Actualitatea-Romaneasca Nr 14

POLITIC

SOCIAL

Jamie Oliver: Fără IMIGRANŢI aş da FALIMENT

PAGINA 10

EVENIMENT

Un ministru olandez propune un cod de alertă privind circulaţia forţei de muncă în spaţiul UE

PAGINA 8

„HAI ACASĂ: LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA!”

PAGINA 2

GR

AT UI T

Ziarul românilor de pretutindeni

ANUL 11 | NUMĂRUL 14 | ITALIA ŞI SPANIA | 7 SEPTEMBRIE - 20 SEPTEMBRIE 2013

Cea mai frumoasă româncă

din afara graniţelor ţării a fost desemnată

Izabela Stăncicu din Spania

Cea de-a treia seară a Festivalului Callatis a reunit pe 24 august în Portul Turistic din Mangalia atât turişti şi localnici, cât şi numeroşi români din afara ţării, veniţi să-şi susţină aspirantele la titlul de Miss Diaspora.

ROMÂNI ÎN LUME

Moştenirea uriaşă lăsată de un preot italian unei românce, blocată de tribunal PAGINA 10

ROMÂNI ÎN LUME

În ce domenii lucrează cei mai mulţi români plecaţi la muncă în Italia PAGINA 8

ROMÂNI ÎN LUME

O româncă, RĂNITĂ GRAV în urma unei explozii accidentale pe o plajă din Italia PAGINA 10

SOCIAL

Peste 5.000 de oameni prezenţi la eveniment La eveniment a fost prezent şi primarul Mangaliei, Cristian Radu. El a urmărit din public, alături de familie şi locuitorii oraşului, manifestările desfăşurate sub deviza „România, dragostea mea“.

Concursul Miss Diaspora 2013 a fost conceput în urmă cu 13 ediţii ca o modalitate de promovare a României ca destinaţie turistică şi a fost adresat tinerelor de origine română din diaspora.

Dintre cele 22 de finaliste selecţionate de asociaţiile româneşti din 15 ţări au continuat competiţia pentru titlul Miss Diaspora 2013, 16 concurente din 11 ţări.

Frumoasele românce stabilite în ţări precum: Italia, Spania, Ucraina, Olanda, Republica Moldova sau Austalia au avut de trecut câteva probe de foc prin care şi-au etalat calităţile în faţa juriului din care au făcut parte regizorul Cristian Mihăilescu, soprana Felicia Filip, Ionela Vanrees Zota fondatorul Agenţiei de presă pentru Românii de pretutindeni, Agnes Toma - designerul care a asigurat vestimentaţia concurentelor şi alţii.

După ce s-au prezentat în faţa publicului şi a juriului, cele 16 concurente au avut de trecut proba dansului popular, pe cea de promovare şi aptitudini. Doar 10 concurente au fost alese drept finaliste, nu înainte de a depăşi proba de aptitudini,

unde au ales să cânte, să danseze sau să deseneze. După voturile de pe Realitatea.Net, Facebook şi după votul juriului, concursul de Miss Diaspora 2013 a fost adjudecat de Izabela Stăncicu din Spania, care a câştigat şi titlul de Miss Popularitate.

Frumoasa româncă locuieşte de 9 ani în Spania, a participat la mai multe şedinţe foto profesionale şi a dorit să se înscrie în acest concurs pentru a demonstra că este o luptătoare şi câştigătoare în tot ceea ce îşi propune.

Pe locul al II-lea şi al III-lea s-au situat Dragana Belic din Serbia, respectiv Cristina Pantea din Ucraina, la egalitate cu Andreea Pancea din Italia.

4.900 euro pentru un copil după opt ani, România redeschide către italieni adopţiile internaţionale PAGINA 12

POLITIC

Cristian David vrea congres mondial al românilor de pretutindeni PAGINA 8

RELIGIE

Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică PAGINA 13

CULTURAL

Românii de pretutindeni au participat la ziua dedicată culturii româneşti PAGINA 14

2

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Ziarul românilor de pretutindeni

Actualitatea românească

3

„HAI ACASĂ: LIMBA ROMÂNĂ întâlnirea anuală cu reprezentanţi ESTE PATRIA MEA!” ai mass media de limba română din afara graniţelor României

Peste 80 de reprezentanţi ai presei de limbă română din Europa, Statele Unite ale Americii, Australia şi, bineînţeles, din România au participat la simpozionul “Hai Acasă! - Limba română este patria mea”, organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (condusă de Doru Dinu Glăvan), cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism, din cadrul Guvernului României.

Aflat la cea de-a XIII-a ediţie, simpozionul românilor de pretutindeni a avut ca temă, în acest an, “limba română e patria mea”.

Parlamentul României a legiferat sărbătorirea Limbii Române pe 31 august, pentru a se sincroniza cu fraţii noştri de peste Prut. Mai bine mai târziu decât niciodată! Sunt de admirat românii din Republica Moldova care au celebrat Ziua Limbii Române, nu limba moldovenească, încă din 31 august 1989.

“Nu spun că alte limbi, alte vorbiri, nu ar fi minunate şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă (...).

Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte”, ne-a lăsat scris Nichita Stănescu.

“Fiecare român e important!”

Zvetlana Preoteasa, directorul general al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, a declarat că limba română este şi patria românului care face oale la Horezu, şi a cântăreţului de muzică populară din Canada, şi a profesoarei de limbă română care a fost obligată să plece în Italia să spele geamuri. Aşa cum spunea, de altfel, şi Stejărel Olaru (secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindineni): fiecare român este important!

Cristina Liberis (consilier al ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni) a suţinut că “rolul jurnalistului din diaspora este mult mai important decât cel al jurnalistului care activează într-o instituţie de presă din România, pentru că trebuie să menţină viu şi spiritul limbii române”. Indiferent de locul unde trăim, trebuie să ne servim patria. Vorbim cea mai frumoasă limbă şi nimeni nu ne poate despărţi, decât trădarea ei.

Este nevoie de unitatea românilor, de unitatea limbii.

Academicianul Răzvan Theodorescu a făcut, în cadrul simpozionului de la Mangalia, o incursiune în evoluţia limbii române ca element specific şi definitoriu al identităţii naţionale.

De asemnea, el a definit limba română ca fiind un “dar apostolic”.

“Mă bucur că peste hotare sunt din ce în ce mai mulţi români care-şi folosesc limba maternă în tot mai multe împrejurări. Şi, ceea ce e de remarcat, se păstrează o limbă mai corectă şi mai curată decât cea vorbită astăzi în România. Aceasta şi ca o posibilă formă de apărare împotriva inevitabilei integrări în cultura ţărilor de adopţie, limba română rămânând doar în patrimoniul familial pentru cei din diaspora” – a conchis distinsul academician.

Lira tracă Jurnalistul Mihai Eminescu atrăgea atenţia asupra batjocoririi limbii române, încă din secolul al XIX-lea: “Şi limba strămoşească e o muzică şi ea ne atmosferizează cu alte timpuri mai vrednice şi mai mari decât ticăloşia de azi, cu timpuri în care unul s-au făcut poporul şi una limba. De fiecare cuvânt vechi se ţine un şir întreg de zicale, care înlocuiesc cu prisosinţă, ba întrec adesea mulţimea cuvintelor şi frazelor nouă, primite în limbă, fără de nici o rânduială”. În cadrul simpozionului, scriitorul şi jurnalistul Miron Manega (membru UZPR) a lansat provocarea recursului la valorile identitare.

Pentru a-şi ilustra discursul, l-a adus în faţa invitaţilor pe rapsodulcobzar Ion Creţeanu din Voineasa.

Acesta a interpretat “Cântecul lui Mihai Viteazu” şi o superbă doină

de cătănie, intitulată “Oltenaş du peste Olt”. Miron Manega a atras atenţia că instrumentul la care a cântat Ion Creţeanu era numit de romani, în secolul I î.Ch., Lira Tracă (Tracae Cythara). “Este posibil – a mai spus Manega – ca acesta să fie instrumentul la care a cântat Orfeu.

Vechimea instrumentului este compatibilă cu vremea imemorială, în care se presupune că ar fi trăit Orfeu. Iar acest instrument a supravieţuit doar în România”. A fost un moment de puternică emoţie spirituală aplaudat îndelung de românii de pretutindeni.

Cristina Liberis i-a invitat pe Miron Manega şi pe Ion Creţeanu să facă parte din proiectul “Cunoaşterea României prin cultura naţională”.

Jurnalistul a prezentat participanţilor un film din 1914, realizat de Octav Minar, un cercetător controversat al vieţii lui Mihai Eminescu. Pelicula “Eminescu, Veronica, Creangă” considerată una dintre cele mai valoroase piese de tezaur - a fost descoperită, în urmă cu câţiva ani, la Arhiva Naţională de Filme, de pasionaţii bibliofili Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu. Documentarul e presărat cu scene lirice, interpretate de artişti profesionişti (primele încercări de docudrama), iar poemele eminesciene sunt ecranizate artistic, cu filmări făcute în Italia şi Egipt.

“Un evreu român”

Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR a vorbit despre misiunea UZPR în relaţia cu jurnaliştii români de acasă şi de pretutindeni, despre necesitatea derulării unor parteneriate şi proiecte europene şi guvernamentale, menite să pună în valoare potenţialul cultural, turistic şi de afaceri românesc, în publicaţiile de limba română apărute în întreaga lume.

Iurie Levcic din Ucraina a vrut să demonstreze ziariştilor că “Cernăuţi are istorie românească, noi suntem încă acolo, suntem vii şi ne respectăm limba şi valorile româneşti”. A prezentat şi un film despre Traian Popovici, primar al oraşului Cernăuţi în timpul războiului, care a salvat 25.000 de suflete trimise de nazişti în lagărele de exterminare.

Acum trei ani, Dustin Hoffman a hotărât să ecranizeze personajul într-un film pe care vrea să-l producă. Până de curând, biografiile actorului american indicau că este de origine rusă, referindu-se la tatăl său. Dustin Hoffman a dezlegat, în schimb, enigma, declarând: “Sunt un evreu român”. Părinţii săi au părăsit ţara înaintea începerii Holocaustului, pentru a se instala în California. Mama sa avea un prenume românesc, Liliana. Dacă şi Dustin Hoffman susţine, cu mândrie, că este “un evreu român”, de ce nu am susţine şi noi , cu mândrie, că suntem români?

Mesajul premierului Victor Ponta pentru uniunea Ziariştilor Profesionişti Onorată asistenţă, Dragi prieteni, Vreau să vă mulţumesc pentru invitaţie şi în acelaşi timp sămi exprim regretul pentru că nu am putut fi astăzi alături de dumneavoastră. Mi-ar fi plăcut să

vă transmit personal cât de mult apreciez exemplul de românism pe care îl daţi. Nu sunt cuvinte mari, sunt realităţi cu care dumneavoastră probabil v-aţi obişnuit deoarece fac parte din cotidian. Dar faptul că scrieţi şi promovaţi limba română în afara graniţelor reprezintă un lucru extraordinar atât pentru românii din

Diaspora, cât şi pentru noi, cei din ţară. În primul rând, dumneavoastră le furnizaţi celor care au decis săşi caute împlinirea peste hotare informaţii utile, prin intermediul cărora ei menţin legătura cu ţara şi îşi formează o imagine despre ceea ce se întâmplă aici. Mai mult, le oferiţi de fapt o parte din România, contribuind la păstrarea identităţii naţionale şi la susţinerea spaţiului limbii şi culturii româneşti pe care românii de pretutindeni îl formează. În al doilea rând, dumneavoastră, jurnaliştii de limbă română care activaţi în structuri media din afara ţării, sunteţi pentru noi, cei din ţară în general şi pentru Guvern

în particular, o sursă importantă de informaţii despre comunităţile româneşti din străinătate. Jucaţi aşadar rolul esenţial al unei curele de transmisie, fiind inevitabil parte a procesului de afirmare a identităţii spiritual româneşti peste hotare.

Iată de ce cred că presa nu poate fi niciodată o ameninţare pentru securitatea naţională. Oricât ar fi de critică la adresa liderilor politici şi a autorităţilor publice, presa este un bun al democraţiei, iar libertatea sa, combinată cu responsabilitatea auto-asumată reprezintă o garanţie a echilibrului în relaţia dintre guvernanţi şi guvernaţi. În final, aş vrea să felicit Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

şi pe domnul Doru Dinu Glăvan pentru efortul continuu pe care îl depun pentru promovarea creaţiei jurnalistice de calitate, pentru apărarea libertăţii presei şi a demintăţii ziariştilor, dar mai ales pentru legătura pe care o menţin cu presa de limbă română din Diaspora.

Faceţi un lucru extraordinar pentru jurnalismul românesc şi pentru români în general. Sper ca la următoarea întâlnire pe care o să o organizaţi să pot fi prezent alături de dumneavoastră pentru a vă transmite personal gândurile mele bune, aprecierea şi dorinţa unei colaborări constructive.

Victor Ponta, Prim-ministru al Guvernului

Participarea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni la sărbătorirea Zilei Limbii Române Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a participat pe 31 august, la o serie de manifestări culturale care au avut loc la Chişinău cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”, în contextul în care, începând de anul acesta, Ziua Limbii Române are caracter de sărbătoare oficială şi în România.

Astfel, demnitarul român a participat la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova la şedinţa solemnă consacrată sărbătorii naţionale „Limba noastră cea română”, în deschiderea oficială a Conferinţei internaţionale „Limba română - limbă a integrării europene”.

La şedinţa solemnă consacrată sărbătorii naţionale „Limba

noastră cea română” au fost prezenţi preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Gheorghe Duca, ministrul culturii al Republicii Moldova, Monica Babuc, vicepreşedintele Academiei Române, acad. Marius Sala, ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Marius Lazurca, directorul ICR „Mihai Eminescu” Chişinău, Valeriu Matei, Mihai Munteanu, Artist al poporului, membri ai Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, profesori, scriitori, istorici. În cadrul intervenţiei sale, ministrul delegat Cristian David a apreciat: „Este un moment plin de semnificaţie.

Sentimentele pe care le încercăm astăzi sunt cu atât mai puternice cu cât inimile românilor de pretutindeni bat la unison. Limba este un element de unitate şi de coeziune, este factorul

care dă forţă şi vitalitate culturală şi spirituală. Limba oferă oamenilor sentimentul de apartenenţă la o conştiinţă şi un trecut istoric comun.

Ea stă la baza legăturilor noastre profunde şi de aceea vă transmit mesajul românilor de pretutindeni care vă sunt alături, iar faptul că astăzi aniversăm cu toţii Limba Română, este un moment înălţător. ” În încheierea alocuţiunii, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a afirmat: „Vă doresc din tot sufletul şi cu toată convingerea să deveniţi cât mai curând membri de facto ai acestui spaţiu european al limbii culturii si civilizaţiei, pentru că astfel măcar şi în parte vom putea împlini o aspiraţie istorică legitimă, a noastră a neamului românesc. Închei cu una dintre cele mai dintre frumoase fraze care se referă la limba

noastră şi care a fost spusă de marele poet român Mihai Eminescu: „Limba este însăşi floarea sufletului etnic al României”. În continuarea programului, ministrul delegat Cristian David a participat alături de oficialităţi din Republica Moldova la două momente pline de semnificaţie: depunere de flori la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi la dezvelirea statuii lui Grigore Vieru de la mormântul marelui poet român din Republica Moldova.

De asemenea, ministrul delegat Cristian David a participat la deschiderea Salonului Internaţional de Carte, ediţia 2013, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Acest eveniment are loc în mod tradiţional cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română”.

La acest eveniment au avut

intervenţii ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, ministrul Tineretului şi Sportului din Republica Moldova, Octavian Badişteanu, directorul ICR „Mihai Eminescu” Chişinău, Valeriu Matei, vicepreşedintele al Academiei Române, acad. Marius Sala, preşedintele Uniunii de Creaţie, Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Arcadie Suceveanu. În discursul său, ministrul Cristian David a arătat că, în continuare, cartea reprezintă un element de promovare a culturii şi spiritualităţii indispensabil educaţiei tinerei generaţii. În acest context, demnitarul român a amintit faptul că România continuă programul de donaţie de carte către Republica Moldova.

Sursa: mae.ro

4

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Eu vin cu drag în România şi mă simt foarte bine la mine acasă

actualizam problemele românilor, le ierarhizăm, tocmai pentru a cunoaşte exact situaţia în schimbare a românilor din străinătate. Aici mă refer la probleme generale, nu particulare, clasificate pentru toată lumea sau pe ţări.

Un interviu cu Dna Mihăilă Mariana, preşdintele Fundaţiei DutchRo, participantă la Simpozionul de la Mangalia Vă rugăm să ne prezentaţi pe scurt Fundaţia DutchRo din Olanda.

Ne – am înfiinţat nu demult, în 2011 dar eu sunt activă în diasporă încă din 2004 însă datorită serviciului nu am putut să fiu atât de implicată pentru că necesită timp şi bani. În decembrie 2011 am înfiinţat această fundaţie printr-un proiect finanţat de Guvernul României care, bineînţeles, cum se putea numi altfel decât “România întâlneşte Olanda”. Primul proiect a fost de mare succes, a avut un impact extraordinar asupra românilor, dar, totodată, şi asupra olandezilor, pentru că la mine prezenţa la evenimente de la bun început a fost de 40% ,prezenţa olandează, iar acum am ajuns chiar şi la 60-70% prezenţa în rândul spectatorilor olandezi.

Câţi români trăiesc în Olanda şi în ce oraşe sunt ei cu precădere?

Din datele statistice sunt în jur de 15-16.000 de români, locuiesc împrăştiaţi în toată Olanda pentru că Olanda nu este o ţară mare dar numărul românilor este mai mare în Randstad (Amsterdam, Rotterdam).

Putem vorbi o accentuare a migraţiei românilor din Italia şi Spania (ţări care se confruntă cu probleme de criză) către Olanda?

De Italia, ştiu români care s-au mutat în Olanda, am şi fost contactată în acest sens, dar de Spania nu am încă informaţii însă tot ce e posibil să existe români care sunt interesaţi de Olanda.

Olanda este o ţară deschisă pentru migraţie? Care sunt posibiltăţile de afirmare ale românilor ce vin în Olanda?

Pentru cetăţenii din ţările europene, Olanda este deschisă ca ţară de migraţie dar pentru România şi Bulgaria deocamdată piaţa muncii este închisă. Se preconizează

să se deschidă în 2014 dar sunt lucruri care sunt de realizat pe viitor, eu personal nu pot să spun cu exactitate că piaţa muncii va fi deschisă chiar în 2014.

Care sunt principalele bariere cu care se confruntă un român care doreşte să lucreze în Olanda? În primul rând piaţa muncii este închisă, şansele sunt minime. Nu mă pot referi la munca la negru, e greu de avut informaţii în acest sens.

Aţi menţionat că publicul care vine în prezent la evenimentele pe care le organizaţi este în proporţie de 60-70% un public localnic, olandez.

Cum îi atrageţi pentru că de multe ori nici cei care sunt români nu sunt prezenţi la astfel de evenimente? În primul rând, este una din condiţiile pe care Olanda o impune, unul dintre parteneri trebuie să fie de origine olandeză. Altfel nu ai şanse să râmâi în Olanda. Nu mă refer la studenţi, la aceia care sunt detaşaţi în anumite domenii, mă refer la persoanele care rămân în Olanda prin parteneriat sau căsătorie.

Astfel la evenimente sunt prezenţi soţ şi soţie deci, români şi olandezi.

Olandezilor le plac evenimentele noastre, sunt interesaţi de tradiţia română, de mâncarea românească, sunt interesaţi să fie în mijlocul românilor pentru că noi suntem un popor fain şi vesel.

Putem vorbi de români care sunt stabiliţi în Olanda şi care lucrează mai mult în zona construcţiilor sau sunt încadraţi în zona profesiilor intelectuale?

Din statistici se ştie că Olanda are cel mai mare grad de intelectuali, vorbesc de clasa superioară: doctori, profesori, etc. Românii sunt cu precădere activi în zona superioară a joburilor în Olanda.

Cum găsiţi litoralul românesc din perspectiva cetăţeanului european

turist în România? Ce aţi vrea să schimbaţi în acest sens?

Chiar azi dimineaţă m-am întâlnit cu un grup de olandezi iar una din doamne vine în Mangalia de 34 de ani pentru tratament. Însă cea mai mare problemă din câte am înţeles este că în Constanţa nu este aeroport să ajungă direct, pentru că această destinaţie este pentru oameni bolnavi. Un om bolnav are nevoie de o cursă directă din Olanda în Constanţa, el nu se poate deplasa 4 ore din Bucureşti în Constanţa, el are nevoie de toate condiţiile. În cazul de faţă, grupul de olandezi a ajuns cu taxiul din Bucureşti în Constanţa şi consider acest lucru că este unul din cele mai mari probleme.

Din punct de vedere personal, sincer, pe lângă faptul că este foarte mult soare şi cald, mie îmi place litoralul românesc. Probabil vă aşteptaţi la un alt răspuns, dar nu. Eu vin cu drag în România, şi mă simt foarte bine la mine acasă şi dacă m-aţi întrebat ce aş vrea să schimb, nu în ceea ce priveşte turismul în totul, aş spune că aş schimba în primul rând mentalitatea noastră, a românilor şi chiar le-aş da un sfat românilor: “ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”. Şi atunci din moment ce tu eşti mulţumit cu tine însuţi, sunt convinsă că îi mulţumeşti şi pe cei din jurul tău.

Ce aveţi pe agenda de activităţi începând cu această toamnă?

Am să-mi încep activităţile în noiembrie iar până în martie am o serie de artişti români ce vor veni în Olanda. Totodată, vom începe şi o emisiune în duplex, poate chiar triplex cu televiziunea România Italia, deja am făcut 3 emisiuni dar se va începe noul sezon şi cu Naţional 24 din Austria. Şi acest lucru este o cale spre unicitate în diversitate, aşa cum se spune în Uniunea Europeană.

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

“Experienţa românilor din străinătate va fi un mare câştig pentru România” Un interviu cu Daniel Ţecu din Spania - Preşedintele FADERE (Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa) Vă rog ca în câteva cuvinte să vă prezentaţi şi să ne spuneţi ce reprezintă FADERE? Sunt plecat de 17 ani din România, sunt ziarist de profesie, lucrez în lumea socială de drag, de plăcere, mă dedic oamenilor dintotdeauna, şi în lumea asociativă activez de circa 12 ani. În Spania am constituit o asociaţie cu câţiva amici din dorinţa de ajuta românii de aici. În Europa sunt 3.500.000 de români şi sunt peste 350 de asociaţii răspândite în lume care reprezintă interesele românilor.

La un moment dat o parte din aceste asociaţii, cea mai mare parte a lor de altfel, au vrut să constituie o federaţie şi m-au ales preşedintele acestei federaţii. După ceva timp am primit în FADERE şi asociaţii din SUA şi Canada. În Republica Moldova avem o asociaţie cu care colaborăm şi sperăm să intre în FADERE. În asociaţiile noastre avem şi mulţi moldoveni, nu e niciun secret că în Madrid circa 10% din cei ce îi avem în asociaţie sunt moldoveni.

M-ar interesa să aflu câteva din activităţile care le desfăşuraţi în cadrul acestei federaţii şi care este mecanismul de funcţionare al acestei federaţii?

Este foarte dificil să ţii sub

aceiaşi activitate atâtea asociaţii pentru că unele dintre ele nu au activitate iar altele sunt familiale.

Altele sunt afiliate politic şi orice opinie ce atinge zona politică deranjează pe cineva şi încurajează pe altcineva şi atunci este destul de delicat.

Pe de altă parte proiectele noastre am încercat să nu fie direct cu omul, cu persoana ci cu asociaţiile. Am încercat să sprijinim asociaţiile, să le informăm pentru a vedea cum să primească fonduri, cum să fie puternice şi cred că am reuşit.

Vă dau un exemplu de asociaţii din Spania care primeau 200 euro pe an, la un moment dat, după ce le-am ajutat, au ajuns să primească 20.000 euro pe an şi vă daţi seama cu aceşti bani câte proiecte poţi să faci. Noi ne-am atins scopul dar mai este mult de lucru pentru că problemele românilor sunt multe, unele sunt dincolo de puterea noastră, cum ar fi de exemplu taxa consulară care este foarte mare iar serviciile foarte mici, aceasta este o temă pe care noi nu putem să o rezolvăm.

Aţi încercat să veniţi cu un demers în atenţia autorităţilor de acasă ca să aveţi acest sprijin?

Da, am facut multe demersuri, va pot spune câteva dintre problemele românilor din străinătate. Noi la 6 luni

O problemă pentru Europa ar fi interdicţia pe piaţa muncii, este o problema zonală. Am făcut demersuri, am mers la Uniunea Europeană, am stat de vorbă cu Barroso, am făcut scrisori către guvern în acest sens.

Avem şi un proiect de “intoarcere acasă” pentru că noi credem că un procent de 20% din românii din străinătate se intorc acasă chiar dacă numărul românilor din străinătate nu este afectat pentru că se duc alţii în locul lor.

Problema cea mai mare este problema copiilor.

Copii românilor din străinătate au învăţat afară 2, 3, 4, 5 ani. Dar limba română, cunoştinţele de geografie şi istoria româniei au rămas la nivelul momentului la care au plecat. Vrem să facem un proiect la nivelul invăţământului astfel încât la nivel online, când copii revin în invăţământul românesc, să li se ridice printr-un curs online nivelul cunoştintelor de istorie şi geografie la niveul colegilor lor rămaşi în ţară.

O altă problemă ce mi s-a părut o prostie din partea Guvernului este că un român care locuieşte în Spania (majoritatea dintre ei au o maşină sau 2 maşini) şi vor să se intoarcă în ţară, în momentul când revin plătesc un impozit de 4-5000 euro, bani care îi pierd în momentul când vor pleca din nou în străinătate, de exemplu peste 2 ani de zile.

Eu am propus ca aceste persoane care au locuit în Europa să fie scutite de acest impozit ca să existe o libertate în momentul când aceştia vor dori să plece din nou. Evident, nu au voie să înscrie 100 de maşini, ci doar 2 maşini de familie şi apoi să poată să plece din nou fără să fie această pierdere mare în bugetul lor.

Un alt exemplu este faptul că în urmă cu 5-6 ani, Ministerul Învăţământului a promovat un

Ziarul românilor de pretutindeni proiect de limba română în străinătate. Nu este un proiect însă de mare succces, este bine că s-a făcut dar este prea puţin.

Sunt foarte multe zonele în care sunt profesori şi doar 4 elevi, şi alte zone unde sunt mulţi elevi dar nu sunt suficienţi profesori.

Este adevărat şi faptul că penultimul guvern a redus acest proiect foarte mult şi este destul de complicat. Eu cred că soluţia o reprezintă colegiile multilingve: români, spanioli, englezi. Eu sunt şi preşedintele Academiei Româno-Americane şi avem în SUA un proiect, vrem să facem 4 colegii româno-americane şi am demarat acest proiect. Am vorbit şi cu Guvernul României, sperăm să avem sprijin pentru manuale pentru acei copii ce nu pot plăti tot. Eu cred că aceasta este soluţia, atât pentru români cât şi pentru moldoveni, ar trebui să ţintim sus, să ne construim colegiile noastre în străinătate cu predare atât în română cât şi în limba ţării respective: franceză în Franţa, spaniolă în Spania şi aşa mai departe. Eu cred că suntem în stare să facem acest lucru, românii şi moldovenii sunt oameni inteligenţi şi trebuie să ţintim la proiecte mari.

Cum vedeţi revenirea românilor în ţară?

Eu vad un mare câştig pentru România. Românii din diaspora au dat 50 miliarde de euro României, mai mult decât a dat FMI-ul şi fără condiţionări.

Dar un câştig la fel de mare va fi când se vor intoarce aceşti oameni. Ei au învăţat să lucreze mai conştincios în străinătate, şi-au ridicat nivelul social, au învăţat să nu mai arunce hârtii pe jos, să nu mai scuipe seminţe pe jos şi multe alte lucruri. Va fi un mare câştig pentru România faptul că au văzut pe afară cum se lucrează. Nu în ultimul rând problema corupţiei. Nu mă refer la nivel foarte înalt, şi în ţările UE există corupţie la nivel foarte înalt. Dar la nivel mic nu vei găsi niciodată niciun funcţionar care pentru a-ţi pune o ştampilă sau pentru a-ţi primi o taxă, îţi cere bani. Şi eu cred că experienţa lor din străinătate va fi un mare câştig pentru România.

Actualitatea românească

„Piaţa forţei de muncă nu este deschisă 100% pentru cei veniţi din România,

5

dar dacă au noroc şi mai cunosc şi un pic din limba germană, au şanse să îşi găsească ceva de lucru”

Un interviu cu Ionela van Rees Zota, Jurnalist, Germania / asiiromaniei.com Ce înseamnă pentru dumneavoastră

pentru românii de aici? Putem

vizate să fie ÎNTOTDEAUNA bilingve

participarea la evenimentul

vorbi de integrare a românilor în

(limba germană şi limba maternă),

organizat pe tema Diasporei la

Germania, eforturile autorităţilor

lucru care mie personal mi se pare

Mangalia?

germane în acest sens, unitatea

absolut firesc.

românilor, instituţiile prezente care Pentru mine această participare

organizează evenimente în limba

Câţi români trăiesc în Germania?

(ca şi toate celelalte) este foarte

română, etc.

Unde sunt ei concetraţi?

noi, ci îţi legi noi parteneriate,

În Germania, sistemul social este

La ora actuală, numărul vorbitorilor

dar schimbul de exerienţa care se

foarte bine pus la punct. Din păcate,

de limba română este de peste

realizează la aceste întâlniri este

în ultimul timp au venit aici mult mai

800.000, marea lor majoritate fiind

cel mai important. Îmi place că

mulţi români decât s-ar fi aşteptat,

în zona de Sud a Germaniei.

am ocazia să-mi regăsesc prieteni

iar acest lucru s-a întâmplat şi

vechi, colaboratori, dar nu în ultimul

datorita faptului că în ţări ca Spania,

Credeţi într-un fenomen al migraţiei

rând, că am ocazia să-mi spun

Italia, românii nu îşi mai găsesc de

românilor din Spania şi Italia în

punctele de vedere în faţa unor înalţi

lucru şi vin în valuri foarte mari,

Germania? Care sunt perspectivele

demnitari români. Sper ca ecourile

pentru a găsi un loc de muncă bun în

acestei migrări şi care sunt

noastre să ajungă acolo, unde

Germania. Nici aici nu este totul roz,

barierele acestei migrări din punct

trebuie şi să se găsească soluţii la

după cum ştim piaţa forţei de muncă

de vedere al cetăţeanului român?

doleanţele tuturor.

nu este deschisă 100% pentru cei

importantă. Nu numai că afli lucruri

veniţi din România, dar dacă au

Aşa cum am pomenit mai sus,

Ce aduce acest eveniment nou

noroc şi mai cunosc şi un pic din

acest fenomen se întâmplă deja.

pentru dumne avoastră faţă de

limba germană, au sanse să îşi

Nu trebuie uitat faptul că Legislaţia

ediţiile anterioare?

găsească ceva de lucru. Spun, dacă

germană este altfel, iar dacă aici

au noroc, deoarece prin Forţele de

cineva nu respectă legea plăteşte,

Anul acesta a fost o ediţie reuşită.

Muncă este aproape imposibil să îşi

indiferent cine este. Toţi cei care vin,

Au venit mai multe persoane noi

poată găsi un job. Locurile de muncă

ar trebui să se concentreze pentru

din mediul asociativ românesc,

prin această Instituţie sunt puse la

a găsi un loc de muncă cinstit, fără

din presa din Diaspora, dar nu în

dispoziţie mai întâi celor cu drepturi

a încerca să găsească vreo portiţă

cele din urmă a celor invitaţi. Eu

depline, apoi, dacă nu se găseşte

ilegală deoarece va fi prins. E greu

i-aş numi oaspeţi de onoare şi le

cineva care să dorească acel loc de

ca în Germania să faci aceiaşi

mulţumesc pe această cale că şi-au

muncă (lucru rar întâlnit), poate să-l

greşeală de două ori. Poliţia şi fiscul

rupt din programul sau concediul

ia cineva care vine din România sau

german sunt vigilente, prin urmare,

lor venind pentru a ne asculta. Din

alte ţări, desigur după îndeplinirea

recomand ca toţi care vin să dea ce

punctul meu de vedere, anul acesta

unor formalităţi legale care durează

au mai bun.

am legat mai multe colaborări,

ceva... Cât despre integrare, aici

schimburi de opinie şi chiar am

putem vorbi de cursuri pâna la nivelul

Ce obiective aveţi în plan pentru

reuşit datorită acestui simpozion să

B1, care dacă nu ai venituri, sunt

anul în curs?

aduc în echipa redacţională oameni

puse gratuit la dispoziţia celor care

noi, care doresc să facă ceva pentru

vin în Germania şi doresc să înveţe

Doresc să deschid câte un sediu

românii de pretutindeni, iar cu

limba germană. Aici ai posibilitatea

al Agenţiei de Presă AŞII ROMÂNI

această ocazie le doresc un bun

să-ţi păstrezi cultura, primăriile

în cele mai importante oraşe ale

venit!

ajutând acest lucru, chiar prin

lumii, să găsesc oameni pe care

mici finanţări puse la dispoziţie, în

ma pot baza, să reuşesc să lansez

Ca român rezident în Germania,

vederea organizării unui eveniment.

ziarul VOCEA TA , ce apare acum în:

puteţi să ne spuneţi prin ce se

Singurul lucru care în zona noastră

Austria, Belgia, Germania şi Olanda

caracterizează piaţa muncii

este cerut, este ca acele evenimente

în Elveia şi Cehia.

6

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

“Pentru cetăţenii Republicii Moldova, prima şi cea mai mare barieră probabil rămâne a fi redobândirea Cetăţeniei Române” Un interviu cu Oxana Roşca, redactor-coordonator, emisiuni culturale, Radio Moldova, participantă la seminariile cu diaspora “Hai Acasă” organizate la Mangalia în august 2013.

Aş vrea în câteva cuvinte să vă prezentaţi şi să-mi spuneţi câte ceva despre emisiunea pe care o realizaţi la Radio Moldova “Scrisori pentru acasă” Sunt Oxana Roşca, redactorcoordonator, emisiuni culturale, Radio Moldova. Emisiununea pe care o fac este destinată cetăţenilor plecaţi dincolo de hotarele ţării, dar şi rudelor care au rămas acasă.

Subiectele pe care le promovez ţin de oportunităţile pe care le au moldovenii plecaţi pentru a reveni sau a investi într-o afacere în Republica Moldova. De asemenea încerc să informez publicul despre acordurile încheiate între Republica Moldova şi ţările de reşedinţă ale moldovenilor, fie că e vorba despre securitatea socială, fie că e vorba de recunoaşterea diplomelor pe care leau obţinut în Moldova.

Cum calificaţi faptul că jumătate din populaţia Republicii Moldova lucrează în străinătate? Care sunt avantajele şi dezavantajele acestei situaţii?

Sunt oameni care au plecat în mare parte pentru a-şi soluţiona problemele şi pentru a le oferi un viitor prosper copiilor lor. Puţini sunt aceia care au plecat având o condiţie materială bună, dar ei rămân în continuare catăţeni ai Republicii Moldova, pentru că rădăcinile nu pot fi atât de uşor scoase, precum se taie copacul. Nu ştiu dacă pot neapărat să vorbesc despre avantaje şi dezavantaje, mai degrabă cred că migraţia are atât aspecte pozitive cât şi negative. Partea bună a lucrurilor este că aceşti cetăţeni se schimbă spre bine, se şlefuiesc pe interior, chiar dacă la început mulţi dintre ei

se confruntă cu o serie de probleme.

Probleme ce ţin de integrare şi adaptare, dar şi dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. Până la urmă unii dintre ei ajung să fie cărţi de vizită ai Republicii Moldova în lume, să promoveze imaginea ţării din care vin şi valorile pe care le-au moştenit de la părinţi.

Britanie, estimările ajung la 15 mii de moldoveni care au ajuns acolo cu statut de refugiat.

Către ce ţări de migraţie s-au orientat cetaţenii din Republica Moldova? Putem vorbi de o ordine, o clasificare?

Din Republica Moldova legătura cu diaspora la acest moment este realizată prin intermediul Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, înfiinţat spre finele anului 2012, o realizare spre care cei din diaspora au mers aproape doi ani de zile, pentru că idea de a fi creată o instituţie de acest gen, a fost lansată încă din anul 2010 când a avut loc cel de-al IV - lea congres al Diasporei Moldoveneşti. Iar în vara anului 2012 a fost organizat un seminar dedicat politicilor aferente diasporei, la care au participat experţi internaţionali fiind impărtăşită experienţa ţărilor în care mecanismul de menţinere a legăturii între diasporă şi patria mama, funcţionează. Printre cele mai importante realizări ale Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, este tabăra de vară pentru 20 de tineri din diaspora, care s-a desfăşurat în premieră pentru Republica Moldova, în perioada 20-28 august curent şi unde aceşti tineri au avut posibilitatea de a cunoaşte mai bine ţara din care vin părinţii lor, dar şi patria lor despre care le-au rămas puţine amintiri.

Federaţia Rusă, Italia, Portugalia, Canada sunt ţările în care au emigrat cei mai mulţi cetăţeni moldoveni. În vara anului trecut a fost realizat în premieră pentru ţara noastră un studiu al cartografierii diasporei moldoveneşti. Acesta a fost realizat pentru ţările din UE precum Italia, Portugalia, Franţa şi Marea Britanie, dar şi pentru Federaţia Rusă.

Potrivit studiului cartografierii, Italia este ţara care ocupă locul II după Federaţia Rusă, referitor la numărul de moldoveni stabiliţi oficial în aceste ţări. Portugalia are cele mai bune date despre statistica numărului de moldoveni - peste 6000 de cetăţeni care au primit cetăţenia Portugaliei.

De asemenea, cu Portugalia, Republica Moldova are încheiat un acord de recunoaştere a diplomelor de studii superioare obţinute în Moldova. Pe când Franţa nu are date statistice referitor la numărul de moldoveni ajunşi acolo, mulţi dintre aceştia fiind cu paşapoarte româneşti sau portugheze. În Franţa există cei mai mulţi medici moldoveni care au reuşit să obţină calificarea profesională, de asemenea potrivit datelor studiului realizat de către doctorul în sociologie Diana CheianuAndrei. În ceea ce priveşte Marea

Care sunt principalele instituţii din Republica Moldova care asigură legătura cu diaspora? Puteţi să ne daţi câteva exemple de realizări în acest sens? Dar de eşecuri?

Ce ar trebui făcut din partea autorităţilor moldoveneşti la nivel de legi şi măsuri pentru a sprijini activ diaspora?

Probabil despre schimbările în legislaţie ar putea să vorbească cel

mai bine cei din diaspora. Ceea ce cunosc eu este faptul că pentru a încuraja cetăţenii plecaţi să revină, în Moldova sunt implimentate mai multe proiecte: aşa precum este programul Pare 1+1 care este destinat migranţilor şi rudelor de gradul I ai acestora, program ce presupune că pentru fiecare leu investit în Republica Moldova, Guvernul dublează acestă sumă, iar până la acest moment am discutat în cadrul emisiunilor cu persoane care au reuşit să pună pe picioare o afacere şi să creeze şi noi locuri de muncă, acest proiect este implimentat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor mici şi mijlocii. Un alt proiect pe care îl implimentează OIM, misiunea în Moldova ţine de revenirea temporară a oamenilor de ştiinţă pentru un schimb de experienţă cu colegii din Republica Moldova, ca să nu mă extind prea mult, mă voi referi şi la un alt proiect important, care este ”Abordarea efectelor negative ale migraţiei şi a familiilor rămase acasă” iar timp de un an prin intermediul acestui proiect pentru conaţionalii din Italia s-a desfăşurat campania ”Nimeni nu e singur pe pământ”. În oraşele din Italia în care este concetrat cel mai mare număr de moldoveni au fost organizate întâlniri cu aceştia, unde era prezentată ecranizarea spectacolului lui Dumitru Crudu ”oameni ai nimănui” în care este prezentă tema migraţiei, iar în urma desfăşurării campaniei au fost create serviciul de asistenţă juridică şi cel de consultaţie psihologică pentru migranţi.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii moldoveni care doresc să lucreze în România?

Prima şi cea mai mare barieră probabil rămâne a fi redobândirea Cetăţeniei Române, iar paradoxal este faptul că foarte mulţi vorbitori de limba rusă reuşesc să depăşească această barieră şi să obţină paşaportul românesc.

Care sunt principalele probleme cu care se confrunta cetatenii moldoveni care doresc să viziteze turistic România? Ce trebuie făcut pentru a încuraja turismul din Moldova în România?

O barieră poate fi viza pe care trebuie să o obţină în acest scop, dar şi promovarea intensă a turismului din România peste Prut, este şi rolul instituţiilor media foarte important aici şi acest lucru nu înseamnă că trebuie să se facă publicitate la un hotel anume sau sanatoriu, dar să fie organizate un gen de itinerare turistice pentru a cunoaşte mai bine ce avem de văzut în România.

Care sunt punctele forte ale întâlnirii de la Mangalia? Ce consideraţi că ar trebui îmbunătăţit legat de noua ediţie Diaspora 2014 din România plecând de la experienţa din acest an.

Personal, am participat pentru prima dată la această întrunire şi mi-au plăcut mult unele subiecte care s-au discutat aici. Am aflat lucruri interesante şi am cunoscut colegi care m-au impresionat şi cu care miar plăcea să pot susţine o colaborare.

E adevărat că întotdeauna e loc pentru mai bine, am simţit nevoia de a dispune de o agendă, de un program al evenimentului, în rest, le sunt recunoscătoare organizatorilor pentru străduinţa lor.

8

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

“În Olanda, avem un “cod portocaliu” care este emis când nivelul apelor atinge cote îngrijorătoare. A venit vremea instituirii unui sistem similar de avertizare în legătură cu efectele

negative ale circulaţiei persoanelor în cadrul UE”, a scris Asscher într-un editorial publicat în ziarul De Volkskrant, conform site-ului EUObserver.

Editorialul este semnat împreună cu activistul britanic antiimigraţie David Goodhart. Potrivit celor doi autori, “efectele negative” ale liberei circulaţii a forţei de muncă în spaţiul comunitar sunt diferenţele salariale mari, exploatarea forţei de muncă şi “înghesuirea” angajaţilor în anumite zone.

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni,Cristian David, susţine că evenimentul “Diaspora Estival”, organizat în perioada 19-25 august la Mangalia cu scopul consolidării legăturilor dintre românii care trăiesc în străinătate şi ţara de origine, creează premisele organizării primului congres mondial al românilor de pretutindeni.

Lodewijk Asscher şi David Goodhart solicită şi introducerea unor reglementări mai stricte pentru sancţionarea companiilor care exploatează forţa de muncă din noile state membre UE. Migraţia forţei de muncă provenind din România şi Bulgaria a devenit sursa unor polemici ample în Marea Britanie, Olanda şi Germania, ţări care trebuie să elimine restricţiile de pe piaţa muncii începând din 1 ianuarie 2014.

În ce domenii lucrează cei mai mulţi români din Italia Ambasadorul României la Roma, Dana Constantinescu, a afirmat că românii nu sunt suficient de bine reprezentaţi la nivelul administraţiei locale din Italia, numărul acestora fiind destul de mare.

Referitor la obiectivele pe care vrea să le îndeplinească în mandat, Constantinescu a spus că priorităţile anului 2013 sunt aceleaşi ca ale anului 2011, 2012 sau 2014 şi 2015, dar cu elemente punctuale care apar în funcţie de dezvoltările ulterioare, potrivit Agerpres.

“Relaţia bilaterală cu Italia este una excelentă din punct de vedere politic, sigur că la capitolul acesta ne dorim să îmbogăţim segmentul care corespunde întâlnirilor la nivel înalt. Şi în plan economic relaţia este foarte bună. Nivelul de prezenţă a firmelor italiene în România este extrem de bine reprezentat. Sunt în jur de 35.000 de firme cu capital italian în România. Dorinţa noastră este să sporim prezenţa firmelor italiene

în România, dar nu este mai puţin importantă pentru noi şi prezenţa firmelor cu capital românesc în Italia”, a declarat ambasadorul.

Peste două milioane români lucrează în alte state membre ale UE O altă prioritate a mandatului său este comunitatea românească din Italia, care este una dintre cele mai numeroase comunităţi de români din afara graniţelor.

Constantinescu susţine că aceasta este extrem de modestă comparativ cu numărul mare al românilor din Italia de peste un milion. În acest moment, la nivelul administraţiilor locale pe tot teritoriul Italiei reprezentarea românilor este în jur de câteva persoane.

“O altă prioritate este continuarea programului de limbă, cultură şi civilizaţie românească dezvoltat prin intermediul Institutului Limbii Române şi al Ministerului Educaţiei.

7 septembrie - 20 septembrie

Cristian David vrea congres mondial al românilor de pretutindeni

Un ministru olandez propune un cod de alertă privind circulaţia forţei de muncă în spaţiul UE Ministrul olandez pentru Afaceri Sociale, Lodewijk Asscher, cere Uniunii Europene să instituie un “cod portocaliu” privind circulaţia forţei de muncă în spaţiul comunitar, avertizând în legătură cu “efectele negative” ale migraţiei românilor şi bulgarilor, transmite Mediafax.

www.actualitatea-romaneasca.ro

El este foarte important pentru copiii care provin din familiile româneşti din Italia, în cea mai mare parte copii născuţi în Italia, deci care au un contact cu ţara în cel mai bun caz când vin în vacanţă la familiile rămase aici”, a adaugat ambasadorul României la Roma.

De asemenea, Constantinescu a mai spus că România are o colaborare foarte buna şi cu Biserica română din Italia. Românii sunt foarte bine reprezentaţi în parohii pe teritoriul Italiei, folosind sprijinul lor pentru o legătură mai strânsă în interiorul comunităţii.

“Rămânem în continuare reprezentaţi în ceea ce priveşte forţa de muncă românească la capitolele construcţii, asistenţă în rândul familiilor şi agricultură. Există şi alte domenii unde cetăţenii români îsi desfăşoara activitatea şi îşi găsesc un loc de muncă, însă semnificative ca şi reprezentare, ca număr rămân acestea trei”, a completat aceasta.

“Ceea ce începem astăzi este un proces de construcţie comunitară cu un obiectiv foarte clar şi precis, crearea premiselor de organizare a primului congres mondial al românilor de pretutindeni.

Putem să facem, prin aceste etape succesive, paşii necesari pentru a asigura un congres bine organizat şi reprezentativ pe care toţi românii de afară să îl susţină, de jos în sus, ca element de organizare şi de reprezentare”, a declarat Cristian David, la deschiderea manifestării de la Mangalia.

Demnitarul consideră că reuniuni similare celei de pe litoral ar trebui să se organizeze şi în perioada sărbătorilor de iarnă, când mulţi dintre românii din afara graniţelor se întorc acasă.

“Faţă de acest moment estival, cred că un al doilea moment pe care l-am putea dedica întâlnirilor noastre este momentul sărbătorilor de iarna, când o foarte mare parte dintre români se reîntorc acasă şi atunci ar fi din nou o bună oportunitate de a ne întâlni. Şi aceste două momente, de vară şi cel din preajma sărbătorilor de iarnă, aş vrea să le consacrăm ca momente de dezbatere, de dialog între reprezentanţii autorităţilor române şi reprezentanţii asociaţiilor româneşti”, a afirmat Cristian David.

Potrivit acestuia, pe baza parteneriatului, consultării şi dialogului trebuie construită o relaţie stabilă şi durabilă între autorităţile statale din România şi românii de pretutindeni, aceştia fiind principala “punte de legătura” între ţara de origine şi statele în care locuiesc, precum şi principalul “vector românesc de imagine” în toate mediile şi palierele sociale din ţările de reşedinţă. În cadrul “Diaspora Estival”, pe lângă dezbaterile şi seminariile pe diferite teme vor fi analizate problemele pe care le au românii din afara ţării, încercânduse găsirea de soluţii în acest sens.

“Proiectele trebuie discutate împreună cu dumneavoastră ca să aibă sens, fie că vorbim de proiectele de cetăţenie, de reforma serviciilor consulare, de modul în care ne promovpm imaginea în afară, fie că vorbim despre descătuşarea unor energii în plan economic, cum ar putea să fie deschiderea unor reprezentanţe ale Camerei de Comerţ în mai multe zone unde avem comunităţi puternice româneşti, fie că vorbim de valorificarea potenţialului turistic.

Protejarea drepturilor românilor care muncesc în afară Vom discuta şi despre problemele legate de protejarea drepturilor românilor aflaţi la muncă sau de repatrierea corpurilor neînsufleţite. (...)

Sigur că avem o situaţie dureroasă, multe dintre corpurile neînsufleţite sunt lăsate şi stau în continuare în morgile diferitelor spitale de afară, dar şi această chestiune trebuie să vedem cum o depăşim. Înregistrăm tot mai multe probleme privind respectarea drepturilor românilor aflaţi la muncă. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să conducem la sfârşitul acestui moment la soluţii care să fie ancorate în realitate”, a spus Cristian David.

COMISIOANE AVANTAJOASE

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a menţionat că, după anul 1990, dinamica migraţiei s-a orientat cu precădere către spaţiul european, care este “cel mai apropiat, deschis şi permisiv”, în unele state înregistrânduse comunităţi puternice de români. “Într-o perioadă extrem de scurtă, pentru că 20 de ani la scara istoriei reprezintă extrem de puţin, am fost martorii consolidării unei comunităţi româneşti extrem de puternice, de solide, cel puţin cele din Italia şi Spania unde sunt aproximativ un milion de români. Pe lângă ceilalţi care sunt în Germania, Marea Britanie, Franţa sau alte state europene.

Trei milioane de români in spaţiul european înseamnă 15% din populaţie, ceea ce este extrem de mult din perspectiva socio-economică, pentru că aceste trei milioane de români sunt în principal elemente active pe piaţa forţei de muncă şi această migraţie din România în statele Uniunii Europene se reflectă implicit şi în România.

La fel cum ne propunem să întărim puntea de legătură şi relaţia cu comunităţile româneşti, trebuie să vedem şi care ar putea să fie mijloacele de relaţionare şi să creăm şi elementul sau direcţia de reîntoarcere pentru aceia dintre românii care vor dori-o”, a afirmat Cristian David.

Dezbaterile seminarului “Priorităţi în relaţia cu românii de pretutindeni” vor fi moderate de ministrul delegat Cristian David şi secretarul de stat Stejărel Olaru, urmând ca în a doua parte a zilei să fie analizat “Planul de acţiuni al DPRRP” şi să se poarte discuţii libere în cadrul worshopului “Asociativitate”.

Proiectul “Diaspora Estival” este organizat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Turism, Camera de Comerţ a României, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Ţăranului Român, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria Mangalia.

Ziare.com

NOU! ROMA Circonvallazione Nomentana 526 (vicino a Centro Commerciale LaStrada) 06.442.924.54

Ziarul românilor de pretutindeni 10 Jamie Oliver: Fără IMIGRANŢI aş da Actualitatea românească

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Chef Oliver spune că britanicii sunt leneşi, spre deosebire de imigranţi care ”sunt mai puternici şi mai duri”. ”Dacă nu i-ai avea pe ei, toate restaurantele mele s-ar închide mâine”, a adăugat bucătarul.

Aproximativ

350

de

persoane

lucrează în restaurantele deţinute de Oliver în Marea Britanie şi în străinătate.

Cu o avere de 150 de milioane de lire sterline şi o reputaţie mondială de invidiat, Jamie Oliver nu se sfieşte să spună că britanicii, conaţionalii săi, sunt leneşi şi nu-i interesează munca.

Bucătarul în vârstă de 38 de ani, care şi-a început cariera lucrând în pub-ul tatălui său, se declară cu adevărat frustrat de lipsa de

profesionalism a britanicilor.

Un muncitor imigrant turc ar fi mărturisit că a ucis o româncă în vârstă de 45 de ani, al cărei cadavru decapitat şi dezmembrat a fost găsit într-o valiză în Tel Aviv, relatează Jerusalem Post, în ediţia electronică.

”Angajaţii mei lucrează 48 de ore pe săptămână şi tot se plâng. Copii britanici în special, n-am văzut persoane mai imature în toată viaţa mea. Mă sună mame ale unor angajaţi de-ai mei de 23 de ani şi îmi spun că fii lor nu pot să vină la muncă pentru că sunt prea obosiţi.

Sunt obosiţi de la 48 de ore de muncă pe săptămână! E hilar.”, spune Jamie Oliver.

EVZ.ro

O româncă, RĂNITĂ GRAV în urma unei explozii accidentale pe o plajă din Italia O angajată româncă a suferit arsuri grave în urma unei explozii accidentale produsă pe o plajă din apropiere de Roma, unde femeia lucra ca vânzătoare.

În Franţa trăiesc aproximativ

15.000-20.000 ţigani,

O butelie de gaz a explodat într-un chioşc de pe plaja Tarquinia, situată la nord de Roma, pe litoralul Mării Tireniene.

de 25 de ani. Cei doi au suferit arsuri grave şi au fost transportaţi la spitale din Civitavecchia şi Roma.

majoritatea români şi bulgari Moştenirea uriaşă lăsată de un preot Aproximativ 15.000 - 20.000 de ţigani, în principal români şi bulgari, trăiesc în suburbii sărace sau pe străzile din Franţa, conform unui raport al Inspectoratului General din Administraţie (IGA) citat de presa franceză.

Potrivit raportului, citat de siteul de ştiri Midilibre.fr, ţiganii sunt concentraţi la periferia Parisului şi în jurul oraşelor Lille, Marsilia, Lyon, Nantes, Toulouse, Nice, Strasbourg, Montpellier şi Grenoble, scrie Mediafax.

“Aproximativ 15.000 - 20.000 de ţigani trăiesc în Franţa, în suburbii sărace şi pe străzi. În cea mai mare parte cetăţeni români şi bulgari, migrând din raţiuni economice sau din cauza actelor de persecutare, sunt supuşi restricţiilor pe piaţa muncii până la 1 ianuarie 2014”,

precizează site-ul citat.

“Romii (‘oameni’, in limba romani) provin din cea mai săracă minoritate etnică din Europa. Cei mai mulţi dintre cei care trăiesc în Franţa vin din România şi Bulgaria, o mică parte provin din state extracomunitare precum Serbia, Bosnia sau R.Moldova. Fiind sedentari, săracia îi constrânge să trăiască pe străzi sau în suburbii sărace, în cabane de lemn sau în caravane. Totuşi, nu trebuie confundaţi cu nomazii de naţionalitate franceză, pentru care localităţile trebuie să amenajeze spaţii speciale. Apelativul de „rom”se referă la originea etnică, astfel că autorităţile franceze nu folosesc acest termen, vorbind de cetăţeni români şi bulgari care locuiesc în tabere ilegale sau în structuri de integrare speciale”, explică site-ul francez.

italian unei românce, blocată de tribunal

Un tribunal din oraşul italian Brescia a îngheţat averea unui fost preot catolic, pe care acesta o lăsase unei românce, prin testament.

Valentina Popescu, în vârstă de 52 de ani, îl îngrijea pe părintele Giulio Gatteri, în micul oraş San Sebastian, iar preotul i-a lăsat acesteia toate bunurile sale, scrie Romanian Times.

Cu toate acestea, enoriaşii nemulţumiţi consideră că aceste bunuri ar trebui să le revină lor şi parohiei.

Tribunalul a dispus astfel blocarea acestor bunuri până când se va clarifica situaţia, pentru că femeia nu era rudă a preotului şi doar făcea

treburi casnice pentru el.

Suma în discuţie este uriaşă, de 800.000 de euro.

Preotul Giulio Gatteri a murit pe 10 aprilie, la vârsta de 75 de ani, iar Valentina Popescu i-a fost îngrijitoare timp de 12 ani. Într-un interviu telefonic pentru postul Prime TV, moldoveanca a povestit că unii i-au cerut chiar să renunţe la bani.

“Dacă asta a fost ultima lui dorinţă, nu voi renunţa”, a spus Valentina, care nu exclude, totuşi, că va dona o parte din suma moştenită.

Acum ea este şomeră şi se întreabă cine ar mai angaja-o în Italia după acest caz de rezonanţă.

11

Românca Ilona Denise a lucrat în Israel ca menajeră în ultimii ani, mai întâi la Haifa, apoi la Tel Aviv, a declarat poliţia.

Cadavrul ei a fost identificat graţie unor “probe medico-legale găsite la faţa locului”, majoritatea probe de ADN. Poliţia din Tel Aviv a contactat Interpol şi poliţia română pentru a găsi familia victimei, în România.

Fiica femeii le-a oferit poliţiştilor numărul ei de telefon din Israel, ceea ce a condus la Demiran.

Capul victimei încă nu a fost găsit, dar poliţia susţine că Demiran a oferit informaţii care ar putea conduce la locul unde s-ar afla acesta.

Presupusul criminal, cetăţeanul turc Aydan Demiran, în vârstă de 50 de ani, a fost arestat marţi după-amiază în timp ce voia să se îmbarce într-un avion cu destinaţia Turcia, a declarat poliţia. În timpul interogatoriului, el ar fi mărturisit crima. Potrivit poliţiei, citate de site-ul ynetnews.com, după ce a strangulat-o, bărbatul a tăiat corpul victimei în bucăţi, pe care le-a pus într-o valiză, pentru a nu fi depistat.

Poliţia a adăugat că încă nu dispune de arma crimei şi nu este sigură cum a îndepărtat Demiran capul de corp.

Femeia a fost găsită sâmbătă dupăamiază, după ce un trecător a văzut valiza şi a sunat la poliţie pentru a anunţa prezenţa unui pachet suspect.

Demiran locuia în Israel de 18 luni şi lucra ca muncitor în construcţii, potrivit poliţiei, citate de Jerusalem Post.

Pentru moment nu s-a stabilit dacă bărbatul a acţionat singur.

În urma exploziei, au fost răniţi grav doi angajaţi ai chioşcului, o româncă în vârstă de 52 de ani şi un egiptean

Actualitatea românească

CAZ ŞOCANT. O româncă a fost decapitată şi dezmembrată în Israel. Corpul, găsit într-o valiză

FALIMENT, britanicii sunt LENEŞI

Bucătarul vedetă Jamie Oliver spune că atunci când vine vorba de ajutor în bucătărie se bazează pe angajaţi străini. El spune că afacerile sale ar da faliment dacă nu ar angaja imigranţi.

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

e Tax ort op r e a

Italia: Un român cu permisul de conducere suspendat a lovit mortal un copil de 12 ani Un român al cărui permis de conducere era suspendat a lovit mortal un copil de 12 ani, cu un vehicul de teren în sudul Italiei, şoferul fiind arestat după accident, relatează pagina online a agenţiei ANSA, citată de Mediafax.

Românul, aflat la volanul unui vehicul de teren, a lovit copilul italian în faţa magazinului de fructe al tatălui acestuia, pe drumul statal SS106. Vehiculul condus de român s-a oprit în alte două maşini care erau parcate.

Accidentul a avut loc în localitatea Sellia Marina, situată în regiunea italiană Calabria.

Şoferul român, Andrei Valentin E., în vârstă de 26 de ani, a fost rănit în accident şi transportat la spital.

Bagaj 23+5 kg

Check-in

49

Locu l prefe tău r în av at ion

El avea permisul de conducere suspendat pentru conducere în stare de ebrietate.

Autorul accidentului a fost arestat pentru omor din culpă. Anchetatorii italieni încearcă să stabilească circumstanţele exacte ale producerii accidentului.

Ră

co rito sn și are ack su ri

de la

Femeia îi sare în apărare fostului patron, bănuit că ar fi transferat în contul său 320.000 de euro care aparţineau parohiei.

“A fost un om cinstit, nu a furat nimic de la biserică. Sunt economiile lui plus ce a moştenit de la tatăl său”, susţine ea.

Zboruri directe spre Italia din

Bacău | Craiova | Timișoara | Chișinău

www.carpatair.com

12

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Olimpicul la Informatică cu opt medalii de aur: „Mă întorc în România numai dacă se schimbă ceva” Unul dintre copiii geniali ai informaticii româneşti plănuieşte să meargă la studii în Anglia sau în Statele Unite. Nu zice un “nu” categoric nici întoarcerii în ţară.

4.900 euro pentru un copil după opt ani, România redeschide către italieni adopţiile internaţionale Costul pentru o adopţie va fi de 4.900 euro totul inclus. România redeschide, după opt ani, adopţiile internaţionale, susţiwne un articol publicat de site-ul vita.it, specializat în ştiri din sectorul non profit.

“Adopţii în România, în septembrie primele proceduri” (Adozioni in Romania, a settembre i primi incarichi), se numeşte articolul din care aflăm că un ong italian, “Enzo B”, a avut pe 30 iulie o întâlnire la Oficiul român pentru adopţii (ORA), autoritate din subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Delegaţia Enzo B s-a întâlnit cu secretarul de stat Bogdan Panait, preşedintele ORA. Publicaţie fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu Redacţia şi administraţia Bucureşti, Str. Justiţiei, Nr.54, Et.2, Sector 4 Tel.: 004 021 335 88 00 Fax: 004 021 335 87 84

redactie@actualitatearomaneasca.ro

“Este primul pas concret către redeschiderea adopţiilor în ţară, care închisese adopţiile internaţionale încă din 2005”, se spune în articolul care menţionează faptul că că noua lege a adopţiilor, intrată în vigoare în aprilie 2012, redeschide posibilităţile de adopţie în România pentru cuplurile în care cel puţin unul dintre soţi este de naţionalitate română.

ENZO B este prima asociaţie care a obţinut acreditarea, după care a obţinut-o şi AiBi, un alt ong italian care se ocupă de adopţii. Din articol mai aflăm că în septembrie vor fi analizate primele dosare, iar timpul de rezolvare a acestora ar fi de 6-7 luni.

Redacţia: Albert Craiciu, Luiza Ciorcaşel, Irina Stinghe Referent: Costel Cune

Pe site-ul Enzo B, un alt articol oferă alte detalii despre întâlnirea din 30 iulie.

“Preşedintele Panait a exprimat o mare satisfacţie pentru politica de limitare a costurilor procedurii adoptive alese de ENZO B. Costul va fi de 4.900 euro totul inclus.

Rămân în sarcina familiei costurile călătoriei şi a şederii în România, aşa cum este practica în adopţiile internaţionale”, se spune în articol.

ORA şi ENZO B au stabilit să se întâlnească periodic pentru a aprofunda modalităţile de colaborare: viitoarea întâlnire este deja programată la Bucureşti pentru luna septembrie, se spune în încheierea articolului.

Asiiromani.com Art director & DTP: Cristian Călin Editat de: S-PRESS Internaţional România ISSN 1583 – 2120 Administrator unic Cristian Călin

Pasiunea este cea care ne face mai speciali faţă de restul adolescenţilor, spune Rareş Buhai (17 ani) din Bistriţa, care a colindat lumea întreagă, dar nu ca să viziteze, ci ca să adune opt medalii de aur şi alte zeci de distincţii la marile competiţii de informatică.

După mii de ore petrecute în faţa monitorului, calculatorul i-a devenit cel mai bun prieten, iar astăzi cu greu mai poate numi lucruri care să-i stârnească atât de tare interesul: “Sunt mai retras de felul meu. Îmi plac cărţile de aventuri şi uneori mai cânt la chitară”. “Îmi sacrific tot timpul pentru ce îmi place” Cu o mamă asistent medical şi un tată inginer, băiatul nu a avut niciodată o situaţie materială extraordinară şi crede că nu banii stau între performanţă şi elevi, ci sacrificiul: “Fac ce-mi place şi sunt dispus să-mi sacrific tot timpul pentru asta”. Mignon, cu ochi albaştri şi păr şaten tuns “a la Beatles”, Rareş a fost numit de presa locală “copilul de aur al informaticii” la scurtă vreme după ce a căpătat microbul tehnologie, în clasa a V-a. Numai ambiţia l-a oprit să se transfere cu şcoala la Bucureşti, locul de unde veneau cei mai buni elevi în domeniu. “Mam gândit că se poate face ceva şi dintr-un oraş mai mic. Sprijinul profesorilor contează, normal, dar site-urile cu ajutorul cărora ne pregătim sunt aceleaşi pentru toţi”, povesteşte băiatul.

Toceala, ridicată la rang de artă Actualitatea româneasca este un ziar editat în România şi se supune legilor româneşti în materie. Ziarul poate fi difuzat şi retipărit oriunde în lume, cu acordul redacţiei, societăţii sau persoanei căreia i se încredinţează acest drept.

de elevii români, îi este complet străină olimpicului, mai cu seamă pentru că informatica reprezintă tărâmul analizei la rece.

“Spre deosebire de alte olimpiade, atât pregătirea, cât şi probele de concurs se susţin pe calculator, iar problemele sunt verificate de un program, nu de oameni, astfel că nu e loc de subiectivitate. Ori e albă, ori e neagră”, povesteşte Rareş. Dacă în lumea olimpicilor e un adevărat căutător de aur, în cea a tinerilor este un copil modest, care pune ban pe ban pentru a merge la facultate în afară.

“Am strâns o sumă frumuşică din premii şi voi pleca la studii fie în SUA, fie în Anglia. Sper ca atunci când voi reveni, să se mai schimbe lucrurile în ţară”, este marea dorinţa a lui Rareş.

Medaliat din Bulgaria până în Australia Competiţiile l-au purtat pe Rareş prin Bulgaria, Italia, Norvegia, Rusia şi, cel mai recent, în Australia, unde a luat aurul la Olimpiada Internaţională de Informatică.

“Am zburat 30 de ore, e cel mai îndepărtat loc în care am călătorit.

M-au impresionat cangurii şi urşii Koala pe care i-au văzut la grădina zoologică, deşi mă aşteptam să-i văd şi pe stradă”, glumeşte adolescentul. De departe cele mai spectaculoase amintiri sunt cele din timpul probelor propriu-zise: “Imaginaţi-vă o sală imensă cu 300 de elevi aşezaţi la calculator, iar în afara ei se află un tabel unde, pe măsură ce rezolvăm fiecare problemă, se afişează punctajele în timp real. Şi părinţii mei au putut să vadă online cum m-am descurcat”.

EVZ.ro

PUBLICITATE ITALIA: Director comercial şi Publicitate Cristiano Acquaroli pentru Noesis Media srl Tel. 0039 339 4142640 cristiano.acquaroli@actualitatea.it

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Ziarul românilor de pretutindeni

Actualitatea românească

13

Naşterea Maicii Domnului sau

Sfânta Maria Mică, prima sărbătoare a noului an bisericesc

Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mică, este prima sărbătoare a noului an bisericesc, care a început la 1 septembrie, ziua fiind serbată, sâmbăta, în numeroase biserici şi mănăstiri care au acest hram.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.

Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oameni. Lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi şi nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune. Ioachim a zis către soţia sa Ana: “Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu ma duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil”. Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicând: “Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la bătrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”. Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Multe mănăstiri şi lăcaşuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Trei mănăstiri din împrejurimile Bucureştiului îşi

vor prăznui hramul: Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii şi Mănăstirea Christiana, care păstrează ca al treilea hram acest praznic.

Una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, care se află pe strada Trei Scaune, are şi ea ca hram Naşterea Maicii Domnului. Şi Biserica Zlătari, din Protopopiatul III Capitală, îşi serbează hramul. În Arhiepiscopia Bucureştilor este sărbătoare şi în parohia “Naşterea Maicii Domnului” din cartierul Drumul Taberei, parohia “Naşterea Maicii Domnului” şi “Învierea Dreptului Lazăr”. În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, sâmbătă va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din judeţul Galaţi. În Arhiepiscopia Iaşilor îşi prăznuiesc hramul 82 de parohii şi cinci mănăstiri Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău şi Dumbrăvele. În Iaşi, cea mai cunoscută biserică închinată Naşterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari. De asemenea, foarte multe biserici au ca al doilea hram “Naşterea Maicii Domnului”.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi, ca de altfel ca la orice mare praznic nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă ca să nu atragi răul Se crede că bărbaţii care încalcă această tradiţie se vor lovi, iar femeilor fie li se va arde mâncarea pe foc, fie cratiţa cu mâncare se va vărsa peste copii arzându-i.

Tot ziua de 8 septembrie, cea a Naşterii Maicii Domnului, este ajutătoare celor care se roagă să rămână însărcinate, să nască uşor şi să aibă un copil sănătos. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului a să-şi găsească perecehea potrivită, mai spun bătrânii.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)

Naşterea Maicii Domnului: Tradiţii şi obiceiuri pentru sănătate şi spor În calendarul popular, praznicul din 8 sptembrie este echivalent cu încheierea anotimpului de vară şi începutul toamnei.

Acum rândunelele pleacă în ţările calde. Acesta este un semnal pentru săteni să înceapă lucrările agricole de toamnă.

Acum se culeg legumele, evaluânduse recolta, se culeg şi ultimele plante şi fructe de leac, ce vor fi păstrate în farmacia casei pentru sănătate. De astăzi începe culesul viilor.

Tot acestui praznic i se mai atribuie un alt obicei agrar: jupuirea cojii de pe trunchiul ulmilor, urmând ca fibrele copacului să fie păstrate pentru legarea viţei de vie, în primăvară. În tradiţia populară intervalul 7-9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau cercurile Sfintei Mării. De aceea, femeile care vor să nască uşor este bine să se roage Fecioarei Maria şi Sfinţilor Ioachim şi Ana, prăznuiţi în ziua de 9 septembrie, pentru „dezlegare uşoară a pântecului”.

Tradiţia spune că şi aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugăciune, prin fapte bune şi prin împărţirea de ofrande săracilor, pentru ca în familia respectivă să se adune sporul şi membrii familiei să fie sănătoşi până la viitoarea recoltă.

O altă tradiţie păstrată din bătrâni trebuie respectată cu sfinţenie: mamele nu trebuie să lase pe foc o oală cu mâncare; este o modalitate prin care ele îşi apără copiii de nenorociri, de arsuri şi de răceli.

Tot acum se practică „bătutul” nucilor, pentru ca recolta lor să fie bogată şi în anul viitor. În acelaşi timp, după această dată începe semănatul grâului, secarei şi orzului, activităţi agricole legate de sporul comunităţii unde se împlineşte această datină.

Din ajunul sărbătorii, gospodinele nu trebuie să aprindă focul în vatră în următoarele două zile, pentru a alunga ghinionul şi boala.

Bărbaţii pun la păstrate pălăriile până la Sfântul Gheorghe şi în locul lor vor purta căciuli.

14

Actualitatea românească

Ziarul românilor de pretutindeni

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Soţul se întoarce de la vânătoare.

- Ei, cum a fost vânătoarea, dragul meu?

Ştirile din domeniul ştiintei şi tehnologiei la care putem avea acces prin intermediul unor reviste electronice sau pagini web precum stiintasitehnica.com, www. scientia.ro, Physical Review Letters, tendencias21.net, etc. oferă de multe ori o perspectivă sumbră a viitorului. Pe măsură ce ne adâncim în secolul XXI, înţelegem mai bine că ceea ce am crezut până acum, că oameni, inclusiv istoria pe care ne-am povestit-o, este eronat. De la Galileo încoace totul se dărâmă, edificiile gândirii se clatină şi omul se modernizează şi îşi pierde referinţele mitice. Extrema în care am căzut astăzi a dus la o scădere a entuziasmului în faţa vieţii, ca rezultat nescontat al căutării adevărului. Dragostea, religia, sentimentele, diviziunea suflet/ corp, valorile morale, totul este explicat prin prisma unor conexiuni neuronale şi înseamnă explicit doar atât: interacţiuni/schimburi de informaţie, la nivel electric.

Miracolul îşi găseşte din ce în ce mai

- Normal, de-acum n-o să mai cumpărăm carne o lună.

- Cuuum, ai împuşcat un cerb?!

- Nu, am băut tot salariul.

Reclamă Zburaţi cu avioanele companiei noastre!

Grabiţi-vă!! Au mai rămas câteva!!!

Un tip vine la magazin să cumpere un cadou de 8 martie. Vânzătoarea îl întreabă: - E pentru soţie sau doriţi ceva mai scump?

La film Imediat după terminarea filmului o femeie îşi zareşte soţul cu două rânduri mai în faţă şi îi strigă: - Auzi, nesimţitule… aici eşti în timp ce eu sunt la mama să fac zacusca?

Poliţistul în muzeu. Din neatenţie, dă jos o vază, care se sparge. Paznicul, palid, se apropie în fugă: - Vai de mine, era o piesă care data de acum 3000 de ani.

- Ce m-am speriat, credeam că am spart ceva nou.

Constatare Dacă ai voinţă, poţi să muţi şi munţii din loc. Dacă ai creier, îi laşi acolo, că nu te deranjează.

- Doamna doreşte altă culoare?

La un restaurant pescăresc: - Serviţi şi caracatiţe?

- Servim pe toţi clienţii…

- Soţia dumitale va fi frumoasă, deşteaptă şi bogată, îi spune ghicitoarea unui bărbat.

- Minunat, dar ce fac cu actuala?

Un tip este atât de ocupat cu afacerile, încât nu are timp nici măcar de soţie. Îl însărcinează pe tânărul său colaborator să-i distreze nevasta. Într-o bună zi, însă, îi surprinde sărutându-se: - Auzi, bă, eu ţi-am spus s-o distrezi pe nevastă-mea, nu să te distrezi şi tu!

Românii de pretutindeni au participat la ziua dedicată culturii româneşti În data de 9 august a avut loc dezbaterea culturală „Ambasadori ai culturii româneşti” din cadrul Săptămânii Educaţiei Culturii şi Spritiualităţii româneşti - se arată într-un comunicat de presă al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni.

Soţul: - Marie, te rog mult, ajunge, hai să divorţăm!

Soţia: - Nu Ioane, văduvă m-ai luat, văduvă mă vei lăsa!

- Eu nu vreau să mă casatoresc cu un zgârcit ca tine! Poftim inelul!

- Unde e cutiuţa?

Un tânăr se duce la o ghicitoare, se aşează la masa pe care este un bol de cristal şi ea îi spune: -Văd că dumneata, ai doi copii.

-Asta s-o crezi matale. Am trei copii!

Ghicitoarea zâmbeşte şi-i dă replica: - Asta s-o crezi matale!

Ziarul românilor de pretutindeni

Lămâi şi limonadă

BANCURI

O tânără doamnă, blondă, opreşte maşina în faţa semaforului, la roşu. Se aprinde galben - doamna stă pe loc, verde - doamna iarăşi stă. Se aprinde roşu, din urmă, claxonează celelalte maşini. De ea se apropie un poliţist care o întreabă:

www.actualitatea-romaneasca.ro

7 septembrie - 20 septembrie

Dintre personalităţile invitate la acest eveniment au luat parte: Mircea Diaconu, fost ministru al culturii, Mircea Bunescu, regizor, Anca Colţeanu, regizor, Horia Nestorescu Bălceşti, istoric, Radu George Serafim preşedinte al Centrului Academic de Studii Hermeneutice şi artista de muzică populară Lia Lungu.

Actorul Mircea Diaconu a vorbit despre locul şi rolul culturii în societatea românească şi a punctat

importanţa oamenilor de cultură drept repere pentru toţi românii de pretutindeni. În cadrul dezbaterii, acesta a precizat menirea pe care o are şcoala: „Societatea noastră are un mod de viaţă, iar şcoala are menirea să ajute societatea. Şcoala ar trebui să se implice mai mult în educarea copiilor.”

Ziua a continuat cu o prelegere despre artele spectacolului în cadrul căreia s-a concluzionat faptul că trebuie sa protejăm identitatea naţională prin păstrarea unei legături strânse între civilizaţie şi cultură. La sfârşitul dezbaterii, regizorul Mircea Bunescu a punctat faptul că „poetul naţional, Mihai Eminescu, va rămâne un simbol al românilor de pretutindeni. În orice mijloace, românii au continuat să rămână români, indiferent unde s-ar afla. România este singura ţară

care este înconjurată de români.”

Dezbaterea a fost moderată de Lavinia Şandru, realizator TV. În cea de-a doua parte a zilei a avut loc deschiderea expoziţiei de carte, în cadrul căreia istoricul Horia Nestorescu Bălceşti şi-a prezentat cărţile expuse. De asemenea, profesorul univ. dr. Vasile Şoimaru de la Academia de Studii Economice, filiala Chişinău a susţinut o scurtă prezentare a albumului „Români din jurul României”, vernisat pe întreaga durată a evenimentului în holul hotelului President din Mangalia.

Printre reprezentanţii editurilor partenere ale Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni prezenţi la expoziţia de carte românească se numără

editura Curtea Veche, editura Rao, editura Asciaţiei Macedonenilor din România, editura CD Press şi editura Nestor.

Profesorii şi studenţii au vizitat Muzeul de Arheologie din Callatis, unde au vizionat prezentarea cercetătorului ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc despre istoria singurului papirus descoperit în România.

Seara s-a încheiat cu un deosebit spectacol de balet susţinut în grădina Cercului Militar din Mangalia. Spectacolul, intitulat „Dor de Paris”, a fost asigurat de trupa de balet a Teatrului „Oleg Danovski” din Constanţa. Soliştii Marius Eftimie şi Daniela Vlădescu au încântat audienţa cu un repertoriu de muzică franţuzească.

greu loc într-o societate a informaţiei tot mai evoluată. Noi ştiinţe precum neuropsihologia sau neuropsihiatria permit o înţelegere pur biologică a comportamentelor umane. Lista motivelor pentru care omul şi-a pierdut credinţa în absolut este la fel de lungă ca şi cea a motivelor pentru care apatia şi-a făcut loc în gândirea sa lipsită de referentul divin. Nihilismul, oaspetele nedorit, a venit pentru a rămâne cu noi, spunea Nietzsche. Şi nihilismul este rezolvarea enigmei, expunerea secretului gol privirii năuce. Dar, ca în spectacolele de magie: secretul dezvăluit nu impresionează pe nimeni.

Cum să facem pentru a transforma lumea într-o limonadă, ascultând recomandarea scriitorului american Dale Breckendrige care îndemna oamenii “să facă limonadă atunci când viaţa are de oferit lămâi” şi să încercăm să vedem lucrurile şi altfel? După ce am aflat clar şi concis, de la filozoful italian Gianni

Vattimo despre adevărul şi gândirea slabă, înţelegem limpede că orice orientare, orice punct de vedere este opţional şi subiectiv. Peste câteva decenii întrebarea “tu în ce crezi?” va fi absolut jignitoare.

De fapt e foarte probabil că nici măcar nu va mai fi pusă. Oamenii vor avea atât de asimilat gândul opţiunii încât vor şti precis că nu este, în general, nimic de crezut.

Un declin al raţiunii puternice, inspirată în lumile superioare, ale ideilor, sau în cerurile lui Dumnezeu, va da loc unei raţiuni slabe care îşi va pune din ce în ce mai puţin problema relevanţei adevărului şi chiar a realităţii. Platon nu făcea nicio diferenţa între a fi mort şi a fi viu. Filozoful francez Gilles Deleuze ar spune: nu există timp, nu există sens. Iar tendinţa ştiinţifică este de a nu mai diferenţia deloc între minte şi corp. De fapt, predominanţa tot mai mare a antivitalismului în ştiinţă spune, simplificând exagerat, că nu există diferenţă între piatră şi carne, între praf şi sânge, între

viaţă şi ceea ce considerăm neviaţă. “Suntem o mâzgă chimică pe o planetă de dimensiuni reduse”, spunea Stephen Hawking. Dacă omul se va obişnui, căzând din centrul universului cu poziţia care îl instalează într-un loc lateral, nesemnificativ, accidental, este greu de prevăzut. Nihilismul care a impregnat epoca actuală a informaţiei şi a comunicării, pricepe felul fractal de funcţionare a maşinii de existat numită om. Nici nu poate fi pusă problema existenţei lui Dumnezeu, din moment ce conştiinţa care îl gândeşte este aceeaşi materie care vibrează în toate lucrurile, din moment ce limbajul nu este decât un cod al cărui sens este acela de a-şi servi sieşi, nicidecum pentru a aduce cunoştinţă. Noi toţi avem loc în cuvânt, iar cuvântul este rezultatul unui proces neuronal complex care nu urmăreşte nimic.

Revenind la Breckendrige, cum să transformăm întinderea de lămâi acre în limonadă dulce? Pentru că fericirea este facultativă, ar spune omul modest, deci superior, cu privirea senină, privind spre viitor. Un

Actualitatea românească

15

astfel de îndemn am găsit în operele pictorului român Tudor Şerbănescu, care printr-un gest artistic inspiră o atitudine relaxată în faţa vieţii.

Până la urmă, frica nu-şi are rostul, indiferent de ceea ce este sau va veni. Aceasta este de fapt lecţia pe care o învăţăm noi, oamenii moderni şi maturi, deşi supravieţuirea pare lucru greu în lipsa perspectivei transcendenţei.

Fabianni Belemuski, Traductor y agente literario (0034) 610 085 765