Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
6. ŢARA GUGULANILOR ŢINUTUL SCORILO
Sânziene
Port
Mere
Narcise
Ţinutul gugulanilor
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
NARCISE ŞI SÂNZIENE
Noaptea de sânziene (Marga - 24 iunie)
Ziua narciselor (Zerveşti -14 mai)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŢESELOR ŢINUTUL PRIN PRINŢ
Prinţesa Gugulană
Monumentul Generalului Ioan Dragalina din parcul cu platani - Caransebeş
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
EAN Ă PORTUL ŞI RUGA BĂNĂŢ ĂŢEAN EANĂ
Ansamblul Armenişana
din Armeniş
Ruga bănăţeană (Rusca Montană)
Casa tradiţională (Marga)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
VALEA BISTREI
Crucea de la Marga
Portul şi Monumentul cântecului de la Marga
Corul mixt de la Caransebeş (Dirijor: Dumitru Jompan)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ŞULUI VALEA TIMI TIMIŞ
Concerte de colinde
Parada portului bănăţean (Vârciorova) şi …
…colindători (Glimboca)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNE ŞTI BAROCUL ETNOGRAFIEI ROM ROMÂ NEŞ
Lacul Rusca Teregova (2006)
Nopţile de sânziene (24 iunie)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ÂNT AL DACILOR GUGU - MUNTELE SF SFÂ
Exploziile luminoase de pe Vârful Gugu
Aproape de haloul „muntelui ascuns”
Vârful Gugu (2291 m)
Lacul Gugu
Aura energetică de pe Vârful Gugu
(Sursă: Foto Petru Cristescu)
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
După ce aţi vizitat Ţara Almăjului, nu puteţi pleca din Banatul Montan fără să vă întâlniţi şi cu „gugulanii” la ei acasă, în Ţara Gugulanilor. Ţara Gugulanilor este ţara care s-a născut sactuarul lui
pe Vârful Gugu, locul unde era
gugulan Zamolxis, zeul dacilor. Numele de „gugulan gugulan” vine de la toponimul „gugu”,
ca vârf de munte sub formă de con, aşa cum este şi „clăbăţul” oamenilor bătrâni din această zonă, ca semn distinctiv că sunt de cea mai curată origine dacică. Ei se personalizează printr-o istorie construită în jurul Vârfului Gugu, credinţa în nemurire din precreştinism, obiceiuri neschimbate de veacuri şi, nu în ultimul rând, faima de a produce şi vinde cele mai bune mere şi pere. La toate acestea se adaugă
… mândria
(fala) gugulanilor. Privită de pe cel mai înalt vârf de munte din Banat, Vârful Gugu (2229 m), Ţara Gugulanilor se întinde sub forma unui triunghi curbiliniu cu suprafaţa de 2000 km2, în întregime pe teritoriul judeţului Caraş-Severin. Două din cele trei laturi se întâlnesc în municipiul Caransebeş, urmând liniile depresionare ale râului Bistra şi respectiv ale râului Timiş până la Poarta Orientală, aflată între Teregova şi Domaşnea. Cea de-a treia latură închide ţinutul începând din localitatea Teregova, urmând în amonte cursul râului Hideg, apoi linia de hotar de pe crestele munţilor Godeanu şi Ţarcu până la Porţile de Fier ale Transilvaniei. Se poate constata că Ţara Gugulanilor se întinde aproape pe acelaşi teritoriu unde-i delimitată zona turistică „Scorilo”, incluzându-se şi hotarul comunei Rusca Montană până la Vârful Padeş, din Munţii Poiana Ruscă. Ţara Gugulanilor are o populaţie de 62 000 locuitori şi cuprinde un număr de 48 localităţi, din care un municipiu, Caransebeş, un oraş, Oţelu Roşu, şi 13 comune cu 33 sate: Armeniş, Băuţar, Bolvaşniţa, Buchin, Bucoşniţa, Glimboca, Marga, Obreja, Rusca Montană, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni şi Zăvoi. Timişul, cel mai mare râu din Banat, adună toate apele care străbat Ţara Gugulanilor. La Pasul Domaşnea (515 m) este cumpăna celor două râuri: Timişul, care îşi îndreaptă apele spre Caransebeş, şi Belareca, care curge spre Băile Herculane, unde se varsă în Cerna. Lângă marele cot al Timişului spre nord, un râu sprinten şi rece dinspre Munţii Ţarcului se varsă în Timiş: Hidegul sau Râul Rece. Pe Hideg, lângă Rusca Teregova s-a construit cel mai nou (2006) şi mai mare lac din Banatul Montan. Barajul este conceput în sistem modern „dublu arc” de construcţie cu o deschidere de 400 m şi o înălţime de 75 m. Apoi, Timişul curge strâns într-un jgheab de piatră şi
taie în şisturile cristaline
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
şul (Pârâul Lung) unit Cheile Teregovei. Aproape de Armeniş, în Timiş se varsă Fene Feneş cu Râul Alb Alb, care izvorăsc din partea de vest a Munţilor Ţarcului. După ce trece de Armeniş, în locul cunoscut sub numele de „Piatra Scrisă”, râul Timiş intră în Cheie şului şi apoi iese în lunca largă de la Slatina Timiş. Albia râului se lărgeşte Armeni Armeniş şul simţitor până la Caransebeş. În amonte de Caransebeş, în Timiş se varsă Sebe Sebeş ul, după ce îşi adună apele de sub Muntele Mic. Apoi, în aval de Caransebeş, lângă Jupa, Timişul îl primeşte pe cel mai mare afluent al său, râul Bistra Bistra. Bistra izvorăşte dintr-un circ glaciar situat la nord de Vârful Pietrii (2192 m) şi are o lungime de 46 km, după ce îşi adună apele din Munţii Ţarcu şi din Munţii Poiana ş. În dreptul Ruscăi. În amonte de localitatea Marga primeşte ca afluent pârâul Neme Nemeş localităţii Voislova, în Bistra Ardealului sau Bistra Mare, cum mai este numită de localnici, se varsă Rusca (21 km) cu afluentul ei Lozna, care îşi au obârşiile sub Vârful Padeş (1374) din Munţii Poiana Ruscăi. În Oţelu Roşu, Bistra se uneşte cu afluentul său cel mai mare, râul Bistra Mărului (36 km), care, la rândul său, izvorăşte de sub Şaua Iepii din Munţii Ţarcu şi primeşte apele pârâului Şucu, în Poiana Mărului.
„Pe parcursul istoriei, în acest spaţiu străjuit la apus şi nord de văile Timişului şi Bistrei, cu drumuri pe care circulaţia omului nu a contenit de pe vremea dacilor, iar la răsărit cu munţi ce trec de 2000 m, greu de învins de cei care aici ar fi fost oaspeţi nedoriţi, s-au petrecut fapte şi s-au scurs influenţe care au făcut din ţara gugulanilor un loc de disidenţă.” [Hamat C., 2004] În vremea dacilor dacilor, băştinaşii au urcat în munţi şi au păscut oile la Vârful Gugu, unde legenda spune că era muntele sfânt al dacilor şi sactuarul lui
Zamolxe.
ăpânirii romane, până în anul 271 d.Hr., istoricii vremii spun că, Pe perioada st stă
„pentru a sta de vorbă cu supuşii daci, romanii nu aveau nevoie de translator, limba dacă asemănându-se cu limba romană, ceea ce arată o origine comună
a celor două
limbi.” [Hamat C., 2004]. În timpul războaielor daco-romane, construcţia drumurilor romane era însoţită de tăierea pădurilor din ambele părţi, pe o adâncime care să nu permită băştinaşilor din Ţara Gugulanilor să se apropie neobservaţi şi să tragă săgeţi asupra trupelor romane. După înfrângerea armatei lui Decebal, romanii au pus mâna pe aurul Daciei, rezervele fiind la acea vreme cele mai mari din Europa. Vârful Gugu a fost locul unde dacii s-au retras din calea romanilor şi au ascuns multe din comorilor lor.
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Apoi, Valea Bistrei şi a Timişului au fost timp de secole trecători prin care migratorii se „plimbau”, jefuind tot ce le stătea în cale. Pentru a supravieţui, populaţia băştinaşă din Ţara Gugulanilor s-a refugiat în văile şi poienile dintre munţi, unde şi-au reluat vechea ocupaţie, creşterea oilor, sub ocrotirea pădurilor virgine care, pe lângă adăpost, le asigurau multe din bunurile necesare traiului: oile dădeau carne, lapte, brânză, piele, lână; păsările ouă şi carne; poienile şi pădurile fructe iar apele păstrăvi. În timp, pe vremea turcilor, deşi nu puteau să iasă la „drumul mare”, traiul păstorilor în aerul pur al văilor din munţi a fost unul prielnic şi din plin
prin nedeile pe
care le ţineau. Nedeile la gugulani nu s-au născut în munţi. Ele au fost duse în Vârful Gugu şi pe Vârful Nedeia deoarece erau cele mai potrivite locuri din împrejurimi pentru întâlnirea păstorilor retraşi în poienile din văi. După ce drumurile au devenit mai sigure, pe vremea imperiului austriac, locuitorii din zonă şi-au făcut aşezări la poalele munţilor Ţarcu-Godeanu, de la Bucova şi până la Teregova. Se urca la Gugu numai la datele devenite tradiţionale pentru sărbătoarea nedeii, iar cei care mergeau acolo au primit cu timpul numele de gugulani, denumire ce s-a extrapolat pentru întreg ţinutul de astăzi al Ţării Gugulanilor. Ajunşi ca turişti în Ţara Gugulanilor, urcaţi în munţi pentru a vedea golurile alpine pe unde circulau gugulanii dintr-o vale în alta pentru a ţine nedeile. Nedeia este un vechi obicei pastoral specific regiunilor de munte, prilej de întâlnire şi de a ţine târguri la date fixe. În aproape 18 secole de existenţă, din anul 106, când au fost ocupaţi de romani, şi până în 1918, când s-au eliberat de sub Imperiul austro-ungar, gugulanii
şi-au
păstrat vigoarea fizică şi morală, obiceiurile, tradiţia, cultura şi religia. Calităţile gugulanilor sunt date de isteţimea în asimilarea unor îndeletniciri, fala şi ţinuta morală, dar mai ales frumuseţea fizică a bărbaţilor şi femeilor. Sunt cei mai măreţi şi frumoşi dintre bănăţeni. Gugulanii se disting prin port, obiceiuri, tradiţii şi datini, dar şi prin cântece, joc şi poezie, într-un cuvânt printr-un folclor bogat. Ocupaţiile de bază au fost dintotdeauna: agricultura, creşterea animalelor, pomicultura
şi negoţul cu mere,
pere, prune, gutui şi nuci. De religie ortodoxă, gugulanii sunt consideraţi „de cea mai curată origine dacică”, iar leagănul lor este Vârful Gugu, numit „muntele sacru al lui Zamolxe”. Casele lor sunt fără curte şi gard în faţă, la stradă, una lângă alta, pe un singur nivel, dar înalt, asemănătoare ca arhitectură cu cele din Austria. Gugulanii ca toţi
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
bănăţenii de la munte, fac doar un copil (că nu pot face jumătate !!!), aşa
averile lor
rămân în familie şi nici nu apar certuri între moştenitori. Totuşi, natalitatea şi mortalitatea se echilibrează una pe alta, printr-o lege nescrisă, de când lumea, iar oamenii acestor locuri ştiu cum să-şi ducă numele mai departe prin copii. Nimeni nu a rupt din inimă atâtea vorbe frumoase despre gugulani decât Corina Irineu, în ale sale „Scrisori bănăţene”: „Firea gugulanului, ca om de la munte, este mai
iute, mai trainică, bântuită de o brumă de tristeţi pătimaşe. Aşa-i la joc, la cântec, la iubit şi la muncă. Pentru cel care a ajuns „domn” la oraş, acesta vine mereu la munte să-şi plimbe sufletul şi dorurile pe sub meri, peri şi pruni, pe potecile tinereţilor de mult trecute, dar niciodată uitate.” [Hamat C., 2004]. Pentru a-şi câştiga o pâine, gugulanii au mers în trecut cu carul cu mere la târg. Se mergea în convoi, de teama lotrilor: „Cel mai rău era în zona de pustă a Banatului, la
Buziaş. Ne potriveam să nu trecem la ceas de noapte de acolo, că era periculos. La târg, merele le dădeam pe grâu, pe porumb şi pe alte bucate. Şi pe timpul lui Ceauşescu am vândut mere.”, îşi amintesc bătrânii din aceste sate. De aceea, cântecul de suflet al gugulanilor este „Gugulan cu car cu mere”:
Gugulan cu car cu mere
Gugulanu-i om cu minte,
Şi cu frumoasă muiere,
El ţi-o spune mai-nainte:
Eu mă duc să cumpăr mere
Eu vând mere, eu vând pere,
Dar cu ochii-s la muiere.
Dar nu vând a mea muiere.
Gugulana-i cu opinci
Gugulanu-i om cu minte,
Cu ochi mari şi buze dulci
El ţi-o spune mai-nainte:
Gugulana-i cu obiele
Eu vând mere, eu vând nuci,
Buze moi şi subţirele
Dar nu vând mamă de la prunci.
Gugulana este frumoasă ca o prinţesă. Priviţi chipul şi atitudinea unei femei din această parte a Banatului şi veţi vedea un chip natural, cu ochi care, indiferent de culoare, te ţintesc cu privirea plină de un firesc dezarmant,
cu bărbie fină, o gură şi un
nas ce vorbesc de la sine despre ceea ce înseamnă frumosul şi nu numai. Statura este
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
subţire ca o trestie, cu forme gingaşe şi rotunjiri bine conturate, cu mişcări elastice şi ţinută plină de graţie, degajată, fără pic de artificiu, cu o expresie a feţei ce conştientizează parcă din sufletul ei, forţa caracterului şi demnitatea comportamentului. ă tradi ă a bănăţenilor gugulani şi trăiţi o zi din viaţa Intraţi într-o cas casă tradiţţional ională acestora în gospodărie. Arhitectura acestor case este apropiată de cea a caselor dacice, la care s-a adăugat stilul caselor grănicereşti. Casele sunt aşezate la linia străzii, fiind în cele mai multe cazuri cu două sau trei camere. Acoperişul este în două ape din ţiglă sau şindrilă, iar zidurile din bârne de lemn, piatră sau cărămidă. La unele case veţi vedea acoperişul cu teşitură la faţadă, o caracteristică a caselor grănicereşti. Camera de la stradă era numită camera dinainte sau „soba de la drum”, apoi urmează camera dinapoi cu vatra focului, unde erau şi cămările pentru alimente. Sub camera dinapoi era săpată pivniţa cu intrare din curte, pe trepte de lemn, protejate cu o copertină. Pivniţa este o altă caracteristică a caselor de graniţă. Uşile erau din lemn de esenţă tare, iar ferestrele aveau două sau trei geamuri, numite ocheţi, şi obloane din lemn.
Soba de la drum
era de locuit cu două paturi înalte de lemn, simplu lucrate, în care se punea un „strujac” (saltea) umplut cu „ghije” (foi de porumb); peste acestea se punea „poneava” (cearşaful) de pânză de cânepă şi se acoperea cu „pricoiţa” (pătura) de lână. Pe lângă paturi erau
„laviţe”
sau „cuple” (bănci) lungi, de lemn, o masă simplă, scaune cu patru picioare, cu
spătar, şi scaune mici cu trei picioare, lucrate simplu în lemn. Mai exista lada de zestre meşteşugită frumos din lemn, un „arman” (dulap), lampa de petrol atârnată de grindă, icoane şi ştergare cu motive folclorice între icoane. De tavan mai era atârnată o prăjină, pe care se puneau cămăşi şi alte lucruri ţesute la războiul pus iarna în sobă. Camera de la drum mai avea o sobă de tuci cu deschidere în soba dinapoi, de unde se aprindea focul. În camera dinapoi dinapoi, cea cu vatra focului, din tavan se deschidea coşul în formă de trunchi de piramidă până la acoperiş. Jos era vatra focului, ridicată cu 15-20 cm
deasupra nivelului camerei. Vatra a
fost la început de lut, apoi din cărămidă. Pregătiţi împreună cu gazda o mâncare tradiţională bănăţeană la vatră, pe care o veţi lua la masa mică din „cuină”, pe timp de iarnă, sau pe terasa casei, în aer liber, sub umbriş de viţă de vie sau sub un nuc, în timpul verii. „Deasupra vetrei, la 2 m se află o bârnă din lemn pe care era fixat lanţul cu cârlig
pentru pus căldarea la fiert. În jurul focului de pe vatră se pot pune la fiert oale de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
pământ şi „pirostraiele” de pus „raina” (tigaia) pentru prăjit cartofi. Sub ţestul de tuci se prepară mălaiul şi friptura de miel. Pâinea şi mălaiul se pun pe foi de varză pe vatra încinsă şi se acoperă cu ţestul. Friptura şi cartofii se frig în tipsie rotundă. În „cuină” se află „blidarul” (o mică etajeră) cu blide (farfurii) şi linguri de lemn şi „laviţa” (banca din lemn) pe care sunt aşezate „şofeile” (găleţile) cu apă bună de băut, ăma ş T., 2007]. „canturile” de lapte şi „bădâniul” de făcut unt.” [T [Tă maş Căutaţi în cămară alimentele păstrate la rece, butoiul cu brânză, butoiul de varză, slănina afumată şi cârnaţii pe prăjină, burduful cu măciniş din făină de porumb şi, desigur, butoiul cu răchie de Banat. Experienţa trăită în gospodăria gugulanilor vă va convinge să reveniţi şi cu alţi prieteni în Ţara Gugulanilor pentru a călători pe traseul:
şului Traseul turistic nr. 5: Drumul Ţara Gugulanilor – Valea Timi Timiş
Călătoria va începe din municipiul Caransebeş, capitala gugulanilor. Despărţiţi în trei cuvinte numele oraşului şi veţi vedea că se compune din: mijlocul de transport al gugulanilor pentru mere şi pere, perioada de timp la care au loc nedeile gugulanilor şi locul unde gugulanii vin astăzi să-şi vândă merele şi celelalte „poame” (fructe). ş = car + an + sebe ş Caransebe Caransebeş sebeş
Denumirea „Caransebeş”
este formată din cuvântul car car, inventat de daci, cu
două roţi de lemn de ceroni, gorun sau stejar şi folosit de gugulani merelor (Gugulan cu car cu mere), cuvântul an,
pentru transportul
care semnifică intervalul de timp de la
ş. o nedeie la alta şi numele apei curgătoare unde este aşezat oraşul, Sebe Sebeş Punctul de plecare este Parcul cu platani, unde se găseşte Statuia Generalului Ioan Dragalina Dragalina, opera sculptorului Mihai Onofrei dezvelită în anul 1943. Pe obelisc este prezentat generalul bănăţean într-o recunoaştere pe câmpul de luptă. În dreapta şi în stânga lui străjuiesc doi lei sculptaţi în marmură albă simbolizând curajul dovedit de generalul Armatei I Române
în timpul luptelor de la Cerna şi Jiu. Pe latura din faţă a
statuii, în partea superioară, este sculptat un motiv simbolic: o cunună cu frunze de stejar şi o spadă. „O adiere de vânt ne duce cu gândurile la crucea ridicată pe Valea
Jiului pe care s-a dăltuit cuvintele: Aici am fost rănit făcându-mi datoria pentru neam şi
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
ţară.” [Groza L., 1990]. Generalul Ioan Dragalina a fost rănit în timpul luptelor de lângă Mănăstirea Lainici, din defileul Jiului, şi la câteva zile a murit, la 24 octombrie 1916. Din parc, călătoria continuă pe drumul european E70 pe Valea Timişului spre Băile Herculane. Chiar de la Caransebeş linia ferată îşi taie drum în deal pe terase tot mai înalte, iar şoseaua şerpuieşte argintie pe lângă râul Timiş. Drumul caută şi urmele drumului roman Tibiscum (Jupa, Caransebeş) - Dierna (Orşova), întâlnind succesiv ruinele castrelor romane ridicate.
Potrivit izvoarelor istorice, se cunoaşte că romanii,
în înaintarea lor, foloseau o tactică de implantare din 10 în 10 mile romane (1 milă romană = 1,48 km) a unei garnizoane de 10 -100 ostaşi, cantonaţi într-un castru de apărare. Se trece prin Buchin, pe lângă satele Bolvaşniţa şi Vârciorova, Petroşniţa şi Vălişoara, sate unde portul şi tradiţiile gugulanilor se păstrează cu sfinţenie. Din Bolvaşniţa este originar haiducul bănăţean Petru Ţunea, cunoscut mai ales sub numele de Petru Mantu. După 14 km de mers, la Bucoşniţa, se pot
vedea
urmele de la o fermă romană
de tip „Villae rusticae rusticae””, aşezată în apropierea castrului roman Masclianis, construit între Bucoşniţa şi Slatina Timiş. ş, La 20 km de Caransebeş, drumul coboară în lunca Timişului, la Slatina Timi Timiş unde din şoseaua principală se desprinde drumul care urcă în Munţii Semenic. După 19 km se ajunge la Brebu Nou, localitate aşezată la 850 m altitudine, lângă Lacul Trei Ape, de unde izvorăşte
râul Timiş. Se trece apoi prin satul turistic Gărâna (1000 m
altitudine) şi se ajunge la poalele Semenicului. De la Pasul Prislop se coboară în Valea Bârzavei la Văliug şi apoi se continuă până în Reşiţa. Priviţi lunca Timişului şi veţi vedea sălciile plângătoare, neliniştea permanentă a frunzelor plopilor, care tremură la cele mai mici adieri de vânt, chiar şi atunci când frunzele arborilor din jur sunt neclintite şi culoarea contrastantă a frunzelor de arini. Spre munte creşte arinul alb, iar la şes este mai des întâlnit arinul negru. Arinul alb are proprietatea cunoscută, aceea că, în contact cu apa, lemnul său devine mai tare şi rezistent ca cel de stejar. El putrezeşte greu în apă, motiv pentru care este folosit la construcţia podurilor pe piloni şi a caselor suspendate pe apă. Continuând călătoria pe drumul principal european, după 2 km se ajunge la Sadova Veche, după care lunca se termină brusc, iar şoseaua trece „lipită strâns de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
râul Timiş prin Cheie Armenişului, tăiate în roci cristaline.” [Bizerea M., 1971]. Calea ferată Timişoara – Orşova trece prin tunel până la Piatra Scrisă. ă unde, pe stânga După ieşirea din chei se ajunge la locul numit Piatra Scris Scrisă ă” şoselei se pot urca treptele săpate în stâncă până la Mănăstirea „Piatra Scris Scrisă” ă”,, numită de localnici şi „Cozia” Banatului.
Mănăstirea este în interiorul unei peşteri unde,
în trecut, au vieţuit sihaştri cu ştiinţă de carte, deoarece pe pereţii acesteia se păstrează încă cuvinte în slavona bisericească a secolului al XVI-lea, dinaintea ocupării Banatului de turci.
Tot aici, direct pe piatră este pictată
„Sfânta Treime”. Nu se cunoaşte când
şi cine a pictat această icoană. Turişti şi pelerini poposesc în acest loc al rugăciunii şi speranţei de tămăduire. ă, La poalele stâncii, lângă apa Timişului este amenajat Campingul Piatra Scris Scrisă într-un loc pitoresc. Tot la Piatra Scrisă, dacă priviţi în sus, veţi vedea podul care poartă calea ferată pe deasupra râului şi a şoselei, executat la Reşiţa între anii 1874-1875; calea ferată Timişoara – Caransebeş a fost inaugurată la 23 octombrie 1876, iar calea ferată Caransebeş - Orşova a fost dată în funcţiune la 28 mai 1878. După un kilometru de la Piatra Scrisă se ajunge în Armeniş. Aici se desfăşoară la fiecare început de an „Balul Izmenelor”, când toţi gugulani se îmbracă în portul popular tradiţional şi dansează până în zori de zi. Satele comunei Armeniş sunt înconjurate de livezi şi păşuni. Din Armeniş, la stânga (către răsărit), se desprinde drumul spre Feneş, sat renumit pentru vestita „Răchie de Feneş”, făcută din prune, în cazane de aramă aşezate
pe malul
Râului Lung, a cărui apă este folosită pentru răcirea serpentinelor.
După Armeniş, se intră în Cheile Teregovei, urmărind apele Timişului care au tăiat în stâncă drumul de acces. Doar calea ferată trece din nou prin inima muntelui prin tunelul din stâncă. Urmăriţi drumul şi priviţi totodată apele Timişului care clocotesc
în
joaca lor „de-a prinsa” printre stânci.
„Pe cât de sălbatică este priveliştea în chei, pe atât de frumoasă este cea care se deschide ochilor călătorului când iese din depresiunea Teregovei. Munţii se desfac dintr-odată şi se îndepărtează spre răsărit şi spre apus, făcând loc unei regiuni de lunci umbroase, cu pâlcuri de arbori şi de fâneţe înmiresmate, de terase şi coline domoale acoperite cu livezi de pomi şi culturi, cu râuri bogate în apă şi cu sate bine închegate: Teregova şi Rusca.” [Bizerea M., 1971].
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
Teregova este satul cel mai înstărit din Ţara Gugulanilor. Aşezat la
marele cot al
Timişului, unde râul îşi schimbă direcţia dinspre Semenic spre nord, în direcţia Caransebeşului, Teregova este înconjurată de livezi de meri, peri şi pruni. Priviţi la marginea drumului şi veţi vedea expuse tarabele gugulanilor cu mere, pere, borcane de miere şi sticle cu „răchie de Banat”. Opriţi să degustaţi aceste produse naturale
delicioase şi, apoi, singuri veţi hotărî dacă şi cât veţi cumpăra.
Pe aceste locuri, la intersecţia drumului european cu drumul spre Rusca, în perioada romană a fost castrul roman Gaganis. Prin apropiere au trecut o parte din legiunile romane aflate în Banat, mărturie fiind diploma militară romană descoperită aici, datând din anul 145 d.Hr. De la Teregova s-au ridicat
partizanii anticomunişti.
Călătoria va continua pe drumul naţional DN 608 care duce la Rusca-Teregova şi mai departe până la Cornereva, cea mai întinsă localitate din Banatul Montan. La Rusca este înmormântat luptătorul comunist al anilor postbelici, Lazăr Cernescu, elogiat în versurile lui Dan Deşliu din cunoscuta poezie „Lazăr de la Rusca” şi victimă a partizanilor anticomunişti. De la Rusca, turiştii au posibilitatea de a ajunge la cel mai nou şi mai mare lac artificial din Banat, Lacul Rusca-Teregova, de pe râul Hideg (Râul Rece), ale cărui lucrări s-au finalizat în anul 2006. Barajul lacului este conceput în sistem modern „dublu arc” şi are o deschidere de 400 m şi o înălţime de 75 m. Când este complet umplut, lacul se întinde pe o distanţă de 7 km. În peisajul liniştitor din apropierea lacului faceţi un popas tematic în Ţara Gugulanilor, la pensiunea Wittmann Wittmann, care, prin oferta de cazare, masă şi agrement, şi-a câştigat un bun renume.
Ziua narciselor Printre cele mai fermecătoare bijuterii pe care natura le-a oferit Banatului Montan şti este Poiana cu narcise de la Zerve Zerveş ti, localitate aflată la 5 km de municipiul Caransebeş, pe drumul spre Muntele Mic. Din luna mai şi până în iunie, minunatele flori ă Zerve şti de aproape 40 ha cu minunate covoare de flori acoperă Rezerva Rezervaţţia Natural Naturală Zerveş albe pe marea întindere verde a ierbii, devenind una dintre cele mai frumoase atracţii turistice şi „emblema” localităţii. În fiecare an, în duminica din apropierea sărbătorii Sfinţilor Constantin şi Elena (21 mai), în localitatea Zerveşti se desfăşoară una dintre cele mai frumoase sărbători ale gugulanilor: Ziua narciselor. Este sărbătoarea care reaminteşte tuturor,
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
localnici şi turişti deopotrivă, în ce zonă frumoasă sunt. Este singura zi din an când se pot culege în voie narcise de munte care aici cresc spontan. Narcisele sunt flori de origine mediteraneană cu un parfum special, care te „îmbată” cu mirosul lor foarte puternic şi te îndeamnă la linişte sufletească, sinceritate şi puritate. Serbarea câmpenească de „Ziua narciselor” de la Zerveşti se desfăşoară încă din anul 1965 şi a continuat apoi din anul 2000, după o întrerupere de 10 ani de la Revoluţia din 1989. Ea a fost iniţiată de un om al locului, Trandafir Cocârlă, ajuns apoi un domn mare. Prin autentica sărbătoare, gugulanii menţin trează tradiţia din bătrâni. Iubitorii de evenimente folclorice bănăţene nu vor pierde prilejul să vină la Zerveşti, în Caraş-Severin, şi să participe la bucuria localnicilor. Ei vor fi întâmpinaţi de tinerii satului călare pe cai împodobiţi, după care sunt însoţiţi până în centrul satului, unde frumoase fete în costume populare îi vor îndemna pe „goşti” să servească colaci tradiţionali şi un pahar de răchie din Banat. Urmează „hora satului”, la care oaspeţii sunt invitaţi de săteni să se prindă până în Poiana cu narcise, de unde se pot culege narcise de munte după placul inimii.Ziua se încheie cu „petrecere la iarbă verde”,unde
muzica şi
dansurile populare bănăţene, micii şi berea te prind în vraja narciselor.
Nop Nopţţi de Sânziene În Banatul Montan, în satul turistic Marga, la data de 24 iunie a fiecărui an, se organizează la Casa Deleanu tradiţionalele
„Nopţi de Sânziene”, sub îndemnul
cuvintelor marelui poet român Lucian Blaga, care a spus cu multă intuiţie că „Banatul
reprezintă barocul etnografiei româneşti”. Sânzienele îşi trag numele de la frumoasele plante galbene sau albe, care înfloresc în această zi la marginea drumurilor, prin păduri, fâneţe sau livezi, aşa cum sunt şi versurile de o frumuseţe aparte despre fata bănăţeană:
Mândra mea, frumoase gene, Ca florile de sânziene. Sărbătoarea este rânduită aproape de mijlocul anului calendaristic când vara începe să „meargă” spre iarnă, se termină muncile agricole şi începe recoltatul roadelor pământului. Legenda spune că Sânzienele sunt zânele bune, minunat de frumoase, răpite de zmei şi ţinute ascunse în palate fermecate, aflate în păduri neumblate de picior omenesc. Spre deosebire de Iele care sunt zânele rele, sânzienele sunt
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
binevoitoare omului, fac să rodească holdele, dau miros şi puteri trainice florilor, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără lanurile de intemperiile naturii, dar oamenii trebuie să sărbătorească cu sfinţenie această zi. Sânzienele sunt o moştenire latină, urmaşe ale zeiţei Diana, ocrotitoarea
pământului roditor. Ele apar
în cete,
în
noaptea premergătoare Sf. Ioan Botezătorul, pe lună plină şi în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri împreună cu alaiul de fete sau plutesc în aer deasupra băieţilor. Se spune că Sânzienele „dau ziua înapoi”, căldura începe să scadă, păsările regretă trecerea verii, frunza îngălbeneşte, plantele se opresc din creştere, iar oamenii adună plantele medicinale. De acum, nu se mai se aude cucul, care a cântat de la Buna Vestire până la Sânziene. În această noapte, fetele şi flăcăii care vor să se căsătorească nu trebuie să se certe ci, dimpotrivă, sunt îndemnaţi „să se sărute şi să danseze în iarba înrourată”. „Din florile de sânziene, la sate, se împletesc cununi cu
care, apoi, se împodobesc porţile şi ferestrele caselor şi se pun la cruci, în cimitire, simbolizând atât bucuria rodului şi a recoltelor bogate,
cât şi paza de duhurile rele.”
[Deleanu M.M., 2010]. În trecut, în satele bănăţene băieţii purtau florile galbene la pălărie, iar fetele la brâu şi în cosiţe,
după cum rostesc şi versurile:
Du-te soare, vino lună,
Fetele să o adune,
Sânzienele îmbună,
Să le prindă în cunune,
Să le crească floarea floare,
Iar băieţii-n pălărie,
Galbenă mirositoare.
De nuntă să le fie.
Venind la Marga pentru „Nopţile de Sânziene”, puteţi participa la colocviul despre semnificaţia pe care au dobândit-o în timp, în tradiţia populară bănăţeană, dar şi-n literatura cultă, sărbătoarea sânzienelor şi, deopotrivă, planta care are atât de multe virtuţi terapeutice. Experienţa obţinută în culegerea plantelor medicinale din împrejurimile localităţii Marga, sub îndrumarea dr. Cornel Jupâneanţu, vă va ajuta să deveniţi un iubitor de turism pentru sănătate. După ce veţi cunoaşte, în timpul colocviului, cei mai de seamă oameni de cultură din Banatul Montan şi veţi descoperi pasiunea lor pentru sărbătoarea magică, urmaţi cărarea spre mănăstirea de la izvoarele Nemeşului, din apropierea satului. Crucea albă în piatra de pe malul drept al râului Nemeş vă va indica drumul spre locaşul de rugăciune. Dezvelită de apele reci ale râului, această cruce săpată în stânca muntelui
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
rămâne un mister pentru trecători, deoarece nu i se cunosc originile. Seara puteţi asculta cântecele Corului de la Marga, sub clar de lună, la ” coral, unic în lume; el „a fost Monumentul „Omagiul Cântecului ntecului”
sculptat în
marmură roz de Ruschiţa de către sculptorul reşiţean Traian Baia şi duce peste generaţii faima de artişti a mărganilor”. [Jompan D., 2010].
ean ă Ruga bănăţ ăţean eană Hramul fiecărei biserici dintr-un sat este prilej de mare sărbătoare în Banat. ă sau negeie (nedeie). Niciunde în Sărbătoarea este cunoscută sub numele de rug rugă România această sărbătoare nu are fastul din Banat şi, ca orice mare sărbătoare tradiţională, ţine trei zile.
Îmbrăcaţi „ţoala” (haina) de sărbătoare şi veniţi la „Ruga bănăţeană” ! Ruga se face şi astăzi, ca înainte cu 100 de ani: slujbă frumoasă
la biserică,
masa se întinde mare, oaspeţii vin din mai multe zări ca şi „goşti”, hora nu mai încetează şi toţi se veselesc. Ruga bănăţeană ţine de duminică până marţi. Pregătirile încep însă cu mult timp înainte. Tinerii satului adună bani de la fiecare casă, o sumă fixă sau de la fiecare după posibilităţi, pentru a „tocmi” muzicanţii ce urmează să cânte la ruga satului şi a le plăti „căpara” (avansul). La fiecare casă se curăţă gospodăria, se împodobesc camerele şi se pregătesc bucate alese.
Fiecare sat îşi are tradiţiile proprii
legate de desfăşurarea rugii. Fiecare gugulan se pregăteşte acasă la el cu tot ce e mai bun pentru rugă şi fala este de a avea cât mai mulţi musafiri ca şi „goşti” din alte părţi. Totul trebuie să fie „tzock um pock” , adică impecabil, cum zice bănăţeanul. Prima zi. Ruga se deschide cu slujba religioasă la biserică. Apoi p,reotul împreună cu o fată şi un fecior deschid ruga cu o horă în
Avlia Bisericii, după care
sătenii şi musafiri lor merg să ia masa de prânz în familie; invitaţilor li se oferă din belşug bucatele cele mai alese: supa de pui cu tăiţei de casă, sarmale în frunză de varză acră sau de viţă de vie, ardei umpluţi cu sos de roşii, fripturi la proţap şi garnituri preparate în oale de pământ, tortul şi minunatele prăjituri de casă, atât de apreciate de toată lumea. La masă nu lipsesc băuturile tradiţionale: răchia de Banat, berea Timişoreana
şi vinul de Recaş, Tirol sau Moldova Nouă, care în cele trei zile de rugă
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
sunt oferite din belşug, în sănătatea casei. Urmează „jocul” de după-amiază în centrul satului.
Prindeţi-vă în jocurile
populare bănăţene de rugă: brâul, hora, argeleana şi doi-ul. Ele au o anumită ordine şi nu se poate trece de la unul la altul la întâmplare. După pauza pentru cină, de la miezul nopţii până dimineaţa, urmează „balul” cu cea mai mare parte din săteni în costumele populare bănăţene. Este al doilea mare bal al gugulanilor după cel din luna ianuarie,
numit „Balul Izmenelor”.
Frumuseţea balului este să porţi costumul popular. Seara, în fiecare casă de gugulani, toată atenţia este îndreptată spre pregătirea şi îmbrăcarea costumului popular. La această activitate participă toate femeile cu experienţă din casă. Fete şi băieţi sunt îmbrăcaţi de femeile mai în vrâstă care ştiu cum se pune opregul, chimeşa, izmenele, obielele, opincile, sucna, laibărul, ciupagul şi celelate componente ale costumului popular. „Ţoalele” (hainele) astea sunt de cel puţin 80-100 de ani”. A doua zi a nedeii nedeii, după slujba de la biserică, credincioşii merg împreună cu preotul, cu steagurile bisericii, ca să se sfinţească
troiţa de la marginea satului, pentru
a binecuvânta holdele şi roadele câmpului. În funcţie de perioada în care se desfăşoară ruga satului, se împletesc cununi din crengi de nuc, de tei, de grâu ş.a. După amiază este numai joc care în multe sate începe cu cel al căluşarilor gugulani. Se joacă de mâini sau cu braţele pe umeri, în cerc sau semicerc şi perechi. ean ă condusă cu „multă fală” de o pereche de tineri în care Prindeţi-vă în hora bănăţ ăţean eană băiatul ştie cu măiestrie să învârtă fata. Horele sunt bogate în meandre, cu frânturi şi legănări care descriu desene concentrice, spirale şi şerpuite. Pe văile Bistrei şi a âul bătr ânesc ” care încă se joacă în tehnica dificilă, Sebeşului veţi fi surprinşi de „br brâ trâ nesc” dar de o mare eleganţă,
a „contratimpului”. Particularitatea acestui dans este că faţă
de melodia care se cântă „pe timp”, brâul se joacă pe „contratimp” şi presupune o relaţie desăvârşită dintre muzicanţi şi dansatori. Dacă argeleana o puteţi învăţa cu ” aveţi uşurinţă, în forma sa simplă „doi paşi înainte” şi „doi paşi înapoi”, la jocul „de doi doi” nevoie de o bună condiţie fizică. Doi-ul dintre un băiat şi o fată este provocator însă, n trei dansul „î „în trei”” a unui băiat cu două fete este incitant. Băiatul trece fetele pe sub mână şi face „cu fentă” rotiri pe sub mână, când cu una, când cu cealaltă. În cea de-a treia zi, se iese la cimitir, unde se fac pomeniri ale celor care s-au stins din viaţa pământeană. Un moment deosebit este „jocul de pomană” din după-amiaza zilei. Familiile celor care au trecut în viaţa fără sfârşit dau „joc de
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
pomană” , joc ce este „purtat” de doi tineri, un băiat şi o fată, având în mână „pomuri” cu colaci, băutură şi colivă. Tuturor celor care intră în joc li se împarte pomana şi lumânări aprinse legate cu prosoape. După brâu, dansatorii se opresc, îşi păstrează poziţia de dans şi, cu lumânările aprinse, ascultă o doină bănăţeană în memoria celui care nu mai este printre muritori. După doină, jocul continuă în succesiunea firească cu o horă specifică Ţării Gugulanilor. Că aşa-i gugulanul: şi doineşte cu jale, şi munceşte, şi petrece cu bucurie. Gugulanii sunt crescuţi în tânguirea taragotului şi în lacrima curată a trompetei care transmit în spaţiu şi în timp doina şi tradiţia satului bănăţean. Sărbătoarea nedeii în Banat este aşteptată de toţi sătenii, bătrâni sau tineri, fete sau băieţi. De nedeie, cei plecaţi în lume să lucreze în alte ţări şi nu pot veni aşa des acasă acum vin pentru a fi aproape de familie şi a petrece împreună. ă Legend Legendă
ă Prin Prinţţesa Gugulan Gugulană Legendele sunt „de la lume adunate şi tot la lume date”. Aşa este şi Legenda „Prinţesa Gugulană şi Mitul Dracula”. Vlad Ţepeş, supranumit Drăculea, în sensul „al lui Dracul”,este un mit care a intrat în conştiinţa întregii lumi, fiind „iconul” turismului românesc. În jurul celui mai renumit conte-vampir al lumii s-au ţesut multe legende. Una este cea legată de trecerea lui Vlad Ţepeş prin cetatea (Caran)Sebeş, în anul 1463, în drumul lui spre Visegrád, „cetatea înaltă” şi reşedinţa regală
de pe Dunăre situată la
nord de Buda, unde a fost închis 12 ani (1463-1475) de către Matei Corvin. De la Castelul Corvinilor din Hunedoara, unde a fost întemniţat pentru o scurtă perioadă, în drum spre domiciliul forţat de lângă Buda, Vlad Ţepeş a poposit la Hanul dintre Mori de la (Caran)Sebeş. Aici, de la prima vedere este cucerit de frumuseţea răpitoare a nevestei proprietarul hanului, un gugulan cu stare care oferea drumeţilor produse din gospodăria lui şi făcea negoţ cu mere şi pere. Privind chipul femeii gugulane, aceasta l-a ţintit pe Vlad Dracul cu o privire plină de un firesc dezarmant, care arăta tărie de caracter şi demnitate în comportament. Legenda spune că Vlad Ţepeş nu s-a dat bătut şi a încercat „un târg pentru frumuseţe” cu stăpânul hanului, negociere din care s-a născut cunoscutul cântec „Gugulan cu car cu mere”, cu tâlcul versurilor: „Eu vând mere, eu vând pere,/ Dar nu vând a mea muiere.” Potrivit legendei, în noaptea aceea, Vlad Ţepeş a rămas ţintuit în gol cu ochii mari
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!
Banatul Montan GHID TURISTIC Autor :Prof.univ.dr. GHEORGHE POPOVICI
şi holbaţi, şi-atunci figura lui de ceară a luat deodată aerul fanatic şi trist al unui conte-vampir. Chipul lui rupt şi dezvelit de omenesc era aşa şi din pricina arcadelor boltite sus şi a sprâncenelor desenate fin şi prelung. Dar în clipa cealaltă, râsul şi glasul lui de bronz batjocoritor îi punea muşchi răsuciţi ai obrazului într-o stare de vibraţie, buzele deveneau roşii şi căutau sânge proaspăt, iar dinţii albi şi ascuţiţi visau să muşte pentru o noapte din trupul
frumoasei „prinţese gugulane”, răpindu-i sufletul pentru
totdeauna. Înainte de a fi demon şi personaj de legendă, Vlad Ţepeş a fost om în carne şi oase care a iubit-o sălbatic pe cea mai frumoasă dintre frumoase. Vlad Dracul a trecut ca o cometă prin istoria Banatului. A răsărit, a uimit, a înfricoşat şi a dispărut atât de repede. A fost o cometă, nu o stea căzătoare !
Veni Veniţţi în Banatul Montan, De dragul experien experienţţei ! www.banatul-montan.ro FACEBOOK: BANATUL MONTAN - Ghidul tau turistic!