Timpolis 2138

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2138 12 - 15 martie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Lachei la curtea doctorului Ponta melania.cincea@timpolis.ro upã eºecul de la prezidenþiale, pentru Victor Ponta pãrea iminent riscul pierderii susþinerii partidului, deci, al pierderii funcþiei de prim-ministru ºi, implicit, a unei foarte ridicate cote de influenþã. Ceea ce nu ar fi doar o chestiune de onoare, ci ar putea implica ºi retragerea titlului de doctor. Situaþie pe care, datoritã funcþiei, din 2012, de la izbucnirea scandalului de plagiat, a reuºit sã o blocheze. Trei subalterni de-ai sãi, miniºtri ai Educaþiei – Liviu Pop, Ecaterina Andronescu ºi Remus Pricopie – care aveau nu doar posibilitatea, ci obligaþia legalã de a-i retrage titlul academic dovedit de Universitatea Bucureºti a fi fost obþinut prin rapt intelectual, nu ºi-au asumat decizia, incapabili sã-ºi depãºeascã statutul de lachei la curtea doctorului Ponta. n momentul în care Victor Ponta nu va mai conduce Guvernul, e posibil, însã, ca aceastã hotãrâre sã fie luatã. ªi, de asemenea, în condiþiile pierderii din influenþã, e posibil sã se trezeascã ºi cu probleme penale. Asta, dacã unul dintre autorii din care s-a “inspirat” îi va face o plângere.

Legea drepturilor de autor prevede cã plagiatul poate fi pedepsit, chiar cu detenþie, în baza unei plângeri depuse de cei dupã care s-a copiat. ºa cã, imediat dupã pierderea alegerilor, dl Ponta a încercat sã-ºi prindã o plasã de siguranþã. Alþi lachei – de la cei din Ministerul Educaþiei, de la Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor ºi Avocatul Poporului – s-au grãbit sã facã sluj. Sã ne amintim: 6 decembrie 2014. Premierul României, doctor Victor Ponta, anunþã public Universitatea Bucureºti cã renunþã la titlul de doctor.

Motivul oficial invocat, faptul cã îºi dorea ca mandatul nou-numitului ministru al Educaþiei, Sorin Câmpeanu, sã nu fie “perturbat de o temã care, în timp, a devenit eminamente politicã”. Sigur, dacã ºi-ar fi dorit acest lucru, asistam la altceva: la o demisie a sa ºi la retragerea de cãtre ministrul Educaþiei a titlului de doctor. Cum dl Ponta nu a demisionat, niciunul dintre miniºtrii post-2012 nu-ºi putuserã depãºi condiþia de subordonaþi politruci.

Asta, deºi Legea educaþiei prevede retragerea titlului de doctor, ca sancþiune, pe baza unor rapoarte externe de evaluare. Rapoarte care existã din 2012.

8 decembrie 2014. Dl Sorin Câmpeanu anunþã cã la minister a ajuns solicitarea Universitãþii Bucureºti de retragere a titlului de doctor premierului. Într-un acces de slugãrnicie, þine, însã, sã sublinieze cã la baza deciziei universitarilor stã solicitarea primului-ministru. O solicitare “cu o semnificaþie profundã”, fãcutã de dl Ponta “ nedorind sã afecteze prestigiul educaþiei”. Cum în acest demers al sãu, de renunþare la titlu, dl Ponta s-a împiedicat de Legea educaþiei care nu permite renunþarea la titlul de doctor, ci doar retragerea acestuia, ca sancþiune , trebuia gãsitã urgent o soluþie.

9 decembrie 2014. Guvernul Ponta vine cu rezolvarea pentru problema premierului Ponta. Prin OUG 94/2014, Legii educaþiei i se anexeazã un articol care sã le confere titularilor titlului de doctor dreptul sã renunþe la el. Deºi ordonanþa intrã în contradicþie cu legea fundamentalã – care la articolul 115 spune cã Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã “numai în situaþii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaþia de a motiva urgenþa în cuprinsul acestora”, or, unde e situaþia extraordinarã în acest caz ºi care e motivaþia acestei decizii? – se miza pe lipsa de reacþie a Avocatului Poporului. S-a mizat eficient. Dl Victor Ciorbea nu a vãzut vreo problemã în aceastã ordonanþã cu dedicaþie.

0 februarie 2015. În ajutorul lui Victor Ponta încearcã sã vinã alþi lachei de-ai sãi.

Deputaþii din Comisia Juridicã. Aceºtia dau aviz pozitiv pe respectiva ordonanþã.

5 februarie 2015. Planul e, momentan, dejucat în plenul Camerei Deputaþilor, unde, cu o majoritate covârºitoare, au fost eliminate articolele ce vizeazã posibilitatea de renunþare la titlurile academice. Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla curând în Senat – camerã decizionalã în acest context –, dacã vor fi suficienþi parlamentari care sã accepte sã facã sluj în faþa d-lui Ponta ºi sã treacã aceastã ordonanþã, care sã-l exonereze de rãspundere.

D

un reper al cetãþii

25 de ani de la Proclamaþia de la Timiºoara

Institutul de Oncologie Timiºoara, tot la faza de aprobare de documentaþie, de un an Deºi incidenþa cazurilor de cancer este în creºtere în vestul þãrii, iar capacitatea de spitalizare ºi tratament, mult sub necesar, autoritãþile centrale se grãbesc demareze construcþia Institutului Regional de Oncologie. Dupã realizarea documentaþiei preliminare construcþiei, aceasta e tot „în aprobãri” de anul trecut... pag.2

Exproprierea, ultima ºansã pentru Casa Mühle Pentru a se stopa degradarea accentuatã a Casei Mühle, distrusã parþial de proprietarii romi, în urma unor lucrãri de amenajare neautorizate, mai multe ONG-uri din Timiºoara le-au cerut autoritãþilor locale sã întreprindã demersuri pentru iniþierea procedurii de expropriere, vãzutã ca ultima soluþie pentru a salva imobilul. Deocamdatã, aceste propuneri au fost doar luate la cunoºtinþã.

Î

A

pag.3

Taxa de deponeu, un factor neprevãzut cu o mizã de milioane de euro

1

Încã de acum doi ani, Curtea de Conturi arãta, în cel mai recent raport al sãu, cã o aºa-numitã taxã de administrare pentru terenul deponeului, stabilitã de cãtre Consiliul Local Ghizela, ar putea genera complicaþii ce ar putea duce în cele din urmã inclusiv la retragerea finanþãrii europene acordate pentru realizarea acestui obiectiv.

Chestiunea a fost în luatã în discuþie recent de Consiliul Judeþean, care nu ºtie, dupã ultimele reglementãri guvernamentale, de unde sã scoatã banii necesari pentru aceastã taxã de deponeu.

1

pag.4

Teodor Baconschi: “Socializarea digitalã – prima expresie a unei revoluþii intelectuale ce va modifica economia culturii în secolul

2

Foto Constantin DUMA

1 2

Proclamaþia de la Timiºoara s-a nãscut din dorinþa de a aduce la cunoºtinþa naþiunii române adevãratele idealuri ale Revoluþiei de la Timiºoara Cu 25 de ani în urmã, pe 11 martie, la Timiºoara era semnatã Proclamaþia de la Timiºoara, documentul documentul civic ºi politic cel mai important din 1990. Totodatã,

Proclamaþia de la Timiºoara a devenit textulprogram al manifestaþiei-maraton din Piaþa Universitãþii. pag. 3

“Niciodatã societatea umanã nu a fost mai complexã – ºi mai ascunsã de ea însãºi – decât acum. ªi nu e vorba despre o creºtere gradualã a complexitãþii – aºa cum se întâmplã când roata carului devinã cauciuc auto –, ci despre o explozie cu un indice ameþitor, despre o supernovã antropologicã”, afirmã Teodor Baconschi, referindu-se la cel mai recent volum al sãu, “Facebook. Fabrica de narcisism”, editat de Humanitas ºi apãrut de curând ºi în librãriile din Timiºoara.

L-am invitat pe Teodor Baconschi la un dialog despre aceastã carte ºi despre acest fenomen, pe care îl numeºte, dupã expresia lui Ortega Y Gasset, “el tema de nuestro tiempo”. pag. 6 - 7

2

eveniment

12 - 15 martie 2015

25 de ani de la Proclamaþia de la Timiºoara l „La Timiºoara nu s-a murit pentru ca activiºti comuniºti din

rândurile doi ºi trei sã treacã în frunte”. ªi, totuºi, aºa s-a întâmplat...

Cu 25 de ani în urmã, pe 11 martie, la Timiºoara era semnatã Proclamaþia de la Timiºoara, documentul documentul civic ºi politic cel mai important din 1990.

Totodatã, Proclamaþia de la Timiºoara a devenit textul-program al manifestaþiei-maraton din Piaþa Universitãþii. oana.dima@timpolis.ro

„Un document împotriva «spãlãrii creierului»” Proclamaþia de la Timiºoara s-a nãscut, dupã cum se menþiona în „certificatul de naºtere” al acesteia, din necesitatea de aduce la cunoºtinþa naþiunii române adevãratele idealuri ale Revoluþiei de la Timiºoara. Eminenþa cenuºie a acestui document

în 13 puncte au fost scriitorul George ªerban ºi Societatea „Timiºoara”.

Un document despre care Ruxandra Cesereanu spunea cã viza o “deºteptare a României” nu doar din punct de vedere politic, ci ºi economic ºi mai ales spiritual. „Era apoi, nu în ultimul rând, un document împotriva «spãlãrii creierului» care izbutise în România. Nu a fost, de aceea, deloc de mirare (ci întru totul logic) cã Proclamaþia de la Timiºoara a devenit textul-program al manifestaþiei-maraton din Piaþa Universitãþii (22 aprilie - 13 iunie 1990), al carei scop a fost tocmai crearea unei conºtiinþe naþionale în vederea unor alegeri nemanipulate, în care comuniºtii (cripto sau neocomuniºtii, cum li se spunea) sã nu mai aibã câºtig de cauzã. Nu în ultimul rând, Proclamaþia de la Timiºoara

avea ca scop manifest reeuropenizarea României, efort de pionierat remarcabil”. „A fost o revoluþie fãcutã de popor ºi numai de el, fãrã amestecul activiºtilor ºi securiºtilor. A fost o revoluþie autenticã ºi nu o loviturã de stat. A fost categoric anticomunistã ºi nu doar anticeauºistã. La Timiºoara nu s-a murit pentru ca activiºti comuniºti din rândurile doi ºi trei sã treacã în frunte, ºi unul din participanþii la genocid sã fie numit de cãtre aceºtia ministru de Interne. Nu sa murit pentru ca dezbinarea socialã ºi naþionalã, cultul personalitãþii, cenzura massmedia, dezinformarea, ameninþãrile telefonice ºi scrise ºi toate celelalte metode comuniste de constrângere sã fie practicate în vãzul lumii, în timp ce nouã ni se cere pasivitate în numele stabilitãþii sociale ”, se aratã în

textul Proclamaþiei de la Timiºoara.

Un document care, menþionau iniþiatorii sãi, „se adreseazã în primul rând celor care au primit revoluþia cadou ºi se mirã de ce suntem nemulþumiti, de vreme ce dictatura a cãzut, s-au abrogat o serie de legi proaste ºi a mai apãrut ºi câte ceva în prãvãlii. Acum ºtiu de ce suntem nemulþumiti: nu acesta a fost idealul Revoluþiei de la Timiºoara”. ªi, declarau atunci, autorii acestei Proclamaþii, toþi, participanþi la evenimentele dintre16 ºi 22 Decembrie 1989, nu considerau Revoluþia încheiatã: „O vom continua paºnic, dar ferm. Dupã ce am înfruntat ºi am învins, fãrã ajutorul nimãnui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni ºi nimic nu ne mai poate intimida.”

Daniel Vighi: „Credeam cã, în patru ani, se va consolida o putere politicã nouã.

A fost o naivitate” Cea mai indezirabilã idee a Proclamaþiei de la Timiºoara rãmâne Punctul 8 care, aplicat, ar fi dus la lustrarea clasei politice româneºti ºi ar fi schimbat din temelii felul în care România a luat startul în 1990. „ În momentul în care am elaborat ideile pe care le-a redactat regretatul George ªerban, trebuie sã vã mãrturisesc cã Punctul 8 nu era foarte mult scos în evidenþã.

El a fost scos în evidenþã de

ceea ce s-a întamplat la Bucureºti, în Piaþa Universitãþii.

Nu ne-am gândit cã tocmai Punctul 8 va fi cel mai dificil de pus în aplicare. Credeam cã, în patru ani, se va consolida o putere politicã nouã.

Speram cã într-un mandat se poate realiza o clasã politicã nouã, necontaminatã de comunism. A fost o naivitate, trebuie sã recunoaºtem acum...”, declara, pentru TIMPOLIS, Daniel Vighi, membru al Societãþii „Timiºoara”.

de 25 de ani un reper al cetãþii

Indezirabilul Punct 8 „Ca o consecinþã a punctului anterior, propunem ca legea electoralã sã interzicã pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice listã, al foºtilor activiºti comuniºti ºi al foºtilor ofiþeri de Securitate. Prezenþa lor în viaþa politicã a þãrii este principala sursã a tensiunilor ºi suspiciunilor care frãmântã astãzi societatea româneascã. Pânã la stabilizarea situaþiei ºi reconcilierea naþionalã, absenþa lor din viaþa publicã este absolut necesarã. Cerem, de asemenea, ca în legea electoralã sã se treacã un paragraf special care sã interzicã foºtilor activiºti comuniºti, candidatura la funcþia de preºedinte al þãrii. Preºedintele României trebuie sã fie unul dintre simbolurile despãrþirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vinã. ªtim cu toþii în ce mãsurã era condiþionatã viaþa individului, de la realizarea profesionalã pânã la primirea unei locuinþe, de carnetul roºu ºi ce consecinþe grave atrãgea predarea lui. Activiºtii au fost însã acei oameni care ºi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist ºi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a fãcut o asemenea alegere nu prezintã garanþiile morale pe care trebuie sã le ofere un Preºedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcþii, dupã modelul multor þãri civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Preºedinte al României ar putea candida ºi personalitãþi marcante ale vieþii culturale ºi ºtiinþifice, fãrã o experienþã politicã deosebitã. Tot în acest context, propunem ca prima legislaturã sã fie de numai doi ani, timp necesar întãririi instituþiilor democratice ºi clarificãrii poziþiei ideologice a fiecãruia dintre multele partide apãrute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoºtinþã de cauzã, cu cãrþile pe faþã”. Acesta este conþinutul pe cât de celebrului, pe atât de indezirabilului Punct 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara.

Cum ar fi arãtat politica româneascã, societatea româneascã dacã acesta ar fi fost aplicat, ne putem doar imagina...

Moartea unui om este greu de acceptat întotdeauna. Devine, însã, aproape imposibil de acceptat atunci când cel care pleacã este un apropiat, un prieten, un om pe care l-ai apreciat în mod deosebit. ªi, mai cu seamã, atunci când moartea îi este fulgerãtoare.

Plutonier major (r) Ilie Stretcu-Petru Vasilescu, în vârstã de 40 de ani, originar din Moldova Nouã, judeþul Caraº-Severin, a lucrat în Ministerul Administraþiei ºi Internelor din anul 1996, ultimul loc de muncã fiind la Poliþiei de Frontierã Timiºoara, unde activitatea i-a fost evaluatã întotdeauna cu calificativul „foarte bine”. Înmormântarea fostului nostru coleg va avea loc joi, 12 martie, ora 12, la Cimitirul Mehala, din Timiºoara.

Colectivul Inspectoratului Teritorial al Poliþiei de Frontierã Timiºoara

Cu adâncã durere în suflet am primit vestea morþii lui „Vasi”, un om pe care l-am iubit ºi pe care nu-l vom uita niciodatã, Ilie Stretcu-Petru Vasilescu.

Dumnezeu sã-i pãstreze veºnicã amintirea!

Familia Oliver Nicsici

Am primit stupefiat vestea trecerii în nefiinþã a unui om pe care l-am apreciat în mod deosebit, Ilie Stretcu-Petru Vasilescu.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Familia Dan Bardaº

Am aflat cu durere vestea plecãrii premature dintre noi a lui Ilie Stretcu-Petru Vasilescu, un om ºi un coleg deosebit.

Dumnezeu sã-l odihneascã!

Ioan Mirescu

În amintirea celui care a fost Ilie StretcuPetru Vasilescu, un gând pios acum, la trecerea sa în eternitate.

Sã-i fie odihna veºnicã!

Ilie Cumpãnaºu

Un gând pios la plecarea dintre noi a lui celui care a fost Ilie StretcuPetru Vasilescu, un om deosebit ºi un prieten adevãrat.

Dumnezeu sã-i dea odihna veºnicã!

Familia Ioan Paraschiv

social

12 - 15 martie 2015

3

Institutul de Oncologie Timiºoara, tot la faza de aprobare de documentaþie, de un an Deºi incidenþa cazurilor de cancer este în creºtere în vestul þãrii, iar capacitatea de spitalizare ºi tratament este mult sub necesar, autoritãþile centrale se grãbesc demareze construcþia Institutului Regional de Oncologie. Dupã realizarea documentaþiei preliminare construcþiei, aceasta este tot „în aprobãri” de anul trecut, ºi, dacã se va mai aºtepta mult, aceste documentaþii vor expira ºi vor trebui refãcute.

Niciun fel de termen precis

O investiþie mai mult decât necesarã Timiºul rãmâne unul dintre judeþele cu o incidenþã crescutã a cazurilor de cancer, raportatã la zona de vest, dar ºi nivel naþional. Aici apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenþa anualã fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în Timiº se înregistreazã cea mai mare prevalenþã a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faþã de 24, în CaraºSeverin, 23, în Arad sau 17, în Hunedoara. De asemenea, Timiºul este pe locul doi în regiunea Vest ca mortali-

Clãdirea în care urma sã funcþioneze Spitalul Municipal, în acelaºi stadiu de ani ºi ani de zile tate cauzatã de cancer. Aradul e primul loc, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiº, cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraº-Severin, cu 239 de decese, ºi Hunedoara, cu 218 decese. În momentul de faþã, numãrul bolnavilor de cancer înregistraþi în Timiº a ajuns la 13.413. În plus, conform reprezentanþilor Asociaþiei OncoHelp Timiºoara, tendinþa de creºtere nu pare sã se stabilizeze.

Situaþia din vestul þãrii, unde listele de aºteptare cu bolnavii de cancer pentru tratament prin radioterapie cresc de la lunã la lunã, a fãcut recent ºi obiectul mai multor interpelãri parlamentare, prin care Ministerului Sãnãtãþii i se cere insistent sã ia mãsuri pentru rezolvarea problemei, prin achiziþionarea urgentã de aparaturã. Într-o interpelare parlamentarã recentã, un deputat de Caraº-Severin, Valentin Blãnariu, spune cã un exemplu alarmant pentru situaþia dezastruoasã a sistemului sãnãtãþii ºi pentru ignoranþa cu care se trateazã viaþa

Foto PDL Timiºoara

Datã fiind incidenþa crescutã a cazurilor de cancer, Timiºul ar avea nevoie de realizarea cât mai rapidã a Institutului Regional de Oncologie, promis de mai bine de cinci ani, ºi care rãmâne tot la stadiul de proiect. Autoritãþile centrale promit de mai bine de cinci ani cã Institutul Regional de Oncologie va funcþiona pe Calea Torontalului, în clãdirea ridicatã iniþial pentru noul sediu al Spitalului Municipal. Pânã acum, nu s-a întâmplat nimic, însã.

Deputatul PNL (fost PDL) de Timiº Cornel Sãmãrtinean a fãcut în septembrie anul trecut o interpelare cãtre Ministerul Sãnãtãþii, atrãgând atenþia cã banii alocaþi pentru documentaþia preliminarã necesarã demarãrii construcþiei Institutului Regional de Oncologie, de pe Calea Torontalului, ar putea fi pierduþi, dacã nu se demareazã investiþia propriu-zisã, pentru cã studiul de fezabilitate expirã, iar clãdirea continuã sã se degradeze. „Suma care a fost atribuitã de Ministerul Sãnãtãþii pentru realizarea documentaþiei poate fi consideratã pierdutã, pentru cã studiul de fezabilitate întocmit nu mai are corespondent în realitate, þinând cont de faptul cã, fãrã mãsuri minime

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

de protecþie, clãdirea de pe Calea Torontalului se degradeazã pe zi ce trece”, se arãta în interpelarea deputatului timiºorean.

Ministerul Sãnãtãþii a fost atât de interesat de aceastã problemã, prioritarã ºi stringentã pentru timiºeni, cã a rãspuns abia în urmã cu câteva zile, deºi ar fi trebuit sã rãspundã în maximum 30 de zile, adicã în octombrie anul trecut.

Rãspunsul, ca în multe alte cazuri de acest gen, nu lãmureºte mai nimic.

Astfel, Ministerul Sãnãtãþii recunoaºte cã încã din 2012 a alocat suma de 850.000 de lei pentru realizarea documentaþiei necesare investiþiei ºi cã „perioada de finalizare ºi, respectiv, de a deveni funcþional a Institutului Regional de Oncologie Timiºoara va fi stabilitã ca urmare a elaborãrii ºi adoptãrii Hotãrârii de Guvern pentru aprobarea documentaþiilor tehnico-economice aferente promovãrii obiectivului de investiþii, care este în curs de avizare”.

Ca atare, nu se avanseazã niciun termen clar, iar dacã avizarea se va mai prelungi, documentaþia nu se va mai putea folosi ºi va trebui refãcutã, lucru care, pe lângã banii publici pierduþi, ar însemna o nouã amânare a realizãrii Institutului Oncologic.

Deputat PNL Cornel Sãmãrtinean este Clinica de Radioterapie din Timiºoara, care aparþine de Spitalul Municipal Timiºoara. Acesta avertizeazã asupra faptului cã, deºi clinica dispune de douã secþii – o secþie cu 70 de paturi în care sunt internaþi doar pacienþii care necesitã ºi tratament medicamentos ºi o secþie ambulatorie, care procedeazã la iradiaþia pacienþilor – deserveºte bolnavii din cinci judeþe (Timiº, Arad, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Mehedinþi).

Cu doar douã aparate pentru radiotera-

pie externã. „Nu este normal sã nu existe aparate de radioterapie funcþionale în raport cu numãrul de bolnavi de cancer dintr-un judeþ. Este o anomalie faptul cã toþi bolnavii din vestul þãrii sunt aduºi la Timiºoara, unde existã posibilitatea de a se face radioterapie.

Posibilitãþile de tratament de la Timiºoara, ºi de spitalizare, sunt reduse. Iar în Caraº Severin existã un singur medic oncolog pe tot judeþul”, ne-a declarat Valentin Blãnariu.

Exproprierea, ultima ºansã pentru Casa Mühle l

O propunere în acest sens a fost doar „luatã la cunoºtinþã” la Consiliul Judeþean Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O propunere fãrã urmãri O ultimã propunere în acest sens a fost doar amintitã la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº, fiind pusã ca notã informativã în mapele consilierilor. „Vã aduc la cunoºtinþã faptul ca aveþi dispoziþie în format electronic informarea privind propunerea de soluþionare a cererii formulate de

cãtre Asociaþia «Salvaþi Patrimoniul Timiºoarei» pentru demararea de cãtre Consiliul Judeþean Timiº a procedurilor de expropriere a imobilului situat in Timiºoara, bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 – Casa Florarului” – a fost singura menþiune fãcutã la ºedinþa CJ Timiº.

Informarea încã nu s-a transformat într-un proiect de hotãrâre, ºi e greu de crezut cã se va întâmpla acest lucru în viitorul apropiat, þinând cont cã bugetul este diminuat faþã de cel de anul trecut ºi nu au fost prevãzute sume în acest sens, CJ Timiº renunþând, tot invocând lipsa banilor, la dreptul de preemþiune la cumpãrarea acselor de patrimoniu pentru tot anul 2015. „Exproprierea era cea mai bunã soluþie. Cred cã merita sã se facã acest efort pentru istoria oraºului. Dacã lucrurile se lasã tot aºa ºi nu se iau mãsuri, imobilul se degradeazã tot mai mult – vãd asta pentru cã trec zi de zi pe lângã el. Este o victorie a ignoranþei împotriva unei istorii frumoase a oraºului, pe care am moºtenit-o ºi de care ne batem joc”, spune Daniel Vighi, preºedintele Asociaþiei Ariergarda, care s-a implicat în acþiuni de protest

menite sã salveze acest imobil reprezentativ pentru Timiºoara.

Demersuri fãrã rezultate concrete Anul trecut, dupã un ºir de proteste de stradã, în timpul cãrora au fost adunate semnãturi pentru exproprierea clãdirii, Primãria a decis sã îl acþioneze în instanþã pe actualul proprietar al imobilului, solicitându-i sã readucã imobilul la starea anterioarã demolãrii. Însã, dincolo de aceastã acþiune, lucrurile nu s-au schimbat, în sensul cã degradarea clãdirii continuã.

Deºi este una dintre clãdirile simbol pentru arhitectura Timiºoarei din secolul al XIX-lea, Casa Mühle a ajuns o ruinã în urma unui ºir de evenimente similar cu cel al altor imobile de patrimoniu distruse în oraºul de pe Bega.

Imobilul, care în secolul XIX a aparþinut florarului Wilhelm Mühle, cel care a creat primul soi de trandafir românesc, a ajuns acum zece ani în posesia unui clan de romi care a solicitat autorizaþii de construcþii pentru realizarea mai multor lucrãri la imobilul res-

Foto TIMPOLIS

Pentru a se stopa degradarea accentuatã a Casei Mühle, distrusã parþial de proprietarii romi, în urma unor lucrãri de amenajare neautorizate, mai multe ONG-uri din Timiºoara leau cerut autoritãþilor locale sã întreprindã demersuri pentru iniþierea procedurii de expropriere, vãzutã ca ultima soluþie pentru a salva imobilul.

Deocamdatã, aceste propuneri au fost doar luate la cunoºtinþã fãrã a se face niciun pas concret în acest sens.

pectiv, ultima fiind emisã în iulie 2011.

Ulterior s-a constatat cã lucrãrile efectuate plecând de la aceastã autorizaþie au fost ilegale, depãºind cu mult limitele autorizate ºi ducând la transformarea acestei clãdiri-emblemã pentru Timiºoara într-o ruinã. Izbucnit în plinã campanie electoralã pentru alegerile locale, scandalul legat de Casa Mühle a fãcut furori. În campania electoralã, actuala conducere a Primãriei Timiºoara a promis reglementarea acestei situaþii ºi un control strict pe linie

de urbanism, pentru ca astfel de situaþii sã nu se mai repete. Este greu de spus ce s-a ales de aceste promisiuni. În urmã cu mai bine de un an se menþiona cã se lucreazã la un proiect tehnologic legat de refacerea ºi reabilitarea imobilului, pentru pãstrarea specificului sãu, ºi cã trebuie realizat un proiect tehnologic dupã care sã se efectueze lucrãri la imobil, þinând cont cã intervenþiile pe o astfel de clãdire nu sunt uzuale ºi trebuie foarte bine detaliate. Despre acest demers nu se mai ºtie, însã, nimic.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

12 - 15 martie 2015

Taxa de deponeu, un factor neprevãzut cu o mizã de milioane de euro l “Bonificaþia” de compensare pentru deponeul de la Ghizela

ar putea pune în pericol întreaga finanþare a proiectului

O mizã uriaºã

Foto TIMPOLIS

Încã de acum doi ani, Curtea de Conturi arãta, în cel mai recent raport al sãu, cã o aºa-numitã taxã de administrare pentru terenul deponeului, stabilitã de cãtre Consiliul Local Ghizela, ar putea genera complicaþii ce ar putea duce în cele din urmã inclusiv la retragerea finanþãrii europene acordate pentru realizarea acestui obiectiv.

Chestiunea a fost în luatã în discuþie recent de Consiliul Judeþean, care nu ºtie, dupã ultimele reglementãri guvernamentale, de unde sã scoatã banii necesari pentru aceastã taxã de deponeu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cheltuieli neprevãzute Taxa de deponeu, stabilitã în urmã cu mulþi ani ca un fel de compensaþie pentru Primãria Ghizela, pentru cã a acceptat sã gãzduiascã deponeul pe aria comunei reprezintã un factor neprevãzut în bugetul iniþial al proiectului, care ar putea pune în pericol întreaga finanþare de zeci de milioane de euro a Programului integrat de gestionare a deºeurilor în Timiº, din care face parte ºi construcþia deponeului de la Ghizela. ªi aceasta pentru cã respectiva taxã nu mai poate fi plãtitã dupã ultimele reglementãri guvernamentale legate de finanþarea Primãriilor.

Problema a fost luatã în discuþie la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº, când s-a recunoscut cã Primãria Ghizela a realizat o înþelegere cu CJ Timiº, cu privire la modul de a o sprijini prin alocarea unei anumite sume cãtre Consiliul Local Ghizela.

“Primãria Ghizela a acceptat sã se punã depozitul de deºeuri acolo punând

la dispoziþie, în mod gratuit, o suprafaþã de teren. În urma acestei înþelegere localitãþile din comuna Ghizela puteau sã beneficieze de niºte sume pentru a-ºi putea realiza anumite activitãþi edilitare cum ar fi apã, canal, trotuare, strãzi ºi alte lucrãri de reparaþii la edificiile culturale ºcoalã, bisericã ºi grãdiniþe”, s-a declarat în plen.

Banii respectivi nu mai pot fi acordaþi însã, pentru cã Guvernul a limitat pârghiile de finanþare a Primãriilor prin Consiliul Judeþean. “Anul trecut ºi acum doi ani noi am dat o sumã, chiar dacã nu a fost aceeaºi sumã stabilitã de vechea conducere cu Primãria Ghizela. Înþelegerea s-a înjumãtãþit, lucru pe care l-au înþeles ºi cei de la Primãria Ghizela. Aceasta a fost iniþial în sumã de un milion de lei. Au acceptat suma de 500.000 lei þinând cont cã folosim inclusiv drumul de acces”, declarã preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Acesta mai spune cã, în urma unui control efectuat de Curtea de Conturi, s-a stabilit sã se ajungã la o înþelegere între Ghizela ºi CJ Timiº, “astfel încât sã poatã sã beneficieze ºi ei de ceea ce înseamnã aceastã activitate. Vom aproba un proiect de hotãrâre pentru a stabili împreunã cum putem face ca aceastã înþelegere sã fie respectatã pânã la final. Noi am încercat doar sã o îmbunãtãþim ºi sã gãsim o formulã legalã prin care sã putem menþine aceastã asociere, pentru cã trebuie sã fim corecþi faþã de ei, deoarece ne-au dat terenul gratuit.”

Consilierul judeþean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu susþine cã dupã noile prevederi instituite de Guvern nu se mai pot aloca sumele promise cãtre Primãria Ghizela, dar cã ar trebui gãsitã o formã de compensare, pentru cã altfel s-ar putea pune în pericol întregul proiect. “Probabil cã

de 25 de ani un reper al cetãþii

nu se ºtie cã în prezent nimeni nu plãteºte nimic pentru locaþia deponeului, deºi terenul este al Primãriei Ghizela.

Au fost niºte vicii la acest proiect care nu s-au rezolvat la timp. Cei de la Ghizela au dat 60 de hectare pentru nimic, ºi acum au probleme cu cei de la Curtea de Conturi, pentru cã le impun sã rezolve problema administrãrii acelui teren, în aºa fel încât sã obþinã niºte venituri de pe urma sa. Dacã erau alþii, cereau o grãmadã de bani, emiteau o grãmadã de pretenþii. Sã nu uitãm ce s-a întâmplat cu vechea propunere de amplasare a deponeului la Covaci. În afarã de câteva locuri de muncã, zona Ghizela nu s-a ales cu nimic, ºi deja avem sesizãri cã sunt generate mirosuri foarte puternice din zona deponeului, nu doar în zona Ghizela, ci ºi în zona Belinþ”, susþine Tiberiu Lelescu.

La rândul sãu, Dan Cenuºe, viceprimarul comunei Ghizela, afirmã cã Primãria nu a mai primit compensaþii corespunzãtoare pentru acel teren, care este al comunei. ªi admite cã exista o înþelegere care prevedea alocarea unor sume clare în momentul realizãrii deponeului.

Avertismente vechi de la Curtea de Conturi În raportul general de anul trecut al Curþii de Conturi, legat de administrarea fondurilor publice în Timiº la CJ Timiº a fost remarcatã aceastã problemã care nu a mai fost abordatã, ºi care ar putea duce, în varianta nerezolvãrii ei, chiar la retragerea finanþãrii europene acordate pentru deponeu. Se mai menþiona în acel raport taxa de administrare a terenului pe care s-a construit deponeul, taxã stabilitã de cãtre Consiliul Local Ghizela ºi care,

susþineau inspectorii Curþii de Conturi, nu a fost luatã în seamã ºi cuprinsã în bugetul pe baza cãruia s-a acordat finanþarea europeanã pentru deponeu.

Curtea de Conturi arãta cã costul administrãrii terenului, de 1.000.000 lei pe an – aºa cum a fost votat de Consiliul Local Ghizela – nu a fost prins în problematica concesiunii operãrii deponeului de la Ghizela. Prima consecinþã a acestui litigiu nedeclarat dintre CJ Timiº ºi Consiliul Local Ghizela o reprezintã imposibilitatea legalã a administraþiei judeþene de a înscrie în cartea funciarã dreptul de administrare asupra terenului ºi imposibilitatea înscrierii construcþiilor ce au fost edificate pe terenul în litigiu, ceea ce în final determinã riscul major de retragere de cãtre UE a sumelor alocate pentru construirea întregului deponeu. Datã fiind valoarea proiectului, de peste 40 de milioane de euro, Curtea de Conturi i-a solicitat CJ Timiº sã ia mãsuri pentru reglementarea, din punct de vedere juridic ºi financiar, a situaþiei patrimoniale a deponeului Ghizela.

Taxa respectivã nu a fost cuprinsã în proiectul pe baza cãruia a fost acordatã finanþarea de cãtre UE, pentru cã nu se ºtia despre existenþa ei, lucru care acum poate genera complicaþii.

Cu alte cuvinte, dacã aceastã problemã nu se rezolvã, deponeul, ca investiþie cu fonduri europene, nu poate funcþiona ºi nu poate fi finanþatã ca atare atâta vreme cât se gãseºte pe un teren cu un statut juridic incert.

Situaþia, semnalatã acum un an este ºi acum în acelaºi stadiu, deºi a fost luat în discuþie ºi în 2014 în plenul VJ Timiº, când s-au discutat ºi chestiunile legate de gãsirea rapidã a unui administrator permanent al deponeului, pentru cã ºi aceastã chestiune, nerezolvatã în timp, ar fi putut prezenta riscuri pentru finanþarea europeanã.

Cu o suprafaþã de aproape 600.000 de metri pãtraþi, deponeul a costat, cumulat, pe perioada 2009 - 2011, peste 95 de milioane de lei, bani plãtiþi din bugetul judeþului Timiº ºi, parþial, recuperaþi din fonduri europene.

Proiectul “Sistem integrat de management al deºeurilor în Timiº”, din care face parte ºi realizarea Deponeului de la Ghizela, are o valoare totalã de 40.996.537 de euro, fãrã TVA, din care finanþarea nerambursabilã, din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 28.209.385 de euro.

Prin acest proiect s-a dorit implementarea colectãrii selective la nivelul întregului judeþ.

Nu trebuie uitat, în contextul necesitãþii unei înþelegeri cu Primãria Ghizela, cã, ani de zile, proiectul de construire a unui deponeu, care sã rezolve problema deºeurilor la nivel judeþean, a fost amânat, din cauza neînþelegerilor legate de locaþie.

Celebra groapã de gunoi de la Parþa, locul unde se adunau deºeurile Timiºoarei a trebuit sã fie închisã pânã în 2008, conform cerinþelor UE. Opinia publicã ºi autoritãþile locale au fost de acord cu închiderea gropii de la Parþa, însã rãmânea problema amplasãrii viitorului deponeu. Pe rând, planurile legate de amplasarea acestei investiþii într-un sat sau o comunã din apropierea Timiºoarei au fost abandonate din cauza opoziþiei localnicilor. Iniþial, intenþia CJ Timis a fost sã amplaseze deponeul lângã satul Covaci, la numai doi kilometri de limita de nord a oraºului. În zona Covaci, de exemplu, localnicii au ajuns cu protestele pânã la Parlamentul European. În urma unui lobby susþinut de Asociaþia “Pro Democraþia”, cadre didactice ale Universitãþii Agricole “Banatul”, locuitori din satul Covaci, o organizaþie din Germania ºi ONG-ul “Mediul natural”– care se împotriveau amplasãrii deponeului ecologic la Covaci – autoritãþile de la Bruxelles au decis, în 2005, blocarea finanþãrii acestui proiect.

O împotrivire mai puþin vizibilã, dar puternic susþinutã, au avut-o mulþi proprietari de terenuri din zona Dumbrãviþa - Covaci, ale cãror terenuri, în eventualitatea amplasãrii gropii de gunoi, ar fi scãzut valoric. Actorii implicaþi au demarat campanii la momentul respectiv pentru a-ºi susþine punctul de vedere ºi au trimis petiþii ºi plângeri la Comisia Europeanã, motiv pentru care a fost refuzatã finanþarea.

Dupã acest episod, CJ Timiº s-a vãzut obligat sã gãseascã o noua locaþie, care, dupã mai multe încercãri, a fost stabilitã, la finele lui 2006, ca fiind Ghizela.. Dacã nu ar fi existat aceste întârzieri, Timiºul ar fi putut avea deponeu încã din 2003 sau 2004, când existat finanþare europeanã în acest sens.

anchetã

12 - 15 martie 2015

5

Recuperãri „cu forcepsul” pentru banii unor firme din Parcul Industrial l „Unele dificultãþi erau inerente, chiar ºi fãrã criza economicã” Consiliul Judeþean Timiº cautã soluþii pentru problema mai veche a unor firme concesionare din Parcul Tehnologic ºi Industrial Timiºoara cu datorii istorice. Aici problemele legate de recuperarea sumelor datorate CJTimiº au început odatã cu criza economicã, deºi reprezentanþii Adetim spun cã, ºi fãcând abstracþie de perioada de recesiune, probleme de acest gen puteau sã aparã prin specificul activitãþii antreprenoriale desfãºurate de unele dintre societãþile din PITT. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Soluþii alternative de recuperare ªi la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº s-a luat în discuþie situaþia unei firme care mai are de achitat datorii istorice aferente concesiunii pentru spaþiul din Parcul Tehnologic ºi Industrial Timiºoara. Este vorba despre un contract de concesiune încheiat iniþial în 2006, când încã nu se prefigura perioada de declin economic ce ºi-a fãcut debutul în 2008. În acest caz, s-a încercat o soluþie alternativã, respectiv preluarea contractului de cãtre o altã firmã, cu toate obligaþiile aferente, vicepreºedintele CJ Timiº, Marian Vasile, solicitând detalii în acest sens: „Avem de a face cu o speþã mai complicatã, respectiv o parcelã grevatã de sarcini. Nu ne este foarte clar ce anume trebuie sã votãm.

Este vorba de preluarea acestui contract de concesiune de cãtre o nouã firmã cu toate drepturile ºi obligaþiile care decurg din contract, inclusiv cu întregul debit pe care îl are societatea care a ocupat spaþiul.”

Conducerea CJ Timiº a precizat cã se încearcã inclusiv prin aceastã soluþie alternativã recuperarea unei sume cumulate care a ajuns la o valoare destul de mare. „Este în discuþie o firmã care a dat faliment. Firma are construitã o halã pe terenul nostru. Nu am nimic împotrivã dacã membrii Comisiei speciale doresc sã participe împreunã cu cei din executiv la negocieri pentru recuperarea sumelor care sunt destul de mari, în jur de un milion de lei”, a declarat pe aceastã temã preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Aceasta este însã doar o mostrã din discuþiile pe care le-au generat de-a lungul timpului contractele cu socie-

arcul Tehnologic ºi Industrial Timiºoara tãþile care au concesionat spaþii în Parcul Industrial ºi s-au confruntat ulterior cu probleme generate de criza economicã. „În lucru a mai rãmas acum, o singurã societate de acest gen. În restul cazurilor s-au cam plãtit datoriile restante mari ori s-au recuperat pe alte cãi, prin vânzãri de active ºi aºa mai departe. Mai sunt firme care mai au datorii ºi acum, dar, din câte ºtiu, nu trec de doi ani. Din câte am înþeles, la Adetim se va organiza în perioada urmãtoare o ºedinþã de analizã a situaþiei din prezent de la Parcul Industrial”, afirmã Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a CJ Timiº.

Pe de altã parte, Sergiu Bãlaºa, preºedintele Agenþiei de Dezvoltare Economico-Socialã Timiº Adetim – structura care a iniþiat proiectul PITT, alãturi de CJ Timiº – spune cã, ºi fãrã contextul defavorabil al crizei economice, unele probleme ar mai fi putut sã aparã la firmele concesionare, prin specificul activitãþii antreprenoriale. „În momentul de faþã avem un grad de ocupare de 80% la PITT. ªi, din pãcate, mai avem dificultãþi legate de datoriile unor firme. În general, problemele de acest gen au început odatã cu criza economicã. În 2008 Parcul Industrial avea un grad de ocupare de 100%. ªi vreau sã vã spun cã probleme de acest

gen sunt inerente chiar ºi în afara unei perioade de crizã. Pot apãrea dificultãþi, pentru cã orice afacere are perioade mai bune ºi mai puþin favorabile”, susþine Sergiu Bãlaºa.

Din punctul sãu de vedere, ºi în momentul de faþã Parcul Industrial Timiºoara poate fi considerat un proiect de succes. „Se poate face oricând comparaþie cu ce se întâmplã în Ungaria sau în alte zone. ªi avem semnale cã lucrurile ar putea merge ºi mai bine la PITT. Am fost la un grad de ocupare de 69%, acum suntem la peste 80%. În momentul deschiderii ne-am asumat cã vom ajunge la un grad de ocupare de 100% în ºapte ani, ºi am ajuns la acest procent în doar trei ani. Am fost ºi eu surprins de aceastã evoluþie foarte bunã, pentru cã, de regulã, un parc industrial nu se duce pânã la un grad de ocupare de 100%, ºi dacã ajunge la aceastã performanþã, trebuie extins”, mai spune directorul Adetim.

Probleme mai vechi generate de crizã Situaþia din prezent, conform reprezentanþilor CJ Timiº, s-a mai normalizat dupã un vârf al problemelor în anul 2013, când administraþia judeþeanã anunþa cã se judecã cu 80% din firmele din PITT, în mare parte din ca-

uza taxelor de concesiune ºi a modului în care au fost încheiate contractele de concesiune.

Pe lângã aceste procese, CJ Timiº spunea atunci cã se mai confrunta cu o situaþie cel puþin ciudatã, în condiþiile în care o parte din firmele care ºi-au construit hale pe terenurile concesionate de aici au ajuns în insolvenþã.

“Având în vedere faptul cã, în momentul de faþã, ne confruntãm cu situaþia intrãrii în procedura de insolvenþã a mai multor firme care au concesionat ºi au realizat investiþii pe astfel de parcele ºi, prin urmare, cu scoaterea la licitaþie de cãtre lichidatorii judiciari a halelor construite, ceea ce presupune implicit încetarea contractelor de concesiune cu firmele respective, se impune gãsirea unei soluþii pentru reglementarea situaþiei terenului, care rãmâne în continuare ocupat de construcþii”, se menþiona într-un raport din acel an legat de PITT. Din acest punct de vedere, este discutabil felul în care administraþia judeþeanã a rezolvat o parte din problemele legate de datoriile firmelor concesionare din Parcul Industrial. În urmã cu doi ani, în plenul CJ Timiº a fost aprobatã schema de ajutor de minimis, al cãrei scop era scutirea de la plata majorãrilor de întârziere aferente debitelor neachitate în termen de cãtre mai mulþi agenþi economici din

PITT. Conducerea administraþiei judeþene a considerat cã este oportunã acordarea acestui ajutor, sperând cã prin aceastã mãsurã se va reuºi încasarea mãcar a unei pãrþi din debitele restante rezultate din chirii ºi concesiuni care depãºesc 1,5 milioane de lei.

Pentru a exista posibilitatea recuperãrii acestui debit principal, CJ Timiº a propus ºtergerea majorãrilor de întârziere calculate, mai mari de 1,1 milioane de lei (echivalentul a peste 260.000 de euro), deci mai mult de 60% din datoria propriu-zisã, conform datelor publicate de administraþia judeþeanã. Majoritatea celor peste 20 de agenþi economici care au beneficiat de aceastã ºtergere parþialã a datoriilor sunt chiriaºi sau concesionari de parcele din Parcul Industrial Timiºoara. Se spunea atunci însã cã, existând acest precedent al ºtergerii parþiale de debite, ºi firmele care ar concesiona noi parcele l-ar putea invoca în cazul în care au probleme cu onorarea obligaþiilor contractuale cãtre administraþia judeþeanã.

O altã problemã peste care s-a trecut poate prea uºor, oricum fãrã o anchetã clarã este cea legatã de sediul societãþii proprii, Service Cons Prest SRL, creatã iniþial cu scopul de a reduce cheltuielile aferente reparaþiilor necesare pentru parcul auto. CJ Timiº gãsise pentru aceastã societate locul de funcþionare potrivit – o halã de la PITT, care aparþinuse unei firme intrate în insolvenþã. Dupã câteva sãptãmâni însã oficialilor CJTimiº li s-a adus la cunoºtinþã cã hala a fost vândutã. Fãrã ºtiinþa administraþiei judeþene, deºi CJ TImiº fãcea parte din masa credalã, având de încasat sume destul de mari de la societatea ajunsã în insolvenþã. „Am aflat cã lichidatorul a reuºit sã ne ocoleascã, discutând direct cu banca. Dupã ce le-am fãcut oferta de 200.000 de euro pentru halã, aceasta a fost vândutã altcuiva, pentru suma de 250.000 de euro. Normal era sã fim anunþaþi, chiar dacã altcineva a oferit o sumã mai mare decât a noastrã. Vom încerca sã rezolvãm problemele în instanþã”, spuneau atunci reprezentanþii CJ Timiº. Ulterior, însã, situaþia nu s-a mai lãmurit în niciun fel, chiar dacã reprezentanþii Comisiei Economice susþineau atunci cã de vinã pentru aceastã situaþie este cineva din CJ Timiº, care ar fi “sifonat” informaþiile legate de acea clãdire pe care administraþia judeþeanã pusese ochii ºi care era pe terenul propriu.

Incubatoare de afaceri goale ªi dacã la Parcul Industrial gradul de ocupare prezent de 80% este de naturã sã dea speranþe cã va avea continuitate, lucrurile sunt în punctul zero la douã proiecte similare, ca ºi concept, dar reduse ca scarã, respectiv incubatoarele de afaceri – spaþii destinate firmelor aflate la început de drum.

Inaugurat anul trecut Incubatorul de afaceri Dumbrãviþa, realizat cu 4,8 milioane de lei, bani proveniþi din fonduri europene, printr-un parteneriat între Primãria Timiºoara ºi Primãria Dumbrãviþa nu ºi-a gãsit încã ocupanþi,

deºi ideea a fost una generoasã – sprijinirea afacerilor pentru încurajarea iniþiativelor antreprenoriale locale, în special a celor care vizeazã conservarea meºteºugurilor tradiþionale.

Mai bine nu se stã nici la ceea ce se dorea a fi cel mai mare centru IT&C din vestul þãrii, Incubatorul de afaceri Incuboxx, realizat la Timiºoara, în urma unui proiect al fostei administraþii Ciuhandu, care este în continuare gol, dupã mai bine de zece luni de la inaugurare. Realizat din fonduri europene, cu cofinanþare de la bugetul local,

Centrul are o probabilitate mare, spun unii aleºi locali, sã rãmânã gol ºi pe viitor, din cauza proiectului iniþial, conceput dezastruos.

Centrul de afaceri Incuboxx ar fi trebuit sã gãzduiascã firme ce activeazã în domeniul IT&C, aflate la început de drum sau în curs de consolidare.

Cum clãdirea este tot goalã, costurile de întreþinere sunt în continuare suportate de Municipalitate. Clãdirea, consideratã una dintre cele mai moderne ºi avangardiste construcþii din þarã, a costat 17.7 milioane de lei.

Centrul de afaceri Incuboxx Timiºoara

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

12 - 15 martie 2015

Teodor Baconschi: “Socializarea prima expresie a unei revoluþii care va modifica economia culturii CV Teodor Baconschi

Foto Herald

Carierã Dupã un doctorat în antropologie religioasã ºi istorie comparatã a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), Teodor Baconschi a urmat studii postdoctorale la New Europe College (Bucureºti, 1996).

1995 - 1997 – director al Editurii Anastasia (1995 -1996) 1997 – redactor-ºef în TVR, emisiunea Viaþa spiritualã 1997 - 2000 – ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta ºi Republica San Marino 2001 - 2002 – director general în Ministerul Afacerilor Externe 2002 - 2004 – ambasador al României în Republica Portughezã 2004 - 2006 – secretar de stat în MAE, pentru afaceri globale 2006 - 2007 – consilier prezidenþial 2007 - 2009 – ambasador al României în Republica Francezã ºi Principatul de Monaco 2009 - 2012 – ministru al Afacerilor Externe

“Orice societate umanã alcãtuieºte, redundant, o reþea.

Indivizii sunt reuniþi în fratrii ºi asociaþii diverse, valorile locuiesc laolaltã într-un imaginar mitico-religios menit sã stocheze memoria comunitarã, ierarhia are o verticalã cu etaje interdependente. Niciodatã însã societatea umanã nu a fost mai complexã – ºi mai ascunsã de ea însãºi – decât acum. ªi nu e vorba despre o creºtere gradualã a complexitãþii – aºa cum se întâmplã când roata carului devinã cauciuc auto –, ci despre o explozie cu un indice ameþitor, despre o supernovã antropologicã”, afirmã Teodor Baconschi, referindu-se la cel mai recent volum al sãu, “Facebook. Fabrica de narcisism”, editat de Humanitas ºi apãrut de curând ºi în librãriile din Timiºoara.

L-am invitat pe Teodor Baconschi la un dialog despre aceastã carte ºi despre acest fenomen, pe care îl numeºte, dupã expresia lui Ortega Y Gasset, “el tema de nuestro tiempo”. melania.cincea@timpolis.ro

“Fiecare utilizator de FB se simte mai important decât este ºi decât poate fi” Sunteþi antropolog religios ºi diplomat de carierã. Cum a ajuns Facebook-ul sã vã capteze atenþia atât de mult încât sã recurgeþi la o analizã antropologicã a acestui fenomen?

Socializarea digitalã nu e deloc marginalã. Dimpotrivã, ea constituie prima expresie a unei revoluþii intelectuale care va modifica economia culturii în secolul 21. Intrând în reþea, am devenit curios. Cartea mea rãspunde acestor curiozitãþi legate de originea, dinamica ºi impactul Facebook asupra lumii de azi.

Cât timp va luat analiza aceasta, iar apoi redactarea concluziilor, pe care le regãsim în volumul “Facebook. Fabrica de narcisism”, pe care l-aþi publicat recent la Humanitas?

Fac o parantezã ºi spun cã este o carte foarte bunã – ºi ca fond, ºi ca formã – ºi foarte utilã. În plus, scrisã cu mult umor.

Vã mulþumesc pentru aprecieri.

Am scris cartea în douã luni, august - septembrie 2014. Nu am fãcut o documentare specialã, e o carte scoa-

de 25 ani un reper al cetãþii

sã din propriile acumulãri culturale, mobilizate pe parcusul analizei. Am scris un eseu, nu un tratat academic.

Care sunt indiciile care v-au condus spre ideea cã FB este o fabricã de narcisism?

Nu spun cã FB Inc a apãrut pentru a scoate bani din nevoia universalã de auto-afirmare. Dar efectul cam acesta este. Fiecare utilizator se simte mai important decât este ºi decât poate fi.

Pagina personalã e un auto-portret. Cu mici excepþii, un “selfie” idealizat. Ne prezentãm în varianta optimã, irealã: mai inteligenþi, mai cultivaþi, mai tineri, mai frumoºi ºi mai siguri pe noi decât am fost, suntem sau vom fi vreodatã.

“Nu poþi face un partid pe FB, dar FB a devenit indispensabil pentru cei cãrora le pasã de viaþa publicã” Poate fi luat în calcul FB-ul ca nouã societate politicã?

Am analizat în carte cazurile celebre – de la Primãvara arabã, pânã la prezidenþialele româneºti de anul trecut, când FB a fãcut diferenþa. Da, societatea virtualã are o laturã politicã. FB stimuleazã mai cu seamã opoziþia, oricare

ar fi ea. Pentru cã ieºi mai uºor în evidenþã dacã faci tapaj, critici, demolezi.

Existã ºi o coagulare civicã pozitivã, în jurul unor grupuri care sporesc, în fel ºi chip, substanþa binelui comun. Nu poþi face un partid pe FB, dar FB a devenit indispensabil pentru oamenii politici, pentru militanþi ºi pentru cetãþenii cãrora, pur ºi simplu, le pasã de viaþa publicã.

“Spune-mi ce postezi, ca sã-þi spun cine eºti!”

Se poate contura un portret-robot al unui utilizator de FB dupã ceea ce posteazã acesta, dupã ceea ce rostogoleºte în online?

Categoric, da: spune-mi ce postezi, ca sã-þi spun cine eºti! Chiar dacã utilizatorul se umflã în pene sau se idealizeazã plin de complezenþã, el are o singurã ºansã: sã se descrie, sã spunã cine este, ce vrea, sã ne arate ce poate. Dacã dezamorsãm hiperbola narcisicã, pagina fiecãruia e o bunã oglindã. Auto-denunþul e însã crud: mai devreme sau mai târziu, îþi dai de gol golurile culturale, apucãturile penibile sau reprobabile, ticurile, obsesiile, greºelile de logicã sau defectele caracteriale. În linii generale, acest ecorºeu viu are, probabil, virtutea de a diminua cantitatea de ipocrizie socialã pe care-o suportãm. ªtim mai clar cu cine avem de-a face.

Distincþii A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franþa), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România).

Publicaþii Le rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Desclée de Brouwer, Paris, 1996 (Râsul Patriarhilor, Anastasia, 1996, ºi Humanitas, 2008); Iacob ºi îngerul, Anastasia, 1996; Ispita Binelui.

Eseuri despre urbanitatea credinþei, Anastasia, 1997; Turn înclinat. Fragmente de arheologie profeticã, Curtea Veche, 1999; Roma caput mundi (împreunã cu Horia Bernea), Humanitas, 2000; Pe ce lume trãim, Editura Pro, 2004; Insula Cetãþii. Jurnal parizian, Curtea Veche, 2005; Despre necunoscut, Humanitas, 2007; 111 incursiuni în Cotidianul românesc (ilustraþii de Devis Grebu), Curtea Veche, 2009; Bisericile de lemn din Maramureº (album UNESCO), 2010; Creºtinism ºi democraþie, Curtea Veche, 2011; Legãtura de chei. Mãrturii diplomatice (în dialog cu Armand Goºu),Curtea Veche, 2013; Facebook. Fabrica de narcisism, Humanitas, 2015. (www.humanitas.ro)

actualitate

12 - 15 martie 2015

7

digitalã constituie intelectuale în secolul 21” “FB leagã oamenii, dar nu neapãrat între ei” “S-ar putea spune cã trãim climaxul religiei alienãrii”, scrieþi, la un moment dat. Acesta este motivul pentru care tot mai multã lume nu numai cã are profil pe aceastã reþea de socializare, dar îºi petrece o mare parte din timp în aceastã realitate virtualã?

Da, FB leagã oamenii, dar nu neapãrat între ei, ci mai curând de ecran, de scaun, de glia domesticã. Sunt mulþi prizonieri voluntari. Alþii nu-ºi mai realizeazã dependenþa. Sindromul Stockholm, în variantã digitalã.

Pe termen mediu, apar patologii, deformãri cognitive, tulburãri psihologice. De aceea e nevoie de o filozofie a socializãrii virtuale, de o eticã, de un filtru critic, eliberator.

Se poate vorbi, aºadar, despre o dependenþã de FB? Amintiþi, în volum, chiar despre o nevrozã compulsivã pe care unii o dezvoltã ºi care devine purã depresie de îndatã ce face experienþa lipsei de audienþã.

Existã mecanisme care creeazã depedenþã. Mai ales meseriile liberale, exercitate în

faþa unui computer, pot genera supra-doze de dialog virtual.

Cartea mea e ºi confesiunea, pe alocuri sarcasticã, a unuia care a scãpat, prin reflecþie, de riscul intoxicãrii.

Vorbind despre dependenþa aceasta de FB, pe care o resimt tot mai mulþi oameni, am ajuns aici din cauzã cã... sau ca efect al...?

Comunicarea virtualã e mai puþin stresantã. Dialogul direct activeazã frica ancestralã, atavicã, faþã de necunoscut.

Aºa cum SMS-ul e tot mai preferat apelului telefonic direct, comunicarea pe FB e tot mai favorizatã, pentru cã nu genereazã responsabilitãþi ºi nu te obligã la circul somatic, dublat

de efortul psihic, al contactului nemijlocit, de la om la om. Rãspunzi când ºi dacã vrei, lung sau scurt, fãrã presiune… În aceste condiþii, poate fi încadrat FB în conceptul de “distrugere creatoare”, lansat de Joseph Schumpeter, pe care îl amintiþi în volum?

FB evolueazã odatã cu utilizatorii. Noi îi scriem viitorul, prin fiecare like, prin cristalizarea unor tipare comportamentale care vor deveni baza marketingului ºi a rescrierii softurilor care guverneazã reþeaua. Faþa, fondul, graniþele ºi butoanele FB fac parte dintr-un contract dintre noi, ca utilizatori, ºi acþionarii acestui grup supercotat la burse.

“Caut liniºtea bucolicã, aproape ficþionalã, a unei Arcadii din care n-ar trebui sã lipseascã conexiunile de mare vitezã” Cum anticipaþi evoluþia FB: ca “o larmã generalizatã ºi nãucitoare sau un ecosistem de comunitãþi care va deveni în timp stabil”?

Pânã prin anii 90 ai secolului trecut, noile medii au apãrut doar pentru a completa vechile medii de comunicare. Tiparul nu a omorât cartea (manuscrisã), radio-ul nu a ucis tiparul, televiziunea nu a ucis radio-ul ºi aºa mai departe. Noile media ies pe piaþã tot în aceastã logicã a complementaritãþii, dar ciclurile de înlocuire s-au scurtat. De pildã, avem încã scrisori clasice (dar doar pentru facturi), avem încã e-mailuri (dar doar pentru a transmite conþinuturi masive, în pdf). Noutatea pare FB, numai cã apar variante competitive (Twitter, Flick, Instagram etc.) care complicã tabloul. Ecosistemul respectiv

nu e încã stabilizat. Poate peste 25 de ani vom fi deja într-o lume pentru care FB pare un experiment arhaic… Încheiaþi acest volum astfel: “Am dat naºtere unei lumi care rãstoarnã valorile pentru a le reinventa fãrã rost. Miaº dori sã revenim cu tãlpile pe o pajiºte vie, în roua unei dimineþi inexplicabile. Pornim împreunã pe acest drum?”.

Mai e posibil sã ne autodeconectãm, fãrã sã ne rupem de fapt de realitate, de aceastã lume digitalã, pe care o numiþi, dupã expresia lui Ortega Y Gasset, “el tema de nuestro tiempo”? În finalul cãrþii expun mica mea utopie fourrieristã: comunitãþi normale, la scarã umanã,

conectate global, dar fericite local. Autoguvernãri, dezvoltare durabilã, relativã autarhie economicã ºi tot restul. ªtiu cã nu prea se poate, dar visarea nu costã ºi face bine… Sunt simple reverii de cincuagenar care a strãbãtut întreaga lume ºi cautã liniºtea bucolicã, aproape ficþionalã, a unei Arcadii din care n-ar trebui sã lipseascã conexiunile de mare vitezã…

de 25 ani un reper al cetãþii

8

12 - 15 martie 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

12 - 15 martie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

12 - 15 martie 2015

Gabriel Liiceanu ºi Dan C. Mihãilescu vin la Bookfest Timiºoara Salonul de Carte Bookfest revine la Timiºoara între 26 ºi 29 martie. ªi, în premierã la acest eveniment cultural, îºi anunþã prezenþa Gabriel Liiceanu ºi Dan C. Mihãilescu. oana.dima@timpolis.ro

Foto TIMPOLIS

Salonul de Carte Bookfest, singurul eveniment expoziþional care mai promoveazã cartea în Timiºoara, revine în perioada 26 - 29 martie. Organizatorii, reprezentanþii Asociaþiei Editorilor din România, anunþã patru zile de sãrbãtoare a cãrþii, în timpul cãrora vizitatorii vor avea ocazia sã se întâlneascã cu cele mai importante titluri ale momentului, cât ºi cu unii dintre cei mai memorabili autori. „Cu o ofertã de circa 20.000 de volume la cele mai bune preþuri ºi din cele mai variate domenii, vor fi prezente unele dintre cele mai importante edituri din România, între care Humanitas, Litera, RAO, Curtea Veche, ART, Okian, Nemira, Trei, ALL, Doxologia, Saeculum, dar ºi distribuitori de carte ”, transmite, printr-un comunicat trimis redacþiei, AER. Printre invitaþii de marcã ai celei de-a IV-a ediþii Bookfest Timiºoara se numãrã Gabriel Liiceanu, cunoscutul eseist ºi fondator al Editurii Humanitas, care va vorbi ºi despre cel mai recent volum al sãu, Declaraþie de iubire, care grupeazã amintiri despre cei care l-au construit ºi i-au influenþat destinul (dintre care amintim pe Monica ºi Virgil Ierunca, Constantin Noica, Petru Creþia, Mihail Sebastian, Henri Wald, Andrei Pleºu, Horia Bernea).

De asemenea, binecunoscutul critic literar Dan C. Mihãilescu va veni ºi el la Bookfest Timiºoara pentru a-ºi prezenta volumul Castelul, biblioteca ºi puºcãria în care vorbeºte despre „feminitatea încoronatã, nobleþea superb, infantil sau parºiv alintatã...”. În acest opus original despre femini-

Gabriel Liiceanu

Ediþia 2014 a Bookfest Timiºoara s-a bucurat de succes tate cititorul va întâlni exemple precum Regina Maria, Maria CantacuzinoEnescu, Zoe Cãmãrãºescu, Cella Delavrancea, Alice Voinescu, Jeni Acterian, Pia Pillat, Cornelia Pillat, Annie Bentoiu, Ecaterina Bãlãcioiu Lovinescu, Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea, Aniþa Nandriº.

Printre autorii locali care vor încânta publicul se vor numãra Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Gabriela Glãvan, Irina Diana Mãdroane, Simona Constantinovici, Dan D. Lazea, Cristina Chevereºan, Adina Baya, Andrei Mocuþa ºi Vasile – Tudor Creþu, mai anunþã AER. Cei care vor hotãrî sã poposeascã printre cãrþi vor avea ocazia sã intre gratuit la cinematograful de artã Bookfest, unde vor putea viziona filme de artã, premiate la festivalurile internaþionale. Peliculele vor fi proiectate în

Sala Europa din cadrul Centrului de Afaceri Timiºoara.

Intrarea în cadrul salonului – care va avea loc la Centrul Regional de Afaceri Timiºoara, de pe dd-ul Eroilor de la Tisa nr. 22 (vizavi de Sala Olimpia) –, cât ºi la evenimentele ce vor avea loc în perioada acestuia, va fi gratuitã. Programul de vizitare este zilnic, între orele 10-20.

Salonul de Carte Bookfest este organizat de Asociaþia Editorilor din România, sub egida Federaþiei Editorilor din România, ºi este co-finanþat de Consiliul Judeþean Timiº ºi Consiliul Local Timiºoara.

Bookfest este cel mai important salon de carte din România ºi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuºit sã capete o dimensiune internaþionalã marcantã.

La Salonul Internaþional de Carte

Bookfest de anul trecut, organizat la Bucureºti, în perioada 28 mai - 1 iunie, au luat parte circa 100.000 de vizitatori, având loc peste 300 de evenimente (lansãri, dezbateri, colocvii, concerte, ateliere, evenimente pentru copii, proiecþii cinematografice ºi evenimente interactive). Invitat de onoare al ediþiei 2014 a fost Polonia, fiind prezente nume precum Danuta Wa³êsa, Ma³gorzata Rejmer, Pawe³ Huelle, Dorota Mas³owska, în atenþia publicului fiind ºi cei patru laureaþi polonezi ai premiului Nobel pentru literaturã – Henryk Sienkiewicz (1905), W³adys³aw Reymont (1924), Czes³aw Mi³osz (1980) ºi Wis³awa Szymborska (1996). În 2015 invitatul de onoare al Salonului Internaþional de Carte Bookfest va fi Republica Cehã.

Dan C. Mihãilescu

Adriana Babeþi ºi Mircea Mihãieº, în dialog la Cartea de Nisip În cafeneaua Librãriei Cartea de Nisip, din Timiºoara, vor veni sã dialogheze, în faþa publicului, doi apreciaþi scriitori ºi oameni de culturã: Adriana Babeþi ºi Mircea Mihãieº. oana.dima@timpolis.ro

Dialogul dintre Adriana Babeþi ºi Mircea Mihãieº este ocazionat de lansarea celor mai recente volume ale celor doi, respectiv Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeþii, de Adriana Babeþi, ºi Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist ºi visãtor, de Mircea Mihãieº. Invitaþi în cafeneaua Librãriei Cartea de Nisip – care va avea loc joi, 12 martie, de la ora 18 – alãturi de autori, vor fi Cornel Ungureanu ºi Robert ªerban. „Convinsã cã micile bucurii zilnice ne fac viaþa mai frumoasã, Adriana Babeþi ne oferã o dozã suplimentarã de Prozac. Asemenea celor publicate în urmã cu cinci ani, noile pastile împotriva tristeþii sunt poveºti despre oameni

de 25 de ani un reper al cetãþii

minunaþi ºi întâmplãri cu haz, gânduri pline de speranþã ºi amintiri tandre”, spun, într-un comunicat trimis redacþiei, reprezentanþii Librãriei Cartea de Nisip, din Timiºoara.

Aceºtia dau asigurãri cã, lecturându-le, cititorul se poate molipsi de bucurie ºi de încrederea cã binele triumfã, totuºi, într-un târziu. „Sãrbãtori, dar ºi zile obiºnuite, prietenii trainice, ore de neuitat la facultate, cãrþi grozave, spectacole ieºite din comun, gesturi sau vorbe surprinzãtoare, întâmplãri aparent simple, dar dincolo de care se pot citi multe, cãlãtorii prin lumea largã, dar ºi printr-o Românie mai puþin cunoscutã, ba chiar ºi gustul mirific al unui cremeº. ªi câte încã altele. Iar pentru cã tabloul bucuriei sã fie complet, Adriana Babeþi îºi ilustreazã poveºtirile cu fotografii ºi chiar se încumetã sã facã programul detaliat al unei zile perfecte. Toate împreunã, cuvinte ºi imagini, intrã în compoziþia celor 90 de mici bombe cu serotoninã. O carte antidepresiva ºi întremãtoare cât o tonã

de Prozac”, mai spun reprezentanþii Librãriei Cartea de Nisip.

Cât priveºte volumul lui Mircea Mihãieº, Istoria lui Corto Maltese: pirat, anarhist ºi visãtor, cartea este o reconstituire a „vieþii” unui personaj creat de un mare exponent al genului, Hugo Pratt, ºi devenit figurã-cult a lumii comics-urilor europene. Acest ese al lui Mircea Mihãieº e ºi o incursiune în lumea benzii desenate europene de la începutul anilor ‘70, când Corto Maltese ºi-a fãcut o intrare triumfalã prin revista Pif. „Pornind de la convenþia cã personajul lui Hugo Pratt a existat cu adevãrat ºi cã, prin urmare, poate fi tratat asemenea unui individ cu statut social ºi identitate cât se poate de reale, aceastã biografie ficþionalã exploreazã nu doar universul interior al personajului, ci ºi nenumãratele sale legãturi, prin implicare directã, cu mari evenimente istorice din preajma ºi de dupã Primul Rãzboi Mondial, într-o fermecãtoare combinaþie de realitate ºi ficþiune”, mai spun reprezentanþii Librãriei Cartea de Nisip.

actualitate

12 - 15 martie 2015

11

Acuze de utilizare discreþionarã a banilor publici, la Maºloc

Localnicii acuzã reparaþii de drumuri cu dedicaþie

ligia.hutu@timpolis.ro

O constatare la faþa locului Dupã o sesizare primitã la redacþiei din partea unor localnici din Alioº, am fost marþi în localitate, pentru a vedea în ce stadiu se aflã lucrãrile edilitare în privinþa cãrora câþiva localnici spun cã implicã ilegalitãþi din bani publici.

Ne-am oprit mai întâi în dreptul locului de joacã din comuna Maºloc ºi apoi la cel din centrul localitãþii Alioº, despre a cãror realizare primarul ºi viceprimarul din Maºloc ne-au declarat recent cã au costat Primãria un miliard de lei.

Am dorit apoi sã vedem stadiul în care se aflã ºi felul în care au fost efectuate lucrãrile la reþeaua de alimentare cu apã din sat. Am remarcat urmele sãpãturilor ºi, pe alocuri, iþindu-se din pãmânt, câte un capãt de furtun, înfundat cu pet-uri din plastic. „N-au respectat prevederile din proiectul tehnic(...)

Puteþi vedea cã au sãpat pe lângã stâlpii de curent ºi stâlpii s-au înclinat.(...)

Sãpãturile se fac la minimum un metru

Foto Ligia HUÞU

Locuitori din satul Alioº au o serie de nemulþumiri la adresa conducerii Primãriei Maºloc. Pe care îi acuzã, printre altele, de utilizarea discreþionarã a banilor publici. Conducerea Primãriei Maºloc susþine cã acuzele lansate sunt nefondate ºi le solicitã cetãþenilor nemulþumiþi sã vinã la sediul Primãriei, pentru a consulta acolo toate documentele de care au nevoie pentru a se informa despre soarta proiectelor care se executã în acest moment în comunã.

Parcul din Alioº ºi jumãtate de stâlp, la 90 de centimetri în jos”, spune un localnic, A.C. Strãzile din localitate, în afara celei principale, nu sunt asfaltate. Ici ºi colo, pe strãzile paralele cu strada principalã, la câte o intersecþie, este aruncat pietriº. A.C. spune cã, printre aceste strãzi, ar fi, însã, ºi unele care ar figura scriptic ca fiind asfaltate.

Viceprimar: „Din banii ãºtia au fost fãcute douã parcuri” În privinþa investiþiei în zonele de joacã din comunã, despre care localnicii apreciazã cã sunt dotate modest în raport cu cheltuielile, care s-au ridicat la un miliard de lei, viceprimarul Ionel Lupu spune cã, din suma respectivã, au fost realizate, de fapt, douã parcuri, dintre care unul, cel din localitatea Alioº, de la zero: „Au fost fãcute din banii ãºtia douã parcuri: unul nou, de la zero, în Alioº,

cu tot ce presupune: gard de împrejmuire, trotuare, iluminat, bãnci, locuri de joacã ºi mobilier pentru joacã. Parcul de aici, din Maºloc, a fost ºi el amenajat.

Din aceeaºi sumã, au fost achiziþionate dotãri ºi jucãrii pentru locurile de joacã, ale cãror costuri se pot verifica, unele au costat 2.000 - 3.000 de lei”.

Primar. „Nu decid de unul singur” L-am întrebat pe primarul Bartha Francisc dacã existã, în afara strãzii principale din localitatea Alioº, drumuri asfaltate în aceastã localitate. Acesta ne-a declarat cã nu existã un alt drum asfaltat în Alioº, dar a precizat cã a fost elaborat deja studiul de fezabilitate ºi cã se aflã în elaborare, în baza unui contract semnat cu Ministerul Dezvoltãrii, un proiect vizând asfaltarea unor strãzi din localitate. În ce priveºte proiectul de alimen-

tare cu apã a localitãþii Alioº, Bartha Francisc afirmã cã acesta beneficiazã de finanþare multianualã ºi cã stadiul în care se aflã lucrãrile este intermediar, lucrãrile fiind sistate pe perioada sezonului rece. Despre modul în care au fost atribuite lucrãrile de execuþie, declarã cã s-a procedat transparent, prin licitaþie desfãºuratã prin SEAP. ªi, mai spune el, localnicii cã pot veni oricând la sediul Primãriei, pentru a consulta documentele care îi intereseazã. ªi precizeazã cã i se pare nepotrivitã abordarea celor care reclamã nereguli „fãrã sã îºi asume responsabilitatea de a veni la Primãrie, ca sã citeascã documentele care îi intereseazã ºi sã vorbeascã în cunoºtinþã de cauzã, nu doar vorbe la colþ de stradã”.

Bartha Francisc mai spune cã oamenii îºi pot semnala problemele ºi pot solicita informaþii ºi celor 11 consilieri locali: „Primarul nu decide de unul singur, primarul pune în aplicare hotãrârile Consiliului Local”.

Un alt aspect care ne-a fost adus la cunoºtinþã de localnici este utilizarea de material destinat reparãrii drumurilor comunale la ferma viceprimarului Ionel Lupu.

Primarul Bartha Francisc admite cã a fost pietruit drumul de acces cãtre ferma viceprimarului. Drum despre care spune cã aparþine, însã, comunei. ªi apreciazã cã era firesc sã se pietruiascã, în condiþiile în care în zonele de periferie ale localitãþii îºi defãºoarã activitatea douã ferme, una, admiþând, fiind a viceprimarului Ionel Lupu, pentru suprafaþa deþinutã ºi exploatatã în zona respectivã, „domnul viceprimar plãtind 50 de milioane de lei impozit”.

Viceprimarul comunei Maºloc, Ionel Lupu, spune cã lucrãrile la reþeaua de alimentare cu apã din Alioº au fost efectuate de o companie specializatã, despre care declarã cã are informaþii potrivit cãrora ar fi respectat specificaþiile din proiectul tehnic ºi cã a efectuat recepþia lucrãrilor, fãrã sã fie menþionate, însã, neajunsuri sau probleme legate de afectarea poziþiei stâlpilor de curent electric: „Nu ºtiu sã vã dau acum detalii prea multe despre acest proiect. Lucrarea a fost efectuatã de cãtre firme specializate.

Dar din câte ºtiu eu, dânºii au fãcut recepþii ºi nu au fost înregistrate probleme”.

Viceprimarul Ionel Lupu afirmã cã a fost pietruit, printre altele, ºi un drum care duce cãtre ferma pe care o deþine, dar spune ºi el cã drumul respectiv aparþine comunei: „Este un drum care duce spre fermã, e adevãrat. Poate cã el nu trebuia fãcut, nu ºtiu. Dar este un drum care aparþine comunei, care a mai fost reparat ºi acum zece ani, ºi acum patru ani, ºi l-am fãcut din nou, în toamna trecutã”.

Nemulþumiþi cã li se pune poprire pe pensie pentru plata gunoiului procedurã fiscalã. ªi, mai spune el, cetãþenii cãrora li se instituie popriri pe pensii au dreptul legal de a depune contestaþii, în termen de 15 zile de la instituirea popririi. În plus, precizeazã, pot fi contestate inclusiv somaþiile care li se trimit cetãþenilor, timp de trei ani înainte de momentul instituirii popririi.

Cât despre existenþa vreunor contestaþii depuse, la Primãria Maºloc, de cãtre cetãþeni nemulþumiþi de reþinerile care le sunt operate din pensie, Ioan Blaga spune cã, personal, nu are cunoºtinþã de aºa ceva.

Casa de Pensii Timiº: „Reþinerile din pensie, operate doar în baza unui titlu executoriu” Chestionat telefonic asupra bazei legale în care se pot opera popririle pe pensii, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº, Viorel Popa, declarã cã poprirea pe pensii se face doar în baza unor titluri executorii emise de organul fiscal. Viorel Popa mai spune cã, pânã la momentul emiterii titlului executoriu de cãtre Primãrie, aceasta trebuie sã notifice datornicul cu privire la datoriile acumulate.

Dupã parcurgerea procedurii de somare ºi dupã emiterea titlului executoriu, Casa de Pensii trecela executarea sili-

tã, prin poprire.

Valoarea pânã la care poate ajunge reþinerea este, în cazul unei singure urmãriri (adicã, în cazul în care datornicul ajunge în situaþia de a fi executat silit pentru o singurã datorie neachitatã) de maximum o treime din valoarea pensiei nete lunare. În cazul în care datornicul este vizat de mai multe urmãriri, se poate ajunge pânã la instituirea popririi pe jumãtate din pensia netã lunarã. Cu condiþia, însã, ca persoanei executate silit sã îi rãmânã, totuºi, spre utilizare, în urma reþinerii, o sumã egalã ca valoare cu jumãtate din valoarea salariului minim net pe economie, adicã 362 de lei. Acesta afirmã cã, înainte de instituirea popririi, în baza emiterii unui titlu executoriu, cetãþenilor le stã la îndemânã posibilitatea de a contesta notificãrile.

Curtea de Conturi, ca garant pentru corectitudinea deciziilor Contactat deTIMPOLIS, în februarie, primarul Bartha Francisc a declarat, în ceea ce priveºte acuzele legate de reþinerea direct din pensii a taxelor aferente colectãrii gunoiului menajer, cã astfel de mãsuri sunt dispuse în situaþia în care se acumuleazã restanþe la platã pentru perioade mai mari de

Foto Ligia HUÞU

Localnicii se plâng ºi cã multe dintre lucrurile care li se întâmplã sunt o batjocurã la adresa bãtrâneþilor lor: „Am avut 350 de lei pensie de la colectiv. Acuma mi-o crescut cu 50 de lei.

Din banii ãºtia, îmi trage în fiecare lunã 150 de lei pentru gunoi. Care gunoi, mamã?! Cã io nu arunc la stradã nimica, n-am aruncat niciodatã. Am zis cã am sã mã duc la Maºloc, la Primãrie.

Da’ mi-i greu sã mã pun pe drum, la 87 de ani...”, spune o localnicã. „De când îi gunoiu’, sã nu mint, dacã am scos trei saci. Cã le dau foc, mi-i ruºine mie, sã dai tu gunoiul afarã la stradã, la þarã...”, relateazã un alt localnic, în vârstã de 86 de ani. Acesta ne spune cã are sã meargã, totuºi, la Primãrie, sã plãteascã taxa pentru ridicarea gunoiului menajer. Pentru cã, motiveazã cu resemnare: „La Primãrie, dacã îþi trebe un act sau ceva, te întreabã dacã ai plãtit gunoiul. (...) Se furã de sus, de acolo or învãþat oamenii sã fure. (...) Nu s-o furat (în trecut – n.r.) ce se furã acuma.Toþi or spus cã comunismu’ o fost rãu. N-o fost rãu, numa’ pentru ãia care n-or lucrat o fost rãu, pentru ãia ce or lucrat, n-o fost rãu”.

Inspectorul fiscal din Primãria Maºloc, Ioan Blaga, spune, referinduse la baza legalã care a îngãduit Primãriei sã solicite Casei Judeþene de Pensii Timiº instituirea de popriri pe pensiile unor sãteni, este reprezentatã de art.

149 din OG 92/2003, privind Codul de

trei ani. Motivând cã Primãriile sunt obligate sã încheie anual contracte cu operatori de salubrizare, condiþie impusã de apartenenþa la Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri Timiº. Primarul a mai spus ºi cã, în urma verificãrilor efectuate de Curtea de Conturi, a fost agreat soft-ul cu care Primãria Maºloc lucreazã, inclusiv pentru pãstrarea evidenþelor datoriilor la stat neachitate de cãtre cetãþeni ºi a penalitãþilor aferente acestora. ªi asupra modalitãþii de recuperare a restanþelor spune cã a existat o consultare cu reprezentanþii Curþii de Conturi. ªi susþine cã se procedeazã la trimiterea de somaþii timp de trei ani consecutiv, dupã care, dacã datoriile nu sunt recuperate, reprezentanþii Serviciului Finanþe din cadrul Primãriei recurg la notificãri vizând reþinerea datoriei direct din

salariu sau din pensie. Bartha Francisc mai spune ºi cã aceastã reþinere este aplicatã conform legii, într-un procent care nu depãºeºte 30% din valoarea salariului sau a pensiei, succesiv, pânã la stingerea completã a datoriei.

La rândul sãu, viceprimaul Ionel Lupu spune cã autoritãþile publice locale au obligaþia de a încheia, anual, contracte cu companii de salubrizare, pentru cã, în caz contrar, sunt pasibile de amenzi usturãtoare. Valoarea taxei lunare de colectare a gunoiului menajer, afirmã el, a fost stabilitã, prin hotãrâre de Consiliu Local, la 12 lei pe lunã. Taxã despre care acesta spune cã nu se aplicã, la fel ca în Timiºoara, pe locuitor, ci pe numãr de casã. Evidenþa efectuãrii plãþilor, explicã, se þine pe calculator, iar acolo se consemneazã, în cazul neplãþii prelungite, inclusiv penalitãþile aferente neplãþii.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

12 - 15 martie 2015

Reconfigurare pieþelor Timiºoarei

Piaþa de hobby ºi piaþa de peºte sunt în proiectul Primãriei Pieþele volante, ultima pârghie de luptã cu biºniþarii

Primãria Timiºoara intenþioneazã sã înfiinþeze o piaþã de peºte Pieþele Timiºoarei ar putea avea parte de o nouã reconfigurare, în perioada urmãtoare, atât ca ºi concept, cât ºi ca administrare. Primãria vrea sã înfiinþeze pieþe speciale, cum ar fi piaþã de peºte sau piaþa de hobby, ºi sã instituie un model de administrare mai eficient.

Dispar pieþe vechi ºi apar unele noi În 2015 ar putea începe un proces de reconfigurare a pieþelor Timiºoarei, care presupune dispariþia unor pieþe vechi, necorespunzãtoare ºi înfiinþarea unor pieþe noi, de niºã.

Actuala piaþã din zona Bãlcescu, unde este acum o piaþã de animale – consideratã de primarul Nicolae Robu ca fiind „vai ºi amar” – va fi mutatã întrun spaþiu care nu este încã stabilit, Primãria având la dispoziþie trei terenuri, unul în zona Dâmboviþa, unul pe strada Lacului ºi încã unul în zona Steaua, dintre care urmeazã sã aleagã varianta cea mai bunã. În paralel, tot din acest an se intenþioneazã sã se extindã actuala Piaþã de Gros, în care sã se amenajeze, adiacent pieþei principale, o serie de pieþe specializate mai mici – deocamdatã, discutându-se despre o piaþã de peºte ºi una de hobby. „S-a propus sã amenajãm acele pieþe, undeva lângã Piaþa de Gros, unde ar trebui sã primim un teren de la Primãrie. Acolo se poate face ºi o piaþã de hobby, ºi una de peºte, ºi una de produse de carne. Totodatã, se doreºte amenajarea parcãrii, în sensul extinderii. Problema e cã, pânã nu primim acel spaþiu de la Primãrie nu putem face niciun fel de planuri”, ne-a declarat Viorel ªtefan, directorul SC Pieþe SA. În ultima ºedinþã de plen s-a

Reabilitãri fãrã efectele scontate În ultimii ani s-a mai încercat o schimbare a configuraþiei pieþelor agro-alimentare din Timiºoara ºi nu întotdeauna efectul a fost cel scontat.

De exemplu, Piaþa Iosefin, una dintre cele mai mari investiþii fãcute în Timiºoara în sectorul pieþelor agro-alimentare, este contestatã chiar de cãtre beneficiari, respectiv de cãtre o parte din comercianþii care vând aici. Aceºtia spuneau cã structura etajatã a noii pieþe îi dezavantajeazã pe cei de la etajele de sus pentru cã, dacã nu merg lifturile, nimeni nu urcã pânã la etajele superioare pe scãri “pentru un fir de pãtrunjel”.

O parte dintre producãtorii

de 25 de ani un reper al cetãþii

de aici susþineau cã vânzãrile leau scãzut substanþial dupã modernizarea pieþei ºi anunþau cã au luat în calcul sã se mute în alte pieþe din oraº. Era astfel o intenþie care venea în contradicþie cu scopul modernizãrii.

Aici construcþia a fost ridicatã pe o suprafaþã de 1.645 de metri pãtraþi.

La subsol sunt 12 boxe pentru depozitarea mãrfii, un depozit general, încãpere cu rezervor de apã ºi o staþie de pompe.

La parter au fost amplasate aproximativ 250 de mese pentru comercializarea de zarzavaturi, legume ºi fructe, prevãzutã cu fântâni pentru spãlarea produselor, grup sanitar pentru persoane cu handicap. La etajul I, au fost prevãzute 32 de spaþii pentru comercializarea de produse proaspete: lactate, carne ºi produse derivate. La etajul 2, va funcþiona sectorul de alimentaþie cu 12 unitãþi aferente, gen fastfood, ºi alte 22 de spaþii pentru comercializarea de mãrfuri de uz casnic ºi gospodãresc.

Deºi conducerea Primãriei Timiºoara nu s-a arãtat nici ea foarte încântatã de ce se întâmplã în zonã, a decis sã prelungeascã concesiunea cãtre Pieþe SA pentru recent reabilitata Piaþã Iosefin pe o perioadã de 25 de ani. Conform deciziei adoptate în Consiliul Local, „redevenþa datoratã de cãtre concesionar reprezintã recuperarea valorii de investiþie într-o perioadã de 25 de ani – din care anul 1 ºi anul 2 perioadã de graþie”. Ca atare, Municipalitatea intenþioneazã nu sã obþinã venituri cât mai mari de pe urma exploatãrii pieþei, ci sã-ºi recupereze mãcar investiþia pentru reabilitare pe o perioadã ce se întinde pe un sfert de secol.

Dupã modelul din Iosefin, este greu de spus dacã o modernizare similarã aplicatã celorlalte pieþe i-ar mulþumi pe clienþi ºi comercianþi. Cert este cã, dupã cum spune ºi Primãria, ceva trebuie schimbat pe segmentul pieþelor agro-alimentare.

ghideazã dupã aceeaºi regulã simplã ºi de bun-simþ: produsele de import au interdicþie.

Deºi iniþiativa, venitã din partea unor consilieri locali, a fost foarte apreciatã, materializarea ei nu a fost simplã. Abia anul trecut, în martie, Consiliul Local Timiºoara a aprobat, în cele din urmã, proiectul de hotãrâre care prevedea înfiinþarea pieþei þãrãneºti volante în zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu” ºi în Piaþa Traian, cu precizarea cã în aceste pieþe au voie sã vândã produse agroalimentare doar producãtorii autohtoni, comercializarea mãrfurilor de

import urmând sã fie interzisã.

Mai mult, consilierii iniþiatori au avut surpriza sã constate cã proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaþii sã vândã doar producãtori autohtoni, nu importatori, precum ºi legate de sancþiunile care se aplicau în cazul în care ºi aceste pieþe, ca restul pieþelor agroalimentare din Timiºoara, erau luate cu asalt de cãtre importatori ºi biºniþari. ªi nici acum nu s-a af lat cine a modificat acel proiect, care pânã la urmã a fost adoptat în forma iniþialã.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

menþionat cã se va aproba dezlipirea si alipirea parcelelor, este vorba despre o extindere a Pieþei de Gros pânã la 50.000 de metri pãtraþi.

Totodatã, pe lângã aceste reconfigurãri, care se doresc a fi primele dintr-o serie de reamenajãri care au ca scop final reconfigurarea totalã a pieþelor din Timiºoara, se doreºte ºi schimbarea modului de administrare a acestor pieþe. Dupã cum au cerut mai mulþi consilieri locali, se intenþioneazã organizarea unei Adunãri Generale a Acþionarilor care sã ia într-un mod transparent ºi dupã o dezbatere adecvatã decizii legate de modul de organizare al pieþelor din Timiºoara. „SC Pieþe SA trebuie sã îºi asume organizarea unei Adunãri Generale a Acþionarilor, dupã modelul a ceea ce am fãcut la Colterm.

Vom avea, de altfel, discuþii cu fiecare societate ºi regie, foarte serioase la început de an sã nu mai fuºãrim adunãrile generale ºi sã votãm pe genunchi proiectele ºi hotãrârile Adunãrii Generale a Acþionarilor”, s-a precizat în acest sens în plenul Consiliului Local.

Nevoia de a schimba ceva la modul de administrare a pieþelor din Timiºoara pleacã ºi de la constatarea cã sunt tot mai puþini producãtori autentici ºi tot mai mulþi biºniþari, cu marfã de import, uneori de provenienþã dubioasã, ºi cu preþuri aliniate. S-a ajuns astfel la concluzia cã pieþele volante ar putea fi singura soluþie pentru ca acest gen de spaþii comerciale agro-alimentare sã nu mai fie acaparate de biºniþari. În zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu”, lângã Casa Tineretului, în zona Cãii Lipovei ºi în zona Steaua, aceste pieþe se

Controverse legate de venituri Tot anul trecut, aleºii locali au votat prelungirea concesionãrii pieþelor agro-alimentare timiºorene de cãtre societatea SC Pieþe SA cu peste ºapte ani. O parte dintre consilieri spuneau cã Municipalitatea ar fi trebuit, mãcar ca experiment, sã încerce ºi concesionarea cãtre operatori privaþi, pentru a crea concurenþã în acest domeniu. În proiectul votat se aproba prelungirea contractului de concesiune pentru o perioadã egalã cu jumãtate din durata sa iniþialã, adicã ºapte ani ºi ºase luni, începând cu data de 4 mai 2014 pânã în data de 3 noiembrie 2021, prin încheierea unui act adiþional.

Astfel, s-a ajuns la concluzia cã actuala formulã de administrare trebuie menþinutã, deºi au existat de-a lungul timpului mai multe iniþiative de schimbare a formei de gestionare.

De exemplu, în 2012, în plen era introdus un proiect de hotãrâre de Consiliu Local prin care s-a dorit ca pieþele din Timiºoara sã fie concesionate unor operatori privaþi. Licitaþiile urmau sã înceapã de la sumele plãtite cãtre Primãrie pentru fiecare piaþã în parte, înmulþite cu zece. Veniturile realizate astfel se dorea a fi utilizate în

proiectul de reabilitare termicã a clãdirilor aflate în proprietatea Primãriei, printre acestea numãrându-se ºcoli, grãdiniþe ºi spitale. Autorii proiectului voiau ca în contractul de concesiune sã se prevadã ºi obligativitatea concesionarului de a aduce pieþele la un aspect decent, care sã respecte normele de igienã stabilite de lege pentru produsele expuse spre vânzare.

Un aspect foarte interesant legat de aceastã iniþiativã era motivarea acestui proiect, care specifica faptul cã, în raport cu potenþialul economic al pieþelor timiºorene, veniturile obþinute de Primãrie de pe urma exploatãrii acestora sunt insuficiente: „Pieþele din oraºul nostru (cu excepþia Pieþei de

Gros) au un aspect învechit, cu un standard de igienã mult sub pretenþiile europene ale momentului, iar veniturile aduse la vistieria Primãriei sunt nesemnificative, comparativ cu potenþialul lor economic”, se preciza în acel proiect. În aceeaºi idee, propunerea de hotãrâre mai viza ºi realizarea unor parteneriat public – privat pentru realizarea unor pieþe noi, pe proiecte similare celor din statele vest-europene, în care Primãria oferã terenul, investitorul construieºte piaþa ºi, eventual, parcarea subteranã sau suprateranã, ºi împarte cu Municipalitatea veniturile în proporþii egale.

Din motive mai mult sau mai puþin întemeiate, respectivul proiect a fost retras.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

12 - 15 martie 2015

13

Medicii “de ocazie”, o alternativã pentru asistenþa medicalã din satele izolate l Punctul medical din Gad este o premierã judeþeanã

Localitãþi izolate, la câteva zeci de kilometri de Timiºoara

Dupã ce, în urmã cu câþiva ani, Ministerul Sãnãtãþii a decis sã închidã o serie de spitale mici, a fost redus ºi numãrul centrelor din care se pot trimite sau în care pot veni ambulanþe. De aceea, Crucea Roºie a pus în aplicare la nivel local un proiect care presupune transformarea unor localnici din localitãþile izolate în asistenþi medicali care pot acorda asistenþã de urgenþã, pânã la sosirea ambulanþei. În Timiº, satul Gad este, deocamdatã, singurul în care a fost pus în practicã acest proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Singura alternativã pentru localitãþile izolate În ultimii ani, pe motiv cã nu sunt rentabile ºi nu au suficienþi pacienþi, au fost închise zeci de spitale ºi mii de cadre medicale au rãmas fãrã locuri de muncã. Au rãmas ºi zeci de localitãþi fãrã ajutor medical, iar în unele sate izolate situaþia este criticã. Mulþi oameni nu au cu ce sã ajungã la cel mai apropiat spital, aflat uneori la peste 50 de kilometri distanþã, ºi nici nu au un serviciu de ambulanþã în apropiere, în caz de urgenþã.

De aceea Crucea Roºie a încercat sã rezolve o parte din aceastã proble-

mã. Voluntarii Crucii Roºii au iniþiat un proiect prin care familii din 41 de localitãþi izolate din þarã au ocazia sã înveþe cum sã acorde primul ajutor ºi sã devinã astfel autorizaþi sã intervinã în caz de urgenþe medicale.

Aºa s-a nãscut proiectul “Centre de prim-ajutor în comunitãþi izolate”, lansat la a V-a ediþie a Galei Crucii Roºii, proiect care vine în sprijinul comunitãþilor rurale izolate, pentru care accesul serviciilor medicale de urgenþã este dificil. În ideea cã salvarea unei vieþi este primordialã, iar acordarea primului-ajutor trebuie sã fie accesibilã tuturor, mai multe familii din localitãþi izolate au fost instruite pentru acordarea de asistenþã medicalã de urgenþã.

Familiile care intrã în program sunt instruite de cadre medicale, iar diploma obþinutã este recunoscutã la nivel european. Fiecare familie primeºte o trusã de prim-ajutor dotatã cu pansamente, pãturi, seringi ºi tot ce e nevoie pentru intervenþia medicalã de urgenþã.

Gad, primul sat timiºean cu localnici specializaþi în acordarea de prim-ajutor În Timiº localitatea care a fost integratã în acest proiect a fost Gad, considerat cel mai izolat sat din judeþ.

Cei mai mulþi din cei 100 de locuitori sunt bãtrâni, iar un punct medical se aflã la 12 kilometri depãrtare, distanþã ce trebuie parcursã pe un drum greu accesibil.

Prin intermediul Crucii Roºii, oamenii de aici vor beneficia de asistenþã medicalã din partea familiei Todor, soþ ºi soþie, care pânã nu demult nu ºtiau nimic despre medicinã. Aceºtia au fost instruiþi de voluntarii de la Crucea Roºie, fiind învãþaþi noþiuni elementare de prim-ajutor ºi de resuscitare. În plus, au primit ºi un aparat EKG. Mãrioara Teodor lucreazã ca îngrijitor, iar soþul ei este angajat al Administraþiei Bazinale de Apã Banat. “Gad este cel mai izolat sat din Timiº, cu drum de acces doar cãtre Ghilad, foarte greu operabil. Un alt aspect a fost vârsta înaintatã a populaþiei din Gad”, ºi-au motivate alegerea reprezentanþii din Timiº ai Crucii Roºii.

Oamenii din Gad spun cã punctul de prim-ajutor inaugurat este foarte important pentru ei, întrucât cel mai apropiat punct medical se aflã la 12 kilometri. Drumul este însã greu de parcurs – în zonã nu se poate circula cu mai mult de 20 de kilometri pe orã. În condiþiile în care nu existã fonduri pentru modernizarea drumului comunal, autoritãþile locale nu pot face nimic, iar iarna, problemele se agraveazã.

Satul Gad este situat în extremitatea sud-vesticã a Timiºului, aproape de graniþa cu Serbia. Cel mai apropiat oraº este Ciacova, la circa 20 de kilometri pe ºosea. Faþã de Timiºoara se situeazã la circa 50 de kilometri sudvest, pe direcþia Peciu Nou - Giulvãz.

Este relativ izolat faþã de centrele economice ºi cãile de comunicaþii mai importante, motiv pentru care se aflã într-un declin accentuat.

Aceasta, deºi este una dintre cele mai vechi localitãþi din Timiº – pe teritoriul satului s-au descoperit urme ale locuirii din epoca bronzului. Primele menþiuni documentare despre localitate sunt evidenþele dijmelor papale care dateazã din perioada 1332 - 1337.

La ultimul recensãmânt oficial, aici au fost înregistraþi 150 de locuitori, o populaþie în scãdere cu 16% faþã de penultimul recensãmânt. În trecut, Gadul numãra mult mai mulþi locuitori. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, depãºea 1.000 de locuitori. Cei mai mulþi au fost înregistraþi la recensãmântul din 1941: 1.257. Populaþia a scãzut dramatic, însã, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.

Dar Gad nu este singurul “candidat” la titlul de cea mai izolatã localitate din judeþ. Într-o situaþie similarã se aflã ºi satul Bulza, din comuna Margina. În urmã cu 30 de ani s-a discutat chiar ºi despre strãmutarea localitãþii, ideea fiind vehiculatã în anii ’80, când autoritãþile de atunci ºi-au propus sã desfiinþeze satele cu o populaþie mai micã de 50 de locuitori.

Recent s-a adus în discuþie modernizarea unui drum direct de legãturã între localitãþile Margina ºi Bulza, prin Groºi – drumul rutier actual impunând traversarea unei rute de peste 45 de kilometri, care ocoleºte prin Fãget, Sãvârºin ºi Cãprioara, ultimele douã aºezãri fiind situate în Arad. Însã Primãria Margina a solicitat, iar Consiliul Judeþean Timiº ºi-a dat acordul

ca drumul Margina - Groºi - Bulza sã fie încadrat în categoria celor judeþene, astfel urmând sã beneficieze mai uºor de fondurile necesare modernizãrii. Distanþa dintre centrul comunal ºi satul Bulza se va reduce la 14,6 kilometri, dintre care 6,4 (tronsonul dintre Margina ºi Groºi) sunt deja asfaltaþi. O altã mãsurã adoptatã de aleºii comunei Margina pentru scoaterea din izolare a satului din colþul de nord-est al judeþului Timiº, care se va materializa în curând, este amplasarea unei antene de telefonie mobilã, precum cea deja instalatã în satul Groºi. În prezent, în satul Bulza mai locuiesc doar 22 de cetãþeni, legãtura rutierã directã urmând sã contribuie – sperã autoritãþile locale – la evitarea dispariþiei cu desãvârºire a strãvechii aºezãri.

La statutul localitate izolatã poate candida ºi Gaiu Mic, o localitate de frontierã, ce face parte din comuna Moraviþa ºi are o populaþie de 195 de locuitori. Satul este mic ºi relativ izolat. Are o singurã legãturã stradalã, un drum comunal de 5 km, care îl leagã de Stamora Germanã ºi de drumul naþional DN 59 Timiºoara - vama Stamora Moraviþa. În trecut, drumul comunal continua spre vest, pânã la localitatea vecinã Gaiu Mare, acum în Serbia, însã acum graniþa, care trece de la nord-vest pânã la sud de sat, acþioneazã ca o barierã care izoleazã satul. Distanþa pânã la cel mai apropiat centru urban, oraºul Deta, este de 18 kilometri, pe ºosea. Pânã la Timiºoara sunt 54 de kilometri. Conform datelor de la recensãmintele istorice disponibile, românii au constituit majoritatea absolutã a populaþiei de aici, convieþuind cu o comunitate de sârbi care nu depãºea o cincime din total. Aceastã comunitate s-a diminuat constant. La ultimul recensãmânt, în Gaiu Mic mai locuiau doar ºapte persoane care s-au declarat etnici sârbi.

Zona Fãgetului, cea mai dificilã, din punct de vedere al accesului ambulanþei Dr. Leonida Iancu, ºeful Serviciului de Ambulanþã Timiº, spunea recent cã în zona de ºes se poate ajunge, chiar dacã sunt drumuri extrem de proaste. Probleme sunt mai ales în zona muntoasã, în jurul Fãgetului.

“Este adevãrat cã ºi localitãþi precum

Gad sunt foarte greu accesibile, însã, dacã drumurile sunt impracticabile, ne ajutã localnicii, care aduc pacienþii cu tractorul, la punctul cel mai apropiat de acces. Însã în zona muntoasã nici aceastã variantã nu este posibilã pe timp de iarnã”, declara dr. Iancu.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

12 - 15 martie 2015

Platformã online pentru informarea femeilor cu privire la tratamentul chirurgical al afecþiunilor ginecologice La Timiºoara, a fost prezentat un proiect unic la nivel naþional, pentru informarea femeilor cu privire la tratamentul chirurgical al afecþiunilor ginecologice.

cele mai puþin invazive, mai eficiente ºi mai moderne, aflã cã existã variante minim invazive chiar ºi în afecþiuni unde majoritatea medicilor îi refuzã dreptul la un astfel de tratament: oncologie, endometriozã, fibroame mari etc.

O altã componentã importantã o reprezintã secþiunea de screening ºi prevenþie, unde pacienta poate afla ce înseamnã un stil de viaþã sãnãtos, care sunt beneficiile sale, ce presupune screeningul pentru cancerul de col uterin, cum se gestioneazã menopauza, osteoporoza.

oana.dima@timpolis.ro

Proiect unic la nivel naþional Având în vedere cã pacientele din România nu dispun de o sursã completã ºi specializatã de informare despre afecþiunile specifice femeilor, procedurile ºi tratamentele chirurgicale pentru care ar putea opta, dr. Voicu Simedrea a considerat cã este necesarã o platformã online de informare, care sã cuprindã informaþii ºi explicaþii despre toate bolile ginecologice ºi soluþiile de tratament chirurgical între care o pacientã poate alege: chirurgieginecologica.ro.

Aceastã platformã este o sursã de informare independentã de instituþii ºi organizaþii medicale, este actualizatã de cadre medicale competente, este accesibilã pentru orice femeie din România. ªi este o iniþiativã a doctorului Voicu Simedrea, medic primar obstetricã-ginecologie, cunoscut la nivel naþional pentru intervenþiile chirurgicale ginecologice realizate în premierã naþionalã ºi localã, unul dintre puþinii medici specialiºti români în tratarea endometriozei, membru în reþele de medicinã internaþionale preocupate de cercetarea acestei boli.

“Pacienta în România nu dispune de informaþie obiectivã, amãnunþitã ºi pe înþelesul ei despre tratamentul chirurgical al afecþiunilor ginecologice.

Din acest motiv am considerat importantã construcþia acestui site de informare. El cuprinde întreaga patologie ginecologicã chirurgicalã, inclusiv cu descrierea fiecãrui tip de intervenþie.

Pacienta va putea opta pentru un tra-

Acces la intervenþii costisitoare pentru cazuri sociale Operaþie de endometriozã laparoscopicã tament modern ºi minim invaziv”, a declarat dr. Voicu Simedrea, într-o conferinþã de presã organizatã în 9 martie.

Acesta a mai spus cã un spaþiu important este alocat pe aceastã platform online endometriozei, din cauzã cã în prezent, în România, se estimeazã cã sunt aproximativ 480.000 de paciente, pentru care nu existã aproape nimic organizat: societate medicalã, centre de excelenþã, chirurgi dedicaþi, grupuri de suport, forumuri, ONG-uri. “Totodatã, boala are imense costuri medicale ºi sociale, aproximativ cinci miliarde de dolari, pentru cã este invalidantã ºi genereazã infertilitate”, adaugã dr. Voicu Simedrea.

Spaþiu important pe platforma chirurgieginecologica.ro este alocat informaþiilor despre endometriozã, boalã pentru care existã ºi un forum de discuþii, unde pacientele gãsesc rãspunsuri la cele mai frecvente întrebãri, pot interacþiona între ele ºi vor putea dialoga direct cu un grup de medici specia-

lizaþi în diagnosticarea ºi tratarea acestei boli. În ultimele 18 luni, Centrului de Chirurgie a Endometriozei de la Timiºoara I s-au adresat 97 de paciente, dintre care 57 au fost operate opt dintre acestea fiind într-un stadiu avansat al bolii, pentru care interveþiile au durat între cinci ºi opt ore. “Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii s-a observat la o lunã de la intervenþia chirurgicalã, cu o scãdere de patru puncte din zece, pe scala analogicã a durerii”, afirmã dr.

Voicu Simedrea.

Un alt rezultat, deosebit de important pentru pacientele tratate de endometriozã, mai spune el, a fost rata ridicã de concepþie: din 37 de femei care au dorit sã conceapã un copil, opt au obþinut o sarcinã spontanã ºi ºase, dupã procedura de fertilizare in vitro.

“Concluzia: un tratament chirurgical just ºi mai puþin traumatizant oferã pacientei ºansa la o nouã viaþã”, adaugã dr. Voicu Simedrea.

Platforma chirurgieginecologica.ro

Dr. Voicu Simedrea este un fel de tabel al lui Mendeleev, în care figureazã toate tipurile de intervenþii din sfera chirurgiei ginecologice, grupate ºi ordonate pe tipurile de afecþiuni pe care acestea le rezolvã, apoi pe modul de abordare prin care acestea se realizeazã (clasic, laparoscopic, abdominal, vaginal).

Ajunsã pe acest website, pacienta va afla ce opþiuni terapeutice are în cazul unei afecþiuni, care sunt metodele

Urmãtorul proiect, care vine în completarea acestui demers, este Asociaþia FemHelp, organizaþie non-profit ce va fi funcþionalã din 15 martie ºi care va facilita accesul la intervenþii costisitoare pentru cazuri sociale, va organiza evenimente medicale pentru instruirea medicilor tineri ºi va promova medicina de performanþã în ariile medicale dedicate femeii: chirurgie ginecologicã, medicinã fetalã, reproducere umanã asistatã.

Asociaþia FemHelp are trei cofondatori, dr. Bogdan Mureºan, medic primar obstetricã-ginecologie, competenþã în medicinã fetalã ºi ecografie fetalã, dr. Florin Dorneanu, medic primar obstetricã-ginecologie, cu competenþe în ecografie obstetricalã ºi ginecologicã, în chirurgie laparoscopicã ginecologicã, în histeroscopie ginecologicã, în reproducere umanã asistatã ºi fertilizare in vitro, ºi dr. Voicu Simedrea,. Primul eveniment, o conferinþã pe teme de chirurgie ginecologicã ºi medicinã fetalã cu participare internaþionalã, este anunþat pentru perioada 15 -17 mai.

Un medic, consilier judeþean de Timiº, propune adoptarea simbolicã a câte unui copil abandonat Reprezentantele Organizaþiei Femeilor Liberale Timiº ºi-au luat angajamentul de a îngriji mai mulþi copii din centrele de plasament, oferindu-le afecþiune ºi suport financiar. ligia.hutu@timpolis.ro

Disponibilitatea de a dãrui ºi puterea de a face bine Membrele Organizaþiei Femeilor LiberaleTimiº au decis sã se implice într-un proiect care vizeazã adoptarea, simbolicã, a câte unui grup de copii din instituþiile de ocrotire socialã, din cãminele de copii, din orfelinate. „Vom «adopta» simbolic câte un grup de copii cu care destinul a fost mai puþin darnic...Grup de copii fie din orfelinate, cãmine de copii, copii din judeþ care nu au mamã”, scrie, pe contul de Facebook, medicul Georgeta Rus,

consilier judeþean PNL. Aceasta a adãugat cã, astfel, reprezentantele OFL Timiº îºi asumã încercarea dificilã de a suplini, cu afecþiune, dar ºi cu resurse financiare, absenþa mamei din viaþa fiecãrui astfel de copil în parte: „Le vom cumpãra haine, jucãrii, rechizite, medicamente, îi vom duce la McDonald’s, în tabere, adicã acele lucruri pe care o mamã le face pentru copiii ei. Stã în puterea noastrã de femei puternice, dar ºi sensibile, sã facem asta!”.

Potrivit informaþiilor furnizate de Georgeta Rus, ideea, lansatã de 8 martie, a fost receptatã cu interes de cãtre reprezentantele OFL Timiº, care au decis sã se alãture proiectului lansat de consilierul judeþean PNL. „Vã mulþumesc, doamnelor, sunteþi minunate, vaþi alãturat incredibil de rapid ºi elegant în proiectul meu. Mulþumesc domnilor care ne sprijinã, mulþumesc lui Dumnezeu cã ne dã puterea sã facem bine”, mai precizeazã în scris consi-

de 25 de ani un reper al cetãþii

lierul judeþean PNL Georgeta Rus, potrivit informaþiilor cãreia deja s-au strâns bani ºi jucãrii pentru copiii greu încercaþi de soartã. În plus, anunþã iniþiatoarea proiectului, toate persoanele care doresc sã susþinã cu fonduri aceastã iniþiativã se pot prezenta cu donaþii la sediul PNL Timiºoara, situat pe strada Mãrãºeºti, nr. 9. Persoana care se va ocupa de chestiunile organizatorice ºi care va întocmi lista cu donatorii ºi cu donaþiile venite din partea fiecãrei persoane în parte este Alexandra Tãtar.

Despre care consilierul Georgeta Rus precizeazã ºi cã va întocmi lista care va fi fãcutã publicã la Paºte, atunci când copiii în beneficiul cãrora se deruleazã proiectul vor participa la un eveniment în cadrul cãruia le vor fi înmânate cadouri ºi le va fi oferit prilejul de a se bucura de timpul petrecut în compania unor persoane dornice sã le ofere atenþie ºi afecþiune.

Primul acord solicitat de cãtre re-

Dr. Georgeta Rus prezentantele OFL Timiº în vederea adoptãrii a fost adresat reprezentanþilor Centrului de Copii „Fraþii lui Onisim”, din Timiºoara. „Cer acordul vostru, doamne liberale din Timiº, dar ºi celor care conduc Centrul de Copii «Fraþii lui Onisim» – doamnei Ligia Iunia Dugules-

cu ºi domnului Laurenþiu Grigore – ca primul grup de copii «adoptaþi» de OFL Timiº, cãrora le vom dãrui de Paºte o dupã-amiazã de joacã la McDonald’s ºi multe cadouri, sã fie copiii, prieteni ai mei de la Onisim”, a mai consemnat consilierul judeþean PNL Georgeta Rus.

integrame

12 - 15 martie 2015

15

Un preot o întreabã pe o prostituatã: - Mama ta ºtie ce faci?

- Sper cã nu. Asta este de fapt zona ei. l Discuþie într-un restaurant: - Ospãtar, grãtarul meu miroase a þuicã!

Ospãtarul se dã doi paºi în spate ºi întreabã: - Dar acum? l Un beþiv ajunge acasã ºi, neavând cheia, sunã la uºã. Nevastã-sa, sculatã din somn, îi deschide ºi îl întreabã: - Cât e mã, ceasul?

- Douã.

La care nevastã-sa zbang-zbang îi trage douã palme peste ochi.

- Ce bine cã n-am venit la 12, îºi zise beþivul în gândul lui. l Alcoolul ucide celulele nervoase. Rãmân doar cele liniºtite... l Istoria medicinei 2000 i.Hr. – Ia ºi mãnâncã rãdãcina asta.

1000 d.Hr. – Rãdãcina asta e pãgânã; mai bine spune rugãciunea asta.

1850 d.Hr. – Rugãciunea e superstiþie, mai bine bea poþiunea asta.

1940 d.Hr. – Poþiunea asta e fãcutã din untura de ºarpe; mai bine ia pastila asta.

1985 d.Hr. – Pastila asta nu e eficientã; mai bine ia antibioticul ãsta.

2000 d.Hr. – Antibioticul e artificial. Ia ºi mãnâncã rãdãcina asta. l O studentã blondã susþine examenul la Economie. Subiectul: teoria economicã a lui Adam Smith. Profesorul observã cã studentã blondã nu are idee despre teoria economicã ºi dorind totuºi so promoveze, o întreabã: - Dar care este prenumele lui Smith?

Fata se uitã în salã poate vreun coleg îi va ºopti, dar în zadar.

- Hai amintiþi-vã, este atât de simplu!

Fãrã rezultat. Profesorului i se face milã de studentã ºi pãrinteºte o întreabã: - Atunci, spune-mi: cum îl chema pe primul bãrbat?

Blonda, roºind ºi evident ruºinatã, rãspunde: - Petricã. l - Eºti fata visurilor mele! Frumoasã, spiritualã, amuzantã...

- Spui toate astea, doar ca sã mã culc cu tine!

- ªi... incredibil de inteligentã! l Pãrinþii vin acasã, intrã în camera copilului ºi vãd ieºind de sub pernã un colþ de revistã.

Curioºi, scot revista ºi vãd cu stupoare cã e pentru sado-masochiºti.

Dupã un timp lung de gândire, tatãl spune încet: - Eu zic sã nu-l batem... l O tânãrã, proaspãt cãsãtoritã, vine în lacrimi la maicã-sa: - M-a bãtut soþul.

- Cum?... Doar a plecat ieri în deplasare!

- ªi eu am crezut la fel!

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

12 - 15 martie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.