Casa Domnului – Vol.1
neascultător se va transforma într-un deşert care nu va da niciodată naştere la altceva decât la praf, bolovani, ghimpi, mărăcini şi plante otrăvitoare. 36. Căci iubirea şi înţelepciunea nelimitată a lui Dumnezeu îi dăruieşte fiecăruia exact ceea ce merită. Copiilor pioşi şi ascultători le oferă pâine, miere, lapte şi fructe dulci atât din punct de vedere fizic cât şi spiritual, în timp ce copiii neascultători şi mândri ai şarpelui vor primi pietre, praf, ghimpi, mărăcini şi plante otrăvitoare, atât din punct de vedere fizic, cât şi spiritual, pentru ca iarba rea să piară, iar acolo unde acest lucru este posibil, spiritul cel mort să fie salvat şi readus gradat la viaţă, prin iubirea plină de compasiune a marelui, eternului şi unicului preasfânt Părinte. 37. Iată, sunteţi cu toţii egali, bărbaţi şi femei. Dar voi, femeilor, vă veţi acoperi aşa cum trebuie părţile intime, precum şi întregul corp, şi de preferinţă, chiar şi capul, pentru ca bărbaţii să nu se simtă atraşi de desfrâu datorită naturii voastre neruşinate, la fel cum atrage şarpele păsărelele nevinovate şi libere în gura lui otrăvită, prin intermediul marii şi secretei lui lascivităţi, manifestată în privirea lui hipnotică. Căci voi, femeile, sunteţi înainte de toate copiii şarpelui, pline de veninul acestuia. De aceea, voi trebuie să fiţi mai presus de orice modeste, la fel ca regina albinelor care nu se aventurează niciodată în lumina soarelui, ci se târăşte cu atenţie, zi şi noapte, peste celulele copilaşilor ei nevinovaţi. La fel trebuie să fiţi şi voi, ascultându-vă soţii în toate, aşa cum vă solicită voinţa preasfântă a lui Dumnezeu. Dar dacă un bărbat – lucru care nu ar trebui să se întâmple vreodată – ar dori să vă forţeze să faceţi ceva împotriva voinţei lui Dumnezeu, vi se permite să vă descoperiţi capul şi să îi reamintiţi cu iubire de îndatoririle lui faţă de Dumnezeu. Dacă veţi respecta aceste porunci, atunci Domnul vă va copleşi cu graţia Lui, iar voi veţi deveni o privelişte plăcută şi binevenită în faţa Tatălui preasfânt şi etern. 38. Cât despre voi, bărbaţii, nu veţi avea nici o altă lege decât voinţa sacră şi întotdeauna explicită a supremului Dumnezeu. Dacă vreunul dintre voi va ignora vreodată această voinţă în inima lui, gura sfântă a lui Dumnezeu, la fel ca şi cea a naturii, va înceta gradat să-i vorbească pe înţeles. Apoi, întrucât s-a întors de la Dumnezeu către lumea exterioară, el va fi nevoit să asculte de o lege exterioară care va face din el un sclav al păcatului şi un servitor al iadului, aceasta în cazul în care nu-şi va transforma rapid inima, purificând-o printr-o ascultare smerită şi consacrându-i-o din nou lui Dumnezeu prin rugăciuni prelungite, cu devoţiune şi iubire, pentru ca El să o binecuvânteze şi să o sfinţească din nou prin voinţa Lui sacră (N.B. această poruncă este la fel de actuală şi astăzi, reamintindu-vă cum şi către ce trebuie să aspiraţi după renaştere!). 39. Acum ridicaţi-vă şi îmbrăcaţi hainele pregătite pentru voi de către copiii lui Dumnezeu. Acolo sunt hainele pentru bărbaţi, iar dincolo, cele pentru femei, pentru a vă putea distinge unii de ceilalţi şi prin stilul vestimentar, la fel ca şi prin comportamentul, morala şi modestia voastră. Aveţi însă grijă să nu cădeţi în vanitate şi mărire. Hainele sunt menite doar să vă înveşmânteze şi să vă protejeze de frigul din nopţile reci, pentru a vă conduce către Dumnezeu prin căldura iubirii eterne, a blândeţii şi obedienţei. 40. Iar acum, fiecare dintre voi să îşi acopere ochii cu o pânză protectoare, pentru a fi feriţi de priveliştea înspăimântătoare a prăpăstiilor peste care vă voi conduce. După ce vom fi ajuns la locul de destinaţie, vă veţi elibera din nou ochii şi îi veţi lăsa să se bucure de priveliştea noii voastre Ţări, dăruită vouă de imensa iubire a Tatălui preasfânt. Acolo, vă veţi putea întări din punct de vedere vital trupul şi spiritul cu fructele binecuvântate ale pământului, dăruite vouă de doi mari copii ai lui Dumnezeu, un bărbat şi o femeie, care vă aşteaptă deja. Acum urmaţi-mă, aşa cum o cere voinţa sacră a lui Dumnezeu! Amin!” 41. Şi iată, mult iubitul Meu Abel i-a condus apoi timp de şapte zile şi şapte nopţi către locul destinat lor, acoperind cu mare viteză o distanţă ce ar fi necesitat în mod normal mai mult de 30 de zile, fără nici un popas pentru odihnă şi hrană. Căci ei erau atunci oaspeţii
99