Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Parcul tematic nr. 3. SPECTACOLUL NATURII NATURII:: ÂNT AL DACILOR Vârful Gugu (2291 m) – MUNTELE SF SFÂ Pentru turiştii îndrăzneţi constituie o adevărată provocare o călătorie de o zi pe Vârful Gugu. Semn de hotar pentru cele trei provincii istorice, Banatul, Ardealul şi Oltenia, Vârful Gugu se distinge prin înălţimea sa de 2291 m, fiind cel mai înalt vârf de munte din Banat. Muntele care „se ascunde privirilor” este locul unde turiştii se pot retrage în sânul naturii pentru refacerea lor fizică şi psihică, senzaţiile unice. Gugulanii bănăţeni
în templul lui Zamolxe, pentru a trăi
proslăvesc mereu muntele sfânt al dacilor şi, în
timp, au ţesut în jurul lui o aură de legendă. Legenda spune că, pe Vârfului Gugu, înaltul înţelept al dacilor, Deceneu, în vremea regelui Burebista, s-a închis în peştera din apropierea vârfului, ca un adevărat sihastru, şi a ieşit după 7 ani pentru a propovădui credinţa într-un singur zeu, Zamolxe. Gugulanii sunt cei dintâi urmaşi ai dacilor, după altoirea rădăcinii acestora cu vlăstarul roman. Însuşi Burebista, cel ce a unit pentru prima oară toate neamurile dacice, ar fi fost chiar din Ţara Gugulanilor, căci numele lui înseamnă, de fapt, Boier de Bistra, apa care mai există şi astăzi şi de-a lungul căreia gugulanii îşi duc traiul. O altă legendă spune că regele Decebal a ascuns o mare parte din comoara de aur a dacilor, convins fiind că zeul lor, Zamolxe,
o va păzi de urgiile vremurilor.
Nu căutaţi să găsiţi această comoară că mari necazuri veţi avea ! Potecile spre Vârful Gugu se parcurg pe vreme bună, când râde lumina în flori, iar miresmele pajiştilor alpine se întrec în putere. În lunile de vară, urcând spre vârful Gugu, de la Lacul artificial Rusca Teregova Teregova, ăcile (Cincazu). pe valea adâncă a Hidegului (Râului Rece), se ajunge în Poiana Ml Mlă Aici ne întâmpină troiene de flori şi miresme dulci, prin care aleargă în
zig-zag fluturii
argintii asemenea farfuriilor zburătoare văzute de pe pământ. Poposind în mijlocul poienii cu flori, prins în vârtejul fluturilor şi ademenit de glasul greierilor care înalţă imn vieţii, turistul va simţi îndulcirea asprimii urcuşului de până atunci, spre această lume cosmică. De aici, se găseşte borna traseului turistic spre Vârful Gugu, care trece prin apropierea Vârfului Godeanu. Traseul spre Vârful Gugu solicită din plin drumeţul şi nu oferă posibilităţi de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
cazare. În schimb, dacă doriţi să staţi mai mult de o zi, sunt stâne unde se poate trage pentru popas. Dacă vreţi să înnoptaţi la stână, este bine să aveţi sac de dormit şi saltea. Nu trebuie să vă surprindă lătratul câinilor ciobăneşti în noapte; câinii simt că a venit vreun oaspete nepoftit la stână. Prezenţa ursului este una obişnuită. Îi plac tare mult mugurii, zmeura şi mierea. Vine la stână şi lupul care, vara, trăieşte singuratic sau cel mult în pereche, dar iarna se adună în haită. Mistreţii, vulpea, veveriţa, cocoşul de munte, căpriorul şi cerbul dau farmec şi viaţă muntelui. O raritate este capra neagră retrasă pe colţii stâncoşi, fiind stăpâna piscurilor. Dimineaţa, veţi fi îndemnaţi să beţi o cană de lapte muls de la oi. Nu refuzaţi, chiar dacă nu-i fiert; cel mai bun şi sănătos este laptele crud de la păstorii din apropierea muntelui sacru al dacilor, Gugu. Gustul îl veţi simţi pe mustăţile albe care se formează instantaneu. Pe cărarea spre munte ne va întâmpina pe neaşteptate Sfântul Ilie cu o ploaie de vară, după care soarele şi vremea bună ne îndeamnă să mai facem încă un pas până la Lacul Gugu, aflat sub Vârful Gugu. Lacul de formă triunghiulară, cu lungimea de 100 m, lăţimea maximă de 70 m şi adâncimea de 3,5 m, este primul punct energetic. Oricât de antrenat ai fi pentru a urca pe munte, când ajungi la malul lacului pici din picioare. Dintr-o dată dispare orice stare de oboseală şi te încarci cu o energie unică, marţiană, privind apa lacului de smarald ce se arată în „căldarea” Gugu. Cu această nouă stare, se urcă încă o aruncătură de băţ şi se ajunge la locul mult aşteptat, pe Vârful Gugu, unde liniştea tărâmului învăluie drumeţul într-o atmosferă selenară. Veţi simţi o bucurie a privirii şi a sufletului. Niciunde în lume nu veţi vedea atât de mare contrast între tinereţea văilor verzi şi culmile selenare. Tărâm SF, sălbatic şi misterios, Vârful Gugu oferă iubitorilor munţilor un minunat spectacol al naturii ca într-un vis al unei nopţi de vară. Toţi turiştii care au stat o noapte lângă lac şi au privit Vârful Gugu vă vor spune că au văzut, ca prin vis, cum dispare vârful muntelui sau cum se ridică exploziile de lumină ţâşnind chiar din munte.
Păstorii
gugulani şi turiştii mai spun că, în anumite nopţi, Vârful Gugu - considerat vârful piramidei energetice a Carpaţilor - îşi ascunde frumuseţea sălbatică în spatele norilor, într-o ceaţă densă care, efectiv, îi face să dispară, iar pe norul de ceaţă dansează umbre de oameni uriaşi şi de obiecte foarte mari. Este unul din fenomenele fascinante întâlnite pe Vârful Gugu, în anumite condiţii de vreme, descris sub numele de „halou” şi numit de localnici „coroana energetică de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
pe
Gugu”. Haloul în culorile cucubeului „tiveşte” umbra unui om, animal sau stâncă
dacă se găsesc între soarele la apus
sau la răsărit şi un nor sau un covor de ceaţă.
Atunci, umbra mult mărită a unor obiecte sau persoane apare proiectată peste nor sau ceaţă, înconjurată de un cerc mare color, asemenea unor coroane energetice. Sunt norocoşi cei care pot prinde pe aparatul de fotografiat „spectrul” cu umbra-siluetă a unei capre negre. Veţi vedea că aparatul nu va reţine nimic ! Când vântul destramă vălul, se iveşte iarăşi vârful muntelui. Nu veţi putea dormi însă aproape deloc din cauza unor energii inexplicabile declanşate atunci când exploziile luminoase ţâşnesc din munte şi „fură vârful spre cer”. Veţi avea senzaţia stranie că sunteţi priviţi de cineva, vă urmăreşte ocrotitor şi vă supraveghează cu stăruinţă. Căutaţi şi peştera unde s-a retras Zamolxe, în muntele Gugu, identificat ca fiind Kogaionon-ul - muntele sfânt al dacilor. Aici, în trecut, „se făceau vestitele nedei,
sărbători pastorale şi târguri de trei hotare, Banat, Ardeal şi Oltenia, asemănătoare târgului de pe muntele Găina.” [Bizerea M., 1971]. Pe drumul de întoarcere de pe Vârful Gugu, ascultaţi Balada Zeului Zamolxe pe care numai păstorii bătrâni o mai cântă din gură sau din fluier, aşa cum o făceau gugulanii la nedei:
Pe un picior de plai,
Focul s-a-nteţit,
Până-n miez de noapte,
Pe-o gură de rai,
Zamolxe a privit,
Şi dincolo de moarte.
Strânsu-ne-am în vale,
Şi-astfel a grăit:
Viaţa de v-o daţi,
O mulţime mare.
Tu, poporul meu,
Veţi fi înviaţi !
Rugul am aprins,
Să ai un singur D-zeu,
Zilele-n dreptate,
Focul am încins.
Cel ce-n Mine crede,
Vor fi nenumărate.
La Zamolxe vrem,
Lacrima nu vede,
Veţi bea Apă vie,
Să ne închinăm.
Că din zori de zi,
Doina cu voi să fie.
Eu cu voi voi fi,
Hora veţi juca, Pentru ruga mea.
După ce veţi coborî de pe munte veţi spune cu nedisimulată mândrie:
„Am fost pe Vârful Gugu !”. De muntele Gugu sunt legate multe credinţe, legende, tradiţii şi superstiţii. După el au luat nume locuitorii de la poalele munţilor, „GUGULANII”,
vestiţi ca păstori de oi
şi culegători de mere, pere şi prune. Trei sărbători creştine vă vor chema în fiecare an:
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ziua narciselor, nopţiile de sânziene şi ruga bănăţeană.
Ziua narciselor Printre cele mai fermecătoare bijuterii pe care natura le-a oferit Banatului Montan şti este Poiana cu narcise de la Zerve Zerveş ti, localitate aflată la 5 km de municipiul Caransebeş, pe drumul spre Muntele Mic. Din luna mai şi până în iunie, minunatele flori ă Zerve şti de aproape 40 ha cu minunate covoare de flori acoperă Rezerva Rezervaţţia Natural Naturală Zerveş albe pe marea întindere verde a ierbii, devenind una dintre cele mai frumoase atracţii turistice şi „emblema” localităţii. În fiecare an, în duminica din apropierea sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena (21 mai), în localitatea Zerveşti se desfăşoară una dintre cele mai frumoase sărbători ale gugulanilor: Ziua narciselor. Este sărbătoarea care reaminteşte tuturor, localnici şi turişti deopotrivă, în ce zonă frumoasă sunt. Este singura zi din an când se pot culege în voie narcise de munte care aici cresc spontan. Narcisele sunt flori de origine mediteraneană cu un parfum special, care te „îmbată” cu mirosul lor foarte puternic şi te îndeamnă la linişte sufletească, sinceritate şi puritate. Serbarea câmpenească de „Ziua narciselor” de la Zerveşti se desfăşoară încă din anul 1965 şi a continuat apoi din anul 2000, după o întrerupere de 10 ani de la Revoluţia din 1989. Ea a fost iniţiată de un om al locului, Trandafir Cocârlă, ajuns apoi un domn mare. Prin autentica sărbătoare, gugulanii menţin trează tradiţia din bătrâni. Iubitorii de evenimente folclorice bănăţene nu vor pierde prilejul să vină la Zerveşti, în Caraş-Severin, şi să participe la bucuria localnicilor. Ei vor fi întâmpinaţi de tinerii satului călare pe cai împodobiţi, după care sunt însoţiţi până în centrul satului, unde frumoase fete în costume populare îi vor îndemna pe „goşti” să servească colaci tradiţionali şi un pahar de răchie din Banat. Urmează „hora satului”, la care oaspeţii sunt invitaţi de săteni să se prindă până în Poiana cu narcise, de unde se pot culege narcise de munte după placul inimii.Ziua se încheie cu „petrecere la iarbă verde”,unde
muzica şi
dansurile populare bănăţene, micii şi berea te prind în vraja narciselor.
Nop Nopţţi de Sânziene În Banatul Montan, în satul turistic Marga, la data de 24 iunie a fiecărui an, se organizează la Casa Deleanu tradiţionalele
„Nopţi de Sânziene”, sub îndemnul
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
cuvintelor marelui poet român Lucian Blaga, care a spus cu multă intuiţie că „Banatul
reprezintă barocul etnografiei româneşti”. Sânzienele îşi trag numele de la frumoasele plante galbene sau albe, care înfloresc în această zi la marginea drumurilor, prin păduri, fâneţe sau livezi, aşa cum sunt şi versurile de o frumuseţe aparte despre fata bănăţeană:
Mândra mea, frumoase gene, Ca florile de sânziene. Sărbătoarea este rânduită aproape de mijlocul anului calendaristic când vara începe să „meargă” spre iarnă, se termină muncile agricole şi începe recoltatul roadelor pământului. Legenda spune că Sânzienele sunt zânele bune, minunat de frumoase, răpite de zmei şi ţinute ascunse în palate fermecate, aflate în păduri neumblate de picior omenesc. Spre deosebire de Iele care sunt zânele rele, sânzienele sunt binevoitoare omului, fac să rodească holdele, dau miros şi puteri trainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără lanurile de intemperiile naturii, dar oamenii trebuie să sărbătorească cu sfinţenie această zi. Sânzienele sunt o moştenire latină, urmaşe ale zeiţei Diana, ocrotitoarea
pământului roditor. Ele apar
în cete,
în
noaptea premergătoare Sf. Ioan Botezătorul, pe lună plină şi în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri împreună cu alaiul de fete sau plutesc în aer deasupra băieţilor. Se spune că Sânzienele „dau ziua înapoi”, căldura începe să scadă, păsările regretă trecerea verii, frunza îngălbeneşte, plantele se opresc din creştere, iar oamenii adună plantele medicinale. De acum, nu se mai se aude cucul, care a cântat de la Buna Vestire până la Sânziene. În această noapte, fetele şi flăcăii care vor să se căsătorească nu trebuie să se certe ci, dimpotrivă, sunt îndemnaţi „să se sărute şi să danseze în iarba înrourată”. „Din florile de sânziene, la sate, se împletesc cununi cu
care, apoi, se împodobesc porţile şi ferestrele caselor şi se pun la cruci, în cimitire, simbolizând atât bucuria rodului şi a recoltelor bogate,
cât şi paza de duhurile rele.”
[Deleanu M.M., 2010]. În trecut, în satele bănăţene băieţii purtau florile galbene la pălărie, iar fetele la brâu şi în cosiţe,
după cum rostesc şi versurile:
Du-te soare, vino lună,
Fetele să o adune,
Sânzienele îmbună,
Să le prindă în cunune,
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Să le crească floarea floare,
Iar băieţii-n pălărie,
Galbenă mirositoare.
De nuntă să le fie.
Venind la Marga pentru „Nopţile de Sânziene”, puteţi participa la colocviul despre semnificaţia pe care au dobândit-o în timp, în tradiţia populară bănăţeană, dar şi-n literatura cultă, sărbătoarea sânzienelor şi, deopotrivă, planta care are atât de multe virtuţi terapeutice. Experienţa obţinută în culegerea plantelor medicinale din împrejurimile localităţii Marga, sub îndrumarea dr. Cornel Jupâneanţu, vă va ajuta să deveniţi un iubitor de turism pentru sănătate. După ce veţi cunoaşte, în timpul colocviului, cei mai de seamă oameni de cultură din Banatul Montan şi veţi descoperi pasiunea lor pentru sărbătoarea magică, urmaţi cărarea spre mănăstirea de la izvoarele Nemeşului, din apropierea satului. Crucea albă în piatra de pe malul drept al râului Nemeş vă va indica drumul spre locaşul de rugăciune. Dezvelită de apele reci ale râului, această cruce săpată în stânca muntelui rămâne un mister pentru trecători, deoarece nu i se cunosc originile. Seara puteţi asculta cântecele Corului de la Marga, sub clar de lună, la ” coral, unic în lume; el „a fost Monumentul „Omagiul Cântecului ntecului”
sculptat în
marmură roz de Ruschiţa de către sculptorul reşiţean Traian Baia şi duce peste generaţii faima de artişti a mărganilor”. [Jompan D., 2010].
ean ă Ruga bănăţ ăţean eană Hramul fiecărei biserici dintr-un sat este prilej de mare sărbătoare în Banat. ă sau negeie (nedeie). Niciunde în Sărbătoarea este cunoscută sub numele de rug rugă România această sărbătoare nu are fastul din Banat şi, ca orice mare sărbătoare tradiţională, ţine trei zile.
Îmbrăcaţi „ţoala” (haina) de sărbătoare şi veniţi la „Ruga bănăţeană” ! Ruga se face şi astăzi, ca înainte cu 100 de ani: slujbă frumoasă
la biserică,
masa se întinde mare, oaspeţii vin din mai multe zări ca şi „goşti”, hora nu mai încetează şi toţi se veselesc. Ruga bănăţeană ţine de duminică până marţi. Pregătirile încep însă cu mult timp înainte. Tinerii satului adună bani de la fiecare casă, o sumă fixă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
sau de la fiecare după posibilităţi, pentru a „tocmi” muzicanţii ce urmează să cânte la ruga satului şi a le plăti „căpara” (avansul). La fiecare casă se curăţă gospodăria, se împodobesc camerele şi se pregătesc bucate alese.
Fiecare sat îşi are tradiţiile proprii
legate de desfăşurarea rugii. Fiecare gugulan se pregăteşte acasă la el cu tot ce e mai bun pentru rugă şi fala este de a avea cât mai mulţi musafiri ca şi „goşti” din alte părţi. Totul trebuie să fie „tzock um pock” , adică impecabil, cum zice bănăţeanul. Prima zi. Ruga se deschide cu slujba religioasă la biserică. Apoi p,reotul împreună cu o fată şi un fecior deschid ruga cu o horă în
Avlia Bisericii, după care
sătenii şi musafiri lor merg să ia masa de prânz în familie; invitaţilor li se oferă din belşug bucatele cele mai alese: supa de pui cu tăiţei de casă, sarmale în frunză de varză acră sau de viţă de vie, ardei umpluţi cu sos de roşii, fripturi la proţap şi garnituri preparate în oale de pământ, tortul şi minunatele prăjituri de casă, atât de apreciate de toată lumea. La masă nu lipsesc băuturile tradiţionale: răchia de Banat, berea Timişoreana
şi vinul de Recaş, Tirol sau Moldova Nouă, care în cele trei zile de rugă
sunt oferite din belşug, în sănătatea casei. Urmează „jocul” de după-amiază în centrul satului.
Prindeţi-vă în jocurile
populare bănăţene de rugă: brâul, hora, argeleana şi doi-ul. Ele au o anumită ordine şi nu se poate trece de la unul la altul la întâmplare. După pauza pentru cină, de la miezul nopţii până dimineaţa, urmează „balul” cu cea mai mare parte din săteni în costumele populare bănăţene. Este al doilea mare bal al gugulanilor după cel din luna ianuarie,
numit „Balul Izmenelor”.
Frumuseţea balului este să porţi costumul popular. Seara, în fiecare casă de gugulani, toată atenţia este îndreptată spre pregătirea şi îmbrăcarea costumului popular. La această activitate participă toate femeile cu experienţă din casă. Fete şi băieţi sunt îmbrăcaţi de femeile mai în vrâstă care ştiu cum se pune opregul, chimeşa, izmenele, obielele, opincile, sucna, laibărul, ciupagul şi celelate componente ale costumului popular. „Ţoalele” (hainele) astea sunt de cel puţin 80-100 de ani”. A doua zi a nedeii nedeii, după slujba de la biserică, credincioşii merg împreună cu preotul, cu steagurile bisericii, ca să se sfinţească
troiţa de la marginea satului, pentru
a binecuvânta holdele şi roadele câmpului. În funcţie de perioada în care se desfăşoară ruga satului, se împletesc cununi din crengi de nuc, de tei, de grâu ş.a. După amiază este numai joc care în multe sate începe cu cel al căluşarilor gugulani. Se joacă de mâini sau cu braţele pe umeri, în cerc sau semicerc şi perechi.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ean ă condusă cu „multă fală” de o pereche de tineri în care Prindeţi-vă în hora bănăţ ăţean eană băiatul ştie cu măiestrie să învârtă fata. Horele sunt bogate în meandre, cu frânturi şi legănări care descriu desene concentrice, spirale şi şerpuite. Pe văile Bistrei şi a âul bătr ânesc ” care încă se joacă în tehnica dificilă, Sebeşului veţi fi surprinşi de „br brâ trâ nesc” dar de o mare eleganţă,
a „contratimpului”. Particularitatea acestui dans este că faţă
de melodia care se cântă „pe timp”, brâul se joacă pe „contratimp” şi presupune o relaţie desăvârşită dintre muzicanţi şi dansatori. Dacă argeleana o puteţi învăţa cu ” aveţi uşurinţă, în forma sa simplă „doi paşi înainte” şi „doi paşi înapoi”, la jocul „de doi doi” nevoie de o bună condiţie fizică. Doi-ul dintre un băiat şi o fată este provocator însă, n trei dansul „î „în trei”” a unui băiat cu două fete este incitant. Băiatul trece fetele pe sub mână şi face „cu fentă” rotiri pe sub mână, când cu una, când cu cealaltă. În cea de-a treia zi, se iese la cimitir, unde se fac pomeniri ale celor care s-au stins din viaţa pământeană. Un moment deosebit este „jocul de pomană” din după-amiaza zilei. Familiile celor care au trecut în viaţa fără sfârşit dau „joc de pomană” , joc ce este „purtat” de doi tineri, un băiat şi o fată, având în mână „pomuri” cu colaci, băutură şi colivă. Tuturor celor care intră în joc li se împarte pomana şi lumânări aprinse legate cu prosoape. După brâu, dansatorii se opresc, îşi păstrează poziţia de dans şi, cu lumânările aprinse, ascultă o doină bănăţeană în memoria celui care nu mai este printre muritori. După doină, jocul continuă în succesiunea firească cu o horă specifică Ţării Gugulanilor. Că aşa-i gugulanul: şi doineşte cu jale, şi munceşte, şi petrece cu bucurie. Gugulanii sunt crescuţi în tânguirea taragotului şi în lacrima curată a trompetei care transmit în spaţiu şi în timp doina şi tradiţia satului bănăţean. Sărbătoarea nedeii în Banat este aşteptată de toţi sătenii, bătrâni sau tineri, fete sau băieţi. De nedeie, cei plecaţi în lume să lucreze în alte ţări şi nu pot veni aşa des acasă acum vin pentru a fi aproape de familie şi a petrece împreună.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNT AL DACILOR GUGU - MUNTELE SF SFÂ
Exploziile luminoase de pe Vârful Gugu
Aproape de haloul „muntelui ascuns”
Vârful Gugu (2291 m)
Lacul Gugu
Aura energetică de pe Vârful Gugu
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!