Agrointeligența TOP 100 FERMIERI - Ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

Vrei să reduci pierderile din ferma ta?

Vrei să știi la orice oră unde și cum lucrează utilajele tale?

Vrei să depui mai ușor cererea unică la APIA? Vrei să poți calcula rentabilitatea fiecărei sole?

Atunci VREI aplicația AGRISO pentru managemenul fermei!

Specialiștii AGRISO pot veni în ferma ta pentru a-ți demonstra cum funcționează aplicația și cum te poate ajuta să îți rentabilizezi afacerea!

Află mai multe pe www.agriso.ro sau sunând la tefefon 0756.049.614 Aplicația AGRISO – agricultura de la sol la satelit!

Top 100 fermieri - ediția 2016

5

De ce OAMENII din acest TOP sunt foarte importanți pentru ROMÂNIA Pentru că o creștere economică medie de 5% pe an pentru următorii 10 ani poate fi 1susținută doar din agricultură. Iar oamenii aceștia, alături de alții, fac performanță în agricultură, iar asta ne dă speranța că, într-un deceniu, românii vor ajunge la nivelul de trai mediu al Uniunii Europene. Prosperitatea cetățenilor acestor țări este direct legată de prosperitatea fermierilor. Cine nu va înțelege asta, nu va putea pune țara pe șine în veci!

2

Pentru că acești oameni puternici, învățați, deștepți și muncitori sunt stâlpii pe baza cărora se vor dezvolta comunitățile locale de care aparțin. Dacă mai vrem ca satul românesc să aibă o șansă, dacă vrem să ne păstrăm tradițiile, să mai putem merge la țară, în acești oameni ne este baza. De ei trebuie să ne rugăm frumos să aibă grijă ca ruralitatea frumoasă a României să nu se piardă. Ei sunt elitele rurale, iar copiii lor, specialiștii care lucrează în fermele lor, toți ceilalți din jurul lor, sunt nucleele unei relansări economice și sociale ale satului românesc care ne va pune pe harta Europei. că nu există oameni mai potriviți să explice românilor ce înseamnă cu 3Pentru

Vlad Macovei, Director General Agrointeligența adevărat economia de piață, capitalismul acela care cu adevărat aduce valoare adăugată prin muncă și pricepere. Responsabilitatea pentru fermieri nu este un cuvânt rostogolit din vârful buzelor, cu văd ei pe tot felul de neica-nimeni pe la televizori dar care acum sunt oameni mari ai momentului. Fermierii sunt oamenii mari ai construcției pe termen lung a României și asta e infinit mai important.

Pentru că ei vor putea ajuta fermierul tânăr, mic și mijlociu, să prindă rădăcini, 4 să aibă o afacere viabilă din care să poa-

tă trăiască întreaga familie. Agricultura intensivă poate sprijini agricultura extensivă și acesta poate fi modelul de succes al României. Oamenii aceștia pot să pună umărul la consolidarea clasei mijlocii a agriculturii, și anume ferma de familie. Ferma mare și ferma mică nu sunt în concurență decât dacă privim lucrurile extrem de simplist. Cele două modele se completează, iar fermierii puternici ar trebui să îi sprijine pe cei la început de drum.

că alimentul românesc va reuși să izbândească pe piață doar dacă fer5mieriiPentru puternici vor pune presiune publică pentru ca nimeni să nu își mai bată joc de

Știrile TALE din agricultură!

producătorul român agro-alimentar. Pentru că e mare păcat ce se întâmplă acum pe piață iar nesimțirea unora a ajuns la cer.

Oamenii aceștia pot schimba această stare de fapt și să ajute consumatorul român să aibă acces la produse alimentare autohtone, gustoase, sănătoase, tradiționale și rezonabile la preț.

Succes, Agrointeligența este alături de dumneavoastră! Agrointeligența este cea mai importantă și promptă sursă de informare pentru fermieri și cea mai eficientă platformă de promovare pentru companiile din agribusiness. Și ne place să îi celebrăm pe fermierii puternici și companiile de agribusiness care aduc valoarea adăugată acestora.

Notă: Din punctul meu de vedere, un fermier puternic este un om care are o afacere sustenabilă, care are o notorietate rezonabilă și o influență pozitivă asupra agriculturii românești în ansamblu. Acești fermieri sunt cei care au intrat în top, decizia a aparținut exclusiv echipei Agrointeligența și subsemnatului. Prezint scuze fermierilor puternici care nu se regăsesc în top, anii viitori promit că vom încerca să ajungem la Top 200 Fermieri.

www.agrointeligenta.ro Publicăm ZILNIC: Știri despre subvențiile APIA, tehnologii agricole, prețurile cerealelor, noutățile companiilor de agribusiness, schimbări în legislația agricolă etc.

Cel mai citit site de știri agricole din România: - medie zilnică de peste 30.000 de cititori - peste 630.000 de cititori UNICI lunar - aproape 2.000.000 de afișări lunare

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

6

7

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

1

Constantin Strategie Duluțe câștigătoare A dministrează un colos. E vorba de Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă vegetală din Europa. Pentru Duluțe a fost un an bun la producții, deși foarte dificil la prețuri de vânzare: ”Practic, plusul de producție pe care l-am obținut, l-am pierdut prin diferența de preț față de anul precedent”. În 2016 a obținut în jur de 7,5 t/ha la orz, 7 t/ha la grâu, 3,5 t/ha la floarea-soarelui, 3,5 t/ha la soia și porumb 11 t/ha. Toată producția este stocată în silobaguri. La vânzare, grânele sunt trecute în barje și vapoare prin cele 4 puncte de livrare, printre care și un siloz de 40.000 t la intrarea în insulă. Datorită distanței reduse față de Portul Constanța și a posibilității de transport a grânelor pe cale navigabilă, face ca producția din IMB să beneficieze de un preț ”ușor mai bun” decât al femierilor care nu au parte de acest context favorabil.

A înființat 90 ha de vie la plantația sa de 550 ha de la Averești, județul Vaslui, și mai are de replantat încă 40 ha în 2017 pentru finalizarea investiției de bază, după care va trece la creșterea capacității cramei cu 50%, de la 4 la 6 milioane de litri. Vinul e distribuit pe piața românească, însă tatonează și piețele externe: Spania, China, Anglia. În

IMB a continuat investițiile în sisteme de irigații, ajungând în 2016 să irige 42.000 ha din 56.000 ha. În utilaje agricole a investit 3 milioane euro.

Cel mai mare fermier al țării a ajuns cu producțiile la nivel european și acum lucrează la acel ”fine tuning” care să sporească profitabilitatea: ”Cred că din punct de vedere al producțiilor am ajuns la pragul economic. Orice investiție în plus în culturi nu se mai justifică economic și acum trebu-

Cea mai mare fermă vegetală din Europa ie să lucrăm la partea de finețe, de reducere a costurilor, nu de creștere a producției.

Asta se poate prin introducerea lucrărilor minime fără arătură. Am trecut la semănarea dintr-o singură trecere: pregătit terenul, administrat îngrășăminte și semănat. Astfel conservăm apa în sol, care nu se mai pierde prin lucrări multiple și reducem consumul de combustibil cu 40 litri de motorină la hectar. Dacă înmulțim 40 litri de motori-

nă cu 56.000 ha, e ceva. Lucrăm acum la un proiect de introducere a 30 de stații de tratare a apei, ca să reducem cantitatea de apă folosită la tratamente și bineînțeles și cantitatea de substanță activă folosită, având în vedere că apa o să o curățim de săruri, ca pesticidele să aibă eficiență mai mare”.

Pe IMB se lucrează cu tractoare mari, precum Challenger de 600 CP și Fendt-urile de 370 CP. Recoltarea o face cu combine de 6 și 8 metri. De departe ”cel mai performant utilaj” cu care lucrează Constantin Duluțe este marca ”Lucian Buzdugan”, unul dintre cei mai redutabili agronomi ai României. Buzdugan a fost o vreme cooptat și în comisia de la Cotroceni pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii din România.

Constantin Duluțe a finalizat și un parc eolian de 36 MW, pe care l-a conectat la rețeaua energetică națională. Proiectul în care a pompat 33 milioane lei a fost demarat acum 3 ani și și se va amortiza în 10 ani: ”E o investiție interesantă, având în vedere că nu sunt oameni mulți. Dacă nu se modifica legea era o investiție profitabilă, dar prin reducerea numărului de certificate verzi, în momentul ăsta nu e o investiție rentabilă”.

www.agrointeligenta.ro

8

2

Dimitrie Muscă Creator de trend

D

imitrie Muscă e unul dintre etaloanele ”producției integrate”, el administrând ferme vegetale, animale (bovine, porcine), fabrici de procesare a laptelui, a cărnii și de pâine, precum și o rețea de 34 de magazine, întinsă pe 3 județe, unde desface produsele alimentare rezultate din procesarea producției agricole. Combinatul Agroindustrial Curtici, Arad, este ”excepția care confirmă regula” în materie de cooperativizare. Practic, CAI Curtici nu e decât povestea de succes a fostului CAP din comună. La Revoluție, în CAP lucra un tânăr inginer pe nume Muscă, pe care toți locuitorii Curticiului îl apreciau pentru profesionalismul lui. Proaspăt împroprietăriți, oamenii, în loc să-și ia fiecare pământul și să-l lucreze singur, l-au lăsat în administrarea fostului CAP, adică CAI Curtici de azi.

Din punct de vedere climatic, anul 2016 a fost pentru Dimitrie Muscă unul ”greu, dar foarte bun”, lucru constatat în rod: porumb 11.500 kg/ha, rapiță 5.000 kg/ha, soia peste 4.000 kg/ha și fân peste 10.000 kg/ha. La grâu a avut o medie de 6.257 kg/ha. Asta în contextul în care a avut 846 ha de grâu calamitate în procent de 25%, pe suprafețele necalamitate, ajungând la producții de 8.000 kg/ha”.

Dimitrie Muscă administrează 7.500 ha, din care CAI Curtici lucrează 5.130 ha și Olariul lucrează 2.370 ha. La CAI Curtici are un complex de porcine cu capacitatea de 25.000 de capete, iar fiul său deține un complex de 10.000 de capete. Muscă abatorizează anual 63.000 de porci, cvasimajoritatea cărnii fiind vândută prin lanțul propriu de magazine, proaspătă sau procesată.

La fermele de porcine, la începutul anului a trecut prin ”încercarea de foc” a prețurilor: ”Astăzi carcasa e 8,5 lei/kg. În ianuarie era 5 lei/kg. Ca să rezist, am crescut efectivele de animale de la 24.000 la

medie de 30 litri/zi, iar la Olari are o fermă de 500 de vaci de carne rasa Charolaise. Fabrica de lapte a CAI Curtici procesează 8.000-9.000 litri de lapte zilnic, pe poarta abatorului intră 210 porci/zi și 700 bovine pe an.

La Combinatul Olari, societatea personală a familiei, Muscă a investit 1 milion de euro din credite pentru o nouă maternitate, cu capacitate de 770 de scroafe și 4.000 de purcei: ”O putem folosi și ca maternitate pentru producția de purcei vânduți pentru popularea altor ferme, ca să nu mai importăm din Germania și Olanda. Pe an în această maternitate vom putea obține 20.000 de purcei. O parte o să-i vindem, dar ne facem și complex”.

De asemenea, în acest an a investit 1,2 milioane euro în utilaje, finalizează modernizarea la ferma de vaci de la Olari, în valoare de 1,7 milioane euro și va deschide două noi magazine, în Buziaș și Jimbolia. În 2017 plănuiește să pună în funcțiune un abator de 5 milioane de euro.

După ce în anii trecuți s-a luat la trântă cu petroliștii care prospectau după gaz de șist, în 2016 Dimitrie Muscă s-a implicat în demararea inițiativei de modificare a Constituției pentru protejarea pământului românesc și declararea lui patrimoniu national.

Producția agricolă, valorificată prin rețeaua de magazine proprii 28.000, am stocat 4.000 de capete. Am suprapopulat, ca să nu vând pe pierdere. Am încercat să stochez cât de cât, până am reușit să ajungem cu animalele la prețul normal. Mă așteptam la revenirea prețurilor, fiindcă eu urmăresc trendurile.

Sunt cu ochii pe bursa prețurilor cărnii în fiecare dimineață”.

La ferma de vaci din Curtici crește 1.250 vaci de lapte Holstein Friză cu producție

Top 100 fermieri - ediția 2016

9

Mihai Anghel Olteanul cel mai tare

3

S

e consideră undeva la mijloc, între om de afaceri și fermier: ”Eu sunt Anghel Mihai, inginer de la Segarcea”. L-am surprins așa cum îi șade bine unui agricultor la vreme de toamnă târzie, ”în câmp, înghețat, unde dacă stai prea mult, îți intră frigul în oase”. De 20 de ani conduce aceeași marcă de automobil 4x4, cu care face zilnic naveta între câmpuri: ”Am singura mașină pe botul căreia scrie Jeep. E un Grand Cherokee, cu care, ținând cont că nu sunt șofer, fac 80-100.000 km/an”, ne-a declarat Mihai Anghel. Doljeanul dă de lucru la 800 de oameni și lucrează pământul la 10.000 de familii, administrând în jur de 25.000 ha de teren.

Compania sa Cervina SA se află pe locul 6 la nivel național în clasamentul celor mai mari subvenții primite de la APIA în funcție de suprafață. În bilanțul depus la ANAF în 2016 a declarat o cifră de afaceri pentru ultimul an fiscal încheiat de 80,2 milioane de lei, în creștere de la 77,7 milioane de lei. O altă companie a sa, Oltyre SA Segarcea, se află pe locul 15 în clasamentul subvențiilor.

Afacerile Oltyre SA au scăzut la 94,6 milioane de lei de la 107,5 milioane de lei. Pe cele două companii a înregistrat un profit cumulat în ultimul an fiscal încheiat de aproape 1

Spații de depozitare pentru a stoca 500.000 de tone milion de euro. Redias Redea, o altă firmă de cultură mare controlată de Anghel, a înregistrat în ultimul an fiscal afaceri în scădere de la aproape 29,6 milioane de lei la 22,9 milioane de lei. Companiile actuale au fost construite pe scheletele IAS Redea și IAS Segarcea, cumpărate de la stat în 2001 și 2002.

Mihai Anghel deține și Cerealcom Dolj, pe care a cumpărat-o în 1999 de la stat. Fermierul are capacităţi de stocare de 500.000 de tone. Familia Anghel are afaceri şi în vinificație în cadrul ”Domeniului Coroanei Segarcea”, care se întinde pe circa 300

ha şi unde au fost investite peste 30 milioane de euro. Afacerea vinicolă a crescut constant de la un an la altul, afacerile din ultimul bilanț însumând 29,3 milioane de lei, în creștere față de 24,3 milioane de lei în anul precedent.

Făcând un bilanț al anului e recunoscător

că a făcut ce și-a propus: ”Am trăit din plin, cu bine și cu rău. Am fost sănătos și am avut putere de muncă. În ultimul an am încercat să investesc, așa cum fac de 25 de ani. Dar pe lângă bani investesc timp, nervi și viață în drumul pe care merg. Astea sunt încontinuu investiția de-o viață întreagă”.

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

10

11

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

12

Radu Timiș 4

Succes pe toată linia

C

elebru pentru nișa mezelurilor premium unde este lider, Radu Timiș a început de câțiva ani un nou proiect, în agricultură, și este președintele Asociației Române a Cărnii. Firmele lui Radu Timiș lucrează o suprafață de 912 hectare, ocupate cu specii de cultură mare. În 2016 a obținut o producție medie de 5.000 kg/ha la grâu, 5.200 kg/ha la orz, 8.500 kg/ha la porumbul boabe, 45.000 kg/ha la porumbul siloz, 3.800 kg/ha la rapiță și 24.000 kg/ha la plante de nutreț. Capacitatea de stocare în silozurile de cereale uscate este de 5.500.000 kg, iar în silozurile aeriene, pentru furaje verzi este de 16.000 tone.

Productia merge exclusiv spre fabricarea hranei animalelor. În ferma de vaci EcoFerm de la Boldești Scăeni supranumită ”Lamborghini-ul” (datorită tehnicizării), Radu Timiș are în prezent un efectiv de 1.438 capete de bovine de lapte, dintre care vaci mulgătoare sunt 471 capete. Producția medie de lapte per total efectiv este de 14.000 l/zi, respectiv o medie pe cap de vacă de 30 l/zi. Toată producția merge în fabrica de lactate proprie, unde se ambalează sub brandul ”Măgura”. Productia zilnică a fabricii de lapte, pe categorii de produse, este de 13.9 t/zi produse lactate acidofile, defalcate pe ca-

tegorii astfel: 5.3 t sana 3.6 %, 0.3 % sana și iaurt de baut, 5.6 t lapte bătut 2 %, 0.8 t smântână 12 % si 20 %, 1.6 t iaurt 2.8 % și 10 %, 0.2 % iaurturi cu fructe. De asemenea produce și branză telemea, însă în cantitate mică momentan, de doar 0.15 t/zi. Lactatele sunt vândute în lanțul propriu de magazine, 15 la număr. Radu Timiș și-a dorit să intre și pe piața înghețatei, însă acest segment nu a fost atins în 2016.

Totodată Radu Timiș deține și 38 ha cul-

Salamul Săsesc rămâne produsul-fanion al Cris-Tim tivate cu viță de vie (din care 31,70 ha pe rod). La vița-de-vie, recolta de struguri a fost de 6.000 kg/ha la soiul Fetească Albă, 6.000 kg/ha la Tămâioasă Românească, 6.000 kg/ha la Fetească Neagră și 7.800 kg/ ha la Cabernet Sauvignon. În domeniul procesării cărnii, Radu Timiș inovează cu tehnologii moderne care îl ajută să pună pe piață mezeluri la care nu folosește E-uri pentru conservare. A adus

în țară primul echipament pentru procesare prin înaltă presiune (HPP), o tehnologie scumpă. Pe partea de procesare carne, grupul Cris-Tim estimează pentru anul acesta o producție de peste 30.000 tone. Ponderea de vânzare la export a procesatelor de carne Cris-Tim este de aproximativ 10% din producție. Mezelurile companiei pleacă către 15 tari, acestea fiind Moldova, Cipru, Grecia, Spania, Italia, Germania, Austria, Franța, Belgia, Luxemburg, Olanda, Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Irlanda.

Cris-Tim e un player major și pe piata produselor tip ”ready-meal”, categorie la care în 2016 a avut vânzări de 3.050 tone.

Mândria lui Radu Timiș rămâne produsul fanion al Cris-Tim: ”Suntem onorați că la aproximativ 15 ani de la lansare, Salam Săsesc se află în continuare în preferințele românilor, păstrând o cotă importantă în cadrul categoriei”. Precizăm că grupul Cris-Tim își păstrează și în 2016 locul de lider în industria pieței de mezeluri din România, conform ultimului raport de retail audit Nielsen value, serviciul KAI. Totodată, Cris-Tim este brandul în care românii au încredere, primind în ultimii 7 ani consecutivi titlul de Trusted Brand și este brandul de mezeluri cu cea mai mare notorietate în piață, conform studiilor de research efectuate în ultimii ani.

Top 100 fermieri - ediția 2016

13

Jihad El-Khalil

5

Profit din „alfalfa”

P

rovine dintr-o familie care în Liban s-a ocupat tradițional cu oieritul. În 1991, la venirea în România, exporta miei: ”Îi cumpăram de la ciobani și-i încărcam în vagoane”. Azi, o felie importantă a business-ului e dedicată fix aceleiași activități: ”Exportăm peste 300.000 de oi pe an. N-avem producție proprie. Cumpărăm de la ciobani și le îngrășăm”. În fiecare serie îngrașă câte 60.000 de berbecuți.

Destinațiile predilecte sunt Libanul și Iordania. În trecut a fost și Siria, dar nu mai e: ”Situația din Siria ne afectează foarte mult.

Avem de 5 ani de recuperat bani, de când a izbucnit războiul. Șansele de recuperare a debitelor sunt tot mai mici. Au legătură cu reîntoarcerea oamenilor acolo. Sunt oameni care au fugit și nu mai au nimic. Problemele lor sunt mari”.

Din 2015 exportă inclusiv lucernă către țările arabe. Deține o fabrică modernă în valoare de 7 milioane euro, de făcut baloți de lucernă, cu capacitatea de 30.000 tone/ an.

Masa unui asemenea balot e de 800 kg. Dezvoltarea acestei linii de business a continuat și în 2016: ”Facem acum investiții de aproximativ 9 milioane de euro. Mai facem încă o fabrică de lucernă „alfalfa”, cu capacitatea de 60.000 de tone”. Numele de ”alfalfa” provine din limba arabă „Al – fac - facah” care înseamnă ”părintele tuturor plantelor”. Lucerna procesată în fabrici o cultivă în mod irigat pe mii de hectare.

Prin Maria Trading (societate din Călărași botezată după fiica sa născută în Liban și

botezată după ”Fecioara Maria”), Jihad ElKhalil crește 6.000 de taurine, cu 50% mai multe decât în 2015, care iau, de asemenea, calea exportului. La capitolul agricultură, suprafețe lucrate de cele două firme în care e acționar, Agro Chirnogi și Maria Trading, s-au diminuat: ”În zona Călărași, la Drajna, lucrăm aproape 25.000 ha și lângă Timișoara alte 10.000 ha. Suprafața lucrată a scăzut și scade încontinuu, pentru că agricultura nu e rentabilă. Am pierdut aproape 2.000 de hectare. Cele 2.000 de hectare fie și le-au luat oamenii înapoi din cauză că terenul a fost împrăștiat , fie o parte din terenul concesionat de Maria Trading de la ADS le-a fost retrocedată oamenilor”.

Aproximativ jumătate din suprafețe sunt

Investește într-o nouă fabrică de procesare a lucernei

irigate și doar 10% din acestea sunt în proprietate, restul fiind arendate (40% ) de la oameni sau concesionate în lunca Dunării de la ADS (50%). Ca an agricol, 2016 îl cataloghează drept unul ”rău”. ”Am avut tot felul de probleme. Ne-a mers prost, din cauză a fost foarte mult apă. La grâu și la porumb n-a fost bun deloc, din cauză că au fost multe ploi la noi în zonă. Cea mai bună cultură a fost soia, cu producții de peste 3 t/ha. În plus, prețul cerealelor nu e rentabil deloc. Dacă prețul cerealelor mai rămâne mult timp jos, e posibil să intru pe pagubă”.

Societățile în care e prezent au capacități de stocare de 400.000 tone, 85% moderne. În plus, Jihad administrează un port la Dunăre, în Oltenița, și o flotilă de barje, care-i conferă un avantaj logistic în activitățile de export. Planul pentru 2016 e să cultive preponderent porumb, soia și lucernă și să crească, ca și în acest an, capacitățile din zootehnie.

www.agrointeligenta.ro

14

15

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

16

6 Claudiu Necșulescu

Owner’s Choice

V

iță-de-vie cât vezi cu ochii.

Așa arată podgoriile de la Jidvei, județul Alba, locul unde România se poate mândri că deține cea mai mare plantație viticolă cu proprietar unic din toată Europa. Iar proprietarul unic se numește Claudiu Necșulescu și este un constănțean ”adoptat” sufletește de Ardeal - prima dată prin originile soției și a doua oară prin locurile unde a creat un business înfloritor, business care anul acesta, la final, va fi cu siguranță cel mai mare producător de vinuri din țara noastră.

Când vorbește despre ce înseamnă Jidvei, Claudiu Necșulescu vorbește despre o echipă și mai ales despre oamenii care iubesc vinurile de pe Valea Târnavelor. ”Dacă aș spune 2.500 de hectare, nu știu dacă ar fi foarte relevant, dar dacă spun peste 111 milioane de plante pe care le-am păstorit de la doi muguri până a produce struguri, cred că este mult mai relevant. Jidvei reprezintă o tehnologie de vârf care ne-a permis să facem pașii necesari pentru o creștere continuă a calității produselor. Jidvei reprezintă și o implicare socială și totală în zonă. (...) Atunci când discutăm despre capitalul românesc, trebuie să ne gândim că acesta reprezintă mai mult decât simple cifre, el reprezintă și un atașament, o garanție a unei abordări corecte față de oameni. Mie mi-ar fi greu să am o altfel de abordare cât trăiesc în mijlocul comunității”, declara în această vară Claudiu Necșulescu pentru Agrointeligența.

2016 a fost un an cu provocări pentru podgoriile Jidvei, iar la final producția medie pe suprafețele pe rod, peste 2.200 de hectare, a fost de 8 t/ha. S-au continuat investițiile în plantație și s-au achiziționat cinci noi combine de recoltat struguri, acum flota de la Jidvei numărând 10 astfel de utilaje - pe care, de altfel, le-a folosit în premieră în România. Culesul manual rămâne însă de bază, fiind asigurat în campanie de 2.000 de oameni harnici din zonă, și

nu numai. În ceea ce privește împărțirea pe soiuri, Feteasca Regală își are ponderea cea mai mare, undeva în jur de 600 de hectare, după care urmează Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Riesling de Rin, Pinot Noir, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon, Fetească Albă. În pofida dimensiunii exploatației și a cifrei de afaceri, Jidvei rămâne o afacere de familie în care, din acest an, lui Claudiu Necșulescu i s-au alăturat și cele două fiice - Ana și Maria. Ambele au studiat în străinătate și au preluat linii strategice ale companiei Jidvei. ”Nu putem vorbi despre Jidvei ca o afacere de familie fără a-l include și pe tatăl meu (Liviu Necșulescu - n.r.), cel alături de care am construit acest business. În privința implicării fiicelor mele, cred că cel mai grăitor fapt este că numele lor este purtat de cele mai reprezentative vinuri ale gamei Owner`s Choice. Aces-

Legat sufletește de oamenii locului

te vinuri au un alt mod de a fi selectate - la cupaje apelăm la mult mai mulți specialiști pe zona degustării și la somelieri. Mereu degustările se fac în 3-4 formate, ca la final să reușim să avem cel mai bun vin. Pornim de la 10 variante și la final ajungem la un produs care să reflecte maximum de calitate. Bucuria mea cea mare este că gama aceasta, an de an, a adus medalii și participări la concursuri internaționale de prestigiu”, ne-a spus Claudiu Necșulescu.

Acesta a preluat nu doar vechea întreprindere agricolă de stat Jidvei la privatizarea din 1999, dar ulterior a cumpărat de la moștenitori și Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă pe care l-a restaurat complet, redându-i strălucirea de altădată ca bijuterie arhitectonică.

Top 100 fermieri - ediția 2016

17

Dumitru Andreșoi Promotorul Țurcanei

D

umitru Andreșoi este cel mai mare crescător de oi din România, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine ”Dacia” – Hunedoara și influent lobbyist al intereselor crescătorilor de oi din România, fiind una dintre vocile publice cele mai avizate din branșă. Povestea ascensiunii lui Dumitru Andreșoi e una spectaculoasă. Acesta a început în 2001 cu doar 80 de oi cumpărate din ”nostalgia copilăriei”, a ajuns în 2011 la 19.500 de animale, ca în 2014 să atingă un număr record, de 45.000 de oi. Ca să înțelegem dimensiunea afacerii sale, precizăm că următorul clasat la nivel național, după Andreșoi, are undeva între 7.000 și 10.000 de exemplare. În ultimii doi ani efectivele s-au stabilizat la 45.000 de capete, variația de la un an la altul fiind de cel mult 2.000 de capete: ”Ca pondere eu voi rămâne undeva la 25.000 de capete de oi mame. Voi încerca să mă opresc la acest prag cu oile mame, fiindcă mai sus devine nerentabil și o să încerc să cresc ponderea pe stabulație. Să intru pe oi de carne pe stabulație. Și afară să țin 25.000 de oi. În ceea ce privește tineretul mic, o să vând 200.000 de miei pe an, îngrășați în patru serii”, a declarat acesta.

Din cele 45.000 de ovine îngrijite de Dumitru Andreșoi, 25.000 sunt mame. Anual, acestea dau naștere la 25.000 de miei, dintre care 30% sunt ținuți în ferme și 70% sunt exportați. Animalele le are împărțite în turme de câte 1.500, răspândite pe munți

din 8-9 județe ale României. Fermierul a investit masiv și în construirea de la zero sau amenajarea de adăposturi pentru efectivele sale de oi, ajungând la o capacitate de 60.000 capete.

Același model de creștere spectaculos l-a urmat și în domeniul achiziției de terenuri, unde creșterea suprafețelor deținute și administrate a crescut în ritm exploziv. Dacă în 2011 avea 7.000 de hectare, în toamna lui 2016 a ajuns la 16.000 ha, dintre care jumătate sunt în proprietate, disparate pe raza a 8-9 județe. Doar în ultimul an Andreșoi a crescut cu 3.000 ha, dintre care 1.500 ha în proprietate. La un moment dat Dumitru Andreșoi era cel mai mare deținător de teren agricol ”pe persoană fizică”, ulterior el mutânduși terenurile pe mai multe societăți controlate de familie.

Anul 2016 e și primul în care Andreșoi s-a metamorfozat din ”investitor în terenuri” în agricultor. Soția și fiica sa administrează două ferme în care a investit 1,86 milioane de euro în acest an. Cele două lucrează 2.400 ha în lunca Mureșului cu utilaje performante de la John Deere.

Una dintre marile bătălii ale lui Andreșoi, în calitate de lider în branșă, e spargerea monopolului intermediarilor, la exporturile de miei: ”Țările arabe cumpără cu 2,52,7 euro/kg, preț ”loco Constanța”, iar oamenii vând cu 6 lei (n.r. 1,5 euro). După cum observați, 1-1,2 euro/kg își pun interme­ diarii. Aproape dublează prețul. Intermediarii nu fac nimic. Îi bagă în cala vapoarelor și atât”.

Deține un efectiv total de 45.000 de ovine

7

www.agrointeligenta.ro

18

19

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

Gheorghe Albu Conu’ de la Viișoara

G

heorghe Albu, cel mai puternic fermier din Constanța, în pofida realizărilor sale, trece prin încercări grele, din care își dorește ca Dumnezeu să-l scoată cu bine la liman.

Ca profil public, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii sub trei miniștri, este vicepreședinte al LAPAR începând cu 2016. Însă locul unde excelează este în activitatea de fermier, unde s-a făcut cunoscut prin lobby-ul puternic pentru plantarea de perdele forestiere. Albu a plantat 1,2 milioane de salcâmi pe 230 ha: ”Deși am cheltuit bani cu ele în primii 3 ani, e o cheltuială care vine acum și mă răsplătește cu sporuri de producție de 30-40-50% și ca atare încep să câștig bani de pe urma lor. În câmpuri protejate de perdele forestiere am obținut și 8 tone de grâu la hectar, în timp ce în câmpuri neprotejate de perdele forestiere am obținut doar 4.000 kg/ha în anii secetoși”.

Fe r m i e r u l lucrează peste 6.000 ha, un pic mai mult de jumătate din cele 12.500 ha pe care le lucra la jumătatea anilor 2000. În proprietate are peste 1.500 ha. Nepoții lui Gheorghe Albu, ajutați de acesta, dețin de asemenea o fermă care exploatează la Pecineaga 1.800 ha luate în arendă. La cultură mare, producțiile lui Gheorghe Albu au avut de suferit din cauza secetei din acest an, încadrându-se însă în ”media pe județ”.

Cum fermierul are un doctorat în ”ovine”, era normal să aibă și un nucleu ovin, de 3.000 de capete. Gheorghe Albu administrează și 150 ha de pădure, 150 ha de baltă de pește, iar în ultimii ani a pariat și pe înființarea unor valoroase plantații de 200 hectare de vie, cu clone omologate pentru

arealul viticol din zona Dobrogei importate din Franța: ”Via este împărțită în 50% soiuri albe, 50% soiuri roșii”, declara în toamna acestui an Gheorghe Albu pentru Agrointeligența.

Producțiile de struguri au fost foarte bune, de 8.000 kg/ ha, ajutate și de vremea secetoasă, care a dus la o calitate excepțională a boabelor. În acest an fermierul a inaugurat și o cramă ultramodernă la Viișoara, în urma unei investiții de 3 milioane euro (din fonduri proprii și credite bancare), cu o capacitate de 1,2 milioane litri, unde îmbuteliază vinuri sub brandul propriu ”Conu Albu”.

Două dintre proiectele de viitor ale lui Gheorghe Albu sunt realizarea unor livezi pe 200 ha și investiția în sisteme de irigații în momentul în care statul va oferi stimulente financiare în acest sens: ”Măcar 10% din terenurile lucrate ne-ar trebui irigate, ca să putem produce pe acele suprafețe loturi seminicere, astfel încât să avem de la an la an sămânță de valoare biologică bună”, declara fermierul.

Și-a împlinit un vis: propria cramă ultramodernă

8

www.agrointeligenta.ro

20

Laurențiu Baciu 9 Vocea agriculturii

L

aurențiu Baciu este în prima linie a fermierilor din România. Are exploatația în comuna Damienești, din zona Bacăului, el lucrând 2.400 ha. Face agricultură la cel mai înalt nivel, însă este mai cunoscut ca președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, fiind una dintre cele mai puternice voci din branșă Din suprafețele lucrate, Baciu are în proprietate doar 200 ha. Totodată, deține silozuri moderne cu capacitatea de 20.000 tone. În 2016 a investit 500.000 de euro în utilaje. Pentru ferma lui, a fost un an ”aproape de normal”, cu producții la grâu de peste 7.000 kg/ha, la porumb de 10.000 kg/ ha, la floarea-soarelui de peste 3.000 kg/ ha și la soia de peste 3.000 kg/ha.

Laurențiu Baciu deține și un hotel de 4 stele, care are 32 de camere cu 64 de lo-

curi, 2 restaurante și o terasă cu capacitate totală de 200 locuri la mese. Hotelul, amplasat în zona ultracentrală a Bacăului, e targetat pe turismul de business. În prezent rata de ocupare a hotelului e de 6570%, ceea ce permite ca ”plata ratelor să fie în grafic”. Între afacerea din ”hotelărie” și ferma lui Baciu există un element de legătură. E vorba de mica fermă zootehnică care asigură aproape tot necesarul de aprovizionare al restaurantelor: ”Pentru hotel nu cumpăr nimic din ceea ce se poate obține în România, adică toate produsele din carne, din lapte, legume, fructe, vinul din vie, toate le am din fermă. Obțin 30-40 de tone de mere, care nu-mi trebuiesc, carne suficientă, chiar cu pește, purcei am câteva sute, zeci de vaci, găini, iepuri, fără număr. Cât e nevoie. Costurile de producție nu se compară. Le produc cu 300% mai ieftin decât dacă le-aș cumpă-

Combate solul slab cu tehnologii moderne

ra de pe piață, pentru că eu am lanț integrat și le furajez cu ce obțin din producția vegetală”.

Specificul terenului lucrat de Laurențiu Baciu l-a forțat să fie inovativ și să folosească intens noile tehnologii agricole: ”Majoritatea sunt podzoluri, terenuri grele, impermeabile, cu un humus care nu ajunge la 1% și unde pe majoritatea beneficiez și de o aciditate între 5 și 6”. Accesul la apă în schimb e bun, iar clima are apucături inverse celei din sudul țării: ”Nu e arșița aia cruntă, dar în schimb sunt gerurile alea crunte, deci avem o compensare”, spune Laurențiu Baciu, glumind pe jumătate.

Pentru 2017 își dorește să mențină ritmul, adică să aloce planurilor investiționale cam 25% din cifra de afaceri.

Top 100 fermieri - ediția 2016

21

Nicolae Sitaru Fermierul-solidar

V

icepreședintele LAPAR Nicolae Sitaru e o voce a fermierilor în spațiul public cu o profundă înțelegere a fenomenelor ”bune” și ”rele” din mediul rural. E vicepreședinte al LAPAR Dincolo de asta, rămâne un fermier de succes, cu rate de profit sănătoase, care în anii buni ajung la 30%. În 1984, de când a terminat facultatea, s-a angajat la Complexul de Porci de la Căzănești - Ialomița, la 8 km de localitatea natală, ca inginer mecanic agricol, iar în primii ani după revoluție a ajuns șef la FNC la Căzănești. În 1993 Nicolae Sitaru a simțit că FNC-ul de stat nu mai merge și, în paralel cu slujba la stat, și-a înființat propria societate, Elsit Com SRL, aceeași de astăzi. A început vânzând materiale de construcții, apoi a intrat în comerțul cu piese de tractoare și mașini agricole. În 1994 a demisionat și și-a cumpărat primele tractoare de la Brașov, plus câteva utilaje agricole cu credit subvenționat și, fiind cunoscut în comună, unde a copilărit și a muncit, nu i-a fost greu să adune laolaltă primele 80 ha pe care să le lucreze în regim de prestări servicii. În 1998 lucra deja 1.000 de hectare. Pasul cel mare a fost achiziția a 500 ha de la fostul IAS Lehliu, în acel an. Ulterior a crescut până la 3.000 ha, cât lucrează și azi, o șesime din suprafață lucrând-o doar în regim de prestări servicii pentru comună. A investit peste 2 milioane de euro în silozurile cu capacitate de 30.000 t, iar în tractoare și utilaje performante alte 2 milioane de euro.

Sitaru e și cofondator al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, o asociație ce numără în jur de 200 membri (număr ce fluctuează), care lucrează în jur de 90.000 ha. Asociația e flexibilă, neimpunând limitări membrilor, motiv pentru care și popularitatea de care se bucură în rândul fermierilor, numărul membrilor înmulțindu-se cu din ce în ce mai mulți

10

tineri: ”Marele avantaj al unei asociații de tipul ăsta e că nu suntem integrați total nici unul dintre noi. Fiecare facem prin asociație, fiecare cât vrea să facă prin asociație. Dacă el are un avantaj mai mare în altă parte, poate să fie membru al asociației și să facă numai anumite părți din activitate prin asociație. Eu în fiecare an câștig numai din motivul ăsta 100 euro/ ha, adică câștig 250.000 euro, doar fiindcă facem lucruri împreună”. În 2016 a obținut la grâu 7 t/ha, la rapiță 4 t/ha, la floarea-soarelui 3,6 t/ha și la porumb 7,7 t/ha. Fermierul explică cifrele: ”A fost căldură mare. Am avut și porumburi bune și mai

2016 a fost al fermierilor din Câmpia de Vest

puțin bune. Am avut și de 10.000 kg/ ha și de 5.000 kg/ha. Atât a ieșit media.

Noi am avut căldură multă. N-a plouat deloc. A fost secetă”. Despre fermierii din Câmpia de Vest, care au obținut producții-record, Sitaru remarcă senin: ”A fost rândul lor anul ăsta”. În 2017 vrea să dezvolte capacitatea de stocare cu încă 20%, pentru a prelua producțiile de la fermierii mai mici din zonă: ”Fac asta fiindcă în rest nu prea mai ai unde să te extinzi, că pământurile sunt ocupate”. Îndrăgește călătoriile. A vizitat peste 50 de țări din toate colțurile lumii, din Asia și Africa și Americi. A ajuns până în China, Rusia, Kazahstan și Noua Zeelandă, dar cel mai mult îi place în SUA și are o slăbiciune pentru Franța. În ultimii ani Nicolae Sitaru a început să delege din atribuții celor doi fii, Bogdan (30 ani-absolvent de ASE) și Daniel (26 ani-absolvent de Agricultură).

www.agrointeligenta.ro

Vasile Iliuță

22

11

Președinte la județ

P

oliticianul și economistul agrar Vasile Iliuță (47 ani) e acţionar la 8 companii. Împreună cu soția și copiii are 450 ha în proprietate, suprafață în creștere cu 20-30 ha față de anul trecut. În total lucrează însă prin firmele sale 4.500 ha. O fracție de 600 ha din totalul suprafeței lucrate de el este irigată, beneficiind de calitatea de membru al OUAI Vâlcelele. În privința producției agricole din acest an, Iliuță a obținut la porumb 7.800 kg/ha, la grâu 5.800 kg/ha, la orz 6.000 kg/ha și la rapiță 3.400 kg/ha. Deține și spații de stocare de 16.000 de tone, o stație de tratare a semințelor în flux continuu.

O linie specială de business e producerea de sămânță pentru corporațiile Pioneer, Monsanto și Saaten Union. Vasile Iliuță a cultivat porumb și floarea-soarelui pentru sămânță pe 150 ha. Pentru grâu, rapiță și orz a alocat în 2016 circa 200 ha. În 2016 a investit masiv în upgradeul parcului de utilaje, estimând că urmare a acestei mișcări va realiza o economie de 25% la costurile de producție: ”Pentru cultura mare am schimbat tehnologia. Am adus utilaje de 560 CP, de 520 CP și utilaje de capacitate foarte mare, cum sunt discuri de 12 metri, semănătorile de 24 de rânduri. Cauza e lipsa personalului calificat din agricultură, migrația lui către salarii mai mari din Occident. Asta e miza. Se reduce la jumătate personalul și numărul de utilaje se reduce la 50%. Deși utilajele ne costă destul de mult, le recuperăm, fiindcă facem și reduceri ale consumului de carburant și economii de salarizare”. Per total, investițiile în fermă s-au ridicat în 2016

la 1,5 milioane de euro, incluzând aici și tehnica de irigat. În 2017 plănuiește să obțină câteva accesări de proiecte cu cofinanțare UE n e ra m b u rs a b i lă, în vederea modernizării ieșirii și încărcării la calea ferată, precum și să construiască un nou siloz cu încărcare în vagoane. Valoarea proiectului va fi până într-un milion de euro și ca-

Pentru 2017 are în plan un nou siloz cu încărcare în vagoane

pacitatea de încărcare va fi de 8.000 t.

Vasile Iliuță este membru PNL. El a fost primar în comuna Vâlcelele din județul Călărași, apoi deputat și membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. De anul acesta este președintele Consiliului Județean Călărași, ceea ce face ca mare parte a afacerilor să fie lăsată în grija familiei și a oamenilor de încredere. Cu toate acestea, în măsura în care timpul îi permite, se implică în anumite aspecte ale muncii la fermă și în deciziile de natură strategică.

23

Top 100 fermieri - ediția 2016

Cele mai avantajoase soluții financiare oferite fermierilor de către Agricover Credit Credite avantajoase aprobate rapid, pe baza unei documentații minime care nu pune probleme agricultorului!

Este ceea ce propune ca și soluție de finanțare Agricover Credit - instituţie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanţarea sectorului agricol.

R

obert Rekkers, Director General Agricover Credit, a prezentat, în cadrul unui seminar la Târgul Indagra, cele mai accesate pachete financiare puse la dispoziția fermierilor. ”Agricover vine în sprijinul dumneavoastră cu produse inovatoare care să vă ajute la fermă să aveți succes rapid și mai ales eficient. Pe scurt, suntem un IFN care are capital propriu și ne aflăm sub supraveghere BNR, deci suntem foarte serioși. Cu asta vrem să vă convingem, în principal: seriozitate și soluții punctuale. Noi ne-am focusat doar spre fermieri, nu suntem interesați să finanțăm partea urbană, ci doar sectorul rural, deci producătorii agricoli. Avem soluții simple, nebirocratice, eficiente și inovative. Ca grup lucrăm cu 5.000 de fermieri, noi avem cam 2.000 de clienți care sunt finanțați și știm care sunt provocările acestui sector. Finanțăm clienți care însumează peste un milion de hectare. Suntem flexibili, foarte operativi, rapizi, astfel că, de obicei, în 7 zile aveți banii de la noi, iar, după cum știți, dacă mergeți la orice bancă și cereți un pachet, de obicei durează și 2-3 luni. Nu doar că, de regulă, aprobăm finanțarea, dar și documentația pe care trebuie să o prezentați este minimă”, le-a transmis Robert Rekkers celor aproape 100 de fermieri, printre care și pomicultori prezenți la eveniment.

Directorul General Agricover Credit a trecut în revistă cele mai cerute soluții pentru fermieri. Pe primul loc, și cea mai proaspătă noutate, este plata motorinei după recoltă.

Acordarea se face fără garanții, iar fermierul beneficiază simplu și rapid de motorina necesară întregului ciclu agricol.

”Un fermier are nevoie de 80 litri/ha pe an agricol, ceea ce implică o cheltuială foarte mare. Cum funcționează finanțarea noastră? Noi avem un call center unde fermierii pot suna - Am nevoie de motorină, iar noi, la partea de Agribusiness, luăm comanda și discutăm cu furnizorii mari - Petrom, Rompetrol, Mol etc. Și se livrează de obicei a doua zi. Este o facilitate, pentru că noi nu stabilim un termen imediat și ultima dată limită este după recoltă”, a punctat Robert Rekkers.

Avans Porumb Forward se adresează fermierilor din sectorul vegetal care exploatează suprafețe mai mari de 400 ha, avansul putând fi utilizat în funcție de propriile nevoi atât pentru capital de lucru, cât și pentru investiții în eficientizarea fermei și în creșterea productivității. Soluția poate fi dezvoltată și pentru alte culturi. ”Aveți un contract forward pentru vânzarea producției de porumb și vreți să aveți un preț fixat, dar doriți să și primiți bani, de aceea vă propunem un credit înainte, adică 70% din valoarea contractată”, a mai explicat directorul General Agricover Credit.

Avans Porumb Forward se alătură produsului specializat lansat anul trecut - Creditul Corelat cu Matif, ce permite corelarea dobânzii cu prețul cerealelor de la Bursa de mărfuri din Paris.

Creditul Pre-intabulare. Spre deosebire de

soluţiile de creditare existente pe piaţă, acest produs financiar facilitează achiziţia unui teren arabil, chiar dacă acesta nu este încă intabulat, fermierul având la dispoziţie multiple soluţii de garantare. ”Dacă un fermier vrea să cumpere un teren care nu este intabulat, noi îi dăm bani, pe baza unei promisiuni că în 6-9 luni intabulează acest teren și îl pune drept gaj la noi”, a mai spus Robert Rekkers.

Oferirea discountului aferent vânzarii de semințe și pesticide sub formă de credit în avans, prin Agricover Credit, cu dobândă și costuri zero este o altă soluție pentru fermieri. ”Noi vă dăm acest discount cash, aplicăm preț de listă pentru această comandă de semințe/pesticide, iar 30% din aceasta vă dăm credit cu dobânda zero”, a mai subliniat Robert Rekkers. Acesta a mai spus că foarte mulți clienți sunt extrem de mulțumiți de această ofertă financiară.

Agricover Credit este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic și are o echipă comercială mobilă, formată din consultanți financiari, acoperă întreg teritoriul țării, deplasânduse la sediul clientului pentru a oferi suport în alegerea celei mai bune soluții de finanțare, întocmirea dosarului de creditare și cel mai scurt timp de răspuns. Pentru mai multe detalii, accesați site-ul www.agricover.ro.

www.agrointeligenta.ro

24

Horia Culcescu 12

Regele serelor

L

ider incontestabil, cu 70% din piața serelor din România, Horia Culcescu operează 140 ha de sere în jurul Capitalei, cărora li se adaugă fermele de legume la Turnu-Magurele, Işalniţa şi Craiova. Culcescu deține și 400 ha de livezi, cu o producție de 6.000 de tone de fructe pe an (caise, cireşe, piersici, nectarine, prune, vişine şi nuci), care iau calea Rusiei, Germaniei, Austriei, dar ajung și în magazine românești, precum și la fabrica proprie de conserve. Circa 50% din producția de legume a serelor sale merge la export, cealaltă jumătate fiind destinată pieței interne: ”Treaba merge bine, avem investiții mari. Anul 2016 a fost mult mai bun decât 2015. Ne-a ajutat stabilitatea pieței și TVA redusă la 9%. L-am simțit din plin”, a declarat Culcescu pentru Agrointeligența. Printre investițiile în derulare enumerăm intrarea pe piața zootehniei, prin construirea unei ferme de bovine la Ostrov (CT), populată în prezent cu doar 200 de capete, dar care în 2017 va ajunge la 1.000 de capete. În paralel, în lunile care urmează va demara construcția unui abator tot la Ostrov, dar nu pe vreuna din firmele la care e acționar, ci prin cooperativă. Miza în anii următori e pătrun-

derea pe piața de procesare. Un plan pentru viitorul apropiat este extinderea cu 2030 hectare de sere noi, tot la Ostrov.

Culcescu e acționar și la Domeniile Ostrov, companie care are în spate investiții de peste 20 milioane de euro și care deține 1.200 ha de viță-de-vie. Compania dispune de o fabrică nouă, cu o capacitate de de-

A intrat în zootehnie cu o fermă de 200 de vaci. Vrea să ajungă la 1.000 de capete pozitare de 130.000 de hectolitri de vin pe an. Omul de afaceri a intrat și pe piața serviciilor hoteliere. Vizat este turismul viti-vinicol, printr-o investiție de 5 milioane de euro într-un resort de patru stele și pensiuni pentru 300 de persoane. O parte din proiectul turistic al lui Culcescu este deja dată în funcțiune. Zona este populată cu o serie de obiective valoroase, de la lacul Bugeac, la rezervațiile naturale Pădu-

rea Esechioi, Pădurea Canaraua Fetii și Pădurea Cetate. Și desigur, Dunărea. În 2017 are planificată modernizarea fabricii de la Caracal (deținută de Leoser International SRL), în care va pompa 4 milioane de euro, parte și cu fonduri europene.

Vizează totodată și extinderea suprafețelor de sere și popularea totală a fermei de vaci.

Una dintre prioritățile majore ale fermierului sunt fructele: ”Înființăm în fiecare an noi suprafețe cu viță-de-vie și pomi fructiferi”, a declarat producătorul. Ritmul anual de extindere a plantațiilor din Ostrov se menține același ca în fiecare din anii trecuți, fiind de 50 ha la pomi și 50 ha la vie. Livezile lui Culcescu sunt intensive (1.700 pomi/ha), au plasă antigrindină și sunt irigate prin picurare.

Introducerea subvenției pentru sere o consideră salutară: ”E o treabă foartre bună că ne-au dat subvenții începând cu anul trecut. Datorită subvenției, care se acordă până în 2020, sectorul ar putea fi salvat. Nu doar să se mențină, ci chiar să crească. Însă sumele ar trebui mărite la sere, deoarece căldura e foarte scumpă în România, fiindcă la noi nu există o piață concurențială din cauza monopolurilor de pe piața gazului și din acest motiv în România gazul metan e accesat de proprietarii de sere români la un preț cu 40% mai mare decât fermierii olandezi”. Culcescu consideră că subvenția ”corectă” pentru a acoperi această diferență de cost a energiei ar trebui să fie de 25.000 euro/ha.

Top 100 fermieri - ediția 2016

25

13

Nicușor Șerban

Pariu pe energia electrică verde

N

icușor Șerban e un profesionist al producției integrate.

Afacerea agricolă și-o conduce prin firma Agroserv Măriuța (Ialomița). În 2016 suprafața lucrată de fermier nu a mai crescut, rămânând la 3.500 ha lucrate în regim neirigat. Nicușor Șerban explică stagnarea:”Nici nu cred că aici mai avem noi tendința asta, pentru că din punctul ăsta de vedere lucrăm suficient pământ ca să fim o fermă echilibrată, în schimb la numărul de vaci am ajuns să mulgem 800 de capete, ceea ce înseamnă o creștere de 25% în ultimul an”. Cea mai mare parte din producția de lapte o vinde direct în străinătate, către Bulgaria și Grecia, fiindcă prețul e cu 3-7% (variabil de la lună la lună) mai bun decât cel de la intern.

După ce în anul anterior a terminat construcţia unui grajd nou cu o capacitate de 800 de vaci, în 2016 a realizat investiții de doar 200.000 de euro în

utilaje. Probabil ca să-și adune puterile pentru anul marilor investiții, care e 2017: ”Avem niște proiecte destul de mari

Producția de lapte o vinde direct în străinătate, către Bulgaria și Grecia, la un preț mai bun decât în România pe care sperăm să le pornim. E vorba de o fabrică de lapte cu capacitatea de 75 t/ zi și o stație de biogaz cu o capacitate de 1 MW”. Una e deja aprobată de AFIR și se

află în faza de licitații, iar cealaltă e în pregătirea proiectului și va fi finanțată din fonduri de la Ministerul Mediului.

Valoarea investiției în fabrica de lapte va fi de 5 milioane de euro, iar în stația de biogaz de 3 milioane de euro, în ambele cazuri valoarea nerambursabilă fiind de 50% din valoarea proiectului.

La producțiile în câmp a obținut 4.500-4.600 kg/ha la rapiță, 6.200 kg/ha la grâu, 6.000 kg/ha la orz, 6.500 kg/ha la triticale și 8.000 kg/ha la porumb: ”Acolo unde porumbul n-a fost lovit de piatră, am reușit să facem și 10 t/ha. Am avut afectate de grindină 400 ha, care ne-a făcut să recoltăm de pe acea suprafață doar ceva peste 6 t/ha”. În prezent, Nicușor Șerban lucrează cu 80 de angajați, urmând ca atunci când va inaugura fabrica de lapte și stația de biogaz, numărul acestora să mai crească cu 20-25. Nicuşor Şerban e și preşedinte al Asociaţiei Holstein.Ro, dar şi al Romlacta.

www.agrointeligenta.ro

26

Sorin Paul Stănescu

Concesionar în Balta Ialomiței 14

P

referă să stea retras într-un con de umbră, deși ca dimensiune e unul dintre cei mai importanți playeri din agricultura românească, firma sa A&S International 2000 SRL clasându-se a 12-a în clasamentul subvențiilor APIA. Prin compania A&S controlează peste 15.000 de hectare de teren luate de la ADS în Balta Ialomiţei, între Braţul Borcea şi Dunăre. Pământul este printre cele mai bune din țară, irigat, deci îi asigură recolte bune, iar costurile sunt reduse prin faptul că societatea este importator direct pentru toate produsele ce asigură tratamentul seminţelor şi al culturilor agricole, respectiv: ierbicide, fungicide si insecticide. A&S Internaţional 2000 face parte din A&S Holding, care mai include companiile Pasteur, Pasteur Filipeşti şi Farmavet.

E cunoscut mai ales pentru preluarea în

condiții avantajoase a Institutului Pasteur.

Cea mai bănoasă tranzacție a lui Sorin Paul Stănescu e legată de acest institut fanion

A preluat Institutul Pasteur și controlează peste 15.000 de hectare de teren luate de la ADS pentru industria farmaceutică veterinară și datează din perioada bulei imobiliare, când ADS, condus de Barna Tanczos, l-a împroprietărit în 2007 cu 760.996 mp de

teren în București, la prețul de 9,38 RON/ mp. Aceste terenuri au adus un an mai târziu firmei A&S a lui Stănescu un profit de 37,75 milioane de euro.

Prin preluarea Institutului Pasteur, a căpătat controlul asupra unei felii importante din tot ce înseamnă comerț cu produse și servicii farmaceutice veterinare. Însă legăturile sale cu ”lumea veterinarilor” sunt nu doar de business, ci Stănescu e și nașul copiilor fostei președinte a ANSVSA, Narcisa Georgescu. În ultimul bilanț depus la ANAF, firma sa A&S International 2000 SRL a înregistrat o scădere cu o treime a cifrei de afaceri, de la 50 milioane de lei, înspre 32 milioane de lei. Concomitent, profitul s-a diminuat dramatic, de la 18 milioane de lei la doar 1,8 milioane de lei. În ultima perioadă Stănescu s-a retras din firmă, lăsând A&S Internațional 2000 SRL pe numele fiicei sale, Alexandra-Cristina.

27

Top 100 fermieri - ediția 2016

Adrian Rădulescu

15

Fiul rătăcitor al agriculturii

A

drian Rădulescu, deși și-a împărțit cu asociații săi businessurile agricole, și-a predat ștafeta unei părți a afacerilor sale către cei doi fii, însă rămâne pe mai departe una dintre cele mai influente voci din agricultură, atât pe partea de business, cât și pe cea de politici agricole.

A fost președinte al LAPAR, secretar de stat, consilier prezidențial, iar acum a revenit în funcția de președinte al Asociației Fermierilor din România.

Printre primii arendași ai României El a fost unul dintre primii arendași cu acte în regulă de după Revoluție, pornind de la 150 ha lucrate, ajungând în perioada de glorie la 7.000 de hectare. În prezent mai lucrează pe partea de cultură mare aproximativ 600 ha în județul Giurgiu, luate în totalitate în arendă, cu ajutorul unui parc de utilaje agricole de 500.000 de euro. În 2016 cultura de porumb a fost afectată de secetă, la grâu a obținut 6.000 kg/ha, iar la floare 2.700 kg/ha. În zootehnie fermierul deține 4 ferme de porci, dintre care 3 cu capacitatea de 2.000 de capete și una de 4.000 de capete. În fiecare dintre cele trei ferme mai mici a investit 1,2 milioane de euro, iar în cea mare în jur de 2 milioane de euro.

Anual pe poarta fermelor sale ies cam 31.000 de porci. Deține și abator propriu în Valea Dragului, Giurgiu, în care a investit în jur de 1 milion de euro. Rădulescu are și investiții în viticultură, deținând în proprietate 70 de hectare de vie tânără în care a investit 1 milion de euro, dar și o cramă de 3 milioane de euro cu capacitatea de 1 milion de litri, unde îmbute-

liază doar vinuri DOC sub marca proprie: ”Domeniile Dealul Mare Urlați”. Acestea sunt livrate în supermarketuri și în sectorul HoReCa.

În cel mai recent pariu al său, Rădulescu deține și 49% dintr-o investiție piscicolă pe fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro, în județul Dâmbovița.

www.agrointeligenta.ro

28

16

Ioan Niculae

Rămâne un gigant

G

rupul Interagro intră la apă.

Absența pentru o vreme a patronului care să ia deciziile strategice, sechestrele, controalele și popririle instituite în ultimii doi ani de către autoritățile de control și neîncrederea băncilor și a partenerilor de business au afectat vizibil activitatea de zi cu zi a companiilor până la eliberarea acestuia din închisoare, în iulie 2016. Ioan Niculae avea o avere estimată de Top 300 Capital la 1,7 miliarde de euro înainte de a fi arestat în 2014 în dosarul sponsorizării ilegale a campaniei electrorale prezidenţiale din 2009 a lui Mircea Geoană. În 2015 aproape un miliard de euro din avere i se topise. În anii săi de glorie, grupul lui Ioan Niculae lucra 55.000 ha de teren agricol, suprafață apropiată ca dimensiune de cea lucrată de Agricost SRL în Insula Mare a Brăilei. În prezent, Interagro SA a picat pe poziția 63 în topul solicitanților de subvenții de la APIA în funcție de suprafața lucrată. În schimb, firma Intercereal SA Movila, administrată de Costică Bancea (manager din Interagro) și deţinută de offshore-ul Mediterranean Design INC din Insulele Belize și Interagro, se află pe locul 3 la nivel național în privința subvențiilor pe suprafață, ceea ce reprezintă un posibil indiciu că exploatarea patrimoniului arabil e posibil să fi fost transferată pe noua companie. În 2016,

Intercereal SA lucrează cel puțin 14.500 ha de teren arabil. De menționat e că recent în acționariatul Intercereal SA Movila a intrat cu o deținere de 30% și Lord Energy SRL (fosta Tinmar Trade SRL), în jurul căreia gravitează traderul de energie Augustin Oancea. În paralel, anterior arestării, Niculae investise și în 370 ha de vie și în 260 ha de livezi, în 1.000 ha de tutun, o seră de tomate, precum și în unități integratoare ale producției, de la fabrică de ulei la fabri-

Averea i-a intrat la apă după problemele cu justiția că de lactate și unități de industrializare a cărnii. De asemenea, Niculae îşi dezvoltase centrale electrice în cogenerare, care produceau mai mult decât consuma grupul Interagro.

Lacătul a rămas pe termen nedefinit și pe cele 5 combinate ale holdingului Interagro: Turnu Măgurele, Bacău, Slobozia, Piatra Neamţ şi Făgăraş (care reprezentau două treimi din business-ul său, dar și cel mai mare consumator de gaze al țării), fiind în conservare. Cât timp a fost încar-

cerat, o bună parte din angajații combinatelor au fost concediați, iar o altă parte trimiși în șomaj tehnic. În perioada de lipsă a lui Ioan Niculae, ajunsese o provocare pentru companie săși ducă la bun sfârșit campaniile agricole, potrivit unor surse din companie. Evenimentele din plan public se reflectă direct în evoluția firmelor fanion, Interagro SA și Interagro SRL, care au fost băgate în insolvență de Niculae în 2014. Astfel, cifra de afaceri a Interagro SA a scăzut la doar 275 milioane de lei în ultimul an fiscal încheiat, conform bilanțului depus în 2016 la ANAF. În anul anterior avusese o cifră de afaceri de 6 ori mai mare, respectiv de 1,75 miliarde de lei, societatea înregistrând o pierdere de 59 milioane de lei, aproape de 3 ori mai mare decât în ciclul economic precedent. Afacerile Interagro SRL s-au prăbușit și ele, conform bilanțului depus la ANAF în 2016, la doar 374,5 milioane de lei, de la 1,59 miliarde de lei cu un an mai devreme. Practic, în doar un an, afacerile celor două companii au căzut cu 80%, de la 3,3 miliarde de lei la 649,5 milioane de lei.

Dificultățile se văd și în înjumătățirea staff-ului celor două societăți, de la 1.590 de salariați în 2014 la o medie de 807 în 2015.

Cea mai puternică afacere în domeniul agricol din ultimul deceniu și jumătate e mai vulnerabilă ca niciodată, dat fiind că pentru Ioan Niculae norii n-au dispărut de la orizont.

Top 100 fermieri - ediția 2016

29

Viorel Nica 17 Omul cu butonul pentru ploaie

V

iorel Nica exploatează 3.520 de hectare, din care doar 200 în proprietate, lângă Fetești, județul Ialomița. Atuul său major e că suprafața pe care o administrează e irigată în proporție de 100%. Nici nu i-ar ședea bine altfel, dat fiind că el e președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, poziție din care, de mai mulți ani, se luptă pentru reînvierea, prin investiții, a vechilor sisteme de irigații.

Totodată, Nica e și vicepreședinte al Federației Naționale Pro Agro. În urmă cu un an, când s-a supus la vot în Parlament așa-zisa Lege a irigațiilor, Nica și alți membri ai Federației Naționale Pro Agro au stat la balconul sălii Plenului cu pancarte, prin care au cerut deputaților să aprobe programul de reabilitare a sistemelor distruse după Revoluție. Acum 6 ani, prin intermediul unui OUAI fermierul a reabilitat pe Măsura 125 sistemul de irigații din zonă, apa fiind pompată prin conducte îngropate. A zis că n-avea de ales: ”Suntem pe vecie condamnați.

Irigațiile nu sunt opționale. În zonă la noi precipitațiile au fost de 200 l/mp între 1 ianua­r ie11 august. E un con al secetei aici. Din motivul ăsta aici a fost primul sistem de irigat din România, sistemul Petroiu-Ștefan cel Mare, dat în exploatare în 1970-1971”.

Deși producțiile n-au fost la fel de bune ca în 2015, când la grâu a obținut 8 t/h, rezultatele sunt robuste. La grâu a recoltat

6.400 kg/ha, la orz 6.400 kg/ha, la soia 3.200 kg/ha, la rapiță 4.250 kg/ha. Vedeta a fost porumbul, cu 12.000 kg/ha. Vecinii săi care n-au beneficiat de irigații au obținut doar 2.5003.000 kg/ha la grâu, la porumb sub 3.000 kg/ha și la rapiță în jur de 3.000 kg/ha.

Alături de fiul său, a dezvoltat o afacere axată pe producția de semințe cu genetică germană. Totodată deține și o microfermă de 20 de vaci și 250 de oi, dar doar ”ca hobby”, laptele predându-l la un procesator.

Parcul de tractoare e din 1997-1998, însă sunt utilaje de mare putere. Viorel Nica deține și un siloz modern, cu capaci-

Suntem pe vecie condamnați. Irigațiile nu sunt opționale”

tatea de 12.000 de tone, construit în cadrul unui proiect de 1,2 milioane de euro pe fonduri UE, cofinanțat în procent de 50%. Din păcate, capacitățile de stocare nu-i permit păstrarea decât a 30% din recoltă, restul fiind forțat să o vândă la recoltare, când prețurile nu sunt cele mai bune: ”Chiar și acum bursa e bună. Noi suntem cotați la MATIF, în Franța, dar cumpărătorii noștri din țară dau prețul cu peste 30 de euro în jos față de MATIF. Ei consideră că e prețul CIP în Franța și că atât ar costa transportul pe tonă până în Franța, Germania sau Olanda. Traderii își permit, fiindcă în România nu-s capacități de depozitare”.

O problemnă majoră de care s-a lovit în acest an e întârzierea subvențiilor, care l-a obligat să ia credite bancare.

Pentru la anul Viorel Nica nu are planuri investiționale majore.

www.agrointeligenta.ro

30

Alexandru 18 Stănescu

Vicepreședinte la Parlament

I

nginerul mecanic agricol Alexandru Stănescu s-a angajat în 1986 ca inginer la Agromec Vișina. În 1993 a fost pus director la Agromec Bucinișu.

Societatea s-a privatizat spre finalul anilor ’90 prin PAS și Stănescu a ajuns acționar cu 43% din acea societate. La acel moment, Agromec Bucinișu era o societate specializată pe prestări de servicii. Alexandru Stănescu a renunțat în 2004 la activitățile către terți, deoarece localnicii de pe raza celor 4 comune deservite de Agromec începuseră să își cumpere tractoare, iar societățile agricole de dimensiuni mai mare își constituiau deja parcuri de utilaje, iar IAS-urile, principalul client al Agromecului s-au dezintegrat.

Alexandru Stănescu administrează 1.000 ha de teren, din care el deține doar 7-8%.

Solurile fermei sale sunt cernoziomuri, însă în 2016 asta n-a contat, fiindcă anul agricol a fost slab: ”Pe grâu m-a bătut grindina șiam obținut puțin, 2.500 kg/ha, porumbul a prins seceta și am avut 5.000 kg/ha, la floarea-soarelui 3.000 kg/ha, iar la rapiță 3.000 kg/ha”. Nici măcar ferma de porci cu 2.000 de capete, administrată de fiul său cel mare, nu i-a adus mari bucurii: ”A mers foarte prost anul ăsta din cauza prețului la porcul gras. Ajunsese la 3 lei/kg și am și prins o perioadă din aia, când i-am vândut cu 3,4 lei/kg”. De aceea, Stănescu n-are planuri investiționale pentru anul viitor: ”Sunt în-

tr-o perioadă în care nu pot să-mi fac planuri. Sunt la limită ambele societăți și cea de câmp, și cea de purcei. Sunt în funcțiune, nu-s cu probleme, dar nu au puterea să se implice în proiecte noi”.

Amplasamentul fermei sale pe terasa Corabia, la mai puțin de 10 km de Dunăre, e cel care îi dă însă optimismul să meargă înainte: ”Eu mă ocup, dar nu ca fermier, ci politic, să aducem irigațiile în zona de sud a României.

Atât infrastructura principală, cât și cea secundară de irigații sunt în plan să fie reabilitate. Refacerea infrastructurii principale e

Eu mă ocup, dar nu ca fermier, ci politic, să aducem irigațiile în zona de sud a României” undeva la 10 milioane de euro și e inclusă în Planul Național de reabilitare a infrastructurii principale, iar infrastructura secundară și-o poate reabilita fiecare organizație de udători pe PNDR pe Măsura 43. La noi va dura foarte puțin, pentru că deja au început

să se facă proiectele pe zona unde sunt terenurile mele. ANIF vizează înlocuirea motoarelor vechi care sunt energofage și impermeabilizarea canalelor. Eu sper că între 20182021 să se încheie reabilitarea și să-mi pot iriga ferma cu apă din Dunăre. Dacă din ianuarie încolo vom intra la guvernare, ceea ce e foarte posibil, vrem să introducem o măsură de subvenționare a consumurilor electrice pentru organizațiile de udători, ca să irige aproape pe gratis”. În trecut, Alexandru Stănescu nu s-a bucurat foarte mult de programele de stimulare a înnoirii parcurilor de utilaje ale fermelor, deoarece societatea a fost dezavantajată de statutul de SA, motiv pentru care, de altfel, și parcul de utilaje nu e în totalitate nou. A reușit totuși să-și cumpere o combină cu cofinanțare UE. Are magazii cu capacitate de 2000 t și un staff de 26 de angajați, mult peste nevoile reale ale fermei, însă fermierul o consideră ”o măsură socială, dat fiind că ei provin dintr-o unitate care în trecut a avut peste 200 de angajați”.

Fiul cel mic al fermierului, specialist IT, e cofondator, alături de verișorul lui, al unei companii IT specializată în realizarea de ”software de business pentru fermieri” care permite controlarea de pe telefon sau tabletă a întregii activități a unei ferme. În prezent, Alexandru Stănescu este parlamentar, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.

31

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

32

Ioan Popa Puiul nobil D upă doar câțiva ani de activitate în întreprinderea avicolă deținută de stat, în 1991 Ioan Popa a ales să meargă pe cont propriu, înființându-și un SRL. 25 de ani mai târziu îl găsim pe Popa în postura de proprietar al unui colos, cu cifră de afaceri de 140 milioane de euro, care s-a impus ca lider pe segmentul său, cu 20% cotă de piață. Producția anuală a grupului se ridică la 70.000 de tone de carne de pui. Asta înseamnă că, zilnic, pe porțile Transavia ies 10 tiruri pline ochi. Pentru a pricepe dimensiunea la care s-a ajuns, compania folosește o comparație plastică ”producția obținută cu cei cinci angajați într-un an este realizată acum în mai puțin de patru ore”. În jur de 15% la sută din producție merge pe piața de export, în țări ca Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Croația. În lanțurile de magazine, puii produși de Ioan Popa îi găsim sub brandurile Fragedo și Papane. Transavia a obținut în 2006 titlul onorific de Furnizor al Casei Regale a României.

Grupul de firme al lui Ioan Popa are 2.000 de angajați și operează sustenabil, cu un model de business integrat vertical. Ioan Popa

19

Furnizor al Casei Regale a României din 2016 operează 24 de ferme de creștere a păsărilor, ce însumează 314 hale. Fermele Transavia sunt localizate în 8 județe din România - Alba, Cluj, Sibiu, Brașov, Timiș, Mureș, Harghita și Caraș Severin. În portofoliul său sunt incluse și două ferme de reproducţie, şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, 3 abatoare performante de industrializare a cărnii, dintre care cel de la Bocșa, inaugurat în 2015, cu o capacitate de 6.000 de capete pe oră. De asemenea, Popa deține și o fabrică de procesare a cărnii. În urmă cu un an, Transavia a realizat cele mai mari investiții din istoria sa, ajungând la o valoare de aproximativ 25 milioane de euro.

La capitolul trasabilitate, Transavia are capacitatea de a reconstitui istoricul, aplicarea sau localizarea, începând de la materia primă până la producţie şi distribuţie. În 2011 Popa a înființat divizia vegetală, prin intermediul căreia lucrează 10.000 ha de teren, împărțite în patru ferme vege-

tale. Ferma Rediu, comuna Aiton, județul Cluj, Ferma Spring, comuna Spring, județul Alba, Ferma Ciuguzel, comuna Lopadea Nouă, județul Alba, și Ferma Sâmboleni, comuna Cămaraș, județul Cluj. Terenurile lucrate sunt amplasate pe raza a 58 de localități. Producția agricolă ia calea unei

fabrici de nutrețuri combinate amplasate în Alba cu 5 linii de fabricație, extinsă în urmă cu doi ani, unde se produc furaje pentru toate fermele din zootehnie. Transavia e prima companie de carne de pui din România care asigură hrana păsărilor în sistem propriu.

Top 100 fermieri - ediția 2016

33

Ștefan Poienaru

Doborât, dar se ridică 20

Î

n prezent lucrează circa 9.000 ha, dintre care 7.000 ha sunt în incinta îndiguită din Balta Ialomiței (concesionate de la ADS), unde sunt soluri aluvionare și 2.000 ha sunt terenuri din afara ”insulei”, pe care le are de la persoane fizice. Irigă o suprafață de 5000 ha.

Anul trecut a fost unul teribil pentru fermier, vremea cauzându-i pierderi de 10 milioane de lei: ”În 2015 am avut luciu de apă pe jumătate din suprafață. Asta din cauză că în perioada ianuarie-mai am avut 460 mm de precipitații. Acestea s-au suprapus cu un nivel ridicat al pânzei freatice determinat de cotele ridicate ale Dunării. Desecările n-au făcut față, că apar întreruperi de curent și ANIF-ul n-a acționat chiar coordonat. A fost un an dramatic pentru noi, culturile fiind afectate în proporție de 60%. Pe lângă faptul că n-am făcut deloc recoltă, băltirea de apă mi-a degradat pământul. Am fost obligați să facem o serie de lucrări de refacere a fertilității solului: să scarificăm, să administrăm îngrășăminte organice pe crovurile unde a băltit apa și s-au spălat elementele nutritive, am decolmatat canalele prin cheltuială proprie. De-abia acum am readus terenul la capacitatea lui normală de ferti-

litate prin refacerea însușirilor. Abia pentru producția lui 2017 avem toate condițiile”.

Pe suprafețele neafectate, a obținut la floarea-soarelui 2.850 kg/ha, la grâu 5.100 kg/ha, la orz 5.600 kg/ha, la porumb 7.000 kg/ha. Deține capacități de stocare de 60.000 tone, care deși nu pot găzdui toa-

Pe lângă faptul că n-am făcut deloc recoltă, băltirea de apă mi-a degradat pământul” tă producția fermierului, fiindcă recoltatul se face eșalonat, permit ca părți din recoltă să staționeze câteva săptămâni-luni, în așteptarea unui preț mai bun. De aceea Ștefan Poienaru are un spor de profitabilitate de 5-7% comparativ cu fermierii care nu au silozuri.

Pe zootehnie deține 2.200 de ovine și 800 de capre. Mulsul se face automat și mai are și instalații de păstrare la frig. Laptele de oaie îl livrează cu 2,5 lei/l și cel de capră cu 1,5 lei/l către fabrica din Fetești a Five Continents Group, însă are cerere și de la societatea brașoveană Olympus.

Are 25 ha de vie înființată prin programul de reconversie, iar vinul îl vinde engros către terți, care-l exportă în China. Investițiile fermierului s-au focusat în 2016 doar pe creșterea calității solului și punerea la punct a sistemului de irigații, ca să se pună la adăpost în fața ”schimbărilor climatice”. Poienaru are un parc de utilaje de 10 milioane de euro. În conflictul cu APIA, societatea Agrofam Holding a achitat peste 3 milioane de euro din cele 4 pe care a fost forțat să le returneze. În litigiul pe care-l are pe o altă societate cu autoritățile, Ștefan Poienaru a suspendat procesul de la ÎCCJ, deoarece la Curtea Europeană de Justiție se judecă o speță similară, de a cărei soluție depinde reluarea procesului. Fermierul și-a introdus societățile în ”insolvență voluntară”, ca să-și revină după încercările din ultimii ani.

www.agrointeligenta.ro

www.agrointeligenta.ro

Agr activ 34

35

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

Dan Corbuț

Succes pe toată linia 21

P

entru bihoreanul Dan Corbuț, unul din cei mai influenți fermieri bihoreni, anul 2016 a fost unul bun. La porumb a obținut o medie de 12,5-13 tone/ha, la floarea-soarelui 3.000 kg/ ha, la grâu 6.800-7.000 kg/ha, la rapiță 4.000 kg/ha. Recunoaște că a fost ajutat și de vreme, însă o spune nu ca o constatare, ci cu nostalgie: ”A fost un an bun.

Anul ăsta am avut apă. Din punct de vedere al precipitațiilor, anul ăsta ar fi trebuit să fie un an normal. Înainte eram obișnuiți cu ani de-ăștia aici în vest, cu precipitații de 550-600 l/mp anual. Dar clima nu mai e la fel. Am avut câțiva ani atipici, mai ales anul trecut și acum 3 ani”.

Business-ul ”Agroind Cauaceu” l-a început în 1996, într-o secție luată în locație de gestiune a Agromec-ului din Diosig, locul unde tatăl său a lucrat ca maistru. În primul an a început ca prestator de servicii, lucrând doar 60 hectare ale sătenilor, cu tractoare și combine românești. Comerciant de meserie, a prins imediat drag de agricultură, a vrut să învețe mai multe despre tainele ei, așa că în 1998 s-a înscris la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, unde s-a remarcat ca ”cel mai bătrân student din generația lui”. Și poate, cel mai curios să cunoască. În 2002, la o licitație a ADS, și-a adjudecat contra sumei de 300.000 dolari sediul fostei ferme a partidului din județul Bihor,

care avea în componența ei 3 ferme mai mici.

Cu ocazia privatizării, Corbuț a moștenit și contracte de arendă pe 800 hectare, dar și clădiri părăginite care au necesitat investiții în reabilitare de peste 4 milioane euro. Fosta fermă de partid, împreună cu Agromecul unde lucrase tatăl său, s-a transformat în ani, sub managementul lui Corbuț, în ceea ce azi știm sub numele de Agroind Cauaceu.

Firmele deținute de Dan Corbuț asigură semințele, îngrășămintele și pesticidele, pentru 80.000 de hectare în județul Bi-

Prețurile nu sunt chiar cele mai bune. Vindem porumbul undeva la 50 bani/kg” hor (jumătate din suprafața arabilă lucrată organizat a județului), de el depinzând bunul mers al afacerilor a alți 300 de fermieri, care de ani buni îi sunt clienți și prieteni totodată.

Dan Corbuț lucrează și 4.500 ha (preponderent cernoziomuri, dintre care 85% e arendat) cu ajutorul unui impresionant

parc de utilaje agricole, a căror valoare e de 4 milioane de euro. Dat fiind că fermierii își plătesc inputurile cu o parte din recoltă, grupul Agroind Cauaceu deține o capacitate de depozitare de 100.000 tone fragmentată în 4 depozite de pe raza județului Bihor. Cel mai mare dintre depozite, amplasat la marginea orașului Oradea, are o capacitate de 50.000 tone și are acces strategic la calea ferată, ceea ce îi înjumătățește costul de transport comparativ cu transportul rutier.

Agroind Cauaceu exportă în prezent în Italia, Austria, Elveția, Ungaria, dar are relații contractuale și cu o serie de holdinguri importante de pe piața românească: Nutrientul Palota (cel mai mare producător de nutrețuri combinate din Ardeal) și grupul de panificație Boromir. Singurul lucru care-l deranjează la 2016 e cotația cerealelor: ”Prețurile nu sunt chiar cele mai bune.

Vindem porumbul undeva la 50 bani/kg, iar grâul s-a vândut undeva la 55 bani/kg”.

Ultimul său mare pariu sunt irigațiile, în care, din cauza perioadelor de secetă tot mai accentuată, a început să investească masiv în urmă cu doi ani. Pentru 2017 fermierul speră la extinderea capacităților sale de stocare: ”Am depus un proiect de 1,8 milioane euro pentru finanțare de la Uniunea Europreană. Acum are o capacitate de 5000 tone, iar capacitatea finală va fi de 12.000 tone”.

Corbuț este și președinte al Camerei Agricole din Bihor.

www.agrointeligenta.ro

36

37

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro TIMAC AGRO ROMÂNIA MĂREŞTE 38

GAMA FERTIACTYL RADICAL Din toamna aceasta, Timac Agro România măreşte familia Fertiactyl Starter, cel mai puternic biostimulator radicular, încercând în acest fel să aducă soluţii dedicate pentru culturile de Rapită (Radical) şi Grâu (Trium) folosind formulări specifice necesarului acestor culturi, păstrând însă specificitatea Fertiactyl de dezvoltare radiculară intensă şi reducere a stresului.

FERTIACTYL RADICAL PENTRU CULTURA DE RAPIȚĂ

Carența de bor la diverse grade de intensitate Cultura de rapiţă rămâne în continuare una din cele mai profitabile culturi din asolamentul fermierilor, însă, deşi ultimii doi ani au fost relativ foarte buni pentru această cultură, depăşirea unor praguri de producţie la această cultură nu se poate face prin investiţii constante doar în primăvară.

Specialiştii de la Institutul de Oleaginoase din Franţa, CETIOM (Terres Inovia) ne avertizează că 70% din sistemul radicular de la

rapită se dezvoltă în toamnă. Dacă nu reuşim să îi asigurăm rapitei o dezvoltare puternică a rădăcinii încă din toamnă, primăvara nu putem recupera foarte mult şi îi limităm astfel potenţialul de producţie.

Un alt aspect important subliniat de specialiştii CETIOM, este importanţa Borului. Marea majoritate a fermierilor cunosc importanţa Borului şi aplică tratamente cu Bor, în special înainte de

Top 100 fermieri - ediția 2016 FAMILIA FERTIACTYL STARTER 39

SE ÎNTREGEŞTE CU ŞI TRIUM

înflorit pentru a asigura o înflorire uniformă şi reducerea numărului de silicve sterile. Însă, este mai puţin cunoscut faptul că rapiţă, care este o mare consumatoare de Bor (106 g Bor/tonă de producţie), are nevoie de aproximativ o treime din cantitatea totală de bor încă din toamnă.

Pentru culturile de grâu şi orz principala problemă care s-a În toamna, Borul este esenţial pentru sintetizarea şi acumularea de zaharuri şi substanţe de rezervă în colet şi rădăcina. Acest lucru va avut în vedere la aducerea unui nou produs din gama Fertiacajuta atât la rezistenţa mult mai bună a plantelor la ger, dar îi va tyl, a fost dezvoltarea radiculară şi reducerea stresului pentru oferi plantei resursele necesare pentru o regenerare rapidă a frun- o mai bună rezistenţă la iernat.

Până şi în cazul semănatului în epoca optimă (1 oct – 30 zelor pierdute peste iarnă la repornirea în vegetaţie din primăvară.

Având în vedere că Borul este un element greu mobil în plantă nov) grâul are nevoie de un sistem radicular cât mai bine dezşi dacă îl aplicăm foliar, acesta este consumat de către plantă doar voltat, datorită faptului că diferenţele mari de temperatură în perioada aplicării, neputând fi translocat mai târziu în plantă, între zi şi noapte, zilele mai scurte şi nopţile mai reci, fac ca specialiştii de la CETIOM recomandă aplicarea Borului prin două absorbţia radiculară să fie destul de dificilă şi astfel pot apărea fenomene de carentă indusă a fosforului (în condiţii premodalităţi: 1.

Aplicarea întregii doze de Bor într-o singură trecere în lungite de frig).

Noul produs din gama Fertiactyl, Trium, vine cu o formutoamnă (~500 g). În acest caz, este de preferat ca Borul să fie aplicat odată cu fertilizarea de bază, încorporat în sol pentru ca planta lare nouă, care păstrează specificitatea de biostimulare radiculară intensă şi reducere a stresului şi aduce în plus o forsă aibă acces la Bor pe tot ciclul de vegetaţie.

2.

A doua opţiune presupune împărţirea dozei de bor, apro- mulă NPK adaptată atât pentru soiurile străine, cât şi cele roximativ 100-200 g aplicate în toamna şi restul (~300 g) în primă- mâneşti (5-5-7) plus un adaos de Zn (1,5%) şi Mn (1,5%).

Pentru grâu, care oricum este un mare consumator de Zn, vară prin aplicare foliara înainte de înflorit.

Trebuie avut în vedere că la doza aplicată fracţionat, în toamnă aplicarea lui în toamnă este necesară pentru că ajută consieste de preferat să aplicăm Borul localizat (de ex. cu ajutorul mi- derabil la sinteza şi protejarea auxinei. Auxina este un horcrogranulatelor) sau cât mai devreme, pentru că plantele să aibă mon sintetizat în mod natural de către planta cu rol în deztimp să utilizeze borul pentru dezvoltarea radiculară şi acumularea voltarea radiculară, însă în condiţii de frig sau diferenţe mari de substanţe de rezervă. În cazul aplicării foliare a Borului în toam- de temperatură aceasta este uşor degradabilă, dezvoltarea rană, eficacitatea este mai redusă, deoarece trebuie să aşteptăm întâi diculară având de suferit.

Doza recomandată de Trium este de 3l/ha aplicat în 3 o dezvoltare foliara suficientă (8 frunze), moment din care plantele în general nu mai au foarte mult timp la dispoziţie ca să acumule- frunze/înfrăţit în toamna sau fracţionat (1,5 l/ha în toamna la 3 frunze/înfrăţit şi 1,5 l/ha în primăvară la repornirea în veze substanţe de rezervă.

La aplicarea foliară din primăvară (recomandat ca aceasta să re- getaţie). prezinte a doua fracţie, nu doza unică), trebuie să avem în vedere faptul că foliar, nu este uşor să aplici o doză foarte mare de Bor, deoarece concentraţia maxim admisă la tratamentele cu Bor este de maxim 1%.

Astfel, Fertiactyl Radical este un produs unic pe piaţa românească, oferind în acelaşi timp o dezvoltare intensă a sistemului radicular încă din toamnă şi o reducere a stresului la factorii abiotici, iar faptul că este un produs ce se absoarbe radicular, îl face ideal pentru aplicarea fracţionată a Borului, asigurând la o doză de doar 2 l/ha o cantitate de 184 g Bor, ce poate fi disponibil plantelor încă din stadiul de 4 frunze.

Doza recomandată este 3 l/ha aplicat în toamnă de la stadiul de 4 frunze până la 6 frunze sau fracţionat (2 l/ha în toamna la stadiul Dezvoltarea radiculară la grâu - optim vs. superficial 4-6 frunze şi 1 l/ha în primăvară la repornirea în vegetaţie).

FERTIACTYL TRIUM PENTRU CULTURA DE GRÂU/ORZ

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu,40 www.agrointeligenta.ro câștigă pariul cu soia neirigată folosind soluțiile Timac Agro

A

vând în vedere că este o soia Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor nemodificată genetic, soiul Agricoli din România, unul dintre cei mai activi oameni publici Procera 1020STS este rezis„ care sprijină și promovează interesele fermierilor români, face tentă la Tribenuron Metil dând poel însuși agricultură performantă, puterea exemplului fiind sibilitatea distrugerii buruienilor. În extrem de importantă. Chiar și într-un an complicat precum ce privește perioada de semănat, am 2016, Laurențiu Baciu se poate lăuda cu randamente bune riscat puțin, semănând-o foarte devreme pentru aceasta zonă adică pe la principalele culturi, iar soluțiile Timac Agro aplicate l-au mulțumit pe deplin. În cazul culturii de soia, președintele LAPAR 1 aprilie cu o normă de 100 kg /ha, obținând o densitate satisfăcătoaestimează o producție de trei tone la hectar, neirigat.

re. Pentru că sistemul radicular este foarte important la soia, am folosit în acest an un biostimulator radicular de la Timac – Fertiactyl Starter, aplicat la mijlocul lunii iunie, când plantele nu acoperiseră în totalitate solul. Am observat că, unde am administrat acest biostimulator radicular, plantele au un sistem radicular mai bine dezvoltat față de martor, cu un numar mai mare de nodozități, plantele sunt mai dezvoltate și uniforme, cu un număr mai mare de etaje. Numărul de pastăi pe plantă este mai mare, iar boabele de soia sunt în număr de trei în păstaie și mai mari. Inserția primei păstăi este la 15 cm față de sol, foarte important pentru recoltare. Nu am facut niciun tratament de boli foliare în afară de erbicidarea cu Tribenuron Metil”, a spus Laurențiu Baciu.

Singura soluție, creșeterea productivității

Președintele LAPAR lucrează o suprafață de peste 2.300 hectare în județul Bacău, cultivată în anul agricol 2015-2016 cu: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui și soia, în condiții de neirigat. ”Din păcate trecem printr-o perioadă atipică în ceea ce înseamnă evoluția business-ului în agricultură iar din punctul meu de vedere înseamnă un efort prea mare în a desfășura o activitate normal, în acest sector. Aici aș aminti creșterea continuă a prețurilor la inputuri și scăderea prețurilor de vânzare a cerealelor. În această situație, singura variantă care ne-a mai ramas ar fi creșterea productivității”, a adăugat președintele LAPAR.

41

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

Cristian Moldovan Un uriaș discret 22

C

ristian Moldovan e un om de afaceri mixt, jumătate fermier, cealaltă jumătate furnizor de inputuri pentru fermieri. Partea de comerț o realizează prin firma Promat Comimpex SRL din Tășnad. Activitatea agricolă o desfășoară pe 6.000 ha, împărțite între 4 ferme administrate distinct ca ”centre de profit”, pentru o mai ușoară analiză a performanțelor economice.

Majoritatea terenurilor sunt arendate, iar solurile au calitate medie și sub medie și sunt localizate exclusiv în județul Satu Mare.

Anul 2016 a fost unul cu vreme favorabilă pentru agricultură în partea de nord-vest a țării, cu producții bune. A obținut la grâu peste 6.000 kg/ha, la porumb 10.000 kg/ ha, la rapiță aproape 4.000 kg/ha, la floarea-soarelui 3.500 kg/ha și la sfeclă 65-70 t/ha.

Promat Comimpex SRL din Tășnad deține și spații de stocare a producțiilor fermierilor

din zonă, cu capacitatea de 60.000 t. Circa 90% din cereale sunt vândute către procesatori, ceea ce face ca Moldovan să resimtă mai puțin presiunea pe preț pusă de traderi.

Clienții principali sunt Sam Mills Satu Mare pentru grâu, porumb, triticale, orz și sorg, iar pe partea de floarea-soarelui și rapiță fabrica de ulei Ardealul Carei. Compania are o bază conectată la rețeaua națională de cale ferată, ceea ce-i permite să primească 95% din îngrășămintele de la Azomureș (în jur de 40.000 t/an) cu trenurile. Calea ferată e folosită și pentru livrări de cereale în state ca Italia sau Germania, ori spre port.

Pentru a nu-și amesteca business-urile între ele, fermierul Cristian Moldovan este tratat de comerciantul Cristian Moldovan ca oricare alt client, indiferent că e vorba de furnizare de inputuri sau de stocare a producțiilor de grâne.

Moldovan este implicat și în activitatea Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Satu Mare.

Cele 4 ferme sunt administrate ca veritabile ”centre de profit”

www.agrointeligenta.ro

42

43

www.agrointeligenta.ro

Top 100 fermieri - ediția 2016

Constantin Deleanu Ștefan cel Mare al vinului 23

C

onstantin Deleanu e acționar și manager al Podgoriei Cotnari, cu o suprafață totală de plantații viticole de 1.725 ha. Dintre acestea aproximativ 1.400 ha din plantații au o vechime de până la 10 ani, iar o suprafață de aproximativ 350 ha are vârste cuprinse între 20 și 30 de ani. Cotnari a beneficiat de sume de bani din programul de reconversie pentru o suprafață de 750 ha, plantată în anii 2007-2011. Din 2012, rezultatele financiare robuste au permis companiei să înființeze din fonduri proprii 650 de plantații viticole.

Recolta din 2016 a fost ”destul de bună”, de peste 20 milioane kg struguri, mai mare cu aproximativ 15% față de recolta anului 2015. În anii 2015 și 2016 Podgoria Cotnari a beneficiat de toamne secetoase, care au dus la acumulări de zahăr, care au influențat pozitiv calitatea vinurilor. Cotnari e singura podgorie din țară în care se cultivă numai soiuri pur românești. Dacă înainte de 2007 avea numai soiuri albe (Frâncușa de Cot-

nari, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească și Grasa de Cotnari), după aceea a reintrodus și soiuri Roze (Busuioaca= 60 ha) și Negre (Feteasca Neagră =110 ha), la care se renunțase începând cu anii ‘40. Capacitatea de vinificație e de 700-800 t struguri/zi din care rezultă zilnic peste 5.000 hl de vin.

Capacitatea de depozitare este de aproximativ 220.000 hl. (2.200 vagoane). Anual se îmbuteliază peste 10.000.000 sticle cu vin, dintre care 20% merg la export, în special în UE și cele două Americi. Vinurile Cotnari ajung în cantități mici în Rusia și Asia. Piața principală e însă România, pentru ”cucerirea” căreia se investesc anual 2 milioane euro în activități de promovare.

Cotnari are peste 400 de angajați, din care 15% în vânzări. La recoltatul strugurilor sunt angajați peste 1.500 de lucrători sezonieri. Cele mai vechi sticle din colecția de vinuri a producătorului de vin sunt din Grasa de Cotnari din anul 1956 (1.200 sticle), care se vând cu 2.000 euro/butelie. Ca investiții, în 2016 s-a achiziționat o nouă stație de îmbuteliere, s-a mărit capacitatea de depozitare cu 4.000.000 litri și s-au plantat 50 ha de vie. În 2017 se vor înființa alte 70 ha de vie și se vor lua 20 remorcuțe pentru transportul strugurilor.

Un alt business al familiei, de care se ocupă fiii lui Constantin Deleanu, este ”Casa de vinuri Cotnari SA”. Această societate a vinificat în 2016 struguri Fetească Neagră la ”Crama Vlădoianu”, cât și struguri din celelalte soiuri la ”Crama Axinte”, care are o capacitate de prelucrare a strugurilor de 200 t/ zi o capacitate de depozitare de 6.000.000 litri. În 2017, la ”Crama Axinte” se va finaliza investiția în linia de îmbuteliere și în depozitul de produse finite. ”Casa de vinuri Cotnari SA” a îmbuteliat în acest an primele cantități de spumant prin metoda clasică - fermentație în butelii de sticlă.

Pentru Constantin Deleanu, Cotnari e totul: ”Singurul business în care sunt angajat este cel din viticultură și vinificație și credeți-mă că este destul. Cifra anuală de afaceri a Companiei Cotnari este de peste 30 milioane de euro.

Sunt și investitor și manager general”.

Unul dintre motivele pentru care patronii Cotnari îndeamnă românii să consume vinul lor e că ”încă de acum 500 de ani, vinul din podgoria Cotnari este cel care se servea atât la curțile domnești din Moldova, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, cât și la palatele regilor din Europa”.

Singura podgorie din țară în care se cultivă numai soiuri pur românești

Agr story hobby tehnica www.agrointeligenta.ro

www.agrointeligenta.ro www.agrointeligenta.ro

44

Top 100 fermieri - ediția 2016

45

Ion Grecu

Căprițe pline de energie

I

on Grecu, în vârstă de 64 de ani, e un multimilionar din energie, căruia presa i-a contorizat contracte cu statul de peste 100 milioane de euro, dintre care cea mai mare parte cu Nuclearelectrica, pentru care a devenit de-a lungul anilor un fel de prestator preferat. De asemenea, Elcomex IEA SA din Cernavodă are contracte și cu Transelectrica, dar nu numai. Pe terenurile sale a dezvoltat și un parc eolian de 206 MW, pe care l-a vândut Enelului.Are o avere estimată la 40 milioane de euro.

A investit masiv și în agricultură, 10 milioane de euro până în prezent, urmate de alte 10 milioane în următorii 4 ani, prin intermediul companiei Elcomex Agroindustrial, parte a grupului de firme Elcomex. Comparată cu dimensiunea grupului energetic, agricultura reprezintă doar 4%. Grecu a creat un business agricol integrat, în care pornește de la cultura mare, pe care o prelucrează în nutreț combinat, care merge spre ferma sa de caprine, al căror lapte e procesat într-o fabrică construită recent. Ferma de capre se află

în localitatea Nicolae Bălcescu (Constanța), a fost inaugurată în 2012 și în urmă cu un an număra 6.000 de animale din rasele Saanen și Alpina.

Milionarul, împreună cu soția sa Camelia și-au impus ca target pentru 2017 dublarea efectivelor, care astfel ar plasa ferma de capre pe locul 1 la nivel mondial.

Fabrica de procesare a laptelui de capră, inaugurată în 2014, are o capacitate de procesare de 20 tone de lapte pe zi, dar procesează în acest moment doar 12.000 litri. Circa 90% din producția de lactate merge la export. În România produsele lui Ion Grecu le găsim în lanțurile de retail sub mărcile LactIQ, Zana şi Caprigiano, sau sub mărci private.

Compania agricolă a soților Grecu lucrează și 1.600 hectare pe care le are în proprietate în zona Nicolae Bălcescu-Târgușor-

24

Mireasa. Grecu deține și silozuri cu o capacitate de 16.000 tone de cereale (8 buncăre x 2.000 tone/fiecare), construite cu finanțare UE. Silozul deservește fabrica de Nutreț Combinat Nutriel, cu o capacitate de procesare de 5 tone/h. Fabrica e complet automatizată, fiind construită de unul dintre cei mai mari producatori de FNC-uri din lume, AMANDUS KAHL- Germania. În 2015 cifra de afaceri a Elcomex Agroindustrial SA a crescut la 61,7 milioane de lei, față de doar 26,8 milioane de lei în anul precedent. În paralel, numărul angajaților s-a prăbușit cu 35%, de la 208 la 137. În ultimii 2 ani compania a înregistrat pierderi de 850.000 de euro. În 2016 societatea agricolă a lui Grecu a deschis o linie de credit de 13.000.000 de lei la Intesa SanPaolo, garantată cu numeroase active imobiliare.

Țintește dublarea efectivelor din fermă și vrea locul 1 mondial

www.agrointeligenta.ro

46

Andreas von Bardeau

Contele latifundiar

A

ndreas von Bardeau e un conte austriac, descendent al familiei de Habsburg. Călcând pe urmele strămoșilor săi, în anul 2001, contele a găsit ”oportunitatea să cumpere teren și a văzut potențialul din agricultura din România”, așa că un an mai târziu a pus bazele Bardeau Holding România SRL. Are terenuri arabile în județele Timiș și Caraș Severin, Bardeau administrând peste 21.000 ha teren. A cumpărat peste 13.500 ha în România, lor adăugânduli-se alte 5.800 concesionate de la ADS. Suprafața deținută în proprietate în 2015 este de 13.590 ha, iar cea luată în arendă de la ADS este de 4.558 ha și de la țărani a mai arendat în jur de 4.000 ha. În ciuda proprietăților vaste pe care grupul Bardeau le deține, compania nu lucra în urmă cu un an decât efectiv 3.300 ha. Arendarea de teren de la țărani a avut, potrivit reprezentanților companiei, doar rolul de a facilita cumpărarea ulterioară, dat fiind că arendașii au, conform legislației actuale, prioritate la cumpărare. Suprafețele, chiar dacă nu sunt lucrate, sunt întreținute de Bardeau Holding ca procedură juridică pentru ca holdingul să-și poată comasa terenurile și pentru o eficiență mai bună.

Compania administrează și cea mai bă-

trână orezărie din România, înființată la Partoș, pe vremea Mariei Terezia (mijlocul anilor 1700) de ingineri italieni care au deviat în mod ingenios printr-o serie de canale apa râului Bârzava. În intervalul 20132015 peste orezărie s-a tras oblonul, din cauza lipsei apei și a subvenției la orez. Familia Bardeau a derulat afaceri și în imobiliare, zootehnie și cu păduri, achiziționând suprafețe importante de pădure, împre-

Administrează cea mai veche orezărie din România ună cu familia Esterhazy din Ungaria, în județul Argeș. Deținerile importante de terenuri s-au lăsat și cu procese pentru firmele familiei Bardeau, mediatizate de presă. Probabil pe fondul acestor controverse, în 2015 Bardeau Holding a renunțat la pădurile deținute în România. Cea mai mare problemă cu care compania se confruntă în România sunt ”înscrierile de proprietăți, însă e compensată de privilegiul de a cunoaște și înțelege cultura, oamenii, mentalitatea din

25 România”, potrivit reprezentanților holdingului.

Bardeau are și 2 baze de recepție autorizate, cu acces auto și cale ferată în Grădinari și Berzovia. Bazele sunt modernizate și dotate cu uscătoare de cereale și cu linie de procesare pentru condiționarea semințelor: Capacitățile de stocare sunt de 20.000 t la Grădinari și 12.000 t la Berzovia. În ultimul an fiscal încheiat, Bardeau Holding SRL a avut o prăbușire a cifrei de afaceri, de la 15.825.336 lei,la 6.939.703 lei.

La fel s-a întâmplat și cu profitul, compania înregistrând o pierdere de aproape 25,9 milioane de lei. În 2016, Bardeau Holding SRL a declarat în bilanțul depus la ANAF active imobilizate de 75 milioane de lei, în scădere cu 25% față de anul precedent, când au fost de 102 milioane de lei, active circulante în scădere de la 39 milioane de lei la 27 milioane și capitaluri aproape înjumătățite, în valoare de 35,9 milioane de lei, de la 65 milioane de lei cu un an mai devreme.

Andreas von Bardeau își desfășoară activitățile pe piața românească prin intermediul mai multor societăți, dintre care enumerăm Maschinenring SRL, Styria Invest SRL, Kornberg Invest SRL, BHR Agri SRL (absorbită), BHR Farming Group SRL, Campo Flora SRL, Bardeau Imobiliare SRL și Bardeau Vetconsult SRL.

Top 100 fermieri - ediția 2016

47

Familia Șoneriu

Urmează anul consolidării

G

rupul Carmolimp e unul dintre cele mai puternice din centrul țării. Exponentul cel mai vizibil din ultimii ani a fost Valentin Șoneriu, un tânăr școlit în Statele Unite, care a fost demnitar în Guvernul Ponta, ocupând posturi de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Ministerul Fondurilor Europene. Reîntors în privat, e implicat în managementul companiilor familiei sale. În ultimii ani, societățile familiei Șoneriu au cunoscut o perioadă de reașezare a activităților de bază, trecând de la o situație de grup la statutul de firme individuale, conectate strict prin relațiile comerciale întreprinse între aceste entități, fără a avea acționariate comune, cu câteva excepții și ele în curs de modificare. Restructurările s-au datorat situației economice complexe prin care a trecut sectorul de activitate al carmolimp. Carmolimp e focusată strict pe producție alimentară - activatea de agricultură și zootehnie e gestionată de Paul Șoneriu, iar cea alimentară de fratele său, Valentin.

Paul Șoneriu operează un parc de utilaje de 2 milioane de euro, cu care administrează 4.000 ha de teren din clasa a II-a și a III-a de calitate. Acesta cultivă ierburi fu-

26

rajere, menite să asigure hrana în fermele de vaci - atât de carne, cât și de lapte. Pentru fân și siloz de porumb dețin capacități de stocare de peste 20.000 t. În 2016 a cultivat și 400 ha de sfeclă de zahăr, pe lângă rapiță, grâu, soia, măzăriche și porumb. Ferma vegetală a avut randamente superioare mediei ultimilor 3 ani, cu exceptia culturii de grâu, unde producția a fost mai redusă din cauza vremii.

Au vândut lanțul de magazine și ferma de porci Începând din anul 2000 încoace au fost investite mai multe milioane de euro în cele 3 ferme de vaci de carne (peste 3.000 capete din rasa Limousine), dar și o fermă de vaci de lapte (loc. Voila - jud. Brașov), cu producție de peste 10.000 l/zi și o medie pe cap de vacă de 27l/zi. Laptele este livrat unuia dintre marii procesatori naționali. În 2017 are în intenție repornirea fabricii de lapte. Familia a renunțat la ferma de porci, vândută în 2015.

Abatorul prestează atât în sistem de prestări servicii, cât și pentru necesitățile propriei fabrici de procesare. Capacitatea e de 66 captete porc/oră, 100 - 220 capete ovină/ oră, 12 capete bovină/oră, majoritatea animalelor sacrificate fiind achiziționate de la alți producători.

Unitatea de producție de la Ucea (abator+tranșare+fabrică) e în proces de implementare a standardului IFS pentru toate etapele, respectând toate standardele de trasabilitate. Carmangeria are o producție zilnică de 18 t/zi, piața de desfacere fiind marile lanțuri de retail, în contextul în care Carmolimp și-a vândut lanțul de magazine, rămânând doar cu 2 locații în orașul Victoria.

Valentin Șoneriu se definește ca ”110% antreprenor”, deși a gustat și din mirajul funcțiilor publice: ”Activitatea guvernamentală este extrem de frumoasă și foarte antrenantă, dar activitatea de antreprenor permite o mai mare latitudine în a-mi pune amprenta și a fi creativ”. În domeniul în care activează îi place ”totul, mai putin incertitudinea corelării veniturilor cu efortul depus”. În 2017 firmele membrilor familiei Șoneriu mizează nu pe investiții, ci pe ”consolidare”, după doi ani de metamorfoză.

www.agrointeligenta.ro

48

Hans Poulsen și Erik Jantzen Danezii 27 profitabili

D

anezii de la JD Agro Cocora SRL sunt unii dintre fermierii puternici din sudul țării, lucrând în jur de 10.000 ha, dintre care 5.050 ha sunt cumpărate și 4.750 sunt arendate.

Firma din România e deținută de o companie daneză, controlată de un grup de 70 de acționari (fermieri), care au decis să investească în potențialul agriculturii românești.

Pentru cei doi agricultura e un stil de viață, după cum ne-au declarat: ”Fiind amândoi fermieri danezi, ambii crescuți la ferme din Danemarca, am fost întotdeauna în afaceri agricole. Așadar agricultura este atât pasiune cât și hobby”. Toate terenurile lucrate de Hans Poulsen și Erik Jantzen sunt categoria întâi de calitate. În 2016 cei doi au obținut 8.200 kg/ha la grâu, 4.100 kg/ha la rapiță, iar la porumb producția este mai joasa față de anul trecut din cauza secetei, plasându-se în jurul valorii de 6.500 kg/ha.

Toata producția Agro Cocora este vândută, cu excepția grâului, păstrat pentru producerea semințelor. În acest an, cei doi fermieri au investit în utilaje noi, necesare noului lor proiect agricol, de 2.500 ha, localizat în județul Constanța. Investiția totală necesară pentru acest proiect a fost de 1,1 milioane de euro. În paralel au investit în utilaje noi și pentru ferma din Cocora alți 750.000 de euro. Parcul lor de utilaje agricole e în valoare de 4 milioane de euro. Construcţiile fermei sunt noi, din 2009 și includ și o hală pentru maşini cu o suprafaţă de 3.450m², care are în plus și un atelier, un depozit de chimicale și corpul administrativ. Ca spații de depozitare dețin o hală de 8.000 de tone şi un siloz de 32.000 de tone.

Experimental, cei doi au introdus în sistem irigat o suprafață foarte mică, de doar 35 ha, doar pentru a testa potențialul acestei investiții. Până în prezent, Poulsen și Jantzen nu au derulat proiecte cu componentă de finanțare europeană nerambursabilă.

Hans Poulsen și Erik Jantzen au impor-

În România avem un potențial mai mare de dezvoltare, nu doar referitor la suprafață, ci și la producția pe hectar” tat cu ei din Danemarca experiența practicilor agricole performante, însă au de tre-

cut testul adaptării la specificul climatic al țării noastre: ”In România, agricultura este diferită față de cea din Danemarca. Aici avem un potențial mai mare de dezvoltare, nu doar referitor la suprafață ci și la producția pe hectar. Avem încă multe de învățat și trebuie sa ne adaptăm acestei regiuni climatice diferite. În fiecare sezon învățăm ceva nou ce putem folosi pentru următoarea recoltă sau pentru structura acesteia. Învățăm atât de la practicile vecinilor noștri, cât și ale celor de peste hotare, călătorind pentru a învăța de la fermierii cu mare experiență. Planurile noastre de viitor sunt să consolidăm această afacere solidă și să extindem suprafețele deținute”. În total, ferma danezilor are 41 de angajați, incluzându-se și pe ei în această cifră.

49

Top 100 fermieri - ediția 2016

Ilie Popescu

Performanță ”made in Oltenia”

Î

nainte de 1989 a lucrat la Baza Județeană pentru Aprovizionare Tehnico-Materială în Agricultură. După Revoluție a început propria afacere, vânzând tractoare, piese de utilaje, apoi pesticide. De agricultură s-a apucat în 2002, când a cumpărat primele 70 ha de teren. Împreună cu cei doi fii ai săi, Ilie Popescu lucrează în prezent 3.000 ha pe raza a trei comune din județul Olt. Jumătate din suprafețe le deține în proprietate. Solul e din clasa a III-a de calitate. Are și o porțiune irigată, de 238 ha, sursa de apă fiind un canal gravitațional care captează apa din Olt. Pivotul pentru irigat l-a cumpărat în acest an. De asemenea, a mai investit într-o combină. Investițiile cumulate în acest an se apropie de 1 milion de euro. E mulțumit de anul 2016 atât de producții, cât și de condițiile de valorificare. Ca recolte, a obținut la grâu 6 t/ha, rapiță 3,5 t/ha, porumb 8 t/ha, floarea soarelui 3,9 t/ha.

Ca spații de stocare deține silozuri modernizate și noi, cu capacitatea cumulată de 60.000 tone în Slatina. Ilie Popescu oferă servicii de stocare și condiționare a recoltelor fermierilor din zonă.

Producțiile le livrează către traderi și la consumatori locali. Deține utilaje agricole în valoare de 4 milioane euro și lucrează cu 60 de angajați. Pe lângă activitățile de depozitare, Ilie Popescu mai are și o mică unitate de morărit, cu capacitatea de 1000 kg/h. Făina e livrată micilor brutării din Olt și județele limitrofe.

Producătorul agricol a investit și într-un parc fotovoltaic amplasat în curtea silozului. Suprafața parcului fotovoltaic e de 4 hectare și produce 2100 MW pe an. A fost pus în funcțiune în 2013, urmare a unei investiții de 1,8 milioane euro: ”Am vrut să am o energie verde pentru silozul meu, fiindcă sunt un mare consumator de energie. Aveam niște resurse și le-am investit acolo”. Silozurile și uscătoarele consumă cam 20%-25% din producția de electricitate a parcului, iar restul o bagă în rețea. În 2017 vrea doar să-și adune din nou puterile, după câțiva ani de investiții continue. Motivul pentru care face agricultură e același pentru care alții nu se apucă de ea: ”Pentru că e o luptă cu mine. E o activitate creativă. Pui o sămânță mică în glie și apuci să faci o plantă mare, frumoasă”.

Fiii, Cătălin-Ilie și Andrei-Constantin, sunt ambii studenți în anul 4 la USAMVB și sunt ajutoarele cele mai de nădejde ale fermierului: ”Lucrează de foarte mici, de la 12 ani, cunosc foarte bine ferma, lucrează pe utilaje, în vacanță vin periodic în fermă când au timp liber. Le place munca, când văd că de acolo vine tot”.

Agricultura e o activitate creativă. Pui o sămânță mică în glie și apuci să faci o plantă mare, frumoasă”

28

www.agrointeligenta.ro

50

29

Gavrilă Tuchiluș Secretul producției-record de lapte

G

avrilă Tuchiluș e un agricultor puternic, posesor al unui business integrat. Agrimat Matca (Galați) lucrează aproape 5.000 ha de teren arabil, deține 100 ha de viță-de-vie și o fermă cu peste 1.100 de bovine, dintre care 400 vaci cu lapte. Căutând să obțină o populație de vaci cât mai productivă, fermierul a intrat în contact cu ”genetica de calitate” încă din 2004, când a importat prima oară, de la firme lider din străinătate, lichid seminal premium. În 2006 a început să folosească material seminal sexat și în 2008 a făcut primul transfer de embrioni. În prezent Tuchiluș este furnizor de material genetic bovin pentru majoritatea marilor crescători, inclusiv pentru Dimitrie Muscă.

Atenția lui pentru o genetică și nutriție de calitate face ca în fermă să obțină o medie de 11.366 litri pe cap de vacă mulsă, ceea ce înseamnă o medie zilnică de peste 37 litri pe cap de vacă. Desigur că în ferma lui Tuchiluș apar adesea ”anomalii”: ”În fiecare zi vezi câte-o vacă mai neastâmpărată care afectează media, sărind cu producția de 76-80 litri. Desigur, nu e numai una, sunt mai multe în fiecare zi, dar se schimbă periodic, pentru că perioada de lactație variază. Cam o săptămână producția e constantă”. Recordul pe lactație l-a deținut o

vacă care a produs 18.600 litri, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 61 litri.

Producția fermei de Holstein e de 14.000 l/zi, cu tendință de creștere, urmând să ajungă în curând la 15.500 l/zi. Laptele e livrat către 4 procesatori români, dar în 2017, Tuchiluș are în plan, împreună cu un grup

În fiecare zi vezi câte-o vacă mai neastâmpărată care afectează media, sărind cu producția de 76-80 litri” de fermieri, să facă o cooperativă pentru procesarea laptelui, care să construiască o fabrică de produse lactate premium. În 2016 a obținut 4.200 kg/ha la rapiță, peste 6.200 kg/ha la grâu și orz, 6.000 kg/ ha la porumb și 3.000 kg/ha la floarea-soarelui. Consideră producțiile slăbuțe: ”Noi am investit pentru 11 t/ha de porumb și 4,5

t/ha la floare, însă n-am avut ce face. Factorul limitativ în zona asta e factorul apă”.

Fiind o fire cu sânge de experimentator, în urmă cu 4 ani, într-un an când a văzut că producția de grâne îi dădea pe dinafară, a decis să facă ”o nebunie”: și-a strâns muncitorii și, cu un consultant de la o firmă de specialitate, și-a ridicat singur un siloz de 10.000 de tone. A prins curaj și în 2016 a demarat ridicarea în regie proprie a încă 6 celule, cu o capacitate de 10.000 de tone, în care a investit până acum 460.000 de euro: ”Suntem în faza că am demarat deja două celule. Am plătit pentru echipament în Germania. Am turnat tot ce înseamnă radier și construcția s-a făcut cu oamenii noștri în regie proprie, cu finanțare din surse proprii. La anul vom avea o capacitate de stocare de 25.000 de tone, dintre care 20.000 în silozuri verticale și 5.000 de tone în magazii”. În total, în 2016 Tuchiluș a investit din resurse proprii în upgrade-ul fermei sale 1,3 milioane de euro. Banii provin din resurse proprii, fiindcă, așa cum îi place să spună despre fondurile europene: ”nu îmi place să mă umilesc pe la Porți”. Începând din 2017, 80% din producția de peste 30.000 tone pe an va putea fi stocată și vândută pe tot parcursul anului, în funcție de prețul optim, ceea ce-i va genera o creștere cu 50% a veniturilor rezultate din comercializarea grânelor.

51

Top 100 fermieri - ediția 2016

Mihai Afiliu

Golgheter agricol

30

M

ihai Afiliu e omul planurilor mari, pe care dacă-l auzi vorbind, fără să-l cunoști, crezi că glumește: ”Vreau să devin unul din cei mai puternici fermieri pe care i-a avut țara asta. Sunt pregătit mental. Am mentalitate de învingător. Și investesc enorm. Nu doar ce câștig, ci mă mai și împrumut pe lângă. Oamenii de afaceri adevărați fac bani cu bani de la bancă”. Însă când se pune la treabă chiar face ce zice. E un exponent în carne și oase al visului american adaptat la fermierul român. A fost portar al echipei de fotbal Steaua Mizil și apoi a fost maseur. La 21 de ani s-a apucat să facă ”agricultură cu un trabant”. A cărat 2 tone de grâu la moară, pe care l-a măcinat și a vândut făina și tărâța. Ulterior s-a upgradat de la ”Trabant cu remorcă” la ”Dacie cu remorcă” și apoi la un camion, apoi două. Cele două camioane i-au adus și primul milion de dolari. Apoi și-a îndreptat atenția spre ”CAP-ul părăsit din comuna Amaru”, după care s-a extins pas cu pas. Cu fonduri SAPARD şi prin două proiecte PNDR, a ridicat o moară și o brutărie, în Amaru, județul Buzău. În 2016 Afiliu are peste 100 de angajați și lucrează 6.500-7.000 ha în județele Buzău și Prahova. Din acest teren 60% îl are luat în arendă și 40% în proprietate. Ca și compoziție, în solurile lucrate de fermier

predomină cernoziomul. În 2016 nu s-a mai extins cu suprafața lucrată, investind însă în extinderea irigațiilor. În clipa de față Mihai Afiliu irigă 2.200 ha. Sursa de apă pentru irigații e râul Buzău. Afiliu are canale și stații de pompare proprii. Întregul sistem de irigații a fost finanțat din surse proprii.

Parcul de utilaje este modern și e evaluat la aproximativ 10 milioane de euro, iar capacitatea silozurilor este de 20.000 tone, dintre care 70% sunt modernizate. Acestea asigură

Nu doar ce câștig, ci mă mai și împrumut pe lângă.

Oamenii de afaceri adevărați fac bani cu bani de la bancă” însă doar 70% din necesarul de stocaj al producătorului agricol.

De asemenea, fermierul din Mizil a investit 2,5 milioane de euro într-o fermă modernă de vaci de lapte crescute în regim în-

chis cu stabulație liberă. În 2016 a investit puternic în sporirea efectivelor, crescând de la 1.000 la 1.400 de vaci Holstein.

Dintre aceastea, 700 sunt vaci cu lapte, cu o producție medie pe cap de vacă mulsă de 28 l/zi. Laptele e livrat spre industrializare companiei Olympus. Planurile de viitor ale lui Mihai Afiliu sunt atât de îndrăznețe, încât aleșii locali au nevoie de un răgaz ca să se obișnuiască cu ideea: ”Cea mai mare nerealizare din 2016 e că organele administrative locale, în momentul când le-am expus planul meu investițional, s-au speriat efectiv. Mai vreau să fac câteva ferme noi, dar când au auzit că vreau să mă duc la 10.000 de vaci, au început să se sperie că omor satul. Vreau să ajung la 10.000 de capete împărțite pe mai multe ferme. Visul meu e să fac un spațiu de furajare mare și de acolo să duc furajele la mai multe ferme să le dau să mănânce”.

La cultura mare Mihai Afiliu a obținut 3.500 kg/ha la rapiță, 6.000 kg/ha la grâu, peste 900 kg/ha la porumb, 3.500 kg/ha la floarea-soarelui, 6.500 kg/ha la orz. În afaceri ritmul lui Afiliu e la fel de alert ca jocul de fotbal în teren: ”În 2017 vreau să-mi dublez zootehnia. Să o duc la 5 milioane de euro. Pot face asta. Resursele umane-s nebănuite. Și, de asemenea vreau să cumpăr teren încontinuu. Doar anul ăsta am cumpărat peste 200 ha”.

www.agrointeligenta.ro

52

Arnaud Perrein

Francezul cu 22 de ani de Ialomița

A

rnaud Perrein cultivă circa 3.900 de hectare de teren agricol, atât în proprietate cât și în arendă, la Mihail Kogălniceanu, Ialomița. Deține o capacitate de stocare de 12.000 tone și are în lucru o hală nouă, cu capacitate de stocare de 5.000 t, care va fi gata în 2017. În 2016 a investit 1,3 milioane de euro, proveniți numai din fonduri proprii și de la bănci. În trecut a accesat și fonduri europene

31

Trebuie să-i obligăm pe cei care cumpără teren să-l și cultive” printr-un proiect SAPARD de 500.000 euro și altul FEADR de 1,6 milioane euro. Nu știe cât a investit până acum în cei 22 de ani de când face agricultură în România: ”În agricultură habar n-am cât am investit de când sunt în România, din 1994. Știu doar că tot ce câștigăm reinvestim”.

Unul din criteriile după care fermierul francez măsoară ”impactul pentru comunitate” al unei ferme este numărul de angajați la suta de hectare. El este mândru că spre deosebire de fermele care vor să ”scape de om”, abilitățile sale de bun organizator i-au permis să angajeze la ferma sa 70 de lucrători, care se ocupă de la partea de irigații până la ridicarea în regie proprie a construcțiilor din fermă. Într-o perioadă de vâlvă în care străinii care investesc în agricultură sunt demonizați și știe că toată viața lui va fi perceput ca ”străin, din cauza accentului”, deși știe română, el consideră că fiii lui sunt ”români hibrizi”. Arnaud Perrein punctează cu luciditate adevărata problemă pe care autoritățile

ar trebui să o reglementeze: ”E clar că trebuie făcut ceva și că nu s-a făcut nimic până acum, ci doar s-a vorbit aiurea. Nu e vorba de străini, pentru că dacă punem problema așa, e greșit. Comunitatea Europeană nu ne va lăsa niciodată să îngrădim ceva către străini, asta e clar. Dar putem să limităm sau chiar să oprim foarte repede accesul la pământ al Fondurilor de Investiții, care sunt și străine și române. Întâi de toate să-i obligăm să facă contract de arendă pentru minimum 10 ani, nu pe un an, cum fac acum. Astfel o să împiedicăm fondurile de investiții să mai facă afaceri aici, dacă terenurile nu vor mai avea mobilitatea așa de mare cum vor ei. Eu ca agri-

cultor, având contract pe 10 ani, am predictibilitate în activitate și nu mă mai împiedică să mă dezvolt. În al doilea rând, trebuie să-i obligăm pe cei care cumpără teren să-l și cultive. Și în felul ăsta vom opri fondurile de investiții, pentru că ele nu vor cultiva niciodată teren”.

Perrein e și preşedintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), context în care interacționează cu alte ONGuri din branșă. Așa a ajuns să fie fanul unui fermier autohton: ”Nu e un secret că îl admirăm pe domnul Sitaru ca fermier propriu-zis, dar și ca și coordonator și lider de asociație. E un model pentru mulți”.

53

Top 100 fermieri - ediția 2016

32

Mihai Miron Văcarul-farmacist M ihai Miron e cunoscut mai mult în calitatea sa de fondator al Europharm Brașov, prima fabrică particulară de medicamente din România, achiziționată de GSK, și mai apoi ca acționar al Ropharma și al Spitalului Sf Constantin din Brașov, afaceri unde are 1.000 de angajați. Deși 90% din venituri și le generează din industria pharma și doar 10% din agricultură, el e un agricultor autentic, mai performant decât mulți dintre fermierii full-time.

Fermierul deține la Doștat 1.400 ha, iar la Cozmești 600 ha, dintre care jumătate în proprietate. Mihai Miron irigă 300 ha, dintre care 200 la Dostat, printr-un ”sistem pivot pe coline” unicat în România. În ”competiția” dintre fermele familiei, cea de lângă Sebeș și cea din județul Iași, de care se ocupă tatăl său, fost președinte de CAP, anul 2016 este, în premieră, cel în care ”Miron Jr.” l-a învins pe ”Miron Sr.”, obținând 9-12 t de porumb/ha, față de 7-8 t/h tatăl său. La fel s-a întâmplat și la lucernă, unde ferma de la Dostat a obținut producții de 8-9 t/ha, față de 8 t/ha la Cozmești. Explicația pentru acest scor e că în Moldova a fos un ”an mai secetos”.

La ferma Dostat are 800 de vaci de lapte si 375 de capete rase de carne, iar la ferma Cozmesti 300 de capete rase de carne. Deși la toate fermele capacitatea poate fi crescută, focusul e pe optimizarea a ceea ce exista deja. Laptele provenit de la vacile lui Mihai Miron e procesat sub formă de ”formule de lapte praf pentru copii” comercializa-

Maturează carnea de vită pentru un profit mai mare. Laptele vacilor, transformat în lapte pentru copii te în farmacii. Unul dintre produsele cu cea mai mare valoare adăugată e Vitalact Immunity, care contine colostrum bovin, cu un conținut ridicat de anticorpi naturali, prelucrat printr-un procedeu care îi pastrează intacte toate componentele active, asigurând

biodisponibilitatea acestora. Vacile de carne sunt abatorizate și procesate la rândul lor în produse care îi cresc cu cel puțin 50% valoarea de vânzare. Din Angus Mihai Miron produce steakuri maturate (T Bone, Rib Eye, Sirloin). De asemenea, carnea de vită e procesată și sub formă de salam, parizer, crenvurști, cârnăciori.

Mai nou, fermierul are și 900 de ovine cu genetică valoroasă, rezultate din metisarea rasei autohtone cu rasa Suffolk din Marea Britanie: ”Recent am importat berbeci rasa Blanche du Massif Central, pe care intenționăm să îi încrucișăm cu efectivul existent”.

Miron deține și 105 ha de lacuri, două dintre ele decolmatate în acest an, pe care în viitor intenționează să le exploateze industrial.

O nouă linie de business a lui Mihai Miron sunt livezile de meri, înființate într-un parteneriat cu o familie de vechi horticultori belgieni. Cele 30 ha au intrat pe rod, dând în 2016 o producție de 800 tone. Cel mai exotic produs al lui Mihai Miron sunt merele ”red love”, cu miezul roșu, bogate în antioxidanți, care merg și la export și se comercializează și la hypermarketuri din România cu 13 lei/kg.

www.agrointeligenta.ro

54

55

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

56

Jan de Boer

33

Olandezul mulgător

A

venit în Ardeal în 2007, iar investițiile le-a început un an mai târziu. De atunci încoace, olandezul Jan Gijsbertus de Boer și-a creat un business consolidat, ”DN Agrar Group SRL”, care-l plasează în topul celor mai mari crescători de vaci de lapte din România, cu două ferme înființate la Gârbova de Sebeș (Alba) și Vaidei (Hunedoara). Ferma de la Gârbova de Sebeş a demarat în urma unei investiţii de peste 10 milioane de euro și a ajuns în prezent să aibă 4 grajduri cu o capacitate de 550 capete fiecare, pe lângă boxele de viței. Tancul din sala de depozitare a laptelui are capacitatea de 65.000 litri. Pentru autonomie energetică, ferma e dotată cu 240 de panouri fotovoltaice, care însumate au o putere instalată de 0,1MW. Puterea instalată ar putea fi considerabil mărită, însă rețeaua de electricitate locală e suprasolicitată, motiv pentru care a pus în stand-by pentru moment investiția în creșterea puterii fotovoltaice. Cealaltă fermă, de la Vaidei, a fost achiziționată în 2011.

Unitatea dispune de o instalaţie de muls Dairy Master, cu 72 de posturi, cea mai mare de acest fel din România, având o capacitate de mulgere de 350 ugere/oră. Per total, în cele două ferme, în prezent Jan de Boer deține

4.210 văcuțe peste vârsta de 2 ani și 3852 de exemplare de tineret bovin, aici fiind incluși de la vițeluși până la juninci. Vacile au fost aduse din mai multe ţări (Olanda, Germania, Danemarca). În urmă cu câțiva ani Jan de Boer declara că și-ar dori ca firma pe care o administrează să devină un “pion important pe piața laptelui din sud-estul Europei”, prin creșterea efectivelor de vaci la 10.000. Fermierul lucrează în 2016 o suprafață de 9.867 ha teren

Fermierul manageriază și două ferme din Germania agricol în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara, însă speră ca în viitor suprafața să se mărească până la 30.000 ha.

DN Agrar Group include 14 companii cu 188 angajați: DN Agrar Apold, Lacto Agrar, DN Agrar Holding, DN Agrar Berghin, DN Agrar Cereale, DN Agrar Service, DN Agrar Group, DN Agrar Cut, DN Agrar Câlnic, DN Agrar Mihalț, DN Agrar Prodlact, DN Agrar

Straja, DN Agrar Logistics, DN Agrar Bio, care desfăşoară activităţi în agricultură, zootehnie, transport şi consultanță pentru echiparea fermelor. În septembrie 2015 DN Agrar a cerut ANSVSA imunizări pentru 2.600 de vaci, după ce au fost depistate focare de Bluetongue. În 2016 societățile DN Agrar Apold și Lacto Agrar au primit subvenții cumulate de 800.000 de euro, clasându-se pe primul loc la nivel național. Cele două societăți se regăsesc și pe lista solicitanților de ajutoare naționale tranzitorii în 2014. Fermierul olandez Jan de Boer manageriază și două ferme din Germania, deținute de același grup de investitori (nemți și olandezi) prezenți alături de Boer în societatea DN Agrar Group SRL. Menționăm că grupul operează și o pensiune turistică în stil săsesc în zona Gârbova, botezată ”Casa Bună”.

Top 100 fermieri - ediția 2016

57

Vasile Lungu Fermierul total V asile Lungu e cel mai puternic fermier al Iașiului, cu o avere estimată la 20 milioane euro și o cifră anuală de afaceri de peste 11 milioane euro. Cu o experiență profesională de 33 de ani în spate, și-a făcut debutul în agricultură în 1983 la IAS Popricani, unde a rămas până în 2001, când a înființat societatea agricolă Astra Trifești.

A început timid, cu doar 150 de hectare de teren luate în arendă. În 2004 a făcut un salt major când a cumpărat de la executorul judecătoresc ferma vegetală Soloneț și ferma de vaci Ieduț. S-a profilat pe multiplicarea de sămânță pentru giganții mondiali Pioneer, Monsanto și Syngenta, pentru care în prezent produce sămânță pe 1.000 ha. Doar în stațiile de prelucrare a semințelor a investit 8 milioane de euro. Anul 2016 a fost ”foarte dificil”.

Cum producțiile de sămânță diferă de cele comerciale, a obținut 3.800 kg/ha de ”porumb sămânță” pe 800 ha lot de hibridare și 1.830 kg/ ha sămânță brută hibridă de floarea-soarelui pe 201 ha. Din cele 2.000 de hectare de teren arabil pe care le lucrează, 95% sunt irigate, ultimul proiect, în valoare de 2 milioane euro, din fonduri UE, fiind finalizat în numele OUAI, urmând ca la anul să deruleze altul nou, de 1,5 milioane euro sub egida OUAI. Are și 60 ha cu cartofi și produce și 400-500 t de fructe: struguri de masă, caise, cireș, vișin, prun și măr, pentru care vrea să ridice o secție de procesare sub formă de sucuri. Are 250 de lucrători în vârfurile de producție.

A accesat fonduri UE pentru reconversia plantației de vie, unde a înființat în jur de 125 ha și are planificată replantarea altor 35 ha. În 2016 a recoltat 11,3 t/ha din podgoria sa.”Domeniile Lungu” de la Trifești sunt amplasate pe o parte a moșiei reputatului pașoptist Costache Negruzzi. Vinurile provenite de la ”Domeniile Lungu - Crama Hermeziu” au obținut 30 de medalii de aur și 10 medalii de argint, din 2014, când viile au intrat pe rod. Capacitatea cramei e de 2,4 milioane litri, cu target final de 3 milioane litri în 2018-2019. Produce brandurile ”Crama Hermeziu pentru Horeca”, ”Păcatele tinereții” pentru retail și ”C’est Soir” pentru cluburile exclusiviste, marketingul fiind făcut de fiica sa Loredana.

Cea mai nouă linie de business a lui Vasile Lungu e turismul, prin ”hotelul La Domenii”, de 4 stele, amplasat în mijlocul podgoriilor sale. Fiica sa, Flaviana, ”a primit” împreună cu soțul ei, propria fermă, de 400 ha. Din 2010, alături de încă doi prieteni a fondat un IFN care are 3 milioane de euro capital propriu, pentru finanțarea fermierilor mai mici. În 2016 a investit din fonduri proprii 1,1 milioane euro în cramă și alte active ale fermei și în 2017 va cheltui 1 milion euro pentru finalizarea corpului administrativ al cramei.

S-a profilat pe multiplicarea de sămânță pentru giganții mondiali

34

www.agrointeligenta.ro

58

59

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

Gheorghe Lămureanu

60

35

Vis împlinit

G

heorghe Lămureanu a avut un an foarte bun din punct de vedere al volumului producției, însă cotațiile scăzute ale cerealelor au făcut ca acest lucru să nu se vadă și în portofel. Practic, cifra de afaceri e foarte apropiată de cea din anul precedent. În 2006 producțiile au fost cu doar 3-4% mai mici decât cele din ”anul record” 2015, ceea ce e o performanță notabilă, dată fiind ”seceta cruntă, de 120 de zile fără ploaie”. La porumbul irigat a obținut 12 t/ha, la orz 9 t/h, iar la grâu o medie de 8 t/ha la o suprafață cultivată de 600 ha. Vârfurile de producție la grâu au fost de 9-9,5 t/ha pentru soiul Apache, al cărui fan declarat este. Gheorghe Lămureanu explică secretul acestei reușite: ”Am reușit datorită culturilor pre-

Anul acesta n-a mai cultivat muștar, iar suprafețele cu coriandru le va reduce mergătoare și asolamentului perfect. Noi pe o solă punem 100 de ha de grâu după 100 ha de soia”. La lucernă a obținut 8 t/ ha de fân, în condițiile în care a avut doar 3 coase, nu 4. E mulțumit inclusiv de recolta de 3 t/ha la floare, având în vedere că la Agigea n-a plouat din iunie până în octombrie. La rapiță a obținut doar 3t/ha din cauza condițiilor defavorabile de semănat, care au dus la un start slab. În 2016 la Gheorghe Lămureanu vedem o altă premieră. După ce timp de 15 ani a mizat pe muștar și coriandru, anul acesta n-a mai cultivat muștar, iar suprafețele cu coriandru (70 ha în acest an) vrea să le dilueze pe an ce trece: ”Pentru noi muștarul și coriandrul erau o variantă la seceta pe care o avem în zonă. Acum de când irigăm 400 ha într-un mod care ne face plăcere și onoare, cu noul sistem de irigații ne simțim mai liniștiți și mai relaxați. Din păcate nu reușim anul acesta să-l extindem la 600-700 ha, cât am fi vrut. Sperăm că pentru anul vi-

itor. Condițiile de realizare a dosarelor de finanțare sunt în continuare foarte dure. Am vrut să fac extinderea sistemului din fonduri proprii, dar ținând cont că aceste OUAI-uri și irigațiile sunt de utilitate publică, nu are sens să-ți bagi banii privați într-o societate care e de utilitate publică”.

Realizarea primei stații private de pompare a apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră este proiectul de suflet al fermierului, inaugurată recent: „Funcționează excelent. Pentru mine a fost ca împlinirea unui vis pentru care m-am luptat 5 ani cu birocrația românească”. În 2017 scopul lui Lămureanu e să își extindă suprafața irigată spre 700-800 ha prin extinderea rețelei de distribuție a apei pompate din Dunăre, prin montarea unei a patra pompe și mutarea apei de irigații din canalele de distribuție de suprafață în țevi îngropate, ceea ce ar elimina practic pierde-

rile de 30% cuazate de evaporație și de faptul că dalarea vechilor canale permite infiltrarea apei în sol.

Ferma sa a rămas la aceeași suprafață lucrată ca și anul trecut, 1.400 ha, dintre care 20% în proprietate. Vecinătatea cu portul Constanța îi dă lui Gheorghe Lămureanu un avantaj competitiv față de fermierii din restul țării prin prețurile mai bune oferite de traderi, care pot urca și cu 20-25 euro/tonă comparativ cu colțurile îndepărtate ale țării.

Lămureanu e și membru fondator al Cooperativei Dobrogea Sud, care numără 42 de societăți membre, ce lucrează terenuri însumate de 20.000 de hectare, ceea ce le dă posibilitatea membrilor să obțină discounturi la inputuri ce pot ajunge la 20-30% și prețuri de vânzare cu 5-10% mai bune, dacă vând producția la comun, cărora li se adaugă și procentul de 10% bonus oferit de UE.

61

Top 100 fermieri - ediția 2016

36

Liviu Bălănici Pâinea de pe masa ieșenilor

E

ste liderul pieței ieșene a panificației, cu o producție de 1.000 tone de pâine lunar, depășindu-și competitorul Vel Pitar, care-i suflă puternic în ceafă. Doar la panificație are 300 de angajați, iar pe total grup numărul lor urcă la 475. Însă Panifcom SRL, firma sa de panificație, e doar o fracție din business-ul său, Bălănici având dețineri și în zootehnie, agricultură și depozitare. Pe tot grupul de firme lucrează 4.000 ha împrăștiate pe raza a 3 comune, din care în proprietate are doar 10%. În jur de 900 ha sunt irigate. Ca structură a culturilor, în 2016 cele mai mari suprafețe le-a avut ocupate cu grâu, 1.200 ha, și porumb, 1.000 ha. Deține silozuri de stocare a grânelor cu o capacitate de 22.000 t în localitatea Andrieșeni.

Are 1.300 de capete de vaci de lapte rasa

Holstein din care 650 sunt mulgătoare.

Dacă în intervalul 2014-2015 media anuală a producției de lapte a fost de 11.300 litri pe cap de vacă, Liviu Bălănici estimează că în 2016 atinge pragul de 12.000 litri pe cap de animal.

Media zilnică a producției este de 36 litri pe

Legea supermarketurilor în vigoare, dar nu se aplică cap de vacă mulgătoare. În 2014-2015 a livrat producția în baza unui contract cu Olympus,

însă în 2016 a decis să vândă către Lactalis. Nu vrea să investească într-o unitate de procesare proprie, pentru că logistica necesară gestionării liniilor de business actuale este foarte solicitantă și consideră că nu s-ar mai putea focusa eficient pe controlul indicatorilor economici: ”E cam greu să le facem noi cam pe toate”, rezumă omul de afaceri.

Ca planuri investiționale pentru 2017 e interesat doar de irigații, după ce a implementat deja un proiect și a modernizat o stație de punere sub presiune. Unul dintre regretele sale e că lanțurile de retail nu sunt voioase să primească pe rafturi producători români: ”Probleme sunt cu Legea 321, care chiar dacă a intrat în vigoare tot nu se aplică”.

www.agrointeligenta.ro

Florică Mara

62

37

Preocupat de politică

G

rupul Mara lucrează 9.160 ha.

Este specializat pe cultură mare, având capacități de stocare de 37.000 t, dintre care în silozuri moderne 31.000 t și în magazii 6.000 t. Valoarea investiției în silozuri e 3,4 milioane de euro. Valoarea parcului de utilaje e in jur de 4-5 milioane de euro. Despre echipamentele sale agricole, fermierul din Teleorman declară: ”Sunt probabil cel mai utilat fermier din județ. Ba chiar am o gamă de utilaje pe care trebuie să le vând, care sunt în plus, dar nu cumpără nimeni”.

Referitor la mersul afacerii sale agricole în 2016, Mara a declarat: ”N-a fost un an chiar bun, dar asta e viața. Ca și alte afaceri, că le facem proaste sau că le facem bune.

Dacă un an e mai bun și altul mai prost, ce să facem? Depindem de Dumnezeu. Eu nu m-am uitat niciodată la asta, pentru că asta îmi e meseria. Dacă faci lucrarea bine important e că scoți cheltuiala și ceva profit și de la an la an reziști. Nu poți să spui că e o afacere

proastă agricultura astăzi și mai ales când ai utilaje de la un anumit nivel. Asta e viața. Pe mine m-a bătut și piatra. Eu am vreo 600 ha pe care le-am și întors. Asta e. Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat”.

S-a folosit de tehnologie ca să minimizeze pierderile din solele lovite de grindină: ”Am venit pe GPS unde am avut planta veche am

Sunt probabil cel mai utilat fermier din județ” venit în acel loc cu sămânța nouă, că dădusem 200 kg de îngrășăminte starter și n-am vrut să le pierd. Așa am făcut 2.400 kg/ha de floare bătută de piatră, închizându-mă per total la o medie de 3.400 kg/ha, în ciuda secetei”. La porumb a obținut 5.500 kg/

ha, în condițiile în care a avut un soi afectat de căderea boabelor. Unul din ofurile sale e că deși 80% din suprafețele lucrate au făcut parte dintr-un sistem de irigații centralizat, acesta e în prezent dezafectat.

Florică Mara deține și o fabrică modernă de prelucrarea cărnii sub formă de mezeluri, în care a investit 1,8 milioane de euro pe fonduri europene. Capacitatea ei de procesare e de 20 t/zi, însă funcționează doar la 10% din capacitate. Producția o vinde în cele 8 magazine de desfacere a mezelurilor amplasate în Alexandria, Caracal, Turnu Măgurele, Craiova și are planuri să pătrundă și pe piața din București. Florică Mara operează și o fabrică de pâine, care funcționează ”la linie”. Consideră că prețul de ”65 bani” al pâinii e mult prea mic, motiv pentru care se gândește serios să îi tragă oblonul. În ultimii ani, Florică Mara a preferat activitatea politică în defavoarea implicării în organizațiile de fermieri, pe care, însă, le susține ca membru.

Top 100 fermieri - ediția 2016

63

Paul Stelică Mălăeștean Stâlpul comunității

38

M

edicul veterinar Stelică Mălăeștean muncește de o viață în agricultură. Ferma sa e amplasată la 25 de kilometri de Timișoara, în apropiere de Lipova, acolo unde începe zona colinară. În 2016 a lucrat 3.000 ha, din care 1.800 sunt în proprietate.

Pe lângă partea arabilă, fermierul administrează și 300 ha de pășuni și păduri.

Din punct de vedere al producțiilor, Stelică Mălăeștean a trăit o dublă decepție, atât din partea naturii, cât și a asigurătorului: ”2016 a fost un an cu producții bune, dar am avut mari probleme în Banat cu grindina și cu despăgubirile. Undeva la 40% din suprafața cultivată mi-a fost distrusă. Asigurarea am avut-o cu Gothaer. Au venit, au făcut constatările, ei au stabilit că atâta e paguba, «1,5 milioane lei trebuie să vă dăm», am semnat și procese verbale și când a venit vremea să vireze banii, a plătit doar 1 milion. Mi-au virat mai puțin cu 430.000 de lei decât constataseră. I-am întrebat de ce și mi-au comunicat doar că așa au făcut ei calculația, Se pare că și alte firme au practica asta”. Pe părțile neafectate de grindină Mălăeștean a obținut peste 4 t/ha la rapiță, 6,5 t/ha la grâu și 3,6 t/ha la floare. Fermierul are și o livadă de 25 ha de pruni din soiuriule Stanley, Tuleu Gras, Bistrițean, Vânăt de Italia și Anna Spath.

Fermierul are în administrare și 120 ha luciu de apă concesionat pentru 49 de ani, unde face piscicultură, specia preponderentă fiind crapul: ”În acest

an golim lacul și vindem peștele. Dată fiind suprafața sa de 120 ha și adâncimea apei, care pe alocuri atinge 4 metri, ca să putem să recoltăm producția de pește trebuie să golim lacul. Recoltarea se face la fiecare 2 sau 3 ani. Mai e un pic și dăm drumul la apă. Vom începe pescuitul în 10 noiembrie. Întreaga

pe partea de spații de depozitare. Deține incinte moderne, construite în 2010-2011 și 2011-2012, cu o capacitate totală de stocare de 50.000 de tone.

De asemenea, are și un complex zootehnic nepopulat, format din opt adăposturi pentru animale, cu o suprafață totală de 12.000 mp și o capacitate de 20.000 de ovine. În prezent, el mai deține doar 1.000 de oi. Totodată, pe lângă Oveg MPS SRL și Exim Agro Ovis MPS SRL, Stelică Mălăeștean deține și 50% din firma M&I Group SRL, care operează cochetul Hotel Savoy (4 stele) de vizavi de râul Bega, în centrul Timișoarei.

Proiectul de suflet al lui Stelică Mălăeștean rămâne biserica de 250 mp construită din resurse proprii la ieșirea din pădurea Pișchia, special pentru a fi donată Bisericii Ortodoxe Române, urmând să funcționeze fie ca biserică în cadrul unei mănăstiri, fie ca biserică de parohie.

Proiectul de suflet al fermierului - biserica ridicată din resurse proprii la ieșirea din pădurea Pișchia operațiune e estimat să dureze cam o lună”.

Stelică Mălăeștean e puternic dezvoltat și

www.agrointeligenta.ro

64

39

Vasile Balcan

Finanțator pentru culturile Moldovei

V

asile Balcan, supranumit și ”părintele culturii de rapiță din Neamț”, și-a început activitatea cu vânzarea de mașini și utilaje agricole, migrând ulterior spre furnizarea de inputuri, comerțul cu cereale și producția în câmp. Lucrează 3.030 hectare, din care aproape 600 ha le deține în proprietate. În 2016 a obținut 6.400 kg/ha la grâu, 6.800 kg/ha la orz, 3.200 kg/ha la rapiță, 3.700 kg/ ha la floarea-soarelui și 10.000 kg/ha la porumb. Balcan finanțează înființarea de culturi pe 12.000-15.000 ha pentru fermierii din zonă, asigurându-le inputuri ca motorină, îngrășăminte, semințe, pesticide, piese de schimb și chiar utilaje cu plata în natură. În 2016 a finanțat culturi pe 14.000 ha.

Punctul forte al lui Vasile Balcan sunt depozitarea și condiționarea recoltelor fermierilor, acesta deținând o capacitate de depozitare de 120.000 t. Creșterea e importantă față de acum 4 ani, când deținea doar 70.000 t de silozuri. Are 4 baze de achiziție, dintre care una la Drochia, în Republica Moldova. Punctele de achiziție de la Cristești, Mircești și Todirești au fost dotate recent cu celule noi, din tablă. Deține

și o flotilă de 17 tiruri cu care face transportul între punctele de achiziție și silozurile. Are și 4 uscătoare performante marca GSI. Are două linii de cale ferată care fac mai facilă legătura cu portul Constanța la prețuri înjumătățite față de transportul auto. De aceea, dată fiind poziția stra-

Doar în ultimul an a achiziționat utilaje agricole de 1,5 milioane de euro tegică a silozurilor de la Roman, nu s-a limitat la furnizarea de inputuri și achiziția de cereale doar pe județul Neamț, ci s-a extins și în județele adiacente, ajungând să finanțeze fermieri chiar și din județul Buzău. Pentru comercializarea grânelor, lucrează și cu traderi, dar e și furnizor de cereale pentru Agricola Internațional. Profitul lui Balcan în cadrul acestei operațiuni de

achiziție-vânzare cereale e de 8-10 euro/ tonă. Suma e mică, însă volumele rulate sunt uriașe. Cam 50% din cifra de afaceri e dată de activitățile de comerț cu cereale și oleaginoase, producția proprie asigurând doar 20-25% din cifra de afaceri a grupului, comercializarea de inputuri 15-16%, iar comercializarea de tractoare și utilaje și mașini agricole 10%. Investește constant, doar în ultimul an achiziționând utilaje de 1,5 milioane de euro. În 2015 a realizat o cifră de afaceri de 21 milioane de euro, cu 95 de angajați. El lucrează pe centre de profit, iar în general renunță la ce nu merge și se concentrează pe ceea ce se dovedește rentabil. Inginer mecanic de profesie, de-a lungul anilor a investit și în fabrici de biodiesel, lactate și pâine, dar pe care, fiindcă nu au fost profitabile, le-a închis. Grupul deține și un centru de semințe la Roman, aflat în stare jalnică la momentul preluării, și pe care l-a pus la punct pentru producția de sămânță. Lucrează cu genetică de la Procera (pe soiuri de grâu foarte productive, ce asigură 7-8 t/ha) și de la Stațiunile de Cercetări din zonă. În 2014, Vasile Balcan a fost ales vicepreședinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ.

Top 100 fermieri - ediția 2016

65

Tașcu Caraman Tulceanul de la porțile Orientului

A

sta am făcut de când mă știu”, spune Tașcu Caraman despre sine, referindu-se la activitatea din agricultură. Înainte de Revoluție Tașcu Caraman a fost director de IAS, apoi direc„ tor la Direcția Agricolă Tulcea până în 19941995, după care a migrat în mediul privat. El consideră că ”agricultura e o afacere bună.

Altceva nu știu ce ai putea să faci profitabil în România”. Estimează că 7-10% este ”o rată de profit sănătoasă”, procentele mai mari datorându-se doar ”conjuncturii”. Pentru Caraman anul 2016 intră în ”trendul de an bun”, ca ultimii 4-5 ani. În 2016 a lucrat o suprafață de 2.850 ha, cu 10% mai mică decât în anul precedent, deoarece unii arendatori și-au retras pământurile. E specializat în cultura mare și din cauză că activează într-o zonă lovită adesea

de ”lunga vară fierbinte” s-a adaptat, semănând toamna cu păioase peste 60-70% din suprafețe. În acest an a obținut 5,5-6 tone/ ha la grâu și orz, 2,5 tone/ha la rapiță și 2,7 tone/ha la floarea-soarelui. Porumbul nu e o cultură indicată în zona lucrată de Tașcu Caraman, motiv pentru care e o specie pe care o cultivă pe suprafețe restrânse.

Deține capacități de stocare de 10.000 de tone, din care 3.000 de tone sunt într-un siloz nou. Valoarea parcului de utilaje este de 3 milioane euro. Și în 2016, prin compania Holder Trade SRL, unde e co-asociat, a exportat tot în jur de 50.000 de berbecuți: ”Noi nu producem marfă. Noi cumpărăm de la alți fermieri, îi creștem, îi pregătim pentru export, fie în viu, fie în carcasă, că avem și abator și îi exportăm”.

50.000 de berbecuți exportați într-un an

Destinația predilectă e Iordania și într-o mai mică măsură Israelul: ”Iordania e țară mică, cu consum limitat, fiindcă are doar 9-10 milioane de locuitori. Din cauză că linia arabă a rămas doar cu Iordania și oferta e mare, prețurile au mai scăzut. Pe alte țări nu prea avem desfacere fiindcă nu avem cărțile făcute, cum s-ar spune. Mai exportăm un pic și spre Israel, însă ei au alte probleme, cu marfa castrată, chestiune ce ține de ritualurile de la ei”.

40

www.agrointeligenta.ro

66

Samuel Widmer și Stefan Jung Elvețienii cuceresc Karpații

Î

n 2008, elvețienii Samuel Widmer și Stefan Jung au creat Karpaten Meat cu scopul de a popula pășunile din Transilvania cu Aberdeen Angus, pentru producția de carne bio. În acel an au importat primele 120 de vaci gestante din Germania. În prezent au ajuns la peste 90 de angajați și 2.700 de bovine în reproducție și 2300 capete în îngrășare. Aceste efective sunt împărțite în cadrul a 4 ferme (foste ferme de vaci de lapte), amplasate în localitățile Marpod, Nocrich și Altâna din zona Sibiului.

Karpaten Meat oferă la nivel național know-how și genetică de top, având de vânzare pentru fermierii interesați să încheie parteneriate cu ei. Acestora le oferă vițele mai mari de 12 luni, juninci gestante și tauri pentru reproducție cu o genetică de top, precum și material seminal congelat provenit de la tauri Angus cu genetică superioară, de la Bayern Genetik. Fermierii elvețieni se obligă prin contract să răscumpere de la fermierii parteneri vițeii rezultați din reproducție, atât viţei în rasă pură cât şi metişi Angus cu Bălțata Românească. În prezent compania a ajuns deja la peste 250 de parteneri mari.

Ca producție de carne, Karpaten Meat și-a făcut deja debutul pe piață, iar la momentul actual livrează carne pentru restaurantele de top din țară, pe bază de comenzi.

Procentual, 40% din producția de carne se vinde în România și 60% merge la export, în Germania și Elveția, sub formă de carcase abatorizate.

La Marpod este ferma de carantină și de vânzare către parteneri, în timp ce la Nocrich se află cele două ferme de reproducție, unde au loc vaccinările și tratamentele animalelor.

Mai există și o fermă de îngrășare la Alțâna. În 2014, a fost finalizat un grajd construit special pentru activități de selecție, cântărire și îngrășare a animalelor.

O componentă importantă a activității Karpaten Meat este și agricultura, compania administrează 6.000 ha (în mare parte pășune), aflate în proprietate sau arendă, folosite pentru cultură mare, dar și pentru pășunat.

Cei doi elvețieni au fost printre primii investitori care au decis să crească efective mari de bovine de carne din rasa Angus, în România, scopul lor fiind să pună bazele unei rețele de producție de carne de vită de calitate. Sistemul propus de ei acoperă toate

41

Oferă la nivel național know-how și genetică Aberdeen Angus

etapele de producție, de la pășunatul ecologic, până la creșterea și îngrășarea bovinelor și prelucrarea cărnii, produsele obținute urmând să fie comercializate atât pe piața locală, cât și pe cea europeană, unde carnea de vită bio este foarte apreciată. Obiectivul elvețienilor este să livreze 10.000 de carcase pe an, un volum pentru care se pare că mai au ceva ani de lucrat pentru a-l atinge.

Top 100 fermieri - ediția 2016

67

Jean Valvis Branduri de succes 42

U

n om de afaceri aparte în România, un creator de branduri pe care, mai apoi, este dispus să le vândă în schimbul prețului corect. După ce de-a lungul timpului a făcut milioane de euro din brandul Dorna și LaDorna pe care le-a vândut către Coca-Cola, respectiv Lactalis, Jean Valvis s-a atașat de noua sa linie de business, Dorna Agri, la care nu vrea să renunțe: ”Dezvoltăm în continuare! Nu intenționăm să vindem!” Afacerea construită de Jean Valvis în agricultură se întinde în prezent pe 8.333,91 ha (inclusiv culturile energetice). Suprafețe lucrate sunt în raza administrativă a municipiului Călărași și în comunele Modelu, Roseti și Dichiseni, iar ca și categorii de sol sunt levisoluri, cambiosoluri, hidrosoluri și cernisoluri. În 2016 a obținut 2,91 t/ha la rapiță, 5,54 t/ ha la grâu, 6 t/ha la porumb, 3,2 t/ha la floarea-soarelui și 2,8 t/ha la soia. Valoarea parcului de utilaje al Dorna Agri e de 4,1 milioane euro, din care 1,7 milioane euro reprezintă investițiile din anul 2016. Societatea nu deține spații de stocare și are 89 salariați.

Jean Valvis a declarat pentru Top 100 Fermieri motivul pentru care a pariat pe agricultură: ”Iubesc provocarea, onestitatea și autenticitatea care caracterizează relația noastră cu Natura. Important este să ai mare grijă de plante, indiferent de unde se află acestea”. Dincolo de asta, Valvis are destule

ofuri, simțite de când se află în pielea de fermier, fiind deranjat de ”discriminarea care se face între agricultorii români și ceilalți din UE, atât în ceea ce privește subvențiile cât și preturile de vânzare a produselor agricole”, ”rolul determinant al traderilor străini în fixarea preturilor, de neimplicarea organismelor statului în eliminarea practicilor anticoncurențiale în stabilirea prețurilor produselor agricole”, ”numărul mare de controale la fermier,acesta fiind de regulă considerat un posibil infractor”, ”ajutorul și

Iubesc provo­­carea, onestitatea și autenticitatea care caracterizează relația noastră cu Natura” implicarea statului în agricultură se rezumă la un rol declarativ și la «televizor»”, ”asigurarea unor depozite zonale de mare capacitate la care să aibă acces fermierii, la prețuri de depozitare accesibile”, ”asigurarea învățământului profesional pentru meseriile de tractoriști și mecanici agricoli”.

Valvis deține și Viti-Pomicola Sâmbureşti SA, La Sâmbureşti Wineries SRL și Terra Muntenia SRL, care toate laolaltă exploatează 794 ha, dintre care 402 ha în proprietate. Cu tot cu păşuni, păduri și drumuri, neproductive, Valvis deține în județul Olt peste 1.000 ha, pe raza a 4 comune: Sâmbureşti, Dobroreasa, Leleasca și Oteşti. Din totalul terenurilor, suprafața cu vită-de-vie e de 382,14 ha din care 257,55 ha sunt vie nouă (replantată/reconversie), 46,70 ha sunt cu vie veche şi 77,89 ha sunt cu vie în declin, care e în curs de defrişare în vederea reconversiei. Firmele din domeniul vinificației au 85 de angajați și nu lucrează cu zilieri. În 2016, producția de struguri a lui Jean Valvis a fost de 1.450.000 kg, iar cea de prune de 450.000 kg. Deține capacități pentru procesarea strugurilor în vederea obținerii vinurilor și utilaje specifice, în valoare de 500.000 de euro. Capacitatea cramei ”Domeniile Sâmburești” este de 47.626 hl (adică 4,8 mil. litri), din care 11.600 hl sunt în cisterne noi din inox (cu sistem de răcire), 26.500 hl în cisterne vechi din inox (fără sistem de răcire), 7.200 hl în cisterne din beton și 2.326 hl în vase din lemn (tonneaux, baricuri şi budane). În 2017 va investi 3 milioane euro în renovarea combinatului. Vinurile lui Jean Valvis sunt distribuite în toate lanțurile de supermarketuri, prin distribuitori locali și naționali și în HoReCa.

www.agrointeligenta.ro

68

43

Adrian Porumboiu Rămâne în joc

U

nul dintre cei mai grei oameni din agricultura ultimelor două decenii, Adrian Porumboiu, a făcut o tranzacție în urmă cu mai bine de un an, pe 8 august 2015, prin care și-a cedat întreg business-ul din agricultură, precum și producția de ulei. S-a procedat la o separare a afacerii ”core” de ”non-core” și a rămas în continuare agricultor, însă se ocupă în prezent doar cu partea de vinificație, panificație, fermele de vaci, fabrica de lapte și o mică parte din cultura vegetală, cea necesară pentru furajarea zootehniei: ”Nu am dispărut din peisaj. Nu puteam să mă duc la pensie, desi am vârsta de pensionare. Nu mă văd altfel”, a declarat fermierul pentru Top 100 Fermieri.

Decizia de a vinde a avut la bază o escaladare a datoriilor grupului Racova, din cauza dificultăților prin care companiile lui Adrian Porumboiu au trecut în ultimii ani. Prin vânzarea societăților către un investitor puternic, Adrian Porumboiu practic a sacrificat o bună parte din truda sa de-o viață, în intenția de a face grupul Racova din nou solvabil, în vederea onorării datoriilor acumulate, ca să rămână ”cu numele curat”.

Cumpărătorul afacerii lui Adrian Porumboiu este Trans-Oil SRL, societate care nici până la acest moment nu s-a achitat de obligațiile contractuale față de arendatori, furnizori și creditori. Situația îl pune

pe Adrian Porumboiu într-o poziție ”delicată” și ”unică” în peisajul de business, cea de garant al unei afaceri care nu-i mai aparține.

Asta deoarece multe din obligațiile grupului Racova fuseseră gajate de Adrian Porumboiu în nume personal. În cadrul contractului de preluare a Racova, Trans-Oil SRL s-a angajat ca până cel târziu în 30 noiembrie 2015 să elibereze de sarcini toate garanțiile personale aduse de Adrian Porumboiu și să plătească absolut toate datoriile grupului Racova, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat. În clipa de față, în jurul transferului de proprietate al grupului Racova domnește o

Nu am dispărut din peisaj!” situație de confuzie care trebuie soluționată fie operational, de către noii acționari, fie pe cale juridică, preferabil cu evitarea intrării în insolvență a grupului Racova. Dat fiind că transferul de proprietate între Adrian Porumboiu și Trans-Oil a fost supervizat de două mari case de avocatură, printre care și celebra KPMG, practic se poate considera că Trans-Oil, patronată de milionarul moldovean de origine georgiană Vaja Jhashi, n-a intenționat să-i tragă o țeapă fermierului. Situația însă a degenerat în clipa în care Banco BTG Pactual SA din Insulele Grand Cayman, una dintre entitățile care trebuia să finanțeze preluarea grupului Racova de către Trans-Oil, a fost anchetată și în cadrul ei s-au operat chiar și arestări. Fermierul încă speră într-o finalizare reușită a acestei preluări și

la rezolvarea problemelor de către Trans-Oil, motiv pentru care a și amânat un an să apeleze la căile legale pentru punerea în aplicare a obligațiilor asumate de Trans-Oil prin contract. Singura îngrijorare a milionarului este că el e ”garantul”, iar ei ”proprietarii” grupului Racova, ceea ce-l expune la riscuri de executare din partea băncilor dacă Trans-Oil nuși achită obligațiile. În ultimii ani Adrian Porumboiu a acuzat din partea autorităților guvernamentale o atitudine percepută ca ”de ostilitate”, cea mai mediatizată fiind o amendă costisitoare, pe care o consideră disproporționată comparativ cu neregulile identificate la fermele sale de vaci: ”Asta e doar cireașa de pe tort. Acea amendă e unică în Europa. A fost o sancțiune de 17 milioane de euro, pentru 17 vaci care naveau crotalii. S-a plătit valoarea lor în aur.

Amenda pentru cele 17 vaci și pentru lipsa unei înregistrări în S.N.I.A. a unor viței pentru care nu am luat nici măcar 25 de cenți subvenție. N-a fost nici un fel de fraudă, nici măcar tentativă de fraudă. În România e ușor să fii anatemizat pentru ceva ce n-ai făcut”.

Omul care a fost ani buni ”cel mai mare fermier al României”, ale cărui producții cumulate pe ultimii 15 ani ar putea acoperi necesarul de grâu pe un an al întregii populații a României, nu are timp de regrete: ”Văd doar în față. În spate nu s-a întâmplat nimic. Nici măcar nu am mânie. Ce-a fost a fost. Necazurile fac parte din viață, însă acum pot să spun că văd lucrurile mai bine ca niciodată”.

Adrian Porumboiu al anului 2016 e un fermier mai mereu pe drumuri, făcând naveta între Vaslui, Suceava și București: ”N-am astâmpăr. Fug de colo-colo”. Așa cum îi șade bine unui om venit din fotbal.

69

Top 100 fermieri - ediția 2016

Constantin Bazon Primul an de irigații

V

rânceanul Constantin Bazon își are cartierul general în localitatea Golești. El lucrează aceeași suprafață ca și anul trecut, 3.000 ha, răspândite pe raza a nu mai puţin de 16 localităţi vrâncene. A crescut cu peste 100% la capitolul capacități de stocare, ajungând la 16.000 tone în 2016, din care 8.000 tone sunt silozuri pe verticală noi. Însă marea lui bucurie în acest an a fost că a putut să ”pornească robinetul” sistemului său de irigații proaspăt pus în funcțiune. Bazon e cel care a dus marea muncă birocratică pentru accesarea printr-un OUAI al cărei președinte este, a sumei de 1 milion de euro - fonduri nerambursabile -din partea UE, în vederea reabilitării a două stații de pompare din râul Siret. În total stațiile de pompare deservesc două loturi de irigare cu suprafața însumată de 1.100 hectare, total din care felia exploatată de Bazon este de 520 ha. De asemenea, fermierul a investit alți 400.000 de euro în instalațiile de irigat. Rezultatul este uimitor: ”Am beneficiat de reabilitarea sistemului doar în 2016, unde producția e incomparabil mai mare. În varianta irigată am

44 obținut 8100 kg/ha, iar în cea neirigată între 2.700 și 4.000 kg/ha. Practic producția a fost aproape dublă. Cheltuiala suplimentară efectuată cu irigațiile se justifică fără doar și poate. Oricum, rămâne un profit”. În 2017 Constantin Bazon vrea să investească în utilaje și tehnologii agricole moderne. În 2016 Constantin Bazon a obținut urmă-

Degeaba am avut acum 200 litri pe metrul pătrat, că nu le-am avut când trebuia” toarele producții, la orz o medie de 6.300 kg/ ha pe o suprafață de 170 ha, la grâu 6.140 kg/ ha pe o suprafață de 1.040 ha, la rapiță 4.120 kg/ha pe 640 ha, la floarea soarelui 2.900 kg/

ha pe 150 ha, iar la porumb, cultură puternic influențată de secetă, a obținut o medie de 5.000 kg/ha.

Deși prin investiția sa într-un sistem de irigații Bazon a început să-și securizeze producția, succesul afacerii sale din agricultură depinde încă în mod covârșitor de capriciile vremii: ”Eu nu irig decât 520 ha, ceea ce înseamnă un pic peste 15% din cât lucrăm. Pentru restul suntem expuși hazardului. Ploile chiar dacă ar fi suficiente într-un an, ele sunt neuniform repartizate, în sensul că pentru culturile prășitoare anul ăsta în lunile iunie-iulie nu ne-au căzut precipitații absolut deloc. Degeaba am avut acum 200 l/mp, că nu le-am avut când trebuia. Eu cataloghez 2016 ca un an cu caracteristicile tuturor celorlalți ani, în sensul că alternează perioadele cu exces de umiditate, cu cele cu secetă accentuată”.

Fermierul din Goleşti este preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea şi vicepreşedinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

www.agrointeligenta.ro

70

45

Adrian Mocanu Adio, BIO!

S

tartul business-ului agricol al lui Adrian Mocanu e unul romantic, fiind început cu bani dintr-un credit de nevoi personale și din banii economisiți după ce a muncit în Germania.

Cu 30 de ani de agricultură în spate, patronul Agrianca Prodserv SRL lucrează 1.250 ha de soluri mixte (30% cernoziomuri), pe raza localităților Dumbrava și Drăgănești. Din această suprafață, doar 20% o deține în proprietate, restul fiind arendată de la țărani.

Parcul de utilaje, în valoare de 2 milioane de euro, îl va upgrada în acest an prin achiziția unui tractor de 300.000 euro. Mocanu și-a ridicat și o magazie nouă, cu capacitatea de 3.500 tone din fonduri proprii. Ele fac parte dintr-un trend de modernizare demarat în 2013, când a început construirea de la zero a unui modul de birouri și un atelier de mecanizare. Adrian Mocanu a proiectat și un sistem de irigații cu alimentare dintr-o apă curgătoare de suprafață, și-a cumpărat chiar și țevi și utilaje de construcții în acest sens, însă nu se încumetă să-l implementeze din cauza ”regimului proprietății”, care-l descurajează să-și treacă conductele pe terenuri care nu-i aparțin.

De-a lungul anilor, Adrian Mocanu a derulat și trei proiecte pe fonduri UE și și-a

finanțat business-ul agricol printr-o bancă specializată din Franța, care i-a oferit creditare mult mai avantajoasă comparativ cu sistemul bancar autohton.

2016 e ultimul său an de pariu pe agricultura ecologică, căreia i-a alocat în ultimii 5 ani o suprafață de 200 ha, pe care a cultivat grâu, floarea-soarelui și porumb bio. Limitările și restricțiile impuse de rigoarea bio, lipsite de mult așteptata recompensă la final de

A luat credit de la o bancă din Franța pentru că era mai avantajos decât un împrumut în România ciclu agricol, l-au secătuit de energii: ”Pentru mine cultura mare bio a fost o dezamăgire. Nu mai sunt interesat de reconversie.

Vin mereu controale, producțiile îmi sunt cu 20% mai mici, e complicat și cu exporturile.

N-am găsit parteneri externi, fiindcă piața e aproape inexistentă, așa că tot timpul a trebuit să vând la preț de grâu normal. În ceea ce privește îngrășămintele, poți renunța la ele și ai terminat cu o latură a producției bio, însă cu controlul buruienilor nu poți să te des-

curci pe perioada asta de 5 ani decât cu costuri foarte mari. Altfel, în vreo 3 ani termini parcela din cauza buruienilor”. A renunțat și la visul de a face două hale de găini ouătoare crescute în regim bio.

Rezultatele anului n-au fost grozave nici pe partea de cultură convențională: ”Anul a fost foarte zgârcit. La noi în Prahova seceta n-a fost așa pregnantă, deoarece fiind aproape de deal a mai tras dealul ăsta, dar a fost perioada aia de călduri în primăvară când n-am putut să semănăm și pe urmă au venit niște ploi de iar n-am mai semănat nu știu cât timp. Am amânat semănatul la floare cu o lună, încât la un moment dat am luat o decizie înțeleaptă să semăn porumb în loc de floare pe unde se poate, iar floarea, fiind un pic mai rezistentă la excesul de umiditate, am mutat-o pe alte amplasamente. Asta mi-a dat peste cap rotația culturilor”. Mișcarea s-a dovedit inspirată la rod: ”Porumbul, dacă l-am semănat bine și la timp, în detrimentul florii-soarelui, acum la recoltat, fiind semănat foarte devreme, nu m-a afectat chiar așa seceta, deci am vreo 7,5 t/ha”. La alte culturi rezultatele au fost medii: 3.000 kg/ha la floareasoarelui, 5.000 kg/ha la grâu, 3900 kg/ha la rapiță și 1.000 kg/ha la soia.

Excesul de precipitații i-a afectat și graficul de înființare a culturilor pentru noul an agricol: ”A fost un an extrem de dificil din punct de vedere climatic. În septembrie-octombrie, în doar 20 de zile au căzut 150 litri de ploaie. N-o să pot realiza suprafața programată”.

Top 100 fermieri - ediția 2016

71

Gelu Scutaru Stochează și pentru alții

C

omcereal Focșani, cea mai mare companie agricolă din Vrancea, administrează circa 4.500 de hectare de teren agricol, din care 1.000 sunt în proprietate. O mică parte din acestea, 350, sunt și iri-

gate.

Gelu Scutaru are 240 de angajați și un parc de utilaje agricole în valoare de 4,5-5 milioane de euro. Pentru el anul 2016 a fost sub zodia vremii capricioase, însă ca orice agricultor cu experiență, știe să se distanțeze emoțional de ce nu-i sub controlul lui: ”Am avut din nou precipitații multe în primăvară și cu fenomenul de băltire pe multe suprafețe, fenomene care nu sunt caracteristice zonei Vrancea, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne plângem. Agricultura este tot timpul provocatoare, depindem de condițiile de mediu și noi trebuie să luptăm și să găsim soluții.

Nici un an nu e ca precedentul. Totodeauna sunt alte provocări, alte condiții. În general a fost un an bun pentru rapiță și pentru grâu,

pentru că am realizat producții bune, un an mai puțin bun pentru porumb, pentru că a existat perioada de secetă din lunile iunieiulie și o parte din luna august, după care au căzut peste noi precipitațiile pe care altădată le așteptam într-un an de zile. Începând din partea a doua a lunii august și până-n prezent, au căzut 350 mm de precipitații pe metrul pătrat”.

În silozurile sale se pot păstra 130.000 de tone de grâne În acest an, grâul l-a cultivat pe 1.600 ha și a obținut 5,6 t/ha, rapița pe 1.400 ha și a obținut o medie de 3,3 t/ha. În medie, ferma vegetală a lui Gelu Scutaru produce aproxi-

mativ 30.000 tone anual.

Scutaru asigură inputuri pentru 20.000-25.000 ha ale fermierilor de pe raza județului Vrancea. Totodată, el oferă și servicii contractuale de stocare a recoltei în silozurile sale, care au capacitatea de 130.000 de tone. La anul, afaceristul are în plan să exindă volumele de stocaj: ”Vom mări capacitățile de depozitare cu încă 20.000 tone în silozuri metalice.

Avem de asemenea și două silozuri pe verticală canadiene pe care ne-am propus să le modernizăm”: Totodată Scutaru e și principalul producător de pâine din județul Vrancea: ”Avem o fabrică de pâine în valoare de 1 milion de euro.

Segmentul de piață pe care-l controlăm noi e undeva la 35%”. Anterior a fost implicat și în activitatea de morărit, deoarece nu era profitabilă: ”O moară ca să fie profitabilă trebuie să ai rulaje mari. Să macini cantități mari și să vinzi făină, ori piața făinei e sufocată de capacități supradimensionate”.

46

www.agrointeligenta.ro

Aurel Placinschi

72

47

Anul provocărilor

P

entru Aurel Placinschi, unul din cei mai performanți fermieri din Moldova, vremea a jucat feste în 2016: ”E unul din cei mai dificili ani de când lucrez eu. A fost vremea foarte proastă. Avem compromise culturi de porumb și de soia, am avut aproape în întregime calamitate culturile de toamnă. Asta a însemnat pierderi foarte mari, care se apropie de milionul de euro. Avem tarlale întregi pe care nu le-am putut recolta din cauza ploilor”.

Rămâne însă un optimist: ”Partea pozitivă a acestui an e că facem investiții pentru introducerea a 1.000 ha în sistem irigat”.

Proiectul a constat în reabilitarea unui sistem de irigații mai vechi, la care stația de bază a fost realizată cu 1,5 milioane de euro provenite din fonduri europene, iar stația de punere sub presiune, infrastructura și instalațiile de irigare au fost realizate din fonduri proprii și două credite la bănci, unul de 400.000 de euro și altul de 5.000.000 de lei. Sursa de apă pentru sistemul de irigații în care a investit Placinschi este Prutul: ”Ne aflăm într-o

situație foarte favorabilă, încât diferența de nivel e de sub 10 metri între Prut și un canal pe care punem noi apa, iar punerea sub presiune se face pe o luncă. E o singură treaptă de pompare”.

Ca să poată accesa fondurile UE, s-a aso-

Avem tarlale întregi pe care nu le-am putut recolta din cauza ploilor” ciat într-o structură asociativă de udători cu alți fermieri. Capacitatea de irigare a sistemului e de 2.000 ha, din care 1.000 ha vor fi câmpurile lui Aurel Placinschi. În viitorul apropiat plănuiește să extindă sistemul de irigații pe alte 200-300 hectare. Practic va ajunge ca 25% din suprafața lucrată, de 5.000

ha, să o lucreze în regim irigat. La culturile de vară a avut producții bune, de 6-7 tone/ ha, spre deosebire de porumb, unde a obținut doar 4-5 t/ha, față de 9-10 tone/ha în anii trecuți, sau soia, unde a avut tarlale întregi cu zero producție: ”Per total, procentul de realizare la porumb este la 40%, iar la soia 30%”. În total i-au fost calamitate 2.000 ha cu porumb. La soia i-au fost compromise în totalitate 150 ha. În ceea ce privește zootehnia, Aurel Placinschi a avut vânzări de tineret de prăsilă, însă a rămas cu aceleași efective, 90 de vaci de carne Angus și 800 vaci de lapte. El este furnizor pentru producătorul de lactate La Dorna: ”La vaci sperăm să se refacă prețul, pentru că în vara asta am avut prețul foarte scăzut la lapte.

Acum începe să-și revină. Sperăm să fie o revenire stabilă, de durată. Avem un parteneriat corect cu La Dorna. Laptele pe care li-l furnizăm este premium”.

După un an încercat, speranțele lui Placinschi sunt pentru un viitor mai luminos: ”Pentru 2017, dacă pun în funcțiune mia asta de hectare, sper să fie un an ceva mai bun”.

73

Top 100 fermieri - ediția 2016

Cornel Stroescu Lupta continuă!

Î

n 2016 suprafața fermei lui Cornel Stroescu a crescut de la 1.500 ha până la 1.800 ha. Dintre acestea doar 200 ha le deține în proprietate. Majoritatea terenurilor sunt situate în localitățile Gârla Mare și Vrata. Pământul din zona sa nu este unul foarte bogat și, mai mult, este expus mereu calamităților. Anul trecut a fost expus secetei, iar în acest an și la secetă și la intemperii: ”La rapiță neirigat și afectat de secetă am avut 3.200 kg/ha, la grâu după grindină și secetă am obținut 4.700 kg/ha, la floarea-soarelui 2.500 kg/ha, la porumb 4.700 kg/ha”.

Toate suprafețele sale sunt într-o zonă irigabilă, dar nefuncțională, care pe vremea comunismului aveau ca sursă de apă Dunărea.

Deține și 2 hale zootehnice cu o capacitate de 18.000 de găini crescute la sol, în care a investit 800.000 euro. Proiectul zootehnic l-a început prin achiziția unei ferme în faliment cu o singură hală, care l-a costat 500.000 euro, urmată de extinderea cu o a doua hală în valoare de 300.000 euro, finalizată în 2014. În 2016 a inaugurat un siloz de 8.000 tone, proiect în valoare de 1,2 milioane euro, cofinanțat cu 50% din fonduri UE, restul printr-un credit obținut în condiții avantajoase din Germania.

Cornel Stroescu a devenit, mai nou, exponentul luptei dintre fermieri și multinaționalele puternice, care au puterea de a șterge cu buretele munca de o viață a agricultorilor: ”În conflictul cu concernul Cargill, am lăsat instanța să decidă. Am câștigat. Avem hotărâre definitivă. Oamenii nu trebuie să se lase, ci trebuie să se lupte, fiindcă e dreptul lor, așa cum a fost și al meu. Dacă pierdeam riscam să pierdem afacerea. Noi datoram o sumă de 509.000 lei și ei ne-au cerut 866.800 lei. Noi le-am cerut să demonstreze în fața instanței de unde a rezultat suma cerută. Ei au introdus un instrument bancar tip CEC, fără să ne anunțe. Suma asta nu poți să mi-o ceri dacă nu ți-o datorez.

După ce ne-au încărcat cu suma de 366.000 lei, le-am cerut s-o factureze și bineînțeles că n-au avut cum, fiindcă n-aveau ce să factureze. Ei m-au încărcat practic cu penalități, neținând cont de forța majoră din contract, pentru că efectiv seceta mi-a compromis recolta. Efectiv n-am avut. În 2015 la porumb am obținut maximum 1 t/ha și la floarea-soarelui 0,7 t/ha. Situația mea nu e unică. Sunt sute de fermieri în România care au fost executați”. În toate firmele sale Stroescu are 90 de angajați. Pe lângă agricultură el realizează și prestări de servicii în domeniul controlului tehnic de calitate al pieselor de mașini, în țări din Occident. Cornel Stroescu este și președinte interimar al Camerei Agricole, calitate în care duce o bătălie dură pentru adoptarea în Camera Deputaților a ”Legii Camerelor Agricole” (modificarea Legii nr. 283/2010).

În conflictul cu concernul Cargill, am lăsat instanța să decidă. Am câștigat”

48

www.agrointeligenta.ro

Alexandru Baciu

74

49

Investiție pe model francez

P

entru inginerul călărășean Alexandru Baciu, anul 2016 a fost unul mediu ca și rezultate. El deține în localitatea Grădiștea o fermă de vaci ridicată în 20102012 printr-un grant FEADR de 780.000 euro și un credit bancar. Ferma are o capacitate de 1.100 capete, despre care fermierul declară că ”nici n-a crescut, nici n-a scăzut, ci îl menținem constant”. Construcțiile fermei zootehnice valorează 5 milioane euro, iar stocul de animale cu genetică valoroasă alte 2 milioane euro. Inspirându-se după fermele franțuzești, Baciu a început prin importul a 315 vaci gestante din rasa Montbeliarde, care însă, din cauza stresului adaptativ au avut nevoie de 3 ani pentru a ajunge la productivitatea maximă. În prezent, fermierul deține și un efectiv din rasa Jersey.

Laptele de la ferma de vaci îl livrează către compania Danone, iar tăurașii masculi îi sacrifică în abatorul propriu și-i procesează în măcelăria proprie de la Călărași. Alexandru Baciu a deținut și o casă de comenzi onli-

ne pentru carnea de vită, însă în 2016 a decis să o închidă: ”Am renunțat la magazinul online. În România nu poate funcționa, fiindcă e foarte greu să-l convingi pe român să mănânce carne de vită…românească. Cred că e din cauza balcanismului specific, care ne face să percepem tot ce vine din Germania, Austria, Italia că e și bun și să minimizăm valoarea produselor autohtone”.

E foarte greu să-l convingi pe român să mănânce carne de vită…românească” Pentru a le asigura animalelor hrana și nu numai, Alexandru Baciu exploatează 2.200 de hectare luate în arendă. Deși lucrează doar

cu utilaje John Deere și New Holland în valoare de 5-6 milioane de euro, uneori tehnologia trece în plan secud: ”Suntem la limită. A fost un an atipic din punct de vedere agro-meteo pentru cultura mare și n-au fost rezultatele pe măsura așteptărilor sau a investițiilor pe care le-am făcut”. Cele mai bune rezultate le-a avut la floarea-soarelui, 3.200 kg/ha, la orz a obținut 5.500 kg/ ha, la porumbul irigat a obținut 11 t/ha și 8 t/ ha la cel neirigat. La soia 3.200-3.300 kg/ha.

Fiindcă deține și parte de zootehnie, Alexandru Baciu dedică o porțiune semnificativă din suprafață culturii de porumb de siloz. În 2017 speră să se mențină cel puțin la nivelul acestui an.

Top 100 fermieri - ediția 2016

75

Iosif Pazuric Nutriție de învingător

50

I

osif Pazuric a fost directorul tehnic al fabricii de nutreț combinat din Oradea, pe care ulterior a preluat-o. În prezent Nutrientul SA grupează ferme de păsări și porci, silozuri și facilități de producție a nutrețului combinat.

Grupul Nutrientul SA deține cinci ferme de porci, specializate în toate etapele de creștere, din care scoate anual în jur de 180.000 de capete. Jumătate dintre porci ajung în abatoarele Smithfield România, res­ tul spre alte societăți. Iosif Pazuric produce în cele 3 ferme de păsări în jur de 6,5 milioane de pui pe an, care înseamnă aproximativ 16 milioane de kg de carne în viu, care ia în totalitate calea exportului spre Ungaria. Practic, din fermele lui Pazuric ies zilnic în medie câte 2 tiruri și jumătate de carne de pui. În 2016, Iosif Pazuric a început un upgrade de 2 milioane de euro la o fermă de 1.600 de scroafe, investiție ce va fi finalizată în martie-aprilie 2017. Anul acesta a avut în plan și un upgrade al fermei de tineret în valoare de 1,5 milioane euro, însă n-a obținut autorizație de construcție și e forțat să o ia de la capăt cu procedurile birocratice.

Nutrientul SA a fost încercată în prima jumătate a anului de prețurile cărnii de porc care au ajuns la 3,8 lei, sub costul de producție. Situația s-a îmbunătățit începând cu finalul lunii mai, iar în iunie s-a revenit la prețurile normale, de 5,4-5,7 lei/kg. Criza a fost generată de o criză de supraproducție la nivelul UE. O parte din pierderi s-au compensat în a doua jumătate a anului, prin faptul că Nutrientul SA și-a putut achiziționa baza de cereale pentru producția de nutrețuri la prețuri scăzute. Facilitățile de producție a nutrețului combinat operate de Iosif Pazuric beneficiază din plin de localizarea geografică: “Cu cât un județ e mai îndepărtat de portul Constanța, acolo unde cerealele sunt îmbarcate pe vase, cu atât prețul cerealelor e mai mic”.

Investițiile în zootehnie reprezintă pentru Iosif Pazuric o zonă-tampon în fața fluctuațiilor comenzilor de la clienți, prin faptul că partea de zootehnie din cadrul grupului, ”mănâncă la propriu” aproximativ jumătate din producția de furaje a FNC-ului.

Nutrientul SA Oradea deține și spații de depozitare a cerealelor cu o capacitate de 45.000 tone. Fabrica de nutreț combinat are o producție anuală de peste 100.000 t/an, în creștere față de anul trecut, dar încă sub capacitatea de producție, de 120.000 t/an. Creșterea din ultimul an a producției de nutreț combinat a Nutrientul SA, se datorează unei lărgiri a capacității de consum a fermelor proprii: ”Noi ne-am ge-

nerat proprii consumatori”.

Deși în zona de V și N-V a țării există o

În viziunea lui Iosif Pazuric, unul din cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în 2016 e deblocarea exporturilor de porc în viu: ”Domnul Achim Irimescu, în colaborare cu ANSVSA, a reușit să obțină și pentru producătorul român de porc exportul de carne în viu. Cred că în Europa numai noi și bulgarii aveam interdicția asta. Dacă 7 ani tot s-au tergiversat și amânat lucrurile, acum datorită experienței lui Cioloș și Irimescu, s-a reușit să se obțină asta”.

Deblocarea exporturilor de porc în viu – unul din lucrurile bune ale lui 2016 presiune uriașă pe preț din partea a 3 producători din Ungaria, Nutrientul SA reușește pe mai departe să se mențină lider pe regiunea Ardeal în nișa sa.

www.agrointeligenta.ro

76

Luciano Martini

Discret și eficient

P

atronul Emiliana West SRL a venit în 2000 în România adus de parteneri de-ai săi de afaceri care derulau deja afaceri în branșă. În prezent lucrează prin firmele sale 12.000 ha amplasate în Beba Veche, Dudeștii Vechi, Valcani și Teremia. Dintre solurile lucrate 80-85% sunt în proprietate, restul în arendă. Doar parcul de utilaje agricole al lui Luciano Martini valorează aproximativ 10 milioane euro.

Emiliana West a construit o rețea e irigații cu o capacitate de stropire a peste 5.000 ha, însă suprafața irigată crește în fiecare an. De pildă din 2014 până în 2015 a crescut cu 600 ha. Majoritatea terenurilor lucrate de Luciano Martini sunt soluri grele, vertisoluri și amplasamentul și structura solului le predispune la inundații, motiv pentru care acesta a fost forțat să investească între 600 și 1500 euro/ha (cu o medie de 800-1000 euro/ha) doar ca să elimine această problemă: ”Noi cred că suntem singura fermă care facem îmbunătățiri funciare pe suprafețe de 800 ha în fiecare an. Efectiv avem un plan de urmat și-l respectăm. Închidem toate canalele și refacem noi tot. Se fac parcele de 20 ha cu pantă de 5%. Panta e făcută printr-un sistem GPS montat pe un utilaj care face totul singur. În locurile unde am refăcut rețeaua de canale și am retrasat panta solului, nu mai avem probleme cu băltirile, care pe de o parte distrug și textura solului odată cu compromiterea culturii, dar apar și sărături. Așa, prin nivelat în 3-4 ani se reface structura solu-

51

lui. Facem asta de nevoie, pentru că am pierdut foarte mult din cauza băltirilor când vin, cum a fost de exemplu în 2014. A fost exces de umiditate, ploile au căzut întruna și când sunt ani de-ăștia și cam de obicei tot ani deăștia sunt, pierdem mai mult cu băltirile de apă decât dacă am investi în retrasarea canalelor de desecare. Noi mai mult ne chinuim să ducem excesul de apă de pe teren, decât să o aducem”, ne-a declarat managerul societății. În ultimul sezon agricol, Luciano Martini a avut 4.300 ha cultivate cu grâu, cu o medie a producției de 6.100 kg, medie care include

În Italia deține cea mai mare rafinărie de uleiuri vegetale, axată în special pe ulei de palmier și producția bio de pe cele 1.500 ha. La grâul ecologic producțiile obținute au fost de doar 3.900 kg/ha, însă cantitatea mai mică e compensată de costurile de producție cu 20% mai mici și prețul de vânzare cu 60% mai mare pe care-l obțin atunci când îl vând în Germania, Italia și alte țări vestice.

Deoarece solul e foarte compact, Emilia-

na West SRL încearcă să evite cultura porumbului, care nu dă recolte bune, excepție făcând anul trecut, când a dat 11 t/ha. În acest an la soia Luciano Martini a obținut de pe cele 2.200 ha plantate o cantitate de 1.600 kg/ha, însă aceasta este o medie a extremelor. Pe solele irigate a obținut și 3.200 kg/ha, iar pe cele neirigate, expuse arșiței prelungite din vară, a recoltat pe alocuri chiar și doar 500 kg/ha.

La floarea-soarelui, producția medie pe cele 1.500 ha cultivate a fost de 1.940 kg/ha.

Luciano Martini deține și silozuri de 85.000 ha și o fermă de 1.400 capete vaci de carne rasa Limousine, a căror carne ”mai fină” se exportă la prețuri cu 30% mai bune în Italia, Germania, Olanda și Franța. În Italia Luciano Martini deține cea mai mare rafinărie de uleiuri vegetale, fiind axată în special pe ulei de palmier din zona Mediteranei și totodată are și o fermă mixtă de 1.200 ha în regiunea ”Emilia” din Italia (de unde vine și numele firmei românești), unde are atât cultură mare, cât și livezi, dar și stație de biogaz. De altfel, o parte din staff-ul de 100 oameni al afacerii din România, merge în schimburi de experiență la ”ferma mamă”. Totodată Luciano Martini mai deține afaceri în Brazilia și Asia.

Fermierul italian vrea să-și aducă ferma din România la cele mai înalte standarde de ”precision farming” în care toate suprafețele să fie cât mai compacte (acum sunt doar în procent de 85%), să fie nivelate, să nu aibă probleme cu umiditatea excesivă și fiecare hectar să fie irigat. Și, desigur, să crească, cu cel puțin 300 ha/an.

Top 100 fermieri - ediția 2016

77

Marin Anton Prea mulți cai putere

52

M

arin Anton este deputat de Giurgiu, membru în Comisia pentru agricultură și fermier. El lucrează 1.600 ha, cu 100 ha mai mult decât în urmă cu un an. Din suprafețele lucrate în proprietate are doar în jur de 200 ha. Alături de fermier în această afacere stă și soția sa, dar nu și copiii, școliți la Viena, care au alte drumuri în viață, preferând Capitala. Totuși, tatăl lor recunoaște despre copiii săi că: ”Merele eco le plac”.

Aventura sa agricolă a început în 1997: ”Veneam la Giurgiu la vânătoare și erau suprafețe mari de teren nelucrate într-un fost IAS, IAS Prundu, în condițiile în care se puteau obține producții mari. Și atunci am început cu 100 ha, am concesionat de la minister și de pe la fostul IAS, apoi, cu timpul am crescut”. Anton are și 40 de hectare de vie și 56 ha de livadă (25 ha cu pruni și 30 ha cu meri), dintre care doar 16 ha sunt replantate.

Aspirația lui rămâne să facă un proiect european pentru replantarea celor 30 ha de livadă îmbătrânite și să le construiască sistem de plasă antigrindină.

Deține de asemenea lângă livadă și un depozit frigorific cu capacitatea de 500 de tone pentru stocarea producției, construit din fonduri UE, investiție în valoare de 1,2 milioane euro. În plus, Anton a investit 300.000 euro, tot dintr-un proiect cu finanțare europeană, într-o instalație de uscare fructe și legume pe care o ține de bibelou: ”Nu o folosesc pentru că nu se cer fructele uscate în România.

Pe an fac 10 tone de fructe uscate, pe care le plasez în diverse piețe”. Într-o declarație dată revistei Agrointeligența explica misterul lipsei de interes pentru fructele sale uscate: ”Se aduc fructe din altă parte și nu pot pătrunde în piață, așa că trebuie să vând la țărani în piața liberă, care înseamnă cantități mici față de ce am eu capacitate să fac. Eu cu făbricuța ca să-mi eficientizez costurile trebuie să produc mult. Fac o șarjă, două, trei, în loc să folosesc fabrica 300 zile pe an”. În ceea ce privește recoltele din 2016 Marin Anton a obținut 5 t/ha la grâu, 3,2 t/ha la rapiță, 4,8 t/ha la orz, 6 t/ha la porumb și 2t/ha la soia. Nu deține silozuri, ci închiriază capacități de stocare. Jalea cea mare în 2016 a trăit-o cu plantația sa viticolă: ”La vie a fost foarte slab. Am avut pierdere totală.

A înghețat în primăvară. În ultimele 2 săptămâni din februarie a fost foarte călduros afară, a păcălit-o, a dat bobul la vie și pe urmă a venit o săptămână rece, cu îngheț. Acolo am pierdere totală”. Livezile, din care două treimi sunt bătrâne, i-au dat producții de 10t/ha la măr și

ră mare, iar cu cele pentru horticultură, poate presta servicii mecanice pentru 200 ha de livezi. Momentan serviciile pe care le prestează sunt nesemnificative, mai mult pentru prieteni. Pentru 2017 are planuri mari: ”Anul ăsta vreau să mă mai extind puțin, cam cu 400 ha”.

Anul ăsta vreau să mă mai extind puțin, cam cu 400 ha” 10t/ha la prun.

Cu utilajele pe care le deține, Marin Anton poate lucra până la 3.500 ha de cultu-

www.agrointeligenta.ro

78

Alexandru Gheorghe

53

Cumpărător de cernoziom

P

atronul Somalex Slobozia lucrează 3.350 ha, răspândite pe raza a 5 comune. Din totalul suprafeței aproape jumătate e deținută în proprietate. În ultimul an s-a extins cu 200 ha, în principal prin cumpărare, chiar dacă prețul terenului în zonă a explodat, pornind de la 5.000-7.000 euro/ha și ajungând la 10.000 euro/ha ”în masiv”, în zonele apropiate de căi de comunicații și surse de apă. Deși pământul lucrat de Alexandru Gheorghe face parte dintr-un sistem de irigații, acesta a fost ”dezreabilitat”, cum îi place să spună, fiind în prezent mort: ”Am avut proiect de 1 milion de euro aprobat pe asociația de udători, am avut contractul de finanțare semnat, numai că în timpul în care eu am muncit la documentație, hoții au vandalizat aducțiunea, au furat tranversările și au pus pe butuci stațiile de pompare”.

La capitolul producții, fermierul a avut un an mai slab decât precedentul, din cauza secetei de peste vară: ”Anul ăsta la grâu au fost 6.700 kg/ha, am pierdut la producție din cauza furtunilor care l-au pus la pământ și m-au făcut să pierd și n-a fost nici cel mai favorabil an pentru el. La porumb

am obținut doar 9.500 kg/ha, din cauza secetei. Astă vară, timp de 2 luni n-a plouat nici o picătură. La floare în schimb am reușit să obțin o producție mai mare, de 4.400 kg/ha”.

Este nostalgic după recolta din 2015, care i-a adus un premiu de la Asociația Producătorilor de Porumb din România: a concurat cu o solă ce i-a adus 13.845 kg/ha.

Ca să-și poată eficientiza activitatea de producție, Alexandru Gheorghe a apelat la metoda relocării de parcele: ”Altfel nici nu s-ar putea lucra. Mare parte din terenuri sunt comasate prin schimburi mutuale, la mica înțelegere între fermieri, fără documente, pentru că altfel nu s-ar putea lucra. Cazul meu e unul mai fericit, pentru că lucrez mult teren din fostele IAS-uri, dar în general, pe suprafețele care provin din CAP-uri, și am și eu din alea, este o nebunie. Se lucrează compact, dar pe terenuri cu care nu ai nici o legătură, pe bază de schimburi”.

Capacitatea de stocare a lui Alexandru Gheorghe este de 20.000 tone în silozuri și 12.000 ha în magazii. În 2017 speră să cumpere mai mult pământ, dar și să arendeze, însă marea lui dorință e să introducă irigații pe teren, deși e conștient că e un proiect deli-

Lucrez terenuri comasate prin schimburi la mica înțelegere”

cat, dată fiind distanța de 30 km până la fluviu: ”N-ar fi imposibil. Canalele sunt făcute, dar e dificil să repare cineva aducțiunea de la Dunăre până la noi. Eu, dacă mi-ar aproba cineva, aș face imediat sistem de irigații cu puțuri forate”. Soția lui Alexandru Gheorghe e farmacistă și are 3 farmacii.

Top 100 fermieri - ediția 2016

79

Marian Clejanu Axat pe cultura mare

T

ânărul fermier din Vedea, județul Giurgiu, lucrează în jur de 2.000 hectare de teren. La principalele specii de cultură mare a obținut 4.300 kg/ha la rapiță, 6.000 kg/ ha la grâu și aproape 7.000 kg/ha la porumb. În mod absurd, deși se află la doar 1 km de Dunăre, terenul său este neirigat, deși cândva a fost irigabil. Asta din cauză că infrastructura ANIF de irigații și desecare este nefuncțională: ”Am vrut să tragem apă din Dunăre ca să umplem canalele, dar n-am reușit. Canalele sunt întreținute curate, conform normelor de mediu. Pompa în sine de la stația de bază funcționează și

ea, dar tubulatura e dezafectată și nu absoarbe apă”.

Pe partea de stocare deține capacități de dimensiuni mici, doar pentru sămânța pe care și-o produce in-house. Lucrează atât cu utilaje proprii, cât și închiriate. Specifice lui Clejanu îi sunt minuțiozitatea și atenția la aplicarea unor tehnologii ”ca la carte”, care în anii trecuți i-au adus satisfacții sub formă de recolte bogate. În 2017 plănuiește să-și modernizeze parcul de mașini și utilaje agricole din resurse proprii, în care va investi peste 500.000 euro. Nuși permite să includă în calculele sale investiționale gândul unei finanțări din

După experiențele dezamăgitoare din trecut, va încerca din nou să acceseze fonduri europene

fonduri europene, după experiența dezamăgitoare din trecut. Marian Clejanu va încerca însă și pe mai departe să aplice, dat fiind că nu-și permite să nu încerce: ”Am așteptat un an jumate să aplic și a ținut 3 zile sesiunea. Când am terminat de scos avizele pentru documentație, se terminase sesiunea”.

54

www.agrointeligenta.ro

Petrișor Petrescu

80

Vameșul grânelor bio 55

C

el mai mare ”negustor bio” din România este tulceanul Petrișor Petrescu. Despre el se zice că ar fi catalizatorul care ar fi ”impulsionat” ca mai bine de 10% din suprafața arabilă a județului să fie cultivată organic. Lucrează în jur de 5.000 de hectare de teren de unul singur, însă este și membru într-o asociere de tip cooperatist, împreună cu alți 30-40 de producători, toți exploatând în regim organic o suprafață cumulată de peste 20.000 ha. Asociația lor oferă consultanță și altor producători din țară pe care îi consiliază în problemele de tehnologie, avizare și identificare de potențiali clienți pentru producții”. Cumpărătorii pentru producțiile cooperativei și-i găsește la târgul BioFach (Nürenberg), cel mai mare târg internațional de produse ecologice din lume.

Anterior implicării în cultura ”bio”, Petrișor Petrescu a fost lucrător vamal, după cum chiar el a declarat într-un interviu acordat revistei Agrointeligența: ”În urmă cu un

deceniu eram vameș. La îndemnul unui amic am cumpărat o combină...”.

Petrișor Petrescu a devenit celebru după un articol din Jurnalul Național din 2008, care avea un titlu îndrăzneț: ”Grâu eco: 9.200

Producție-record în sistem ecologic 9.200 kg/ha de kg/ha”. Recordul de producție al grâului ”Flamura 85” lăudat de această știre avea o explicație romantică și anume că Delta a fost lăsată de la Dumnezeu parcă special pentru ”culturi bio”, fiind bogată în humus aluvionar. La scurt timp și ZF anunța că în Deltă s-au obținut producții bio de porumb de 14 t/h. În anii ce-au urmat Petrișor Petrescu a

comunicat rezultate mai mici, de 5-7 t/ha la grâu și 6-10 t/ha la porumb.

Prețul de vânzare al grânelor organice e cu 20-50% mai mare decât al celor convenționale și beneficiază de subvenții speciale. Exporturile bio din 2015 ale fermierului Petrișor Petrescu au atins 3.000 de tone la floare, 2.000-3.000 de tone la orz,1720.000 de tone la grâu, 400-500 de tone la in, 10-15.000 de tone la porumb, 5000 de tone la soia și 2500 de tone la rapiță. Producția merge înspre Germania, Elveția și Franța. În ultimii ani, Petrescu, în asociere cu niște străini, a preluat firma Kiara Laci SA, care exploatează o concesiune de 2.100 de hectare din Delta Dunării. După intrarea în acționariat, Petrișor Petrescu a demarat un program de amenajări funciare (desecare, drenare) pentru a prepara terenul agricol în unul propice agriculturii biologice. Pe această suprafață se găsesc și aproape 200 ha de lucriu de apă, pe care vrea să facă pisciultură. ”Nu e luciu. Noi am luat și pentru agricultură și pentru acvacultură.

81

Top 100 fermieri - ediția 2016

Ilie Dan Cooperativă cu repetiție

I

lie Dan lucrează încă din 1972 în agricultură, fiind pe vremea regimului Ceaușescu director comercial la IAS Mogoșoaia. În 1992 a început pe cont propriu o afacere în activitatea pe care o stăpânea: cultura mare. Deține împreună cu fiul său Ilie Constantin Ovidiu 2 ferme (Agrodan Prod SRL și Prodserv Conil SRL). Ilie Dan, deși nu e fermier mare, este o voce influentă în branșă, atât ca președinte al Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov, dar și ca lider în cadrul LAPAR. Suprafață lucrată a rămas aceeași ca anul trecut - 550 ha. Terenurile sunt în totalitate luate în arendă, pentru care plătește 1.000 kg de grâu la hectar. Fermele sale exploatează soluri brun roșcate. Anul acesta a fost unul bun din punct de vedere financiar, deși presărat cu încercări: ”Subvenția a venit târziu, am fost loviți de secetă, ceea ce a făcut ca la porumb să realizăm o producție mult mai mică decât cea așteptată. La floareasoarelui a obținut 3.150 kg/ha, iar la rapiță a obținut 4.150 kg. La grâu însă deși a obținut 5.500 kg/ha, a fost o cultură care i-a generat pierdere financiară: ”Pe mine hectarul de grâu m-a costat 3.700 lei, iar la vânzare, chiar dacă prețul a fost aproape de 60 de bani kilul, am încasat 3.300 lei pe producție.

Cea care a acoperit pierderea a fost rapița, care m-a costat 4.100 și mi-a adus peste 6.000 lei, generându-mi un profit de 2.100 lei/ha”. Porumbul de asemenea a fost o cul-

tură ”pe pierdere”. În ciuda densității de plantare pe care Ilie Dan a crescut-o de la 65.000 la 72.000 de boabe la hectar, porumbul a dat producții dezamăgitoare, de doar 4.840 kg/ha, din cauza temperaturilor mari care au afectat legarea și a secetei care a făcut ca știuleții să rămână mici și să aibă boabe ”mai mici decât bobul de mazăre”. Deși nu are spații de

Grâul – deși a avut o recoltă de 5.500 kg/ha, a fost o cultură care i-a generat pierdere financiară depozitare proprii, are mereu ”ușa deschisă” la silozurile lui Adrian Rădulescu, prietenul său.

Dacă anul trecut apartenența sa la o cooperativă locală i-a adus lui Ilie Dan un preț foarte bun de comercializare a grâului (740

lei/t) și porumbului (618 lei/t) către TitanMoara Loulis, până la urmă afilierea s-a dovedit a fi una păguboasă. Fermierii din cooperativă sperau în 2015 ca prin vânzarea recoltei ”la comun”, să obțină bonusul de 10% de la UE, dar și o finanțare nerambursabilă în procent de 90%, în valoare de 1,9 milioane euro, pentru realizarea unui depozit, al unei mori, a unei fabrici de pâine cu capacitatea de 10.000 de pâini pe zi și a unei mici ferme de 50 de vaci de lapte, care să fie comercializat proaspăt, prin automate frigorifice. Visul lor a fost năruit de ”greșeala” unuia dintre membrii cooperativei, care nu și-a vândut ”cel puțin 75% din recoltă” la comun. Din acest motiv, planul lui Ilie Dan și al tovarășilor săi e să o ”radieze” și în 2017 să înființeze o nouă cooperativă care s-o ia de la capăt, în condițiile mult mai permisive ale noii legislații.

56

www.agrointeligenta.ro

Gheorghe Preda Între DN și autostradă

G

heorghe Preda (56 ani) a fost economist de fermă la CAP, a trecut prin cooperația de consum și a fost și viceprimar, după care a migrat în privat. A început lucrând terenurile rudelor (15-20 ha) și prestând servicii pe suprafețe mici. În prezent lucrează 1.650 ha de teren, din care doar 5% deține în proprietate.

Suprafețele sunt amplasate în comunele Găneasa și Afumați. În paralel face și prestări servicii pentru terți pe alte 600 ha în Pantelimon și Moara Domnească. Ca producții în 2016, Preda a obținut la rapiță 4,4t/ha, la floarea-soarelui 4,2 t/ha (cu hibrizi Pioneer), soia 1,5 t/ha (dar doar experimental), la porumb din cauza secetei doar 3,2 t/ha.

Unul din regrete e pierderea de producție de la grâul calamitat: ”La grâu am avut 5,4 t/ha, dar am avut pe o parte din suprafețe culturile culcate la pământ de furtuni și turbionări.

După ploile din abundență, s-a subțiat paiul jos, a crescut în înălțime și câteva furtuni mi l-au tăvălit. Am avut asigurate culturile, dar n-a fost atât de plăcută despăgubirea.

Nu mi-au dat cât trebuia. Ei iau niște probe cu combina, dar într-o tarla de 100 ha iau 2 probe unde consideră dânșii și pe alea le con-

tabilizează. Dar per total, la final am constatat că de fapt cantitățile nu sunt alea. Acolo unde asigurătorul mi-a zis că fac 3,4 t/ha, la media totală finală după recoltat, am avut 2,7 t/ha. Deci m-a despăgubit cu echivalentul a 700 kg/ha mai puțin”.

Din cauza perioadelor de secetă tot mai dese, fermierul deplânge lipsa infrastructurii de irigații: ”Am avea teoretic posibilitatea să

Și-a implicat puternic întreaga familie în activitățile fermei irigăm 275 ha din totalul suprafeței, fiindcă trec pe aici canalele de irigații de pe vremea lui Ceaușescu, dar nu mai ai cum, că s-au distrus sistemele și stațiile. Doar canalele au mai rămas, cu buruieni, stuf și alte plante”.

Zootehnie nu deține decât pentru familie și grupele de studenți de la USAMV București

82

57

care vin să facă practică în ferma sa. Preda și-a implicat puternic întreaga familie în activitățile fermei: ”Am doi băieți și un ginere care lucrează efectiv în agricultură, aici. Am și un ginere preot, deci îl am alături și pe Doamne-Doamne. Numai faptul că firma se numește Geo&Costi, provine de la cei doi fii, George și Costin. Ei sunt inima și sufletul acestei ferme. Ei sunt executanții nr. 1. Ei sunt la semănat, ei la ierbicidat, ei sunt pe combinele cele mai mari. Fata mea e inginer agronom și ea. Ea a derulat 2 proiecte, unul în 2006, în valoare de 150.000 de euro pe SAPARD și altul în 2009 pe FEADR în valoare de 400.000 de euro de achiziție de utilaje agricole”.

Gheorghe Preda are și capacități de stocare, o magazie de 6.000 t și alta de 3.000 t, iar în viitorul apropiat intenționează să mai ridice 4 celule de 800-1000 t fiecare. Are utilaje agricole în valoare de 3 milioane de euro.

Un specific zonei limitrofe Capitalei, în care activează Preda e infrastructura rutieră DNuri și DJ-uri, care-l incomodează în activitate, din cauza limitărilor impuse de poliție.

Preda își produce propria sămânță la grâu, folosind genetică de la Institutul Fundulea. În 2017 va investi 750.000 euro în upgradeuri la fermă.

Top 100 fermieri - ediția 2016

83

Mihai Tatu În parteneriat cu procesatorul

B

rașoveanul Mihai Tatu lucrează cu animale de două decenii.

Cele două ferme zootehnice și cea vegetală și le coordonează alături de cei doi fii ai săi.

Ferma de vaci de lapte amplasată la Hăghig, judeţul Covasna, e modernizată integral în 2007 în urma unei investiții de 3,5 milioane euro. Valoarea totală a investițiilor în cele două ferme e de 6 milioane euro și ei i se adaugă valoarea populațiilor bovine, estimată la alte 2 milioane euro. La lapte obține o producție de 26 l/zi pe cap de vacă, la un efectiv de 320 vaci mulgătoare dintr-un total de 920 animale. Producția totală a fermei de lapte e în jur de 7.000 l/zi și e livrată în totalitate către Covalact. Vacile de carne sunt rasa Simmental și sunt crescute la ferma nouă amplasată la Feldioara, judeţul Braşov de unde pleacă la export în viu spre Turcia,

58

Olanda, Germania și Grecia. Anual, familia Tatu exportă în jur de 400-500 de vite.

Fermierul a optat pentru mixul de bovine de carne Simmental și de lapte Holstein, considerând că ele asigură ”echilibrul financiar” fermei, deoarece atunci când scade cererea la

A găsit echilibrul raselor de vaci de lapte și de carne lapte, se vinde mai bine carnea și invers. Hrana animalelor e asigurată din siloz de porumb și borhot de sfeclă de zahăr obținute în ferma vegetală.

Familia Tatu administrează și 1.700 de hectare de teren, din care aproximativ jumătate e deținut în proprietate. Avantajul fermei vegetale a familiei Tatu e că 70% din suprafață este irigată, având ca sursă râul Olt. Capacitățile de stocare sunt 500 tone, majoritatea producției fiind comercializată către traderi după recoltare. Excepție face sfecla, care merge la Fabrica de Zahăr Bod. În acest an la sfecla de zahăr producția a fost de 46 t/ha. Mihai Tatu și familia sa dețin un parc de utilaje de 1,5-2 milioane euro și au 30 de angajați.

www.agrointeligenta.ro

84

Tudor Neculoiu Afacere integrată în Țara Făgărașului F

ondatorul Sergiana Group, Tudor Neculoiu, e un investitor pe termen lung în agricultură, care a reușit să-și închidă cu succes lanțul integrat. Prin intermediul societății Diazar, administrează în jur de 3.000 ha de teren arabil cu o calitate medie, suprafață în ușoară creștere față de anul trecut, dat fiind că e un fermier care mizează pe extindere, cu toate inconvenientele ei: ”An de an noi acumulăm terenuri care n-au fost lucrate de 26 de ani și ai nevoie de 3-4 ani până le uniformizezi. Noi întâi ne ducem cu buldoexcavatorul ca să-l desțelenim. În ciuda investițiilor mari, contractele sunt încheiate de obicei pe 6 ani. Dat fiind că asta e moda în zonă, e greu să prinzi contract pe 10 ani”.

Pentru afacerist, cultura vegetală e ținută ca o anexă a zootehniei, toată producția intrând ca alimentație pentru vite, cât și pentru porci. În 2016 producțiile la grâu și tritica-

59

le au fost de 4.800 kg/ha, în timp ce porumbul îl recoltează de-abia în noiembrie, din cauza precipitațiilor. Spațiile de stocare au o capacitate de 10.000 t în silozuri verticale și 6.000 t în magazii orizontale.

Cultura vegetală e ținută ca o anexă a zootehniei

Printre investiţiile realizate în ultima perioadă s-a numărat şi noua fabrică de nutreţuri combinate, construită cu 2 milioane de euro la Şercaia (judeţul Braşov), cu o producţie de 25 de tone pe oră, FNC- ul are linii separate pentru producţia de furaje dedicate, în funcție de specie. Capacitatea FNC-ului e de 25 t/h și e

parte componentă a companiei Europig, care deține și fermele zootehnice.

Deține o fermă de porci cu 4.000 de capete de scroafe, iar de la ”îngrășare”, anual valorifică 80.000 capete de porc/an, aproape dublu comparativ cu 2015. Deține și o fermă cu 850 capete de bovine împărțite între mai multe locații, jumătate din ele sunt Angus. Acestea sunt ținute în saivane, însă în paralel a avut loc și o creștere importantă a efectivelor de Metis.

Capacitatea de prelucrare a fabricii de procesare stagnează în jurul valorii de 30 t/zi.

Neculoiu deține și o rețea regională de desfacere, formată din 50-52 magazine amplasate în 20 de județe ale țării. În 2016 a investit în tehnologie de prelucrare a cărnii și în utilaje de agricultură. În prezent are în derulare modernizarea abatorului și construirea unui congelator de carne. Însumată, valoarea investițiilor din acest an a fost de 2 milioane euro. Tudor Neculoiu deține și restaurante și săli de evenimente.

Top 100 fermieri - ediția 2016

85

60

Claudiu Davițoiu

Performanță de poveste la conac

P

erspectiva lui Claudiu Daviţoiu asupra agriculturii e una contrară trendului general. În timp ce majoritatea fermierilor trec prin ani cu pierderi și ani cu profit, în funcție de cum bat vântul și ploile, Davițoiu, cu responsabilitatea experienței profesionale, face o afirmație derutantă: ”Am profit în fiecare an și am profit destul de mare.

De 25 de ani suntem tot pe profit”.

A rămas constant la numărul de hectare lucrate, 1.000 la număr, dintre care 300 le are în proprietate. Pe partea de zootehnie are 1.100 de vaci, dintre care 350 sunt ”la muls”.

Obține zilnic o producție în jur de 9.000 litri de lapte, pe care o livrează companiei Danone. În ultimul an a investit 300.000 euro, făcând doar achizițiile necesare bunului mers al activității curente. Asta fiindcă în 2017 are în plan să facă un pas mare și să investească 1 milion de euro într-un grajd nou-nouț cu capacitatea de 400 de capete, pe care spera să izbutească să-l facă încă din acest an.

La principalele culturi de câmp a obținut 4.500 kg/ha la orz, 5.000 kg/ha la triticale și 6.000 kg/ha la porumb. Davițoiu e mulțumit de recoltă și are și o explicație pentru asta: ”Problema nu e cât obții, ci cât investești și cât obții. Trebuie să investești puțin și să scoți optim, să ai cheltuială minimă și să scoți

producția cea mai rentabilă. Degeaba faci producție mare, investești mult, ca să tragi linia la sfârști și să vezi că ai pierdere. Reușesc să țin această bună balanță, fiindcă aici cum e zona asta secetoasă la noi, dacă te aventurezi și dai 400-500 kg de îngășăminte, te trezești că dacă ai secetă, nu faci producție și

Duminica sunt și eu mai liber, mă plimb, dau drumul la muzică simfonică și meditez. Mă reconfortez și plonjez în istorie” banii i-ai pierdut. De aceea trebuie optimizate îngrășămintele cu condițiile climatice. Altfel te duci de râpă. La fel e și în zootehnie. Te trezești că investești mult și crești producția doar cu un litru. Mai bine dai 25 litri și știi că scoți profit”.

Activitatea şi-o conduce din conacul

Stolnicului Constantin Cantacuzino, o clădire preluată odată cu fostul IAS Afumaţi, unde şi-a stabilit şi cartierul general: ”Stolnicul a ajutat la mazilirea lui Brâncoveanu. Asta culmea, după ce-a fost cumnat cu el, că Brâncoveanu era căsătorit cu sora lui. În timpul săptămânii n-am timp niciodată să mă bucur de această clădire. Întotdeauna sunt ocupat. Duminica, când sunt și eu mai liber, stau un pic așa în conac, mă plimb, dau drumul la muzică simfonică și meditez. Mă reconfortez și plonjez în istorie. O zi pe săptămână. Doar atât am timp”. Partea grozavă e că familia Davițoiu permite doritorilor curioși vizitarea gratuită a conacului, deși n-are nici un contract de colaborare cu Ministerul Culturii: ”Primim ca oaspeți pe oricine vrea să vină”. În timp ce acum trei secole umbrele Stolnicului Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu alunecau pe podelele clădirii, în 2016 în conacul lui Claudiu Davițoiu a pășit premierul Dacian Cioloș, venit pentru o întâlnire de lucru cu fermierii. Anual, fermierul își adună în pragul Sărbătorilor de iarnă, la „pomana porcului”, cei 200 de prieteni pe care-i are, de la fermieri la miniștri și academicieni.

Claudiu Davițoiu e și membru în consiliul director al Holstein.ro, asociaţie din care fac parte crescători importanţi de animale din România.

www.agrointeligenta.ro

86

Daniel Guzu 61

„Ana are” de toate

A

cunoscut succesul în afaceri în sectorul materialelor de construcții, construind în timp două branduri cunoscute: Fabryo, aflat acum în portofoliul fondului de investiții Oresa Ventures, și Duraziv, după care s-a apucat de agricultură. Acum, fostul inginer chimist și-a găsit liniștea în viile de la Țifești (județul Vrancea), în podgoria Panciu, unde deține circa 120 ha de vie, în mare parte replantată în procent de 70%, restul fiind vie bătrână.

Totodată, Daniel Guzu are și peste 100 ha de livezi, dintre care 70 ha sunt cu meri, cu cătină 17 ha, păr 9 ha, afine 5 ha, cireș 5 ha.

Producția de fructe e vândută în proporție

de 70% în stare proaspătă, iar 30% e procesată într-o modernă fabrică de sucuri, dulcețuri și oțet. Fructele și procesatele lui

Investiție de 4 milioane de euro într-un tunel de frig Guzu ajung în Carrefour, Auchan, Cora, Mega-Image, fiind vândute sub brandul „Ana are”. A construit un nou depozit de frig, cu tunel de frig, în valoare de 4 milioane euro, pentru fructe refrigerate și congelate. Astfel,

în funcție de soi, fructele își pot păstra starea proaspătă și un an.

Guzu deține și o cramă de vinuri, unde produce în jur de 1 milion de litri. Crama procesează struguri din soiurile Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sau Fetească Neagră. Vinul roșu este maturat cel puțin 12 luni în barrique-uri de diverse origini (franțuzesc, american sau românesc), ceea ce îl îmbogățește cu arome complexe. Vinurile se găsesc în restaurante, cât şi în reţelele de magazine sub brandurile Casa Panciu şi Sagio. Guzu reușește să vândă anual toată producția de vinuri, prin aceleași lanțuri de retail. Guzu se implică și în construcția unui mini-hotel în zonă, investiție care ar putea să îl ajute la promovarea brandurilor proprii.

87

Top 100 fermieri - ediția 2016

Costel Iancu

Filozofie oltenească pentru randament maxim

C

ostel Iancu e un fermier important, care are însă un puternic background politic, fiind în trecut secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi preşedinte la ANIF. Fermierul oltean a reușit să performeze în privat fix în domeniul în care a activat într-o instituție total neperformantă de stat. În localitatea Valea Stanciului, Costel Iancu lucrează, conform propriilor spuse, 800 ha de teren (dintre care 200 ha în proprietate și 600 ha în arendă). El e apreciat pentru că și-a construit singur un sistem de irigații, care ”face diferența”, date fiind condițiile de ariditate din zonă. Din totalul suprafeței, 60% este irigată, sursa de apă fiind râul Jiu: ”Costurile de pompare sunt destul de mari, dar cu toate acestea profitabilitatea e cu 50% mai mare, în timp ce cheltuielile de pompare a apei și de întreținere a sistemelor, ridică costul culturilor cu doar 10%”.

Pentru Iancu, anul 2016 a fost ”un an bun din punct de vedere al producției și unul foarte, foarte slab din punct de vedere al valorificării ei, din cauza prețurilor foarte mici”. Fermierul consideră nedrept

62

Cei mai importanți jucători de pe piață sunt traderii” că cei care trudesc cel mai mult să extragă roadele pământului se bucură de un profit mai mic decât neguțătorii de grâne: ”Eu cred că cei mai importanți jucători de pe piață sunt traderii, întrucât piața internă este foarte mică, am rămas la mâna acestor traderi, care controlează în mare măsură prețul, făcând anumite înțelegeri între ei. Traderii nu depun un volum de muncă foarte mare, însă și-au creat o infrastructură foarte puternică, auto, feroviară, fluvială și navală, cât și în conexiunile cu piața externă, pe care noi, fermierii, oricât ne-am uni și am dori să exportăm împreună, nu mai reușim, întrucât numai ei dețin aceste structuri de capacitate și transport”. În 2016 Costel Iancu a obținut la grâu 6.200 kg/ha, la floarea-soarelui 3.400 kg/ha și la porumb 8.000 kg/ha.

Iancu are capacități de stocare de 9.000

tone, care îi înglobează toată producția de peste an, însă în ultimul an nu le-a simțit utilitatea: ”Le folosesc ca și tampon în fața variației prețurilor la grâne, dar am pierdut, întrucât în 2015 prețul inițial al grâului la recoltare a fost mai mare decât prețul de vânzare după un an. Nu ai ce să estimezi științific în materie de preț de vânzare, pen-

tru că ai câțiva jucători de care te lovești în fiecare an și ei fac prețul. N-ai ce strategie să-ți faci. Atât timp cât sunt câțiva cumpărători, chiar dacă vreau să vând acum sau peste un an, tot la ei mă voi duce”.

Fermierul Costel Iancu este și membru al LAPAR și preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj.

www.agrointeligenta.ro

Ioan Cuc

88

63

De la prestări la propria fermă mare

I

oan Cuc e unul din cei mai importanți fermieri din Bihor, a crescut în ultimul an suprafața lucrată, de la 6.000 la 7.000 ha. Dintre acestea, 2.000 le are în proprietate și nu lucrează cu ADS-ul. Are aceleași capacități de stocare ca anul trecut, 60.000 tone, atât în silozuri noi, făcute din fonduri UE, cât și în vechi baze Comcereal. Atât modernizarea unei părți din silozurile vechi, cât și construcția celor noi au fost finanțate prin fonduri UE, proiecte încheiate în 2016. Anul trecut, Ioan Cuc plănuia reconversia celor 55 ha de livadă aflată în faza maturității târzii, însă se gândește tot mai serios să desființeze cu totul.

Ioan Cuc și-a început business-ul în agricultură în 1992-1993 ca prestator de servicii în Câmpia de Vest, din Bihor până-n Arad și Timiș. Povestea lui Ioan Cuc din acei ani are și o secvență romantică, el încărcându-și combinele și tractoarele pe trailere și străbătând țara până în Insula Mare a Brăilei, unde a fost contractat să efectueze lucrări agricole mecanizate”.

S-a transformat în fermier în anul 2000, când a început să ia terenuri în arendă.

O grămadă de firme străine vin din Ungaria ca să lucreze pământ în România”

Piața prestărilor de servicii mecanizate în Bihor este, conform lui Ioan Cuc, una foarte aglomerată: ”În zona noastră avem o concurență destul de mare. O grămadă de firme străine vin din Ungaria ca să lucreze pământ în România. Sunt câteva pe graniță foarte active. Nu știu însă cât câștigă statul român din asta”.

La porumb, fermierul a realizat producții de peste 10 tone/ha, la grâu 6 tone/ ha, la rapiță doar 3,1 tone/ ha, în condițiile în care a avut ”ploi, furtună și grindină, care au afectat puternic zona Oradei. În 10 iunie am avut 120 litri de ploaie torențială în 24 de ore cu vijelie, care a scuturat foarte mult rapița”, motiv pentru care începând cu noul an agricol își va asigura culturile ”la producție”.

Recolta sa, precum și producțiile achiziționate de la fermieri, le vinde fie spre portul Constanța, fie spre Germania, Elveția, Italia și Austria.

Firma lui Cuc e și producătoare de sămânță, atât pentru Donau Saat, cât și pentru Institutul de la Fundulea: ”Noi facem și sămânță de grâu, însă aici apare un fenomen ciudat. Lumea nu mai cumpără sămânță de

grâu de calitate. Noi avem semințe din categoriile superioare, cu o genetică valoroasă, avem stație de procesare, avem spații proprii de depozitare pe celule, la fostul Centru de la Stațiunea de Cercetări Oradea, care e propriu pentru așa ceva, fiindcă nu se fac amestecuri de semnințe, ci sunt depozitate pe categorii. Soiurile le avem autorizate și pentru ele plătim tot felul de taxe, la Inspectoratul pentru Semințe, dar piața caută și acceptă în contionuare sămânța produsă de toată lumea”.

Ioan Cuc are și o fermă de oi cu o capacitate de 5.000 de capete, populată doar pe sfert: ”Nu merită să crești oi, că prețul e foarte jos și nu ai cui să vinzi. Acum s-a deschis un abator în Ungaria la vreo sută și ceva de kilometri de Oradea și parcă a mai mișcat puțin prețul în sus la ceea ce avem noi, oile din rasa merinos, pentru că până acum prețul era foarte jos”.

Fermierul a finanțat în ultimii ani și echipa locală FC Bihor, degrevând astfel CJ Bihor de această grijă. Ulterior, CJ Bihor i s-a alăturat lui Ioan Cuc, punând împreună bazele primului ”cluster agricol” din judeţul Bihor, format din mai multe societăţi ce activează în acest domeniu, dar și Universitatea din Oradea.

Top 100 fermieri - ediția 2016

89

Familia Paraschiv Creștere robustă

C

unoscutul brand de produse de carne ”Ana și Cornel” provine din alăturarea prenumelor soților Anica Paraschiv și Cornel Paraschiv, antreprenorii care, în 1994, au fondat Ana și Cornel Paraschiv SNC. În 2001, anul rebotezării în Ana&Cornel SRL, cifra de afaceri a societății din Mizil era de 1,65 milioane de lei. În martie 2010, când cei doi soți au cooptat-o în societate pe fiica lor Carmina Elena, care avea doar 26 de ani la acel moment, societatea ajunsese la o cifră de afaceri de 154,4 milioane de lei. În prezent, produsele ”Ana și Cornel” sunt comercializate într-o rețea de peste 100 de magazine din județele: Călărași, Giurgiu, Teleorman Constanța, Dâmbovița, Bacău, Ialomița, Iași, Neamț, Prahova, Brăila, București, Buzău, Galați și Vaslui. În ultimul an fiscal încheiat, societatea a operat cu o medie de 779 de angajați, a avut o cifră de afaceri de 157,79 milioane de lei și un profit de 20,79 milioane de lei, în creștere cu 25% față de anul fiscal anterior. Compania are o flotă de 150 de autovehicule, 3.000 de clienți și o producție anuală de 20.000 de tone de produse de carne.

O altă societate a familiei, Ladrisi Group SRL, cu obiect de activitate ”producția și conservarea cărnii”, care dispune de un abator modern la Ceptura, a avut, conform

64

bilanțului depus în 2016 la ANAF, o cifră de afaceri de 63,3 milioane de lei, în creștere de la 43,8 milioane de lei, și un profit de 2,3 milioane de lei, asemănător anului anterior. Pe partea de creștere a păsărilor, operează ferma Avicarvil de la Frâncești, la 20 km de Râmnicu Vâlcea. Societatea produce puii comercializați sub brandul ”La Provincia” și a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 178 milioane de lei, în creștere de la 165,7 milioane de lei în anul anterior, însă profitul s-a diminuat de la 10,1 milioane de lei la 4,3 milioane de lei. O altă firmă importantă a grupului, Porcellino Grasso SRL, care se ocupă cu

Cea mai mare fermă românească de îngrășare a taurinelor creșterea porcilor la Frâncești, a avut o cifră de afaceri, conform ultimului bilanț depus la ANAF, de 40,68 milioane de lei, în scădere de la 50,1 milioane de lei.

Altă piesă majoră a grupului e Pajo Holding SRL, cu activități de creșterea taurinelor și o cifră de afaceri în scădere de la 126,8, în 2014, la 106,9 milioane de lei în 2015. Soci-

etatea crește 5.000 de bovine (cea mai mare fermă de îngrășare a taurinelor din România) pe care le exportă în UE și în Orientul Mijlociu, deține un FNC cu capacitatea de 120.000 tone și administrează 4.000 ha de teren. Totodată, Pajo Holding apare și ca producător de energie regenerabilă, conform OPCOM. În schimb, cifra de afaceri a societății Pro Meat Fresh SRL (fostă Carmistin SRL), s-a prăbușit de la 176,5 milioane de lei la 1,77 milioane de lei în 2014, după intrarea în insolvență a companiei, pierderea în anul 2014 pe care a declarant-o la ANAF fiind de aproximativ 10 miloane de euro. De asemenea, Carmistin Industrie, unde co-asociat e Iustin Paraschiv, a avut în ultimul an fiscal încheiat o cifră de afaceri de doar 35,5 milioane de lei, comparativ cu 73 milioane de lei în anul anterior. De asemenea, Carmistin Trading (ex-Carmistin Livestock) a avut cifră de afaceri zero în ultimul an fiscal încheiat, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. În schimb, Carmistin International, cu obiect de activitate ”activități ale holdingurilor”, a avut o cifră de afaceri de 2,69 milioane de lei, în creștere de la 1,48 milioane de lei în anul fiscal precedent. Familia Paraschiv s-a implicat și în societățile Carmistin Asset Management (fosta Carmistin Horeca), Carmistin International și Respo Waste. O parte din societățile familiei Paraschiv sunt membre în ”La Provincia Cooperativa Agricolă”.

www.agrointeligenta.ro

90

65

Neculai Apostol

Noua generație preia ștafeta

A

fondat Kosarom, prima companie din industria alimentară din România privatizată în anul 1992 prin Programul Pilot de Privatizare al Guvernului. În cadrul grupului Kosarom au mai rămas doar 3 firme cu 1.200 angajați, după ce în 2013 familia Apostol a decis să-și facă exitul din firma Agricola Târgu Frumos, care avea profil agricol, către elvețienii de la Agro-Verd SRL. Decizia a fost luată pentru a se concentra pe partea de zootehnie și procesare. Firmele rămase în portofoliu sunt Suinprod Roman, Kosarom Pașcani și Avitop din comuna Ion Neculce (Iași). Dețin capacități de stocare de 50.000 t. Cele două FNC-uri produc furaje doar pentru nevoile fermelor, având o capacitate de producție de 40 t/h de furaje granulate.

Suinprod Roman a crescut în ultimul an

de la o capacitate de producție de 88.000 capete trimise la abatorizare, la 100.000 capete. Familia Apostol a investit și în partea de ”genetică rase pure”, fermierii gestionând in-house și încrucișările. În 2016 au derulat investiții de 1 milion euro și esti-

Investiții de un milion de euro într-un an mează o cifră de afaceri pe 2016 de 70 milioane lei. Afacerea Kosarom merge atât de bine, încât cei 100.000 de porci tranșați în abatoarele lor nu sunt suficienți, ci cumpără de la alte ferme mai mici alte 40.000 capete/an.

Avitop produce 6500 t/an de carne de pui.

La societatea de păsări e în curs de finalizare o investiție de 3 milioane de euro, în urma căreia se vor da în folosință 6 hale noi. Astfel va fi crescută capacitatea de producție a puilor cu 30%. Cifra de afaceri estimată pentru Avitop în 2016 e 65 milioane lei. Circa 90% din pui se abatorizează și se vând ca pui proaspeți. Sub 10% merge la Kosarom pentru transformare în produse procesate.

Lucian Apostol, președintele CA-ului Kosarom, estimează o creștere a cifrei de afaceri în acest an de la 127 milioane lei, la 145-150 milioane lei. Tatăl său, fostul prefect de Iași și senator Neculai Apostol e încă implicat în activitatea grupului din postura de director de strategii și dezvoltare. Un al treilea membru al familiei, mezinul Teodor Apostol, e director la Kosarom Pașcani.

91

Top 100 fermieri - ediția 2016

Adrian Lăța

66

Business mixt – agricultură și comerț

D

irectorul general al Agrotex Carei, Adrian Lăța, lucrează în jur de 4.800 ha, în cea mai mare parte luat în arendă. Nu are suprafețe irigate.

Pentru Lăța anul 2016 a fost unul ”fără surprize majore, nici pozitive, nici negative”. La cultură mare a obținut la grâu 7.500 kg/ha, la rapiță înspre 5.000 kg/ha, la porumb peste 10.000 kg/ha, la floarea-soarelui în jur de 3.500 kg/ha și la soia 3.500 kg/ha. Deține capacități de stocare moderne care pot îngloba 50.000 de tone, construite exclusiv din fonduri proprii.

Producția agricolă o livrează către procesatori locali în proporție de 70%, restul

ajungând la traderi. Deține un parc de utilaje performante.

Agrotex Carei este și furnizor de inputuri pentru fermierii din zonă, asigurând necesarul pentru 80.000 ha, iar la recol-

Anul 2016 a fost unul ”fără surprize majore, nici pozitive, nici negative”

tare preia producțiile de la fermierii parteneri, pe care le stochează în spațiile proprii de depozitare, comercializândule când apar condiții de preț optim, către terți. În 2015 societatea Agrotex Carei a înregistrat o cifră de afaceri de 217.097.543 lei și a raportat un profit de 27.249.256 lei, cu un staff de 63 de angajați. Cea mai puternică dezvoltare a cunoscut-o din 2010 încoace, an când a trecut cu cifra de afaceri de pragul psihologic de 100 milioane lei și cu profitul de 10 milioane lei. În business-ul său mixt, de comerț cu inputuri și grâne și activitate de producție vegetală, Adrian Lăța înregistrează o rată de profit ce se apropie de 12,5%.

www.agrointeligenta.ro

92

Aedin Celzin

67

Micul Agricultor la doctorat

A

edin Celzin e fermier în Osmancea, județul Constanța, și, în prezent și doctorand la USAMV București. Anterior, în 2009-2011 fusese acceptat la universitatea Essex University din Chelmsford (UK), dar a renunțat în 2011 din cauză că nu i-au permis muncile de la fermă.

Prin firma sa cu nume simpatic, ”SC Micul Agricultor SRL”, el lucrează în jur de 3.700 ha, din care 50% sunt în arendă și 50% în proprietate. Se trage dintr-o familie de agricultori: ”Asta e o afacere de familie, moștenită de la bunic. El a început agricultura în anii ’90 și noi suntem urmașii lui”.

Firma sa face parte dintr-un grup de societăți cu 25 de ani de experiență în agricultură, fiind o afacere de familie în care fiecare membru are o contribuție pt dezvoltarea societății: ”De exemplu, unchiul cel mic se ocupă de achiziții terenuri agricole și cereale, unchiul cel mare se ocupă de parcul de utilaje, mama se ocupă de partea de contabilitate și eu mă ocup de câmp: semănat, tratamente în

vegetație și alte lucrări care țin de culturi”.

Terenurile fermei sale sunt neirigate, iar solurile sunt din categoria cernoziom.

Producțiile medii în 2016 au fost de 4.000 kg/ha la rapiță, 3.600 kg/ha la floarea soarelui, 7.500 kg/ha la grâu, 7.900 kg/ha la orz. La porumb, pe cele 300 ha a obținut o producție medie de 7.000 kg/ha: ”Asta fiindcă a venit după o cultură verde. În pri-

În plan pentru 2017: cumpărarea unei autopropulsate și a unui tractor șenilat măvară am arat pe umezeală, după aia am pregătit terenul pe uscătură, în martie, după ce-am întors terenul, până pe 29 aprilie n-a mai plouat și am fost obligat să semăn pe us-

cătură, ceea ce i-a dat răsărire neuniformă.

Am avut o pierdere de peste 4.000 kg/ha față de porumbul pe care l-am semănat pe arătura de toamnă, unde am obținut 10.600 kg/ha”. În materie de capricii ale climei, pentru Aedin Celzin ”fiecare an vine cu ceva nou”, motiv pentru care cataloghează 2016 drept ”un an dificil”: ”Am avut o primăvară răcoroasă și prima parte a verii ploioasă și după aceea s-a instalat seceta”.

Deține magazii cu o capacitate de stocare de 8.000 tone și un parc de utilaje cu valoarea de 4 milioane de euro. În 2017 intenționează să investească în utilaje noi: ”o autopropulsată, un tractor șenilat ca să mai scutim din oameni. Scădem cheltuielile la hectar, nu mai muncim cu doi oameni, muncim cu unul cu capacitate mare de lucru”. În total exploatația administrată de Aedin Celzin are 30 de angajați. Fermierul investește 300.000-400.000 de euro în achiziția de terenuri și se ocupă și cu importul unei mărci de tocătoare de bețe de floarea-soarelui din Turcia. Este pasionat de porumbei.

Top 100 fermieri - ediția 2016

93

Biță Racman În război cu politicul

G

iurgiuveanul are 41 de ani de agricultură în care a fost ”numai pe câmp” și doar asta știe să facă: ”Și eu, și soția mea suntem ingineri agronomi. Am 9 ani de școală agricolă, fiindcă înainte de Institutul Agronomic am absolvit un liceu agricol. În 1978 m-am angajat inginer stagiar la CAP Vieru-Hodivoaia și n-am mai plecat niciodată de aici. Am fost șef de fermă toată viața”.

La începutul anilor ’90 a pornit ”aventura în privat” cu 500 hectare ale familiei și ale sătenilor care aveau încredere în el, fiind născut și trăit o viață în comună. Într-o vreme a ajuns să exploateze 2.600 ha, însă suprafața i s-a mai redus cu 20% în ultimii ani: ”S-au mai apucat tineri de treabă și au mai luat din suprafețe”. În prezent lucrează 2.100 hectare de teren clasa I de bonitate, împărțite pe raza a 5 comune, din care 40% le deține în proprietate și restul în arendă. În 2016 a obținut următorele producții la cultură mare: rapiță 3.700 kg/ha, 500 ha, 7.000 kg/ha la porumb 500 ha și 6.300 kg/ha la grâu 1000 ha.

Ca spații de stocare are 9 celule de siloz de câte 600 tone fiecare și 5 magazii de câte 1.000 tone. Biță Racman deține un parc de utilaje agricole în valoare de 2 milioane euro.

A realizat și o investiție în producția de puiet de pește, în valoare de 1 milion de euro. Are 5 bazine de câte 3 hectare fiecare la Putineiu.

Puietul îl vinde piscicultorilor.

La fel ca mulți alți mari fermieri, Biță Racman nu mai vrea să audă de proiecte finanțate

68

din fonduri UE: ”Clasa politică a făcut legi în care se prevede că la accesarea de fonduri europene consultantul poate să ia 5-7%, dar nu i-au atribuit nici o responsabilitate. Consultantul poate face tot felul de prostii și fermierul e bun de plată. Dă banii înapoi, plătește tot felul de penalități pentru greșelile consultantului. Nici Nastratin, tatăl hoților, nu ar fi fost în

Începusem să fac perdelele forestiere. În jur de 4.000 de plopi mi-au fost smulși într-un act de vandalism, iar poliția n-a identificat nici un vinovat” stare de așa o lege. El ar mai fi lăsat ceva și pentru ăla care produce. Și asta nu-i tot. Nu știți că ăla care e pus la instituția de la București, e pus politic și trebuie să te duci la partid ca săți aprobe proiectul de finanțare?”.

Cel mai furios e pe distrugătorii României, care îl împiedică să-și irige pământurile,

deși Sistemul de irigații Giurgiu-Rasmirești trece pe terenurile lui: ”Au distrus stațiile de pompare, au furat dalele din canalele de irigații. Ba un escroc de angajat al statului pus politic a arat canalul și pe fundul lui a însămânțat sorg”. S-a zbătut să introducă irigații pe măcar 200 ha din suprafața lucrată, însă i-a lipsit o aprobare de la Primăria Putineiu ca să poată amplasa doi stâlpișori pe un deal abrupt al islazului comunal, pe care să monteze o conductă de aducțiune a apei dintr-un canal spre tarlalele lui. În zona în care își desfășoară activitatea se confruntă cu situații absurde, scene rupte dintr-un film despre țara nimănui: ”Am avut plopi pe marginea tarlalei să închenarizez solele. Începusem să fac perdelele forestiere, dar mi-au fost distruși. În jur de 4.000 de plopi mi-au fost smulși într-un act de vandalism, iar poliția n-a identificat nici un vinovat”. Planurile investiționale sunt momentan înghețate, sperând să câștige în instanță dreptul de a traversa o porțiune din terenul comunal cu conducta de irigații.

www.agrointeligenta.ro

Emanoil Aron

Aromă de cafea

69

I

portant om de afaceri din Călărași, Emanoil Aron deține împreună cu familia un business cu rulaje de circa 20 milioane de euro anual. În agricultură administrează prin două din societățile sale o suprafață de 2.300 de hectare în județul Constanța, în comuna Lipnița. Dintre acestea în proprietate deține doar 300 ha.

Solurile sunt clasa III de calitate, într-o zonă unde irigatul e posibil, însă nu în viitorul apropiat și cu investiții mari.

Prin compania Mig Vas SRL, Aron este și distribuitor de inputuri către fermieri și totodată e prezent și în viticultură.

Rezultatele lui 2016 nu au fost pe măsura așteptărilor: ”Dacă la culturile de toamnă foarte bine, la cele de primăvară nesatisfăcător, chiar rău”. Ca producții, a obținut la rapiță aproape 4 tone/ha, la orz 6,1 tone/ha, la grâu 5,8 tone/ha, la soia 1,5 tone/ha, iar la porumb din cauza secetei doar 4,5 tone/ha.

Omul de afaceri deține capacități de stocare cu capacitatea de 15.000 tone, dintre care 5.000 tone sunt pe celule moderne, alte 5.000 tone sunt în magazii, iar restul de 5.000 tone în șoproane. Acesta deține un parc de utilaje agricole în valoare de 2 milioane euro, Emanoil Aron mai deține și un pachet minoritar de acțiuni la Domeniile Ostrovit, un important producător dobrogean de vinuri.

Recent, familia Aron și-a făcut intrarea pe segmentul cafenelelor, după ce fiica fermierului, Oana Aron, a pus bazele unui lanț de cafenele sub franciza Cafe Ritazza, în Capitală. În 2004, Mig Vas a avut o cifră de afaceri de 24,5 milioane de lei și un profit de 1,7 milioane de lei, în timp ce Mig Vas Distribuție a raportat o cifră de afaceri de 30,2 milioane de lei și un profit de 3,9 milioane de lei.

Emanoil Aron este implicat și în politica locală, fiind un membru important în conducerea PNL.

Familia deține un lanț de cafenele în mall-urile din București

94

Top 100 fermieri - ediția 2016

95

Gheorghe Dume

Arendaș prezidențial la Nana

P

entru Gheorghe Dume, 2016 a fost cel mai prost an pe care l-a avut la cultura mare de când lucrează în agricultură. Ploile din primăvară au generat un exces de umiditate pentru o parte semnificativă a terenurilor fermierului. A urmat seceta care a făcut ca porumbul să ”nu lege”.

La porumb a obținut 3.500 kg/ha și la grâu și orz 4.500 kg/ha. De rapiță e cel mai mulțumit în acest an, cu producții de 3.800 kg/ha.

Lucrează un sol sărăturat categoria a IV-a, ce are PH-ul 7,5-8,2. Asta implică automat consumuri mai mari de motorină cu utilajele, deoarece intervalul de lucru este mult mai scurt. O parte din terenuri, aproximativ 600 ha, amplasate în comuna Nana, sunt din categoria cernoziom.

Fermierul lucrează 2.300 ha. Nu deține spații de depozitare, deoarece toți banii puși deoparte i-a folosit pentru construirea unei ferme zootehnice moderne. În prezent fer-

70

ma e populată cu 1.350 de capete de vaci de lapte din rasa Holstein, dintre care 650 sunt mulgătoare. Laptele îl livrează la compania Danone. Nu are o estimare a valorii fermei, însă doar ultimul dintre grajdurile construite, cu o capacitate de 450 de capete, l-a costat peste 3 milioane euro. În utilaje a investit alte câteva milioane de euro.

Lucra pământurile de peste drum când i s-a oferit să le preia și pe ale lui Traian Băsescu Anul 2016 e primul în care agricultura a scăzut sub 50% ca pondere din totalul business-ului lui Gheorghe Dume.

Acest trend va continua și în viitor, deoa-

rece intenționează să crească capacitatea fermei de animale până la 700 capete mulgătoare, dintr-un total de 1.400 vaci.

Plănuiește să investească câteva sute de mii de euro în instalații de irigații, pentru dublarea suprafeței irigate, urmând să acopere 700-800 ha. În prezent, sursa de apă pentru irigații nu e Dunărea, dar fermierul intenționează să acceseze în curând această resursă grozavă.

Ca element de culoare, Gheorghe Dume este și arendașul celor 290 ha pe care fostul președinte al României, Traian Băsescu, le deține la Nana. Fermierul consideră că relația sa cu fostul șef de stat e la fel cu oricare alt arendator, pe care-l consideră un om normal. A ajuns să lucreze terenurile prezidențiale printr-o conjunctură favorabilă, el lucrând suprafața de peste drum de proprietatea lui Traian Băsescu. În 2013, când Traian Băsescu, pe atunci președinte, a rămas fără cei care-i prestaseră anterior lucrările agricole, în mod firesc, a apelat la ”vecinul”.

www.agrointeligenta.ro

96

Petrică Azoiței A câștigat pariul cu procesatorul

71

P

etrică Azoiței, directorul general la Agroind Focșani SA Doaga, e întâiul fermier din România care a încheiat contract de livrare cu Danone. Se întâmpla în 1999: ”Când se construia fabrica de lapte a Danone, am făcut și un pariu cu șeful lor de proiect și am câștigat 2 sticle de whisky. Le-am zis că nu vor reuși să o termine în mai ’99, dar nu m-au crezut. Au finalizat construcția de-abia prin septembrie-octombrie ’99. Îmi amintesc că australianul care le era manager de proiect s-a dus la Clubul Ambasadorilor, că nu voia să ia whisky contrafăcut și a venit la mine stânjenit: «N-am pierdut în viața mea. Iale»”. De atunci încoace, Danone l-a sprijinit pe fermierul cu care colaborează neîntrerupt de 15 ani, inclusiv cu trei împrumuturi care i-au permis acestuia să scape de datorii și să-și dezvolte business-ul agricol.

Azoiței livrează către Danone câte 11.500 litri de lapte zilnic din producția totală de 12.000 litri, fracția rămasă folosind-o pentru alimentația vițeilor. De-a lungul anilor, acesta a primit de la Danone 9 diplome ”pentru calitatea laptelui”. Această prietenie cu corporația străină s-a lăsat și cu efecte secundare: ”Unii fermieri m-au renegat, zicându-mi: «Bine bă, nu vrei să te retragi de-acolo!». Unii s-au retras la dreapta, la stânga și au rămas apoi în aer, fiindcă la început le-au dat unii bani mai mulți, după care le-au dat mai puțin și au pierdut”.

Unii fermieri m-au renegat, zicându-mi: «Bine bă, nu vrei să te retragi de-acolo!»”

Lucrează 1.000 ha, din care 50 ha sunt de pădure. Solul lucrat de fermierul Azoiței este nisipos. În 2016 a obținut ca producții 4.500 kg/ha la grâu, 5.500 kg/ha la orz, 3.800 kg/ ha la rapiță, 9.000 kg/ha la porumb. După orz a semănat pe 200 ha porumb de siloz ca a doua cultură, la care a obținut 28-30 t/ha.

În schimb la soia e ”jale” din cauza celor 180 litri de ploaie picați fix în perioada de recoltare.

Pe partea de zootehnie Azoiței deține o fermă modernă construită printr-un proiect de 2 milioane euro pe fonduri UE. Ferma e populată cu 1.000 de vaci de lapte rasa Holstein, din care 360 sunt mulgătoare. Deține de asemenea 150 de vaci de carne rasa Angus. Ferma este nouă, ridicată în 2011 pe tehnologie nemțească adusă de firma Hoermann, care a lucrat doar cu materiale din Germania. Sala de muls a fost adusă din Suedia și a costat 160.000 euro. De asemenea, ferma sa este dotată cu un sistem special de separare a dejecțiilor solide de cele lichide, care sunt pompate într-o lagună specială unde sunt lăsate la macerat, după care sunt spray-ate pe câmp prin sistemul de irigații. Merită menționat că vacile omului de afaceri din Vrancea se odihnesc pe un pat de pufarin (un nisip foarte fin extras din lunca râului Siret) și că printr-un sistem de boxe, ascultă muzică simfonică, pentru ”relaxare”.

Are în derulare un proiect cofinanțat 50% din fonduri UE în valoare de 750.000 euro pentru achiziția de utilaje. Mai are și un proiect de 3,1 milioane euro (împrumut pe 17 ani acordat de o firmă din Germania) pentru realizarea unei stații de biogaz. Implementarea proiectului a fost amânată din cauza birocrației pentru primăvara lui 2017.

97

Top 100 fermieri - ediția 2016

Gheorghe Țuțuianu Salvat de cernoziom

G

heorghe Țuțuianu este patronul Lux Com SRL. Fermierul lucrează 4.000 de hectare în județele Ialomița și Călărași. ”Baza” afacerii agricole deținută de Gheorghe Țuțuianu este în comuna Ileana din Călărași, acolo unde a fondat și o cooperativă agricolă cu 30 de membri și o suprafață reunită de 20.000 de hectare.

Gheorghe Țuțuianu a trăit un an 2016 dificil, în care producțiile obținute au fost cele specifice unor suprafețe neirigate, într-un an secetos: ”La grâu am obținut în jur de 5.000 kg/ha. Defalcat pe zone, porumbul a dat producții diferite în funcție de gradul în care a fost afectat de secetă. În zonele cele mai calamitate am recoltat sub 3.000 kg/ha, iar în zonele cu condiții meteo mai bune și au că-

A fondat și o cooperativă agricolă cu 30 de membri zut și câteva precipitații, a fost de 6.000 kg/ha. La rapiță avem peste 3.500 kg/ha, la soia 2.000 kg/ha, iar la floarea-soarelui nu am avut decât câteva hectare, fiindcă eu nu pun floare”.

Singurul lucru care a salvat din producții a fost cernoziomul și faptul că suprafețele lucrate sunt plasate în Câmpia Bărăganului, într-o zonă cu aport freatic destul de bun.

Fermierul deține capacități de stocare moderne de 10.000 de tone, construite în ultimii 5 ani. Țuțuianu e totodată și o gazdă tradițională a evenimentelor organizate în câmp de companiile de inputuri, pentru testele cărora alocă parcele generoase.

72

www.agrointeligenta.ro

Valerie Bulibașa

Brutar fruntaș

C

artierul general de unde inginerul agronom Valerie Bulibașa își conduce operațiunile este clădirea unui fost CAP situat în Amara, Ialomița, acum e sediul firmei sale Tritipan SRL, înființată în 1991. Bulibașa e un fermier discret, deși a cochetat în trecut și cu viața publică, candidând din partea Partidului Popular şi al Protecţiei Sociale (PPPS) la alegerile din 2008 pentru Camera Deputaţilor.

Fermierul lucrează peste 5.000 ha de teren agricol, a cărui producție de cultură mare o integrează în panificație. Acestuia i-a fost aprobat un proiect cu cofinanțare europeană de 5,59 milioane euro, în urma căruia și-a construit o modernă fabrică de pâine, Acesta a mai accesat fonduri UE și în 2008, pentru o moară de cereale în comuna Grivița, proiect în valoare de 29 milioa-

ne lei, dar și cu 3 ani mai devreme, în 2005, pentru achiziția de utilaje agricole moderne, în cadrul programului SAPARD. Fermierul e lider de piață în domeniul panificației în județul Slobozia, dar cu tendință de expansiune și în județele limi-

Discret, dar a cochetat și cu politica trofe Călărași și Brăila. Firma sa, Tritipan SRL, a câștigat mai multe contracte de livrare a produselor de panificație cu Penitenciarul Slobozia în intervalul 2007-2012.

98

73 De asemenea a livrat și către Spitalul din Slobozia.

Valerie Bulibașa deține și un depozit de semințe de consum dotat cu sistem de cântărire cu eliberare automată de bon de cântar, operate prin firma Tecnograin SRL, societate absorbită de Tritipan. Fermierul a mai fost asociat și în Selena Spedition SRL, Chimilin SRL. Tecno Sapi SRL, controlată de fiica fermierului, e o altă societate absorbită de Tritipan SRL. Firma Tecno Sapi, anterior absorbției a încercat să acceseze, fără success, fonduri UE. Fiica fermierului, Larisa Cosmina, este arhitect și a fost până în august acest an asociat minoritar, cu 10% din Tritipan, Valerie Bulibașa deține în prezent 81% din societate. În ultimul an fiscal încheiat, societatea Tritipan SRL a avut 161 de angajați și o cifră de afaceri în creștere de la 27,38 milioane lei la 29,4 milioane lei. Profitul a crescut, de asemenea, de la 7,2 milioane lei la 8,3 milioane lei. Societatea deține și o marcă înregistrată: ”Tritipan, gustul pâinii adevărate”.

Top 100 fermieri - ediția 2016

99

Familia Rausing

74

Miliardarul de carton

Î

n ultimul an familiei Rausing i-a mers grozav pe plan financiar, averea fondatorului Tetra Pak (cea mai mare companie de ambalaje alimentare din lume) urcând cu 1,5 miliarde de dolari, până la 12,5 miliarde. Un asemenea morman de bani trebuie puși la treabă să producă și mai mult, așa că Rausing a achiziționat importante suprafețe agricole în țara noastră, prin vehiculul investițional Ingleby Farms&Forests (n.r. „Ingleby” înseamnă „Satul de englezi”, în nordica veche, și reflectă rădăcini anglo-scandinave companiei).

România reprezintă a patra țară ca dețineri de suprafețe arabile pentru miliardar, după Uruguay, Argentina și Australia. Ca total suprafețe însă, dacă includem și pădurile, România se plasează pe locul 2 ca locație preferată la nivel mondial, pentru investițiile fondului Ingleby.

Familia Rausing a achiziționat 12.029 ha arabile în Timiș și Caraș Severin. Suprafața a rămas practic constantă în ultimul an (creșterea fiind infimă, de doar 38 ha). La fel s-a întâmplat și în 2015, când portofoliul vehiculului investițional a crescut cu doar 135 ha. Unul din anii de extindere a fost 2014, când au achiziționat 1.200 ha arabile

și 7.262 de hectare de păduri, în Dâmbovița și Argeș.

Ingleby elogiază pe pagina sa de prezentare, fertilitatea naturală a solului românesc, pe care-l consideră unul dintre cele mai bune din Europa, cu mențiunea că a fost secătuit în comunism, cunoscând o degradare accentuată.

Ingleby deține la nivel mondial 94.797 ha, administrate în cadrul a peste 40 de ferme de pășune, arabile și ferme mixte în Ar-

Mii de hectare de pădure cumpărate în România gentina (12.444 ha), Australia (12.179 ha), Letonia (1897 ha), Lituania (2822 ha), Tazmania (9013 ha), Noua Zeelandă (6735 ha), Peru (1439 ha), Uruguay (27.205 ha) și Statele Unite (1772 ha). Ca un detaliu exclusiv, țara noastră e singura în care danezii și-au plasat finanțele și în păduri. În România, danezii cultivă în cele trei

ferme deținute rapiță, porumb, soia, floareasoarelui, semințe de iarbă și de grâu. În plus, în spiritul respectului pentru agricultura sustenabilă, au peste 40 de lacuri în cadrul fermelor, pentru a atrage fauna sălbatică.

Ingleby și-a constituit portofoliul de terenuri agricole în special pe baza câtorva achiziții de suprafețe compactate anterior de investitori italieni: în 2008 ferma Campo D’oro (peste 3.000 hectare) și Cinque Stelle (aproximativ 1.200 hectare), la finalul lui 2011 a cumpărat de la Dangro Invest 1.200 ha în Banat, o suprafață de peste 2.500 ha de la First Farm etc. Rausing mai este prezent în România și în cadrul firmei Crosswind SRL,. În 2012, Ingleby Denmark și Ingleby Farms&Forests au achiziționat și Green Gate SRL de la Greengate Denmark A/S, societate aflată în lichidare. Această ultimă firmă a avut în ultimii 2 ani fiscali încheiați, o cifră de afaceri constantă, de 1,8-1,9 milioane lei. În 2011 Ingleby și-a înregistrat și un ocol silvic privat la Breaza, din activitățile forestiere, firma vizând să realizeze și profit, dar să-și pună în aplicare și dezideratele de ordin ecologic.

www.agrointeligenta.ro

100

Mihai Petcu Genetică pe pâine

M

ihai Petcu e o poezie de om.

Are mai mulți ani de fermierit decât au unii fermieri maturi anii de viață: ”Ferma asta o conduc de 42 de ani. Eu am vândut peste 2.000 de juninci din 1973, când au fost aduse din Danemarca de Ceaușescu. Erau Holstein curat. Au venit cu niște fișe trase-n plastic, cu încă 10 generații înainte, ce n-avem nici acum. Foloseam material seminal american, care era la vremea aia cel mai tare din lume”. În urmă cu zece ani a preluat pachetul majoritar (52%) din fosta fermă de stat cu 3,2 milioane de euro: ”După revoluție am avut norocul dumnezeiesc că pământul l-am cumpărat cu 1 milion de lei și în 5 ani se vindea cu 1 milion de euro. Am vândut câteva hectare și cu banii am cumpărat ferma”. În prezent deține ferma în totalitate. Deși a plătit un preț enorm comparativ cu cei care și-au cumpărat exploatațiile pe nimic direct de la stat, nu-i pare rău: ”Eu, spre deosebire de ei, noaptea dorm buștean”.

Deține 300 de vaci și 500 de capete de tineret pe care le crește în stabulație liberă. Dintre acestea mulge doar 250-260 în fiecare zi. Producția anuală pe cap de vacă în

2015 a fost de 8.500 litri, iar ca medie zilnică, per animal, a ajuns în 2016 la 28 litri. Majoritatea producției o livrează companiei Danone. O fracție de 2.000 litri o vinde și prin automatele de lapte de la Obor și Cora, dar și ”clienților vechi, care traversează orașul ca să ia lapte de la mine”.

Ferma sa de vaci se întinde pe 14 ha în Pan-

„Ferma Animalelor”: peste 60.000 de vizitatori în 5 ani telimon, locație unde resimte presiuni tot mai mari: ”Eu nu am o fermă modernă pentru că nu am viitor foarte mare, fiind cu ferma în oraș. Poate nici locul nostru nu e chiar în inima orașului, dar nici 3.600 de case fără autorizație construite în localitate”. Furajarea animalelor și-o asigură 100% in-house, din producția vegetală, deoarece lucrează în arendă 400 ha, amplasate dincolo de centura Capitalei, în zona Moara Domnească. Po-

75

rumb, orz, grâu, triticale, borceag și lucernă.

Deține și o ”mică făbricuță” unde face amestecurile de furaje, cu capacitatea de 5 t/zi. Ca și producții, în 2016 a obținut 5 t/ha la grâu, 4,6 t/ha la orz și 30 t/h la porumb siloz.

Proiectul care l-a făcut cunoscut în rândul bucureștenilor este ”Ferma Animalelor”, care, în 5 ani de existență, a atras 60.000 de vizitatori dispuși să plătească, astăzi, 10 lei adulții și 7 lei copiii pentru a vedea animale domestice în carne și oase: ”Când o doamnă a venit cu nepoțica ei să-i arate cum se mulge o vacă, nepoțica a strigat: «Vino repede, bunico, să vezi câte puțe au vacile astea». Ăsta e nivelul de cunoaștere al copiilor de azi. De aia am înființat «Ferma Animalelor», unde primim musafiri pe weekend. Se plimbă cu poneiul, văd 20 de specii de animale. Când vin grădinițe și școli avem un aparat de muls transparent unde mulgem o vacă perfectă fenotipic, așa ca o fotomodelă și le arătăm și cum își alăptează vițeii. La ieșire, vizitatorii «Fermei Animalelor» pot cumpăra din micul magazin deschis de Petcu: iaurt, sana, smântână și brânză”.

Ca treaba să fie completă, Mihai Petcu face în curtea de incintă a fermei inclusiv botezuri: ”Am un gazon ce n-are nici Stadionul Național”.

Top 100 fermieri - ediția 2016

101

76

Thomas Gostner Pit stop în Deltă

F

ermierul italian de 59 ani, deținător al unei plantații de palmieri în Indonezia și al unui proiect agricol în Etiopia, exploatează în România 13.000 ha concesionate de la ADS, amplasate într-o incintă îndiguită din Delta Dunării. Thomas Gostner e președintele societății luxemburgheze Fri-EL International Holding, care deține în România societățile agricole Anglo-Rom Agriculture (aprox.

3.000 ha) și SC DeltaRom Agriculture care exploatează 13.200 ha în Tulcea, în amenajarea agricolă Pardina, din comuna Chilia Veche și în amenajarea Sireasa. Exploatația agricolă este amplasată în nordul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Până la finalul anilor ’90 nu fusese niciodată exploatată agricol, fiind o zonă mlăștinoasă care a avut nevoie de 4 ani de lucrări de îmbunătățiri funciare pentru a o putea face cultivabilă la adevăratul potential. În prezent suprafața de te-

ren a ajuns la finalul perioadei de conversie ecologică în cea mai mare fermă ecologică din România.

Deși investiţiile în agricultura ecologică sunt cu 20-30% mai mari decât în agricultura tradiţională, prețul la export e dublu și cererea e mare. ”Sunt foarte multe companii din România care au cereri pentru produse bio din Olanda, Germania sau Ungaria. Noi acum lucrăm cu traderi, companii din România şi una din Austria, dar suntem deschişi la noi colaborări. În viitor, atunci când vom avea toate certificările pentru producţia de cereale bio vom încerca să găsim clienţi atât din România cât şi din UE”, declara anul trecut pentru economica.net Florin Cernodolea, managerul de la acea vreme al Delta-Rom. Numărul de angajați al celor două firme e asemănător celui de acum 3 ani, numărând în jur de 110 persoane.

Delta-Rom Agriculture deține active

Cea mai mare fermă bio din România

de aproximativ 10 milioane euro, conform datelor de bilanț. Cifra de afaceri raportată la Ministerul de Finanțe de către DeltaRom Agriculture în ultimul an fiscal încheiat e de 27,8 milioane lei, aproape jumătate comparativ cu anul precedent, când a fost de 51,8 milioane lei. Profitul companiei a fost în schimb în creștere, de la 1,4, la 4,08 milioane lei. Și cifra de afaceri a AngloRom Agriculture s-a prăbușit, de la 11 milioane lei la 6,2 milioane în 2015, în paralel cu diminuarea profitului de la 3,2 la 0,9 milioane lei.

www.agrointeligenta.ro

102

Vasile Pop Silaghi

Specialist în sămânță

N

emțeanul Vasile Pop Silaghi a lucrat în acest an 775 ha, din care 12% în proprietate. Deși nu are suprafețe irigate, 300 ha dintre acestea sunt irigabile din pâraie de suprafață, însă necesită investiții. Din punct de vedere al calității solurilor, 20% sunt în clasa I-a de calitate, 60% clasa a II-a și restul clasa a III-a. Ca structură a culturilor a avut grâu de sămânță pe 200 ha, rapiță pe 150 ha, orzoaică de sămânță și ovăz de sămânță pe 100 ha, floareasoarelui pe 70 ha, soia pe 70 ha, porumb de sămânță 65 ha, porumb de consum 100 ha, sfeclă de zahăr 60 ha și cartof de sămânță 20 ha.

Practic, 70% din culturile lui Vasile Pop Silaghi sunt semincere, ceea ce sporește semnificativ profitabilitatea la hectar, dar îl obligă totodată la o rigoare mai mare în munca sa. Porumbul de sămânță îl produce pentru Monsanto și Saaten-Union, iar orzoaica, ovăzul și grâul de sămânță pentru Saaten-Union. Avantajul major al intrării în nișa restrânsă a multiplicatorilor

de genetică avansată este că ”beneficiază în primul rând de un contract ferm”. În al doilea rând e vorba de un extra câștig, care însă ar putea fi ceva mai bun, crede Vasile Pop Silaghi: ”Nu s-a ajuns încă la un preț corect pentru fermierul-producător.

Bineînțeles, e un preț cu 20-30% mai mare

A ratat ”la mustață” subvenția-record de 23.000 euro/ha decât valoarea unei producții de consum. Încă nu e justă piața cerealelor semincere. În străinătate e cu totul altceva. Prețul plătit la fermier e dublu cel puțin”.

Parcul de mașini și tractoare al fermierului e în valoare de 1,3 milioane de euro. În 2016 a investit în fermă în jur de 200.000 de euro. Deține spații de stocare clasice cu capacitate de doar 4.000 tone.

77

În 2015 Vasile Pop Silaghi a ratat la mustață cea mai grozavă subvenție din istorie, una de 23.000 euro/ha de cartof sămânță, prea frumoasă ca să fie adevărată: ”În Occident, din informațiile mele nu există asemenea limite minime. Ministerul spune că-s restricții impuse de Bruxelles, dar Bruxelles-ul nu recunoaște treaba asta. Eu zic că n-am avut argumente suficiente ca să susținem niște plafoane rezonabile de producție. Și chiar dacă am intrat în 2015 cu acest plafon minim de 20.200 kg/ha, ar fi trebuit ca din cauza calamităților, cu argumente foarte clare, justificate, să putem aplatiza acest plafon și să obțină cât mai mulți fermieri subvenția, pentru că este nefiresc și caraghios să se ia 23.000 euro/ha pe hectarul de sămânță. Să se dea subvenție doar la 36 ha, față de 700, câte ar fi fost eligibile, lucru posibil coborând plafonul și considerând și sămânța necesar propriu ca sămânță eligibilă. Se pare că din 2016 plafonul s-a coborât la 15 t/ha și că din 2017 se va lua în considerare și necesarul propriu”.

103

Top 100 fermieri - ediția 2016

Klemens Wilhelm Tönnies

78

Șut și gol și-n Moldova!

E

patronul companiei Tönnies Lebensmittel, unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din Europa. Totodată e și proprietarul Schalke 04 din Germania, club de fotbal finanțat parțial de compania Gazprom.

Klemens Wilhelm Tönnies lucrează în România în jur de 7.000 ha de teren în 11 comune din Moldova, opt în judeţul Iaşi şi trei în judeţul Botoşani: Gropniţa, Scobinţi, Hârlău, Frumuşica, Costeşti, Cucuteni, Șipota, Flămânzi şi Prăieni, Vlădeni, Deleni, Cosula și Plugari. În 2013 din una din societățile de agricultură ale miliardarului, Orgapic SRL, s-a desprins prin diviziune parțială societatea Agro Solum SRL, care a preluat 330 ha pretabile doar pentru agricultură convențională, lăsând Orgapic să se focalizeze pe nișa de culturi bio. În 2015 firmei Orgapic SRL i-a fost certificată suprafața de 3.650 ha de către organismul de certificare Austria Bio Garantie GmbH pentru mai multe culturi printre care se află grâu, orz şi soia ecologice, fiind în perioada de conversie pentru o suprafață reziduală de 110 ha pentru grâu dur, orz şi mazăre ecologică. Producţia e exportată în totalitate în Germania. În 2014 Orgapic a fost compania care a solicitat la APIA subvenţie pentru agricultură ecologică pentru cea mai mare suprafaţă la nivel național.

Grupul Tonnies Anlage-Und Vermogensverwaltung GMBH, controlat de Klemens Wilhelm Tönnies, reprezintă una dintre cele mai importante companii din industria alimentară din lume. Acesta are afaceri de câteva miliarde de euro, 8 uni-

Producția agricolă exportată integral în Germania tăţi de producţie din Germania şi Danemarca şi aproximativ 8.000 de angajaţi.

Cifra de afaceri a Orgapic SRL a crescut an după an până în 2014, când a ajuns la 21,9 milioane lei, însă profitul pe 2014, aproape 1 milion euro a fost mai mic decât cel din anul precedent, când a fost de 1,7 milioane euro. Pentru activitatea econo-

mică de anul trecut, firma nu apare că ar fi depus în 2016 bilanț la ANAF. La fel s-a întâmplat și în cazul societății Agro Iulia SRL, care nu a depus bilanț în 2016 și care în anii 2013-2014 a pierdut circa 2,5 milioane euro, la o cifră de afaceri în scădere, de la 11,8 la 8,8 milioane lei. În 2016 au avut loc schimbări bruște ale administratorului la ambele societăți. Se pare că problemele pentru fermele din Iași în care co-asociat e miliardarul neamț au început la finalul lui 2014, când unul din partenerii contractuali ai firmelor de agricultură ale lui Tönnies a cerut insolvența ambelor societăți din cauza unor datorii.

Ulterior avocații au declarat că s-a găsit o soluție de evitare a insolvenței.

www.agrointeligenta.ro

Familia Zifceak

104

79

Slovacii din Banat

F

amilia Zifceak din Gătaia județul Timiș a început cu 300 ha luate în arendă în urmă cu 11 ani, a trecut de pragul psihologic de 1.000 ha în 2007, ajungând în prezent cea mai puternică familie de fermieri de etnie slovacă din România. Ei lucrează aceeași suprafață ca și în urmă cu un an, adică 10.000 ha, dar pe lângă prestează servicii pentru alte 3.000 ha. Au investiții și în zootehnie și în energia verde. Majoritatea solului lucrat de Iosif Zifceak și familia este din clasa a II-a de calitate, ceea ce duce la creșterea costurilor cu inputurile cu aproximativ 30% comparativ cu solurile din prima clasă de calitate. Nu dețin suprafețe irigate sau irigabile. În 2006 au obținut la rapiță 4 t/ha, la grâu 6 t/ha, la porumb 8t/ha și la floarea-soarelui 2,6 t/ ha. Fermierii dețin capacități de stocare de 35.000 t, suficiente pentru depozitarea întregii producții de peste an. Unul din-

tre cei mai importanți și longevivi clienți ai lor este gigantul Smithfield, pentru care prestează servicii mecanizate, printre care împrăștierea de îngrășământ organic pe suprafețele fermelor vegetale deținute de corporație.

Recent, Iosif Zifceak a finalizat și o fer-

Luna decembrie va aduce inaugurarea stației de biogaz începută în 2014 mă modernă de vaci de lapte, cu capacitate totală la grad de populare maximă de 2.000 de capete. În decembrie anul acesta vor inaugura o stație de biogaz cu ca-

pacitatea de 1 MW, al cărei șantier începuse în 2014 și care va fi conectată la sistemul energetic național. Familia Zifceak mai are și alte afaceri, printre care și o stație de betoane. A deținut și o pensiune pe care au închis-o. În plus, două dintre planurile din urmă cu doi ani au fost anulate din cauza birocrației. E vorba despre o fabrică de paste făinoase și o fermă fotovoltaică.

Cifra de afaceri a Maxagro Farm SRL, principala companie a grupului, a scăzut la 65 milioane lei, cu 10% mai puțin față de anul precedent, când a fost de 72,58 milioane lei, conform bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor. Profitul s-a diminuat de la 2 miloane lei la 1,68 milioane lei. În cazul unei alte firme a familiei, Maxagro SRL, cu obiect de activitate ”activități auxiliare pentru cultura vegetală”, cifra de afaceri a scăzut de la 18,5 milioane la 15,7 milioane lei, iar profitul a scăzut de la 3 milioane la 0,78 milioane lei.

105

Top 100 fermieri - ediția 2016

Cristinel Brânză

Testul cu picătura

L

ucrează 1.000 ha dintre care 500 ha sunt loturi de hibridare de porumb de sămânță. Produce pentru Pioneer, Monsanto și Caussade: ”Noi le facem prestări servicii. Ei vin cu formele parentale, noi lucrăm pe ele și ei vin, recoltează și-și iau sămânța. E proprietatea lor intelectuală”. Ca să se ridice la standardele cerute de marile concerne semincere, Cristinel Brânză a trebuit să îndeplinească o serie de condiții: ”terenuri compacte”, ”suprafețe irigate”, ”soluri roditoare și bine întreținute”. Indicațiile generice ale corporațiilor transnaționale sunt trecute de fermier prin filtrul său: ”Ei nu pot să aibă un standard raportat la toate suprafețele și toate regiunile. Noi știm cel mai bine ce e pe terenul nostru și noi abordăm problemele în funcție de experiența cu propriile câmpuri, dar ei vin cu opinii pe care noi le procesăm și părerea lor o discutăm împreună”.

A produce pentru ”creatorii de sămânță” implică cheltuieli care se duc la dublu, cu 20% mai multă forță de muncă și

20-24 ha de legume și pepeni. Mai mult în joacă cu150% mai multe utilaje, unele dintre ele cu îmbunătățiri suplimentare față de cele standard: ”Și utilajele sunt în plus, pentru că sunt alte semănători, alte scheme de semănat, e ceva variabil. Automat îți trebuie o semănătoare-două în plus, tractoare cu GPS, semănatul nu se face într-o singură etapă, ci în două, trei, chiar patru etape.

Pe aceeași suprafață noi trecem de 4 ori. Se seamănă mama, apoi vii cu tată 1, tată 2, tată 3. E un procedeu mai elaborat care se face în timp și în afară de asta e și spațiul de izolare care trebuie respectat la aceste loturi. Cel mai greu e la semințele de floarea-soarelui, unde spațiul de izolare e mai mare de 1.000 m”.

80

Recomandarea lui Cristinel Brânză e longevitatea relației cu partenerii săi: ”Cu Pioneer lucrăm de 15-16 ani, cu Monsanto de 15 ani, iar cu Caussade de când au venit ei în zonă”. În materie de sămânță, fermierul produce pe lângă grâu, porumb, floare, triticale, mazăre și soia pentru Euralis. Pe spațiile de izolare între loturile de hibridare, fermierul cultivă rapiță, grâu și orz de consum. Pe 2024 ha plantează legume și pepeni, doar ”ca o joacă” pornită din nevoia de a-și fideliza lucrătorii sezonieri, ”cărora cu cât reușim să le dăm mai multe munci și sunt și mulțumiți și avem o perioadă mai lungă de timp activitate pentru ei, putem să beneficiem de ei la verificat pe rânduri. Chiar dacă avem mașini de castrat automate, pentru castrat spicul la porumb, trebuie verificări cu oameni. Și acești oameni trebuie să îi ai”.

Ca și investiție importantă în 2016, Cristinel Brânză a investit într-un sistem de irigare prin picurare pe care l-a testat în primă fază pe 15 hectare – 5 hectare la porumb, 5 la ceapă și restul de 5 hectare la pepeni.

www.agrointeligenta.ro

106

Florin Purcea 81

Regele castraveților cornișon

Î

n 2000 era un fermier specializat în cultură mare, care lucra 3.000 ha. Acum controlează 41,9 ha de sere la Almăj (Dolj). Florin Purcea este specializat în producția de castraveți cornișon, care se produc la Ișalnița în mod tradițional de 40 de ani. 94-95% din cantitate este exportată în Germania, Elveția, Polonia, Cehia etc. Doar 4-5% din producția ”Sud Oil Sere Ișalnița” rămâne în țară, mergând la fabrica Râureni pentru a fi procesată sub formă de ”castraveciori în oțet”.

Una din marile încercări ale lui Florin Purcea a fost acum 4 ani, când stratul de zăpadă a fost de 1,5 metri: ”Au căzut toate. Am avut 75 ha, din care am reușit să refacem doar aproape 42 ha. Singura soluție pentru a preveni asemenea accidente e încălzirea care să topească nămeții, însă costă foarte mulți bani și nu se justifică.

Dacă dăm drumul la încălzire putem să închidem activitatea”.

Purcea produce doar 5.000 tone de

castraveți pe an, iar cantitatea e limitată doar de ”lipsa forței de muncă”. Perioada de vârf pentru recoltă e din martie până-n noiembrie, fiecare hectar de seră având

Dacă s-ar scoate ajutorul social și să am cu cine să lucrez, mi-aș crește suprafața cu sere la 100 de hectare” nevoie de 8-10 lucrători. Lipsa de oameni e o problemă atât de mare pentru Florin Purcea, încât și-a cumpărat o flotă de 9 autobuze, cu care aduce salariații de la 50-100

km. Practic ei sunt ”factorul limitativ” al afacerii lui agricole: ”Dacă s-ar scoate ajutorul social și să am cu cine să lucrez, pot să-mi cresc suprafața până la 100 ha. Dacă nu, rămân la nivelul de acum. De aceea nici nu refac serele căzute, fiindcă n-am cu cine să recoltez”. În zilele cele mai aglomerate din an culege și 100 t de castraveți pe zi, care în maximum 24 h sunt încărcate în tiruri și părăsesc România.

Omul de afaceri deține și facilități de sortat, ambalat și refrigerat. Una din bucuriile de anul acesta e introducerea subvenției pentru sere: ”Ăsta e primul an când după 13 ani am primit și noi o subvenție cuplată, cu valoarea de circa 6.300 euro/ha”.

Anual investește 4 milioane de euro în afacerea agricolă. În urmă cu trei ani Florin Purcea a cumpărat mijloacele fixe de la lichidatorul societății falimentare care administrase Lacul Bistreț, cu o suprafață uriașă de luciu de apă de 9.200 ha și face demersurile legale de obținere de la ANPA a contractului de concesiune a lacului.

107

Top 100 fermieri - ediția 2016

Gert Bronkhorst Brokerul de animale

E

unul din cei mai puternici intermediari din exportul de animale vii al României. Olandezul Gert Bronkhorst administrează grupul Dutch Trading International, cu 78 de angajați, care achiziționează și comercializează bovine. Înființat în 2008, Dutch Trading e axat îndeosebi pe comerțul cu viței, tăurași, juninci gestante, oi și miei (din rasele Merinos , Toscana , Sigaia), dar și alte specii de bovine. În același timp, compania vinde miei pentru îngrășat, miei pentru tăiere și vite. În 2016, Gert Bronkhorst a exportat 51.000 viței. În paralel, Dutch Trading a exportat către țările arabe și 100.000 de miei cumpărați de la ciobani.

Sediul firmei-mamă este în Mizil (Prahova), unde dispune inclusiv de adăposturi pentru creșterea și îngrășarea vițeilor și a vacilor de lapte.

Anul acesta a exportat 51.000 de viței și 100.000 de miei Grupul Dutch Trading deține în portofoliu și societățile Bovi-Land SRL și CC Bovine SRL, cu puncte de lucru în Tulghieș (jud.

Maramureș), Cernești (Maramureș), Sânger (Jud. Mureș), Olejdea (jud. Alba), Mizil (jud.

Prahova) și Brebu (Jud. Caraș Severin). Societatea e specializată pe preluarea de vite cu valoare adăugată ridicată, cum e cazul vacilor din rasele de carne Simmental, Limousine, Charolaise, Blue Belgian, Angus, dar și Holstein, insuficient de bine valorizate pe piața tradițională a abatorizării. În total, grupul de societăți administrate de olandez operează în România 6 ferme cu o capacitate de 13.300 de vite, precum și o fermă de ovine cu capacitatea de 12.500 capete. Pe lângă asta, are și puncte de abatorizare și prelucrare a cărnii, precum și ferme de creștere și îngrășare a bovinelor și ovinelor. În același timp Dutch Trading oferă

82 și servicii de transport al animalelor vii cu vehicule specializate și oferă inclusiv transport maritim al efectivelor de animale cu flota navală proprie sau închiriată de la terți acreditați să efectueze transporturi de acest fel. De asemenea, Dutch

Trading oferă inclusiv servicii de transport cu avionul al animalelor, în situații speciale fie cu flotă proprie, fie cu terți acreditați. Gert Bronkhorst a importat în 2016 și 4.000 de juninci gestante, atât din rase de carne, cât și de lapte.

www.agrointeligenta.ro

108

Ion Loagăr

83

Prețul corect pentru legumele românești

Î

ntreprinzătorul ialomițean Ion Loagăr și fiul său, Dan, cultivă cu legume peste 120-130 hectare, obținând producții de 50-100 t/ha la tomate și 30-50 t/ha la ardeioase. Ca valoare efectivă, ardeioasele se vând cu prețuri între 0,5 și 1,5 lei pe kilogram, prețul mediu fiind undeva în jur de 1,2 lei/kg. La tomatele pentru industrializare, prețul mediu a fost de 35 de bani pe kilogram. În cele mai defavorabile momente, familia Loagăr a fost forțată să vândă roșiile și cu 30 bani/kg. Asta înseamnă o doborâre a recordului de minim din anii trecuți, când tona ajunsese la 90 euro. La ferma Tehnoplant din Scânteia lucrează în jur de 130 de oameni, dintre care 20-30 sunt forța de muncă variabilă.

Vârful de producție la legume e în intervalul august-octombrie.

Recoltarea se face mecanizat, însă Ion

Loagăr nu deține decât plantatoarele.

Mașinile de recoltat tomate fie le închiriază, fie îi sunt puse la dispoziție de marile fabrici procesatoare de legume-fructe.

Recoltarea se face mecanizat, cu utilaje închiriate sau de la procesatori În paralel, fermierul exploatează și aproximativ 500 ha, cultivate cu specii de cultură mare. Avantajul major e că are irigată 90% din suprafață, apa provenind din Dunăre, însă e apa de la nivelul 4, adică ”cea

mai scumpă apă”. Un alt avantaj e că solurile sunt din categoria cernoziom. Deține spații de depozitare mai vechi, tip magazii, dar producția cerealieră nu o ține pe stoc, ci o vinde întotdeauna la recoltare.

De legumicultură s-a apucat în urmă cu 10 ani, din cauza prețurilor mici la cereale. Această activitate e mult mai costisitoare decât cultura mare și, din păcate nici cu mult mai profitabilă, în special în ultimii ani. Nefiind o cultură rentabilă, factorul determinant în decizia de a miza și în acest an pe cultura de legume, a fost subvenția la roșii și cea la castraveți. În jur de 90% din producție ia calea celor 12 fabrici aparținând marilor procesatori legumicoli din România, dintre care enumerăm: Klevek, Contec, Annabella, Arovit, Legume-Fructe Buzău, Caracalul. Legumele recoltate pleacă în aceeași zi spre fabrici.

Top 100 fermieri - ediția 2016

109

Bogdan Pantazi

Fiul primarului își face singur un renume

F

amilia Pantazi, acum reprezentată de fiul Bogdan, lucrează aproximativ 2.800 ha, din care sub 100 ha în proprietate. Solul e din clasele de calitate II și III. Apropierea de râul Siret le-a dat posibilitatea să irige 300 ha din totalul exploatației: ”Avem posibilitatea să extindem suprafața irigată.

Cam ăsta e planul de investiții pe anul viitor, cu încă 200-300 ha. Într-un final ne dorim să ajungem la 1.000 ha irigate”. La grâu a obținut 5.000 kg/ha, iar la porumb, din cauza secetei înspre 7.000 kg/ha. Volumul capacităților de stocare sub formă de magazii recondiționate e de 18.000 tone. O mare parte din producția vegetală este folosită în fabrica de panificație a familiei, care are o capacitate de 10.000 de pâini/zi, dar care în prezent produce doar 5.000-6.000 de pâini zilnic. Aceasta este vândută în cele 3 magazine proprii cu profil de panificație, de pe raza municipiului Pașcani.

84

În jur de 25% din producția vegetală merge spre ferma zootehnică cu 800 de capete de vaci de lapte și 300 de vaci de carne din rasa Charolaise, crescute în stabulație liberă. Pentru extinderea afacerii din zootehnie, familia Pantazi a luat fonduri eu-

A fi fermier înseamnă în primul rând muncă, dedicare și mult timp sacrificat” ropene pe un proiect de 2 milioane de euro.

Producția medie pe cap de vacă era 28 litri/zi, iar recordurile de producție au fost și de 60 litri/zi. Producția zilnică de lapte e în jur de 7.000 litri/zi, dar e o cantitate în creștere, care în 2017 va fi mai mare cu cel

puțin 15%. Producția este predată unui procesator din Bacău. În ultimii ani, Pantazi a investit 500.000 euro în fermele sale.

Fermele, brutăria și magazinele familiei Pantazi au 125 de angajați. Bogdan Pantazi e fiul primarului orașului Pașcani, Dumitru Pantazi, care a trecut în plan secund după ce societatea sa, Agrocomplex Lunca Pașcani, a avut probleme legale. Automatist de profesie, Bogdan Pantazi se simte bine în pielea de fermier, meserie pe care o practică de aproape 10 ani. Pentru el a fi fermier înseamnă în primul rând muncă, dedicare și mult timp sacrificat.

www.agrointeligenta.ro

110

Angelo Dario Scotti Bobul mare de orez

R

iso Scotti deține o cotă de piață de 25% din piața orezului din România, fiind al doilea clasat ca vânzări la nivel național, cu capacități de sortare și ambalare de 120.000 kg/zi. Desi nu vinde cel mai mult, e cel mai mare cultivator de orez din țara noastră, dar și cel mai mare exportator de orez. Ponderea exporturilor e de 30% din producție, produsele Riso Scotti ajungând în principal în Bulgaria, Republica Moldova și Lituania. În România, grupul italian e prezent prin firmele Riso Scotti Danubio și Enal România (fabrică de tartine din cereale expandate) prin care a achiziționat și exploatează în regim de maximă eficiență cele mai bune orezării ale țării.

Grupul Riso Scotti se ocupă de întregul proces de producție al orezului plecând de la cultivarea terenurilor până la prelucrare, ambalare și comercializare. Grupul a ales să investească în Romania în 2002 în principal datorită terenurilor care erau deja amenajate pentru orezării și a faptului că solul nefiind cultivat de zeci de ani a permis obținerea unui orez de o calitate excepțională, conform unui oficial al companiei.

Italienii de la Riso Scotti au cumpă-

rat aproape 10.500 hectare amplasate pe malul Dunării și străbătute de canale de transport al apei, construite sub comunism. Prețul de achiziție: 800-1.000 euro/hectar la acel moment, inclusiv orezăria de 3.000 de hectare a lui Ceaușescu de la Vlădeni, pentru amenajarea căreia au fost nevoie de 8 ani de muncă. În prezent,

A cumpărat orezăria de 3.000 de hectare a lui Ceaușescu de la Vlădeni Riso Scotti deține și operează 4 orezării amplasate în județele Ialomița (cea mai mare pondere 60%), Brăila (30%) și Olt (10%), toate irigate, însă colaborează și cu alți fermieri deținători de orezării din Banat. În 2016, atât numărul de salariați, suprafețele cultivate cu orez, cât și nivelul producției din unitățile de prelucrare și ambalare a orezului, au rămas aceleași ca în 2015.

85

Pe câmpurile Riso Scotti din România se cultivă toate soiurile de orez, ”mai puțin bob lung, negre și speciale”. La momentul publicării Top 100 Fermieri - Ediția 2016, recoltarea orezului era încă în toi, urmând să se încheie la jumătatea lui noiembrie, însă rezultatele intermediare măsurau producții medii de 5.000 kg/ha. În privința trendului de consum al acestui produs: ”Românii nu au cultura orezului. Consumatorul român de orez știe să mănânce ce a fost învățat și nu i-a spus nici unul dintre jucătorii din domeniu. Consumatorul este un pic debusolat și asta e vina noastră, nu a lui. Însă ce am observat, mai nou, e că dacă înainte îl interesa să cumpere ieftin, fără să-l intereseze calitatea, mai nou vrea ieftin și bun”, a declarat Radu Iociulescu, manager la Riso Scotti.

Riso Scotti este o corporație italiană fondată în 1860 de Pietro Scotti în Padova. Aceasta a rămas în proprietatea familiei Scotti vreme de 153 de ani, de-abia în 2013, un holding spaniol achiziționând 25% din afacerea de familie a italienilor. Compania comercializează orezul ambalat în 60 de țări de pe 5 continente. Președintele Grupului Internațional Bobul Mare de Orez este Angelo Dario Scotti.

Top 100 fermieri - ediția 2016

111

Anton Cornel

Axa Basarabia-România

A

nton Cornel lucrează 4.600 ha de teren, din care 70% este cernoziom și 30% este din clasele II și III de calitate. Irigate are 1.495 ha pe Insula Mare a Brăilei și 800 ha pe Lacul Sărat (Brăila). În proprietate deține 20%. Ca producții, în anul 2016, la fermele din România a obținut 7.200 kg/ha la grâu, 4.850 kg/ha la rapiță, 6.200 kg/ha la orz și la floarea-soarelui 4.160 kg/ha. La porumbul Monsanto 5141 a obținut 9.500 kg/ha la neirigat. De asemenea, în Republica Moldova mai lucrează 1.100 ha lua-

A găsit mai ușor pământ la frații moldoveni te în arendă, la 150 km nord de Chișinău, pe malul Nistrului, vizavi de Transnistria: ”Mai repede găsești acolo teren disponibil decât în România, unde nu mai găsești teren, nici ieftin, nici scump”. Capacitățile

86

de stocare sunt de 4.000 de tone, iar ce excede acest volum îl bagă în silobaguri.

Pe partea de zootehnie are la Lacul Sărat o fermă cu 600 de vaci mulgătoare din rasa Bălțata Germană. La ferma vegetală de la Rușețu, unde exploatează 1.600 ha de teren agricol, are arondată și o exploatație zootehnică, de 1.000 de capete de ovine de lapte.

Anton Cornel administrează și 400 de hectare de luciu de apă în Insula Mare a Brăilei, din care recoltează preponderent sânger, dar și crap și caras. Peștele îl desface prin intermediul celor 3 magazine pe care le operează în orașul Brăila.

www.agrointeligenta.ro

112

87

Aurel Petruș

A spus pas „angajamentului-kamikaze”

A

fost inginer șef la fostul CAP timp de 7 ani: ”Acolo am lucrat mai mult fără pesticide și îngrășăminte, că Niculae nu dădea la CAP-uri, ci numai la IAS-uri. Asta a fost și provocarea bio, că știam că se poate”. S-a apucat de agricultură ecologică în 2000: ”A fost primul proiect făcut în România pentru a ne sensibiliza asupra acestui tip de agricultură. Eu am fost partener în cadrul proiectului și am primit utilaje nerambursabile în valoare de 200.000 euro.

După 2 ani, la finalul proiectului experimental, în loc să mă opresc, am continuat”, explică Petruș.

Lucrează 1.200 ha. Are o structură foarte variată a culturilor, formată din 12 specii. Cele mai căutate sunt inul de ulei, lintea, fasolea și floarea-soarelui. În 2016 a obținut la rapiță 1,5 t/ha fără nici o fertilizare și o vinde la preț de 2,3 ori mai mare decât omoloaga ei convențională. La grâu a obținut 4 t/ha și l-a vândut la preț dublu față de grâul convențional, la costuri ale culturii de 1.500-2.000 lei. În premieră, anul trecut a introdus Triticum Monococcum (alac), pe care în 2016 l-a cul-

Producție valorificată direct și prin ferma de găini ouătoare tivat pe 50 ha. Producția a fost de 2 t/ha, care se vinde cu 2,4 lei/kg. O cultură interesantă a fermierului e mazărea în asociere cu camelină, care are rolul de respingere a gărgăriței mazării, dar și ca suport mecanic, ca mazărea să nu cadă jos. Recolta e trecută prin selector, unde mazărea se separă de camelină. La mazăre a recoltat în acest an 2,5 t/ha și la camelină 0.7 t/ha.

Camelina se vinde cu 1.000 euro/t.

Clienții și i-a găsit la Nurnberg, la cel mai mare târg de produse ecologice din lume. 90% din producție o exportă în Germania, Austria, Italia și Ungaria. De 5 ani lucrează preponderent cu aceiași 3 parteneri din Germania. A investit 500.000 euro în ridicarea în regie proprie a 3 hale cu 8.700 de găini ouătoare. Producția o vinde către Mega Image și Auchan. Ferma zootehnică a făcut-o fiindcă planul lui e să dea o dată la 3 ani pe toată suprafața, o cantitate de 8-10 t/ha de gunoi de pasăre.

Din 2016 a renunțat la subvenția pe agricultură ecologică, pe care a poreclit-o ”angajamentul kamikaze”. Totodată a lansat în premieră ”Porțile Deschise pentru Agricultura Ecologică”, în cadrul căruia în totală transparență primește pe toți cei interesați să afle cum se face agricultură ”bio”. În 2017 va introduce irigații pe 1.000-1.200 ha, în cadrul unui proiect din fonduri UE de 1 milion euro. Sursa de apă va fi un canal magistral alimentat din Dunăre. De asemenea speră să realizeze primul centru din România de selectare și curățare a producției până la o puritate de 99.9%, cu credite de la partenerii nemți.

Top 100 fermieri - ediția 2016

113

Dragoș 88 Drăghicescu

Prieten cu sorgul

P

atronul firmei Longin SRL, din Șerbănești, lucrează o suprafață de 5.770 ha de soluri brun roșcate, care în ultimul an a crescut cu peste 300 ha.

Terenurile sunt împărțite pe raza a 5-6 comune și au un grad destul de ridicat de comasare, cea mai îndepărtată solă fiind la 18-20 km.

El e specializat în cultură mare, obținând în 2016 o recoltă de 5.250 kg/ha la grâu, 2.800 kg/ha la rapiță, 3.600 kg/ha la orz, 3.800 kg/ ha la porumb, 3.000 kg/ha la sorg și 1.800-2.000 kg/ha la floarea-soarelui. Cauza producțiilor atât de reduse o explică chiar fermierul: ”Am avut o secetă cumplită. N-a mai plouat de 100 de zile. Neavând irigații nu avem ce face”.

Valoarea parcului de utilaje agricole e de aproximativ 2 milioane de euro. Are o capacitate de stocare de 30.000 tone, din care 4.500 tone în silozuri noi, iar restul de 25.500 tone în magazii recondiționate, cu acoperiș nou și podea nouă. Suma investițiilor lui Dragoș Drăghicescu în fermă e constantă de

la an la an și e de 500 euro/ha.

Această fermă e o afacere de familie, în care sunt implicați 6 membri, cărora li se adaugă peste 80 de angajați. Familia Drăghicescu deține și o moară construită din fonduri europene, demarată în 2013 și dată în folosință la finalul lui 2014. Capacitatea de măcinare a morii este de 50-60 t/ zi, din care rezultă 2 camioane de făină (40 tone) și un camion de tărâțe.

Produsele de morărit merg spre marile fabrici de pâine din orașele reprezentative din județele Dolj, Argeș și Vâlcea.

Fermierul deține și o mică brutărie la nivelul localității Șerbănești, care însă nu reprezintă decât o pondere marginală în activitățile economice, cu o producție de doar 1.500-2.000 pâini/zi. Motivul pentru care Dragoș Drăghicescu nu s-a focusat pe partea de brutărie e că fiecare localitate de pe DJ 546 are moara și brutăria ei, ceea ce duce la apariția unei concurențe acerbe.

Buget de investiții în fermă: 500 euro/ha

www.agrointeligenta.ro

Ion Bujor A prevăzut seceta

Z

ootehnist și economist ca formare, Ion Bujor s-a specializat în cultura mare. Controlează societatea gălățeană Agrocov SRL, care exploatează cea mai mare suprafaţă de teren luată în arendă în judeţul Galaţi. Terenurile lucrate însumează 5.500 ha și sunt amplasate în comunele Pechea, Cudalbi, CostacheNegri și Independenţa. Deși nu a obținut cele mai mari producții, compensează prin scoaterea grânelor la vânzare la momentul potrivit, când prețul din piață îi ridică profitul cu câteva procente: ”Poți să și pierzi.

Au fost ani când prețul a scăzut. Sunt ani când poți să obții doar un plus de 3-5%, dar și ani când iei în plus 10%”, ne-a declarat Ion Bujor. În 2016 a obținut la grâu 5.000 kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, iar la floarea-soarelui, din cauza secetei, a obținut doar 1.800

kg/ha. Fiindcă a prevăzut seceta ce urma să lovească zona sa în 2016, nu a cultivat nici porumb, nici soia în acest sezon agricol. În 2016 a reabilitat cu 1 milion de euro sistemul subteran de irigații ce deservește o suprafață

În ziua de azi, când te urci într-un tractor, vezi un bord ca de avion” de 1.000 ha. În 2017 plănuiește să-și definitiveze proiectul, printr-o investiție de 1,5 milioane de euro în instalațiile de irigat de suprafață.

114

89 Capacitățile de stocare ale fermierului sunt de 20.000 de tone. Deși volumul nu-i permite să stocheze întreaga recoltă, depozitarea și scoaterea la vânzare a stocurilor se face etapizat, ținând cont de epoca de recoltare diferită a speciilor de cultură.

Fermierul lucrează cu un staff de 5060 de angajați. În privința resurselor umane, Ion Bujor resimte puternic lipsa forței de muncă specializate: ”Mecanizatorii n-au pregătirea necesară, pentru că s-au desființat școlile tehnice de profil. Și avem nevoie de specialiști, dat fiind că în ziua de azi, când te urci într-un tractor, vezi un bord ca de avion. De-aia e cu atât mai lăudabil când văd tineri care se îndreaptă spre agricultură, că e o muncă grea, pe care n-o face oricine. În presă, agricultura se vede foarte frumos. Și mie, când stau și mă uit la TV, îmi place mai mult decât să stau pe câmp, în vânt și în praf”.

115

Top 100 fermieri - ediția 2016

Ion Tevanov 90

Premiant la cultura mare clasică

M

edicul veterinar Ion Tevanov (74 ani) a rămas fidel o viață aceluiași loc de muncă, Agrozootehnica SA Adunații-Copăceni: ”Din totdeauna lucrez aici. Am venit în 1969 ca șef de producție de lapte, ulterior șef de fermă și din 1982 director. Fiind un fost IAS, ne vizita Nicolae Ceaușescu destul de des”. Apoi Agrozootehnica SA Adunații-Copăceni a fost privatizată de către ADS la începutul anilor 2000 către PAS (dizolvat în 2009) și spre finalul anilor 2000, Ion Tevanov a acumulat pachetul de control de 55% din acțiunile societății, ocupând totodată și funcția de președinte al CA-ului.

Fermierul giurgiuvean e cel care în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al societății Agrozootehnica SA a vândut în 2005 către Tnuva România o suprafață de 17,6 ha și grajdurile de vaci, însumând 44 de imobile. Pe acest teren pe corporația israeliană și-a construit ferma de vaci de lapte din Adunații-Copăceni. Prețul primit a fost ”unul care ne-a ajutat să scăpăm de toate datoriile”, ne-a declarat Ion Tevanov. În 2003, Agrozootehnica avea în exploatare o suprafață de 4.059 de hectare, din

care 2.950 de hectare irigabile. În 2011 lucra 2.903 ha. În 2013 suprafața a crescut, lucrând în total 3.354 ha, din care în cadrul fermei 2 și fermei 3 de la Adunații-Copăceni suprafața de 2.147 ha, iar în ferma 4, localizată pe teritoriul comunelor Călugăreni, Mihai Bravu, Băneasa și Comana, alte 1.207 ha. În prezent lucrează 3.000 ha. La capitolul subvenții, în 2016, societatea sa s-a clasat pe locul 116 la nivel național, în funcție

Le-a vândut pământ pentru fermă celor de la Tnuva de suprafețele lucrate. Sediul societății agricole ocupă un spațiu de incintă de 60.000 mp. Ca producții, a obținut în acest an la grâu 6.030 kg/ha, la orz 6.850 kg/ha, la floarea-soarelui în jur de 3.000 kg/ha, la mazăre 4.500 kg/ha, la rapiță 3.600 kg/ ha. La porumb n-a reușit să recolteze decât 3.000 kg/ha. Motivul: ”S-a întâmplat ce s-a întâmplat în sud: secetă cumplită, în

mod deosebit la înflorit, polenizarea a fost proastă și asta a fost tot”. În pofida potențialului de irigare a solului, nici până azi ANIF n-a finalizat investițiile demarate în urmă cu 5 ani, de refacere a infrastructurii învechite de irigat (jgheaburi vechi de 50 de ani) cu aprovizionare din Argeș. De la râul Argeș până la stația deținută de OUAI-ul din care Ion Tevanov face parte sunt 4,5 km. Mai există un sistem de irigații cu alimentare din Dunăre, dar e nefuncțional de mult timp. Societatea deține un parc de utilaje în valoare de 1,8-2 milioane de euro și capacitate de stocare pe orizontală de 7.500 t.

Ca și rezultate financiare, în ultimul an fiscal încheiat societatea Agrozootehnica a avut o cifră de afaceri de 14,69 milioane de lei, cu 50% mai mare decât în anul anterior, dar mai mică cu aproximativ 15% decât în 2013. Profitul a fost de 1,57 milioane de lei, în ușoară creștere comparativ cu anul precedent, dar mult mai mic decât în oricare din anii din intervalul 2010-2014. Staff-ul permanent numără 50 de angajați, cărora li se adaugă 10 zilieri în vârf de sezon, în vară. În urmă cu un an, fermierul a fost desemnat de Ministerul Agriculturii cel mai performant fermier din județul său la categoria ”cultură mare”.

www.agrointeligenta.ro

116

Ion Bălan

91

Dublă calitate în Parlament

I

nginerul mecanic agricol Ion Bălan și-a început cariera în agricultură în 1984, ajungând director la SMA Baia (Tulcea). E acționar la Nalba SA, societate administrată de soția sa, Maria Bălan, care lucrează 1.800 ha, sol arabil de tip cernoziom, suprafață din care aproximativ 800 ha le deține în proprietate (fie pe persoană fizică, fie pe persoană juridică), restul fiind arendate. Din totalul suprafeței are irigații pe 600 ha cu apă trasă din lacul Golovița și din pârâul Hamangia: ”Anul ăsta s-a irigat bine. La anul sperăm să ajungem la o mie cinci sute de hectare”, ne-a declarat fermierul. El face parte din două OUAI-uri, care au accesat fonduri de 2 milioane de euro. Unul dintre proiectele de irigații are deja două sezoane agricole în care a funcționat, rețeaua permițând măsurarea cantității de apă pe care o primește fiecare beneficiar și urmărirea cantității de apă pompate din lacul Golovița (Tulcea). Câmpurile sunt udate printr-un sistem de distribuție tip pivot și liniar de mare productivitate. A doua rețea de irigații așteaptă ca ANIF să refacă stația de bază, în 2017. Sistemul de irigații își îndeplinește misiunea cu sârg, dacă ne gândim că la porumbul irigat fermierul a obținut 12 t/ha, comparativ cu cel neirigat, unde a avut doar 5 t/ha: ”Creșterile de cost sunt mici. Sunt doar cheltuielile cu apa, cu personalul și cu amortizarea echipamentelor. La devizul general pentru po-

rumb, care se situează undeva peste 3.000 de lei, cheltuielile cu irigatul sunt la 600 lei/ha. Creșterea de producție a fost de peste 5 tone, adică de la simplu la dublu, în timp ce cheltuielile mi-au crescut cu 17%”. În 2016 firma acestuia a obținut producții de 5.580 kg/ha la grâu, 5.100 kg/ha la orz, 3.300 kg/ha la rapiță, 6.300 kg/ha la porumb și 2.800 kg/ha la soia. Recolta de soia o consideră una sub așteptări: ”A fost foarte cald, deși am irigat. Anul trecut am avut 4 t/ha la soia”.

Fermierul cultivă și cereale pentru sămânță certificată în parteneriat cu Institutul Fundulea și Stațiunea Lovrin. O parte din loturile de hibridare e rezervată parteneriatelor cu Monsanto și cu francezii de la RAGT. Compania Nalba SA deține și un un siloz de 5.500 tone, construit din fonduri europene în urmă cu 2 ani, și magazii pentru cereale cu o capacitate de 3.500 tone.

Mica podgorie a lui Ion Bălan, înființată prin programul de reconversie, a rămas la aceeași suprafață de 50 ha, cu soiuri de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC. Plantația de viță-de-vie e dotată cu un sistem de irigare prin picurare, care a costat 600.000 de euro. În 2016 a finalizat și construcția ”Cramei Hamangia”, cu fermentație și temperatură controlate, dar care necesită încă investiții: ”Crama are capacitatea de 160 tone și vinific în regim de mic producător. Nu reușesc să vinific toată producția de struguri, care e de

Și-a inaugurat producția de vinuri

450-500 tone. Voi extinde crama și atunci îmi voi face antrepozit fiscal. Restul strugurilor i-am vândut unui producător din același areal al DOC-ului Istria-Babadag și restul la Odobești”. Fermierul își desface producția prin intermediul celor două magazine din Tulcea și Baia, însă plănuiește să deschidă magazine și la Constanța. O altă cale de desfacere a producției vinicole e distribuția pe pensiuni, crame și restaurante din Deltă.

Ion Bălan e și membru în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, acolo unde, în dubla sa calitate de politician și de fermier, susține drepturile celor care lucrează pământul.

117

Top 100 fermieri - ediția 2016

Șandor Darabonț Un an grozav

Ș

andor Darabonț e un fermier specializat în cultura mare, dar axat și pe furnizarea de inputuri pentru fermierii din nord-vestul României. Societatea sa Sadelli Prodcom a fost înființată în 1995, când a pornit cu o bază tehnică modestă și doar 8 hectare lucrate, ulterior crescând la peste 2.000 ha în localitățile Borș, Biharia, Tămășeu și Abramuț. În prezent Darabonț ocupă locul 63 în rândul solicitanților de subvenții pentru culturi vegetale la nivel național. În paralel e implicat și în comerțul cu semințe, pesticide și insecticide, punerea la dispoziție de utilaje pentru lucrări, dar și colectarea și depozitarea recoltelor de la fermieri.

Aria pe care își desfășoară activitatea grupul Sadelli numără localitățile Tămășeu, Biharia, Avram Iancu, Tinca, Borș și Salonta.

Omul din spatele societății, Șandor

Se implică în organizarea fermierilor din județ Darabonț, este un personaj discret, care evită aparițiile în media. Din puținele lucruri care se știu public despre el este că și-a început afacerea în agricultură în 1995, că este inginer agronom (absolvent al Agronomiei Cluj), cu specializări în management și marketing și că mai mulți ani la rând a organizat ”Ziua Porumbului” în localitatea natală Biharia, județul Bihor.

Anul trecut îl regăsim pe Darabonț în Camera Agricolă Județeană Bihor ca unul din reprezentanții fermierilor.

Pentru patronul Sadelli Prodcom SRL, ultimul an fiscal încheiat a fost grozav. Cifra de afaceri a companiei cu 45 de angajați a explodat de la 22,5 milioane lei la 31,7 milioane lei, însă profitul a fost mititel, de doar 50.000 euro. Această profitabilitate scriptică foarte redusă nu e o excepție în activitatea fermierului. Din 2010 încoace, rata profitului se învârte în jurul cifrei de

92 sub 1%. Activele companiei valorează în jur de 10 milioane de euro, menținându-se constante comparativ cu anul precedent, iar datoriile sunt în creștere cu 1 milion de euro, după ce în anul anterior se majoraseră cu alte 2 milioane euro. În 2007 bihoreanul a accesat fonduri europene prin programul Sapard pentru construirea de silozuri în cadrul unui proiect de 800.000 euro. La finalul anilor 2000, Darabonț era considerat pro-

prietarul celui mai mare uscător de cereale din județul Bihor. De asemenea, Șandor Darabonț s-a implicat și în zootehnie prin compania Romespa, al cărei administrator a fost numit în 2011. Presa locală bihoreană titra că Darabonț ar fi al treilea cel mai mare exportator din România de tăurași de carne. În 2016 societatea sa Romespa este pe locul 6 la nivel național ca și valoare a subvențiilor solicitate la APIA, la categoria crescători de bovine.

www.agrointeligenta.ro

Ioan Pop

118

În așteptarea unui an mai bun

P

atronul Ceragrim lucrează în Mureș o suprafață de 1.600 hectare, preponderent în arendă, dar și în proprietate. Terenurile sunt răspândite în principal pe raza a trei localități. Producțiile obținute în 2016 sunt la grâu de 7.000 kg/ha, la triticale de 5.500 kg/ha, iar la porumb peste 9.000 kg/ha. În comunele Sânmartin, Viișoara, Suplac. Are și două ferme de vaci de lapte din rasa Bălțată Românească, cu un efectiv total de 900 de capete, dintre care 340 mulgătoare. Media producției zilnice pe cap de vacă e de 23-24 litri, producția fiind livrată la Albalact. Deține și două ferme de porci. Ferma nouă, inaugurată în 2014 și ridicată cu 2 milioane euro, bani proveniți din fonduri proprii, are o capacitate de 3.500 de porci, iar cea veche de 2.800 de capete pe ciclu de producție.

93

Ioan Pop deține și o fabrică de pâine de mare capacitate, care funcționează cu grâu din producția proprie. Producția o vinde preponderent în Târgu Mureș și în 3-4 puncte de desfacere în mediul ru-

Livrează în jur de 7.000-8.000 pâini zilnic ral. Livrează în jur de 7.000-8.000 pâini zilnic. Pop încearcă să integreze cât mai bine partea vegetală cu zootehnia. Pentru panificație consumăm tot grâul, iar din porumb folosim cât avem nevoie pentru zootehnie și ne mai rămân anual în jur de

2.000 tone pentru comercializare.

Valoarea parcului de utilaje al fermei e în jur de 2 milioane euro. Pentru fermierul Ioan Pop, anul 2016 este unul ”bun din punct de vedere al producțiilor, dar slab ca venituri, din cauză că la noi, cei din Ardeal, prețurile la toate cerealele sunt mici față de cât primesc fermierii din sud. Ei au avantajul cu Portul Constanța. Noi pierdem undeva la 20% din preț cu transportul de aici până-n port. Procentul e enorm, dacă ne gândim că pentru un fermier rata de profit e între 5-10%. Anul ăsta prețul ne cam pune capac, dacă ne gândim că în anii trecuți ne-a pus capac și prețul la lapte și la porc”.

Dat fiind contextul financiar delicat, în prezent Ioan Pop are în stand-by toate planurile investiționale. Asta nu-l împiedică să se gândească atunci când norii vor fi trecut, la o investiție pe fonduri europene în abatorizare și procesare.

Top 100 fermieri - ediția 2016

119

94

Graham Bryce Scoțianul de la Moțăței

G

raham Bryce se trage dintr-o familie de fermieri scoțieni. A ajuns în România în 2001, stabilindu-se în comuna Moțăței, județul Dolj, unde s-a specializat pe cultura mare. În prezent lucrează 4.700 ha împărțite în 3 ferme. Tot terenul arabil pe care-l lucrează este cernoziom. Din suprafața totală, 1.000 ha sunt irigate. Dintre acestea 950 ha sunt irigate prin sistem cu pivoți, conectați la vechiul sistem, și 50 ha sunt irigate prin picurare. În 2016 a cultivat 1.100 ha cu grâu, obținând producții de peste 7 tone/ha, 300 ha cu orz, unde, la fel, a depășit 7 tone/ha. Porumbului i-a alocat o suprafață de 1.000 ha, obținând o producție medie de peste 10 tone/ha. Cultura de rapiță a avut o producție de peste 4 tone/ha, pe o suprafață de 700 ha. La floarea-soarelui de pe cele 1.150 de hectare a recoltat peste 3 tone/ha. La mazăre

a obținut o producție medie de 2,75 tone/ ha pe o suprafață de 250 ha, iar cu soia a cultivat doar 50 ha, de pe care a obținut o producție medie de 2,75 ha.

Bryce deține și magazii, și silozuri, atât vechi, modernizate, cât și noi, cu o capacitate cumulată de stocare de 30.000 tone. În ultimul an a investit în fermele sale peste 750.000 de euro, bani proveniți din resurse proprii și din credite atrase de la bănci.

Fermierul scoțiano-doljean este și membru al AIDER, care facilitează bunul schimb de informații în materie de tehnologii folosite de membrii săi. Principala nemulțumire a lui Graham Bryce este lipsa cadastrului și lipsa unor registre unde să se poată realiza trasabilitatea unei proprietăți. Pe locul doi în lista nemulțumirilor fermierului este gunoiul pe care oamenii s-au învățat să-l arunce peste tot, ciobanii care intră cu turmele de oi și capre peste câmpurile sale, fără pic

Îl încântă verile fierbinți din România

de respect pentru munca lui, și lipsa unei pregătiri adecvate a lucrătorilor din agricultură. Cel mai mult îi place clima ”numai bună” și ”solurile fertile”. Îl încântă și varietatea foarte mare a peisajelor din țara noastră, dar mai ales, așa cum îi șade bine unui scoțian: ”verile fierbinți”.

www.agrointeligenta.ro

120

Becsek Laszlo Lanțul cartofilor

P

entru compania AgrofarmBiofarm SRL, unul din cei mai importanți producători de cartof din România, ultimul an fiscal încheiat arată grozav, cifra de afaceri crescându-i cu o treime, de la 10,9 milioane lei la 14,8 milioane lei. Anul 2015 a fost și cel mai profitabil din istoria companiei: 800.000 lei. Totodată numărul de angajați a crescut cu o cincime, până la 30.

Becsek Lszlo și-a început cariera ca cercetător la Institutul Cartofului din Brașov și chiar are un „doctorat pe cartof”. În paralel cu slujba de la Institut și-a început un business minuscul, plantând în primul an 2 hectare de cartof, apoi 7 și tot așa, ajungând acum să lucreze 1.000 ha (solurile sunt preponderent cernoziomuri) în zona Sfântu Gheorghe pe care cultivă un mix de cartof, sfeclă, grâu, rapiță și porumb.

Societatea sa a achiziționat la o licitație de executare a unui debitor, un siloz vechi tip FNC cu capacitatea de 7.000 t, pe care l-a modernizat înăuntru. Cel mai mare avantaj al silozului e că e prevăzut cu acces de cale ferată. Spațiile proprii de depozitare îi permit să aibă o rată de profit cu 30% mai mare comparativ cu fermierii care n-au unde să-și stocheze producția după recoltat. Silozul a fost gândit să ofere servicii de depozitare și altor fermieri din zonă. Becsek mai deține și un maga-

95

zin de desfacere pesticide, fiind furnizor de inputuri către alți fermieri. Însă nu cerealele, oleaginoasele și prestările de servicii sunt marea afacere a lui Laszlo Becsek, ci cartoful, deși nu-l consideră neapărat mai profitabil decât grâul: ”Comparativ cu volumul investiției, nu pot să spun că este mai profitabil.

Investiția la un hectar de grâu, porumb, rapiță e în jur de 2.500 lei, iar la cartoful de consum investiția începe de la 16.000 lei și ajunge la 35.000 lei/ha pentru cartoful de sămânță. Vă dați seama că trebuie să câștig de 8 ori mai mult la un hectar de cartof decât la grâu ca să ajung tot acolo”.

Este greu să răspunzi pretențiilor supermarketurilor În cei mai buni ani, Becsek Laszlo obține producții de 65 t/ha, iar în cei secetoși, ca acum doi ani, cantitățile recoltate coboară la 40 t/ha. Producția de cartofi o livrează marilor retaileri: ”La cartof avem de la producție până la sortare, calibrare, spălare, secție de ambalare și inclusiv logistică de livrare la supermarketuri. Deci lanțul întreg”.

Producătorul declara că stația de ambalare a cartofului e menită doar să crească costul de producție, nu și pe cel de vânzare, el realizând investiția pentru predictibilitate: ”Profitul nostru este o piață stabilă. Noi nu mai lucrăm cu piața liberă aproape deloc. Lucrăm oficial cu acte în regulă și avem o piață stabilă. La cantitățile pe care le avem nu putem să stăm după cum se mișcă piața liberă. Trebuie să avem și un cash-flow echilibrat și atunci este destul de dificil să asiguri și calitativ și cantitativ marfă cum cer supermarketurile, dar noi cred că am ajuns la un nivel la care putem să satisfacem aceste cerințe ale lor”. Are producții anuale de 6.000-9.000 tone de cartof, zilnic ieșind pe poarta stației sale de procesare câte 1-2 tiruri de cartof care ajung la retaileri din toată țara. Becsek e și producător de sfeclă de zahăr, pe care o predă fabricii Bod, dar și președinte al Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr Bod, dar și membru al Asociației Producătorilor Privați de Cartof Covasna.

Top 100 fermieri - ediția 2016

121

Ioan şi Viorel Micula Viitorii mamuți 96

B

ihorenii care controlează puternicul grup European Drinks sunt printre altele și mari fermieri. Profitând de dubla lor cetăţenie românosuedeză, şi-au construit un imperiul alimentar într-o zonă defavorizată în judeţul Bihor, după care au invocat ”cetățenia suedeză” din pașaport spunând că sunt investitori străini, pentru a beneficia de consistente facilități fiscale.

De aici se trage şi litigiul cu statul român, de la care acum au de recuperat sume importante. Finalizarea litigiului cu statul e și motivul invocat în 2016 de Viorel Micula pentru a nu dialoga despre suprafețele arabile lucrate.

Cei doi administrează peste 7.000 ha de teren agricol în zona de Vest a ţării prin intermediul companiei Westgrain SRL. Ca mărime, Westgrain este a șaptea companie cu profil agricol din județul Bihor. În 2016 societatea se află pe locul 34 în topul celor mai mari solicitanți de subvenţii pe suprafaţă de la APIA la nivel național. Afacerile agricole ale milionarilor au trend crescător, dacă ținem cont că în ultimul an fiscal încheiat au raportat o creștere a cifrei de afaceri până la valoarea de 4 milioane de euro, cu 25% mai mare decât în anul precedent, iar numărul de angajați angrenați în business-ul agricol a crescut de la 132 la 142.

Societatea Westgrain SRL e deținută de Edri Trading SRL și Cerealcom SA Arad.

Edri Trading e o societate controlată direct de mai mulți membri ai familiei Micula, fiind implicată și în Scandic Distilleries SA. Cerealcom SA Arad a fost preluată de European Drinks SA de la FPS (APAPS).

Pe lista activelor deţinute de fraţii Micula se află şi mai multe silozuri, cu o capacitate de depozitare importantă. În 2011, gemenii au vândut americanilor de la Cargill un siloz de 44.000 de tone din Drobeta-Turnu Severin. Grupul European Drinks&Food include câteva zeci de firme,

Așteaptă ca statul român să le vireze 200 de milioane de euro în cont printre care se află European Drinks, European Food, Scandic Distilleries şi Transilvania General Import Export.

Ioan și Viorel Micula au afaceri în mai multe sectoare, de la industria alimenta-

ră, turism, imobiliare până la media. În ultimii ani, şi-au direcţionat investiţiile spre agricultură, după declinul înregistrat de imobiliare şi industria alimentară. Gama de produse realizate de holdingul bihorean include o paletă deosebit de largă, acoperind cote de piaţă importante pe segmentul apelor minerale, al sucurilor şi la bere. Compania este prezentă pe piaţa internă, dar şi la extern, în ţări precum Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Spania, Italia, dar şi în state îndepărtate, precum China sau Japonia.

După ce ani întregi grupul European Drinks&Food a fost arătat cu degetul de ANAF, fiind plasat în topul datornicilor privați ai statului român, în 2013 frații Micula au câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington procesul intentat statului român pentru recunoașterea facilităților fiscale întrerupte ilegal. La începutul lui 2016 s-a dat tot la Washington verdictul la ”cererea de annulment” făcută de România împreună cu Comisia Europeană împotriva rezultatului în procesul de la Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială. ICSID a respins însă cererile României şi Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că frații Micula așteaptă să li se vireze în conturi 200 milioane de euro.

www.agrointeligenta.ro

122

Emil Dumitru

Fermier. Tânăr. Lider

E

mil Dumitru, cel mai tânăr președinte al unei mari organizații agricole din România, Federația Națională Pro Agro, e un fermier mic. Se regăsește în top fiindcă e exponentul autentic al ”fermei de familie performante”, una dintre cauzele pentru care militează cel mai energic din funcția pe care o deține: ”Să fii lider al Pro Agro înseamnă să asculți pe toată lumea, să găsești interesul comun, să elimini interesul de grup mic și să te apleci către toți cei 900.000 de beneficiari de plăți directe, care nu sunt la fel de competitivi precum fermele mari, comerciale și să fii un aprig susținător, chiar dacă în interior ai destul de puternică opoziție, a fermei de familie. Numai așa agricultura României poate să reprezinte o șansă de dezvoltare și o dezvoltare sănătoasă a mediului rural, cu ferme de familie capitalizate, care să producă pentru piață”.

Crezul său l-a pus în operă în propria-i viață, exploatând o mică fermă de fami-

lie în Chiselet, Călărași. Are 3 angajați, părinții lui locuiesc la fermă și el face zilnic naveta de la București. Are 3 utilaje Massey Ferguson ”second hand”, o combină și două tractoare, unul de 200 CP și

Prețurile din 2016, mai mici cu 12-15% decât anul trecut celălalt de125 CP. Lucrează 176 ha (cu 10% mai mult decât anul trecut), deține în proprietate doar 24 ha și are și o mică parte de zootehnie formată din 150 de ovine și 12 bovine. La recoltat a obținut 3.300 kg/ ha la rapiță, 5.850 kg/ha la grâu și, deși s-a luptat cu o secetă pedologică în vara acestui an, a obținut 7.000 kg/ha la porumb și 3.300 kg/ha la floare. Motivația care l-a împins spre agricultură are farmecul ei: ”M-am implicat în agricultură

97 pentru că în primul rând avem suprafața de teren moștenire din partea familiei și atunci era normal să găsim o soluție s-o rentabilizăm, pentru că, dac-o dădeam în arendă, nu reușeam să obținem nici un fel de profit. Doi la mână, este și datoria noastră, a celor mai tineri, să încercăm să ducem mai departe ștacheta familiei, pentru că bunicul meu a fost un agricultor însemnat în localitate și atunci am decis să continuăm activitatea agricolă în memoria lui”.

Pentru Emil Dumitru 2016 a fost un an agricol greu și fiindcă ”subvențiile n-au venit la timp”, dar și pentru că, fiind mic și ”neavând forță de negociere, anul acesta prețurile au fost mai mici cu 12-15% decât în 2015”.

De când e președinte a reușit să includă Federația Națională Pro Agro în rândul membrilor puternicei organizații europene Copa-Cogeca și face parte din grupul civic care a demarat modificarea Constituției în vederea limitării vânzării terenurilor agricole către străini.

123

Top 100 fermieri - ediția 2016

Dumitru Manole

Omul soluțiilor

C

onstănțeanul Dumitru Manole exploatează prin ferma sa cu sediul în comuna constănțeană Amzacea 800 ha teren arabil, din care în proprietate deține 350 ha. Terenul nu este irigat și nici irigabil și se află pe raza administrativă a localităților Comana și Amzacea, la 18 km de granița cu Bulgaria. Solul e din clasele I și II de calitate. Producțiile au fost afectate de secetă, însă cu toate astea la porumb a obținut 8.500 kg/ha, la grâu 8.100 kg/ha, la soia 2.300 kg/ha și la floarea-soarelui 3.900 kg/ha.

Deține un spațiu de depozitare vechi, de 4.500 t, și două spații de depozitare la sol finalizate în ultimii 3 ani, cu o capacitate de 6.000 t. Valoarea parcului de utilaje agricole e de 1,8 milioane de euro. În ferma sa lucrează 7 angajați.

Deși suprafața lucrată de Dumitru Manole nu e mare, el e axat pe producerea de sămânță: ”Noi lucrăm cu Stațiunea de la Turda pentru soia și producem sămânța Bază și Generația I-a. De asemenea, producem pentru Saaten-Union România grâu și orz și, pentru Limagrain, grâu”.

Grâului și orzului de sămânță le alocă 250 ha.

Suprafețele pe care le lucrează beneficiază de influența pozitivă a apropierii de Marea Neagră: ”Ecranul marin are mai multe efecte benefice pentru producătorul agricol. E vorba de diferențele de temperatură dintre zi și noapte, de ceața care provoacă roua și mai asigură ceva umiditate în perioadele de arșiță, cum e cea care s-a instalat anul acesta în iunie-iulie”.

Din cauza schimbărilor climatice, fer-

A schimbat regulile de semănat la prășitoare mierul Dumitru Manole a modificat tehnologiile, abătându-se în mod voit de la ”ceea ce scrie la manual”: ”Am schimbat perioadele de semănat la culturile prășitoare. Mă refer la soia, floarea-soarelui și porumb. Dacă vechile tratate de fitotehnie recomandă în zona noastră ca porumbul să se semene după 1 aprilie, cu perioadă optimă între 5-15 aprilie, la floarea-soarelui 5-10 aprilie și soia la mijlo-

cul lunii aprilie, pentru noi de 10 ani nu mai există Epoca I și Epoca II de semănat. Noi semănăm floarea-soarelui în 1015 martie, iar porumbul și soia între 20 și 25 martie, funcție de temperaturi, fiindcă avem o mică stație de înregistrare a temperaturilor și precipitațiilor și colaborăm și cu filiala zonală a INMH. Prin această modificare a tehnologiei avem succes, fiindcă apa e factorul de restricție în zonă la noi, mai ales la adâncimea de încorporare a seminței, de 5-6 cm. Asta ne creează un avantaj, pentru că depășim de fapt perioada de arșiță care se instalează începând cu 10-15 iunie. La acel moment, la noi în fermă, la floarea-soarelui capitolele sunt formate și putem să recoltăm în prima decadă a lunii august. Inspirându-se de la noi, tot bazinul agricol din zonă a crescut ca producții medii și totale”.

98

www.agrointeligenta.ro

124

99

Cristian Lungu Lapte automatizat și văcuțe muzicale

N

u e mare, însă e unul dintre cei mai bătăioși și originali fermieri români. Pe partea vegetală lucrează 260 ha de teren, din care în proprietate are doar 26 ha. Pe o parte din teren, 40-50 ha, cultivă plante furajere pentru hrana animalelor: 16 ha de lucernă, 8 ha porumb siloz, 8 ha borceag, orz și orzoaică. Pentru furajarea animalelor alocă într-un an 40 t porumb, 40 t triticale, 12 t orz, 5 t semințe de floarea-soarelui. Restul ogorului, peste 200 ha, îl cultivă cu specii de cultură mare: grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, pe care o vinde prin ”Rod Bun”, de la care ia și inputurile. Pe cultura mare a ieșit pe pierdere în acest an din cauza secetei și a prețurilor foarte mici: ”La porumb, de exemplu, am avut o pierdere de 70% față de estimări.

Am recoltat sub 3 t/ha”.

Pe partea de zootehnie, Cristian Lungu are o mini-fermă de bovine în care, cât e ziulica de lungă, animalele ascultă muzică clasică de la o rețea de boxe. Deține 22 de vaci adulte și 20 de capete de tineret.

Ferma are sală de muls și tanc frigorific, iar ca anexe are celula de siloz și fânarele. În 2006 investiția l-a costat 200.000 de euro: ”La vremea aia laptele îl vindeam cu

0,9 lei/l unui procesator din Dâmbovița, iar acum vând laptele cu 3,5 lei la automatele pe care le am în piețe și nu am lapte cât pot să vând. La 20 de vaci de lapte, venitul brut pe cap de vacă e 5.000 de euro.

Profitul e foarte, foarte bun, comparativ cu amărâții ăia, săracii, care vând laptele cu 0,9 lei/l”. Producția zilnică de lapte a fermei este de 350-360 l/zi (25 l/cap de vacă mulgătoare). Lungu deține 4 automate în piețele bucureștene - Ialomiței,

Edificator nu e cât produci, ci cu cât vinzi și dacă îți încasezi banii” Moghioroș, Gorjului și Doamna Ghica, pe care le alimentează zilnic cu o dubiță Ford Transit izotermă. În 2014 și-a cumpărat și o remorcă tehnologică, unde produce aceeași hrană zilnic, mixând ingredientele după o rețetă stabilită de un nutriționist.

Filosofia sa de afacere e imbatabilă: ”Edificator nu e cât produci, ci cu cât vinzi și dacă îți încasezi banii. O fermă mică de familie, așa cum e a mea, care are până-n 300 ha și în jur de 40 de vaci, este superprofitabilă, pentru că vinde tot laptele cu 3,5 lei/l. Pe unitatea de vită mare, un mare fermier nu are profitul pe care-l am eu. În plus, eu dacă bag în hrana animalelor ce produc pe hectarul meu, e o valorificare superioară față de fermierul de cultură mare, care vinde cerealele pentru cât îi oferă traderii”. Luptător din firme, Cristian Lungu îndeamnă fermierii să ia armele în mâini: ”Îndemn fermierii ca pe orice căi să ceară autorităților întărirea fermei de familie, fermă care aduce profitabilitate, o ocupare a forței de muncă în agricultură. Ferma de familie reprezintă coloana vertebrală a agriculturii românești”.

Cristian Lungu este și președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru Desfacerea Laptelui Crud.

Top 100 fermieri - ediția 2016

125

Jean Cezar Ilie

Belșug la cereale

F

rații Ilie - Jean Cezar și Ionuț, sunt economiști care locuiesc la oraș, în Slobozia, însă ”fac agricultură de la 20 de ani și au trecut 20 de ani de când au început”, regăsindu-se de minune în munca câmpului. L-au luat alături de ei ca administrator și pe vărul lor și din 2000 încoace fac treabă minunată. Grupul lor de firme exploatează 1.800 ha situate în jurul Sloboziei. Dintre acestea în proprietate au doar 10%. Irigată este o suprafață de 430 ha, adică un pic peste 25%. Circa 350 ha din totalul suprafețelor irigate au ca sursă de apă puțuri forate, restul de 80 ha fiind irigate ca membri ai unui OUAI din Dunăre, prin stația de pompare a sistemului de irigații Pietroiu.

Costurile cu irigațiile sunt rezonabile, dat fiind că suprafețele lucrate sunt amplasate în zone cu trepte de pompare inferioare. Valoarea parcului de utilaje e în jur de 2 milioane euro.

Ca producții la cultura mare în 2016, Jean Cezar Ilie a obținut la grâu 7.000 kg/ ha, la orz 7.000 kg/ha, la porumb neirigat 8.500 kg/ha, la floarea-soarelui 3.600

100

Producție de 15.200 kg/ha la porumbul irigat kg/ha, la rapiță 4.200 kg/ha, la soia cultură dublă 1.500 kg/ha. Producția extremă a obținut-o la porumbul irigat, unde a recoltat 15.200 kg/ha la hibrizii Pioneer și la soia, unde a avut 4.200 kg/ha.

Nu deține spații de stocare, cu excepția unor magazii vechi cu capacitatea de 1.500 tone.

În ferma celor doi frați, partea de sămânță și-o produc singuri la grâu și orz, cu genetică de la Fundulea. Cei mai mulțumiți sunt de Miranda, cu producții de 90-10 tone. Recolta e comercializată către traderi, în special către compania Cargill. În 2017, Cezar Ilie și Ionuț Ilie vor să investească 1 milion de euro în utilaje, vizate fiind un tractor de 500 CP, cu o gamă de utilaje, o autopropulsată pentru tratamente și o mașină de fertilizat performantă. În pofida producțiilor record, administratorul afacerii consideră anul 2016 mai prost decât 2015, în special din cauza prețurilor, cu 15-20% mai mici la anumite culturi, dar și a producțiilor mai mici cu 15% la grâu.

www.agrointeligenta.ro

126

Top 100 cei mai puternici fermieri ediția 2016 Afiliu Mihai Albu Gheorghe Andreșoi Dumitru Anghel Mihai Anton Marin Anton Cornel Apostol Neculai Aron Emanoil Azoiței Petrică Baciu Laurențiu Baciu Alexandru Bălan Ion Balcan Vasile Bazon Constantin Bălănici Liviu Bardeau, von Andreas Becsek Laszlo Boer, Ian de Brânză Cristinel Bryce Graham Bronkhorst Gert Bulibașa Valerie Bujor Ion Burcea Florin Caraman Tașcu Celzin Aedin Clejanu Marian Corbuț Dan Cuc Ioan Culcescu Horia Dan Ilie Darabonț Sandor Davițoiu Claudiu Deleanu Constantin

pag. 51 pag. 19 pag. 17 pag. 9 pag. 77 pag. 111 pag. 90 pag. 94 pag. 96 pag. 20 pag. 74 pag. 116 pag. 64 pag. 69 pag. 61 pag. 46 pag. 120 pag 56 pag. 105 pag. 119 pag. 107 pag. 98 pag. 114 pag. 106 pag. 65 pag. 92 pag. 79 pag. 36 pag. 88 pag. 24 pag. 81 pag. 117 pag. 85 pag. 43

Drăghicescu Dragoș Dume Gheorghe Dumitru Emil Duluțe Constantin El-Khalil Jihad Gheorghe Alexandru Gostner Thomas Grecu Ion Guzu Daniel Iancu Costel Ilie Jean Cezar Iliuță Vasile Jantzen Erik Lăța Adrian Lămureanu Gheorghe Loagăr Dan Lungu Vasile Lungu Cristian Manole Dumitru Mara Florică Martini Luciano Mălăeștean Stelică Micula Ioan și viorel Miron Mihai Mocanu Adrian Moldovan Cristian Muscă Dimitrie Necșulescu Claudiu Neculoiu Tudor Nica Viorel Niculae Ioan Rădulescu Adrian Paraschiv Iustin Pantazi Bogdan

pag. 113 pag. 95 pag. 122 pag. 7 pag. 13 pag. 78 pag. 101 pag. 45 pag. 86 pag. 87 pag. 125 pag. 22 pag. 48 pag. 91 pag. 60 pag. 108 pag. 57 pag. 124 pag. 123 pag. 62 pag. 76 pag. 63 pag. 121 pag. 53 pag. 70 pag. 41 pag. 8 pag. 16 pag. 84 pag. 29 pag. 28 pag. 27 pag. 89 pag. 109

Pazuric Iosif pag. 75 Petrescu Petrișor pag. 80 Perrein Arnaud pag. 52 Petcu Mihai pag. 100 Petruș Aurel pag. 112 Placinschi Aurel pag. 72 Pop Silaghi Vasile pag. 102 Pop Ioan pag. 118 Popa Ioan pag. 33 Poienaru Ștefan pag. 34 Popescu Ilie pag. 49 Porumboiu Adrian pag. 68 Preda Gheorghe pag. 82 Racman Biță pag. 93 Rausing Hans pag. 99 Sitaru Nicolae pag. 21 Scotti Dario Angelo pag. 110 Scutaru Gelu pag. 71 Stănescu Alexandru pag. 30 Stănescu Sorin Paul pag. 26 Stroescu Cornel pag. 73 Șerban Nicușor pag. 25 Șoneriu Valentin pag. 47 Tatu Mihai pag. 83 Tevanov Ion pag. 115 Timiș Radu pag. 12 Tonnies Clemens pag. 103 Tuchiluș Gavrilă pag. 50 Țuțuianu Gheorghe pag. 97 Valvis Jean pag. 67 Widmer Samuel și Jung Stefan

pag. 66 Zifceak Ianko pag. 104

127

Top 100 fermieri - ediția 2016

www.agrointeligenta.ro

w.agrointeligenta.ro

128 Agr tehnica

Pentru PUBLICITATE și promovare - tel. 0729.699.318 sau vanzari@agrointel.ro Pentru abonare la revista GRATUITĂ - tel. 0729.729.075 sau redactia@agrointel.ro