SPORT
9,12
Titlul se joacã
SHOW
19
Nico a rãmas fãrã voce SUPLIMENT
Anul VI z nr. 17 z 30.04 - 6.05.2008 z preþ: 1 ¤/ 1 £
Sãptãmâna aceasta X FINANÞE PERSONALE. Specialiºtii apreciazã cã preþurile imobilelor se vor liniºti PAGINA 4
X ECONOMIE. România a semnat acordul pentru oleoductul Constanþa Trieste
Inte g r ame ºi Sudoku MAXIM - 11 10 SUPLIMENT
Guvernul a promis 25.000 de euro dacã vã întoarceþi acasã
Bani de investit
PAGINA 5
X SOCIETATE. Cozmin Guºã a fãcut bancuri pe seama preºedintelui Traian Bãsescu
PAGINA 6
X SOCIETATE. Cursurile de limbã românã s-au extins în toate þãrile Uniunii Europene în care trãiesc conaþionalii noºtri
PAGINA 7
X CULTURÃ. S-a stins o legendã. Monica Lovinescu, doamna jurnalismului românesc ºi luptãtoare înfocatã împotriva comunismului, a murit la Paris PAGINA 13
X VEDETE. Dupã ce Nicoleta a plecat din HI-Q, Marius de la Akcent i-a urmat exemplul ºi a optat pentru o carierã solo PAGINA 17
X Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale (MIMMCTPL) acordã 25.000 de euro nerambursabili celor interesaþi sã-ºi deshidã o micã afacere în România 2
Vilele foºtilor ºi actualilor demnitari
Privilegii la limita legii
3
30 aprilie - 6 mai 2008
SPECIAL
Vilele foºtilor ºi actualilor demnitari
Privilegii la limita legii Diverºi politicieni cu greutate, demnitari sau doar soþii de demnitari, mame, taþi ºi fraþi ai unora care au avut cândva funcþii prin parlament sau guvern, beneficiazã în continuare de privilegii la limita legii. Indiferent de partidele care au venit la putere, guvernele de dupã 1990 au fost extrem de bunãvoitoare cu potentaþii vremii, sã le asigure case de lux la preþuri de mahala. Abia la începutul acestui an, chiriile vilelor de sute de metri pãtraþi ocupate de foºtii miniºtri au ajuns din urmã preþurile pieþei. Pânã acum, cei care câºtigau milioane de lei într-o singurã lunã, plãteau chirii modice de câteva sute de lei. În schimb, studenþii care nu mai aveau loc în cãmine, plãteau chirii cât salariile pãrinþilor. Recent a ieºit la ivealã ºi informaþia conform cãreia Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe (ANL) ar construi un complex rezidenþial pe strada Fabrica de Cãrãmidã din Bucureºti, unde ar fi primit locuinþe foºti demnitari ºi rude de-ai lor. Construcþia blocurilor nu a fost mediatizatã în presã, sã afle tot poporul, demonstreazã un raportul al Departamentului de Control al Guvernului, trimis Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Cartierul de lux “secret” era mai degrabã secretul unor oameni puternici din fosta guvernare, deoarece construcþia a început în 2002. De asemenea, potrivit raportului, ANL “nu a monitorizat situaþia terenurilor conform prevederilor stabilite în Convenþie cu privire la dobândirea terenului de cãtre beneficiari”. Unele din cele 90 de vile prevãzute în planul ANL ar fi acum în proprietatea mamei lui Miron Mitrea, pe atunci ministru al Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, a senatorului PSD Alexandru Athanasiu ºi a finului sãu - Cristian Rizea, care era ºef al Agenþiei pentru Tineret. Au mai primit locuinþe în complexul rezidenþial Aida Bejenaru, fosta gardã de corp a lui Adrian Nãstase, Elena Udrea - soþia omului de afaceri Dorin Cocoº, Gelu Cãtãlin Opaschi, fiul fostului consilier prezidenþial Victor Opaschi, scria “Cotidianul”.
Locuinþe de protocol Cu vilele aflate în administrarea RAAPPS, ocupate de demnitarii rãmaºi fãrã funcþii, lucrurile au fost mai simple. Guvernul a
adoptat o ordonanþã prin care a numit imobilele respective locuinþe de protocol ºi a mãrit chiriile de 15 ori… în euro. Care mai de care s-a grãbit sã fugã ºi casele în care stãteau fãrã sã mai aibã vreun temei legal. Printre ei Mircea Geoanã, ªerban Mihãilescu, Gelu Voican Voiculescu, Mioara Roman, fosta soþie a lui Petre Roman, Bujor Sion, protejatul lui Ion Iliescu, ºi Paul Niculescu-Mizil, fost ministru în perioada comunistã. Pânã în februarie unii din ei plãteau maxim 200 de euro pentru casele de sute de metri pãtraþi, cu etaje ºi terase somptuoase, acum au de plãtit cel puþin 10 euro pentru fiecare metru pãtrat, pe lunã. ªerban Mihãilescu spunea cã pleacã pânã la Paºte, alþii s-au revoltat ºi au încercat sã se judece cu statul. Mircea Geoanã spunea ºi el cã pleacã în câteva luni, dupã ce terminã finisajele la noua sa casã. Dar era revoltat cã trebuie sã plãteascã o chirie lunarã de 3.000 de euro l-a revoltat. “Nu sunt de acord nici sã stau pe pomanã, dar nici pe asemenea sume enorme”, a afirmat preºedintele PSD. El a uitat cã, înainte de majorare, plãtea 689,41 lei noi, adicã mai puþin de 200 de euro, pentru o casã cu o suprafaþã utilã de aproape 250 mp ºi o curte de peste 400 mp. Mihãilescu plãteºte acum pentru un imobil de 425 mp ºi un teren aferent de peste 300 mp, 4.390,73 de euro pe lunã, Mioara Roman trebuie sã dea aproape 6.000 de euro pe lunã, Bujor Sion, pentru 5.200 de euro iar Gelu Voican Voiculescu, 3.440 de euro. Nici apartamentele nu au scãpat de mãrirea chiriilor. Vasile Dâncu locuieºte într-un apartament de 173 mp ºi trebuie sã dea acum o chirie de 606,59 euro iar europarlamentarul Adrian Severin scoate din buzunar 758,48 euro pentru apartamentul de aproape 200 de mp din bulevardul Kiseleff.
Ce spune legea Potrivit legii din 2001, pot beneficia de locuinþa de serviciu “persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã numite sau funcþii asimilate funcþiilor de demnitate publicã, secretarii generali, precum ºi persoanele care sunt
Mircea Geoanã va pãrãsi locuinþa în care este acum chiriaº încadrate pe funcþii din cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþiilor publice”. Aceeaºi lege prevede foarte clar cã toate contractele de închiriere încheiate cu aceste persoane “înceteazã de drept la data încetãrii calitãþii care a determinat atribuirea locuinþei de serviciu”. Deºi, mulþi chiriaºi ar fi trebuit sã pãrãseascã casele la sfârºitul anului 2004, ei au mai beneficiat de locuinþele ieftine pânã în luna martie a anului curent. În ultimii doi ani, situaþia lor a fost amplu dezbãtutã în presã ºi câþiva au plecat de bunã voie, fãrã sã facã prea mare vâlvã. Alþii, precum Georgiu Gingãraº, Joiþa Tãnase, fost procuror general al României, au preferat sã se judece cu RAAPPS-ul. Majoritatea vilelor aflate în patrimoniul RAAPPS încã sunt ocupate de personaje ale lumii politice, de la foºti lideri comuniºti gen Paul Niculescu Mizil, ªtefan Andrei ºi cumnata Elenei Ceauºescu, pânã la actuali politicieni care nu mai deþin funcþiile necesare pentru a ocupa astfel de case, noteazã Hotnews.ro.
Doar bulgarii primesc mai puþin
Cele mai mici salarii din UE irina.bucur@ actualitatea-romaneasca.ro
Angajaþii români sunt printre cei mai prost plãtiþi din Uniunea Europeanã, ºi doar bulgarii primesc mai puþin, conform datelor publicate de Institutul german de statisticã pentru anul 2007. Cu toate acestea, nivelul salariilor din România a crescut cu peste 30% în ultimul an. Astfel, costurile medii plãtite de angajatori pentru o orã de muncã se ridicã în România la 3,90 euro, iar în Bulgaria, la 2,10 euro. Comparativ, cel mai mult plãtesc angajatorii din Danemarca (35 de euro pe orã) sau Suedia (33,40 euro). În medie, o orã de muncã în UE este plãtitã cu 22,80 de euro. Tendinþa este însã una de creºtere, lucru care se observã de altfel chiar mai uºor în þãrile unde angajaþii sunt cel mai prost plãtiþi. Astfel, dacã în statele membre cu o medie de peste 20 de euro pe orã salariile au crescut cu aproximativ 5% în 2007, la un nivel mediu de sub 10 euro, creºterea a înregistrat cote situate între 10% ºi 30%, potrivit cifrelor furnizate de institutul menþionat. Costurile salariale generale au crescut în România cu 30,4%, în Bulgaria cu 16,9%, iar în Polonia cu 14,5%, conform aceleiaºi surse.
3
30 aprilie - 6 mai 2008
ECONOMIE
AFLI MAI MULT
România, Croaþia ºi Serbia au semnat acordul
Oleoduct Constanþa-Trieste X construcþia conductei face parte din obiectivului UE de reducere a dependenþei energetice faþã de Rusia ºi þãrile din Orientul Mijlociu narcisa.carbuneanu@ actualitatea-romaneasca.ro Reprezentanþi ai României, Croaþiei ºi Serbiei au semnat, sãptãmâna trecutã, la Bucureºti, acordul acþionarilor pentru înfiinþarea firmei responsabile de dezvoltarea oleoductului Constanþa-Trieste, dar realizarea efectivã a proiectului depinde de implicarea Italiei ºi Sloveniei. “Fãrã Italia ºi Slovenia nu va fi niciun proiect”, a declarat directorul general executiv ºi membru în Consiliul de Administraþie al companiei JANAF (Croaþia), Vladimir Vrankovic. Construcþia oleoductului implicã cinci state, respectiv România, Serbia, Croaþia, Italia ºi Slovenia. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei ºi Finanþelor Viorel Palaºcã, Slovenia ºi Italia nu ºi-au desemnat încã firmele care sã le reprezinte în proiect. “În Italia se aºteaptã alegerea noului Guvern, care va decide implicarea sau nu în proiect. Indiferent de participarea Italiei, proiectul poate merge mai departe. Existã ºi alte variante de traseu”, a apreciat Palaºcã. Din partea României, în firma de proiect sunt implicate companiile Oil Terminal ºi Conpet, în timp ce din Serbia va participa Transnafta, iar din Croaþia, firma JANAF. Compania de proiect va fi înregistratã în termen de 45 zile la Londra ºi va fi condusã, probabil, de un manager neutru, care sã nu provinã din niciuna din cele trei þãri implicate. Oleoductul Pan European Oil Pipeline (PEOP), cu o lungime de 1.400 kilometri, va traversa România, Serbia, Croaþia ºi Slovenia, spre Italia, ºi va fi una dintre rutele directe de transport a petrolului din zona esticã a Mãrii Ne-
¤¤¤ Mai puþini bani în þarã în 2008 Dacã ani la rând, în prag de Crãciun ºi de Paºte, România se scãlda într-o mare de euro, tradiþia nu se respectã în 2008, spune Banca Naþionalã. ªi asta, pentru cã Spania ºi Italia, statele în care lucreazã majoritatea românilor plecaþi din þarã, sunt cele mai afectate de criza internaþionalã izbucnitã anul trecut pe piaþa americanã. Italia ºi Spania au fost zguduite de criza internaþionalã ºi înregistreazã pierderi în construcþii. Adicã exact în domeniul în care sunt angajaþi foarte mulþi români. O parte dintre ei, chiar ºi cei care erau patroni, s-au întors acasã. Cu muncitori cu tot, desigur tot români. Anul trecut, românii care lucreazã în strãinãtate au trimis în þarã peste ºapte miliarde de euro. Cei de la BNR cred cã suma o sã scadã în 2008.
¤¤¤ Dobânda la titlurile de stat pe cinci ani urcã la 9,5%
gre cãtre piaþa europeanã. Construcþia conductei face parte din obiectivului Uniunii Europene de reducere a dependenþei energetice faþã de Rusia ºi þãrile din Orientul Mijlociu. Palaºcã a spus cã deocamdatã managementul firmei va fi asigurat de un consiliu director format din ºase membri, câte doi
din fiecare þarã care a semnat marþi acordul acþionarilor. Capitalul social al firmei este format din 2.100 de acþiuni, cu valoarea de 100 lire sterline pe titlu, iar fiecare þarã va controla câte o treime. Astfel, Oil Terminal ºi Conpet vor deþine fiecare câte 350 de acþiuni, iar Transnafta ºi JANAF câte 700 de titluri.
Companiile strãine, Rapoarte “samsari de contracte” periodice pe X sistemul de subcontractare prezintã mai multe probleme, una dintre acestea fiind faptul cã nu întotdeauna pe piaþa româneascã se gãsesc cele mai bune firme care sã subcontracteze Ministrul Transporturilor Ludovic Orban (foto) susþine cã una dintre problemele mari privind realizarea infrastructurii rutiere o constituie “tipul de companii care lucreazã în România”, deoarece companiile româneºti nu au experienþã, iar unele companii strãine au devenit “un soi de samsari ai contractelor” Prezent recent la Sinaia la un seminar pe tema infrastructurii de transport din România, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a afirmat cã una dintre problemele “mari” legate de realizarea infrastructurii rutiere în România o reprezintã, “pe de o parte, tipul de companii care lucreazã în România ºi, pe de altã parte, o gravã crizã de mânã de lucru în construcþii”. “Existã câteva tipuri de companii care lucreazã în România. Existã companiile româneºti, care nu au experienþã foarte mare în ceea ce priveºte construcþia de autostrãzi. Pe de altã parte, existã companii strãine care au o carte de vizitã impresionantã, numai cã au trimis în România un director, poate ºi vreun inginer, n-au niciun utilaj, angajeazã oameni aºa cum îi angajeazã ºi devin un soi de samsari ai contractelor, adicã nu au capacitatea de a derula ei ca investitori proprii contractele ºi subcontracteazã”, a mai declarat ministrul Transporturilor. Ludovic Orban a adãugat cã sistemul de subcontractare prezintã mai multe probleme, una dintre acestea fiind faptul cã nu întotdeauna pe piaþa româneascã se gãsesc cele mai bune firme care sã subcontracteze. Ministrul Transporturilor a precizat cã au fost numeroase cazuri în care zeci de companii româneºti subcontractoare au falimentat în momentul în care autoritãþile au reziliat contractele cu unele companii strãine. “Nu vreau sã dau exemple, ca sã nu fiu dat în judecatã ulterior, dar am reziliat foarte multe contracte cu firme strãine, iar în cursul procesului de reziliere am avut contracte în care au fost falimen-
5
taxa auto
Premierul Cãlin Popescu Tãriceanu a cerut Ministerului Mediului ºi Administraþiei Fondului de Mediu sã prezinte rapoarte periodice în care sã se detalieze modul de utilizare a sumelor care vor fi obþinute din taxa de poluare auto. Tãriceanu a amintit cã fondurile colectate din taxa pe poluarea pentru autovehicule vor fi utilizate pentru finanþarea proiectelor ºi programelor pentru ºapte domenii de protecþie a mediului, printre care înnoirea parcului auto, având în vedere cã 54% din maºinile din România au un grad ridicat de poluare.
Ministerul Economiei ºi Finanþelor a vândut obligaþiuni pe cinci ani la un randament maxim de 9,5% pe an, faþã de 9%, cât acceptase la emisiunea precedentã, organizatã în luna februarie. Statul a vândut titluri în valoare de 136,5 milioane de lei (aproape 38 de milioane de euro), în condiþiile în care volumul anunþat al emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar ofertele înaintate de investitori au totalizat 754 de milioane de lei. Titlurile au fost adjudecate la un nivel mediu al randamentului de 9,4%, faþã de 8,97%, la licitaþia din februarie.
¤¤¤ România ar putea ajunge Italia în 2020 Peste 12 ani produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/capita) al Românie ºi Italiei ar putea fie egale, potrivit “The Economist”. Revista britanicã a adus în discuþie aceastã posibilitate în contextual în care creºterea economicã din cele douã state s-ar menþine în parametrii actuali. “În 2006 Italia a fost depãºitã din punct de vedere al PIB-ului de Spania. În urmãtorul an ar putea sã cadã în spatele Greciei.
Investiþie în energie eolianã
tate zeci de firme româneºti care au lucrat în subantreprizã ºi care nu ºi-au încasat banii pe lucrãrile efectuate, bani pe care trebuia sã-i primeascã de la antreprenorul general”, a spus Ludovic Orban. El a susþinut cã existã firme “prestigioase” care vin în România ºi “de fapt nu au capacitatea sã implementeze proiectele pe care le au”. Orban a þinut sã precizeze cã afirmaþiile sale nu reprezintã “o plângere sau o lamentare, ci o descriere a situaþiei”. Ministrul Transporturilor a mai spus cã sunt ºi firme strãine ºi firme româneºti care “ºi-au demonstrat capacitatea ºi seriozitatea de a derula aceste contracte”. Orban a mai spus cã o soluþie ar fi crearea unor consorþii între companiile româneºti ºi cele strãine, “pentru cã e preferabil sã fie consorþii realizate decât sã se facã contracte de subantreprizã”.
Omul de afaceri Jean Valvis, care a vândut recent grupul La Dorna cãtre grupul francez Lactalis, vizeazã investiþii de câteva sute de milioane de euro în producerea de energie eolianã ºi fotovoltaicã în România. “Investiþiile în acest proiect de producere a energiei eoliene ºi fotovoltaice vor fi de câteva sute de milioane de euro. Nu le voi face singur, ci în parteneriat cu un operator stategic strãin. Vom începe sã lucrãm în circa douã luni la acest proiect”, a declarat Jean Valvis. El nu a dorit sã precizeze locul în care vor fi dezvoltate acest proiect. În afara acestei investiþii, Valvis spune cã va dezvolta producþia de vinuri de Sâmbureºti, pentru care a cheltuit pânã acum ºase milioane de euro, urmând ca o sumã similarã sã fie investitã în urmãtorii doi ani.
ITALIA
30 aprilie - 6 mai 2008
ROMÂNII, subiect de dispute politice
III
Berlusconi pregãteºte un decret cþiuni pentru imigranþii care comit infra
VIZE pentru români
X ideea îi aparþine liderul partidului italian Alianþa Naþionalã, fostul ministru de externe Gianfranco Fini Liderul partidului italian Alianþa Naþionalã, fostul ministru de externe Gianfranco Fini, a declarat într-o emisiune televizatã cã va susþine rediscutarea în cadrul Uniunii Europene a reintroducerii obligativitãþii vizelor de intrare pe teritoriul italian pentru cetãþenii români. Alianþa Naþionalã a lui Gianfranco Fini face parte, alãturi de Liga Nordului a lui Umberto Bossi, din coaliþia de dreapta condusã de Silvio Berlusconi, care a câºtigat alegerile legislative anticipate din 13-14 aprilie. Berlusconi, în vârstã de 71 de ani, va conduce pentru a treia oarã guvernul italian. “Nu exclud posibilitatea reintroducerii vizelor de intrare pentru români ºi de a rediscuta, în cadrul Uniunii Europene, despre regulile liberei circulaþii a persoanelor”, a declarat liderul Alianþei Naþion a l e Gianfranco Fini în emisiunea de televiziune “Porta a Porta”, potrivit unei ºtiri postate pe site-ul partidului sãu. El a recunoscut cã aceste nego-
Silvio Berlusconi este hotãrât sã-i împiedice pe români sã mai ajungã în Italia
cieri vor fi dificile, însã a adãugat cã “nimic nu este imposibil”. Liderul Alianþei Naþionale a explicat cã lupta împotriva criminalitãþii presupune “toleranþã zero la pãtrat”, deoarece “principiul solidaritãþii abstracte a dus la ilegalitate: toleranþã zero nu înseamnã sã fim reacþionari sau nostalgici ai dictaturii, ci sã impunem respectarea legilor, toleranþa nelimitatã duce la intoleranþã”, a spus Fini. Declaraþiile lui Fini, fost vicepremier ºi ministru de externe în precedentul cabinet al lui Silvio Berlusconi, intervin în condiþiile reaprinderii în Italia a dezbaterilor despre siguranþã ºi imigraþie, de un incident violent care l-a avut protagonist pe românul Ioan Rus, considerat un al doilea caz “Mailat”. Ioan Rus a fost arestat sub acuzaþia cã a agresat sexual ºi înjunghiat o femeie în vârstã de 31 de ani din Lesotho. La sfârºitul lunii octombrie 2007, uciderea la Roma a unei femei în vârstã de 47 de ani, Giovanna Reggiani, de cãtre românul Nicolae Romulus Mailat, a generat o puternicã reacþie emoþionalã în Italia ºi a dus la adoptarea unui decret care faciliteazã expulzarea cetãþenilor comunitari, în numele siguranþei publice. Cazul Rus a reaprins disputa politicã pe marginea siguranþei pe strãzile din Roma. Viitorul ministru de interne al Italiei Roberto Maroni (care este membru al Ligii Nordului) anunþã ºi el mãsuri specifice faþã de imigranþii români, aºa cum reiese din interviul acordat de acesta cotidianului “Corriere della Sera”. “Trebuie gãsitã o soluþie pentru ei. O mãsurã ad-hoc, de vreme ce sunt membrii ai UE”, afirmã Maroni în interviul citat. El reproºeazã, totodatã, Guvernului Romano Prodi, cã nu a pus “limitele necesare” sosirii românilor în Italia, dupã intrarea þãrii lor în Uniunea Europeanã, la 1 ianuarie 2007. “Nu vrem sã militarizãm teritoriul, ci sã-l controlãm”, a mai explicat viitorul ministru de interne de la Roma, dupã ce evenimente de ultimã orã, au suscitat o polemicã aprinsã în Peninsulã cu privire la siguranþa internã.
Moratoriu în cazul imigranþilor români Câºtigãtorul alegerilor din Italia, Silvio Berlusconi, doreºte începerea tratativelor cu România pentru obþinerea unei derogãri de la normele UE, care sã permitã autoritãþilor italiene “filtrarea” fluxului de imigranþi români, informeazã cotidianul “Il Tempo”. “Prodi nu a miºcat un deget când, în ianuarie 2007, s-au deschis frontierele pentru România. Putea negocia un moratoriu pentru reducerea libertãþii de acces a românilor în Italia, aºa cum au fãcut toate þãrile importante din Europa”, a subliniat Silvio Berlusconi, invitat într-o emisiune radiofonicã. “Din cauza stângãciilor Guvernului Prodi, în cadrul cãruia Rutelli, candidatul la primãria Romei, era vice-
premier, delincvenþa a primit un mesaj de genul «veniþi pentru a fura ºi jefui pentru cã aici puteþi scãpa basma curatã». Vom demara tratative cu România
Normele UE, dificil de modificat
Guvernul român considerã cã modificarea normei europene referitoare la circulaþia liberã a cetãþenilor UE, invocatã de Italia, este foarte dificilã, a declarat ºeful Departamentului pentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni (DRRP), secretarul de stat Mihai Gheorghiu. “Directiva CE numarul 38 trebuie sã fie inclusã în legislaþia oricãrei þãri. Dacã se vrea limitarea liberei circulaþii,
acest lucru nu se poate face decât la nivelul Uniunii Europene, dar printr-un mecanism destul de complicat”, a explicat Mihai Gheorghiu. El a comentat astfel, declaraþiile recente ale unor politicieni italieni care vor face parte probabil din viitorul guvern italian condus de Silvio Berlusconi. “Asistãm din nou la declaraþii electorale, care vor sã rãspundã unei sensibilitãþi a oamenilor. Nu
pentru a obþine o derogare de la normele Uniunii Europene, care sã ne permitã filtrarea fluxului de imigranþi”, a adãugat Berlusconi.
cred cã un milion de români pot fi traºi la rãspundere pentru acþiunile uneia, a doua sau a 100 de persoane care comit infracþiuni”, a declarat oficialul român. Gheorghiu se teme însã cã astfel de declaraþii pot alimenta rasismul. “Cred cã italienii au o imagine distorsionatã despre români ºi România. Trebuie sã facem mai mult în acest sens”, a spus Gheorghiu.