, era dezvoltată astronomia, medicina acumulându-se remarcabile cunoştinţe ştiinţifice. Scrierea era hieroglifică păstrând trăsături ale scrierii iconografice. Cu 1600 de ani înainte ca în Europa să se introducă sistemul poziţional, poporul maya preda un sistem poziţional cu baza 20 având semn special pentru 0, semnul unei scoici. Numeralele erau scrise fie sub forma unor hieroglife, fie cu ajutorul unor puncte şi liniuţe. 24


DOCUMENTAR Numerele se scriau în coloane care mergeau de la dreapta la stânga, şi anume de jos în sus, plecând de la ordinele inferioare la cele superioare. Matematica la azteci şi incaşi Pe continentul american în afară de popoarele maya, aztecii şi incaşii au atins aceeaşi treaptă de dezvoltare. Aztecii aveau o scriere şi un calendar solar; ei foloseau de numeraţie nepoziţional cu baza 20. Incaşii aveau o scriere nodală, quipos, cu ajutorul căreia au efectuat calcule. Nivelul dezvoltării cunoştinţelor matematice ale acestor popoare poate fi apreciat doar indirect, pe baza vestigiilor culturii lor materiale deoarece cuceritorii spanioli au distrus aproape toate înscrisurile din acea perioadă. Comparând dezvoltarea matematicii la diferite popoare observăm că trăsăturile ei principale au fost peste tot asemănătoare. Din germenii calculului existent la acea dată au apărut metode teoretice abstracte, generalizatoare ale gândirii matematice. BIBLIOGRAFIE: 1. E. Kolman, Istoria matematicii în antichitate, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1963 2. Al.Toth, Apariţia şi răspândirea cifrelor în Ţările Române, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972 3. Florica T. Câmpan, Povestiri despre probleme celebre, Editura Albatros, Bucureşti,1987 4. http://www.descopera.ro

25


DOCUMENTAR „Schimbarea este cea mai stabilă caracteristică a fiinţelor umane” una din ideile de bază ale psihologului Reuven Feuerstein. Training-ul minții cu ajutorul Programului de îmbogățire instrumentală Feuerstein Prof. Ramona Moț Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Celebrul psiholog israelian, Reuven Feuerstein, născut în România și stabilit la Ierusalim, a conceput acest program cu scopul de a îmbunătăți inteligența copiilor cu probleme de învățare, a celor cu dizabilități intelectuale și a copiilor orfani în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.

26


DOCUMENTAR Metoda Feuerstein este un instrument educațional esențial pentru copii, având la bază concepția că: • inteligența este dinamică și flexibilă, ea poate fi îmbunătățită; • orice ființă umană este capabilă să își modifice structura cognitivă și că poate fi ajutată să realizeze acest lucru prin procesul medierii; • abilitățile de învățare și procesul gândirii sunt îmbunătățite întrun mod organizat și structurat.

Așa cum ne antrenăm corpul pentru a fi frumoși și puternici, tot așa trebuie să ne antrenăm mintea pentru a putea avea o gândire, memorie și atenție mai bună, pentru a fi mai siguri pe noi dar și pentru a ne mări cercul de prieteni, a ne face mai sociabili. Deci Metoda Feuerstein poate fi considerată un antrenament al „mușchilor” minții!

27


DOCUMENTAR „Fitness-ul minții” este un concept care a devenit tot mai popular în ultimul timp. Popularitatea se datorează pe de o parte informațiilor din cercetarea în neuroștiințe. Să nu uităm că, pe lângă stimularea cognitivă, copilul are nevoie de o alimentație sănătoasă și o activitate fizică constantă. Doar împreună vor duce la îmbunătățirea funcționării creierului și a funcțiilor cerebrale. Programul Feuerstein este organizat în 14 instrumente de lucru, fiecare instrument cuprinde o serie de exerciții structurate care treptat cresc nivelurile de dificultate și abstractizare. Primul instrument - Organizarea punctelor - este foarte îndrăgit de copii. Constă în proiectarea unor relații virtuale pentru a găsi într-un nor de puncte niște figuri geometrice precise. Regulile sunt clare, stabilite la începutul instrumentului și explicate fiecărui elev. Acest instrument este folosit pentru dezvoltarea motricității și formarea conceptelor. Fișele sunt organizate pe diferite nivele de dificultate.

28


DOCUMENTAR

După completarea fișelor de tip hârtie-creion și găsirea formelor geometrice, copiii au încercat să le aducă în realitate. Elevii au fost extrem de interesați de aceste figuri tridimensionale și au putut realiza cu ele diferite obiecte din mediul înconjurător: o casă, o cutie de cadouri, o masă, etc. 29


DOCUMENTAR Au folosit plastelină și bețișoare din lemn și au construit triunghiuri și pătrate, cuburi și piramide. Au realizat figuri geometrice prin diverse metode, folosind materiale diferite, scopul fiind de a putea transpune în realitate conceptele învățate și descoperite.

30


DOCUMENTAR

Efectele stimulării cognitive asupra copiilor: -Corectarea deficiențelor funcțiilor cognitive; -Achiziția unor concepte de bază și a recunoașterii operațiilor; -Realizarea unei motivații intrinseci în formarea unor deprinderi de lucru, cunoaștere, percepție; -Crearea unei motivații intrinseci față de învățare -Formarea unei gândiri autoreflexive, introspective; -Dezvoltarea unei atitudini de învățare activă. Așadar, utilizarea medierii prin folosirea Instrumentelor de Îmbogățire Feuerstein pune accentul pe dezvoltarea unei motivații intrinseci, susținută de faptul că îndeplinirea sarcinilor este resimțită asemenea unui joc, dar care devine din ce în ce mai complicat, fără să obosească și fără să dezamăgească. Cadrul didactic sau mediatorul este acceptat ca un partener și așa se naște și un al doilea tip de motivație, care ar putea fi numită de tip social, pentru că fiecare se compară cu ceilalți și dorește să reușească, dorește să arate colegilor și profesorului că poate rezolva sarcina. 31


DOCUMENTAR La fel de important este și faptul că, de exemplu, aparent simpla recunoaștere a organizării unor puncte (ce formează pătrate, triunghiuri sau figuri mai complicate) este mediată prin realizarea unui „pod”, adică a trecerii de la desenul-joc la deducerea unui principiu și apoi la găsirea unor situații concrete în care principiul respectiv poate fi aplicat în viața de toate zilele.

32


Mâini îndemânatice. Atelierul de mărțișoare Prof. înv. primar Mona Barna Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Mărțișorul este considerat simbolul primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară. Este oferit doamnelor și domnișoarelor în fiecare an, la data de 1 Martie, zi în care se respectă o serie de tradiții și obiceiuri pentru un an îmbelșugat. În acest scop, elevii Liceului special ,,Sfânta Maria”, Arad în parteneriat cu Asociația ,,Altruism și speranță”, alături de voluntari și cadre didactice, au confecționat nu mai puțin de 750 mărțișoare care au fost dăruite de către un grup de elevi ai școlii noastre femeilor din cadrul fabricii Textile Medicale din Zona industrială de Vest, Arad. Copiii au fost primiți cu multă dragoste, răsfățați cu dulciuri, dar și cu lacrimi de bucurie față de gestul lor.


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

Fabrica Textile Medicale, aparținând grupului Thuasne, a sponsorizat proiectul ,,Mărțișoare și buchete handmade”, inițiat de Asociația ,,Altruism și speranță”, cu o sumă de 15.000 lei, acoperind astfel întreaga valoare necesară cumpărării de papuci sport pentru elevii școlii noastre și pentru mai mulți copii care provin din familii defavorizate. Generozitatea conducerii și a femeilor întâlnite a fost peste așteptările noastre și nu putem decât să le mulțumim și să le urăm multă sănătate, putere de muncă și oprimăvară cât mai frumoasă.

34


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

35


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Mâncăm sănătos, creştem frumos!

Prof. înv. primar, Mariana Daniela Dihel Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Luna: MARTIE Fructele şi legumele-porţia noastră de sănătate. Hrana poate spori coeficientul de inteligenţă şi memoria oferindu-ne combustibilul necesar puterii de învăţare. Ne ajută în controlul stresului, ne sporeşte atenţia, ne creează o stare bună de dispoziţie, dormim mai bine şi chiar ne poate ridica deasupra durerii. Creierul nostru este influenţat de ceea ce mâncăm. În cadrul Proiectului judeţean „Mâncăm sănătos, creştem frumos!” ne-am propus să-i stimulăm pe oameni să dobândească obiceiuri alimentare sănătoase. Elevii clasei a IV a au devenit bucătari şi mici degustători.

36


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Am bucătărit împreună, ne-am distrat, ne-am jucat, dar am şi învăţat. Ce-am învăţat? Aaa! Cam ce ştie toată lumea: legumele şi fructele sunt sursa noastră de energie şi sănătate. Puneţi preţ pe vitaminizare! Joc didactic: “Ce-ai gustat şi ce gust are?” Împreună, elevii şi profesorul, am pregătit două tipuri de salate: de legume şi de fructe. Este important ca fiecare elev să primească câte o sarcină: spălare, decojire (folosim cuţite de plastic), tăiere, curăţarea locului, strângerea rezidurilor, etc. Elevii devin, pe rând, degustători. Fiecare va gusta din cele două tipuri de salate şi va descrie gustul, fructul/leguma degustată. La sfârşitul jocului, elevii descriu fructul/leguma preferată. Jucaţi-vă şi voi! Controlaţi-vă nivelul de vitamine!

37


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Mărțișoare și flori handmade

Profesor educator Denisa Nicoleta Morschl Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Sosirea Primăverii este mereu un prilej de bucurie! Primăvara este anotimpul renașterii, culorilor, zumzăitului de albine, cântecelor suave ale păsărilor și zâmbetelor copiilor. Primăvara a adus cu ea un proiect minunat, astfel că în luna Martie elevii noștri au muncit din greu, dar răsplata a fost una pe măsură pentru că, în parteneriat cu Asociația Altruism și Speranță din Arad, am derulat proiectul „Mărțișoare și flori handmade”. Acest proiect a mobilizat toți elevii, de la mic la mare, într-o activitate creativă și relaxantă, care a pus în evidență talentul și hărnicia acestora. Cu multă implicare și mult suflet, alături de cadrele didactice și de voluntari, elevii au realizat din paste făinoase mărțișoare vesele, iar din hârtie au creat zambile care mai de care mai colorate. Pentru munca depusă, elevii eu fost răsplătiți cu pachete din partea Asociației Altruism și Speranță, aceste pachete fiind achiziționate în urma vânzării produselor realizate de către elevi. Este cu adevărat satisfăcător să vezi cum munca ta dă roade și aduce multe zâmbete pe chipurile oamenilor.

38


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

39


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Uniți protejăm natura Profesor educator Denisa Nicoleta Morschl Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Lumea e de o frumusețe totală – o promisiune fără sfârșit de magie și lucruri minunate. – Ansel Adams. Pentru a înțelege adevarata valoare a naturii, pentru a proteja și respecta frumusețiile lumii înconjurătoare, elevii claselor gimnaziale au fost protagoniștii a trei activități deosebite ce celebrare a naturii, prin care ei si-au exprimat aprecierea în diferite moduri. În data de 22 Martie, am celebrat Ziua Mondială a Apei printr-o activitate de conștientizare a importanței acesteia, atât pentru noi, oamenii, cât și pentru plante și animale. Am gasit împreună soluții de combatere a risipei de apă și am realizat cât de norocoși suntem prin simplul fapt că avem apă curată direct de la robinet. Elevii au realizat și o activitate practică, creându-și propriul lor „Ocean în stică”. Activitatea a constat în reconstituirea unui ocean într-un pet de plastic și observarea efectelor pe care poluarea le poate avea asupra apei, spre exemplu unele substanțe cum ar fi uleiul. Au fost foarte încântați!

40


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

Cea de-a doua activitate a fost una mult așteptată! Elevii au realizat propria lor grădină verde. Cât de frumos! De la clasa a V-a până la clasa a VIII-a, toți elevii au participat cu mare entuziam la realizarea grădinii. Unii, mai puternici, au săpat, alții au tras rânduri și au semănat, dar cu toții au lucrat cu zâmbetul pe buze și cu mare plăcere. La sfârșit au udat pământul și au împrejmuit gradina verde cu un gărduleț. Așteptăm cu entuziasm să culegem roadele muncii noastre!

41


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

Ultima, dar nu cea din urmă activitate a avut în centrul atenției păsările, pentru că noi le-am sărbătorit și pe ele în data de întâi Aprile de Ziua Internațională a Păsărilor. Elevii au avut parte de un spectacol acustic virtual, pentru că au auzit ciripitul păsărilor din lumea întreagă. Datorită tehnologiei ei au avut posibilitatea de a vedea și de a auzi păsări din toate colțurile lumii, de la papagali, flamingo, pinguini până la berze și găini. Ne oprim puțin asupra berzelor noastre, pentru ca elevii au realizat, din hârtie, crengi și vată multe, multe cuiburi vesele de și cu berze. O adevărată încântare!

Astfel, prin aceste activități am reușit să realizăm cât de fascinantă și minunată este natura și cât de important este să o protejăm. Doar uniți putem proteja natura pentru un viitor și o lume cât mai înfloritoare! 42


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Împreună cu elevii noștri Profesor Luminița Olar Profesor Ramona Hepeș Liceul Special „Sfânta Maria” Arad „Nu există artă mai frumoasă decât arta educației; pictorul și sculptorul fac doar figuri fără viață, dar educatorul creează un chip viu. Uitându-se la el se bucură și oamenii, se bucură și Dumnezeu.” – Ioan Gură de Aur. Ardelean Alina, Băcanu Crina, Băcanu Cristina, Budea Florentina, Carparelli Alessio, Dărăban Bianca, Farcaș Daniel, Farcaș Mădălina, Graure Samir, Lăcătuș Maria, Lipitor Luca, Matei Anamaria, Mizanin Florin, Pușcaș Bianca, Stoica Alexandra. Sunt în clasa a VI-a, clasa noastră! În limita timpului pe care îl avem la dispoziție, copiii pun suflet și după puterea fiecăruia realizează lucruri minunate. Alinei îi place să coloreze, Crinei, Cristinei, Anamariei, lui Alessio, lui Florin, lui Luca, Biancăi P. le place să facă exerciții la matematică, origami, iris folding, să picteze. Florentinei și lui Alessio le place foarte mult să picteze, să facă iris folding, origami, să aplice „tehnica șervețelului”. Mariei îi place origami, pictura pe pietre, realizarea de felicitări 3D, Mădălina iubește să coloreze, iris folding și origami, Alexandra pictează foarte frumos. Au diferite aptitudini, fiecare îndrăgește o anumită tehnică, dar le aplică pe toate. Le-au învățat, lucrează fie individual, fie în grup, se ajută, se învață unul pe altul, se pun bazele muncii în echipă. Am muncit în acest an și pentru anul trecut când am fost online, la distanță, aproape doar prin intermediul aplicației classroom. Am devenit colegi apropiați, prieteni. Acum, elevii clasei a Vl-a nu sunt doar colegi de clasă, sunt și prieteni. Prieteni... prieteni adevărați care se joacă, se 43


PROIECTE ȘI PARTENERIATE sfătuiesc, învață, glumesc, cântă și dansează împreună, se plimbă împreună, realizează proiecte caritabile, de suflet, care îi apropie! Prietenia este o floare care trebuie udată și întreținută în mod constant pentru a crește bine, pentru a ne simți minunat împreună, să facem lucruri frumoase, folositoare. „Un prieten adevărat este cel care cunoaște cântecul din inima ta și ți-l cântă atunci când îl uiți”.

44


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

În activitățile școlare și extrașcolare, elevii se formează pentru ziua de mâine. Este un proces complex, cu multe piese de puzzle, care după ce se asamblează poate forma un puzzle corect sau incorect. Strădania noastră este ca fiecare „puzzle” pe care îl asamblăm să fie unul reușit! Nu știm cum va fi peste zece-douăzeci de ani, dar sperăm că aceștia vor face față provocărilor viitoare dacă vor fi creativi, îndemânatici, cu o gândire pozitivă, cu puterea de a rezolva o problemă nouă, găsind soluții, fiind flexibili, adaptabili la situația existentă, fiind pregătiți să lucreze în echipă, la nevoie, pentru a reuși.

45


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

46


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Modelarea copiilor, formarea și educația lor se fac progresiv, în timp, cu dăruire. Adaptându-ne la posibilitățile copiilor, simplificând materia cât mai pe înțelesul lor, dând foarte multe exemple, realizând cu elevii multe experimente practice, științifice, în care să aplice cele învățate, vor stăpâni mai bine cunoștințele, vor gândi ce se întâmplă, nu le vor lua doar ca atare. Asupra dezvoltării elevilor, a formării personalității lor au un mare rol și activitățile extracurriculare. Împreună, am realizat scenete școlare, am vizionat spectacole la Teatrul de Marionete Arad (Piesa „Cutia mecanică” - un spectacol științifico-fantastic cu un puternic mesaj de ocrotire a Planetei Pământ și „Sperietoarea de păsări”- un spectacol ce evidențiază puterea adevăratei Prietenii), am vizitat Complexul Muzeal Arad (unde elevii au fost foarte impresionați de ecosistemele văzute, animalele, păsările, fluturii și Peștera artificială în care au intrat), am vizitat Centrul istoric al Aradului, plimbare pe Malul Mureșului, joacă în Parcul Copiilor. Elevii au participat la concursuri școlare și la Proiectul „Bucuria de a fi împreună cu bunicii” de la Centrul de persoane vârstnice Arad.

47


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

Prin aceste activități și-au dezvoltat aptitudinile, și-au dezvoltat sentimentele de dragoste și respect față de natură, față de realizările omului, și-au îmbunătățit normele și regulile de bună purtare în diferite locuri din societate, au învățat să se destindă, să reducă nivelul anxietății, să se simtă bine împreună, să vadă că lumea e diversă și variată, că nu trebuie să accepte tot ce li se oferă, să aibă puterea și capacitatea de a alege ce este în folosul lor, ce îi ajută, să nu cadă pradă pericolelor din jur, să nu creadă orice până nu gândesc critic, să se poată controla comportamental, emoțional. Elevii sunt ajutați să-și formeze o gândire logică, să fie toleranți, să fie creativi.

48


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Reuniune cu suflet Prof. Toma Sorin Sauliuc Liceul Special „Sfânta Maria” Arad În perioada 28 – 31.03 2022, la Predeal, s-a desfășurat excursia de mobilitate și orientare organizată de fundația Sense Internațional România. Am avut bucuria de a fi invitați să participăm, alături de alți copii cu deficiențe senzoriale multiple – elevi ai școlilor speciale din Timișoara, Sibiu și Iași. Reuniunea a avut loc pe minunata Vale a Prahovei, unde am participat la atelierele de lucru, excursiile și activitățile culturale organizate sub umbrela „Educație cu Sens”. Din cadrul Liceul Special „Sfânta Maria” Arad au participat elevii Crișan Florin clasa VIII-a și Kelemen Eniko din clasa X-a liceu. Copiii noștri, alături de ceilalți copii ai școlilor speciale s-au implicat cu entuziasm și bucurie în toate activitățile organizate: ateliere de creație, jocuri instructiv-educative, exerciții de orientare, etc. S-au legat prietenii și sau stabilit noi contacte cu celelate școli speciale din România: Liceul Tehnologic Special Gheorghe Atanasiu, C.S.E.I. Constantin Pufan Timișoara, Liceul Teoretic Special Iris Timișoara, Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași și C.S.E.I. SIBIU Cine este Fundația Sense Internațional, gazda noastră de la Predeal? Înființată în anul 2001, Sense Internațional România este singura organizație din țara noastră ce militează pentru drepturile persoanelor cu surdocecitate Este partenerul și sponsorul școlii noastre în cadrul proiectului vocațional „Sens pentru viață” din anul 2014, perioadă în care când am primit prin donație minitipografia din cadrul liceului nostru – în cadrul căreia elevii școlii se specializează în calificarea Tipăritor offset. 49


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Organizatorul anual al săptămânii Helen Keller in școală. Organizatorul proiectului “Surâs și culoare” Organizatorul a numeroase conferințe, seminarii, concursuri, cursuri și materiale de documentare referitoare la persoanele cu surdocecitate Vă mulțumim, Sense România, că ne-ați ales să facem parte din povestea „Educației cu sens” și așteptăm cu nerăbdare să participăm la noi activități.

50


PROIECTE ȘI PARTENERIATE Liceul Special „Sfânta Maria” Arad a marcat Ziua Europei Prof. Constantin Frățilă Liceul Special „Sfânta Maria” Arad În data de 9 mai 2022, în Clubul Liceului Special „Sfânta Maria” Arad, s-a desfășurat activitatea „9 MAI – Ziua Europei”, coordonată de prof. Frățilă Constantin. Domnul profesor le-a prezentat elevilor din clasele V-XII un scurt material referitor la semnificația zilei de 9 MAI 1945. Principalele teme discutate au fost: • • •

• • • •

Relațiile internaționale 1919-1939; Spre cel de-Al Doilea Război Mondial; Al II-lea Război Mondial: Blitzkrieg, 1939-1941; Cotitura în desfășurarea războiului, 1942-1943; Victoria Națiunilor Unite, 1944-1945. Conferințe; Holocaustul; Lideri; Consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial

Prezentarea a fost însoțită de fotografii sugestive, astfel elevii au avut posibilitatea să „călătorească în trecut”, pentru a înțelege importanța acestor evenimente.

51


PROIECTE ȘI PARTENERIATE

52


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm Prof. Victor Vancu Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Unul dintre rolurile școlii este acela de a forma caractere, prin exersarea unor deprinderi și abilități cu ajutorul cărora elevii să devină independenți și integrați în societate. Acest rol este cu atât mai important în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, cu cât aceștia se lovesc de numeroase bariere, începând cu propriile lor limitări și continuând cu reticiența societății. În acest context, școala nu rămâne un simplu instrument de transmitere de cunoștințe, ci devine, alături de familie, partener al dezvoltării și integrării copilului. O serie de activități întreprinse în școală, au rolul de a-i pregăti pe elevi pentru viață, prin interacţiune cu semenii şi adulţii din comunitatea lor, prin expunerea la diferite de medii care ar minimaliza impactul deficienţei lor sau prin simularea unor situații concrete. Din experiența practică se poate observa o predilecție a elevilor cu cerințe educaționale speciale spre activitățile practice, lucru benefic, întrucât acestea contribuie atât la crearea unor deprinderi de viață independentă, cât și la creșterea stimei de sine și dezvoltarea abilităților de interrelaționare. De o astfel de experiență practică, nonformală, a avut parte și un grup de elevi de la Liceul Special Sfânta Maria, care a participat la un „atelier gastronomic” desfășurat în laboratorul de industrie alimentară din școală, sub supravegerea profesorului de la clasă și a profesorului de specialitate. Acolo, folosindu-se de o rețetă și de ustensilele din laborator, elevii au făcut clătite. Înainte de începerea „experienței culinare” a fost necesară urmarea unor pași: Prezentarea laboratorului de industrie alimentară. Stabilirea unor reguli de conduită în laborator. 53


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Vizionarea unui filmuleț cuprinzând procesul tehnologic de realizare a clătitelor. Familiarizarea cu rețeta. Identificarea ingredientelor. Identificarea ustensilelor necesare. Experimentul culinar a fost un dublu succes. În primul rând elevii s-au bucurat de o gustare dulce făcută de ei, iar în al doilea rând, în urma activității elevii s-au familiarizat cu munca în echipă, reguli, așteptări, autoritate, prietenie, stiluri și reguli de comunicare, cooperare versus competiție.

54


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Un urcior cu apă și un mic antimis Prof. Manuela Codrean Palatul Copiilor Arad Îmi aduc aminte și acum plecarea la cer a bunicului din partea tatălui. Era așezat, în sicriu, pe o masă mare, în camera bună, cea mai îngrijită din casă. Deși aveam doar șase ani, mi sa întipărit în memorie imaginea oamenilor din sat, care veneau rând pe rând cu buchețele mici de trandafiri pe care le așezau pe pieptul bunicului. În scurt timp sicriul era plin de flori și bunicul părea mai liniștit ca niciodată. Mirosul de trandafiri se amesteca cu mirosul de tămâie lăsat în urmă de cădelnița preotului din sat. În ferestră, bunica pusese un pahar cu apă din care să bea bunicul, iar noi, nepoții, ne miram cum apa din pahar tot scădea de la oră la oră. Cum reușea oare tata Vasile, așa îi spuneam noi bunicului, să bea apă fără ca cineva să-l vadă, mai ales că tot timpul, fără încetare, cineva stătea lângă el ca să îl păzească de spiritele rele? Cei din casă îl jeleau și strigau să se întoarcă, iar eu mă gândeam atunci că bunicul se preface că nu-i aude. Obișnuia săi spună bunicii cănu a auzit-o când îl ruga să pregătească căruța sau să nu mai piardă vremea cu vecinul, la gard. Am păstrat secretul, nu am vrut să îl pârăsc pentru că și bunicul trecea cu vederea năzdrăvăniile mele. La un moment dat, goarna a sunat iar în casă au intrat oameni înalți, cu prapuri în mâni, care l-au luat pe umeri și l-au urcat într-o căruță trasă de cai. Au plecat cu toții la biserică. „Vine el, înapoi!”, mi-am zis eu. De atunci, însă nu l-am mai văzut pe tata Vasile. 55


PROPUNEM SPRE LECTURĂ S-a dus să-l caute bunica, peste câțiva ani. M-a rugat ca eu să îi duc urciorul cu apă, cât timp ea va nu va mai fi deoarece va avea un drum lung de traversat. La noi se păstrase obiceiul ca timp de șase săptămâni după moartea celui drag, un membru al familiei să ducă, dimineața, un urcior cu apă rece de fântână, unui vecin din sat. Acest drum cu urciorul a fost ca o rugăciune permanentă de 40 de zile și nici măcar nu am știut atunci... A trecut timpul și alți oameni dragi s-au dus rând pe rând la biserică cu oamenii înalți, cu prapuri. Acum știu că nu se mai întorc pe acest Pământ. Azi nu mai duc urciorul cu apă, nu mai urmăresc paharul din fereastră. În schimb i-am făcut loc, în sufletul meu, unui mic antimis în care am așezat pomelnicele de la Sfânta Liturghie, amintirea oamenilor dragi, nădejdea că „Dumnezeul duhurilor” odihnește sufletele celor dragi „în loc luminat” și încredințarea că Hristos a Înviat!

56


PROPUNEM SPRE LECTURĂ O poveste fără zmei pentru puștiul meu, Andrei... Prof. Carina Anca Baba Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Se făcea că acum multă, multă, multă vreme, când încă nu apăruseră pe fața pământului nici Eroii în Pijamale, nici Fixiki, șuruburile atotștiutoare, piticii ascultau cu sufletul la gură poveștile spuse, mai mult în șoaptă, de către bunicile lor. Fiindcă... adevărul adevărat e că bunicile se pricep la povești la fel de bine cum se pricep să facă gogoși… să facă, să spună… important e că piticii lor înfulecă și din unele, și din altele cu la fel mare poftă. Așadar, pe vremea aceea, în care cărțile încă stăpâneau lumea, tabletele neapucând să fie inventate și să le dea acestora dureri de cap, se ascundea prin țara asta, încă împărțită în trei, un fecior chipeș, dar cam mândru. Se credea buricul pământului. Se repezea și la lucru, și la vorbă, astfel că i se întâmpla des ba să își rănească degetele, ba să nu poată să-l spună pe L…. Ce îi plăcea lui cel mai și cel mai mult era să construiască poduri de piatră din cuburi de lemn, că nici piesele lego încă nu apăruseră pe lume. Puștiului nostru îi mai plăceau caii. Tare mult îi plăceau caii și fiindcă visa la un cal care să-l poată purta printre nori, s-a gândit să îi pună la încercare pe toți caii din herghelia tatălui său, dându-le să mănânce jar. Sigur că bieții cai s-au ars de numa-numa, dar puștiul a fost tare încântat să descopere că totuși există pe lume un cal care se hrănește cu jar. Era mult mai la îndemână să îi dea jar, decât să îi semene trifoi, să nu uite să îl cosească, să îl strângă și așa mai departe. I-a dat niște jar și imediat calul lui fermecat l-a putut purta prin cer, de parcă ar fi fost Olandezul zburător. Ei, Harap Alb, fiindc-așa se numea puștiul nostru, a cam încurcat-o… din momentul în care, în hoinăreala lui prin lume, a dat peste Spân. Sau Spânul peste el… nu se știe încă… Ideea e că Spânul, 57


PROPUNEM SPRE LECTURĂ uns cu toate unsorile, a știut să îl citească pe Harap Alb dintr-o privire: îi vedea în ochi inocența și bunătatea, părul rebel îi dădea de gol încăpățânarea, mâinile pe care și le ținea cu grijă peste coama calului arătau ce prieten loial îi este acestuia… felul drept în care își ținea trupul trăda un oarecare orgoliu… Era clar! Puștiul trebuia pus la încercare, verificat dacă poate fi mâna lui dreaptă, aia care le face pe toate, lui rămânându-i numai să primească laurii. Așa că Spânul l-a luat pe lângă el, simțind că își pot fi de folos unul altuia. Unul slugă, altul stăpân, ai putea fi tentat să îl compătimești pe Harap Alb… Dar, vai, cum le învârte viața aceasta pe toate… avantaj având totuși primul, deoarece al doilea, vrând-nevrând, i-a mai tăiat din lungul nasului, i-a mai șlefuit un pic în orgoliu, ca să nu fie așa aspru, l-a mai învățat disciplina, punându-l să se trezească în zori, să îi pregătească dejunul, să strângă după el… l-a învățat răbdarea, aruncându-l între copitele și între coarnele unui cerb, trebuind să aștepte și s-aștepte și s-aștepte asfințitul soarelui, pentru a scăpa de mânia cerbului, l-a învățat să fie perspicace și să fugă cât îl țin picioarele când vede un urs, l-a învățat perseverența, și curajul, punându-l în situații delicate, care nu se mai sfârșeau, l-a învățat să râdă cu adevărat, dându-i posibilitatea să-i întâlnească pe vestiții lui prieteni înfometați, însetați, și plini de voie bună… l-a învățat să fie politicos și recunoscător, obligându-l să apeleze la Sfânta Duminică, un fel de înger ce îi apărea înainte când avea mai mare nevoie. L-a învățat să nu facă nimic din ce nu i-ar plăcea lui însuși să i se întâmple. Oricum... lecții aplicate cu mult tact și diplomație, fără teorii inutile și definiții de neînțeles. Cam așa… ca în Fixiki. -Dar a vrut să îl omoare! -Da! Asta așa e! -Și... altă variantă să învețe nu e, decât aceea de a fi chinuit de Spân? -Ba da! Putea să o asculte pe mama lui... 58


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Degeaba Prof. Diana Maria Petcuț Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Azi Țara-i scoasă la mezat de negustorii cu taraba, ce au vândut-o pe nimic și-au dat-o pe degeaba. S-au ploconit la curți străine, umblând mereu cu jalba, ca să le fie doar lor bine, dar pentru noi degeaba. Poporul azi e în necaz și-și duce greu povara, căci palma dată pe obraz, o simte peste față țara. Nu se sfiesc nici azi deloc, din curte să ne vândă gloaba, ca să trăiască bine-un pic, ar da-o pe degeaba. Împotmoliți în ireal, lipsiți de orice ideal, am pătimit degeaba c-am acceptat ca alții, să ne rezolve treaba. 59


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Alienați la trup și la simțiri de-otrava propriei gândiri, azi asistăm senini la actul proprie-i pieiri. Multe întrebări ar fi de pus, puține au însă răspuns, și-i prea târziu ceasul de-acum, destinul țării l-am pierdut pe drum. Căci am avut o țară ca bobul dintr-un spic, dar fără simț istoric, am rupt-o în bucăți, am dat-o pe degeaba și-am dat-o pe nimic.

60


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Primăvară Înv. Marcela Zaha Grădinița P.P. 22 Arad În verde crud de primăvară În ciripit și însorit Soseau Floriile pe cale Și s-au pierdut în asfințit. Și vine Săptămâna Mare Și patimile vin cu ea Iisuse, fii cu îndurare Cum noi n-am știut să fim cândva Și iartă-ne, Iisuse dulce, Așa cum ai făcut atunci Când spini, oțet și lemn de cruce Le-ai suportat pentru ai tăi prunci. În mănăstire și-n biserici Cu pas sfios să poposim Ascultători să fim la denii În rugăciuni să ne unim. De ziua Învierii sfinte Părtași cu Tine noi să fim În sfânta cuminecătură Să Te găsim, să Te primim. Și clopotele bat mai tare Și sunetul răsună lin... "Hristos a înviat" să zicem Să fim mai buni și să iubim. 61


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Iepurașul de Paște Înv. Marcela Zaha Grădinița P.P. 22 Arad Iepurașul cel de Paște Toată lumea îl cunoaște: Este vesel și frumos. Și-l vestește pe Hristos. Cât a fost El răstignit Ouăle s-au înroșit. Și când El a înviat Măicuța s-a bucurat! De ouă roșii, la Paște, Toți copilașii au parte. Le ciocnesc și spun voios: Astăzi a înviat Hristos!

62


PROPUNEM SPRE LECTURĂ

Macul Înv. Marcela Zaha Grădinița P.P. 22 Arad Pălărioară aromată Pe câmpia aurie Fir de fată-mbujorată Este macul în câmpie. Printre bani frumoși de aur Cu dantelă înveliți, Macul roșu stă și așteaptă Cu petalele fierbinți. Simte dorul ce ne leagă De strămoșii ce-au plecat: Sânge sfânt scurs dintr-o rană Pentru țară revărsat. Și din jertfa sfântă, vie Ce și-au dat-o pe pământ, Macul, ca o pălărie, se ridică Fluturând pentru toți Respect și pace și iubire de pământ. Și privind în depărtare Printre bani frumoși de aur Vezi frumos, zâmbind sub soare Macul roșu-sfânt tezaur.

63


PROPUNEM SPRE LECTURĂ Primăvara Prof. Ovidiu Păduraru Liceul Special „Sfânta Maria” Arad

Primăvara în grădină, Gâze vesele mișună, Soarele tot mai târziu apune. Copacii toți se-ntrec la-nflorit Pe alei, în parcuri și-n grădini, Natura garderoba și-a-nnoit, În straie verzi sunt toate, de la frunze la tulpini.

(foto: Păduraru Ovidiu) 64


PROPUNEM SPRE LECTURĂ

*** Prof. Ovidiu Păduraru Liceul Special „Sfânta Maria” Arad

Când cerul marea sărută Și țărmu-i e buză Și obrazul de nor străluce-n sclipiri de ceruză, Găsesc pacea-n furtună; Stropii reci plonjează și pe pielea-mi rece se adună; Luntrea-n derivă plutește, Purtată pe ape de smarald, Unde marea delta întâlnește Unde-i și rece și cald; Acolo-n pustiu de apă și văzduh Unde trupul se desparte de duh, Aștept mâna Lui să coboare din paradis Să mă cuprindă și să mă trezească din vis.

(foto: Păduraru Ovidiu) 65


PRIETENII NOȘTRI

Creații în versuri de la Cercul de Jurnalistică Palatul Copiilor Arad Cleștar și agonie Andreea Pătcaș, clasa a X-a privește partea bună! nu există una. privește partea rea! n-am auzit de ea. ce vrei să privești atunci? cum mori și nu știi că o faci, căci ești atât de vie. tu te-ai născut să pieri, prin trupu-ți să adie fulgi de cleștar în agonie să strice dulcea armonie a inimii ce-a învățat că moartea a fost odată vie. privește partea bună! care e aceea? privește partea rea! n-am auzit de ea. ce vrei să privești atunci? cum te zvârcolești, cum mâna morții o ocolești, cum privești la noi toți și știi că n-ai să poți să iubești, să crești, să treci cum a trecut speranța mea cândva. 66


PRIETENII NOȘTRI Dă mai departe Maria Solomie, clasa a VIII-a Destine pierdute în furtună, Vise ce mor într-o lume nebună... Pe ce cărare s-au pierdut pașii tăi, De te poartă pe aripa timpului meu? Dă mai departe, din zbor, speranță Să te pot privi și mâine... Dă mai departe iubire Să nu existe suferință... Dă mai departe zâmbete Dă mai departe voință și credință Să te pot purta veșnic Pe aripa timpului meu...

67


PRIETENII NOȘTRI Moarte urbană Alexandra Vidican, clasa a X-a Ansamblu abstract De clădiri vechi, Dintr-un oraș stricat, uitat... După fiecare fereastră O poveste: Dramatică, romantică... Niciuna interesantă. Străzi ale orașului, escorte. Liniște... Șoapte uscate în noapte. Ești plictisit sau pe moarte, Ești pe moarte sau lipsit de cuvinte. Stai cu capul în jos, Ușa de la mașina e deschisă Și aștepți să fii protagonistă Într-o scenă sinistră... Unde capul tău lipsit de oxigen, Se zdrobește de etern, Iar sunetul amestecului omogen Ce țâșnește acum Și se scurge pe drum, Să fie un fel de refren. 68


PRIETENII NOȘTRI

Sunetul atingerii Daiana Orban, clasa a X-a Te simt ca pe o lumină în întunericul meu, Mă faci să uit de durere mereu. Când lacrimile apar, și simt că vreau să dispar, pe tine totuși te pot vedea tot mai clar. Vocea ta, partea lipsă pe care o aveam în mine, numai ea mai poate să mă aline. Îmi închid ochii, dintr-o dată ești aici, în lumea în care nu suntem doar amici. Vreau să simt sunetul atingerii tale Să știi că nu o să te mai pot uita, iubitul meu-amprentă, în mintea mea nimic nu se mai poate acum schimba!

69


PRIETENII NOȘTRI

Povestea mea Lorena Pletea, clasa a X-a Încerc, de o săptămână și un pic, să scriu ceva O strofă, ori un vers, măcar un gând Dar nu mai pot, am ajuns străină de poezia mea Vechiul ,,eu” dus departe a fost de vânt. Nu mai simt, sau poate am uitat să scriu, Cred c-am lăsat poeta din mine-n vechea eu. Nu mai sunt nimic din tot ce cândva era atât de viu, Poezia mi-a rămas doar rană pe trup în dumul acesta care nu-i al meu. Un drum întunecos cu raze de lumină ascunse în pământ, Dar eu parcă mergeam pe un drum ce singură-l scriam, Însă aici, atâția ,,eu” au fost aduși de vânt, Acesta nu e drumul meu, nu-i drumul la care visam! Parcă-mi doream să merg pe un drum neumblat, Să las în urma mea cărare, Dar m-am rătăcit pe acest drum unde atâția oameni s-au înecat. Eu nu vreau. Unde este vesta de salvare? Eu am vise, vreau să ajung departe, Nu vreau să mă înăbuș în anonimat, Vreau să am povestea mea aparte! Până la urmă, nu cu toții ne-o dorim? 70


PRIETENII NOȘTRI

Jocul de-a ceasul Erick Ionescu, clasa a VIII-a Tic-Tac bate ceasul cât nasul, bate dânsul cu balansul aduce sentimentul uneori și râsul accelerează pulsul și alungă plânsul. Ceasul e ca aurul chiar când gerul, sau piperul, bate ceasul Non-stop, cât e ziua de lungă... Oare pot să trec acest hop, Da, prin zâmbet și joc!

71


PRIETENII NOȘTRI

*** Florin Lăpugean, clasa a X-a Liceul „Sever Bocu” Lipova

Culeg a vremii stare. Mă scufund în mări și oceane Neputând a atinge o rază de soare, Încătușat cu flori de ace. O lumină vagă mi se arată, Zâne și sirene ale mării cântă. Ușor îmi pierd cumpătul Sedus de ape de cristal... Și se arată răul... Înnebunit de-a binelea, Urlu în larg atras de elO creatură de cenușă ce din nimic se ridicăA apei zbucium ce-mi poartă pică.

72


ARIA DIVERSITAS Efectele poluării asupra sănătății omului Prof. Cristian Boșcu Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Poluarea constă în contaminarea mediului cu materiale care pot influența negativ funcția naturală a ecosistemelor și care sunt dăunătoare sănătății. Deși poluarea mediului înconjurător poate fi rezultatul unor cauze naturale, în ultimele decenii, activitățile umane au generat cele mai mari cantități de substanțe poluante. Întrucât acestea afectează atât calitatea aerului, cât și a apelor și a solului, efectele asupra sănătății populației au crescut considerabil, ducând la ridicarea ratei deceselor premature. De multe ori însă, afecțiunile cauzate de substanțele toxice nu sunt conștientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial. Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a scăzut considerabil în special în zonele urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice. Organizația a atras atenția că o problemă reală pentru sănătate o constituie și poluarea aerului din locuințe. Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului organism, pornind de la tulburări ale somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase. Potrivit specialiștilor din domeniu, particulele care contaminează aerul și temperaturile ridicate afectează inima, sistemul nervos central și funcția respiratorie, efect care mărește riscul apariției unor boli vasculare și atacului cerebral. Aerul poluat poate cauza și diverse alergii, care pot degenera în astm bronșic. Expunerea la diverse tipuri de poluanți, inclusiv parfumuri și solvenți, poate genera 73


ARIA DIVERSITAS sensibilitatea chimică multiplă, cunoscută și ca boala de mediu, care se manifestă asemănător reacțiilor alergice. Printre elementele care duc la poluarea atmosferică se numără particulele, ozonul, monoxidul de carbon, azotul, dioxidul de sulf, benzenul și plumbul, iar printre surse se află autovehiculele, fabricile, șantierele în construcții, drumurile nepavate sau instalațiile de încălzire. Expunerea la unele dintre aceste elemente poate avea efecte fatale asupra omului. Monoxidul de carbon influențează capacitatea organismului de a transporta oxigenul în sânge, fiind periculos în special pentru persoanele care au probleme cardiace, iar expunerea la concetrații mari poate fi fatală. Plumbul poate afecta sistemul nervos, rinichii și ficatul și poate cauza anemii, hipertensiune arterială sau osteoporoză. Expunerea la cantități mari poate genera pierderi de memorie, convulsii sau chiar retardul mintal. Benzenul afectează sistemul nervos central și este cancerigen. Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul, poluarea fiind consecința activităților acestuia. Primejdia reprezentată de poluare a crescut și crește neîncetat, impune măsuri urgente pe plan național și internațional pentru combaterea poluării. Omul, după ce a atins un anumit grad de cultură, a scos la lumină o trăsătură care îl deosebeşte de toate celelalte vieţuitoare; în timp ce toate speciile se adaptează mediului de viaţă, omul a încercat o performanţă diferită: adaptarea mediului la particularităţile sale biologice, la cerinţele vieţii sociale. Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de către om. Astfel apare poluarea, 74


ARIA DIVERSITAS aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi a animalelor, devin reziduri care pot să incomodeze bunul trai în funcţie de natura şi cantitatea lor. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare a erorilor care o provoacă. Cu toate ca poluarea poate avea şi cauze naturale − de exemplu, erupţia unui vulcan, gheizerele sau furtunile de praf − cauzele artificiale, create de om, sunt cele care predomina şi care „murdăresc” mediul înconjurător şi, totodată, organismul uman. Industria este primul şi principalul factor poluant, iar atmosfera este marea sa victimă. În aceasta schemă, o sursă industrială extrem de poluantă este ramura producerii materialelor de construcţii, din cauza prelucrării unor roci naturale. De asemenea, să nu uităm de defrişarea pădurilor şi lipsa de atitudine în regenerarea fondului forestier. Pe locul doi şi trei vorbim de poluarea casnică şi cea produsă de autovehicule. Trebuie să ştim că nu doar gazele de eşapament poluează, ci orice fum, praf, cenuşa ce provine din arderi, în această categorie intrând şi fumul de ţigară, dar şi modul în care obţinem energia folosită la îndeplinirea necesităţilor uzuale. Da, pentru că, fie că vrem, fie că nu, faptul că ne încălzim locuinţa sau că gătim produce poluare.

Efectele poluării asupra mediului Poluarea afectează în mod direct apa, solul şi atmosfera. Astfel, un prim rezultat sunt apele reziduale contaminate cu substanţe toxice provenite din deversări. Rezultatul? Râuri, lacuri, mări şi oceane riscaă să-şi piardă flora şi fauna. Această apă intră în sol, unde, alături de alţi factori poluanţi, cum ar fi îngrăşămintele chimice, conduce la deteriorarea calităţii sale, fapt ce se răsfrânge în primul rând asupra hranei. Factorii atmosferici sunt mult compromişi, iar efectul se manifestă prin ploi acide, gaze de seră − responsabile de încălzirea globală, raze ultraviolete intense din cauza distrugerii stratului de ozon. Amprenta poluării asupra organismului uman 75


ARIA DIVERSITAS Este de la sine înţeles că distrugerea naturii înseamnă distrugerea omenirii, efectele poluării asupra mediului afectându-ne în mod direct prin aer, apă şi alimentaţie – necesităţi fără de care nu putem să trăim şi pe care, cumva, ne obligăm să le consumăm poluate. Din păcate, nu mulţi realizează că mare parte din problemele de sănătate actuale sunt repercusiuni ale poluării şi, nu de puţine ori, simptomelor le atribuie alte cauze. Durerile frecvente de cap, greaţa, stările de vomă, oboseala şi ameţeala sunt cel mai des întâlnite semne ale unui organism poluat. De asemenea, poluarea stă la baza apariţiei afecţiunilor respiratorii, sensibilizeaza organismul în fața alergiilor şi este un factor important în declanşarea bolilor cardiovasculare. În plus, sistemul nervos şi cel endocrin sunt afectate, poluarea fiind responsabilă de accentuarea stărilor de nervi și stres, dar şi de apariţia multor tipuri de cancer. Probabil că pielea este cel mai uşor afectată de poluare, aceasta fiind în contact direct cu razele emise de soare. Pe de altă parte, cercetătorii în domeniu au scos la iveală că persoanele care locuiesc în oraşe poluate sunt mult mai predispuse insomniei, calviţiei şi obezităţii. Copiii, cei mai afectaţi de poluare Numeroase studii desfaşurate în acest sens au ajuns la un numitor comun, şi anume că cei mai afectaţi de poluare sunt copiii. Astfel, bebeluşii expuşi în primul an factorilor poluanţi dezvoltă mai uşor astm, bronşite, infecţii ORL şi probleme de piele, o cauză fiind şi sistemul imunitar încă nedezvoltat la adevărata capacitate. Ţineţi cont că aerul toxic afectează intrauterin fătul şi există riscul ca viitorul adult sa fie mult mai sensibil în faţa problemelor respiratorii. Este recomandat, pe cât posibil, să evitaţi contactul bebeluşului cu mediile poluante, cel puţin în primii ani de viaţă.

76


ARIA DIVERSITAS

COZONAC TIP FLOARE Prof. Mihaela Iovu Liceul Special „Sfânta Maria” Arad Ingrediente • • • • • • • • •

500 g făină 300 ml lapte 50 g unt 10 g drojdie uscată 2 linguri zahăr pudră 2 galbenușuri esență de vanilie sare 200 g nutella

Mod de preparare Se prepară maiaua din 100 ml lapte cald, drojdie și 2 linguri de făină, se lasă la dospit. Se amestecă maiaua cu făina, gălbenușurile, zahărul, untul la temperatura camerei, esența și sarea. Se adaugă câte puțin laptele cald și se frământă compoziția până se formează un aluat omogen, moale dar nu lipicios. Se lasă la dospit o oră (până își dublează volumul).

77


ARIA DIVERSITAS Se împarte aluatul în 4, se formează 4 bile pe care le întindem și vom obține 4 foi rotunde. Se așează prima foaie în tava de copt, se unge foaia de aluat cu nutella, apoi a doua și a treia foaie. Pe ultima foaie nu se pune nutella. Se așează un pahar în centrul foilor (pt a forma un cerc) și plecând de la marginea paharului se taie aluatul în 16 părți egale, apoi se răsucesc fâșiile spre exterior două câte două, pentru a forma frunzele. Se mai lasă la dospit 15 min. Se unge cozonacul cu gălbenuș de ou și se coace în cuptorul preîncălzit la temperatura de 175°C, timp de 35-40 minute.

75


ARIA DIVERSITAS

Superlative din România Prof. Paula Lucaci Liceul Special „Sfânta Maria” Arad România este prima țară din lume cu producție de petrol înregistrată statistic (1857) cu exploatări între văile râurilor Prahova și Trotuș. Carpații României includ cel mai întins lanț vulcanic din Europa.

Cea mai lungă peșteră este Peștera Vântului situată în Munții Pădurea Craiului din Munții Apuseni (47 km).

76


ARIA DIVERSITAS Valoarea record a temperaturii minime a fost de -38,5 grade C, înregistrată la 24 ianuarie 1942, în cea mai geroasă lună a secolului, la Bod, lângă Brașov. Cele mai calde ape termale (+56 grade C) se găsesc în împrejurimile orașului Băile Herculane. Polul ploii din România se află la Stâna de Vale, pe versanții vestici ai Munților Apuseni, la circa 1100 m altitudine, unde se înregistrează anual 1604 mm. Oltul, cu o lungime de 737 km, curge în întregime în interiorul țării. Cel mai lung râu din România este Mureșul: 768 km. Lacul cu cea mai mare suprafață este Razim: 4150 hectare.

77


ARIA DIVERSITAS

Cel mai adânc lac glaciar din Carpați este Lacul Zănoaga din Munții Retezat (-29 m adâncime).

Cel mai adânc lac de acumulare este Lacul Vidraru (156 m) pe Argeș. Unic în lume, Lacul Ursu, de lângă Sovata, are o concentrație de sare mai mică la suprafață și din ce în ce mai mare spre adâncime.

78


ARIA DIVERSITAS Cel mai adânc lac dintre cele formate în minele de sare părăsite este Lacul Avram Iancu de la Ocna Sibiului (132,5 m). În Bucovina s-au înălțat Mânăstirile Sucevița, Arbore și Voroneț, ultimele urme ale culturii bizantine în Europa. Orașul situat la cea mai mică altitudine din România este Sulina din Delta Dunării: 4m.

Orașul situat la cea mai mare altitudine este Predeal (1060 m) aflat pe Valea Prahovei. Cea mai veche cale ferată este sectorul Oravița-Baziaș, construit în anul 1856. 79


ARIA DIVERSITAS

Lansare de carte: Povestea celor doi pinguini Marcela Zaha s-a axat pe o poezie evident sensibilă, mai ales poezie pentru copii, dovedindu-și (și) în acest fel pasiunea cu care își desfășoară activitatea didactică, și... este bine știut, pasiunea pentru ceea ce facem preface munca și sacrificiul în cu totul altceva, în artă, bunăoară. Desigur, nu s-a putut opri la poezie, potrivindu-i-se ca o mănușă și genul epic, povestea pentru copii, mai precis. Dovadă... „Povestea celor doi pinguini”. Copiii au nevoie de așa ceva. De povești scurte, dar pline de învățăminte, de povești lipsite de violență, de povești pe care să și le aducă aminte atunci când sunt la răscruce, pentru că și ei, copiii, pot să ajungă la micile lor răscruci... fiind nevoiți să decidă. Poveștile Marcelei îi vor determina să decidă corect și acest lucru este deosebit de important.

80


ARIA DIVERSITAS Scrisoare prietenului meu SNAC 20221 Arad, 10.04.2022 Dragă Loana, Am citit ultima ta scrisoare. A fost o scrisoare care mi-a adus multe emoții, atât de tristețe, cât și de bucurie. Pe tot parcursul lecturii... am plâns. Îmi curgeau lacrimile și sentimentele mele erau foarte confuze. Mai bine ca orcine... te pot înțelege, deoarece și eu, la rândul meu, am fost în această situație. Știu, nu e ușor, dar nu uita ceea ce ne spunea cel care acum se uită la noi de undeva de sus: „orice pantă, oricât de abruptă ar fi, poate deveni o potecă!” Secretul este să o privești de jos până în vârf! Nu până la mijloc. Până sus, la capătul ei. „După ploaie și furtună va veni o zi mai bună!”, așa cum spuneai chiar tu în ultimile tale rânduri. Știu, este greu să vezi lumina din capătul tunelului, dar, așa mică cum e ea, pe mine m-a făcut foarte fericită! Te vei muta în același oraș ca mine, iar distanța dintre noi va fi doar o amintire. Și planurile de vacanță, scrise pe pagini de hârtie care au în fundal munții, vor fi mai ușor de îndeplinit. Munții pe care i-am cucerit împreună, chiar dacă unii erau mai tehnici, cu porțiuni de stâncă abruptă, munții pe care noi am reușit să urcăm, de fiecare dată, până în vârf. Așa cum au fost Mont Blanc sau Elbrus. Fericirea de a le admira vârful a fost de nedescris. Fericirea care ne aduce aminte că a cuceri un vârf de munte nu poate fi înțeleasă atunci când ești jos. E ușor să urci până în vârf, dar bucuria vine cu adevărat atunci când te simți în viață, cu sufletul împlinit, chair 1

Ariana Pero a reprezentat în acest an Liceul Special „Sfânta Maria” Arad la Concursul „Scrisoare prietenului meu”, obținând Mențiune.

81


ARIA DIVERSITAS dacă trupul este obosit după atâta efort. Mai știu că nu tot timpul am cucerit vârful pe care îl doream, dar chiar și atunci am învățat o lecție. După 10 zile de vreme proastă nu te mai gândești la eșec, te gândești la succesul pe care ai putut să îl vezi ajungând jos viu! Toate acestea sunt povești dintr-o carte scrisă în sufletele noastre, îți amintești?... Noi am scris-o! Acum se deschide înaintea noastră o altă carte cu pagini albe, cu visuri, dar și cu războaie, cu lecții învățate, cu lecții pe care trebuie să le învățăm. Antrenamente făcute împreună ca și atunci când eram mici și am descoperit iubirea pentru alpinism, o iubire pe care zi de zi, expediție după expediție, o aprofundăm tot mai mult, cu riscul ca bucuria și tristețea să devină tot mai intense în sufletele noastre. Până ne vom revedea, viața ți-a dat un nou munte de urcat, draga mea prietenă, de data asta nu e la propriu, ci la figurat. Dar nimic nu e imposibil atâta timp cât nu renunți, acest lucru mi s-a dovedit de mii de ori, eu sunt sigură că vârful îl vei găsi dacă te uiți de la baza lui către albastrul cerului ce se odihnește deasupra lui. În câteva cuvinte am să-ți spun și despre mine. Sunt bine, la școală merg de două sau de trei ori pe săptămână, deoarece știi și tu prea bine că ce e prea mult strică (glumesc, bolile nu m-au prea ferit în ultima vreme, dar nu e nimic grav!). Sunt recunoscătoare în fiecare zi pentru detaliile pe care alții nici nu le observă. Ploi mai sunt și pe la mine prin ochi, dar nici soarele nu stă prea mult departe... Probabil că așa li se întâmplă tuturor elevilor de clasa a X-a. Acum, chiar după ce termin de scris și de tipărit aceste rânduri, mă duc să învăț la biologie... Grea poate să fie materia aceasta! Greu mă descurc la ea, chiar dacă, într-un fel mai aparte, și aici e vorba despre viață. Te îmbrățișez strâns, cu drag și cu o bucurie imensă că mai e doar o lună până când ne vom revedea! A ta, Ariana Pero 82


ARIA DIVERSITAS REBUS MATEMATIC Prof. Amalia Diana Weisz Liceul Special „Sfânta Maria” Arad

Ramură a matematicii care studiază figurile și corpurile geometrice. Suprafața unei figuri geometrice. Patrulaterul cu toate laturile egale și un unghi drept. Propoziție al cărei adevăr se stabilește prin demonstrație. O colecție de obiecte bine determinate și distincte. Ramură a matematicii care studoiază operațiile și relațiile matematice. Paralelogramul cu toate unghiurile drepte. Suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei este teorema lui..... . 9. Pararelelipipedul dreptunghic cu toate muchiile egale. 10. Patrulaterul cu toate laturile opuse paralele. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

83


ARIA DIVERSITAS Lions Quest În perioada 13-14 mai 2022, cadrele didactice de la Liceul Special „Sfânta Maria” Arad au participat la un curs organziat de organizația LIONS Arad.

84


ARIA DIVERSITAS

85


ARIA DIVERSITAS

86


ARIA DIVERSITAS TÂRGUL EDUCAȚIEI

87


ARIA DIVERSITAS

88


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.