Actualitatea Romaneasca 30 Apr

Page 1

SPORT

9,12

Titlul se joacã

SHOW

19

Nico a rãmas fãrã voce SUPLIMENT

Anul VI z nr. 17 z 30.04 - 6.05.2008 z preþ: 1 ¤/ 1 £

Sãptãmâna aceasta X FINANÞE PERSONALE. Specialiºtii apreciazã cã preþurile imobilelor se vor liniºti PAGINA 4

X ECONOMIE. România a semnat acordul pentru oleoductul Constanþa Trieste

Inte g r ame ºi Sudoku MAXIM - 11 10 SUPLIMENT

Guvernul a promis 25.000 de euro dacã vã întoarceþi acasã

Bani de investit

PAGINA 5

X SOCIETATE. Cozmin Guºã a fãcut bancuri pe seama preºedintelui Traian Bãsescu

PAGINA 6

X SOCIETATE. Cursurile de limbã românã s-au extins în toate þãrile Uniunii Europene în care trãiesc conaþionalii noºtri

PAGINA 7

X CULTURÃ. S-a stins o legendã. Monica Lovinescu, doamna jurnalismului românesc ºi luptãtoare înfocatã împotriva comunismului, a murit la Paris PAGINA 13

X VEDETE. Dupã ce Nicoleta a plecat din HI-Q, Marius de la Akcent i-a urmat exemplul ºi a optat pentru o carierã solo PAGINA 17

X Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale (MIMMCTPL) acordã 25.000 de euro nerambursabili celor interesaþi sã-ºi deshidã o micã afacere în România 2

Vilele foºtilor ºi actualilor demnitari

Privilegii la limita legii

3


2

30 aprilie - 6 mai 2008

SPECIAL

Guvernul a promis 25.000 de euro dacã vã întoarceþi acasã

Bani de investit X Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale (MIMMCTPL) acordã 25.000 de euro nerambursabili celor interesaþi sã-ºi deshidã o micã afacere în România IMM-urile, mai uºor de înfiinþat

gestionarea fondurilor comunitare pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, strada Poteraºi nr. 11, sector 4, Bucureºti, cod poºtal 040263, România. Pentru informaþii suplimentare sunaþi la 0040. 021. 335.28.80, 335.33.53, Fax: 0040. 021. 335.75.66.

Procedura de înfiinþare ºi înregistrare a unei mici afaceri a fost simplificatã la începutul acestui an printr-o Ordonanþã de Urgenþã. Procedura este preluatã în întregime de cãtre registrul comerþului, prin directorii oficiilor registrului comerþului de pe lângã tribunale. Certificatul de înregistrare, conþinând codul unic de înregistrare, devine documentul care atestã înregistrarea în registrul comerþului, autorizarea funcþionãrii, precum ºi luarea în evidenþã de cãtre autoritatea fiscalã competentã. Termenul de emitere al acestui document este de trei zile lucrãtoare de la primirea documentaþiei complete. Totodatã, actul normativ permite posibilitatea solicitãrii înregistrãrii on-line a IMM-ului.

Nu respectaþi planurile de investiþii, nu luaþi banii Dupã aprobarea proiectului, banii primiþi trebuie folosiþi în conformitate cu planurile de investiþii asumate, astfel încât sã poatã fi decontaþi de cãtre UE prin programele derulate. Orice cheltuialã neconformã cu proiectul nu este decontabilã. Regula dupã care se acordã aceste fonduri presupune avansarea sumelor pentru investiþii, realizarea acestor investiþii din fonduri proprii, urmînd ca banii europeni sã fie primiþi ulterior, printr-o procedurã de decontare foarte bine documentatã. Fondurile proprii necesare pot fi obþinute prin credite bancare, garantate de Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Bani “cu sacul” de la buget ºi de la UE IMM-urile vor primi, în 2008, peste 100 de milioane de lei, în mare parte fonduri nerambursabile, alocate din fondurile Ministerului pentru IMM, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale. Dezvoltarea comercializãrii produselor ºi serviciilor beneficiazã de cea mai mare sumã, ºi anume de 30 de milioane de lei, în vreme ce susþinerea înfiinþãrii de IMM beneficiazã de 25,4 milioane lei. De asemenea, sprijinirea prin fonduri în urma reinvestirii profitului brut va beneficia de un buget de 20 de milioane de lei. Într-un context mai larg, lansarea programului “Creºterea Competitivitãþii Economice” va aduce în România peste 800

de milioane de euro, bani destinaþi pentru decontarea cheltuielilor legate de elaborarea de strategii, studii de fezabilitate, analize financiare ºi planuri de dezvoltare. Programul urmeazã sã fie aprobat anul acesta. Fondurile vor fi distribuite diferit, în funcþie de tipul de companie ºi de regiunea geograficã. Astfel, întreprinderile mici din zona Bucureºti-Ilfov vor primi ca alocaþie financiarã nerambur-

Ghiduri ajutãtoare Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale a lansat mai multe ghiduri care conþin toate informaþiile necesare depunerii dosarelor de finanþare, criteriile de eligibilitate ale solicitantului/proiectului, lista cheltuielilor eligibile, cuantumul contribuþiei proprii a solicitantului ºi valoarea maximã a finanþãrii nerambursabile în funcþie de activitatea desfãºuratã ºi operaþiunea pentru care se aplicã, precum ºi cererea de finanþare ºi anexele care trebuie depuse în vederea obþinerii finanþãrilor nerambursabile. Domeniile de finanþare pentru care se acordã sprijin financiar nerambursabil conform celor trei ghiduri iau în calcul o arie largã de activitãþi ºi vizeazã în principal: investiþiile productive ºi pregãtirea pentru concurenþa pe piaþã a întreprinderilor, modernizarea spaþiilor

de producþie ºi a tehnologiilor folosite, consultanþa acordatã IMM-urilor pentru dezvoltarea ºi extinderea afacerilor. Pot depune proiecte IMM-urile care au la activ cel puþin un exerciþiu financiar, au minimum 10 angajaþi, nu au raportat pierderi, ºi-au îndeplinit obligaþiile de platã a impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor de asigurãri sociale cãtre bugetele componente ale bugetului general consolidat ºi la bugetele locale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România ºi îndeplinesc toate celelalte condiþii impuse în Ghiduri, care pot fi descãrcate de pe site-ul ministerului www.mimmc.ro. Tot pe site sunt disponibile ºi cererile de propuneri de proiecte pentru sprijin financiar nerambursabil acordat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã si de la Bugetul de Stat.

Activitãþi eligibile IMM-urile pot aplica pentru urmãtaorele activitãþi eligibile: crearea unei noi unitãþi de producþie, extinderea unei unitãþi existente pentru creºterea capacitãþii de producþie, diversificarea producþiei unei unitãþi existente, achiziþionarea de bunuri intangibile: software, brevete, licenþe, know-how sau soluþii tehnice nebrevetate, dar ºi consultanþã ºi training specializat, strict legate de activitãþile de investiþii. Pentru proiectele care solicitã sprijin financiar nerambursabil pentru servicii de consultanþã se aplicã procedura apelului de proiecte cu depunere continuã. Cererilor de finanþare începând cu data de 19 mai, pânã la epuizarea bugetului stabilit pentru apelul respectiv. Valoarea maximã a alocaþiei financiare nerambursabile este de 10.000 euro, echivalent în lei, dar nu poate depãºi 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Bugetul alocat primului apel de proiecte este de 6,34 milioane euro. Pentru schema de finanþare “Sprijin financiar cu valoare cuprinsã între 920.001 lei (250.001 euro) ºi 5.560.00 lei (1,5 milioane euro) acordat pentru investiþii în IMM-uri” se aplicã procedura apelului de proiecte cu termen limitã. Cererile de finanþare se pot depune începând din 5 mai, iar termenul limitã este 1 august. Bugetul alocat primului apel de proiecte este de 31,6 milioane euro, echivalent în lei. Pentru proiectele de investiþii care solicitã sprijin financiar nerambursabil pânã la 920.000 lei (250.000 euro) se aplicã procedura apelului de proiecte cu depunere continuã, iar proiectele se pot depune începând din 26 mai, pînã la epuizarea bugetului. Bugetul alocat primului apel de proiecte este de 62,6 milioane euro, echivalent în lei.

sabilã 60% din valoarea investiþiei, iar pentru cele din restul þãrii procentul va fi de 70%. Întreprinderile mijlocii din Bucureºti-Ilfov vor beneficia de aproximativ 50% din valoarea investiþiei ca fond nerambursabil, iar cele din celelalte regiuni de 60%. Cererile de finanþare se depun la Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale (MIMMCTPL), Direcþia pentru

IMM-ul poate fi listat la Bursa de Valori Potrivit ministrului Ovidiu Silaghi, cinci companii mici ºi mijlocii doresc ca în 2008 sã se listeze la Bursa de Valori. Condiþii: minim trei ani de activitate economicã, un istoric de afaceri relevant, sã fie societãþi pe acþiuni ºi sã aibã în actele constitutive declarat un sector de activitate conform unui cod CAEN.


30 aprilie - 6 mai 2008

ECONOMIE

AFLI MAI MULT

România, Croaþia ºi Serbia au semnat acordul

Oleoduct Constanþa-Trieste X construcþia conductei face parte din obiectivului UE de reducere a dependenþei energetice faþã de Rusia ºi þãrile din Orientul Mijlociu narcisa.carbuneanu@ actualitatea-romaneasca.ro Reprezentanþi ai României, Croaþiei ºi Serbiei au semnat, sãptãmâna trecutã, la Bucureºti, acordul acþionarilor pentru înfiinþarea firmei responsabile de dezvoltarea oleoductului Constanþa-Trieste, dar realizarea efectivã a proiectului depinde de implicarea Italiei ºi Sloveniei. “Fãrã Italia ºi Slovenia nu va fi niciun proiect”, a declarat directorul general executiv ºi membru în Consiliul de Administraþie al companiei JANAF (Croaþia), Vladimir Vrankovic. Construcþia oleoductului implicã cinci state, respectiv România, Serbia, Croaþia, Italia ºi Slovenia. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei ºi Finanþelor Viorel Palaºcã, Slovenia ºi Italia nu ºi-au desemnat încã firmele care sã le reprezinte în proiect. “În Italia se aºteaptã alegerea noului Guvern, care va decide implicarea sau nu în proiect. Indiferent de participarea Italiei, proiectul poate merge mai departe. Existã ºi alte variante de traseu”, a apreciat Palaºcã. Din partea României, în firma de proiect sunt implicate companiile Oil Terminal ºi Conpet, în timp ce din Serbia va participa Transnafta, iar din Croaþia, firma JANAF. Compania de proiect va fi înregistratã în termen de 45 zile la Londra ºi va fi condusã, probabil, de un manager neutru, care sã nu provinã din niciuna din cele trei þãri implicate. Oleoductul Pan European Oil Pipeline (PEOP), cu o lungime de 1.400 kilometri, va traversa România, Serbia, Croaþia ºi Slovenia, spre Italia, ºi va fi una dintre rutele directe de transport a petrolului din zona esticã a Mãrii Ne-

¤¤¤ Mai puþini bani în þarã în 2008 Dacã ani la rând, în prag de Crãciun ºi de Paºte, România se scãlda într-o mare de euro, tradiþia nu se respectã în 2008, spune Banca Naþionalã. ªi asta, pentru cã Spania ºi Italia, statele în care lucreazã majoritatea românilor plecaþi din þarã, sunt cele mai afectate de criza internaþionalã izbucnitã anul trecut pe piaþa americanã. Italia ºi Spania au fost zguduite de criza internaþionalã ºi înregistreazã pierderi în construcþii. Adicã exact în domeniul în care sunt angajaþi foarte mulþi români. O parte dintre ei, chiar ºi cei care erau patroni, s-au întors acasã. Cu muncitori cu tot, desigur tot români. Anul trecut, românii care lucreazã în strãinãtate au trimis în þarã peste ºapte miliarde de euro. Cei de la BNR cred cã suma o sã scadã în 2008.

¤¤¤ Dobânda la titlurile de stat pe cinci ani urcã la 9,5%

gre cãtre piaþa europeanã. Construcþia conductei face parte din obiectivului Uniunii Europene de reducere a dependenþei energetice faþã de Rusia ºi þãrile din Orientul Mijlociu. Palaºcã a spus cã deocamdatã managementul firmei va fi asigurat de un consiliu director format din ºase membri, câte doi

din fiecare þarã care a semnat marþi acordul acþionarilor. Capitalul social al firmei este format din 2.100 de acþiuni, cu valoarea de 100 lire sterline pe titlu, iar fiecare þarã va controla câte o treime. Astfel, Oil Terminal ºi Conpet vor deþine fiecare câte 350 de acþiuni, iar Transnafta ºi JANAF câte 700 de titluri.

Companiile strãine, Rapoarte “samsari de contracte” periodice pe X sistemul de subcontractare prezintã mai multe probleme, una dintre acestea fiind faptul cã nu întotdeauna pe piaþa româneascã se gãsesc cele mai bune firme care sã subcontracteze Ministrul Transporturilor Ludovic Orban (foto) susþine cã una dintre problemele mari privind realizarea infrastructurii rutiere o constituie “tipul de companii care lucreazã în România”, deoarece companiile româneºti nu au experienþã, iar unele companii strãine au devenit “un soi de samsari ai contractelor” Prezent recent la Sinaia la un seminar pe tema infrastructurii de transport din România, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a afirmat cã una dintre problemele “mari” legate de realizarea infrastructurii rutiere în România o reprezintã, “pe de o parte, tipul de companii care lucreazã în România ºi, pe de altã parte, o gravã crizã de mânã de lucru în construcþii”. “Existã câteva tipuri de companii care lucreazã în România. Existã companiile româneºti, care nu au experienþã foarte mare în ceea ce priveºte construcþia de autostrãzi. Pe de altã parte, existã companii strãine care au o carte de vizitã impresionantã, numai cã au trimis în România un director, poate ºi vreun inginer, n-au niciun utilaj, angajeazã oameni aºa cum îi angajeazã ºi devin un soi de samsari ai contractelor, adicã nu au capacitatea de a derula ei ca investitori proprii contractele ºi subcontracteazã”, a mai declarat ministrul Transporturilor. Ludovic Orban a adãugat cã sistemul de subcontractare prezintã mai multe probleme, una dintre acestea fiind faptul cã nu întotdeauna pe piaþa româneascã se gãsesc cele mai bune firme care sã subcontracteze. Ministrul Transporturilor a precizat cã au fost numeroase cazuri în care zeci de companii româneºti subcontractoare au falimentat în momentul în care autoritãþile au reziliat contractele cu unele companii strãine. “Nu vreau sã dau exemple, ca sã nu fiu dat în judecatã ulterior, dar am reziliat foarte multe contracte cu firme strãine, iar în cursul procesului de reziliere am avut contracte în care au fost falimen-

5

taxa auto

Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a cerut Ministerului Mediului ºi Administraþiei Fondului de Mediu sã prezinte rapoarte periodice în care sã se detalieze modul de utilizare a sumelor care vor fi obþinute din taxa de poluare auto. Tãriceanu a amintit cã fondurile colectate din taxa pe poluarea pentru autovehicule vor fi utilizate pentru finanþarea proiectelor ºi programelor pentru ºapte domenii de protecþie a mediului, printre care înnoirea parcului auto, având în vedere cã 54% din maºinile din România au un grad ridicat de poluare.

Ministerul Economiei ºi Finanþelor a vândut obligaþiuni pe cinci ani la un randament maxim de 9,5% pe an, faþã de 9%, cât acceptase la emisiunea precedentã, organizatã în luna februarie. Statul a vândut titluri în valoare de 136,5 milioane de lei (aproape 38 de milioane de euro), în condiþiile în care volumul anunþat al emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar ofertele înaintate de investitori au totalizat 754 de milioane de lei. Titlurile au fost adjudecate la un nivel mediu al randamentului de 9,4%, faþã de 8,97%, la licitaþia din februarie.

¤¤¤ România ar putea ajunge Italia în 2020 Peste 12 ani produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/capita) al Românie ºi Italiei ar putea fie egale, potrivit “The Economist”. Revista britanicã a adus în discuþie aceastã posibilitate în contextual în care creºterea economicã din cele douã state s-ar menþine în parametrii actuali. “În 2006 Italia a fost depãºitã din punct de vedere al PIB-ului de Spania. În urmãtorul an ar putea sã cadã în spatele Greciei.

Investiþie în energie eolianã

tate zeci de firme româneºti care au lucrat în subantreprizã ºi care nu ºi-au încasat banii pe lucrãrile efectuate, bani pe care trebuia sã-i primeascã de la antreprenorul general”, a spus Ludovic Orban. El a susþinut cã existã firme “prestigioase” care vin în România ºi “de fapt nu au capacitatea sã implementeze proiectele pe care le au”. Orban a þinut sã precizeze cã afirmaþiile sale nu reprezintã “o plângere sau o lamentare, ci o descriere a situaþiei”. Ministrul Transporturilor a mai spus cã sunt ºi firme strãine ºi firme româneºti care “ºi-au demonstrat capacitatea ºi seriozitatea de a derula aceste contracte”. Orban a mai spus cã o soluþie ar fi crearea unor consorþii între companiile româneºti ºi cele strãine, “pentru cã e preferabil sã fie consorþii realizate decât sã se facã contracte de subantreprizã”.

Omul de afaceri Jean Valvis, care a vândut recent grupul La Dorna cãtre grupul francez Lactalis, vizeazã investiþii de câteva sute de milioane de euro în producerea de energie eolianã ºi fotovoltaicã în România. “Investiþiile în acest proiect de producere a energiei eoliene ºi fotovoltaice vor fi de câteva sute de milioane de euro. Nu le voi face singur, ci în parteneriat cu un operator stategic strãin. Vom începe sã lucrãm în circa douã luni la acest proiect”, a declarat Jean Valvis. El nu a dorit sã precizeze locul în care vor fi dezvoltate acest proiect. În afara acestei investiþii, Valvis spune cã va dezvolta producþia de vinuri de Sâmbureºti, pentru care a cheltuit pânã acum ºase milioane de euro, urmând ca o sumã similarã sã fie investitã în urmãtorii doi ani.


ITALIA

30 aprilie - 6 mai 2008

ROMÂNII, subiect de dispute politice

III

Berlusconi pregãteºte un decret cþiuni pentru imigranþii care comit infra

VIZE pentru români

X ideea îi aparþine liderul partidului italian Alianþa Naþionalã, fostul ministru de externe Gianfranco Fini Liderul partidului italian Alianþa Naþionalã, fostul ministru de externe Gianfranco Fini, a declarat într-o emisiune televizatã cã va susþine rediscutarea în cadrul Uniunii Europene a reintroducerii obligativitãþii vizelor de intrare pe teritoriul italian pentru cetãþenii români. Alianþa Naþionalã a lui Gianfranco Fini face parte, alãturi de Liga Nordului a lui Umberto Bossi, din coaliþia de dreapta condusã de Silvio Berlusconi, care a câºtigat alegerile legislative anticipate din 13-14 aprilie. Berlusconi, în vârstã de 71 de ani, va conduce pentru a treia oarã guvernul italian. “Nu exclud posibilitatea reintroducerii vizelor de intrare pentru români ºi de a rediscuta, în cadrul Uniunii Europene, despre regulile liberei circulaþii a persoanelor”, a declarat liderul Alianþei Naþion a l e Gianfranco Fini în emisiunea de televiziune “Porta a Porta”, potrivit unei ºtiri postate pe site-ul partidului sãu. El a recunoscut cã aceste nego-

Silvio Berlusconi este hotãrât sã-i împiedice pe români sã mai ajungã în Italia

cieri vor fi dificile, însã a adãugat cã “nimic nu este imposibil”. Liderul Alianþei Naþionale a explicat cã lupta împotriva criminalitãþii presupune “toleranþã zero la pãtrat”, deoarece “principiul solidaritãþii abstracte a dus la ilegalitate: toleranþã zero nu înseamnã sã fim reacþionari sau nostalgici ai dictaturii, ci sã impunem respectarea legilor, toleranþa nelimitatã duce la intoleranþã”, a spus Fini. Declaraþiile lui Fini, fost vicepremier ºi ministru de externe în precedentul cabinet al lui Silvio Berlusconi, intervin în condiþiile reaprinderii în Italia a dezbaterilor despre siguranþã ºi imigraþie, de un incident violent care l-a avut protagonist pe românul Ioan Rus, considerat un al doilea caz “Mailat”. Ioan Rus a fost arestat sub acuzaþia cã a agresat sexual ºi înjunghiat o femeie în vârstã de 31 de ani din Lesotho. La sfârºitul lunii octombrie 2007, uciderea la Roma a unei femei în vârstã de 47 de ani, Giovanna Reggiani, de cãtre românul Nicolae Romulus Mailat, a generat o puternicã reacþie emoþionalã în Italia ºi a dus la adoptarea unui decret care faciliteazã expulzarea cetãþenilor comunitari, în numele siguranþei publice. Cazul Rus a reaprins disputa politicã pe marginea siguranþei pe strãzile din Roma. Viitorul ministru de interne al Italiei Roberto Maroni (care este membru al Ligii Nordului) anunþã ºi el mãsuri specifice faþã de imigranþii români, aºa cum reiese din interviul acordat de acesta cotidianului “Corriere della Sera”. “Trebuie gãsitã o soluþie pentru ei. O mãsurã ad-hoc, de vreme ce sunt membrii ai UE”, afirmã Maroni în interviul citat. El reproºeazã, totodatã, Guvernului Romano Prodi, cã nu a pus “limitele necesare” sosirii românilor în Italia, dupã intrarea þãrii lor în Uniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007. “Nu vrem sã militarizãm teritoriul, ci sã-l controlãm”, a mai explicat viitorul ministru de interne de la Roma, dupã ce evenimente de ultimã orã, au suscitat o polemicã aprinsã în Peninsulã cu privire la siguranþa internã.

Moratoriu în cazul imigranþilor români Câºtigãtorul alegerilor din Italia, Silvio Berlusconi, doreºte începerea tratativelor cu România pentru obþinerea unei derogãri de la normele UE, care sã permitã autoritãþilor italiene “filtrarea” fluxului de imigranþi români, informeazã cotidianul “Il Tempo”. “Prodi nu a miºcat un deget când, în ianuarie 2007, s-au deschis frontierele pentru România. Putea negocia un moratoriu pentru reducerea libertãþii de acces a românilor în Italia, aºa cum au fãcut toate þãrile importante din Europa”, a subliniat Silvio Berlusconi, invitat într-o emisiune radiofonicã. “Din cauza stângãciilor Guvernului Prodi, în cadrul cãruia Rutelli, candidatul la primãria Romei, era vice-

premier, delincvenþa a primit un mesaj de genul «veniþi pentru a fura ºi jefui pentru cã aici puteþi scãpa basma curatã». Vom demara tratative cu România

Normele UE, dificil de modificat

Guvernul român considerã cã modificarea normei europene referitoare la circulaþia liberã a cetãþenilor UE, invocatã de Italia, este foarte dificilã, a declarat ºeful Departamentului pentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni (DRRP), secretarul de stat Mihai Gheorghiu. “Directiva CE numarul 38 trebuie sã fie inclusã în legislaþia oricãrei þãri. Dacã se vrea limitarea liberei circulaþii,

acest lucru nu se poate face decât la nivelul Uniunii Europene, dar printr-un mecanism destul de complicat”, a explicat Mihai Gheorghiu. El a comentat astfel, declaraþiile recente ale unor politicieni italieni care vor face parte probabil din viitorul guvern italian condus de Silvio Berlusconi. “Asistãm din nou la declaraþii electorale, care vor sã rãspundã unei sensibilitãþi a oamenilor. Nu

pentru a obþine o derogare de la normele Uniunii Europene, care sã ne permitã filtrarea fluxului de imigranþi”, a adãugat Berlusconi.

cred cã un milion de români pot fi traºi la rãspundere pentru acþiunile uneia, a doua sau a 100 de persoane care comit infracþiuni”, a declarat oficialul român. Gheorghiu se teme însã cã astfel de declaraþii pot alimenta rasismul. “Cred cã italienii au o imagine distorsionatã despre români ºi România. Trebuie sã facem mai mult în acest sens”, a spus Gheorghiu.


30 aprilie - 6 mai 2008

ITALIA

III

Candidaþii la primãria Romei se contreazã

Românii, subiect de dispute politice

X într-o dezbatere televizatã pe tema siguranþei, Gianni Alemanno (Partidul Libertãþii, PdL, centru-dreapta) ºi Francesco Rutelli (Partidul Democrat, PD, centru-stânga) au vorbit doar despre românii Rus ºi Mailat narcisa.carbuneanu@ actualitatea-romaneasca.ro Candidaþii la Primãria Romei au vorbit despre românii Rus ºi Mailat, într-o dezbatere televizatã pe tema siguranþei. Potrivit cotidianului “Il Messaggero”, cei doi candidaþi la Primãria capitalei italiene, Gianni Alemanno (Partidul Libertãþii, PdL, centru-dreapta) ºi Francesco Rutelli (Partidul Democrat, PD, centru-stânga) au polemizat în seara zilei de 22 aprilie, într-o dezbatere transmisã pe Rai2, pe tema siguranþei publice, aducând în discuþie cazurile Rus ºi Mailat. Întrebat de ce locuitorii Romei ar trebui sã-l aleagã pe el, Alemanno a amintit de cazul studentei din Lesotho, violatã ºi înjunghiatã în urma cu câteva zile de un român, Ioan Rus, spunând cã este nevoie de o schimbare. Alemanno a evocat ºi uciderea Giovannei Reggiani, în octombrie 2007, pentru care este suspectat tot un român, Nicolae Romulus Mailat, subliniind cã “un primar nu trebuie sã aºtepte o situaþie atât de gravã pentru a cere un decret”. “A fost un episod urât, astfel de lucruri nu trebuie sã se mai întâmple. La Roma este nevoie de o schimbare a direcþiei”. “A evoca fantoma Ligii mi se pare deplasat. Am facut apel de mai multe ori cãtre Veltroni (n.r. fostul primar al Romei) pentru o atitudine realistã. În aceste condiþii, a continua sã prezinþi o imagine a Romei în care totul merge bine este o alegere greºitã. Roma este un oraº în pericol. În special în ceea ce priveºte siguranþã”, a spus Alemanno. Walter Veltroni a replicat cã “nu este o problemã a primãrului, ci a þãrii”, deci toþi italienii trebuie sã se uneascã împotriva imigranþilor. “Trebuie sã fim uniþi în faþa acestei probleme. Problema siguranþei existã ºi nu accept cã Alemanno sã nu îºi asume responsabilitatea, în condiþiile în care a fost într-un guvern care nu a impus nici o limitare intrãrii muncitorilor români în Italia”, a subliniat candidatul PD. La rândul sãu, Alemanno a spus cã va face tot posibilul sã-i îndepãrteze pe imigranþii care au încãlcat legea. “Primul lucru pe care îl voi face imediat ce voi fi investit va fi sã îndepãrtez de pe teritoriul Italiei cele 20.000 de persoane care nu sunt italieni ºi care au încãlcat legea”, a declarat Alemanno.

Comisariat extraordinar pentru securitatea Romei El a propus instituirea unui Comisariat extraordinar la nivel de guvern pentru secu-

ritatea Romei, care sã colaboreze cu primarul, ºi o poliþie municipalã care sã aibã aceleaºi prerogative cu celelalte poliþii. “Voi merge ºi voi bate cu pumnii ºi picioarele la uºa guvernului pentru a înfrunta urgenþa criminalitate în capitalã, unde delictele în ultimii doi ani au crescut cu 11% comparativ cu media pe þarã. Pânã ieri, Francesco Rutelli ºi Veltroni spuneau cã Roma este sigurã, astãzi descopãr cã nu e. Episodul Giovannei Reggiani nu i-a învãþat nimic”, a declarat el, referindu-se la Francesco Rutteli, contracandidatul sãu din partea Partidului Democrat. În opinia sa, poliþia municipalã va trebui sã fie înarmatã, antrenatã ºi calificatã, transformând-o într-o poliþie specializatã în lupta împotriva degradãrii ºi criminalitãþii în stradã. Rutelli a contra-atacat, menþionând patru prevederi prin care centrul-dreapta “a permis recrudescenþa unor acte criminale din partea unei mici minoritãþi de români care trãiesc

în Italia”. El a menþionat legea care a permis intrarea a 141.620 de români, aprobarea directivei UE în care nu se prevede interdicþia de revenire în Italia a imigranþilor

comunitari care sunt îndepãrtaþi din þarã, abolirea vizelor pentru cetãþenii români ºi neprevederea niciunei limite privind intrarea lor în Italia. Decretul aprobat dupã uciderea Giovannei Reggiani a permis “expulzarea din Roma a 280 de imigranþi, majoritatea comunitari ºi aproape toþi români, în termen de câteva luni”, a spus Rutelli, precizând cã este “o mãsurã eficientã deoarece cei vizaþi ºi gãsiþi din nou în Italia riscã pânã la 10 ani închisoare. Prevederea a încetinit sosirea altor imigranþi fãrã un loc de muncã ºi care îºi gãsesc o locuinþã precarã”. Rutelli este þinta criticilor cu atât mai mult cu cât zilele trecute a fost prezent chiar în gara La Storta, locul unde a fost comisã agresiunea românului Rus. Planul lui conjugã “civilizaþia integrãrii cu intransigenþa faþã de criminalitate”. Este vorba de un plan extraordinar, care prevede iluminatul ºi supravegherea zonelor de risc, o reþea care sã permitã lansarea de SOS-uri în caz de necesitate, potenþializarea semnalului celularelor în trenuri ºi brãþãri electronice care lanseazã alarma. Campania electoralã se focalizeazã prin urmare asupra unei teme incomode, relevã “Il Giornale”, care îl citeazã ºi pe fostul prefect al Romei, Achille Serra, în prezent membru al PD, care a precizat cã “este deconcertant sã se constate încã o datã cã se doreºte sã se foloseascã fapte de cronicã neagrã pentru a obþine rezultate electorale”. Alemanno ºi Rutelli se vor confrunta duminicã, 27 aprilie, în al doilea tur de scrutin pentru funcþia de primar al capitalei italiene.

Ioan Rus nu-ºi mai aminteºte faptele sale

L-a lovit amnezia X agresorul român nu-ºi mai aminteºte nimic din seara în care a violat-o pe studenta originarã din Lesotho X românul a fost izolat dupã ce a încercat sã agreseze psihologul închisorii Ancheta în cazul Rus avanseazã rapid. Judecãtorul de instrucþie italian a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice asupra lui Ioan Rus, principalul suspect în cazul agresãrii la Roma a fiicei ambasadorului statului Lesotho în Italia, în noaptea de 17 spre 18 aprilie, informeazã agenþia ANSA. Expertiza, ale cãrei rezultate vor fi cunoscute în circa trei sãptãmâni, urmeazã sã determine dacã acuzatul “se aflã în condiþii de capacitate mintalã pentru a putea participa în mod util la anchetã”. Magistratul italian a mai solicitat verificarea “capacitãþii intenþionale” a lui Rus în momentul comiterii faptelor de care este suspectat. Ioan Rus, aflat în detenþie la Roma sub acuzaþia de tentativã de omor, violenþã sexualã ºi sechestrare de persoanã, împotriva unei studente la masterat originarã din Lesotho, a fãcut primele declaraþii pe 19 aprilie, în vederea confirmãrii arestãrii, pentru redactarea ordinului de arest. Judecãtorul pentru anchete preliminare a relevat gradul “foarte mare de periculozitate socialã a lui Rus, caracterul sãu deosebit de violent, totala absenþã a unor frâne inhibitoare ºi dispreþul total pentru viaþa celuilalt”, noteazã cele mai importante ziare din Peninsulã “La Repubblica”, “Corriere della Sera” ºi “Il Messaggero”, care au relevat ºi caracterul confuz al motivelor invocate de român. “Nu-mi amintesc nimic din acea searã. Îmi amintesc doar cã am ajutat o tânãrã sã traverseze strada”. Ioan Rus, românul acuzat cã a violat o studentã africanã de 31 de ani, originarã din Lesotho, în noaptea de joi, 17 aprilie, spre vineri, 18 aprilie, în apropierea staþiei feroviare La Storta, la periferia nordicã a Romei, a fost interogat de judecãtorul pentru anchete preliminare din Roma, Andrea Vardaro, sâmbãtã, 19 aprilie, dupã-

amiaza. De joi noaptea Rus este încarcerat în închisoarea Regina Coeli, în stare de izolare, unde a fost transferat pentru cã a încercat sã agreseze ºi psihologul care a vrut sã-l vadã în celulã. Rus a apãrut confuz. Nu ºtie italiana ºi chiar ºi traducãtorul a avut dificultãþi. A recunoscut cã avea în geantã un cuþit, dar “numai pentru a tãia pâine”. “Nu trãieºte într-o baracã aºa cum s-a scris, ci în casa cumnatei sale”, a precizat avocatul sãu. Acesta a explicat cã Rus are soþie ºi doi copii în România. Dupã o scurtã ºedere în Italia, familia lui a revenit în România. Rus lucra pentru o firmã de transport, iar în Italia de trei ani “nu a avut niciodatã probleme cu justiþia”. Nu are antecedente penale iar “în þara sa are numai un antecedent pentru participare la o adunare publicã”. Biroul de presã al poliþiei din Târnãveni, oraºul de unde este originar Rus, a confirmat, în schimb, cã între 1995-1998 românul a fost judecat de trei ori pentru furt ºi a fost condamnat la pedepse cu închisoarea între un an ºi jumãtate ºi patru ani. Judecãtorul a dispus o expertizã tehnicã privind hainele cu care era îmbrãcat bãrbatul în momentul agresiunii, pentru a vedea dacã conþin urme biologice ale tinerei. Totodatã, a cerut carabinierilor RIS (Secþia de Investigaþie ªtiinþificã) sã examineze ºi hainele tinerei agresate, precum ºi cuþitul, plin de sânge, recuperat în apropierea locului unde a fost comisã agresiunea. În urmãtoarele zile, se va dispune o expertizã medicalã privind înjunghierea tinerei. “A înjunghiat-o cu putere, tânãra a riscat sã moarã”, a afirmat comandantul carabinierilor din staþia Cassia. În lumina responsabilitãþii evidente a bãrbatului, arestat în flagrant delict, pentru român se profileazã o cerere de judecatã imediatã.


EUROPA

30 aprilie - 13 mai 2008

UK, IRLANDA, FRANÞA, BELGIA, LUXEMBURG, AUSTRIA

Român ucis de poliþia austriacã III

“O chestiune de oportunitate”

Deschiderea pieþei muncii în Marea Britanie irina.bucur@ actualitatea-romaneasca.ro

Liberalizarea pieþei forþei de muncã britanice pentru muncitorii din România este doar o chestiune de oportunitate, a dat asigurãri ministrul Industriei ºi Economiei din Marea Britanie, lordul Digby Jones, dupã întâlnirea avutã sãptãmâna trecutã cu premierul Cãlin Popescu-Tãriceanu. Ministrul britanic a subliniat cã þara sa este cea mai mare piaþã a muncii din Uniunea Europeanã, care nu a impus restricþii majore noilor þãri membre, dar Marea Britanie a devenit o victimã a propriului succes, deoarece fluxul migrator de muncitori a creat presiuni suplimentare asupra serviciilor sale sociale. Lordul Digby Jones a spus cã Marea Britanie înþelege cã nu este vorba de o problemã de migraþie, ci de imigraþie, iar dacã cele douã þãri doresc sã aibã succes pe termen lung în aceastã privinþã, nu trebuie sã se confrunte cu presiuni emoþionale ºi nici cu evenimente neplãcute. “Atunci când România ºi Bulgaria au intrat în UE, ne-am gândit cã este înþelept ºi în interesul pe termen lung al þãrilor noastre sã respirãm mai întâi adânc, sã analizãm situaþia ºi apoi sã decidem cum mergem mai departe. Vom revedea oricum aceastã situaþie la sfârºitul acestui an”, a afirmat ministrul britanic, subliniind cã nu trebuie sã se ajungã în situaþia ca opinia publicã sã nu doreascã migraþia muncii. Lordul Digby Jones a dat de înþeles în cele din urmã cã problema deschiderii complete pentru români a pieþei britanice a muncii este doar o chestiune de oportunitate. “Dacã dorim o relaþie bunã

pe termen lung ºi o migraþie bunã trebuie sã facem paºi mãrunþi ºi sã evaluãm situaþia în detaliu înainte de a merge mai departe. Vã rog sã mã credeþi cã nu este o chestiune de dacã, ci de când”, a afirmat ministrul Industrie ºi Comerþului din Marea Britanie.

Activitãþi pe cont propriu Aproximativ 22.500 de români au obþinut accesul pe piaþa muncii din Marea Britanie, în 2007, aproape jumãtate desfãºurând activitãþi pe cont propriu, iar autoritãþile de la Londra au amendat 194 de români pentru încãlcarea legislaþiei privind imigrarea, potrivit Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Dintre cele 27.500 de cereri ale românilor care solicitau accesul pe piaþa muncii, 22.475 au primit un aviz pozitiv. Cei mai mulþi conaþionali (10.265) au primit documente care atestã exercitarea dreptului de ºedere în calitate de lucrãtor independent, dar, având în vedere cã obþinerea acestui tip de documente nu este obligatorie pentru cetãþenii statelor membre, numãrul românilor care desfãºoarã activitãþi pe cont propriu poate fi mai mare.Totodatã, aproape 3.000 de români au obþinut accesul pe piaþa muncii din Marea Britanie în calitate de membru de familie al unui cetãþean român care lucreazã acolo, iar peste 2.800 au obþinut accesul nerestricþionat pe piaþa muncii, ca urmare a desfãºurãrii de muncã subordonatã vreme de un an. Peste douã mii au obþinut autorizaþii de muncã în domeniul agriculturii ºi aproape tot atâþia au intrat în Marea Britanie ca lucrãtori calificaþi.


II

30 aprilie - 13 mai 2008

Imigranþii au drept de vot în Irlanda

Românii care locuiesc în Irlanda vor avea drept de vot la alegerile naþionale din aceastã þarã. Irlanda va permite românilor, polonezilor, cehilor, slovacilor ºi altor zeci de mii de cetãþeni ai Uniunii Europene care au venit la muncã în Irlanda sã voteze la alegerile naþionale, decizie ce ar putea remodela peisajul politic al þãrii, scrie cotidianul The Guardian. Irlanda are o populaþie totalã de aproximativ 4,5 milioane, strãinii din alte state UE, dar ºi din China ºi Africa reprezentând 12% din populaþie. Pânã în prezent, muncitorii imigranþi din UE nu aveau drept de vot la alegerile generale sau locale din Irlanda. Potrivit planurilor ministrului Lenihan, toþi cetãþenii altor state UE aflaþi în Irlanda, fie cã vor sã obþinã permis de rezidenþã sau cetãþenie irlandezã, fie cã nu doresc acest lucru, vor avea dreptul de a vota. Pentru a obþine rezidenþa permanentã sau cetãþenia irlandezã migranþii trebuie sã treacã un test de limbã englezã, a precizat ministrul integrãrii, Conor Lenihan. Oficialul irlandez a precizat însã cã þara sa nu doreºte sã promoveze un model multicultural pentru integrarea imigranþilor similar celui din Marea Britanie, care a dus la crearea de “ghetouri etnice”. “Irlanda va alege calea de mijloc între cele mai grave greºeli ale multiculturalismului ºi asimilarea extremã. Nu se va insista în manierã americanã pe þinutul mâinii în dreptul inimii ºi salutarea steagului în fiecare zi, dar nici nu vom încuraja crearea de zone rasiale sau etnice

separate”, a explicat ministrul irlandez. În opinia sa, “nimic nu are efect mai puternic în integrarea oamenilor decât acordarea permisiunii de a participa la luarea deciziilor politice, prin votul lor care poate modela statul în care se aflã. Nepermiþându-le sã voteze, le amâni decizia de a se integra ºi de a deveni pe deplin cetãþeni irlandezi. Dreptul la vot este o caracteristicã esenþialã a cetãþeniei, ºi de aceea cred cã a venit momentul sã extindem acest drept ºi asupra cetãþenilor UE care trãiesc în þara noastrã”, a afirmat Lenihan. Ministrul integrãrii a respins ideea limitãrii numãrului de muncitori strãini legali din þarã, chiar ºi în contextul unor perspective economice nu tocmai încurajatoare. El a precizat totuºi cã Irlanda îºi va întãri controalele la frontierã pentru a împiedica imigranþii ilegali ºi solicitanþii de azil sã pãtrundã în þarã. “Nu poate exista integrare fãrã deportare”, a mai spus el.

EUROPA

Au primit câte 300 de euro

Romi expulzaþi din Franþa

Un nou transport de 150 de romi, care locuiau ilegal în suburbiile Parisului ºi ale altor oraºe din Franþa, ºi care au solicitat sã revinã în þarã, a sosit sãptãmâna trecutã pe Aeroportul Internaþional Traian Vuia din Timiºoara. Acestora li se alãturã ceilalþi aproape o mie de romi reveniþi în þarã de la începutul anului. Ca ºi în cazurile anterioare de repatriere la cerere, la plecarea spre România fiecare adult a primit de la autoritãþile franceze câte 300 de euro ºi fiecare minor câte 100 de euro, plus bilete de avion. De asemenea, francezii vor da fiecãrei familii de romi repatriaþi câte 3.500 de euro pentru a-ºi cumpãra animale necesare înfiinþãrii de microferme. Romii repatriaþi nu aveau drept de ºedere în Franþa, singura sursã de venit a acestora fiind cerºetoria. De aceastã datã ei au acceptat de bunãvoie repatrierea, ºtiind cã vor primi bani de la autoritãþile franceze. Toamna trecutã, ambasadorul Franþei la Bucureºti, Henri Paul, a vizitat familiile de romi expulzaþi din Franþa în vara lui 2006, pentru a vedea în ce condiþii se aflã fermele de animale pentru care au primit bani, ºi a constatat cã romii au sacrificat porcii, oile ori vacile pentru a se hrãni, alþii spunând cã animalele au murit, pentru cã

nu au avut ce sã le dea de mâncare. De asemenea în cursul sãptãmânii trecute au mai aterizat douã aeronave cu romi din Franþa, ultimul transport fiind în ajunul Paºtelui. Prefectul de Timiº, Ovidiu Drãgãnescu a avertizat autoritãþile franceze cã romii ar putea profita de aceste programe de repatriere pentru a obþine bani, mai ales

cã cei mai mulþi spun cã au de gând sã se întoarcã în Franþa. În prezent nu existã date care sã arate dacã o persoanã a fost repatriatã de douã ori. Primele transporturi cu romi au venit în þarã, la Timiºoara, în decembrie 2007, iar de atunci au mai sosit peste zece astfel de grupuri, în total aproximativ 1.500 de persoane.


30 aprilie - 13 mai 2008

EUROPA

III

Se dãdea om al legii

Român ucis de poliþia austriacã Un român a fost ucis, iar alþi doi rãniþi ºi arestaþi de poliþia austriacã, în apropiere de Viena, dupã ce, pretinzând cã sunt poliþiºti, au vrut sã fure de la agenþi de poliþie îmbrãcaþi în civil. Cei trei bãrbaþi aveau legitimaþii false de poliþist ºi pretindeau cã efectueazã un “control al actelor”, au abordat doi pasageri ai unui autovehicul staþionat, care erau inspectori ai poliþiei judiciare. Românii au încercat sã confiºte banii, cãrþile de credit ºi telefoanele mobile ale agenþilor. Când aceºtia ºi-au dezvãluit identitatea, spunând cã sunt oameni ai legii ºi au vrut sã îi reþinã pe cei trei infractori, unul dintre români a deschis focul. Poliþiºtii austrieci au ripostat, unul dintre români fiind ucis, Vasile Cuc, iar ceilalþi doi rãniþi ºi arestaþi. Presa austriacã a lansat o altã variantã a desfãºurãrii evenimentelor. Românii erau neînarmaþi ºi schimbul de focuri ar fi izbucnit

în momentul în care unul dintre infractori a bãgat mâna în hainã. Surse neoficiale spun cã poliþiºtii austrieci au fost primii care au tras.

Cercetãrile continuã Cei trei români sunt din Oaº, comuna sãtmãreanã Bixad, judeþul Cluj. Infractorii, Vasile ºi Dumitru Cuc ºi Cornel Pop, cu vârstele între 24 ºi 27 de ani, erau cãutaþi pentru cel puþin 10 jafuri comise împotriva turiºtilor strãini. Aniºoara Cuc, mama celor doi infractori jurã cã bãieþii ei erau cuminþi. Cel mare, Dumitru, terminase facultatea la Bucureºti. Cel mic pãrea cã ar vrea ºi el sã îºi continue studiile. Trupul lui Vasile va rãmâne în Austria pânã la finalizarea anchetei. Fratele lui, Dumitru a fost ºi el atins de gloanþele poliþiºtilor austrieci, iar în prezent este spitalizat. Aniºoara Cuc, a declarat cã nu ºtie deocamdatã când va avea loc înmormântarea, deoarece autoritãþile austriece nu vor sã trimitã

trupul fiului sãu în þarã. “Mi-am angajat cel mai bun avocat din Viena pentru a-mi putea aduce fiul acasã. Am fost pregãtitã sã mã duc dupã el, mi-am pregãtit maºina mortuarã. Dumitru, fiul meu rãnit, va fi cercetat în Austria pânã se va termina ancheta. Am vrut sã merg la el, dar nu vor sã mã lase sã vorbesc cu el”, a declarat Aniºoara Cuc. “Copiii mei nu erau deghizaþi în poliþiºti, aºa cum se observã în imaginile transmise la televizor, ºi, în plus, nu aveau pistoale asupra lor. Cum pot poliþiºtii sã deschidã focul asupra unor persoane care nu sunt înarmate?”, se întreabã mama decedatului. De la jumãtatea lunii martie, s-a constatat o creºtere evidentã a furturilor ºi agresiunilor comise de falºi poliþiºti în zone de parcare ale bulevardului periferic. Cei doi inspectori în civil se aflau în parcare, în timp ce mai mulþi colegi de-ai lor, aflaþi în apropiere, erau pregãtiþi sã intervinã.

Accident de muncã pe un ºantier irlandez

Ucis de excavator Un român în vârstã de 28 de ani ºi-a gãsit sfârºitul tragic pe un ºantier din Dublin. Adrian Mohoc lucra, alãturi de alþi români, de patru ani, ca fierar betonist. Pe data de 5 aprilie, în timp ce se afla pe ºantier, la lucru, s-a apropiat de locul în care lucra un excavator. La un moment dat, cupa excavatorului a ieºit din bolþurile de prindere ºi a cãzut exact peste Adrian. Nu s-a mai putut face nimic pentru el ºi a murit în scurt timp. A lãsat în urmã un bãieþel, pentru care plecase la muncã în Irlanda. Tânãrul tatã dorea sã-i asigure un viitor mai bun copilului sãu, dar a lãsat în spate numai lacrimi. Adrian era din comuna Tãmãºeni, satul Adjudeni, unde fusese ultima oarã cu ocazia Paºtelui catolic. Colegii sãi de lucru spuneau cã Adrian era cunoscut ca fiind un bãiat destul de cuminte, care îºi fãcea treaba foarte bine. Nimeni nu avea ce sã-i reproºeze la locul de muncã. Rudele victimei încearcã acum sã aducã acasã trupul neînsu-

fleþit la bãrbatului. Din pãcate, formalitãþile ºi documentele necesare transportãrii în þarã a corpului neînsufleþit necesitã timp ºi foarte mulþi bani. Autoritãþile irlandeze au declanºat o anchetã în acest caz.

Agenþii TAROM Bruxelles

Londra

Aeroportul din Bruxelles, Terminalul plecãri OP 44, 1930 Zaventem Tel: (322)2186382; Fax: (322)2198046 e-mail: financial@tarom.be

Adresa: Str. New Cavendish, nr.26 W1G 9TX

Paris

Tel: (44207)2243693, (44207)9353600

Adresa: Str. Des Pyramides, nr. 12 75001 Phones: (331) 47422542, (331) 42654366 Fax: (331) 42654367 Phone A/P: (331) 74372981

Fax: (44207)4872913 e-mail: lonoffice@taromuk.co.uk

Viena Adresa: Str. Opernring, nr. 21, 1010 Tel: (431)5818800, (431)5818801 Fax: (431)581880016 Tel. A/P: (431)700732728 e-mail: tarom@aon.at


II

30 aprilie - 6 mai 2008

Criza de apã din Cipru continuã X autoritãþile au redus deja cu 30 la sutã rezervele de apã în reþelele regionale de distribuþie X populaþia va avea apã curentã timp de opt ore la fiecare douã zile Apa este încã raþionalizatã în Cipru. Mãsura îi afecteazã ºi pe românii care muncesc în aceastã þarã. Insula mediteraneanã se confruntã cu o crizã de apã fãrã precedent, rezervele scãzând sub un nivel periculos de mic, iar uzinele de desalinizare sunt incapabile sã facã faþã unei cereri tot mai mari, fiind al patrulea an consecutive de secetã excesivã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al guvernului cipriot, Stefanos Stefanou, situaþia este extrem gravã. Autoritãþile au redus deja cu 30 la sutã rezervele de apã în reþelele regionale de distribuþie. Acestea vor încerca de asemenea sã importe apã din Grecia, ceea ce s-ar putea întâmpla în urmãtoarele cinci luni, a adãugat Stefanou. Reducerea rezervelor de apã presupune cã populaþia va avea apã curentã timp de opt ore la fiecare douã zile, pentru a-ºi reface rezervele. Asemenea mãsuri nu sau mai impus din anii ‘70 ºi ‘80, când Cipru a depins exclusiv de precipitaþii ºi rezervele din pânza freaticã pentru nevoile curente. Desalinizarea introdusã în anii ‘90 a pus capãt raþionalizãrii, dar creºtera cererii ºi reducerea precipitaþiilor a pus presiune pe resursele destul de slabe Rapoartele oficiale aratã cã precipitaþiile în Cipru au scãzut cu circa 20 de procente în ultimii 35 de ani, un declin pe care experþii îl atribuie schimbãrilor climatice. Cipru are douã centrale de desalinizare care funcþioneazã la capacitate maximã, iar o a treia va intra în funcþiune în iunie.

Oportunitãþi de angajare GRECIA ªI CIPRU

Gãsirea unui loc de muncã nu e o sarcinã uºoarã - este necesarã utilizarea tuturor resurselor disponibile (cunoºtinþe, familie, centre de informare, presã, asociaþii profesionale etc.), ca ºi reþeaua EURES ºi o cantitate apreciabilã de imaginaþie ºi creativitate. Organizaþia Greacã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (OAED) constituie principalul instrument pentru implementarea Politicii Guvernamentale de Ocupare. Sarcina Direcþiei pentru Angajare a OAED este de a furniza informaþii pentru ºomeri despre formare ºi oportunitãþi de angajare disponibile pe piaþa muncii, ºi luarea de mãsuri active pentru crearea de noi locuri de muncã. OAED urmãreºte plasamentele de muncã prin intermediul unor acþiuni ºi programe speciale prin “Birourile de Informaþii pentru ªomeri”, “Birourile de Informaþii pentru Întreprinderi” ºi Centrele de Promovare a Angajãrii. Toþi cetãþenii comunitãþii au aceleaºi drepturi ca ºi naþionalitatea greacã. Pentru a beneficia de aceste servicii este necesarã prezentarea documentul de identitate sau a paºaportului ºi trebuie sã aveþi o adresã de domiciliu. Veþi fi informat, în mod gratuit, despre oferta de locuri de muncã, mãsurile pentru promovarea angajãrii, formarea profesional-ocupaþionalã, beneficii ºi subvenþii. Informaþii despre “Serviciile de Ocupare” oferite de alte organizaþii din Grecia pot fi obþinute de la Centrul Naþional pentru Orientarea Profesionalã. Pe lângã instituþiile elene de pro-

Pe site-urile companiilor puteþi gãsi oricând un job fil puteþi apela ºi la serviciile Europene de Angajare – (EURES), care faciliteazã accesul la ofertele de angajare în 17 þãri ºi la o bazã de date cu informaþii de naturã generalã despre condiþiile de muncã ºi viaþã din aceste þãri. Existã însã, cum este ºi firesc întro economie de piaþã, ºi birouri private de consiliere pentru angajare. Serviciile furnizate de aceste birouri sunt gratuite, deoarece veniturile acestor instituþii provin de la angajatori. ªi nu uitaþi ziarele reprezintã resursa clasicã pentru informaþii despre cerere ºi ofertã pe piaþa muncii. Ele publicã anunþuri, cereri ºi oferte de locuri de muncã, în timp

ce unele au în supliment dedicat pieþei muncii ºi angajãrii, aºa cum este ºi cazul ziarului nostru de mare ºi micã publicitate “Anunþul românesc”, unde gãsiþi oferte de locuri de muncã nu numai din Grecia, ci din toatã Europa. Ziarul este gratuit ºi se gãseºte la birorurile Smith and Smith Hellas din Atena Central, strada Loulianou 51-53, telefon: 210.8253.110; 6942.840.271; 6942.840.272; Atena Egaleo, strada Prussis nr.10 (lângã Poliþie, Iera Odos colþ Kifisou), telefon: 210.5311.990; +30.6948.406.379 ºi Atena Menidi, strada Scoufa nr.28 (lângã benzinaria BP), telefon: 210.2406.664; 6973.640.302.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.