Agrointeligenta - August 2015

Page 1

www.agrointeligenta.ro

august 2015

Soluțiile DuPont Pioneer pentru recolte bogate și profit pe masură Paginile 28-49

Fermieri pe șenile. Care e sfârâiala cu „tancurile” agriculturii 18-19 românești

Istoria porcului-somon crescut în Maramureș 57-61

6-11

Cowboy-ul mioritic: Povestea lui Claudiu Frânc, liderul văcarilor de pe la noi


Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

2


3

www.agrointeligenta.ro

Înființarea DNA. Direcția Națională Anti-secetă A

m auzit recent în spațiul public o lamentare de genul ”De ce trebuie să fie despăgubiți fermierii acum, când e secetă? Ce, când erau ani cu producții bune a venit vreun fermier să-mi dea un sac de făină?” Un service auto se poate asigura împotriva incendiului, un fermier nu se poate asigura împotriva secetei. Agricultura produce bani de două ori pe an, iar cheltuielile sunt deja antamate. Nu scoți producție, faliment scrie pe tine. Și argumentele pot continua. Însă sunt câteva învățăminte pe care le putem trage din situațiile acestui an: 1. Hibrizi rezistenți la secetă și soluții adaptate perfect specificului românesc. Țineți pasul cu noutățile, nu vă bazați pe ce era acum zece sau douăzeci de ani. E cea mai bună asigurare. 2. Un plan de nota 10, fără niciun fel de compromis, al calendarului de lucrări, ținând cont de realitatea din teren. Căutați specialiști buni, plătiți-i bine și ascultați-i! E mai bine decât să așteptați despăgubiri. 3. Presiune publică explicită și susținută

Vlad Macovei, Director General Agrointeligența

pentru perdelele forestiere și găsirea unor soluții pentru irigații, viabile și respectând specificul fiecărei zone. Rolul organizațiilor profesionale și patronale este vital. Implicați-vă! 4. O campanie națională de încurajare a consumului de produse românești. Poate salva agricultura chiar și în anii proști, pentru că riscurile vor fi împărțite cu compatrioții dumneavoastră, consumatorul final. Dacă împreună cu industria alimentară veți obișnui consumatorul să aibă încredere și să se bazeze pe ce este cultivat în România, va fi de acord să plătească un preț poate un pic mai mare în perioadele de secetă pentru a ajuta sectorul. Implicați-vă, comunicați! 5. Întărirea parteneriatului cu industria alimentară. Integrarea este paratrăsnet pentru situațiile cu risc mare. 6. Funcționarii statului, chiar și cei de rang înalt, nu vor acționa rapid și eficient în favoarea dumneavoastră decât dacă vă știu de frică și vă respectă. Uitați-vă cum tremură clasa politică în Franța când sunt protestele fermierilor. Nu vă lăsați aburiți, luați poziție!

7. Agricultura de subzistență și semi-subzistență trebuie făcută cu cap. Nu mai poți rezolva problema autoconsumului la sat și a ridicării din sărăcie a mediului rural cu un hectar de porumb prășit cu sapa, el 70 de ani, ea 65 de ani, copii la oraș cu salariul minim pe economie. Seceta nu va face decât să agraveze situația de la an la an. Chiar trebuie un acord politic pentru găsi o soluție sustenabilă și care să fie implementată indiferent de partidul care se află la putere. Dați-i un mesaj parlamentarului din colegiul dumneavoastră! La un moment dat nu va mai putea să vă ignore!

R

ecitind tot aceste idei, nu pot să închei decât arătându-mi considerația și respectul pentru munca pe care o depuneți, pentru curaj și pentru că vă încăpățânați să țineți în viață agricultura românească. Este greu, va fi probabil și mai greu, dar într-un final, după ce toate punctele menționate vor fi bifate, ca și altele pe care foarte probabil nu m-am priceput să le identific, vom trăi cu toții într-o țară mai acătării.

Studioul mobil Agrointeligența, în sprijinul companiilor care doresc să își promoveze evenimentele în câmp

D

upă decizia de a oferi revista Agrointeligența gratuit, începând din luna aprilie, tuturor cititorilor noștri, venim acum cu o altă veste importantă, mai ales pentru firmele de inputuri și cele de tehnică agricolă. Platforma Agrointeligența a finalizat o investiție importantă într-un studio TV mobil, complet dotat, cu care vom putea face înregistrări dar și transmisiuni live, atât online cât și tv broadcasting, pentru toate evenimentele în câmp și demonstrațiile care se vor desfășura în următoarea perioadă. Prin audiența platformei noastre, precum și prin soluții de promovare pe care le oferim, noutățile din demonstrația unei companii nu vor fi limitate la publicul prezent pe teren, ci vor fi accesibile întregii comunități de fermieri din România. ”Încă de la lansare, de la începutul lui 2013, Agrointeligența și-a propus și a reușit să devină cel mai relevant și influent furnizor de conținut

pentru fermieri, fie că sunt mari sau mici. Avem cel mai citit site de agricultură din România, www.agrointeligenta.ro, singura revistă non-corporate gratuită de agricultură și o coproducție pentru realizarea singurei emisiuni de agricultură la un post de știri (Cultivat în România, în fiecare sâmbătă de la 11.15, la România TV). Prin parte-

neriatele pe care le-am realizat cu firmele de profil am reușit să aducem informații utile și extrem de proaspete și aceasta este una dintre explicațiile succesului nostru. Investiția în studioul mobil reprezintă o consecință firească a acestei strategii orientate către succesul de public dar și cel comercial. Invit companiile să încerce serviciile noastre de producție audio-video”, a spus Vlad Macovei, directorul general Agrointeligența. Prin realizarea studioului TV, Agrointeligența este în măsură să devină un one-stop-shop pentru firmele din agricultură în materie de promovare și publicitate. Astfel, platforma noastră poate oferi servicii complete de difuzare de publicitate și advertoriale tv-online-print, soluții integrate de PR, media-relations și organizare de evenimente, precum și creație publicitară pentru internet, presă scrisă sau audiovizuală. Contact: Mihai Chișcaru, director de marketing și vânzări 0729699318, redactia@agrointel.ro


Agr story

www.agrointeligenta.ro

4

3275,9,5($ 3(5)(&7i 1H GRULP FD ğ HFDUH FOLHQW VÅ ğ H FÁW PDL SURGXFWLY DVWIHO FÅ DP JÁQGLW SHQWUX WLQH XQ SDFKHW RSWLP IRUPDW GLQ XWLODMH DJULFROH %HQHğ FLLQG GH SXWHUHD PD[LPÅ GH &3 ĆL 1P FXSOX PD[LP D WUDFWRUXOXL &DVH ,+ 6WHLJHU ĆL DYÁQG OD ED]Å DFHODĆL IXQGDPHQW DJURQRPLF DFHVW SDFKHW GH XWLODMH YÅ YD DGXFH VDWLVIDFĊLD SH FDUH R FÅXWDĊL

Tractor agricol Case IH STEIGER 350 Cultivator Case IH ECOLO-TIGER 530

+

(¨7, (&2120,6

20.000 € 0 €

219.80 € 0 0 8 . 9 3 2

/DĊLPH GH OXFUX PHWUL. 2IHUWÅ VXSXVÅ XQRU WHUPHQL ĆL FRQGLĊLL YDODELOÅ ãQ OLPLWD VWRFXOXL GLVSRQLELO H[FOXVLY SHQWUX WUDFWRDUHOH &DVH ,+ 6WHLJHU $IOÅ PDL PXOWH GHWDOLL SH ZZZ WLWDQPDFKLQHU\ UR ,PDJLQL FX FDUDFWHU LQIRUPDWLY IÅUÅ YDORDUH FRQWUDFWXDOÅ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO


5

www.agrointeligenta.ro

Agr story

Cavalerul laptelui de Maramureș

Claudiu Frânc (54 ani) este cunoscut fermierilor și numai ca președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Este moroșan de loc, născut în Cavnic, la poalele muntelui, iar ai lui în permanență și-au asigurat cele necesare traiului crescând animale. Își amintește că părinții lui făceau troc cu produsele din zootehnie, primind la schimb porumb și alte cele necesare unei gospodării cu trei copii.


Agr story

www.agrointeligenta.ro

6

Povestea afacerii lui Claudiu Frânc, mai marele crescătorilor de vaci din România C

laudiu Frânc și-a împletit destinul cu ”laptele” de când se știe: ”De la 6 ani de zile mulg vaca. Dimineață, la ora 6 mulgeam vaca. M-am băgat și eu peste oamenii mari, că eram destul de băgăcios încă de pe atunci. La 6 ani deja mulgeam vaca uzual după ce am început mai devreme, ca pe un joc. Mergeam după mama, mai trăgeam și eu de câte-o țâță, mai mult din curiozitate la început”. La distanță de aproape cinci decenii, în mintea lui Claudiu Frânc se păstrează încă vie amintirea primului muls ”de-adevăratelea”. ”Aveam șase ani și eram și curios, vroiam să învăț, să văd dacă sunt în stare. Am muls-o de jumătate și țin minte că a venit maică-mea și a terminat. A mulge nu e o chestiune atât de simplă. Îți trebuie o anumită putere. Și mai e un principiu. Vaca dacă n-ai terminat-o de muls în 5 minute, laso. Procesul de muls e reglat hormonal de glanda tiroidă”, își explică astăzi, la ani distanță, eșecul primului muls. Pe lângă părinți, amândoi cu serviciu și plecați de dimineață la 6 de-acasă, fermierul păstrează amintirea bunicii pe care Claudiu Frânc și fratele său mai mare o ajutau la treburile din bătătură. ”Noi fiind acolo continuam ce nu putea ea. Frate meu era mai mare cu 2-3 ani, el era angrenat mult mai mult decât mine”, își amintește Claudiu Frânc despre copilăria sa la țară. Mama celebrului fermier nu avea încredere întru totul în abilitățile mulgătorului junior Claudiu, motiv pentru care își lua măsuri de siguranță în prealabil: ”Când veneau sărbătorile - Paștele, Crăciunul și celelalte, mai veneau și vecinele care nu luau «lapte pe contău», adică «lapte pe abonament» și cereau: «Vecină mai dă-mi și mie 2 litri că vreau să fac pasca». Și atunci maică-mea nu mă trimitea niciodată la muls, de teamă că n-o să-i ajungă laptele, pentru că eu când eram mai mărișor mulgeam cu foarte mare putere încât se aduna foarte multă spumă deasupra doniței cu lapte. Și era o plăcere de nedescris pentru mine, atunci, de pe scăunelul de muls, când duceam donița la gură și beam cred că 1 sau 2 litri de lapte pe loc, acolo. Îmi plăcea să puște spuma aia sub nas. Nu știu câți au trăit această senzație, dar pentru mine era o adevărată plăcere să beau laptele ăla, să aud spuma când sfârâie și-mi era tot nasul de spumă în momentele alea. Una este un lapte produs dintr-un furaj unic, industrial, și aici nu mă refer că ar fi cumva dăunător, dar unde mă duc numai cu fân de lucernă, cu siloz de porumb și concentrate, sigur că aroma laptelui nu e aceeași cu un lap-

te obținut dintr-o alimentație unde vaca merge pe pajiște și are cel puțin 200-300 de specii floristice pajiștea respectivă, fiecare cu aromele și cu gustul ei. Fiecare plantă de acolo are o anumită aromă. Aromele se transmit în lapte”, vorbește Claudiu Frânc despre laptele copilăriei sale în Maramureș. Fermierul de acum nu mai seamănă câtuși de puțin cu puștiul cu ”mustăți de lapte” de atunci: ”Lapte dulce nu mai beau. Motivul? Îmi place vinul (zâmbește). Laptele îl beau sub o singură formă. Laptele din ferma mea adus proaspăt,

îl pun la temperatura camerei, în borcane. Și acum dacă vă duc la mine acasă, vom găsi borcane cu iaurt”.

Primi banii, din îngrijirea vacilor din sat Țâncul a crescut și a intrat la școală, însă asta nu l-a scutit de munca cu animalele: ”Taică-miu era lăcătuș mecanic, maică-mea dactilografă. Nu erau salariile atât de mari să credeți că era doar lapte și miere. În vacanțe, la ora 7 în


7

www.agrointeligenta.ro

fiecare zi mai îngrijeam de vacile a doi-trei vecini, de la 6 ani până la 14, că după aia am făcut altceva. Pentru asta aveam un fel de salariu lunar de 40 de lei pe lună pentru îngrijit de-o vacă și 20 de lei pentru îngrijit de un vițel. Îngrijeam și de vacile noastre și de două-trei vaci de la vecini. Eram 2-3 copii care îngrijeam de toate vacile din zona aia din Cavnic. Nu era în câmp, ci erau niște poieni frumoase pe munte. Noi ne jucam și în același timp îngrijeam și de vaci și mai primeam și niște bani. Era o chestie interesantă, dar e greu de crezut dacă spui cuiva că toa-

tă luna, că era sâmbătă, că era duminică, că era luni, că ploua, că era arșiță, tu trebuia să mergi dimineață la 7, fiindcă vecinul dădea drumul la vacă și trebuia frumos să te duci s-o scoți la pășunat și trebuia s-o ții până seara la 7, când te întorceai acasă. Mergeam cu Abecedarul după noi pe pășune și mai învățam noi acolo ce mai învățam. Bine, ne scăldam, mai făceam tot felul de prostii. Mai mergeam la furat de fructe, cu toate că aveam de toate în livadă și-n grădină acasă. Dar erau mai dulci cele de furat. Nebuniile copilăriei. Pe timpul școlii stăteam cu va-

Agr story

cile doar dimineața, că școala am făcut-o după masă. Și eu mergeam cu vacile dimineața și alți copii, cei care studiau dimineața, mergeau cu vacile după-masa. La ora 11 veneau prin rotație părinții și ne schimbau, veneam acasă, ne luam ghiozdanul și la școală cu noi. Astăzi munca pe care eu o făceam ca și copil, e considerată un abuz. Atunci nu era. Dar iată-mă că n-am nici o sechelă, Doamne-mulțamu, sunt bine, sănătos, pot să beau și un pahar de horincă, să mănânc bine și să și apreciez munca”.


Agr story

www.agrointeligenta.ro

Șef peste 7.000 de vaci în Bărăgan, s-a izbit de dorința Elenei Ceaușescu, dar a fentat-o A

tât Claudiu Frânc cât și frații săi au absolvit Agronomia. Mezinul a absolvit Agricultura, cel mare Zootehnia, iar Claudiu Frânc, Medicina Veterinară în 1986. Ceilalți au ajuns să profeseze unul în domeniul scrierii de proiecte pe fonduri europene, iar celălalt în domeniul construcțiilor, el fiind singurul care a rămas să îngrijească de animale. ”Eu am rămas acasă. Sunt singurul care n-am ascultat sfatul maică-mii, că mi-a zis maicămea că dacă nu pun mâna pe carte o să ajung la coada vacii. Eu și soția mea, cu care fusesem coleg de promoție, am primit repartiții la IAS Dragalina (Călărași – n.r.). Eram un copil de 23-24 de ani. După 3 luni de zile am fost pus director tehnic pe partea de zootehnie la un complex de 7.000 de bovine și 17.000 de hectare de teren. Viața în Sud e frumoasă. Dacă plecam necăsătorit nu mai veneam în veci acasă. De ce? Pentru că acolo dacă ești serios, faci bani. Acolo se face adevărata agricultură”. După doi ani și jumătate în funcția de director tehnic peste colosul agricol, l-a răzbit dorul de casă: “Am zis: «Se împlinesc 3 ani de când mi s-a dat această repartiție, mi-am făcut datoria față de țară, mă întorc acasă». Cam după 3 ani reușeai să prinzi negațiile, că era cu negații. Însă plecarea mea a fost cu scandal mare. E o istorie întreagă cum am scăpat de-acolo. Aveam deja aprobarea directorului trustului să mă mut cu postul la Baia Mare. Însă, între timp, s-a întâmplat un incident. Pe vremea aia nu erau videoconferințe, ci teleconferințe în care nu ne vedeam, dar ne auzeam toți. La teleconferințe participam toți directorii tehnici și directorii mari de unități și, de obicei, la celălalt capăt al firului era Dincă, zis Ion Teleagă, care sărea pe noi cu amenințări, cu partidul… Doar că în august 1989 a participat la teleconferință și tovarășa Elena Ceaușescu. Bineînțeles, toate județele: Teleorman, Călărași, Ialomița, județele din sud, se plângeau că nu pot crește performanța fiindcă n-au suficienți specialiști. La care coana Leana a rostit un lucru groaznic pentru mine: «Tovarăși, în fiecare an vă dăm mii de specialiști, iar voi îi lăsați să plece. Din acest moment este directivă clară. Fiecare unde este repartizat, acolo să fie îngropat». Puneți-vă în pielea unui tânăr de 26-27 de ani, care era pe picior de ducă și să auzi așa ceva”.

Dar ce piedică putea fi opoziția celui deal doilea om din stat pentru un tânăr moroșan răzbit de dorul de casă?! Așa c-a reușit să fugă: ”Norocul meu a fost că a fost un scandal monstru cu un secretar de stat Gruia, prins de Ceaușescu cu bairamul ăla prea opulent pentru vremurile alea, pe care l-a destituit și s-a pus problema unde să îl mute cu serviciul pe tovarășul barosan. Desigur, cât mai aproape de București. L-au schimbat pe directorul meu de trust, cel care îmi aprobase dezlegarea, cu acest Gruia. Și Gruia la prima mea întâlnire cu el în august mi-a spus: «Domne, pleci de-aici după mine». I-am răspuns: «Plec înaintea ta». După discuția asta m-am dus la secretarul de stat și din 7 solicitanți de cerere de transfer, ni s-a acceptat la doi. Am fost puțin șmecher. Motivul principal invocat a fost reîntregirea familiei. Profitând de situația că al doilea om după conducătorul unității era șeful de cadre, fiind nou, i-am spus : «Domne, vreau să-mi reîntregesc familia. Am părinții bolnavi, am probleme acasă, mi-am făcut datoria față de țară, vreau să mă duc înapoi». În 22 noiembrie 1989 a fost prima mea zi de muncă la IAS Baia Mare. Exact cu o lună înainte de Revoluție”.

Tranziția și cumpărarea fermei de stat, al cărei director fusese Revoluția din 1989 l-a prins ca medic de fermă la Seini, unde îngrijea inițial de 1.600 de vaci la o capacitate de 1.200. Imediat după, a început tăvălugul, în care directorii comuniști erau fugăriți pe stradă și destituiți pe bandă rulantă: ”Șefa de fermă a fost înlocuită și mi s-a propus mie să-i iau locul. Aveam o sută și ceva de angajați, dintre care 27 condamnați la locul de muncă. A urmat perioada de după, care a fost groaznică. IAS-ul s-a transformat în SA în ’93-’94. Am început să lucrăm fiecare fermă cu buget propriu șamd. Am adus ferma la niște performanțe foarte-foarte bune pentru acea perioadă. Ajunsesem fermă de elită pe Bruna de Maramureș. Mă apropiam de 6.200-6.400 de litri de lapte pe vacă. În 1999, de comun acord cu Agroindustriala Baia Mare, societatea mare, mamă, am decis să ne rupem în 6 societăți mai mici, ca să putem supraviețui”. Din șef de fermă, Frânc a fost numit direc-

8


9

www.agrointeligenta.ro

Agr story

”Creierul” celui mai mare eveniment dedicat Bălțatei Românești

Claudiu Frânc a dovedit vara aceasta, încă o dată, că este un om al faptelor. După o vizită în Bavaria la mai multe ferme și după discuții cu cei de la Federața Europeană Simmental, s-a întors acasă și într-o lună, a organizat la Târgu Mureș cel mai mare eveniment dedicat Bălțatei Românești. I-a zis Congresul Internațional al Bălțatei tip Simmental pentru că i-a avut oaspeți pe cei care reprezintă destinele acestor bovine în UE și cu care, de altfel, Frânc a semtor al societății-fiice, Agrozootehnica SA, care a preluat două ferme vegetale, ferma zootehnică și un atelier mecanic. La scurt timp după numire, s-a cerut schimbarea sa: ”Au început presiunile, pe motiv că directorul trebuia să fie numit politic. Poate asta m-a și îndârjit atât de mult. A fost o perioadă groaznică în perioada 1997-2001 când a fost o decimare a ce a mai rămas de stat. Norocul a fost că în aceeași perioadă a apărut legea privatizării societăților comerciale. M-am bătut foarte mult să fiu pe lista primelor 30 de unități scoase la privatizare. Aveam cel mai valoros efectiv de Brună din țară și au apărut foarte mulți interesați să pună mâna pe el, inclusiv un fost ministru. Nu știam de ce eram foarte încurajat atunci să termin documentele pentru privatizare, până când m-am prins care e șmecheria. Vroiau să termin dosarul, să facă licitație, să fiu exclus și să ia cine trebuie. Bineînțeles că am reușit să contracarez toate chestiile astea. Pe urmă au început presiunile asupra mea. Reclamat la poliție că am furat IASul, anchetat 6 luni de zile de poliție, în ciuda raportului Curții de Conturi în care nu mi s-a găsit nimic pe toată perioada de directorat de 2 ani de zile. Era ADS-ul care deținea pachetul majoritar de acțiuni, era și SIF Banat Crișana care avea o parte din acțiuni. Am înființat Asociația Salariaților și prin PAS am reușit prin metoda MEBO să cumpăr, în octombrie 2001, pachetul ADS-ului, de 70%. Aveam datorii de miliarde de lei la bugete, la furnizori, peste tot. M-am chinuit până în 2007 să sting toate datoriile. O parte am avut noroc că a venit legea specială care ne-a ajutat să scăpăm de datoriile la buget. Apoi am

nat un protocol de aderare la această forță europeană. ”Cu titlu gratuit, ei ne pun la dispoziție programele lor informatice care costă o căruță de bani, dacă ar trebui să le facem noi. Mai mult decât atât, experiența pe care ei o au și modul în care sunt organizate activitățile de reproducție, începând de la însămânțările artificiale, controlul performanțelor implicit registrele genealogice, cred că sunt benefice pentru crescătorii noștri”, a declarat Claudiu Frânc. reușit să înjgheb un proiect pe SAPARD-ul românesc, în valoare de 1,9 milioane euro. Am început implementarea în august 2008 și în 2010 l-am terminat”.

Proprietar peste o fermă model, atipic în relația cu angajații săi În prezent, Claudiu Frânc are o fermă ultramodernă pe structură metalică, ridicată la finalul anilor 2000 și care ține cont de toate nevoile animalelor. Crește 380 de capete, iar producția e de 6.800 de litri/cap de vacă pe ciclu de lactație. Aceasta este vândută unui procesator local, care-i cumpără laptele cu 1,2 lei/litru. În paralel cu fema zootehnică, Claudiu Frânc lucrează și 400 de hectare, din care doar 50 sunt în proprietate, restul fiind în arendă. Cea mai mare problemă cu care s-a confruntat Claudiu Frânc pe la mijlocul anilor ‘90 au fost tentativele de sustrageri din fermă: ”Eu mă chinuiam cu oamenii mei să-i determin să nu fure, să nu dispară lucruri din ferme. Pentru că la mine au rămas și grajdurile vechi și la mine la fiecare capăt de grajd vechi este și acum apă și curent. Grajdurile au chiar și geamurile de pe vremea lui Ceaușescu. Dar pentru asta a trebuit să trec printr-o perioadă în care toată ziua eram la poliție cu tot felul de reclamații. Le-am zis: «Nu vă las să le furați și să le vandalizați dintr-un motiv: vreau să cumpăr. Nu mi-am stricat cinci ani din viață ca să le prăpădească oricine»”.


Agr story

Furatul, interzis la ferma lui Frânc Ulterior, după ce societatea a trecut în patrimoniul său, Claudiu Frânc a impus o singură regulă, care însă e sfântă: „furatul interzis!” ”Am fost exagerat de sever în niște lucruri. Cel mai sever sunt împotriva celor care fură. În fermă la mine nu se ține nimic sub lacăt, flexuri, bormașini, truse de chei. Toate sunt în curte, dar n-are voie să dispară unul. Și l-a mine s-a furat, dar la sfârșit de lună facem inventarul: «Ce s-a furat?» «Un flex de 2 milioane». «Câți angajați suntem?» «Zece». «Împărțim suma la zece și oprim din salariu». Un litru de lapte furat din fermă se plătește de 100 de ori prețul de livrare. Un litru de lapte care acum se vinde cu un leu, dacă e furat, hoțul e pus să-l plătească cu un milion. La asta nu fac rabat. Dar în fiecare zi dau angajaților mei 1 litru de lapte gratuit și nu mă uit de multe ori dacă e 1 litru sau 2. În plus, angajatul are posibilitatea să-l cumpere la prețul la care eu îl vând la procesator, nu prețul din piață. Dacă vrea să ia toată producția, să ia toată producția. Dar dacă-l prind pe stradă că a furat 2 litri de lapte, dă 200 lei din salariu. Am prins angajați care au furat 3 litri, 5 litri și când au văzut că trebuie să dea înapoi jumătate din salariu, a doua oară n-au mai făcut”.

”Suntem între noi și de-acolo trebuie să trăim toți” În ciuda durității sale, personalul i-a rămas fidel: ”Am lucrat cu muncitori destul de buni.

www.agrointeligenta.ro

La ora actuală am oameni cu care lucrez încă din 1989. La unii, părinții s-au pensionat și copiii lucrează în locul lor. În comunism un mulgător câștiga la mine între 5 și 8 mii de lei pe lună, în timp ce nevastă-mea, ca și medic veterinar de fermă avea 2.800 lei/lună. În afară de salariul pe care-l iau de la mine, care poate să ajungă la 1.400-1.600 lei/lună bani în mână, cine încheie un an de muncă cu mine are și porcul de Crăciun, pe care-l crește tot el, din mâncarea mea. Acolo suntem între noi și de-acolo trebuie să trăim toți”.

10

Calitatea de membru în cadrul unei asociații membre a Federației ți-o dă vaca din grajd. În momentul în care ți-ai pierdut vaca, ți-ai pierdut statutul de crescător” Claudiu Frânc, președinte al Federației Crescătorilor de Bovine din România ne unul singur, supraveghetorul. Toată lumea pleacă acasă, cu excepția tractoriștilor și a mecanicilor, care nu au treabă cu vacile, ci fac alte activități, au muncile câmpului etc. Însă știu că animalele sunt pregătite, sunt curățate, sunt bine hrănite și, apoi, liniște”.

”Dacă-l ții în unitate fără să aibă de Laptele de la oraș este, adesea, lucru, ce face românul?” ”apă vopsită în alb”

Și le mai dă ceva angajaților săi. Mult timp liber: ”Eu nu suport să am șef. Să vină cineva să-mi spună: «Tu trebuie să stai de la ora X la ora Y la serviciu, că ai treabă, că n-ai treabă. Aș înnebuni. Fermierul este propriul lui stăpân. De multe ori mă duc la 2 noaptea, dar mă duc pentru că știu că trebuie să mă duc. Nu mă duc forțat de un program, de-un orar prestabilit de cineva. De aceea, niciodată la mine în fermă personalul nu stă dacă n-are de lucru. Este o logică ce ține tot de arta de a conduce. Dacă-l ții în unitate fără să aibă de lucru, ce face românul? Se uită în unitate să vadă ce-ar putea să ducă acasă. La mine, ziua de lucru începe dimineață la 4.30 când vine personalul de la muls - sunt doi oameni, la ora 5 începe mulsul, la ora 7.30 se încheie, la 9.30-10.00 se încheie programul de dimineață, după care rămâ-

Șeful Federației Crescătorilor de Bovine din România e conștient că laptele e un lux pentru mulți români, din cauza puterii de cumpărare scăzute: „Laptele e un aliment prohibit ca și acces financiar. Și de multe ori e și problema calității, mai ales la oraș. Adesea e apă vopsită în alb. Mă gândesc la părinții care dau lichidul ăla la copii. Dar, încet, lucrurile se schimbă. În jurul fiecărui oraș există acel abonament la lapte. Nu mai vorbim de automate, care dau lapte proaspăt. În mediul rural e altfel, fiindcă chiar dacă nu ai vacă, are vecinul”.

Fiecare bebeluș cu vaca lui Locuitorii orășelului Seini vin adesea la poarta fermei să cumpere lapte proaspăt de la ferma lui Claudiu Frânc. Printre ei o cate-


11

Agr story

www.agrointeligenta.ro

Liderul unei organizații cu 80.000 de membri

În 2006, Claudiu Frânc a fost invitat la ședința de înființare a Federației Crescătorilor de Bovine din județul Maramureș, unde n-a avut astâmpăr și le-a expus micilor fermieri ce-ar trebui făcut pentru consolidarea activității de creștere a vacilor. Drept răspuns, cei din sală l-au ales președinte al organizației nou înființate. Un an mai târziu, în 2007, s-a înființat Federația Națională a Crescătorilor de Bovine din România, la care organizația maramureșeană s-a afiliat imediat, fiind cel de-al 8-lea sau al 9-lea membru înscris după membrii fondatori. În 2011, Frânc a candidat pentru președinția Federației, promițând transformarea acesteia într-o organizație reprezentativă l-a nivel național. Nu s-a ținut de cuvânt, depășindu-și gorie aparte o reprezintă proaspetele mămici, care vor să dea lapte bun bebelușilor lor: ”Am crescut o groază de copii cu laptele din fermă și fiecare avea vaca lui. Aveam la un moment dat cred că vreo 20-30 de bebeluși născuți în aceeași perioadă. Veneau mamele din Seini cu o lună de zile înainte de a naște și-mi ziceau: «Îmi vine sorocul. Pot să cumpăr și eu lapte să-l hrănesc pe puiuț?» Aveam o angajată care lucra la desfacerea laptelui la poartă, unde veneau o mulțime de oameni din Seini după lapte la fermă. La fiecare bebeluș în parte urmăream care e ultima vacă fătată din perioada când năștea femeia respectivă și doar de la acea vacă îi dădea copilului lapte ca să nu se facă dereglări, că e foarte important să nu schimbi calitatea laptelui. Angajații mei urmăreau ca fiecare bebeluș să aibă continuitate de minim 7 luni de zile la acea vacă. Și se strângea lapte în fermă pentru fiecare copil de la vaca nominalizată pentru copilul respectiv. Și erau 20-30 de astfel de sticle simultan, câte una pentru fiecare bebeluș, al lui Claudiu, al lui Cătălin, al Veronicăi, că femeia avea tabelul cu numele copilului și al vacii de la care era alăptat”.

Are fermă, bani și reprezintă toți crescătorii de vaci din România. Dar la finalul zilei… Din 1993 până în 2008 a fost membru de partid în PD și pentru scurt timp PNȚCD, după care s-a retras, considerând că politica este a doua meserie din lume, cu rădăcini directe în prima.

Cu toate acestea, e încă interesat de evoluțiile de pe scena politică, urmărind modul în care, în Franța, agricultorii acced în Parlament.

Trimite mail-uri între 2 și 4 dimineața Ultimii patru ani au reprezentat pentru Claudiu Frânc un ritm alert în care a stat uneori mai bine de 200 de zile pe an plecat în delegații prin țară, la București sau în străinătate, în calitatea sa de președinte al Federației Crescătorilor de Bovine din România: ”De obicei dorm foarte, foarte puțin. Dacă ajung acasă la 12 noaptea și vreau să văd o emisiune la televizor, n-am voie să mă pun în pat. În momentul în care m-am pus în pat, am adormit instantaneu. În momentul în care vreau să văd un meci sau ceva, stau pe scaun, dorm 2-3 ore, nu mai mult, după care mă trezesc. Colegii mei din Federație mă știu, că le trimit foarte multe mailuri între 2 și 4 dimineața. Atunci fac munca de birou și citesc foarte mult. Pe la 4 dacă mă apucă somnul mă duc mă mai întind puțin, o oră sau două. La 5-5.30 când mă trezesc, plec la fermă. Cam ăsta mi-e bioritmul. Ultima oară am pus aparatul pe-o vacă săptămâna trecută. Mă duc printre băieți în sala de muls și când mai dă câte-o vacă jos aparatul, nu-i nici o problemă. Lucrez pe tractor, pe buldozer, pe combină de lucrat siloz, pe combină de cereale, pe orice utilaj agricol. Am și angajați, dar sunt momente când ar trebui să am 10 tractoriști în același moment și suntem doar 2-3. Și-atunci ce faci? N-am voie să fiu medic veterinar în pro-

targeturile asumate: ”Am preluat federația la 16 membri și mi-am pus în plan să duc federația cel puțin 30, deci aproape să dublez. La ora actuală am 38 de județe membre. Mai mult, ne-am propus ca să devenim într-adevăr recunoscuți de minister ca organizație reprezentativă la nivel național, lucru pe care îl avem de 3 ani de zile, pentru că eliberăm acele adeverințe. Suntem singura organizație care eliberăm adeverințe pentru statutul de fermier prin reprezentativitate națională”. Federația Crescătorilor de Bovine din România condusă de Claudiu Frânc are peste 80.000 de membri care dețin circa 640.000 de capete, din care 224.000 de animale sunt înregistrate ca fiind Bălțată Românească. pria-mi fermă, dar o dată pe lună, când am timp, fac un control ginecologic în paralel cu medicul meu. Când sunt acasă, profit cât pot de mult să stau în fermă. În ultimii ani munca la Federație m-a ținut mult timp departe de casă. Dar când sunt plecat, de-abia aștept să mă întorc la fermă. Consider că viața de fermier e cea mai simplă viață și cea mai plăcută”. În viața de familie noua atracție e nepoțelul său de trei luni. Deși nu are mult timp liber, la finalul săptămânii își trage sufletul, practicân­ du-și hobby-urile, care sunt total opuse personajului belicos care organizează proteste de stradă și poartă negocieri dure în numele fermierilor: ”Duminica, când este mai liber, mă duc dimineță tot pe la aceeași oră în fermă, dar pe la 9.30-10.00 mă întorc acasă și atunci îmi fac tabieturile. Îmi place să beau un pahar de pălincă, pregătesc un mic dejun împreună cu familia să mâncăm împreună. Masa de prânz împreună. Contribui mult la masă. Îmi place în special să fac salatele. Mai ales că am și solar acasă și le am toate proaspete. Iubesc florile. Îmi place să admir grădina de flori și să mă ocup de ea, să mă duc să le dau apă, să le aranjez. Am o grădină superbă care e înflorită tot timpul anului. Eu am umblat foarte mult în Olanda, așa că încep cu lalelele, continui cu crinii și trandafirii și acum am trandafiri, gladiole, crini... de toate. Îmi place să fac baie. Am și acasă o mică piscină. Să mă joc cu copiii în piscină, să mă bălăcesc. Îmi place să merg cu nevastă-mea prin livadă și să ne uităm la pomi, să vedem care din ei mai trebuie îngrijiți, ce mai e de făcut…”


Agr news

www.agrointeligenta.ro

12

IPSO AGRICULTURĂ, NUMĂRUL 1 PE PIAȚA DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA Portofoliul de utilaje agricole al companiei IPSO Agricultură s-a extins treptat, de-a lungul celor aproape 20 de ani de activitate, cu noi mărci de renume internațional. Aceste mărci vin cu implemente agricole care pot fi adaptate utilajelor John Deere. Plugurile purtate și semipurtate de la Kuhn sunt proiectate pentru a menține valoarea agronomică a solului și pentru a crește productivitatea recoltelor. Kuhn oferă fermierilor din România și grape, cultivatoare cu dinți, semănători, distribuitoare de îngrășăminte, mașini de erbicidat, cositori și prese de balotat. Bednar FMT a adăugat la portofoliul IPSO Agricultură utilaje performante precum grape cu discuri independente, combinatoare, cultivatoare universale, scarificatoare și tocătoare. IPSO Agricultură are un parteneriat de lungă durată cu liderul mondial în utilaje pentru teren accidentat, Manitou și comercializează în România încărcătoare din gama MLT Maniscopic care pot manipula încărcături de până la 4.000 kg și la înălțimi de până la 10 m. Din ianuarie 2010, IPSO Agricultură este unic importator și distribuitor autorizat Pichon în România. Pichon oferă o gamă largă de cisterne pentru împrăștiat dejecții lichide, cu capacități care variază între 2.600 și 30.000 de litri, precum și remorci de împrăștiat gunoi de grajd solid cu capacități de la 8,5 până la 24 m3 Stabilită în Meuse, în regiunea Verdun, Franța, Perard este o afacere de familie și un nume de referință în mediul agriculturii mecanizate. Remorcile de transbordare și remorcile de împrăștiat îngrășăminte chimice marca Pichon sunt disponibile în România prin intermediul IPSO Agricultură.

PLUGURI

KUHN

Gama de pluguri purtate MASTER prezintă o serie de avantaje: • • •

Menținerea unei structuri de înaltă calitate a solului cu o încorporare eficientă a resturilor vegetale și o distribuire uniformă a agregatelor pe tot profilul de sol; O gamă largă de setări ale lățimii de lucru și o manevrabilitate globală excelentă, care reduce costurile „în câmp”; Un număr de inovații tehnologice precum: secțiunea pătrată ranforsată, lățimea variabilă, sistemele de protecție ale structurii plugului (Non-Stop hidraulic sau bolț de tracțiune) - perioada de exploatare a plugului este crescută, iar costurile de mentenanță sunt reduse.

Plugurile semi-purtate din gamele Leader și Challenger oferă aceleași avantaje ca și cele purtate.


13

Agr news

www.agrointeligenta.ro

GRAPE Gama de grape Kuhn include grape rotative, grape cu discuri în X și grape cu discuri independente. Grapele rotative HR și HRB folosite independent sau în agregat, garantează obținerea unui pat germinativ optim ce favorizează un semănat de calitate, germinație uniformă și creșterea unor plante viguroase. Grapele cu discuri în X Discover și Discolander cu cadru central și lagăre turnate de înaltă rezistență sunt robuste și asigură ușurință în folosire datorită vizibilității totale a mașinii în timpul lucrului și accesului facil către toate reglajele și punctele de mentenanță. Pregătirea solului imediat după recoltare facilitează gestionarea buruienilor, descompunerea resturilor vegetale, gestionarea dăunătorilor și pregătirea solului pentru semănat. Kuhn oferă soluții pentru dezmiriștire, amestecare și presare printr-o singură trecere, prin intermediul grapelor cu discuri independente. Grapa cu discuri independente Kuhn Optimer+ este utilajul ideal pentru prelucrarea superficială a solului. Aceasta facilitează descompunerea materiei organice și previne pierderile de umiditate din sol. Tăvălugii cu spirale T-Ring, T-Liner sau Packliner permit o compactare a solului adaptată condițiilor de lucru.

DISTRIBUITOARE DE ÎNGRĂȘĂMINTE Cerințele utilizatorilor în ceea ce privește distribuitoarele de îngrășăminte nu au fost niciodată atât de elevate. Pe lângă tehnologia de cântărire, ce s-a instalat în ultimii ani, fermierii se concentreză din ce în ce mai mult pe inovații ce permit ca distribuitorul să poată fi reglat în conformitate cu tipul și calitatea îngrășământului și cu rata de aplicare și lățimea de lucru dorite. Pentru ca precizia absolută de împrăștiere este necesară pentru a optimiza raportul dintre cost și eficiență al aplicărilor de îngrășăminte cu distribuirea acestora numai acolo unde cultura îl poate asimila în totalitate. Soluțiile unice KUHN, MDS și AXIS, oferă precizia absolută de împrăștiere: de la sistemul simplu și precis de reglare a distribuției CDA la tehnologia unică EMC pentru adaptare automată a ratei de aplicare în timpul lucrului și la soluțiile electronice sofisticate (atât ISOBUS cât și non-ISOBUS) și soluții de agricultură de precizie.

COSITORI Cositorile Kuhn prezintă posibilitatea măririi productivității prin realizarea unei combinații între o cositoare frontală cu una purtată în spatele tractorului. O caracteristică a acestor cositori este reprezentată de discurile de tăiere de formă ovală, pentru o mai bună evacuare a furajului, dar și punctul de încrucișare avansat al cuțitelor, pentru a obține o tăiere uniformă. Gama include cositori cu discuri, cu discuri cu repliere pe verticală, cu discuri cu pliere pe orizontală, cu discuri frontale, cu discuri triple și cu discuri tractate,atât în varianta simplă cât și în cea cu sistem de condiționare.

MAȘINI DE ADUNAT ȘI RĂVĂȘIT Răvășitul și strângerea au un rol esențial în cadrul procesului de recoltare a furajelor. Mașinile de răvășit se prezintă în două versiuni: purtate și tractate. Combinația de mașină de adunat și răvășit Haybob, cu dispunere centrală în spatele tractorului este echipată cu furci reglabile care sunt menținute în poziție de lucru orizontală de către forța centrifugă. Furcile alunecă pe suprafața solului pentru a deplasa în totalitate furajul. Pentru a realiza trecerea din poziția de răvășit în cea de adunat, furcile trebuie repoziționate, deflectoarele trecute în poziția de lucru și roțile reglate pe înălțime. Datorită capului de fixare pivotant, mașina se blochează în poziția de transport când este ridicată. Gama include două modele: Haybob 300 și Haybob 360.

MAȘINI DE ERBICIDAT Mașinile de erbicidat purtate KUHN pot fi echipate cu lance din oțel sau din aluminiu, cu pliere manuală sau hidraulică. Rezervoarele lor din polietilenă, cu capacități cuprinse între 600 și 1.200 litri, oferă o rezistență ridicată datorită protecției UV.


Agr activ

www.agrointeligenta.ro

Ce lucrări de pregătire a solului fac fermierii după recoltarea păioaselor? Agrointeligența a dialogat cu fermieri și specialiști în domeniul agriculturii pentru a le prezenta cititorilor ce tipuri de lucrări ale solului preferă acești profesioniști după recoltarea păioaselor. Vă prezentăm recomandările specialiștilor Valeriu Tabără și Gheorghe Sin. Totodată am vorbit cu fermierii Gheorghe Nedelcu, Laurențiu Baciu și Constantin Bazon, care ne-au împărtășit din experiența lor practică.

Prof. dr. Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS):

Tehnologie de miriște pentru combaterea buruienilor ”Lucrările solului din această perioadă, imediat după recoltare, sunt la fel de importante ca și recoltatul grâului însuși pentru ce înseamnă potențialul de realizare a producției, atât a culturilor de toamnă cât și a celor de primăvară. De pildă, cultura rapiței nu poate reuși, sau cultura de orz și orzoaică de toamnă, în condițiile în care nu se încep imediat după recoltare lucrările solului și cele mai importante ar fi următoarele: în primul rând aplicarea a 30-40 kg/ha de îngrășăminte cu azot substanță activă, pentru a putea să vină în sprijinul descompunerii paielor, a celulozei mai rapid. Altfel, se realizează o foame de azot și se creează probleme după răsărirea plantei postmergătoare. În al doilea rând este o dezmiriștire, care poate fi făcută fie cu discul, fie cu alte utilaje combinate, în care, practic, miriștea care rămâne se amestecă cu solul până la adâncimea de 8-12 cm și dacă este cazul la distanță de circa 10-15 zile se poate face o arătură de vară, dar cel mai important este o scarificare până la 30-40 cm fără întoarcerea brazdei, deci o lucrare profundă. E important ca în jurul datei de 25 august-1 septembrie, solul să fie pregătit pentru semănatul rapiței. Tot acum ar trebui să fie date îngrășămintele cu fosfor și potasiu. Dacă ele nu se dau în această perioadă, cu cât se întârzie mai mult, cu atât efectul lor este mai slab și în același timp cheltuielile cresc fără să avem un efect favorabil asupra producției. Fosforul trebuie dat acum, pentru că numai așa poate intra în soluția solului și apoi poate fi preluat de către noile plante ale noii cul-

turi încă din primele faze de vegetație, când la rândul lor formează și contribuie la formarea elementelor de productivitate la viitoarea cultură, regăsindu-se ca randament și în nivelul producției din anul următor. Acolo unde e tipul acesta de lucrări succesorale, practic dezmiriștirea și aplicarea îngrășămintelor ar trebui să se facă concomitent cu recoltarea. Deci utilajul de dezmiriștit cu tractorul, cu îngrășămintele, cu tot ceea ce urmează, ar trebui să fie în brazdă cu combina. Deci într-o parte recoltează, într-o parte lucrează cu discul, ori cu alte utilaje, așa cum se face de pildă în Insula Mare a Brăilei și am mai văzut alți câțiva fermieri care lucrează așa. Dacă nu se lucrează așa, atunci pot fi mari probleme legate de răsărirea culturilor de toamnă, se pierde foarte multă apă într-o miriște nelucrată, apoi se lucrează foarte greu și cu consum mare de motorină, cu costuri ridicate și cu o eficiență foarte mică, deci o arătură făcută la întâmplare, după multe zile de la recoltare, înseamnă pierderi mari la recolta viitoare. Mai este o altă tehnologie. Ogorul se lasă vreo câteva zile sau o săptămână nelucrat, să răsară buruienile, sau în cazul buruienilor răsărite pe miriște după ce s-a făcut dezmiriștirea, se vine cu un ierbicid, glifosatul de pildă, cu care se distrug toate buruienile acestea. Lucrarea respectivă se repetă 2-3 ani de zile, încât numărul de buruieni se reduce drastic pe unitatea de suprafață, nemaifiind necesare cantitățile mari de pesticide ulterior. Asta e o tehnologie nouă, așa-zisa «tehnologie de miriște».

14

Laurențiu Baciu, fermier din județul Bacău, președintele LAPAR:

Realitățile terenului dictează tehnologia

”În funcție de posibilități fac arături, scarificări, lucrarea superficială cu discul. Depinde și de realitățile din teren în ce privește starea lui. Dacă-i secetă cruntă, normal că nu-ți permiți să faci nici o lucrare. Aștepți să plouă, că altfel ar ieși și lucrarea prost, și costurile ar fi foarte mari. Depinde și de specificul culturii pe care o voi înființa. Eu pregătesc terenul prin lucrările de arat pentru cultura de rapiță pe care intenționez s-o înființez la sfârșit de august”.

Gheorghe Nedelcu, fermier din Popești-Leordeni, președintele Asociației Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Sămânță și Material Săditor - AMSEM:

Aratul este sfânt!

”După păioase, noi în general arăm. Dacă pot să ar imediat ce-am recoltat, ar. Dacă nu, îi dau un disc și vin cu arătura. Desigur, avem și adaptări la tehnologie. În condițiile în care nu mai poți să ari din cauza secetei și a solului foarte dur, atunci bagi scarificator în cruce de două ori în loc de arătură. La toamnă voi cultiva rapiță în locul păioaselor. Noi avem și culturi de muștar, pe care deja la ora asta l-am terminat de recoltat. După muștar, cel mai bine e să treci cu un scarificator sau disc și scarificator”.


15

www.agrointeligenta.ro

Constantin Bazon, fermier, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Vrancea:

Învățăminte din greșelile făcute tomna trecută ”Pentru 2016 urmăresc să-mi corectez câteva lucrări pe care le-am greșit din 2014 pentru 2015. Și aici m-aș referi în primul rând la cultura de rapiță, că am întârziat în executarea lucrărilor și am zis că, lasă, vine ea o ploaie și o să corecteze micile greșeli făcute. Astfel, patul germinativ a fost pregătit cu o oarecare întârziere, precipitații în toamnă n-au fost deloc, m-au determinat în toamna anului trecut de-am întors o suprafață destul de mare, cam 45% din suprafața de rapiță însămânțată, iar cea care-a rămas în cultură, slavă Domnului, a făcut o producție mulțumitoare. Ca atare, pe timpul recoltatului orzului, grâului și rapiței de anul ăsta, am și trecut la executarea lucrărilor de pregătit pentru culturile care se vor însămânța, în mod special pentru rapiță. Deja la ora asta aproape 85% din suprafață e deja ori lucrată cu treggerul, ori arată și discuită cu o tregere de pregătit, încât până la semănat să o mențin perfect curată de buruieni, să acumulez volumul ăsta mic de precipitații pe care DoamneDoamne s-a hotărât să ni-l dea, încât cu un minim de precipitații în toamnă să cre-

ez condiții bune pentru germinare. Asta e o condiție esențială la cultura de rapiță și nu numai, dar rapița e oricum mai pretențioasă decât cultura grâului și a orzului, care se pot semăna și mai a la long, chiar și la început de octombrie. Ori rapița trebuie să fie semănată la început de septembrie. Iar acum, în luna august, obligatoriu fertilizarea cu îngrășăminte de amoniu fosfat, cu cantități mai mici de azot, cu cantități mai mari de fosfot, pentru rapiță și cu îngrășăminte care să aibă în componență sulf, magneziu, bor. Asta e preocuparea în luna august, ca să nu se mai repete ce s-a întâmplat în toamna lui 2014, când toți banii i-am aruncat pe fereastră, în sensul că am întors suprafețele încă din luna octombrie, rapița neamaiavând nici o șansă. Și asta a fost cauzată de modul cum am tratat eu și cu specialiștii mei problema, cu oarecare superficialitate, în sensul că a mers în anii trecuți și așa. Ei, uite că în toamna lui 2014 n-a mai mers. Și a trebuit atunci să aruncăm pe fereastră toate cheltuielile de înființare a unei culturi, care nu-s puține. E vorba de 500-600 lei/ha. Mă refer la sămânță, lucrări”.

Agr activ

Acad. Gheorghe Sin, președintele ASAS:

Metoda clasică

Ca regulă valabilă în orice condiții climatice, imediat ce se recoltează, trebuie intervenit pe două căi. O dată o lucrare superficială de mobilizare a solului la 7-8-10 cm prin discuire sau alte combinații de utilaje cu diverse combinații de organe active, care au rolul de a distruge buruienile, miriștea o mărunțește și mai eliberează teren. În plus, dă avantajul că după, se poate ara mai ușor. După, se poate face o arătură la 18-20 cm. Ideal e să prinzi momentul în locurile unde a mai plouat și să profiți că se poate lucra terenul mult mai bine decât când e uscat. Asta e metoda clasică de pregătire a terenului, esențială îndeosebi pentru cultura de rapiță, care se seamănă între 25 august și 5-10 septembrie. Acum se practică și altceva, mai ales când se poate iriga. Imediat după recoltarea grâului se face trecerea cu utilaje prin care se poate interveni direct pe miriște să se semene porumb. La ora asta e deja târziu ca să mai obții porumb boabe, dar se poate obține porumb siloz sau porumb masă verde pentru furajarea animalelor, cu recoltare în octombrie. Problema e că utilajele acestea le dețin fermierii mai mari, fiindcă sunt costisitoare. Pentru fermierii care nu dețin mașina de semănat direct după recoltat, atunci ei fac mobilizarea superficială a solului până la 10-15 cm și apoi seamănă cultura a doua, porumb de obicei, deși se mai poate semăna și soia de siloz. Altădată, în cultura a doua chiar se semăna intercalat porumb cu soia, pentru a obține un furaj valoros din punct de vedere proteic pentru animale. Problema cu cultura a doua e că ea nu reușește decât dacă fie ai irigații, fie ai șansa unui an ploios”.


Agr news

www.agrointeligenta.ro

16

CULTIVATOARE CU DINȚI Cultivatoarele cu dinți Kuhn Cultimer cu lățimi de lucru de la 3.0 la 6.0 metri sunt extrem de versatile, putând fi folosite atât pentru cultivare superficială, cât și pentru cultivare de adâncime pentru restructurarea solului. Datorită formei curbate a dintelui, cultivatorul cu dinți Cultimer asigură o amestecare de calitate a solului, urmată de nivelare cu discuri și compactare cu tăvălug: ideal pentru un amestec bun paie/sol. Cultimer poate fi folosit fără griji datorită cadrului robust și a siguranței NSM (Non-Stop Mecanică) cu dublu arc, ce asigură o încărcare maximă la vârf, de până la 600 kg. Cultivatoarele cu discuri și dinți Kuhn permit optimizarea pregătirii solului și asigură producții mai mari datorită fărâmițării solului, îmbunătățirii gestionării apei în sol și îmbunătățirii mineralizării. Cultivatorul Performer cu discuri frontale ce taie paiele și rădăcinile, dinți ce asigură un amestec în adâncime, încorporează resturile vegetale în sol prin „conceptul o-trecere”. Toate reglajele sunt hidraulice și sunt controlate din cabina tractorului, pentru confort sporit și productivitate inegalabilă. Striger este un utilaj de pregătit solul ce cultivă numai linia de semănat pentru înființarea culturilor de porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui și rapiță. Modulul este compus dintr-un disc deschizător, o grapă stelată pentru înlăturarea resturilor vegetale, un dinte ce prelucrează solul, discuri riflate și tăvălug. Productivitatea este crescută, iar în cazul porumbului suprafața lucrată se reduce cu 80%, iar costurile se reduc direct proporțional.

SEMĂNĂTORI Semănatul presupune plasarea cu precizie a semințelor în sol, pentru a optimiza recolta. Gama de semănători KUHN include semănători mecanice sau pneumatice, bare de semănat cu lățimi de lucru de până la 9.0 m, semănători pentru cultivare minimă și semănători de precizie cu până la 16 rânduri. Noile semănători de păioase pentru cultivare minimă ESPRO au fost concepute cu obiectivul de a mări productivitatea. Dar vitezele de lucru mari nu înseamnă neapărat necesar mare de putere. O semănătoare de 6.0 m poate lucra la viteze de 13km/ h cu numai 200 CP, ceea ce înseamnă mai puțin de 35 CP pe metru. Reglajele ce sunt realizate rapid și ușor, alături de soluțiile electronice intuitive, contribuie la creșterea productivității și facilitează sarcinile operatorului. Uniformitatea la semănat este esențială pentru a obține productivități ridicate la porumb, floarea-soarelui și alte culturi prășitoare. Solidă și extrem de stabilă în timpul lucrului, unitatea de semănat este componenta principală a semănătorilor de precizie Maxima 2. Asigură o poziționare perfectă a semințelor pe rând în orice condiții de sol și la orice adâncime, indiferent de cultură. Semănătorile Kuhn Maxima 2 oferă o gamă variată de lățimi ale cadrelor și o gamă variată de echipamente. Acest lucru permite adaptarea la condiții de semănat variate. Aceste semănători pot fi utilizate pentru numeroase culturi și folosind orice tehnică de cultivare, în particular pentru cultivare minimă.


17

www.agrointeligenta.ro

Agr news

”Combina conectată” Întotdeauna la dispoziția dumneavoastră! ă Ofert L Ă IA SPEC eere* D John

Performanţe Maxime, Pierderi Minime! Întotdeauna la dispoziția dumneavoastră, în perioada recoltării și pe toată durata anului. Față în față, online și pe telefonul mobil.

Cu John Deere Remote Display Access (RDA), John Deere oferă prima Combină Conectată din lume care permite partajarea ecranului: RDA vă oferă o conexiune în timp real cu ecranul GreenStar 2630 al operatorului dumneavoastră şi permite unui distribuitor sau manager de fermă să vă ajute să optimizați setările în doar câteva minute, pentru a îmbunătăți eficiența combinei dumneavoastră. Acum, chiar și un operator neexperimentat poate recolta la capacitatea maximă a combinei. Combina noastră este singura care poate fi monitorizată și administrată online, în doar câteva minute. * Ofertă Specială! Pentru detalii contactaţi : 021 207 20 82 sau reprezentantul IPSO Agricultură din zona dumneavoastră. IPSO Agricultură este distribuitor exclusiv în România al utilajelor şi echipamentelor John Deere.

JohnDeere.ro


Agr tehnica

www.agrointeligenta.ro

18

Care-i sfârâiala cu

șenilele?

Tractoarele cu șenile sunt cu circa 15% mai scumpe decât cele cu tradiționalele anvelope. La combine, diferența de preț ajunge la 20% pentru utilajele din noua generație. Și, totuși, care-i sfârăiala cu șenilele, de ce mașinile agricole cu aceste dotări sunt din ce în ce mai apreciate, mai dorite și, de ce nu, mai prezente în fermele din România?

D

espre avantajele șenilelor ne-a povestit recent Dimitrie Muscă, fermierul care conduce cu succes Combinatul Agroindustrial Curtici. Pentru exploatarea miilor hectare pe care le lucrează în județul Arad, agricul-

torul ne-a mărturisit că încearcă să își reînnoiască parcul de utilaje cu cât mai multe mașini pe șenile. Nu îi tasează solul pentru că, ne explică inginerul, punctul de sprijin nu mai este pe o suprafață mică, ci greutatea tractorului

sau a combinei este distribuită pe o suprafață mai mare. În plus, se pare că agricultorul este mulțumit și de nivelul de consum al ”uriașilor” pe șenile. Mai multe informații despre tehnologia


19

www.agrointeligenta.ro

Agr tehnica

John Deere își lansează la Agritechnica 2015

propriul tractor cu patru șenile John Deere va lansa în toamnă, la Agritechnica 2015, un model de tractor performant articulat pe patru șenile. Modelul 9RX este foarte așteptat de iubitorii utilajelor verzi, iar pe internet au apărut câteva imagini care dezvăluie cum va arăta noua generație de tractoare John Deere pe șenile. Se discută deja de o capacitate de 700 de cai putere dar până acum, modelul prezentat unui cerc restrâns în America de Nord a fost pentru un model cu 620 de cai putere. Ca și design, se pare că noul 9RX va împrumuta multe elemente de la ”verișorul” său 9R, cu excepția faptului că va avea șenile și un design upgradat. Cel mai probabil, noul tractor va fi disponibil de anul viitor. naţională la AgriPlanta 2015. ”În momentul introducerii pe piaţă a modelului Quadtrac, inginerii Case IH au avut în vedere reducerea compactării solului, creşterea productivităţii şi reducerea costurilor de exploatare. Ca principalele avantaje ale maşinilor agricole cu şenile produse de Case IH amintim de tracţiunea superioară graţie sistemului patentat cu patru şenile, o suprafaţă de contact mai mare decât a maşinilor agricole cu două şenile, un grad de compactare redus (s-a demonstrat practic ca apăsarea produsă de un om sub picior este mai mare decât apăsarea unui Quadtrac), o manevrabilitate sporită în câmp faţă de utilajele agricole clasice sau chiar faţă de utilajele agricole cu două şenile. Un alt avantaj al maşinile agricole cu şenile îl reprezintă patinajul redus şi viteză ridicată de deplasare, fapt ce permite obţinerea unei productivităţi crescute”, ne-a explicat Mircea Cioplan, PR&Media Specialist în cadrul Titan Machinery România. Utilajele cu șenile pot fi folosite în sole cu pământ moale, graţie nivelului scăzut de compactare a solului, graţie unei distribuţii mai bune a greutăţii pe suprafaţă. ”Maşinile agricole Case IH cu şenile pot fi achiziţionate şi cu tracţiune integrală”, informează dealerul din România.

Gândite pentru motorizări mai mari

șenilelor agricole am aflat de la specialiștii Titan Machinery, cei care comercializează în România utilajele americanilor de la Case IH. Constructorul american a fost primul producător de tractoare agricole care a patentat sistemul cu patru şenile. Se întâmpla în 1997, iar tractorul inovator este comercializat sub denumirea de Quadtrac, derivat din gama Steiger. Ulterior şenilele au fost introduse şi pe alte maşini agricole din gamă, cel mai recent fiind modelul Magnum Rowtrac, lansat în 2014 şi prezentat în premieră

La Case IH, încă de la început, şenilele au fost concepute pentru tractoarele din gama Magnum începând cu 340 CP până la 380 CP (putere nominală, 419 CP putere maximă) şi pentru Quadtrac 470 CP până la 620 CP (putere nominală, 692 CP putere maximă). La combine, şenilele vin ca dotare opţională pentru seria 240 (7240, 8240, 9240). ”Avem în portofoliul Titan Machinery România tractoarele Case IH Quadtrac (tractor articulat cu şenile), Magnum Rowtrac (tractor cu şenile pe puntea spate) și combine Axial Flow® Seria 240. De altfel, în oferta noastră există toată gama de maşini agricole cu şenile: Rowtrac, Quadtrac şi Axial Flow 9240”, ne explică Mircea Ciolpan.

Garantate să funcționeze fără probleme 7.000 de ore Potrivit specialiștilor, utilajele pe șenile și cu capacități mari sunt dedicate fermelor mari cu

exploatări vaste de pământuri şi productivitate crescută. Acestea generează o rată mare de recuperare a investiţiei. ”În funcţie de exploatare, şenilele sunt garantate să reziste între 4.000 şi 7.000 de ore de funcţionare, însă au existat şi cazuri când acestea au depăşit numărul maxim de ore. Este foarte important modul în care sunt exploatate astfel de maşini agricole. Costul de întreţinere pentru şenile este redus”, ne-a declarat Mircea Ciolpan. Și, totuși, șenilele au și limitări. Astfel, fermierii care le dețin trebuie să acorde o atenţie mai mare la transport. ”Este contraindicat rulajul pe asfalt sau suprafeţe tari precum şi curăţarea sau eliminarea integrală a particulelor de pudră/praf de pe sistemul de rulare”, explică experții Titan Machinery România. La dealerul Case IH, diferența de preț între un tractor convențional – Steiger, și unul cu motorizare similară, dar cu șenile – Quadtrac, este de maxim 15%. La combine, diferenţa se învârte în jurul a 20%. ”Am constatat o creștere în cererea pentru maşinile agricole cu şenile, marii fermieri conştientizând avantajul pe care acestea le oferă. Din acest motiv, tot mai mulţi producători s-au îndreptat spre a produce astfel de maşini agricole, deoarece, aşa cum am mai spus, acestea oferă un grad redus de compactare a solului şi o productivitate crescută”, au concluzionat specialiștii Titan Machinery România cu privire la viitorul șenilelor în agricultură. Inclusiv agricultura națională.

Diferenţa între un utilaj pe patru şenile și unul cu două şenile În primul rând avem patru puncte de contact cu solul, ce oferă o suprafață de contact pe sol mai mare decât în cazul maşinilor agricole cu două şenile. În plus, graţie sistemului oscilant al şenilelor (plus minus 10 grade), acestea menţin permanent contactul cu solul, oferind tracţiune maximă. ”Spre deosebire de alte maşini agricole cu două şenile, tractoarele articulate Case IH Quadtrac nu deteriorează solul la viraje, întoarcerea fiind una lină (nu întoarce precum buldozerul). Sistemul cu patru şenile include diferenţial blocabil pe fiecare axă, puterea fiind distribuită exact acolo unde este nevoie”, ne explică specialiștii Titan Machinery România.


035(81i 925 )$&( 75($%i ¨, 0$, %81i 1H GRULP FD ğ HFDUH FOLHQW VÅ ğ H FÁW PDL SURGXFWLY DVWIHO FÅ DP JÁQGLW SHQWUX WLQH GRXÅ SDFKHWH RSWLPH IRUPDWH GLQ FÁWH GRXÅ XWLODMH DJULFROH 3URğ WÅ DFXP GH DFHVWH GXEOH DFKL]LĊLL ãQ FHOH PDL EXQH FRQGLĊLL

+

7UDFWRU DJULFRO &DVH ,+ )DUPDOO $ 3OXJ UHYHUVLELO *UHJRLUH %HVVRQ WUXSLĊH

7, (&2120,6(¨

8%

ř

!

NOU mo del

2015

+

7UDFWRU DJULFRO &DVH ,+ )DUPDOO $ 6HPÅQÅWRDUH SÅLRDVH 6XON\ 7UDPOLQH 6; P

7, (&2120,6(¨

8%

ř 2IHUWÅ VXSXVÅ XQRU WHUPHQL ĆL FRQGLĊLL YDODELOÅ ãQ OLPLWD VWRFXOXL GLVSRQLELO H[FOXVLY SHQWUX WUDFWRDUHOH &DVH ,+ )DUPDOO $ VL $ $IOÅ PDL PXOWH GHWDOLL SH ZZZ WLWDQPDFKLQHU\ UR ,PDJLQL FX FDUDFWHU LQIRUPDWLY IÅUÅ YDORDUH FRQWUDFWXDOÅ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO


128/ &$6( ,+ 0$*18070 81 75$&725 '28i ',67,1&«,, &216758,7 1 86$ $352%$7 '( (8523(1,

!

3HQWUX D WUDQVIRUPD QHFHVLWÅĊLOH DJULFROH ãQ AVANTAJE REALE 7LWDQ 0DFKLQHU\ 5RPÁQLD RIHUÅ *5$78,7 2 35i¨,72$5( *$63$5'2 +/ 03 5e1'85, OD DFKL]LĊLRQDUHD ğ HFÅUXL WUDFWRU &DVH ,+ 0DJQXP PRGHO $FHVWD EHQHğ FLD]Å GH R SXWHUH PD[LPÅ GH 409 CP ĆL 1P cuplu maxim.

GRATUIT 3UÅĆLWRDUH *DVSDUGR +/ 03 UÁQGXUL

2IHUWÅ VXSXVÅ XQRU WHUPHQL ĆL FRQGLĊLL YDODELOÅ ãQ OLPLWD VWRFXOXL GLVSRQLELO H[FOXVLY SHQWUX WUDFWRDUHOH &DVH ,+ 0DJQXP PRGHO $IOÅ PDL PXOWH GHWDOLL SH ZZZ WLWDQPDFKLQHU\ UR ,PDJLQL FX FDUDFWHU LQIRUPDWLY IÅUÅ YDORDUH FRQWUDFWXDOÅ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO


Agr business

www.agrointeligenta.ro

22


23

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Sorgul - cultura care nu se sperie de secetă Suprafețe și producții

La nivel mondial, sorgul este a cincea cultură de cereale, după porumb, orez, grâu și orz, ocupând o suprafață de cca. 44 mil. ha, cele mai mari suprafețe fiind în Africa (Nigeria, Sudan, Niger), Asia (India, China, Pakistan). În America de de Nord și America Centrală se cultivă cam 15% din suprafața mondială de sorg. În Europa suprafețele de sorg sunt deocamdată mici, sub 200 mii ha. În ceea ce privește suprafața cultivată cu sorg în România, în 1980 se cultivau aproximativ 21,5 mii ha. După 1989, suprafețele au cunoscut o continuă scădere, ajungând la 7 mii ha 1998, chiar 4 mii ha în 2002, iar în momentul de față suprafețele însămânțate cu sorg în Romania sunt de cca. 8-10 mii ha, conform dr. Albert Iszlay, Responsabil Dezvoltare la Caussade Semences. Acesta a declarat pentru Agrointeligența că producțiile medii la sorgul de boabe la nivel mondial se situează între 900 – 2.500 kg/ha, cu producțiile cele mai mari obținute în Italia si Franta, cu valori de 6.000-7.000 Se spune că în acest an, prețul sorgului se va apropia tot kg/ha în cazul culturilor irigate. Cele mai productive mai mult de cel al porumbului, cu șanse mari de a-l depăși. ferme la nivel mondial au fost în ultimii ani cele din Iordania, cu medii de 12,7 tone/ha Este cultura spre care tot mai mulți specialiști își îndreaptă în 2009, conform FAO.

atenția, mai ales că pentru hrana animalelor, cu sorgul mergi la sigur, chiar și în cei mai secetoși ani.

Î

n România, producțiile medii de sorg boabe au variat între 1,5- 5,6 t/ha, fiind cultivat cu succes în zona de Vest și Nord Vest, în Sud si Sud Est, în sudul Moldovei și în unele zone din Transilvania unde suma gradelor utile cu baza de 6 grade Celsius are valori peste 1700 grade. De subliniat că sorgul zaharat pentru masa verde se poate cultiva pe toate arealurile de cultură a porumbului. Dr. Albert Iszlay, Responsabil Dezvoltare la Caussade Semences, consideră că boabele de sorg reprezintă o alternativă la porumb în alcătuirea rețetelor de nutrețuri combinate: ”Au proprietăți nutriționale asemănătoare, totuși trebuie subliniat conținutul mai

mare în amidon, asemănător cu cel al orzului sau ovăzului, ajungând la valori de 11-12,5 %, iar în ceea ce privește conținutul de grăsimi, are valori apropiate cu cele la porumb, de 3-4,3%. Sorgul zaharat însilozat, mai ales în regiunile aride, poate depăși potențialul de producție al porumbului, se pot obține producții de 60-80 t masă verde/ha. De subliniat un conținut asemănător în amidon și celuloză ca la silozul de porumb, în schimb datorită aportului de proteină brută de peste 11%, sorgul are calități nutritive superioare porumbului siloz”. Pe lângă sorgul de boabe mai este și sorgul tehnic, folosit la confecționarea de mă-

turi și sorgul pentru furaj, cum e iarba de Sudan, care este tot o varietate de sorg. Sorgul se folosește și în alimentația umană sub formă de făinuri și grișuri, în industria berii și a sucurilor, a medicamentelor și în obținerea de alcool. Sorgul zaharat reprezintă interes și pentru fermierii care sunt interesați de producția de biogaz și bioetanol. Datorită producțiilor mari de masă verde și a conținutului ridicat de zaharuri, procesele de fermentație se derulează ușor și reprezintă o sursă mai bogată de materie primă pentru această ramură a industriei decât porumbul.


Agr business

www.agrointeligenta.ro

24

Forța sorgului, frunzele cerate și rădăcinile absorbante V

aleriu Tabără, fost ministru al agriculturii, explică care sunt plusurile și minusurile sorgului: ”Cultura de sorg prezintă o importanță din ce în ce mai mare și pentru România în contextul schimbărilor climatice și mai ales în contextul accentuării și creșterii perioadelor de secetă atmosferică și pedologică, sorgul având o rezistență la secetă net superioară porumbului, având și niște particularități morfologice. Are un sistem radicular mai bine dezvoltat, dublu decât cel al porumbului ca număr de perișori absorbanți, prezența unui strat de ceară pe frunze care împiedică transpirația excesivă a plantelor”. Profesorul Tabără apreciază că sorgul este mai pretențios în primele faze de vegetație pentru că este plantă mai termofilă decât porumbul. Se seamănă mai târziu și atunci necesită terenuri foarte bine pregătite, apă pentru răsărire, pentru că e una dintre probleme și sigur că în primele faze de vegetație dacă nu se iau măsuri se îmburuienează foarte ușor și este mai predispus decât porumbul la atacul unor dăunători precum afidele de pildă, păduchii de frunze. ”În rest e o cultură ușoară. După ce ea s-a ridicat de la pământ luptă foarte bine și cu buruienile și cu alți factori negativi. Nu este o cultu- Valeriu Tabără își amintește că autoritățile comuniste ce s-a produs sub egida biomasei în anii ’70 în care inră mai scumpă decât porumbul, care s-au aplecat cu atenția asupra acestei specii, însă pur tra inclusiv topinamburul și inclusiv alte specii, a fost cred că are costuri ceva mai ridicate, și simplu românii n-au vrut să o adopte: ”Pe vremea lui sub egida ICECHIM-ului. Ei dirijau programul, nu Minisînsă porumbul e mai important din Ceaușescu a intrat în atenția autorităților prin anii ’70, terul Agriculturii. La noi nu a prins pentru că e și propunct de vedere al domeniilor de uti- când a fost luat în atenție pentru producția de biomablema tradiției. Dacă o țară cum este România este lizare și al condițiilor climatice. Însă să, folosită la biogaz și bioetanol. Chiar la Timișoara a obișnuită cu porumbul, atunci porumbul este prioritar e și problema tradiției, că dacă o țară fost un astfel de centru. S-a creat inclusiv o presă penîn fața sorgului, care este mai puțin cunoscut, din păcum este România este obișnuită cu tru stoarcerea sucului și transformarea lui prin puricate”. porumbul, atunci porumbul este pri- ficare, fermentare șamd în diverse produse. Și înceAceeași observație o face și acad. Gheorghe Sin: ”Deși oritar în fața sorgului, care este mai puse ameliorarea. A fost un laborator cu realizări decercetarea agricolă a încercat să extindă sorgul, aceaspuțin cunoscut, din păcate”, spune osebite la Fundulea care a obținut o serie de hibrizi tă specie n-a prins la români, aș spune mai mult din Valeriu Tabără. obișnuință. Sunt obișnuiți cu porumb, pun porumb, nu valoroși pentru boabe, superiori în producție față de cei ”Recoltarea la sorgul pentru boabe importați. Inclusiv în zona Banatului, pe la Buziaș s-a sorg. În comunism suprafețele cu sorg erau mai mari, e una ușoară dacă el a ajuns la maturi- cultivat în anii trecuți, la o fermă a unor francezi. Ceea dar nu mult extinse”. tate, cu combina direct din lan, masa vegetală cu headerul ridicat puțin ca Agrointeligența l-a contactat pe Viorel Nica, Gheorghe Sin, președintele Academiei de să poată lua paniculele pentru că spre deosebire de porumb la sorg boabele se formează în pa- Științe Agricole și Silvice a coordonat un docto- fermierul care și-a făcut doctoratul pe sorg, ca nicul, așa cum se formează la ovăz de pildă sau rat al fermierului Viorel Nica de la Agrichim SRL să afle cât din suprafața de 3.600 de hectare pe la mei. Este un panicul, nu un spic. Însă după Fetești, care a studiat comportamentul sorgului care o lucrează, a cultivat-o cu sorg: ”E o întrerecoltare, dacă umiditatea boabelor e ceva mai comparativ cu porumbul, în condiții de neiriga- bare bună. Nu cultiv deloc. Asta pentru că eu mare, el trebuie introdus imediat la selectat și la re, în sudul țării: ”Nica Viorel a fost doctoran- sunt cu tot terenul în sistem irigat și e mult mai uscat. Altfel el se încinge foarte ușor, mult mai dul meu și a cultivat sorg și porumb, compara- rentabil să am alte culturi. Însă sorgul e o speușor decât porumbul și se degradează foarte ra- tiv. Studiul l-a derulat la ferma lui care are sis- cie pe care o recomand fermierilor care lucreapid și nu mai poate fi folosit. Ca zone de cultură tem de irigații, însă atât sorgul cât și porumbul ză terenuri degradate din zone secetoase, cum recomandate sunt cele secetoase și cu veri mai din cadrul experimentului, le-a cultivat în mod e cazul în Dobrogea sau sudul Bărăganului. Eu lungi, pentru că sorgul are tendința de a avea o voit în condiții de neirigare. Concluzia docto- prin teza de doctorat tocmai asta am urmărit, perioadă de vegetație ceva mai lungă decât po- randului a fost că în anii secetoși sorgul rezistă să vin cu o soluție la problema zonelor defavorizate. Studiile le-am făcut în 2002-2005. Eu mai bine față de porumb”. rumbul”, precizează Valeriu Tabără.

De ce n-a prins sorgul în România până acum


25

www.agrointeligenta.ro

Agr business Despre tehnologia de cultură a sorgului

am analizat producția comparativă pe diverse variante cu cultura porumbului. Am studiat mai mult îngrășămintele, ierbicidele, costurile pe sorg și costurile pe porumb, iar în anul secetos 2002, producția de sorg a fost apropiată de cea de porumb, cam de 3.200-3.400 kg de porumb. Analiza mea economică a fost că producția de sorg comparativ cu cea de porumb e un pic mai mare și ai garanția că obții ceva. În plus procentul de proteină e net superior la sorg”.

Nu se fură ca porumbul Președintele ASAS, acad. Gheorghe Sin crede că sorgul nu se bucură de succes printre fermierii români nu pentru că n-ar exista areale unde ar putea genera producții decente în condiții climatice cu excese de căldură și uscăciune, ci din vina mentalităților: ”În sudul României o mare parte din suprafețele cultivate cu porumb, care în condițiile anilor secetoși sunt afectate destul de mult, poate fi înlocuită cu sorg. Desigur că sorgul irigat merge foarte bine și dublează producția, dar în condițiile în care nu poți să irigi, atunci poți să înlocuiești porumbul cu sorgul. În plus, este o cultură care se fură mai puțin decât porumbul. Nu face știuleți, ci are un panicul și face aceste boabe în panicul”.

Nutrețul animalelor: 50-50 sorg cu porumb

În urma studiilor comparative efectuate în diverse țări ale lumii, s-a constatat că substituirea totală cu sorg a porumbului din alimentația animalelor duce la scăderea productivității, deoarece acesta e mai sărac în anumiți nutrienți, cel mai bun dozaj în amestecul de nutrețuri fiind de 50% sorg - 50% porumb În schimb spre deosebire de porumb, sorgul prezintă în compoziție și substanțe specifice, unele constituind un dezavantaj, altele din contră: ”Spre deosebire de porumb, la sorg e prezent și taninul. Sunt varietăți și subspecii cu conținut mai ridicat în tanin și este o chestiune negativă sub aspectul calității boabelor, dar prezența taninului este specifică și este un grup de substanțe în plus față de ceea ce are porumbul, așa cum pigmenții sunt prezenți la anumite forme de sorg și care pot fi extrași și folosiți foarte bine în industria sucurilor, cosmetică și industria alimentară. Se presupune că inclusiv pigmenții din Coca Cola provin din paleele sau tegumentele sorgului care este colorat și se dizolvă foarte ușor în apă”, conform lui Valeriu Tabără.

Responsabilul de Dezvoltare la Caussade Semences România, dr. Albert Iszlay, a descris pentru revista Agrointeligența care sunt cerințele agrotehnnice ale sorgului, pe care le prezentăm mai jos: Tehnologia de cultură a sorgului este relativ simplă, asemănătoare cu cea a porumbului. Sorgul are cerințe ridicate față de temperatură, temperatura minimă de germinare fiind de 10-12 grade Celsius, iar temperaturile favorabile creșterii sunt situate la peste 20 grade C. Plantele de sorg suportă cu ușurință arșițe de 35-39 grade C. Cerințele față de sol sunt ceva mai mici decît la porumb, putânt valorifica soluri cu pH între 4,5-8,5, se comporta bine pe solurile nisipoase și sărăturate cu o fertilizare chimică adecvată. Ca cerințe față de îngrășăminte se utilizează N50-120 P 36-80, în funcție de tipul culturii, sorg de boabe sau sorg zaharat pentru siloz, bineînțeles în cazul culturilor irigate se recomandă mărirea dozelor de îngrășăminte chimice. Ca și plante premergătoare se preferă culturile prășitoare, care lasă terenul curat, iar după sorg se recomandă înființarea culturilor abia în primăvara anului urmator. Patul germinativ trebuie să fie bine mărunțit și curat de buruieni, pentru asigurarea unui contact al boabelor de sorg cu pământul și o răsărire uniformă. Semănatul se efectuează când în sol sunt 11-13 grade cu tendință de creștere, folosindu-se 8-12 kg sămânță/ha în funcție de densitatea dorită și MMB-ul hibridului. Distanța între rânduri de regulă este 70 cm, folosindu-se semănători ca în cazul porumbului. Adâncimea de semănat în funcție de structura solului și a rezervei de apă din sol este între 3-5 cm la soluri compacte și ajungând până la 6-8 cm pe solurile ușoare și cu deficit de umiditate. Discurile pentru semănătoare vor avea orificii de 1.6-1.8 mm și un număr de 40-70 orificii în funcție de utilaj și densitatea dorită. Pentru sorgul de boabe se recomandă densități de 250-300 mii plante/ha la culturi înființate în conditii bune și cu aport de apă suficientă.În cazul culturilor irigate densitățile practicate sunt de 300-350 mii plante/ha, iar în cazul sorgului zaharat pentru masă verde densități practicate sunt de 200-240 mii plante/ha. Combaterea buruienilor se recomandă a fi efectuată pe cale chimică în preemergență și pe cale mecanică, sorgul răspunzând foarte bine la prășitul mecanic. Se recomandă de asemenea 1-2 tratamente pentru combaterea păduchelui verde a cerealelor (Schizapis graminum). Recoltarea sorgului pentru boabe se efectuează după maturitatea fiziologică a boabelor, sorgul nu prezinta risc de scuturare, însă pentru o uscare uniformă a paniculelor se recomandă aplicarea substanțelor desicante și a unui surfactant. Această operațiune se efectueză atunci când boabele au un conținut de apă sub 30%. Surfactantul este necesar deaorece plantele au frunzele ceroase și astfel absorbția desicantului este mai greoaie. După aplicarea desicantului, la cca. 15-20 zile, umiditatea boabelor scade la 15-17%. Sorgul pentru boabe poate fi păstrat în spații amenajate în acest scop cu o umiditate de sub 15%. Recoltarea sorgului zaharat pentru masă verde se realizează atunci când boabele din panicul sunt în stadiul de lapte-ceară sau ceară, când conținutul în SU al plantei întregi se situează la valori cuprinse între 30-35%. Dimensiunea tocăturii fiind asemănătoare cu cea a porumbului siloz, obligatoriu se va utiliza tocătorul de boabe.


Agr story

www.agrointeligenta.ro

26


27

www.agrointeligenta.ro

Agr news

LAPAR - în prima linie a secetei

Luni de zile, culturile agricole nu au primit nici un strop de apă. Fără precipitații, grâul, porumbul sau soia s-au pârjolit în arșița verii, fermierii raportând pierderi uriașe la mai toate culturile agricole pe care le-au înființat.

L

aurențiu Baciu, președintele Ligii Aso­ ciațiilor Producătorilor Agricoli din Ro­ mânia a tras primul semnal de alar­ mă cu privire la efectele secetei, iar acum, alături de ceilalți membri din conducerea organizației, face lobby pentru ca agricultorii să fie despăbubiți. S-au format comisii la ni­ vel județean care să evalueze nivelul pierderi­ lor, însă Baciu se teme că realitățile din teren să nu ajungă trunchiate la Guvern. Din acest mo­ tiv, liderul fermierilor din LAPAR i-a adresat o solicitare oficială premierului Victor Ponta în care îi cere să intervină și să se asigure de co­ rectitudinea comisiilor de evaluare a pagubelor cauzate de secetă. Documentul trimis de organizația de fer­ mieri include și o informare privind pierderile la principalele culturi agricole. Producătorii agricoli Astfel, premie­ au și alte probleme rul Victor Pon­ ta fost informat l Taxa pe mediu. A fost inclusă într-un proiect că producțiile de ordonanță a Ministerului Mediului și, dacă se la păioase au aprobă, va aduce un bir de 2% pentru toate profost compromi­ dusele de protecție a plantelor. se în proporție l Avansul la plata pe suprafață. Fermierii de 30-40% în așteaptă să primească o primă tranșă din unele județe, subvențiile ce li se cuvin pentru anul 2015. Nu se iar culturile de știe încă dacă și când le vor fi virați banii până la primăvară sunt finele lui decembrie. c o m p r o m i ­ l Prețul laptelui continuă să fie foarte scăzut. se în proporție În unele părți ale țării, fermierii vând către proOficial, 900.000 de 50% – floa­ cesatori cu 0,5 lei litrul. rea - s o a re l u i , l Ajutor de minimis pentru genetică. Ca și de hectare 60-100% cea anul trecut, crescătorii de ovine și cei de bovine sunt afectate de porumb și așteaptă ca MADR să aprobe un nou ajutor de 60-65% , cul­ minimis pentru cumpărarea reproducătorilor, a Aproape 900 de mii de hec­ tura de soia. animalelor cu genetică pură. tare din suprafața agricolă to­ ” P i e rd e r i ­ tală a României au fost afecta­ le sunt enorme, până în prezent se înregistrea­ te de seceta prelungită din acest an, până la data ză pagube de peste 2 miliarde euro, urmând ca de 5 august, potrivit unui răspuns al Ministeru­ suma să crească pe măsură ce temperaturile ră­ lui Agriculturii pentru Hotnews. Procentul este mân foarte ridicate şi fără precipitaţii. Când de circa 7-8% din tot terenul agricol românesc, spun 2 miliarde de euro este vorba de investi­ astfel că autoritățile au anunțat deja că pregă­ ţii deja făcute care nu se mai recuperează. Nu ne tesc un ajutor de minimis (cel mult 15.000 de referim aici la veniturile care le-am fi avut dacă euro) pentru micii fermieri păgubiți. Pentru cei recoltam producţia”, a spus Baciu. care exploatează mai mult pământ și, deci, au

pierderi mai mari, ministrul Daniel Constantin a anunțat că se are în vedere o schemă de ajutor de stat ce se va putea plăti după notificarea Co­ misiei Europene. ”Soluția pe termen lung rămâne, însă, con­ stituirea unui fond mutual”, a ținut să sublinie­ ze ministrul Daniel Constantin, informând opi­ nia publică de faptul că federațiile din agricul­ tură au cerut ca fiecare fermier care primește bani de la APIA să fie constrâns legislativ să adere și la un fond mutual. Altfel, cei 200 de milioane de euro puși la dispoziție prin PNDR 2014-2020 vor rămâne necheltuiți, iar fermi­ erii, din nou, la mila condițiilor meteo și …a guvernanților!

Pe 7 septembrie, COPA-COGECA va organiza un protest de amploare al agricultorilor la Bruxelles! Citiți mai multe informații pe www.agrointeligenta.ro






Agr story

www.agrointeligenta.ro

32

Rapița - un pariu câștigat la Giurgiu Județul Giurgiu este locul unde, în 2015, fermierii au obținut cele mai bune producții la rapiță, potrivit datelor colectate de către DuPont Pioneer. Agricultorii care au avut cele mai bune recolte cu hibrizii acestei companii au acceptat să dezvăluie în paginile revistei Agrointeligența experiența lor de anul acesta și nu numai: secrete, probleme și sfaturi utile de la fermierii giurgiveni care au cele mai bune performanțe în cultura de rapiță, în paginile următoare!


33

www.agrointeligenta.ro

Agr story

Biță Racman, SC Racman SRL: „Cu profitul de la rapiță îmi plătesc datoriile” L

ucrez de ani buni cu rapița de la Pioneer. Și hibrizii convenționali produceau, mă rog, nu chiar așa de mult, dar îmi provocau multe pierderi la recoltare. De când pot folosi ierbicidarea cu Cleranda, cultura e destul de curată și n-am probleme la recoltare, că dacă ai buruiană pe cultură te afectează la producție și calitate. Se vede semnificativ că nu mai ai corpuri străine, atâta timp cât nu mai ai buruiană să-ți iasă. Ăsta e primul element care te ajută să faci producțiile cele mai mari cu noua generație de hibrizi de rapiță de la Pioneer. Pentru mine, rapița e o cultură foarte importantă. Mă ocup de ea și sâmbăta și duminica. La ora 4 azi-noapte eram pe tarlaua asta să pregătesc terenul. Ar fi trebuit să fiu acasă, în pat, dar n-am putut să plec, că toate lucrările trebuie făcute ca la carte. Folosesc sămânță de la Pioneer, de la Bayer toate fungicidele și insectofungicidele, de la BASF iau Cleranda și îngrășăminte folosesc de la Timac Agro.

”Rapița face bani”. E cea mai scurtă definiție pe care i-aș putea-o da. Înainte vreme făceam 2.500-2.700 kg/ha însă acum, cu noii hibrizi ajung la peste 4,5 tone și am ajuns și la 5.500 kg/ha. Eu însămânțez anual între 300 și 400 de hectare de rapiță, iar cu banii de pe rapiță îmi plătesc datoriile. Anul ăsta am obținut aproape 1,8 milioane lei. Veniturile de pe rapiță sunt o gură de oxigen pentru mine ca fermier, pentru că-mi permit să-mi plătesc inputurile pentru anul acesta, pentru aproape toate culturile. Dacă aproximez bine, încasările de pe recolta de rapiță îmi acoperă cam 80% din cheltuielile cu inputurile întregii ferme. Gândiți-vă că la o producție de 5 tone la hectar și un preț de 1,6 lei/kg, am luat 8.000 lei/ha, iar cheltuielile se ridică la 3.000, maxim 4.000 lei/ha. Cu rapița practic mi-am dublat banii. La grâu iau 60 de bani la 7 tone/ ha, obțin 4.200 lei/ha în timp ce costul culturii e de 3.600 lei/ ha. Atâta doar, că e riscul mare la rapiță.

Producția pe anumite sole – 5.600 kg/ha Producția medie – 5.000 kg/ha Hibridul folosit - PT200CL Localitate - Hodivoaia, Giurgiu


Agr story

www.agrointeligenta.ro

34

Cosma Măroiu, SC Cosmara SRL - Cooperativa Vlașca: „Mergem pe patru hibrizi de rapiță de la Pioneer pentru o recoltare eșalonată” Î

nainte de a mă referi la hibrizii Pione- de la BASF luăm ierbicidele și o parte er, vreau să mă refer la oamenii din echipa din fungicide, iar azotul și fosforul de la Pioneer, care în afară de hibrizii de rapiță pe producătorii români de îngrășăminte. care ni-i vând, au coborât din birouri și au venit În toamnă dăm DAP 18:46:0 sau 20:20 întotdeauna cu ultimele noutăți spre noi, fer- și completăm în funcție de reacția somierii. Practic la toate simpozioanele în afară de lului în iarnă cu sulfat de amoniu, cu caracteristicile hibrizilor, care înseamnă un fel nitrocalcar, cu azotat sau cu uree, în de a se lăuda al companiei, ne-au vorbit foar- funcție de cartarea agrochimică. Eu lucrez cu Pioneer datorită te mult despre tehnologie, începând de la plantă premergătoare, pregătire, date calendaristi- potențialului mare de productivitate ce de pregătire, boli, dăunători, îngrășăminte, și de adaptabilitate al hibrizilor săi, îndeci toată tehnologia. Ne-au bombardat cu asta cepând de la semănat. Acestor hibrizi de fiecare dată când ne-am văzut și eu cred că de generație nouă, chiar dacă îi semeni și asta în afară de potențialul hibrizilor, a con- mai de timpuriu și vin niște precipitații, tribuit la niște succese pe care le-au avut la noi, nu le dă tija florală până-n iarnă, care în sudul județului Giurgiu, respectiv în Coope- ar fi un inconvenient, au o rezistență rativa Vlașca, care are 40 de membri și lucrează mare la iernare și au un potențial de 25.000 ha. Altfel spus, cei de la Pioneer au fă- producție determinat de gradul de racut un fel de școală de rapiță cu noi. Anul ăsta mificare a culturii, care duc plantele de pildă au făcut un simpozion la nivel de județ la peste 350-400 de silicve pe plantă. imediat după recoltare, unde au prezentat com- Respectând densitatea de semănare, parativ rezultatele obținute atât la noi cât și la ne dau potențialul de producție pe care alți fermieri. Și vă spun că din 2007 de când a l-am atins în acest an pe unele sole, de luat ființă cooperativa, în fiecare an cei de la Pi- peste 5.200-5.500 kg/ha. Cel puțin în 2015, dintre toate planoneer ne fac asta, ținându-ne la curent cu toatele pe care le cultivăm, rapița ne gete noutățile. Eu cultiv rapiță de mulți ani. Am culti- nerează cel mai mare profit pe hectar vat înainte de Revoluție, am cultivat și acum și asta spune tot. N-o bate nici o alta 10 ani, dar acum văzând rezultatele economi- până acum, așa că nu e nevoie să perice și producțiile de care sunt în stare acești hi- em cultura de rapiță cu alte epitele labrizi cu tehnologia Clearfield, ne-am schimbat udative. Vârful de producție a fost unși noi optica față de cultura de rapiță. Adică nu deva la 5.500 kg/ha și media a fost de mai e o Cenușăreasă pentru mine, ci am ajuns 5.000 – 4.800 kg/ha. Prețul a fost jos la început, pentru că noi sunsă o consider ”mecatem o coorperativă și nica fină” a culturilor Producția pe anumite sole – 5.500 kg/ha am încheiat o parte din vegetale în materie Producția medie – 5.000 kg/ha contracte înainte de rede tehnologie. Rapița Hibrizii folosiți - PT200CL, PR46W14, coltare, așa că am îne o plantă la care pe PR44D06 și PR44W29 ceput să vindem la 334 măsură ce-i dai, îți Localitate - Cetățuia, Giurgiu euro/tonă, însă pe mădă și ea. sură ce a avansat recolRapița ca plantă de cultură are mai multe hibe în tehnologia tarea, spre final, prețul de vânzare a ajuns la 385 ei, începând de la răsărirea din toamnă, care e euro/tonă. Rata de profit la rapiță mi se ridică dificilă dacă nu prinzi precipitații și continu- undeva la 25% anul ăsta. Eu am cultivat 4 hibrizi principali de la ei și ând cu iernarea și riscul de scuturare a boabelor în vară, dar e totuși o plantă rezistentă care anul ăsta voi face la fel. E vorba de PT200CL, luptă în condiții deosebite, nu extreme. Fereas- PR46W14, PR44D06 și PR44W29 care e hibridul cel mai de top și care mi-a dat cele mai bune că-Dumnezeu de o grindină sau altceva. O sămânță de top de la Pioneer e mai scumpă rezultate. Nu pot să cultiv doar un singur sordecât celelalte mărci, pe măsura profitabilității. timent, deoarece nimeni nu mizează pe un sinE ca la mașini. Un Mercedes e mai scump de- gur hibrid. Nu există la nici o companie hibricât o Dacie. E normal că dacă iau o sămânță mai dul de top numărul 1. Dacă ar fi, toți l-am ști pe scumpă și tehnologia trebuie să fie pe măsu- ăla și toți am cultiva hibridul nr. 1 în lume, dar ră, adică una peste medie. Noi luăm de la Bayer nu-l știm pe ăla, pentru că nu există. Și atunci pesticidele, respectiv fungicide și insecticide, ne alegem o paletă. Unii sunt semitardivi, alții

timpurii și semitimpurii. Prin alegerea unei palete de hibrizi, realizăm o coacere și recoltare eșalonată și totodată în felul ăsta ne împărțim riscul. Dacă merg pe un singur hibrid, e posibil să nu aibă condițiile climatice cele mai favorabile și atunci compensează vecinul lui, care e mai tardiv sau mai timpuriu. La hibrizii neconvenționali de rapiță există un pericol de scuturare mai rapidă. De asta am și menționat că noi lucrăm cu o paletă de hibrizi, nu cu unul singur, pentru că din cei 4 hibrizi nu ajung toți în aceeași zi la maturitate. Îi semănăm și defalcat și îi și recoltăm eșalonat. Dacă am 100 de hectare dintr-un singur hibrid și a ajuns la maturitate, îmi permit ca în două zile să-l iau. Dacă aș avea 500 de hectare dintr-un singur hibrid, câte pun eu an de an, nu aș putea să o recoltez într-o zi toată. În condiții optime de recoltare la vârf, adică cu pierderi minime, pot reuși să recoltez doar de pe 100150 de hectare, restul de 350 de hectare le iau sub un risc, pentru că cu cât lungesc intervalul de recoltare se mărește și procentul de scuturare, poate apărea o vijelie, furtuni.


35

www.agrointeligenta.ro

Agr story

Producția pe anumite sole – 5.388 kg/ha Producția medie – 5.000 kg/ha Hibridul folosit - PT200CL Localitate - Vedea, Giurgiu

Sorin Bădoi, SC Euro Company Group SRL: „Testez anual și de la alte companii, dar nici un hibrid de rapiță nu bate Pioneer”

C

ultiv hibrizii de rapiță Pioneer de 3 ani, acesta e al 4-lea. Motivul pentru care am ales să lucrez cu Pioneer e simplu: datorită productivității. În decursul anilor am obținut cele mai bune rezultate la hibrizii neconvenționali de la Pioneer, în special la PT200CL. Nu știu exact cu cât e mai scumpă sămânța, e posibil să fie un pic mai scumpă, dar prețul semințelor nu e unul dintre motivele pentru care am optat pentru hibrizii Pioneer. În primul rând trebuie să fie calitate! Și anul ăsta am avut și hibrizi de la alte companii și diferența a fost de aproape o tonă la hectar în favoarea hibrizilor Pioneer. Un fermier profesionist e unul care crede, dar și cercetează. Eu testez anual și hibrizi de la alți producători pe suprafețe mici, de 10 hectare, alocate fiecărui hibrid, dar până acum nici unul nu a bătut Pioneer-ul. Anul trecut am încercat 4 hibrizi. La fel am făcut și acum 3 ani, când au fost lansați pe piață hibrizii Pioneer cu Cleranda. Tot pe o suprafață mică i-am testat și pe ei și mi-au oferit o surpriză plăcută. Până atunci cultivam doar hibrizi clasici și tot la fel, pe o suprafață mare îi puneam pe cei consacrați și pe suprafețe mici puneam hibrizii noi. Ce folosesc eu nu sunt hibrizi convenționali, ci sunt rezistenți la Imazamox, un ierbicid cu aplicabilitate în special pentru plantele dicotiledonate, trăsătură de rezistență care până la momentul lansării hibrizilor Pioneer nu exista la rapiță. Anul ăsta am avut 150 de hectare cultivate cu rapiță. Pe solele unde am făcut cu cei de la Pioneer niște teste, am realizat o producție de 5388 kg/ha. Toți avem și sole mai bune și sole mai proaste. Eu testele le-am făcut pe una din cele

mai bune parcele ale mele, însă producția medie a fost undeva peste 4.500 kg/ha, spre 5.000 de kg/ha, dar aici vorbim de un coș mixt format din toți hibrizii, din care restul au dat producții ceva mai mici decât Pioneer. În plus, de când folosesc noii hibrizi compatibili cu Cleranda, am observat o reducere a cantității de corpuri străine în rapiță cu 10%, ceea ce e important pentru mine, dat fiind că alături de umiditate, procentul de corpuri străine e unul din parametrii care îmi influențează prețul de vânzare al rapiței. Anterior obțineam două mii și ceva de kilograme la hectar, dar în ultimii ani noi am evoluat nu doar ca hibrizi ci și ca tratamente, fertilizare, absolut tot. Sporul acesta de producție, de la simplu la dublu, nu se poate datora numai hibridului. Și îngrășămintele și pesticidele erau mult mai puține acum câțiva ani. Acum facem poate 5 treceri cu aparatul de ierbicidat peste rapiță, atunci făceam 2 maxim. Atunci nu exista ierbicidul Cleranda pentru buruienile cu frunză lată și aveam tot timpul probleme, că era foarte îmburuienată rapița și acum am evoluat. Inclusiv am evoluat la utilaje. Rapița înseamnă agricultură de precizie și terenul e mult mai bine pregătit datorită utilajelor, care erau mai vechi și acum sunt performante. Rapița e o cultură atât de imprevizibilă câteodată, dar până la final se dovedește că e poate mai rezistentă decât celelalte. Însă micile finețuri care fac diferența între succes și eșec. Nu poate lipsi nici o verigă din lanț. Eu semăn rapița între 20 august și 1 septembrie în fiecare an. Pregătesc terenul imediat după recoltatul cerealelor păioase, al grâului și orzului. Eu folosesc tehnologia clasică, cu arătură și apoi

grapa cu discuri pentru mărunțit, dacă e nevoie un ierbicid total pe bază de glifosat înainte de semănat, aplic 200 kg substanță comercială de îngrășăminte DAP 18:46:0 complexe înainte de sămănat ca să poată fi încorporată și apoi vine semănatul și tăvălugitul. Adâncimea de semănat e 2-3 centimetri. Trebuie să fie foarte bine mărunțit terenul. Sămânța de rapiță e foarte mică ca dimensiune și e foarte greu de semănat. Semănătorile trebuie să fie de precizie și terenul trebuie să fie uniform și plan perfect ca să avem o cultură răsărită uniform. La rapiță noi semănăm cam 55 de boabe germinabile pe metrul pătrat. După aceea așteptăm să plouă și, dacă plouă răsare. Aplicăm Cleranda și apoi, dacă observ că rapița îmi crește prea mare, aplic un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă dacă văd că e necesar, aplic și un insecticid, dar fac asta numai la avertizare. În primăvară aplic o fertilizare pe bază de azot în principal, cu sulf și cu bor. Tratamentele pentru boli și dăunători joacă la rându-le un rol important. Eu lucrez doar cu companii consacrate ca Bayer și BASF. Recoltez după 15 iunie. La acești hibrizi un singur minus am detectat eu și anume că se scutură foarte ușor comparativ cu concurența, dar zic eu că Pioneer și scuturată le bate pe celelalte. E vorba de scuturare prin vijelii, nu de scuturarea mecanică făcută de combine. În condiții meteo normale nu e o problemă, ci doar dacă apar fenomene meteo agresive în perioada de coacere. Anul ăsta n-a fost cazul, însă în vara lui 2014 pe o parte din suprafață a fost tăvălită de furtună și s-a scuturat considerabil. Dar anul acesta a fost în mod categoric un an foarte bun pentru rapiță!


Agr story

www.agrointeligenta.ro

36

Marian Clejanu, SC Clemar SRL: „Stăpânirea noii tehnologii de cultură e cheia unei producții bune” C

ultiv hibrizi Pioneer încă de acum 7 ani, când am început cu hibrizii pitici din categoria Maximus. Apoi, când au apărut cei cu tehnologia Cleranda în urmă cu 3 ani, m-am mutat la hibridul PT200CL pentru a elimina mai multe treceri la ierbicidare și pentru a avea o cultură curată. Recunosc că în primul an când au apărut am mers cu 50% hibrizi convenționali și cu 50% hibridul compatibil cu Cleranda. În acel an producțiile au fost apropiate, cam 3.600 kg/ha, însă spre deosebire de tehnologia cu Cleranda, tehnologia clasică mă forța cu trecerile. Veneam și în toamnă și în primăvară cu ierbicide, unul în toamnă, două în primăvară, ceea ce implica costuri mai ridicate, plus stresul asupra culturii în sine. În schimb la noua tehnologie am doar o trecere cu Cleranda și atât, ceea ce-mi permite să-mi iau gândul de la problema îmburuienărilor și să mă concentrez asupra bolilor și dăunătorilor insecte. Dând mai multă atenție culturii, am reușit să-mi perfecționez de la un an la altul la partea de tehnologie, ceea ce a făcut ca în 2015 să obțin chiar și 5.300 kg/ha la hectar, cu o medie la 80 ha de 4.300 kg/ha. Costurile nu au scăzut. La 5.300 kg la hectar costul a fost mai mare cu 10-15% decât în trecut, când obțineam 3.600 kg/ha, însă productivitatea mi-a crescut în paralel cu aproape 30%, ceea ce reprezintă un spor considerabil, tradus într-o diminuare a costului de producție pe kilogramul de boabe. Rapița e o cultură care poate să te scape de necazuri, dar nu e o cultură pe care să o lași prea mult timp nesupravegheată. Stăpânirea noii tehnologii de cultură e cheia unei producții bune. Înainte se folosea complexul, azotatul și apoi așteptam să recoltăm. Acum sunt atâtea sorturi de îngrășăminte pe bază de sulf, pe bază de bor, microelemente care la cultura de rapiță sunt necesare. Administrarea lor depinde și de asolamentul anilor anteriori și de cât de îmbogățit e solul în anumite elemente. Eu am aplicat la semănat 180 kg substanță comercială de DAP 18:46:0, am semănat în primele zile ale lunii septembrie, am tăvălugit imediat după semănat, pregătirea patului germinativ în nenumărate treceri, până la finisarea lui. Fiind o sămânță foarte mică și terenul trebuie pregătit foarte bine. Trebuie arat din vară ca să se așeze, să nu rămână goluri de aer în sol. La semănat am folosit 57-58 de plante pe metrul pătrat, la răsărire i-am administrat un insecticid piretroid din ăsta ieftin pentru evitarea puricelui, apoi am folosit ierbicidul Cleranda, am administrat fungicidul Caramba Turbo de la BASF,

Producția pe anumite sole – 5.300 kg/ha Producția medie – 4.300 kg/ha Hibridul folosit - PT200CL Localitate - Vedea, Giurgiu tot așa, împreună cu un insecticid, iar în primăvară am venit cu un insecticid în primă trecere, apoi fungicidul Tilmor de la Bayer. Apoi am administrat în primă fază îngrășământul sulfat de amoniu, în cantitatea de 150 kg/ha substanță comercială și apoi am mai venit cu un azotat la aplecarea tijei florale, când vin și cu fungicidul Pictor de la BASF și insecticidul Mospilan de la Summit Agro. Ca o caracteristică a acestei culturi, țin să precizez că rapița nu poți să o cultivi pe 2.000 mp. Chiar și o cultură pe 1 hectar e o parcelă mică pentru cultura de rapiță, pentru că oricâtă tehnologie ai aplica, dăunătorii îți vin de la vecini, iar dacă vecinul nu a dat îngrășăminte, nu a ierbicidat niciodată, nu a tratat de insecte, în terenul vecinului este o grădină botanică și un bestiar de animale. E plin de larve terenul. Recomandată e o suprafață compactă, cât mai puțin expusă la perimetru. De exemplu, în ultimul an am avut o invazie foarte mare de rozătoare de la vecini care și-au lăsat resturi vegetale pe parcele, ceea ce e periculos în special la rapiță, pentru că dacă rozătorul îi tăia rădăcina, ea fiind pivotantă, mi-ar fi compromis-o. Am aplicat tratamente împotriva rozătoarelor, dar cu costuri însemnate. Nu pot spune cât timp voi lucra cu acest hibrid neconvențional, dar e cert că o voi face până când va apărea un hibrid la fel de bun sau mult mai bun decât PT200CL de la Pioneer.


37

Agr story

www.agrointeligenta.ro

Ionel Ciocan, Intreprindere Individuală Ciocan Ionel: „Rapița e cea care ne salvează afacerea” N

-am nimic de reproșat hibrizilor de rapiță de la Pioneer. Am fost și sunt foarte mulțumit. Sămânța e bună, Dumnezeu să ne ajute, fiindcă totul depinde de natură. Apă n-am să-i dau. De exemplu, anul ăsta cum se anunță secetă prin luna octombrie, ne obligă ca până maxim la 1 septembrie, să semănăm rapița, așa că dacă Dumnezeu ține cu noi facem producție, dacă nu, nu facem. În 2015 am obținut 4.300 kg/ha, pe o suprafață cultivată de 65 de hectare. Ce altceva mai e de spus despre rapița Pioneer, în momentul în care am obținut cantitatea asta la hectar? În trecut am avut hibrizii de la altă companie, dar în ultimii 3 ani am cumpărat numai sămânță de la Pioneer. A fost un pas normal, fiindcă se vede o diferență de productivitate. Dar nu vreau să mă pronunț în ce privește de hibrizii altora. Cum n-am mai luat de ceva vreme de la Monsanto, nu mai știu nimic despre calitățile noilor lor produse. Pentru o producție consistentă trebuie să ținem cont de sinergia dintre o sămânță bună, forțele naturii și tratamentele premium. Se dau două tratamente în toamnă, după aceea se dau 3 în primăvară. Eu lucrez numai cu BASF. Lucrez cu Pictor de la ei. Apoi am dat Cleranda, ierbicidul pentru samulastră și pentru muștar. Ca insecticide dau cu Lamdex și Biscaya. Cu Lamdex dau în toamnă primele două tratamente, dar și primul tratament în primăvară, iar cu Biscaya dau al doilea. Ca îngrășăminte folosesc DAP 18:46:0 în toamnă și azotat de amoniu în iarnă. Nu i-am dat decât o trecere de 300 kg/ha și una cu 200 kg/ha. Cel mai mare avantaj e că din producția de rapiță mi-am plătit datoriile, din rapiță o să îmi dau banii la oameni de arendă, pe când cu grâul sunt condamnat să stau în stoc din cauza prețului mic. Rapița e cea care ne salvează. Ne salvează afacerea. E prima producție. Eu din asta am trăit până acum.

Producția pe anumite sole – 5.000 kg/ha Producția medie – 4.300 kg/ha Hibridul folosit - PT200CL Localitate - Găujani, Giurgiu









45

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Stimate fermier român, În primul rând doresc să vă urez o campanie agricolă de toamnă plină de realizări, cu spor la recoltă și cu vreme bună. DuPont Pioneer este alături de dumneavoastră în atingerea cu succes a tuturor obiectivelor pe care le aveți în ferma dumneavoastră. Rezultatele pe care le obținem împreună, an de an, nu sunt întâmplătoare. Acestea vin în urma unei strategii DuPont Pioneer care pune fermierul și nevoile sale în centrul activității sale. Cum reușim aceasta? Fiind un ”market-driver”, adică o companie care se concentrează pe nevoia de produse performante pentru piețele emergente din Europa de Est, în cazul nostru, pentru România. Aceste piețe sunt extrem de concurențiale și, din acest motiv, DuPont Pioneer se străduiește să răspundă fiecărei nevoi pe care o identifică, prin produse adaptate fiecărei zone de cultură. De pildă, schimbările climatice la care suntem cu toții martori, impun reacții rapide, pentru a ajuta cu adevărat fermierul român să facă producție și implicit profit, indiferent de condiții. Pot da exemplu hibrizii de porumb Aquamax, pe care sper să îi asimilați cât mai mulți dintre dumneavoastră, și care au fost creați special pentru toleranța la secetă atmosferică și pedologică. Am văzut cu toții cât de bine s-au comportat anul acesta. Marca Protector, cu hibrizii lideri de piață LE 25 și LE 99 constituie un alt răspuns prompt din partea DuPont Pioneer, de data aceasta la problemele apărute în tehnologia florii-soarelui. Aceasta răspunde genetic la atacul de mană și la cel al parazitului lupoaie (Orobanche cumana), cu care se confruntă fermierii din regiunea Mării Negre. În cazul DuPont Pioneer, am discutat întotdeauna despre valori, care ne reprezintă și care ne asigură succesul, alături de fermierii cu care colaborăm. Prin urmare, dorim să contribuim, alături de alți parteneri care împărtășesc aceleași valori, la elaborarea de sisteme agricole eficiente și durabile, la nivel global si in

fiecare regiune în care este prezentă compania. Acest lucru poate fi realizat prin relații bazate pe încredere, mutual avantajoase, cu toți clienții, fie ei fermieri sau distribuitori de input-uri agricole. De aceea, furnizăm servicii integrate, utilizând expertiza unei întregi echipe. Ca o dovadă privind importanța majoră pe care România o reprezintă pentru DuPont Pioneer este și faptul că, de la 1 iulie 2015, țara noastră împreună cu Republica Moldova au devenit o entitate separată, în care compania intenționează să investească și pe care să o dezvolte. Prin urmare, dragi prieteni, vă așteptăm alături de noi, alături de DuPont Pioneer! Al dumneavoastră, Jean Ionescu, Director Operațiuni Comerciale România/Moldova


Agr business

www.agrointeligenta.ro

46

Pentru PIONEER , calitatea este cea mai importantă ®

Maria Cîrjă Director Marketing DuPont Pioneer România-Moldova

Cultivatorii de rapiță din România cunosc avantajele hibrizilor de rapiță DuPont Pioneer încă din anul 2006. Datorită muncii asidue a amelioratorilor și datorită deciziei din anul 1996 de a-și concentra resursele numai pe dezvoltarea hibrizilor, DuPont Pioneer oferă în anul 2015 hibrizi de rapiță de o calitate extrem de competitivă.

P

rintre principalele inițiative ale programului de ameliorare Dupont Pioneer pentru rapiță se numără dezvoltarea unei oferte bogate și competitive de produse – hibrizi care au proprietăți de toleranță față de erbicide, atingerea unui randament dublu datorită surselor genetice de înaltă calitate și datorită ameliorării moleculare, dezvoltarea produselor cu proprietatea Pioneer Protector® (toleranță îmbunătățită față de anumite tipuri și specii de patogeni), precum și extinderea centrelor de cercetare și testare (pretestarea hibrizilor în vederea selectării celor mai buni hibrizi adaptati la nivel local). Dupont Pioneer evaluează și testează în fiecare an 5 000 de hibrizi noi pe 60 mii de microparcele în 36 de locații din întreaga Europă. Cum condițiile climatice din Europa de Est diferă semnificativ de cele din Europa de Vest și de Nord, Dupont Pioneer și-a extins eforturile de ameliorare și în zona estică. În prezent se testează hibrizi și în locații din Slovacia, Ungaria, România, Ucraina deoarece 30% din activitățile de ameliorare sunt destinate acestor piețe extrem de importante. Pentru acestea, compania dezvoltă linii parentale specifice și hibrizi cu rezistență ridicată la ger și cu toleranță la stresul provocat de secetă și căldură. Absența limitelor datorită utilizării sistemelor moderne de hibridizare (și anume un număr suficient de linii feminine pure) înseamnă să ai multe oportunități. Prin urmare, compania Pioneer este capabilă să dezvolte noi tipuri de hibrizi care pot oferi oportunități noi producătorilor. În urma valorificării acestor oportunități s-a născut marca MAXIMUS®. Ce este rapița MAXIMUS®? Este denumirea hibrizilor semipitici (SDH – semidwarf) Pioneer. Hibridul MAXIMUS® se creează prin utilizarea liniei pitice (dwarf) ca linie maternă și a celei cu talie înalta ca linie paternă. Hibrizii semipitici Pioneer au o fertilitate (capacitatea de a dezvolta un număr mare de flori) și un randament (cantitatea de păstăi și semințe pe o plantă) foarte ridicate, ceea ce ii distinge de hibrizii semipitici ai concurenței. Această combinație de genă pitică (BZH) și fertilitate ridicată este o caracteristică unică ce oferă amelioratorilor avantaje clare cu beneficii semnificative. Ameliorarea hibrizilor semipitici de rapiță pentru condițiile

climatice europene a început în Germania în anul 1997. Datorită sistemului de ameliorare Ogu-IN-RA, în prezent există un număr mare de hibrizi ai societății Pioneer, cu un conținut foarte scăzut de glucosinolati și cu o capacitate mare de producție. Caracteristicile binecunoscute ale hibrizilor semipitici Pioneer sunt înălțimea mai mică a plantelor, ceea ce permite o aplicare mai ușoară a lucrărilor de protecție chimică, capacitatea de ramificare „condiționată” genetic este extraordinară, dezvoltarea lentă - dar constantă - în toamnă, ce duce la atingerea fazei optime de dezvoltare înainte de venirea iernii fără tratamente chimice și la o coacere uniformă înainte de recoltare. O caracteristică tipică a hibrizilor semipitici de rapiță este recoltarea lor mai rapidă și mai ieftină cu pierderi de recoltă mai mici.

Beneficiile agronomice ale hibrizilor de rapiță PIONEER®: l Protecție împotriva creșterii excesive în toamnă

După semănare hibrizii încep să crească încet (44D06, 46W20,) dar constant. Riscul unei creșteri excesive înainte de venirea iernii, sau, în cazul nostru, a toamnelor tot mai lungi, este mic deoarece nu cresc în înălțime și își dezvoltă rozeta de frunze aproape de sol. Aceasta oferă o bază pentru rezistența lor în timpul iernii. Datorită acestui fapt, mai ales hibrizii MAXIMUS®, pot fi semănați mai devreme, la începutul perioadei optime, fără un risc semnificativ. Se pune întrebarea dacă este necesar să se utilizeze regulatori de creștere in toamnă (morforegulatori cu efect fungicid) în cazul acestor hibrizi. Răspunsul este afirmativ, deoarece regulatorii de creștere nu numai că întârzie prelungirea tulpinii, dar, de asemenea, îmbunătățesc raportul de formare a biomasei subterane și supraterane, iar datorită activității fungicide, aceștia protejează plantele împotriva bolilor de toamnă (putregaiul uscat - Phoma lingam).

l Capacitatea de ramificare intensivă

Hibridul este predeterminat genetic la o ramificație intensivă, chiar și fără aplicarea re-

gulatorilor de creștere. Având în vedere faptul că ramificatiile ocupă o mare parte din planta în sine, măsurătorile experimentale arată că 85% din recoltă provine din ramificarile secundare, și numai 15% din tulpină.

l Înălțimea plantei și rezistența la cădere

În majoritatea cazurilor, are capacitatea de a ramifica aproape de sol. Înălțimea plantei hibrizilor tradiționali Pioneer este între 150 cm (46W29, PT234, PT225,) și 170 cm în cazul produselor de generație mai veche (PT-200CL, 46W31). Hibrizii MAXIMUS® ating 120-140 cm în condițiile normale de creștere și de climă. Înălțimea acestora se menține și în conditii de secetă, în timp ce hibrizii tradiționali pierd din înălțime în anii secetoși. Un beneficiu semnificativ al hibrizilor conventionali de ultimă generație și al hibrizilor semipitici este toleranța extrem de bună la cadere - pe aceste câmpuri nu veți găsi rapiță cazuta.

l Protecție chimică mai simplă și mai ușoară

Rapița necesită o protecție extrem de intensivă, altfel randamentul va fi redus semnificativ de boli și de dăunători. Aplicarea produselor chimice în rapița prea înaltă este greu de reali-


47

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Caracteristica succintă a câtorva hibrizi PT225 (nou)

PX113 (nou)

Dezvoltarea puternică și timpurie a rădăcinilor contribuie la o rezistență ridicată la iernare

Toamna planta își dezvoltă o rozetă de frunze lipită de pământ, acest fapt fiind un avantaj în timpul iernii

Hibrid convențional cu un randament ridicat, o înălțime mai mică și cu un conținut ridicat de ulei. O caracteristică tipică este greutatea foarte mare a semințelor. La pretestările din 2014, dintre 150 de hibrizi noi, acesta a avut cel mai mare MMB (6,77 g). Creșterea rapidă în toamnă fac acest hibrid potrivit pentru însămânțare în perioada optimă sau la finalul acesteia. PT234 (nou)

zat, deoarece pulverizatoarele mai înalte pot distruge în mod semnificativ rapița de 160-180 cm. În cazul rapiței mai scunde (PX113, PT234, PT225 etc.) daunele create de trecerea pulverizatoarelor sunt mult mai mici.

l Hibrizi cu tehnologia Clearfield®

Pioneer a pregătit pentru acest sezon un trio de hibrizi de rapiță de toamnă destinați sistemului Clearfield®. Poziția centrală îi aparține unui hibrid semi-timpuriu PT-200CL. Acesta este completat de hibrizii noii generații Clearfield® PT229CL și PX-111CL (IMI versiunea 45D05). Tehnologia Clearfield® este un sistem care combină hibrizii selectionati (numiți hibrizi CL) cu erbicidul inovativ Cleranda®. Hibrizii CL sunt rezistenti la substanța imazamox, care este conținută în erbicidul Cleranda® care mai conține si metazaclor. Rezultatul este o combinație erbicidă care acoperă un spectru larg de eficiență în cazul buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, în special în cazul buruienilor crucifere, al rapiței si mustarului salbatic etc. Printr-un tratament postemergent cu Cleranda® se elimină toate buruienile, inclusiv samulastra de cereale. Fereastra largă de aplicare de 4 săptămâni permite realizarea tratamentului în faza corectă de creștere a buruienilor și a samulastrei de cereale.

Starea de sănătate excelentă după iarnă oferă garanția unui randament ridicat

Un hibrid nou semipitic nou înregistrat cu randament ridicat. Plantele sunt mai înalte cu 20 cm (atingând 140 cm) decât hibrizii semipitici (PX104, PX111CL). Rezistența la iernare este bună. Conținutul de ulei în substanta uscată a seminței în timpul testelor de înregistrare UKSUP a fost de 45,5%. O nouă ameliorare cu gena Rlm-7 s-a axat în mod specific pe creșterea rezistenței la putregaiul uscat. PR44D06

Toamna D06 investește în dezvoltarea rădăcinii. Primăvara se pot observa începuturile unei ramificații bogate

Hibrid de nouă generație cu o rezistență excepțională la boli. O performanță excelentă a fost observată în anii precedenți în rețeaua de testări a companiei Pioneer din Europa Centrală. PT234 este caracterizat printr-o rezistență ridicată la boli. Dintre hibrizii conventionali are cea mai mare rezistență la putregaiul uscat, cât și la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Este caracterizat printr-o maturare uniformă.

Recomandat producătorilor care se axează pe recoltarea timpurie a rapiței și pe rezistența crescută la boli. Hibrid semipitic pe câmpurile din România. Al doilea hibrid semipitic înregistrat în Romania , în prezent hibrid martor pentru sortimentul acesta. Conținutul de ulei în substanta uscată a seminței în timpul testelor de înregistrare a fost de 45,7%.

Pioneer a pregătit pentru acest sezon un trio de hibrizi de rapiță de toamnă destinați sistemului Clearfield®. Poziția centrală îi aparține unui hibrid semi-timpuriu PT-200CL. Acesta este completat de hibrizii noii generații Clearfield® PT229CL și PX-111CL (IMI versiunea 45D05). Tehnologia Clearfield® este un sistem care combină hibrizii selectionati (numiți hibrizi CL) cu erbicidul inovativ Cleranda®. Hibrizii CL sunt rezistenti la substanța imazamox, care este conținută în erbicidul Cleranda® care mai

conține si metazaclor. Rezultatul este o combinație erbicidă care acoperă un spectru larg de eficiență în cazul buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, în special în cazul buruienilor crucifere, al rapiței si mustarului salbatic etc. Printr-un tratament postemergent cu Cleranda® se elimină toate buruienile, inclusiv samulastra de cereale. Fereastra largă de aplicare de 4 săptămâni permite realizarea tratamentului în faza corectă de creștere a buruienilor și a samulastrei de cereale.


Agr business

www.agrointeligenta.ro

48

Biotehnologia verde în slujba consumatorilor: soia PlenishTM Cristina Cionga Director Afaceri Publice și Guvernamentale, DuPont Pioneer Europa Centrală

M

conținut scăzut de grăsimi satuulte dintre flagelurile cu rate (cu 75% mai mic decât ulecare se confruntă azi soiul de palmier), este bogat în acizi cietatea europeană sunt grași sănătoși pentru inimă (peste legate de alimentație și de sti75% acid oleic, sau Omega-9, la lul de viață: obezitatea, bolifel ca uleiul de măsline). le cardiace, diabetul și cancerul. Totodată, produsul oferă beAceste maladii pot fi provocaneficii funcționale pe care induste, cel puțin parțial, de un contria alimentară din SUA are deja sum excesiv de nutrienți calorici ocazia să le aprecieze: stabilitate (de exemplu, grăsimi). Autoritamare în procesul de preparare la tea Europeană pentru Siguranța temperaturi înalte (în special prăAlimentelor (EFSA) afirma întrjire) a alimentelor, funcționalitate un document din 2010: “Conși flexibiliate pentru amestecuri sumul mărit de acizi grași trans de uleiuri, în funcție de nevoile este sistematic asociat (în liconsumatorilor, mărirea termeteratura științifică) cu un risnului de valabilitate a produsecul crescut de producere a bolor și, foarte important, prelunlilor coronariene.” și “Grupul a girea viații echipamentelor inajuns la concluzia ca acizii grași dustriale prin depuneri reduse trans trebuie menținuți la nivede polimeri rezultați în procesul lul de consum cel mai scăzut cu de fabricație. putință într-o dietă adecvată.” Indicațiile nutriționale în majo…Dar și avantaje pentru ritatea statelor europene includ sfaturi privind reducerea concultivatori sumului de acizi grași saturați și trans, dat fiind că sinteza coNu în cele din urmă, soia Plelesterolului se face din alimentele bogate în gră- profilul de acizi grași al uleiului extras din noi- nish® cu conținut ridicat de acid oleic este o simi și carbohidrați pe care le ingerăm. Uleiu- le soiuri de soia, astfel încât devine asemănător cultură deosebit de valoroasă pentru agriculrile vegetale folosite în industrie sunt, în gene- cu cel al uleiului de măsline. Soia Plenish® ofe- tori, care primesc bonusuri din partea industriral, hidrogenate pentru a li se prelungi stabili- ră beneficii nutriționale cu aplicații largi, având ei de procesare pentru cultivarea acestui produs tatea și termenul de valabilitate la raft. Proce- un conținut de acid oleic de peste 75%, ceea ce cerut de piață. Mai mult decât atât, tehnologia sul de hidrogenare conduce, însă, și la o creștere crește semnificativ stabilitatea uleiului. Nu mai Plenish ® a fost încorporată în genetica valoroaa prezenței grăsimilor trans, cu impact direct puțin important, pentru aplicațiile industria- să pe care firma Pioneer® o deține la soia, astasupra nivelului de colesterol din sânge , factor le, oferă o alternativă durabilă și prietenoasă cu fel încât producția din noile soiuri să răspundă mediul la produsele pe bază de petrol. de risc pentru bolile de inimă. așteptărilor pe care le au fermierii. Totuși, consumul global de ulei vegetal este Când va fi pe piață prognozat să crească cu 20% la orizontul anu- O alternativă sănătoasă oferită lui 2020, pe fondul evoluției demografice și dez- consumatorilor Ca orice plantă de cultură modificată genevoltării economice și energetice, astfel încât vor tic, soia Plenish® cu conținut ridicat de acid oletrebui găsite opțiuni mai sănătoase, mai eficiÎn ceea ce privește avantajele pentru consu- ic este un produs reglementat, adică supus unei ente din punctul de vedere al costurilor și mai matori, uleiul de soia Plenish® este unul din- legislații specifice privind punerea sa pe piață. În prietenoase cu mediul. tre cele mai sănătoase produse de pe piață, de- ciuda interesului deschis din partea fermierilor În acest context, industria agro-alimentară oarece nu conține deloc acizi grași trans, are un și industriei alimentare, lansarea sa pentru culși-a propus să vină cu altertivare pe scară largă în SUA a native mai sănătoase la profost încetinită de întârzierea cu dusele existente la ora actu- Ulei din soia Plenish® care produsul a primit autoriUlei din soia convențională ală pe piață, iar una dintre zarea pentru import în UE, deși acestea este uleiul obținut din în 94% dintre celelalte piețe de soia Plenish® cu conținut riexport acesta fusese deja aprodicat de acid oleic. Dezvoltată bat. După ce Autoritatea Eurode compania DuPont Pioneer, peană pentru Siguranța Aliaceastă varietate de soia este mentelor a emis - în decembrie un produs biotehnologic de 2013 - un aviz științific pozitiv nouă generație, capabil să furprivind siguranța pentru connizeze valoare de-a lungul însum și mediu, importul soiei În timp, polimerii din uleiurile mai puțin stabile se depun pe echipamentele utilitregului lanț de aprovizionare, Plenish® cu conținut ridicat de zate de industria alimentară și restaurante, ducând la dificultăți de întreținere și de la fermier la consumator. acid oleic a primit undă verde În esență, printr-o modifica- curățare. Uleiul de soia Plenish® este foarte stabil la temperaturi înalte, ceea ce re- de la Comisia Europeană abia duce depunerile re genetică, a fost ameliorat în aprilie 2015.


49

www.agrointeligenta.ro

Agr business

În sprijinul comunităților cu potențial de creștere în agribusiness DuPont Pioneer a premiat cele mai bune idei de afaceri în agricultură, în cadrul AgroStart Challenge, prima competiție de profil adresată elevilor de liceu, organizată de organizația non-guvernamentală Junior Achievement România.

AgroStart Challenge o fost rezultatul parteneriatului DuPont Pioneer – JA România, care susține educația antreprenorială prin modulul JA Compania, declarat model de bună practică în educația antreprenorială de către Comisia Europeană (DG Industrie și Întreprinderi) pentru accesul oferit tinerilor la activități learning by doing și interacțiuni cu mediul de afaceri. Tinerii participanți se familiarizează cu mecanismele specifice unei afaceri, de la identificarea unei idei și până la lichidarea afacerii. Competiţia a fost lansată pentru a veni în sprijinul comunităților din zece județe care au potențial de creștere prin agribusiness, iar procesul de pregătire ale elevilor a inclus un webinar destinat orientării şi familiarizării cu piaţa de profil din România, precum şi feedback şi consultanţă din partea voluntarilor DuPont Pioneer. Peste 120 de elevi și-au înscris în competiție ideile de afaceri menite să valorifice potențialul agricol al comunității în care locuiesc. Pe parcursul competiției elevii au beneficiat de îndrumarea profesorilor coordonatori și de feedback și consultanță din partea voluntarilor DuPont Pioneer. Cele mai bune 12 echipe au participat la finala online în cadrul căreia și-au susținut ideile cu cele mai bune argumente și au răspuns la întrebările juriului format din reprezentanți ai DuPont Pioneer, Junior Achievement și ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Echipa de pe locul I a fost formată din elevi de la Colegiul Emil Negrutiu Turda, care și-a propus înfiinţarea unei culturi de coacăz negru în satul Iacobeni, judeţul Cluj, valorificând astfel cele 2 hectare de teren de care dispun familiile lor. Pe locul al II-lea s-a clasat echipa de elevi de la Colegiul Agricol Sandu Aldea Călăraşi care susţine programul de practică al școlii prin cultivarea de flori anuale în serele și pe terenul agricol al școlii, iar pe locul III s-au clasat elevii de la Colegiul Naţional Mihail Kogălniceanu Galaţi, care au propus un sistem de irigaţii menit să valorifice toate punctele forte ale zonei agricole Brăila-Galaţi. A fost un exercițiu deosebit de încurajator și nu putem decât să ne bucurăm că am răspuns inițiativei pe care a avut-o Junior Achievement România. Echipele finaliste s-au prezentat foarte bine, au avut idei de afaceri originale și ne-a impresionat strădania lor de a înțelege cum funcționează în realitate piața, de a desluși complexitatea filierelor de aprovizionare și de a identifica oportunități și clienți pentru care s-ar putea crea valoare nouă. Pentru România, încă mare exportatoare de materii prime agricole și importatoare de produse procesate, astfel de inițiative în rândul tinerilor, care să le deschidă apetitul pentru antreprenoriat, se vor dovedi în timp salutare.


Agr business

www.agrointeligenta.ro

50

EVOLUȚIA PREȚULUI GRÂULUI PE PARCURSUL UNUI AN AGRICOL

Când este cel mai profitabil să-ți vinzi recolta? Prețul de comercializare al cerealelor este diferit pe parcursul unui an agricol. Astfel că la recoltarea din câmp a grânelor, banii pe care fermierii îi primesc pentru producția obținută la hectar sunt foarte puțini. În schimb, cei care și-au riscat investițiile și au mizat pe construirea de spații de depozitare, au unde să-și țină recolta și pot vinde cerealele exact în momentul în care prețul atinge cel mai bun nivel. Gabriela Gimbășanu

F

ermierii care dețin astfel de spații de depozitare reușesc să-și comercializeze cerealele cu un preț de până la 35% mai mare față de cei care vând atunci când recoltează. Pentru a vedea când este bine să vinzi și cât te costă o depozitare privată a cerealelor, Agrointeligența a făcut o analiză a evoluției prețului grâului, pe parcursul unui an agricol. Așa cum se poate observa din graficul alăturat, prețul grâului oscilează pe parcursul unui an agricol, astfel că, cele mai scăzute prețuri de tranzacționare la grâul de panificație au fost înregistrate în perioada de recoltare și în lunile de imediat după recoltare, când există pe piață o cantitate însemnată de cereale, iar fermierii sunt forțați de circumstanțe să vândă chiar din câmp din cauza faptului că nu au unde și nu își

permit să-l depoziteze în condiții corespunzătoare. Din analiza efectuată se poate observa faptul că prețul grâului înregistrează o scădere semnificativă a prețului, începând cu lunile aprilie, mai și iunie, când fermierii sunt forțati să vândă grâul pe care îl mai au în depozit, pentru a elibera spațiul pentru noua cultură.

August, septembrie și octombrie prețul scăzut Grâul de panificație calitatea I a fost tranzacționat în portul Constanța (FOB - Free On Bord) în luna august a anului 2014, cu un preț de 180 euro/tonă. O lună mai târziu, prețul de tranzacționare a scăzut, ajungând la un preț de vânzare de 179 euro/tonă. În luna octombrie prețul grâului comercializat a înregistrat o scă-

Cât costă să depozitarea la privați și care este profitul final Depozitarea cerealelor la privați este o altă variantă care poate ajuta fermierul sp vândă recolta de grâu atunci când prețul de pe piață este situat la un nivel acceptabil. Pentru depozitarea privată, costurile nu sunt unele foarte ridicate. Astfel că pentru recepția mărfii la silozul privat se percepe o taxă cuprinsă între 1,5-2 euro/tonă, iar depozitarea efectivă a unei tone de grâu, îl costă pe fermier, în jur de 1,6-2 euro/lună. La un calcul simplu, dacă se depozitează grâul de la recoltat și până în luna martie, când prețul de vânzare este cel mai ridicat, vei avea un cost total cu depozitarea de 18 euro pentru o tonă de grâu. Dacă alegi să îți depozitezi grâul și să-l vânzi în luna martie, din cei 50 euro pe care îi câștigi în plus la tona de grâu, scăzând costul cu depozitarea, vei obține 32 euro/tona în plus, față de prețul de vânzarea din luna recoltării grâului.


51

www.agrointeligenta.ro

Agr business

Evoluția prețului la Grâu panificație FOB Constanța, August 2014 - Iulie 2015 (euro/tonă)

Vânzarea grâului în martie aduce un plus de 50 euro/tonă Din analiza Agrointeligența reiese că luna martie este perioada în care este cel mai rentabil ar fi să vinzi grâul. Practic, profitul rezultat crește cu 50 euro la tona de grâu, comparativ cu vânzarea cerealelor chiar la recoltare. Singura problemă este că pentru a vinde abia primăvara, fermierul trebuie să poată păstra cerealele în condiții de siguranță, deci e nevoie de un spațiu de depozitare special amenajat și dotat corespunzător. Pentru a putea păstra grâul în condiții optime, există două variante: ● Construirea unor spații/silozuri de depozitare a cerealelor; ● Depozitarea cerealelor în silozurile private.

Investiția într-un siloz depășește un milion de euro Este de preferat ca fermierul să dețină propriul siloz pentru a vinde grâul atunci când se oferă pe piață prețul cel mai bun. Este cel mai eficient așa, dar din păcate investiția într-un siloz de cereale performant depășește un milion de euro, pentru o capacitate de 8.000 tone. Suma investită este însemnată și chiar dacă se accesează fonduri europene, agricultorul trebuie să dispună de resurse financiare pentru a asigura cofinanțarea. dere față de luna august, ajungând să fie vândut la un preț de 178 euro/tonă.

tonă, cu 16,27% mai mare, față de prețul de tranzacționare al grâului în luna august.

Noiembrie, decembrie, ianuarie – preț bun

Luna martie - preț record la grâu

Prețurile de tranzacționare a grâului de panificație calitatea I transmise de Bursa Română de Mărfuri pentru lunile noiembrie 2014, decembrie 2014 și ianuarie 2015, au cunoscut o evoluție ascendentă. Astfel că în luna noiembrie, prețul de vânzare al grâului în portul Constanța a ajuns la 201 euro/tonă, cu 10,4% mai ridicat față de luna august. În luna următoare prețul grâului își continuă evoluție ascendentă, astfel că, ajunge să fie tranzacționat cu 5 euro/tona, mai mult decât în luna noiembrie. Luna ianuarie a anului 2015 aduce cu sine un preț de vânzare al grâului de 215 euro/

În luna februarie a anului 2015, prețul grâului înregistrează o ușoară scădere, fiind comercializat, în portul Constanța la un preț de 204 euro/tona, cu 11 euro mai puțin față de prețul de vânzare din luna precedentă. Grâul de panificație calitatea I s-a vândut cel mai bine în luna martie, când prețul de tranzacționare în portul Constanța a ajuns la 227 euro/tonă, cu aproape 21% mai ridicat față de prețul înregistrat în luna august a anului 2014.

Aprilie, mai și iunie - prețul cel mai mic În luna aprilie a anului 2015, grâul a fost tranzacționat în portul Constanța la un preț de

203 euro/tona, cu 11% mai mic, față de prețul cu care s-a vândut grâul în luna martie. În lunile mai și iunie, prețul grâului continuă să scadă, astfel că la nivelul lunii mai, prețul de vânzare al grâului în portul Constanța a fost de 171 euro/tona, cu 25% mai mic față de luna martie. În luna iunie prețul grâului înregistrează o scădere a prețului, ajungând să fie comercializat cu 160 euro/tona, cu 67 euro mai puțin față de luna martie.

În iulie 2015, prețul grâului a plecat de la 140 euro/tona Chiar și în zilele în care fermierii erau în toiul secerișului, prețul de valorificare al grâului era foarte mic. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, traderii de cereale ofereau prețuri diferite în funcție de zona geografică din care se cumpăra recolta. Astfel, pentru cerealele achiziționate din Muntenia, se oferea, luna trecută un preț ce pleaca de la 670 lei/tona și putea ajunge la 720 lei/tona. În timp ce în Oltenia, cotațiile erau situate ceva mai jos, cerealele se cumpărau în această zonă a țării la prețuri ce porneau de la 630 lei/tona și ajungeau la 680 lei pe tonă vândută. În partea de est a țării, grâul se vindea luna trecută circa 670 lei/tona, nu mai mult de 700 lei/ tonă, în funcție de calitatea și distanța dintre zona de cumpărare a cerealelor și portul Constanța. În Banat, prețul grâului era mult mai mic, ajungând să se cumpere o tonă de grâu cu un preț ce pleacă de la 600 lei/tona și putea ajunge până la maxim 650 lei/tona. Grâul din această zonă se vindea cu mult sub minimile altor zone geografice din țară din cauza faptului că Banatul se află la o distanță destul de mare față de portul Constanța, iar costurile de transport sunt suportate din buzunarul celui care vinde.

August menține prețul jos Prețul grâului la început de august, adică imediat după recoltare, nu a cunoscut schimbări spectaculoase. Astfel, în Săptămâna 32, la portul Constanța, o tonă de grâu de panificație FOB avea un preț de 175/165 de euro. Aceeași cantitate de cereale, dar în Ucraina și Rusia, se vindea cu 174 de euro, în timp ce francezii vindeau cu 172 de euro.

Notă: Acest articol folosește date publicate de către Bursa Română de Mărfuri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcțiile Agricole și firme de specialitate.


Agr news

www.agrointeligenta.ro

52

BEDNAR FMT În 2009, IPSO Agricultură a adăugat gamei sale de utilaje de prelucrare a solului, utilajele Bednar FMT, producător ceh ce și-a început activitatea în 1997, ca uzină de asamblare. În timp, Bednar FMT a început să-și conceapă propriile utilaje, ajungând ca în acest moment sa producă utilaje pentru prelucrarea solului, semănat, tocătoare și echipamente de transport. Grapele cu discuri independente au lățimi de lucru de la 3 la 12 m și sunt utilajele potrivite pentru o prelucrare de calitate și în viteză a solului. Swifterdisc XN este o grapă cu discuri purtată, de concepție scurtă, cu atașare independentă a discurilor prin intermediul segmentelor din cauciuc. Utilajul este folosit pentru operare rapidă, la costuri reduse, pentru prelucrarea calitativă a miriștii. Swifterdisc XN se poate utiliza, de asemenea, pentru pregătirea patului germinativ, minimizând nevoia sistemelor convenționale de cultivare. Fiecare braț este dotat cu o pereche de discuri (sistem Twin-Disc). Combinatoarele cu lățimi de lucru între 3 și 18 m asigură o prelucrare rapidă cu costuri reduse pentru crearea unui pat germinativ uniform. Există 5 modele de combinatoare pe care IPSO Agricultură le are disponibile pentru piața din România. SWIFTER SO este un combinator tradițional semi-purtat care întegrează toate operațiunile de lucru necesare în una singură, pentru pregătirea perfectă a patului germinativ, chiar și în cazul condițiilor dificile. Utilajul se poate utiliza atât în sistemele agricole tradiționale, precum și în cele de prelucrare minimă a pamântului. Cadrul universal permite schimbarea în totalitate a secțiilor de lucru - combinator cu organe active tip săgeată, tip săgeată SB, tip Gamma sau secție de discuri (SwifterDisc XO). Sistemul unic poartă denumirea de Swifter Concept. Cultivatoarele universale cu lățimi de lucru de la 3 la 5 m, sunt extrem de versatile și pot fi folosite pentru prelucrarea superficială a miriștii, pentru prelucrarea intensivă la adâncime medie, pentru încorporarea resturilor vegetale și aerarea excelentă în profunzime. Ecoland EN este un cultivator universal cu 3 rânduri de organe active, proiectat pentru tractoarele de putere redusă. Datorită construcției sale unice cu bară de tracțiune detașabilă, acesta poate fi utilizat purtat sau semi-purtat. Ecoland se poate utiliza pentru o prelucrare la suprafață sau pentru o aerare întensivă la o adâncime medie sau mare, de pâna la 35 m. Scarificatoarele cu lățimi de lucru de 3 la 6 m sunt utilaje recomandate pentru prelucrarea de adâncime a solului și amestecarea intensivă a resturilor vegetale, procesarea straturilor compacte și restaurarea profilului solului. Terraland TN este un scarificator ce permite o prelucrare rapidă, necostisitoare și în același timp calitativă a solului la adâncime de până la 65 cm. Proiectarea unică a organelor active permite prelucrarea tuturor tipurilor de sol, solicitând în același timp utilizarea a mai puțini cai putere. Utilajul este recomandat pentru adâncimi de lucru între 25-55 cm, distrugând straturile compacte ale solului și generând un profil sănătos al solului. Tocătoarele cu lățimi de lucru de la 2 la 7 m, sunt folosite cu succes pentru tăierea pășunilor și a resturilor vegetale aflate pe terenurile arabile sau pentru tăierea arbuștilor. Tocarea resturilor vegetale cu tocătoarele Mulcher îmbunătățește și accelerează procesul de descompunere și scade riscul de transmitere a bolilor de la o cultură la cealaltă. Gama Mulcher include trei modele: Mulcher MO, MZ și MM comercializate de IPSO Agricultură. Tocătorul Mulcher MZ a fost proiectat pentru procesarea pășunilor, a resturilor vegetale, a terenurilor arabile (porumb, floarea soarelui, rapiță, etc.) și a arbuștilor cu un diametru de maxim 5 cm. Lățimea de lucru de 4.6 și 6 m, împreună cu viteză de lucru crescută a utilajului, garantează o performanță foarte bună, la un cost zilnic de operare redus. Construcția solidă a corpului zincat recomandă utilajul ca fiind ideal pentru utilizarea în cele mai dificile condiții agricole.


53

Agr news

www.agrointeligenta.ro

MANITOU Manitou este lider mondial în încărcătoare telescopice multifuncționale pentru teren accidentat și unul dintre furnizorii de renume ai IPSO Agricultură. Compania produce utilaje, care manipulează încărcături de până la 4.000 kg și la înălțimi de până la 10 m, incluse în gama MLT MANISCOPIC. Pentru a transforma o cantitate minimă de combustibil în eficiență maximă, cel mai recent model din gamă, MLT 732 Premium este echipat cu un motor cu patru cilindri, care dezvoltă 101 CP. Încărcătorul are o capacitate maximă de ridicare de 3.200 kg și înălțime maximă de ridicare de 7 m, performanțe care îi permit să încarce cu ușurință un tir la înălțimea de 4.5 m. Fabricat în Franța, acest model se caracterizează printr-un design optim al cabinei, care asigură un confort deosebit. Sistemul hidraulic în combinaţie cu JSM, permite realizarea unor cicluri de lucru rapide și efectuarea succesivă a mai multor mișcări. Pentru o productivitate maximă, Manitou vă oferă o maşină simplu de utilizat, care vine în standard cu o cupă de cereale de 2500 litri. Încărcătorul Manitou MLT 840 Premium este proiectat special pentru activitățile de manipulare, această mașină excelând în activitățile intensive din agricultură. Motorul John Deere de 4,5l cu 4 cilindri conform normelor Interim Tier 4/Stage IIIB, care dezvoltă o putere de 115 CP sau 137 CP asigură puterea necesară ridicării sarcinilor la care a fost proiectată mașina. Încărcătorul are o capacitate maximă de ridicare de 4.000 kg, înălțime maximă de ridicare de 7,55 m și rază de întoarcere de 3,98 m. Sistemul hidraulic-electronic de răcire asigură un consum redus de carburant și implicit reducerea emisiei de noxe și particule. Datorită sistemului LSU (Load Sensing Ultra) cu pompe cu debit variabil de până la 180 l/ min, mișcările pot fi cumulate pentru creșterea eficienței de lucru.

PICHON

Una dintre mărcile aflate în portofoliul IPSO Agricultură este Pichon, care furnizează cisterene de împrăștiat dejecții lichide, remorci de împrăștiat gunoi de grajd solid și malaxoare de suspensii. Pichon proiectează, fabrică și comercializează o gamă completă de cisterne pentru împrăștiat dejecții lichide, cu capacități de la 3.050 L la 30.000 L, incluzând autoîncarcătoare, sisteme de stropire și injectoare. Fiecare cisternă este personalizată în funcție de cerințele clientului și de condițiile concrete de exploatare ale acesteia. Rezervoarele nu sunt fixate pe șasiuri independente, ci sunt sudate pe toată lungimea lor direct pe șasiu. Acestea au o stabilitate excelentă datorită centrului de gravitație jos. Rezervoarele galvanizate atât în interior cât și în exterior oferă o durată foarte mare de utilizare. Gama de remorci de împrăștiat gunoi de grajd solid - Pichon M8 - M24 au printre avantaje: cei mai mari tamburi de împrăștiere de pe piață; împrăștiereomogenă și lățime de lucru de aproximativ 12 - 15 m și utilizarea diferitelor tipuri de material cu proveniență de la bovine, pui, etc. Malaxoarele de suspensii Pichon sunt echipamente destinate omogenizării suspensiilor din bazinele de dejecții. IPSO Agricultură comercializează patru modele de malaxoare de suspensii: B31, B4, B41 și B410.

PERARD IPSO Agricultură este importator în România al utilajelor agricole Perard. Gama Interbenne include patru modele de remorci: TTR19,TTR25,TTR38șiTTR46,carepotfiutilizatepentrutransportul cerealelor, pentru însămânțare. Melcul de descărcare de pe Interbenne a fost conceput în mod special pentru a permite descărcarea conținutului în toate pozițiile. Mai mult, este posibilă descărcarea la înălțimea de 2 m până la 4,3 m. Indiferent dacă recoltați cereale păioase, plante oleaginoase sau porumb – Interbenne se adaptează perfect la orice fel de recoltă, iar performantele de transbordare sunt ridicate obținând chiar și un timp de 2 minute pentru 46 m3. Înclinarea superioară ușurează în mod considerabil vizibiltatea în scopul descărcării.


Agr news

www.agrointeligenta.ro

54

IPSO AGRICULTURĂ OFERĂ SOLUȚII DE MICRO - IRIGAȚII MARCA RIVULIS IRRIGATION Începand cu 2012, IPSO Agricultură oferă clienților săi soluții de micro-irigații, pornind de la nevoia producătorilor agricoli de a gestiona mai eficient resursele limitate de apă și de a mări producția medie indiferent de cantitatea de precipitații. Soluțiile de micro-irigații Rivulis Irrigation, aduse în România prin intermediul IPSO Agricultură, se adresează atât culturilor horticole cât și culturii mari de câmp.

necesară de fertilizant aplicată fiind mai mică.

Portofoliul de produse asigură livrarea cu precizie a apei necesare culturilor prin benzi de picurare, tuburi de picurare, stații de filtrare a apei și micro-aspersoare. Tehnologia aplicată asigură exact cantitatea necesară de apă în zona rădăcinii plantei, în momentul optim de irigare. Pentru o livrare precisă a apei, în cazul terenurilor utilizate pentru legumicultură, floricultură, pomicultură și cultura de porumb, se pot folosi benzi, tuburi de picurare și picurătore individuale. Pentru irigarea serelor, solariilor dar și a terenurilor utilizate pentru legumicultură și pomicultură, se pot folosi micro-aspersoare.

Pentru a evidenția avantajele folosirii unui sistem de irigații, IPSO Agricultură împreună cu partenerii săi a organizat în anul 2014 o serie de cinci platforme centralizate în jurul culturii de porumb.

Comparativ cu metodele tradiționale de irigat, sistemul de irigare prin picurare poate genera producții mari cu aceeași cantitate de apă și nutrienți sau chiar mai puțin. Uniformitatea poate ajunge la 95% din suprafața irigată în comparație cu metodele tradiționale, care pot ajunge doar la 50- 70%.

Departamentul de proiectare al furnizorului israelian Rivullis Irrigation, cu o experiență de peste 50 de ani în acest domeniu, oferă suport continuu fermierilor români pentru obținerea de proiecte și soluții personalizate în funcție de tipul de cultură, suprafață, sol, etc.

„În 2014 am organizat cinci platforme demonstrative în Iași, Brăila, Olt și Arad cu o suprafață totală de 10 Ha. Am comparat fie o porțiune de 5Ha irigată cu o porțiune de 5Ha neirigată, fie o porțiune de 5Ha irigată prin picurare cu o porțiune de 5 Ha irigată prin alta metodă, în cazul în care ferma organizatoare avea deja un echipament de irigații pe care îl folosea. La recoltare am invitat fermieri pentru a cântări împreună recolta și pentru a interpreta rezultatele. Rezultatele foarte bune au fost obținute în 2014, în contextul unui an bogat în precipitații. Anul curent nu este la fel de generos în precipitații, dar, atât in platformele demonstrative cât și în fermele care au implementat un sistem de micro-irigații, se preconizează că recolta va fi cel puțin la fel de bună ca în anul precedent.” spune Romeo Drăgan, specialist irigații.

Un alt avantaj al sistemului de irigare prin picurare îl constituie posibilitatea de livrare a fertilizantului direct la rădăcina plantei. Sistemul de irigare prin picurare distribuit de către IPSO În acest mod se poate realiza o reducere a costurilor, mai ales la a atras atenția celor prezenți prin utilizarea acestuia în aplicarea azotului, care are particularitatea de a leviga, cantitatea loturi cu densități mari și foarte mari (minim 80.000 ha), prin flexibilitate, permițănd instalarea pe suprafețe diferite ca dimensiune, formă, înclinație a pantei și prin faptul că poate fi aprovizionat cu apă din diferite surse, precum pânza freatică, ape de suprafață, canale de irigație. De asemenea, s-a observat ca în comparație cu sistemele de irigat convenționale, sistemul de irigații prin picurare necesită un minim de resurse de apă și de energie. Rezultatele provenite din loturile demonstrative au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în condițiile unui an bogat în precipitații, cum a fost 2014.

„Scopul principal al folosirii sistemului de irigare prin picurare este cel de a reintroduce zilnic în sol cantitatea de apă care se pierde în urma evapotranspirației. Este singurul sistem de irigare ce poate rezolva acest aspect, livrând în fiecare zi apa evaporată și menținând un nivel constant de umiditate. Aceste plante nu intră în stres hidric și își continuă dezvoltarea într-un micro-climat optim de creștere.” explică Romeo Drăgan.


55

www.agrointeligenta.ro

Agr news

Deficiența în aprovizionarea cu apă în perioadele critice de dezvoltare ale plantei, spre exemplu pentru porumb între stagiile vegetative V3 (când porumbul are 4 frunze) și VT (la apariția panicului), se poate traduce într-o scădere a producției cu 2,5- 3 tone/hectar boabe. Tocmai de aceea, instalarea sistemului de irigat prin picurare se face imediat dupa semănat, pentru a asigura o răsărire uniformă (mai ales în condiții intensive de creștere). De asemenea, poate fi instalat și în faza V3 când porumbul are trei frunze, dacă rezerva de apă din sol la momentul semănării poate asigura umiditatea necesară germinației.

„Datorită posibilității echipării sistemului de irigare prin picurare cu un kit de fertiirigare, cantitatea de fertilizant aplicată este redusă cu 20- 30%. Astfel se poate furniza săptămânal exact cantitatea utilă de N, P, K și microelemente în concentrațiile necesare respectivei perioade vegetative, fără a mări doza. Acest aspect arată și latura ecologică pe care un asemenea sistem de irigat o conferă.” spune Romeo Drăgan. Conceptul de micro-irigații nu include doar benzi de picurare, ci și picurătore individuale, care pot fi configurate astfel încât o picurătore să alimenteze până la 4 plante în același timp, cu aplicații în floricultură. Acest concept include și micro-aspersiunea, care constituie o metodă bună de irigare a plantelor și poate fi și o metodă de control al umidității și al temperaturii, în sere și în solarii. În cazul terenurilor utilizate pentru pomicultură, agricultorii pot opta pentru benzi de picurare amplasate de o parte și de alta a trunchiului sau pentru aspersoare concepute special. Aceste aspersoare pot fi echipate cu un mecanism de protecție a trunchiului astfel încât apa să ajungă doar pe sol și nu pe trunchiul copacului, pentru a nu favoriza apariția bolilor specifice pentru acest tip de cultură. De asemenea, pentru a ține pasul cu creșterea rapidă a plantațiilor nou înființate, micro-aspersoarele furnizate de IPSO Agricultură pot fi comandate cu un limitator de rază de udare, astfel încât, atunci când rădăcina este slab dezvoltată, aspersorul are un diametru de udare de 1 m, iar ulterior, când rădăcina se dezvoltă, acest limitator se desprinde manual iar diametrul său de udare atinge 6 m. În 2013 și 2014, IPSO Agricultură a implementat proiecte de irigații numai pentru cultura mare de câmp. „Intenționăm să ne

extindem aria de acoperire și cu proiecte pentru legumicultură, pomicultură și viticultură. De asemenea, întrucât departamentul de proiectare se află în Israel, fermierii români pot beneficia de experiența agronomică Rivulis Irrigation, de peste 50 de ani în domeniul micro-irigatiilor, pentru a găsi soluția perfectăpentru orice tip de proiect.” spune Romeo Drăgan.


AgrAgractiv tradițional

www.agrointeligenta.ro

www.agrointeligenta.ro

48

56


57

www.agrointeligenta.ro

Agr tradițional

Mangalița

și isteria din jurul „măslinei pe patru picioare”

De la ceea ce odinioară numeam ”porcul săracului”, Mangalița, o rasă primitivă de suină datând din anii 1700-1800, este acum printre cele mai apreciate animale din gospodărie. Micii crescători care investesc în creșterea acestor porci supranumiți ”porcul-somon” sau „măslina pe patru picioare” spun că profiturile sunt consistente.


Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

58

Ioan Tătăran, crescătorul care a reînviat tradiția porcului Mangalița în România S

oții Ioan (inginer agronom) și Carmen Tărăran (profesoară de informatică) din satul Lăpușel, comuna Recea, județul Maramureș dețin o fermă de 80 de Mangalița și porci Bazna, precum și o unitate de preparare a produselor tradiționale din Mangalița, pe care le vând în proporție de 60% în târgurile de profil din București, dar și la un stand din centrul orașului Baia Mare, în magazinul Cora Cluj și magazinele Auchan din Baia Mare și Cluj. Urmare a promovării pe internet, de care se ocupă Carmen Tătăran, cuplul este sunat din Elveția, Germania, Spania, Italia și Franța pentru comenzi. Totodată, Ioan Tătăran e și organizatorul Festivalului Mangaliței, el fiind și fondatorul Asociației Producătorilor de Produse Tradiționale din România. Tătăran a lucrat în vechiul regim ca inginer timp de 3 ani la o fermă vegetală de 800 ha, după care a fost director la Unitatea de Îngrășare a Tăurașilor din Satu Lung, Maramureș. După Revoluție și-a început afacerea lui, îngrășând porci pentru vânzare, iar din 1996 a început să producă preparate de porc. Din 2003, atenția fermierului s-a îndreptat spre Mangalița, reușind să lanseze în 2007 o gamă de produse neaoșe din carnea acestei rase de suine despre care Tătăran a ajuns să știe aproape tot, inclusiv istoria: ”Mangalița este primul pas de la porcul mistreț, fiind foarte puțin pretențioasă atât la condițiile de cazare, cât și la nevoile de alimentație. Mangalița s-a format din încrucișări între mistreț și porcul domestic în zona actualei Serbii, de unde s-a răspândit în Balcani până în Ucraina, România, Bulgaria și Ungaria. Valorifică foarte bine resturile vegetale care rămân în gospodăria fiecărui țăran, deci este foarte ușor de crescut. Tocmai de-aceea se numește și porcul săracului. Într-un an îl poți crește și cu 400-500 de kilograme de boabe, nu mai mult. În rest, crește cu masă vegetală cât de multă. Inclusiv în perioada de iarnă valorifică fânul foarte bine. Dacă se poate fân de lucernă e extraordinar, că Mangalița are intestinul mai lung cu câțiva centimetri buni și deaia valorifică foarte bine masa vegetală. Este un porc rustic, rezistent, nu are pretenții la tratament. Pe de altă parte prolificitatea e mai mică. Dacă scroafa îți face 12 purcei, mangalița îți face 4. Porcul normal, în 7-8-9 luni poți să-l faci de 110 kilograme, iar în sistem industrial și mai re-

pede. În schimb, Mangalița o aduci la greutatea asta chiar și într-un an și jumătate. Și pe deasupra conținutul de carne în carcasă este mai mic, cam de 40%”.

Slănină groasă cât să se mire tot satul Mangaliței i se mai zice și «porcul de clisă»: ”În zona Ardealului conținutul ridicat de grăsime era foarte în regulă, că slănina o aveai din decembrie, când tăiai porcul, până la celălalt porc și asta era hrana care era dusă și la muncile câmpului. Era un titlu de laudă când eram copil să

se întreacă sătenii între ei care are Mangalița cu cea mai grasă slănină. Chemai dimineață oameni să-l ție până-l junghiai și pe urmă îi chemai când crăpai porcul, să vadă cât e de groasă slănina”. Până în anii ‘50-‘60, peste 30% din efectivele de suine din Transilvania erau Mangalița, însă în gospodăriile populației procentul de porci primitivi era covârșitor: ”La populație era porc Mangalița și doar ce se creștea în IAS-uri era porc modern”. Declinul Mangaliței pe teritoriul României s-a produs în ultimii 45 de ani: ”Cam din anii ’70, de când au început să dea prin cooperative-


59

Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

Slănina de Mangalița era mândria gospodarului ardelean din vremea comuniștilor

le de consum la țărani câte doi purcei ameliorați, din care unul să îl contracteze cu statul, atunci a început să dispară Mangalița, pe considerentul că oamenii, din ignoranță, văzând Landrasul și Marele Alb, care făceau mai mulți purcei și aveau mai multă carne, au zis: «Creștem de-ăștia» și au renunțat la Mangalița. În anii ’80-’90 era pe cale de dispariție Mangalița de la noi. Imediat după Revoluție, ungurii au venit la Stațiunea de Cercetări de la Turda, unde s-a menținut nucleul de Mangalița în permanență și au luat de la Turda foarte mult material genetic, ca să-și înmulțească efectivele mai rapid”, ne-a declarat crescătorul de Mangalița

În mod ironic, în ultimii ani românii fac drumul invers, aducând pui de Mangaliță din Ungaria, ca pornind de la ei, să creeze micropopulații în ferme lor: ”Acum, în ultima perioadă, ne-am trezit și noi la realitate. În 2003 eu am fost în Ungaria, am văzut ce fac alții, cum fac. Am văzut mai multe ferme, am văzut unități de procesare mai micuțe și la întoarcerea în țară am mers la Stațiunea de Cercetări Agricole de la Turda de unde am adus primii purcei. Ei miau dat cât au avut, însă au păstrat doar un nucleu mic, așa că am mai adus și din Ungaria, la micul trafic. Mai mult neoficial am adus. Ăsta este motivul pentru care în Ardeal se crește mai

mult Mangalița: se aduce la micul trafic, dar sunt ferme și în sudul țării și în Dobrogea și în Moldova”. România numără în prezent un total de 25.000 de mangaliță, majoritatea animalelor fiind distribuite în gospodării individuale în număr mic, de 2-3 capete. Per total nu sunt mai mult de 5060 de fermieri cu microferme de peste 50 de mangalițe, conform estimărilor lui Ioan Tătăran. Cei mai mari fermieri din cunoștințele sale sunt o crescătoare din județul Giurgiu, care are peste 200 de capete și un tânăr din Dolj cu o fermă de dimensiuni similare.


Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

60

Ungurii au pariat pe Mangalița și au tras lozul câștigător

I

oan Tătăran, care și-a început afacerea inspirându-se de la fermierii din Ungaria, a urmărit cu atenție dezvoltarea fenomenală a acestei nișe de business în statul vecin, unde sunt în jur de 160.000 se scroafe, spre deosebire de țara noastră, unde sunt doar în jur de 10.000 de scroafe: ”Imediat după Revoluție, ungurii au început să dea atenție acestei rase de porc, s-au organizat în asociații la nivel regional și național. S-au dat foarte mulți bani atât de la guvernul ungar, cât și de la europeni. Au fost bani pentru niște programe de creștere a efectivelor de matcă. Ungurii exportă mult și în mai multe țări din Europa, dar și în SUA și, mai nou, și în Japonia. La un moment dat, Asociația Crescătorilor de Mangalițe din Ungaria a ajuns să facă un contract de livrări masive cu o firmă din Spania. Au un abator la Szeged unde taie mangalița pentru

spanioli, cărora le livrează picioarele din spate, din care se face acel «serrano», care ajunge până la 150 de euro/kg. La «serrano» se face o sărare uscată, relativ ușoară. Se ia cam un kilogram de sare la fiecare kilogram de carne. Piciorul din spate de mangaliță se ține 10 zile în sarea uscată. În timp, prin procesul de osmoză, sarea pătrunde până la os. Unii producători injectează un pic de saramură la os cu un ac lung ca să se asigure că nu rămân zone nesărate. Ei au niște încăperi mari cu atmosferă controlată, în care țin jambonul la uscat în funcție de numărul de luni de maturare, care poate începe de la 12, urcă la 26 și ajunge până la 60 de luni. În tot acest interval, carnea se ține la maturat în condiții de temperatură și umiditate controlate, undeva până în 8-12 grade și cu ventilație. Cu cât «serrano» e mai vechi, cu atât pierde tot mai mult

din umiditate devenind din ce în ce mai uscat, devenind ca și bolovanul, încât în ultima perioadă se poate mânca doar dacă-i feliat foarte, foarte subțire. Ce dă însă prețul exorbitant sunt niște transformări care au loc în masa de carne, care dau un gust savuros. Cu cât e mai vechi, cu atât e mai savuros. Acest produs se vinde în magazinele cu ștaif din Europa, sau se consumă în restaurante de lux și pe vase de croazieră”.

Ce spun analizele de laborator ale ICA și Institutului de Bioresurse Alimentare Producătorul maramureșean și-a făcut propriile experimente, în încercarea de a cunoaște mai bine materia primă cu care operează. Astfel, a dus mostre de la animalele crescute în


61

www.agrointeligenta.ro

Agr tradițional

Arta preparatelor tradiționale din Mangalița

O scroafă de Mangalița face mai puțini purcei decât alte rase de suine

În unitatea sa de procesare, pentru dotarea căreia a accesat în 2007 inclusiv fonduri europene printr-un proiect cu valoarea de 104.000 euro, Ioan Tătăran produce în medie o cantitate de 400 de kilograme pe zi de la cârnați, caltaboș, tobă, costiță afumată, ciolan afumat și până la produse premium din categoria cruduscate, ”care nu văd fumul și nu văd fiertul”, pentru care are atestate de produse tradiționale de la MADR: ”Taică-miu, fie iertat, m-a învățat să tai și să fac preparate din Mangalița și unul din motivele pentru care mă zbat pentru această rasă de porc e pentru că știu ce calități are”. În sistemul convențional de producere a preparatelor din carne se importă grăsime de porc cu grad mare de saturare, care e foarte ieftină și-i tare, rezistând în procesul de fabricație. La Mangalița e ceva mai complicat: ”Slănina de Mangalița se topește cu 20 de grade mai repede. Dacă n-ai făcut produse de Mangalița și teapuci să faci ca și cum ai lucra cu porcul normal, te trezești că ți se taie, ca și maioneza, compoziția de salam sau de pateu. Îmi aduc aminte când tăiam Mangalița cu tata, crăpa porcul așa pe spate și în spatele cuțitului, după ce îl pârjolea, era o dâră de untură. Se topește numai de la cum l-ai pârjolit. Ăsta e un indiciu al procentului mare de nesaturare al grăsimii”. Producătorul din Lăpușel estimează că o fermă de Mangalița nu e mai rentabilă decât una de porc convențional, care are o viteză de creștere mai mare, o prolificitate mai sporită și un procent de carne în carcasă mai ridicat. Ce compensează într-o oarecare măsură însă este pe de o parte prețul mai ridicat al produselor finite obținute din Mangalița și faptul că este o nișă de piață cu concurență redusă, unde cererea depășește oferta, spre deosebire de piața procesatelor din porc, unde concurența este acerbă și producătorii mari, care reușesc să țină costurile cât mai jos, sunt marii câștigători: ”Dacă în sistemul tradițional dintr-un kil de co-

tlet de porc faci 1,4 kg de cotlet haiducesc prin injectare cu amestec de sărare, ce conține apă, sare, polifosfat, soia, amidon, antioxidanți, coloranți și alte minuni, eu dintr-un kil de cotlet de mangaliță fac 700 de grame de cotlet, pentru că eu nu îl injectez, ci doar îl sărez și îl bag în fumul cald. La afumare, greutatea în timp mai scade, pentru că n-am polifosfat în el și se urâțește, se face negru pentru că n-are antioxidanți. Noi îl dăm cu 55 de lei kilul, iar cel crud-uscat îl dăm cu 60 lei. În plus, Mangalița are cam 4 kg de cotlet, iar porcul de complex are cam 10-12 kilograme per porc”.

ferma sa la analize la București și concluziile sunt uimitoare: ”Am trimis slănină și de carne Mangalița și de Bazna la Institutul de Cercetări Alimentare. La Mangaliță au măsurat 30% grăsimi saturate și 70% grăsimi nesaturate, cu o componență ca a uleiului de măsline și a grăsimii de somon. De aceea este foarte indicat în hrana bolnavilor de boli cardio-vasculare și în hrana bolnavilor de diabet. Însă procentul de acizi grași nesaturați diferă de la un sistem la altul de creștere. Cel mai mare procent de acizi grași nesaturați e atunci când porcul este lăsat liber. Dacă ai o pădure în care să pască, să mănânce jir, ghindă, să-i dai furaje concentrate doar din când în când, atunci procentul de grăsimi nesaturate trece de 70%. Dacă l-ai lăsat să alerge, consumă foarte multă energie, mănâncă mai mult și crește mai încet. Se dezvoltă mai încet. Din punct de vedere economic e mai păgubos, dar ca și calitate a cărnii e mai bună. Extrema cealaltă ca sistem de creștere e când ai ținut Mangalița într-o boxă de 3 pe 4, unde-i dai furaj și urluială de porumb și stă acolo și nu aleargă deloc. Acest mod de

creștere e cel mai păgubos din punct de vedere al calității. Acolo procentul de grăsimi nesaturate scade sub 60%, dar chiar și așa este de o calitate superioară față de grăsimea porcului obișnuit, la care procentul de grăsimi nesaturate este de sub 50%”. De când crește acești porci, Ioan Tătăran a încercat să înțeleagă inclusiv schimbările cărnii de Mangalița pe măsura înaintării animalelor în vârstă: ”Prin ameliorare a scăzut și calitatea grăsimii și a cărnii de porc în general, față de Mangaliță. În plus, carnea de Mangaliță are niște nutrienți extraordinari și prin faptul că el crește mai încet. Mangalița crește până la 4 ani. Deabia la acea vârstă încetează creșterea și la 4 ani are cel mai mare conținut nutrițional. Am făcut niște analize la Institutul de Bioresurse Alimentare la București și mi s-a spus că Mangalița de 4 ani are niște nutrienți extrem de benefici pentru organismul uman și că dacă ar fi pentru copii și bătrâni, numai carne de Mangalița de 3-4 ani ar trebui să le dăm. Chiar și la 4 ani, carnea de Mangalița nu e tare deloc. E fragedă. Ți se pare că e porc de 6 luni”.




Agr tradițional

www.agrointeligenta.ro

2







73

www.agrointeligenta.ro

Agr business


75

www.agrointeligenta.ro

Agr food



5(&2/7(=, 5(/$;$7 AN EXTRA*$5$1«,( __

1

«, $0 $6,*85$7

9,12 $&80 /$ 7,7$1 0$&+,1(5< 520e1,$ ¨, &803i5i 2 &20%,1i $*5,&2/i &$6( ,+ $;,$/ )/2: ',1 6(5,$ ¨, 9(, %(1(),&,$ '( $1 1 3/86 '( *$5$1«,(

2IHUWÅ VXSXVÅ XQRU WHUPHQL ĆL FRQGLĊLL YDODELOÅ ãQ OLPLWD VWRFXOXL GLVSRQLELO H[FOXVLY SHQWUX FRPELQHOH DJULFROH $[LDO )ORZ VHULD $IOÅ PDL PXOWH GHWDOLL SH ZZZ WLWDQPDFKLQHU\ UR ,PDJLQL FX FDUDFWHU LQIRUPDWLY IÅUÅ YDORDUH FRQWUDFWXDOÅ

www.titanmachinery.ro

B8&85(¨7, - 0ARCUL )NDUSTRIAL ! !UTOSTRADA "UCUREŅTI 0ITEŅTI KM )LFOV CLUJ 3TR 'ċRII NR ! ,OCALITATE "ONŤIDA *UDEŤUL #LUJ &2167$1«$ 3TR 4ULCEI NR ,OCALITATEA ,UMINA JUD #ONSTANŤA O5$'($ 3TR -ATEI #ORVIN .R /RADEA *UDEŤUL "IHOR R20$1 3TR .ICOLAE "ċLCESCU NR -UN 2OMAN *UDEŤUL .EAMŤ 7,0,¨2$5$ #ALEA ,UGOJULUI NR #OM 'HIRODA JUD 4IMIŅ &5$,29$ *UDEŤUL $OLJ

OFl CE TITANMACHINERY RO 7HO CLUJ TITANMACHINERY RO 7HO 7HO CONSTANTA TITANMACHINERY RO ORADEA TITANMACHINERY RO 7HO ROMAN TITANMACHINERY RO 7HO 7HO TIMISOARA TITANMACHINERY RO CRAIOVA TITANMACHINERY RO 7HO





Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.