Timpolis 2124 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXIV Nr. 2124 22 - 25 ianuarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Antiterorism cu dublã comandã? melania.cincea@timpolis.ro inia antiteroristã pare a fi trasatã ºi asumatã, mai nou, nu de SRI, ci de un aºanumit Grup Interministerial pentru Prevenirea ºi Combaterea Macrocriminalitãþii (GIS). Care, sub pretextul atacului terorist de la Charlie Hebdo ºi doar pentru cã macrocriminalitatea presupune ºi activitãþi de finanþare a terorismului, militeazã oficial – invocând prevenirea unor atacuri teroriste în România –, pentru repunerea, în regim de urgenþã, pe agenda Guvernului, a Parlamentului ºi a societãþii civile a douã legi controversate, declarate neconstituþionale: Legea 82/2012, aºanumitã „Big Brother”, ºi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay. Lipsa lor din legislaþie fiind prezentatã, acum, ca o breºã în sistemul naþional de securitate. mplicarea GIS în prevenirea terorismului, pentru cã practic asta se deduce cã face acum, ridicã, însã, semne de întrebare. n primul rând, ridicã un semn de întrebare în privinþa abilitãþii acestei instituþii de a se implica în activitãþi antiteroriste. Întâi, pentru cã existã o lege în vigoare, 535/25 noiembrie 2004, prin care instituþia abilitatã sã previnã ºi sã combatã terorismul nu este GIS, care îºi revendicã , acum, un rol în aceastã arhitecturã, ci SRI. Activitatea de prevenire ºi combatere a terorismului este, spune aceastã lege, organizatã ºi desfãºuratã prin Sistemul Naþional de Prevenire ºi Combatere a Terorismului, format din reprezentanþi ai mai multor ministere ºi servicii speciale, coordonat de SRI. Apoi, pentru cã ºefii instituþiilor din cadrul GIS nu sunt specialiºti în probleme ce þin de antiterorism. cest GIS – despre ale cãrui rezultate concrete pe linia combaterii macrocriminalitãþii este greu sã te pronunþi – a apãrut în peisaj în 2013. Anul în care dl Ponta, pregãtinduse – neoficial, pe atunci – pentru cursa spre Cotroceni, dovedise o realã apetenþã pentru putere, pentru subordonarea, directã sau indirectã, a unor servicii ºi structuri speciale al cãror control nu-l avea de drept. n al doilea rând, ridicã un semn de întrebare în privinþa implicãrii GIS în ceea ce pare a fi un joc neconstituþional ºi antidemocratic. Asistãm la un interes subit reînviat faþã de aceste legi controversate, susþinute acum cu îndârjire. Legi care, timp de câteva luni, de când CCR s-a pronunþat în privinþa neconstituþionalitãþii lor, au fost ignorate. Deºi se ºtia cã ele conþin prevederi care trebuie remediate, nimeni nu a schiþat nicio urmã de preocupare. „Revelaþia” s-a produs, iatã, brusc, dupã tragedia de la Charlie Hebdo. Iar acum se doreºte intrarea lor în vigoare în regim de urgenþã. Deºi nu e certã imperiozitatea acestor legi. Dovadã stã declaraþia unui expert în antiterorism, generalul în rezervã Ion ªtefãnuþ, fost ºef al Direcþiei de Prevenire ºi Combatere a Terorismului din SRI, care spunea, zilele trecute, cã legislaþia în domeniul antitero nu are carenþe, cã Legea Big Brother ar putea fi un avantaj, dar cã lipsa ei nu creeazã o breºã în sistemul de securitate. rin urmare, ce s-a vrut a se dovedi prin înfiinþarea GIS, în 2013, se deduce. Ce se vrea, însã, a se dovedi acum, în 2015? În ce constã argumentul logic ca de prevenirea terorismului sã se ocupe ºi acest grup nou înfiinþat, cãruia îi sunt atribuite, prin Decizie prim-ministerialã, atribuþii specifice celor coordonate de SRI, un grup compus din oameni care nu stãpânesc nici mãcar abc-ul antiterorismului? Sã fie vorba despre încercarea premierului Victor Ponta de a arãta cã, prin aceastã miºcare, i-a luat-o înainte preºedintelui Klaus Iohannis, cel care convoacã CSAT-ul, instituþia care, prin Constituþie, este autoritatea administrativã autonomã investitã cu organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã ºi din care fac parte ºi directorii serviciilor de informaþii, care rãspund de drept de aceste probleme? Sau sã fie la mijloc, acum, doar interesul de a forþa trecerea unor legi neconstituþionale ºi antidemocratice?

un reper al cetãþii

Buget majorat alocat, fãrã strategie, Asociaþiei de turism

Procese individuale pentru crimele Revoluþiei

Consecvent hotãrârii luate la sfârºitul anului trecut, când anunþa intenþia de a majora de cinci ori bugetul Asociaþiei pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului în Timiº, Consiliul Judeþean a ºi propus pentru urmãtoarea ºedinþã de plen un proiect care consfinþeºte noua alocare majoratã de sume de la buget. Consilierii judeþeni din Opoziþie spun cã, în mod ciudat, conducerea executivã a CJ Timiº a “picat” un proiect care propunea realizarea unei strategii de promovare a turismului ºi cã, în lipsa acestor strategii, sunt ºanse mari ca aceste sume alocate acum cãtre asociaþie sã fie cheltuite pe salarii, pliante ºi deplasãri. pag.3

Continuã ping-pong-ul dintre Primãrie ºi Ministerul Culturii, pentru cinematografele timiºorene

I Î

Cinematografele din Timiºoara, dar ºi din judeþ continuã sã se degradeze, din cauza conflictului perpetuat de mai bine de doi ani dintre Primãrii ºi Ministerul Culturii, respectiv RADEF, pentru preluarea acestor imobile. Acum, Primãria Timiºoara vrea sã încerce sã recupereze cinematografele din municipiu prin intermediul instanþei de judecatã.

pag.5

Primãria Timiºoara contestã în instanþã trecerea în proprietatea fraþilor Cristescu a terenului din spatele magazinului Bega

Primãria Timiºoara va contesta în instanþã hotãrârea Ministerului Economiei care a consfinþit trecerea în proprietatea unei societãþi deþinute de oamenii de afaceri Marius ºi Emil Cristescu a terenului din spatele centrului comercial Bega. Potrivit edilului, juriºtii Primãriei apreciazã cã aceastã trecere în proprietate reprezintã un abuz. pag. 10 - 11

Stocurile pentru calamitãþi, secret de stat în Timiº Colaj Mitropolia Banatului

Dupã 25 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989, dosarele Revoluþiei îºi aºteaptã încã rezolvarea Deºi generalul Victor Atanasie Stãnculescu a fost judecat, condamnat ºi eliberat ulterior dupã ispãºirea unei pãrþi din pedeapsã, la unele instanþe din Timiº continuã procesele în care victime ale Revoluþiei sau rude ale acestora l-au dat în judecatã, pe civil, pe Stãnculescu, dar ºi

Statul român. În paralel, existând un precedent, mai mulþi revoluþionari timiºoreni ar putea cere la CEDO despãgubiri pentru tergiversarea procedurilor judiciare legate de dosarele Revoluþiei. pag. 4

În ultima perioadã s-au înmulþit informaþiile legate de probabilitatea producerii unor cutremure de mare intensitate. Cu toate asigurãrile cã totul e în ordine, la nivel naþional existã intenþia de a se reface aºa-numitele stocuri de urgenþã de materiale medicale, care urmeazã a fi utilizate în caz de calamitate. Oficiul Central de Stocare are un depozit ºi în Timiº, însã nu la Timiºoara, cum ar fi de aºteptat, ci la Fãget. La nivel local nu existã informaþii legate de prezumtivele stocuri, iar la nivel central se invocã “secretul de stat”. pag.12

social

22 - 25 ianuarie 2015

Sistemul de supraveghere ºi management al traficului din Timiºoara, sub semnul incertitudinii Cinci contestaþii în total, dintre care cea mai recentã a fost depusã dupã desemnarea unui câºtigãtor, ºi o perioadã de suspendare a procedurilor de licitaþie riscã sã afecteze soarta proiectului de management informatizat al traficului din Timiºoara. Edilul Nicolae Robu spune cã finanþarea europeanã ar putea fi pierdutã, în cazul în care fondurile nu sunt utilizate pânã cel târziu în ultima zi din 2015. ligia.hutu@timpolis.ro

Un fost contestatar, desemnat câºtigãtor. Un alt participant contestã acum licitaþia... Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a informat, marþi, cã, la capãtul unui an ºi jumãtate de tergiversãri, complicata licitaþie vizând atribuirea lucrãrilor din cadrul proiectului de supraveghere ºi management al traficu-

lui din Timiºoara a fost finalizatã. Soarta proiectului este, însã, departe de a se fi tranºat, cãci una dintre companiile participante la licitaþie, descalificatã, a depus contestaþie la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor. Compania care contestã licitaþia este Uti Grup SA, aparþinând omului de afaceri Tiberiu Urdãreanu. ªi aceasta dupã ce, anterior, procedurile de licitaþie din cadrul aceluiaºi proiect “Sistem supraveghere ºi management al traficului în Municipiul Timiºoara pentru proiect Trafic management ºi supraveghere video” au fost suspendate o perioadã, ca urmare a solicitãrilor de clarificare ºi a contestaþiilor succesive depuse de cãtre actualul câºtigãtor, Swarco Traffic România SRL. Nicolae Robu declarã cã Municipalitatea intenþioneazã sã depunã o plângere penalã pentru obstrucþionarea proiectelor Timiºoarei ºi ºi-a reiterat dorinþa ca instituþiile specializate ale Statului sã acorde atenþie sporitã desfãºurãrii acestor licitaþii, pentru a nu se ajunge în situaþia de a periclita soarta proiectelor cu finanþare europea-

nã. „Din pãcate, poziþia unor ofertanþi pe parcursul licitaþiilor nu are nimic în comun cu participarea la o competiþie în mod onest (...) Noi acum trebuie sã multiplicãm 20.000 de pagini, cã atât este documentaþia licitaþiei, sã trimitem tot acest volum la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor ºi, desigur, sã aºteptãm ca CNSC sã se pronunþe”, declarã edilul. Acesta a apreciat cã poate fi adusã în discuþie ipoteza unui boicot, atâta vreme cât se încearcã de un an ºi jumãtate atribuirea contractului de execuþie. Referindu-se la compania UTI, contestatarul din acest moment al licitaþiei, Nicolae Robu a precizat cã aceasta nu a îndeplinit condiþiile solicitate în caietul de sarcini, acesta fiind de altfel motivul pentru care a fost descalificatã. Primarul mai spune cã acest proiect, a cãrui finalizare era stipulatã iniþial pentru luna iulie 2015, mai poate aspira, cu ºanse, la o prelungire a termenului de execuþie pânã cel târziu în ultima zi a anului 2015, moment din care fondurile europene aferente exerciþiului financiar 2007-2013 nu mai pot utilizate.

Riscul ca Primãria sã rateze proiectul “Trafic management ºi supraveghere video” e mare “E a cincea contestaþie depusã (de la momentul lansãrii anunþului de participare la licitaþie, în august 2013 – n.r.), dar e singura în contextul de acum, dupã anunþarea câºtigãtorului. De un an ºi jumãtate stãm cu licitaþia...”, a semnalat edilul, care a adãugat ºi cã au existat anterior avertismente potrivit cãrora, dacã nu vor câºtiga licitaþia, reprezentanþii UTI vor contesta rezultatul acesteia. Dacã CNSC va soluþiona

contestaþia oferind câºtig de cauzã Primãriei Timiºoara, a mai explicat edilul, atunci se va putea semna contractul de execuþie efectivã a lucrãrilor, companiei contestatare Uti Grup rãmânându-i la îndemânã alternativa acþionãrii în instanþã a Municipalitãþii. În ce priveºte câºtigarea licitaþiei de cãtre compania Swarco Traffic România, Nicolae Robu spune cã, deºi a criticat în trecut firma desemnatã câºti-

gãtoare, “una e deranjul de pe parcurs, alta e gestionarea corectã a licitaþiei”. Legislaþia din România în domeniul achiziþiilor publice este îndeajuns de permisivã încât sã îngãduie potenþialilor ofertanþi depunerea de contestaþii repetate la CNSC fãrã asumarea vreunei rãspunderi din partea contestatarului pentru eventuala periclitare a ºanselor proiectelor care beneficiazã de finanþare europeanã.

Declanºarea unui ºir de proteste sindicale, iminentã Sindicatele din administraþia publicã se pregãtesc de proteste. Concomitent, solicitã organizarea unor consultãri ºi îi cer sprijin preºedintelui Klaus Iohannis pentru soluþionarea problemelor cu care se confruntã angajaþii din administraþia publicã localã.

Apel la solidarizare adresat membrilor FNSA Federaþia Naþionalã a Sindicatelor din Administraþie (FNSA) a lansat un apel prin care cheamã la implicare ºi solidaritate în vederea organizãrii unor acþiuni de protest, în cazul în care revendicãrile adresate Guvernului, în decembrie 2014, nu vor fi soluþionate. Aceºtia cereau Guvernului acordarea tichetelor de masã sau a normei de hranã pentru toþi salariaþii din administraþia publicã localã, precum ºi majorarea salariilor, începând cu 1 ianuarie 2015. În cazul nesoluþionãrii revendicãrilor, era precizat în documentul transmis Guvernului, ar fi urmat proteste care ar fi constat, într-o primã etapã, în întreruperea programului de lucru pentru o jumãtate de orã, în 18 decembrie 2014, în toate instituþiile în care existã sindicate afiliate FNSA. Ulterior, era prevãzutã declanºarea unei greve de avertisment, cu întreruperea activitãþii timp de douã ore, pentru data de 30 ianuarie 2015. FNSA a fost nevoitã sã revinã, însã, asupra comunicatului, la jumãtatea lunii decembrie 2014, atunci când, din

pricina faptului cã nu a fost întrunit numãrul de semnãturi necesare pentru susþinerea mãsurilor de protest, liderii FNSA au decis amânarea primului protest, care ar fi urmat sã aibã loc în data de 18 decembrie. S-a anunþat atunci ºi cã protestul, care ar fi urmat sã paralizeze complet activitatea în instituþiile în care existã sindicate afiliate FNSA, timp de jumãtate de orã, urmeazã sã se desfãºoare în cursul lunii ianuarie 2015. Cum solicitãrile FNSA adresate Guvernului au rãmas fãrã rezultat, federaþia solicitã, din nou, implicarea tuturor sindicatelor afiliate, în vederea continuãrii acþiunii de strângere de semnãturi menite sã susþinã organizarea acþiunilor de protest prevãzute. Reprezentanþii sindicatelor spun cã angajaþilor din sistem le-au fost diminuate veniturile salariale ºi le-au fost refuzate drepturi legitime, care au fost acordate altor categorii sociale: “Deºi aproape toate categoriile de personal bugetar (sãnãtate, asistenþã socialã, apãrare, învãþãmânt) au beneficiat de creºteri salariale ºi îmbunãtãþiri ale condiþiilor de muncã, salariaþilor din administraþia publicã localã nu le-a fost soluþionatã niciuna dintre revendicãri. Dimpotrivã, prin adoptarea OUG 83/2014, privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice în anul 2015, salariile bugetariilor au fost îngheþate ºi a fost interzisã, în mod expres, acordarea tichetelor de masã, cadou ºi a voucherelor de vacanþã, precum ºi a oricãror premii, prime sau bonificaþii, veniturile salariaþilor din administraþia publicã localã fiind menþinute la acelaºi nivel cu cel din decembrie

de 24 de ani un reper al cetãþii

2014”, se relevã în documentul transmis de cãtre liderul naþional al FNSA. FNSA ºi Cartel Alfa amendeazã neactualizarea valorii de referinþã pentru salarizarea din sistemul public, motiv pentru care valoarea de referinþã rãmâne la nivelul salariului minim de la data intrãrii în vigoare a legii (adicã 600 de lei). În aceste condiþii, “clasele de salarizare de la 1 la 20 s-au eliminat, aplatizând toate salariile încadrate între coeficient 1.00 ºi 1.60”, motiv pentru care salariul unui consilier absolvent de studii superioare, angajat al unei Primãrii are aceeaºi valoare cu cel al unui angajat necalificat sau cu cel al unui consilier cu experienþã din cadrul aceleiaºi instituþii.

Mobilizare mai mult decât modestã Potrivit preºedintelui Sindicatului Liber al Salariaþilor din Primãria Municipiului Timiºoara, vicepreºedinte al FNSA ºi vicepreºedinte al Cartel Alfa Timiº, Tiberiu Negrei, pânã la jumãtatea lunii decembrie 2014, transmiseserã semnãturi vizând susþinerea plãnuitei acþiuni de protest, 797 de angajaþi din instituþii ale administraþiei publice locale din Timiº. Printre aceºtia figureazã angajaþi ai Casei de Culturã Timiºoara, ai Direcþiei de Asistenþã Socialã Comunitarã Timiºoara, ai Primãriei Lugoj, ai Serviciului Public Sere ºi Zone Verzi Lugoj, ai Casei de Culturã Lugoj, precum ºi personal angajat în cadrul Primãriilor Ciacova, Recaº, Balinþ, Bara, Bîrna, Cãrpiniº, Cenei, Coºteiu, Curtea, Dumbrava,

Dumbrãviþa, Fîrdea, Foeni, Ghilad, Giarmata, Giera, Jamu Mare, Jebel, Lenauheim, Liebling, Mãnãºtiur, Moraviþa, Moºniþa Nouã, Parþa, Pãdureni, Peciu Nou, Racoviþa, Satchinez, Sînmihaiu Român, ªag, ªtiuca, Tomnatic, Topolovãþu Mare, Tormac, Uivar, Variaº ºi Voiteg. Semnatarilor din Timiº li s-au adãugat atunci alþi 18 membri de sindicat din judeþul Alba, 182 – din judeþul Arad, 164 – din judeþul Bacãu ºi 223 – din judeþul Hunedoara. Restul judeþelor României nu figureazã pe lista celor care susþin organizarea de proteste de cãtre formaþiunile sindicale. În urma centralizãrii semnãturilor, la jumãtatea lunii decembrie 2014, nu au fost întrunite condiþiile pentru organizarea primei acþiuni de protest plãnuite: dintr-un total de 29.000 de membri, doar 2.948 îºi transmiseserã semnãturile.

Scrisoare deschisã adresatã preºedintelui Klaus Iohannis Reprezentanþii FNSA anunþã cã au transmis ºi o scrisoare deschisã preºedintelui Klaus Iohannis, cãruia îi solicitã susþinere în vederea soluþionãrii revendicãrilor sindicaliºtilor, în contextul a ceea ce reprezentanþii FNSA acuzã a fi “dezinteresul manifestat de cãtre reprezentanþii Guvernului României faþã de problemele majore cu care se confruntã salariaþii din sectorul nostru de activitate, de situaþia disperatã în care se aflã aceºtia ca urmare a faptului cã sunt ºi rãmân cea mai slab plãtitã ºi mai discriminatã categorie de salariaþi din sistemul bugetar, toate acestea generând situaþii de un dramatism fãrã precedent”. (L.H.)

eveniment

22 - 25 ianuarie 2015

Refuzul preemþiunii, cec în alb dat în 2015 de administraþia judeþeanã

Consilieri judeþeni: “Dacã nu se lua un credit, cred cã se ajungea la faliment” ªi în 2015 , la fel ca anul trecut, proprietarii de clãdiri istorice care ar fi trebuit, în caz de vânzare, sã cearã acordul preliminar al Consiliului Judeþean, pot sã-ºi înstrãineze liniºtiþi imobilele. ªi asta pentru cã administraþia judeþeanã renunþã pentru tot anul la exercitarea dreptului de preemþiune.

rii ºi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îsi exercitã dreptul de preemþiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrãrii înºtiinþãrii, acest drept se transferã autoritãþilor publice locale care îl pot exercita în maximum 15 zile.

“Nu e de mirare, cu un buget cu 20% mai mic”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O decizie ciudatã

Foto TIMPOLIS

Exact ca anul trecut, Consiliul Judeþean Timiº anunþã la începutul acestui an cã intenþioneazã sã renunþe la exercitarea dreptului de preemþiune la intenþiile de înstrãinare a imobilelor cu destinaþie de locuinþe. “Þinând cont cã termenul de 15 zile pentru exercitarea dreptului de preemþiune de cãtre Judeþul Timiº este scurt ºi nu se poate prezenta plenului Consiliului Judeþean toate solicitãrile persoanelor fizice de pe raza judeþului, propunem ca în anul 2015, pentru imobilele cu destinaþia de locuinþe, Judeþul Timiº sã nu îºi exercite dreptul de preemþiune ºi, totodatã, sã se împuterniceascã Preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, domnul Titu Bojin si aparatul de specialitate al Consiliului Judeþean Timiº sa semneze adresele cãtre petenþi privitoare la neexercitarea dreptului de preemþiune”, se

CJ Timiº a decis cã renunþã pentru tot anul la exercitarea dreptului de preemþiune specificã în propunerea CJ Timiº. Administraþia judeþeanã îºi motiveazã decizia prin faptul cã nu are resurse disponibile, deºi, paradoxal, a propus zilele trecute sã aloce fonduri din bugetul propriu pentru “forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute din România, din bugetul propriu al Judeþului Timiº pe anul 2015”.

În acest an, timiºenii care deþin imobile de patrimoniu ºi doresc sã le vândã nu mai trebuie sã-ºi facã griji legate de faptul cã administraþia judeþeanã îºi va exercita dreptul de preemþiune, adicã acela de a cumpãra preferenþial, înaintea altor amatori, clãdirile respective. CJ Timiº renunþã în avans la acest drept, pentru tot anul 2015. Potrivit Legii privind protejarea

monumentelor istorice, Timiºul, prin administraþia judeþeanã, are drept de preemþiune la achiziþionarea monumentelor istorice care se aflã în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenþioneazã sã vândã monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înºtiinþarea privind intenþia de vânzare. În cazul în care Ministerul Cultu-

Conform unor consilieri judeþeni din Opoziþie, era de aºteptat ca la CJ Timiº sã se renunþe “din principiu” la exercitarea acestui drept, atâta vreme cât bugetul primit pe acest an este mult mai mic decât cel pe anul trecut. “Preemþiunea a devenit o formalitate în condiþiile în care resursele alocate de Guvern Consiliului Judeþean sunt în cãdere liberã. Bugetul este cu 20% mai mic decât cel de anul trecut, iar banii pentru primãrii probabil cã se vor împãrþi direct de la minister sau de la Finanþe. Deci Consiliul Judeþean a devenit un soi de unitate de decor, ºi probabil cã dacã nu se lua acel credit, acum eram pe aproape de faliment. Programul de investiþii pe acest an va fi un dezastru, din cauza fondurilor mici alocate, iar deciziile sunt luate de niºte oameni care stau sã plece din funcþie”, considerã Tiberiu Lelescu, consilier judeþean PDL.

Buget majorat alocat, fãrã strategie, Asociaþiei de turism l

“Fãrã strategie, banii se vor cheltui pe criterii greu de apreciat”, avertizeazã voci din Consiliul Judeþean

Prioritãþi de început de an Deºi poate cã ar fi trebuit ca la început de an prioritãþile judeþului sã fie cu totul altele, conducerea CJ Timiº s-a propus sã înainteze pentru urmãtoarea ºedinþã de plen un proiect de hotãrâre privind aprobarea cotizaþiei anuale cãtre Asociaþia pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului în Timiº. Asta, dupã ce anul trecut a fost aprobatã mãrirea cotizaþiei de la buge-

tul judeþului cãtre asociaþia al cãrei preºedinte ºi iniþiator este vicepreºedintele CJ Timiº, social-democratul Cãlin Dobra. “Având în vedere calitatea Consiliului Judeþean Timiº de membru fondator al Asociaþiei pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului în judeþul Timiº existã obligaþia legalã de a contribui anual, împreunã cu toate unitãþile administrativ-teritoriale membre din judeþul Timiº la bugetul necesar desfãºurãrii activitãþii Asociaþiei”, se precizeazã în argumentaþia proiectului. În acest sens, s-a propus sã se aloce în acest an cotizaþie majoratã, în valoare de 50.000 lei. Foarte interesant este faptul cã nici în raportul acestui proiect, nici în forma sa propriu-zisã nu se specificã la ce vor fi folosiþi aceºti bani. La ºedinþa de plen din septembrie a Consiliului Judeþean, alocarea unei sume mãrite ca buget pentru aceastã asociaþie a iscat un întreg scandal, consilierul liberal Marian Vasile solicitând informaþii despre modul în care au fost utilizaþi banii publici pentru promovarea obiectivelor turistice ale judeþului, cu atât mai mult cu cât, spunea el, bugetul Asociaþiei este mult mai mare, întrucât la asociaþie au fost îndemnaþi sã adere mulþi primari din judeþ. Tot Marian Vasile spunea cã din Asociaþie fac parte în acest moment 33 de primari din judeþ, care ar plãti cotizaþii prin unitãþi teritorial-administrative pe care le conduc.

“Nu s-a aprobat o strategie, dar se aprobã majorare de buget” ªi consilierul judeþean PDL Marius Martinescu a cerut detalii legate de sumele alocate asociaþiei de CJ Timiº, pânã în acest moment, precizând cã e ciudat sã se majoreze bugetul asociaþiei, în condiþiile în care nu existã structuratã nicio strategie judeþeanã de promovare a turismului. Solicitarea sa ca, pânã la finalul lunii decembrie 2014, asociaþia sã le prezinte consilierilor judeþeni o strategie privind promovarea ºi dezvoltarea turismului în judeþ, pentru o perioadã de zece ani, din 2015 pânã în 2025 nu a fost agreatã de majoritatea din CJ Timiº. “Eu nu ºtiu ce a fãcut aceastã asociaþie, în afarã de faptul cã ne-a trimis un mail anul trecut. De aceea am ºi cerut detalii legate de activitate ºi cheltuirea banilor alocaþi. Mi se pare ciudat cã se alocã un buget majorat acestei asociaþii, dar propunerea mea legatã de realizarea unei strategii de promovare turisticã pe zece ani a fost respinsã de majoritatea consilierilor puterii, pe vremea când preºedintele CJ Timiº mai avea un strop de credibilitate. Cred cã s-au alocat banii aºa, nu pe baza unei strategii ca sã se poate cheltui dupã criterii greu de cuantificat, probabil pe salarii, pliante sau

Un proiect care propunea realizarea unei strategii de promovare a turismului a fost “picat” de conducerea CJ Timiº deplasãri”, spune Marius Martinescu. În replicã, vicepreºedintelui CJ Timiº, Cãlin Dobra, a precizat cã membrii Asociaþiei cunosc foarte bine care sunt obiectivele turistice din judeþ, iar cã termenul avansat de realizare a unei strategii pânã la finalul anului 2014 era intempestiv, neputând fi elaboratã o strategie solidã

pe zece ani într-un interval de timp de doar trei luni. Tot Cãlin Dobra preciza cã mare parte din activitatea Asociaþiei a fost realizatã de cãtre membrii acesteia – adicã de primãrii - în regim de voluntariat, acestea utilizând propriile autoturisme ºi achitând din venituri proprii cheltuielile cu facturile telefonice ºi cu combustibilul. (B.P.)

de 24 de ani un reper al cetãþii

anchetã

22 - 25 ianuarie 2015

Procese individuale pentru crimele revoluþiei l Victor Atanasie Stãnculescu, dat în judecatã în serie, în instanþe din Timiº Deºi generalul Victor Atanasie Stãnculescu a fost judecat, condamnat ºi eliberat ulterior dupã ispãºirea unei pãrþi din pedeapsã, la unele instanþe din Timiº continuã procesele în care victime ale Revoluþiei sau rude ale acestora l-au dat în judecatã, pe civil, pe Stãnculescu, dar ºi Statul român. În paralel, existând un precedent, mai mulþi revoluþionari timiºoreni ar putea cere la CEDO despãgubiri pentru tergiversarea procedurilor judiciare legate de dosarele Revoluþiei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În cãutarea dreptãþii, pe cont propriu În 2014, generalul Victor Atanasie Stãnculescu, condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluþiei din Timiºoara, a fost eliberat din închisoare, în urma unei decizii a Tribunalului Ilfov. Aceastã instanþã a constatat cã Stãnculescu a ispãºit deja o treime din pedeapsã, cã a avut o comportare bunã în perioada detenþiei ºi cã dovezile de îndreptare ale sale sunt convingãtoare. Aceste argumente, invocate pentru eliberarea lui, doar cinci ani de detenþie nu par sã-i fi convins pe mai mulþi timiºoreni, care au iniþiat în diverse instanþe din Timiº procese în care cer tragerea la rãspundere, pe civil, a generalului Victor Atanasie Stãnculescu, în unele dosare în solidar cu Statul român, pentru faptele din perioada 16 - 22 Decembrie 1989. Un astfel de dosar, înregistrat la Secþia I Civilã a Tribunalului

Timiº, îi are ca pârâþi pe Victor Atanasie Stãnculescu, Mihai Chiþac, dar ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi are urmãtorul termen fixat în 9 februarie. Aceste acþiuni, iniþiate de victime ale revoluþiei de la Timiºoara sau de rude ale acestora dovedesc cã reclamanþii sunt nemulþumiþi de felul în care statul român a fãcut dreptate în acest caz pânã acum. Printre cei care au iniþiat astfel de acþiuni se numãrã ºi economistul timiºean Petru Farcaº, care a iniþiat o astfel de acþiune în 2012. Procesul în acest caz s-a finalizat, la Tribunalul Timiº, prin constatarea instanþei cã solicitarea legatã de acþiunea în constatare s-a perimat. Împotriva acestei decizii Petru Farcaº a fãcut recurs, precizând în întâmpinarea sa cã „nu se poate refuza cercetarea judecãtoreascã”, pentru cã altfel s-ar proteja vinovaþii pentru crimele de la Timiºoara, „unde au fost omorãþi cetãþeni demonstranþi pentru cã strigau «Libertate ! Jos Ceauºescu ! Jos dictatorul”», murind peste 25 de oameni pe treptele Catedralei”.

Un precedent care s-ar putea extinde Pe lângã aceste acþiuni fãcute pe civil, care ar putea fi pierdute de cãtre Statul român, mai existã posibilitatea iniþierii unor noi procese pe baza unui precedent creat de o sentinþã a CEDO, care a decis ca Guvernul român sã acorde despãgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluþiei din Decembrie ’89 de la Timiºoara. Reclamanþii sunt victime sau moºtenitori ai acestora în urma represiunii armate a demonstraþiilor care au în-

Iniþiatorul unui proces în premierã

ceput în Timiºoara în seara de 16 Decembrie 1989 împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceauºescu. În ianuarie 1990, Parchetul Militar Timiºoara a deschis o anchetã privind reprimarea demonstraþiilor. Reiese din documentele din dosar cã toþi reclamanþii au fost identificaþi în cursul anchetei ca victime ale represiunii. Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecatã pe generalii Victor Athanasie Stãnculescu ºi Mihai Chiþac, ca inculpaþi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faþã de demonstraþiile anticomuniste de la Timiºoara. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a condamnat pe cei doi la câte 15 ani de închisoare pentru omor ºi tentativã de omor privind organizarea ºi coordonarea represiunii de la Timiºoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanþii sã plãteascã în solidar cu Ministerul Apãrãrii despãgubiri, sume ce au fost achitate. Curtea Europeanã a Drep-

turilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat România pentru durata prea mare a procedurilor judiciare în soluþionarea dosarului privind revoluþia de la Timiºoara, în care au fost trimiºi în judecatã cei doi generalii (r). CEDO consemneazã în decizia pe care a luat-o faptul cã, în 12 ianuarie 1990, procurorii militari au început o anchetã privind evenimentele din Decembrie 1989, abia în 1997 generalii Stãnculescu ºi Chiþac fiind deferiþi justiþiei. În 2000, cei doi au fost condamnaþi la 15 ani de închisoare, însã în 2001 procurorul general al României, Joiþa Tãnase, a fãcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaþii au fost eliberaþi din arest. În 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru implicare în masacrul de la Timiºoara. „În timpul acestor proceduri, examinarea cauzei de cãtre instanþele judecãtoreºti a fost în mod repetat întreruptã”,

motiveazã CEDO în decizia sa. CEDO a decis despãgubirea altor 65 de timiºoreni cu câte 5.000 de euro ºi a altor ºapte, cu câte 3.500 de euro, România având astfel de plãtit în total 349.500 de euro. „Aceste despãgubiri s-au dat pentru tergiversarea procesului, fiind un fel de amendã pentru stat, pentru dosarele care au zãcut ani de zile în instanþe fãrã sã se facã nimic. ªi, de aceea, unii timiºoreni ºi-au angajat ºi avocaþi ºi au demarat acþiuni individuale. ªi, din ce sa vãzut pânã acum, unele instanþe le-au dat câºtig de cauzã, altele nu – nu am remarcat sã existe decizii unitare. CEDO a precizat cã, oricum, crimele revoluþiei nu se prescriu. Sper ca Statul român sã soluþioneze, pânã la urmã, aceste dosare, pentru cã e cazul ca mãcar dupã atâþia ani sã se facã luminã ºi sã se stabileascã în mod clar vinovãþiile”, ne-a declarat Corina Untilã, preºedintele Asociaþiei 17 Decembrie a Rãniþilor ºi a Familiilor Îndoliate din Revoluþia 1989 Timiºoara.

Petru Farcaº este cel care a iniþiat, în premierã naþionalã, aºa-numitul „Proces al referendumului”. În 2007, acesta a încercat sã recupereze, prin intermediul instanþelor, “factura” Referendumului pentru demiterea fostului preºedinte Traian Bãsescu. El i-a chemat în instanþã pe fostul premier Cãlin Popescu Tãriceanu, pe atunci lider al PNL, pe preºedintele Senatului, Mircea Geoanã, fost lider al PSD, pe preºedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, pe fostul preºedinte al UDMR, Marko Bela, ºi pe preºedintele PUR de atunci, Dan Voiculescu. Aceºtia au apãrut în calitate de pârâþi în dosarul 1005/59/2007, aflat pe rolul Curþii de Apel Timiºoara, dosar în care se invocã cheltuirea abuzivã ºi ilegalã a banului public, prin sfidarea avizului Curþii Constituþionale ºi deturnarea activitãþii instituþiilor publice în organizarea referendumului de suspendare a preºedintelui României.

Petru Farcaº

Condamnãri la CEDO Anul trecut România a fost anunþatã cã trebuie sã plãteascã 45.900 de euro pentru 34 de foºti revoluþionari, conform unei decizii a CEDO, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. Petenþii au între 40 ºi 90 de ani ºi au participat la manifestãrile împotriva regimului comunist care au avut loc între 21 ºi 23 Decembrie 1989, la Bucureºti ºi în alte oraºe din þarã. În 1990, Parchetul Militar a deschis o anchetã privind reprimarea armatã a manifestaþiilor de la Bucureºti, Timiºoara, Oradea, Constanþa, Craiova, Bacãu, Târgu-Mureº ºi Cluj. În ceea ce priveºte reprimarea armatã de la Timiºoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecatã ºi cu condamnarea mai multor înalþi reprezentanþi ai autoritãþilor comuniste, însã în ceea ce priveºte evenimentele din celelalte

oraºe, ancheta este încã în curs, noteazã CEDO. Curtea a constatat în acest caz încãlcarea articolului 6, privind dreptul la un proces echitabil, din Convenþia europeanã a drepturilor omului ºi a hotãrât ca Statul român sã plãteascã fiecãrui petent câte 1.350 de euro (în total 45.900 de euro), cu titlul de prejudiciu moral. Decizia de zilele trecute a CEDO urmeazã altora prin care foºti revoluþionari au fost despãgubiþi, pentru modul de desfãºurare a anchetei în „Dosarul Revoluþiei”. Dosarele Revoluþiei au fost mutate anul trecut de la Secþia de Urmãrire Penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie înapoi la Secþia Parchetelor Militare. Potrivit Noului Cod de Procedurã Penalã, dacã un dosar vizeazã suspecþi

de 24 de ani un reper al cetãþii

civili ºi militari, atunci cauza este anchetatã de procurorii militari. Astfel, acum dosarul Revoluþiei va fi cercetat de procurorii militari, dar va fi judecat de instanþele civile. Dosarele Revoluþiei i-au fost puse la dispoziþie cu mare dificultate de cãtre Statul român lui Teodor Mãrieº, preºedintele Asociaþiei „21 Decembrie 1989” numai dupã ce acesta fãcuse greva foamei, solicitând desecretizarea informaþiilor referitoare la Revoluþia românã. Teodor Mãrieº a cerut CEDO acces la dosarele instrumentate de generalul magistrat Dan Voinea ºi ferecate ulterior de Secþia Civilã a Parchetului General. Adicã, dosare netrimise în judecatã, deºi vizau oameni care au instigat la crime dupã 22 Decembrie 1989, deci, dupã ce România fusese eliberatã oficial de comunism. CEDO i-a dat

Modul de desfãºurare a anchetei în „Dosarul Revoluþiei” a ajuns ºi în atenþia CEDO dreptate lui Teodor Mãrieº ºi a decis ca Asociaþia “21 Decembrie 1989”, pe care acesta o conduce, sã aibã acces la

dosare, obligând astfel Parchetul General sã-i punã la dispoziþie copii dupã toate documentele.

anchetã

22 - 25 ianuarie 2015

Continuã ping-pong-ul dintre Primãrie ºi Ministerul Culturii, pentru cinematografele timiºorene l Municipalitatea timiºoreanã vrea sã dobândeascã imobilele în instanþã Cinematografele din La „Studio” situaþia Timiºoara, dar ºi din judeþ continuã sã se degradeze, din nu s-a lãmurit cauza conflictului perpetuat de mai bine de doi ani dintre Primãrii ºi Ministerul Culturii, respectiv RADEF, pentru preluarea acestor imobile. Acum, Primãria Timiºoara vrea sã încerce sã recupereze cinematografele din municipiu prin intermediul instanþei de judecatã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Stare de incertitudine prelungitã glementeze. Atâta vreme cât Ministerul Culturii nu numeºte un consiliu de administraþie nu se pot lua niciun fel de decizii legate de patrimoniu. E aceeaºi situaþie de când era Puiu Haºotti, ministru al Culturii, deci de mai bine de doi ani”, ne-a declarat Maria Bikfalvi, preºedintele Sindicatului Liber RomaniaFilm.

Transfer de responsabilitãþi De-a lungul timpului s-au fãcut numeroase interpelãri în care se atrage atenþia Ministerului Culturii asupra stãrii avansate de degradare în care au ajuns multe dintre sãlile de cinematograf. O interpelare de acest fel, fãcutã de deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean, vizeazã fostul Cinematograf Dacia, una dintre cele mai vechi clãdiri din Timiºoara. “Cinematograful nu mai are de peste zece ani legãturã cu filmele, iar clãdirea abandonatã aratã tot mai rãu pe zi ce trece, fiind în stare avansatã de degradare. Pereþi plini de igrasie, bucãþi întregi de tencuialã stau sã cadã, iar pe acoperiº au crescut copaci”, se aratã în interpelarea trimisã Ministerului Culturii. Rãspunsul dat de Ministerul Culturii nu lãmureºte, însã, mare lucru, precizând cã “sãlile ºi grãdinile de spectacol cinematografic, împreunã cu terenurile ºi bunurile mobile aferente sunt în domeniul public al unitãþilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orãºeneºti, municipale, ºi în administrarea consiliilor locale respective”. Ca atare, problema a fost transferatã cãtre Primãrii, aceasta deºi, pânã acum, din cauza neînþelegerilor legate de administrarea acestor spaþii, starea de degradare a acestor spaþii a continuat sã se agraveze. În ultimii ani, probabil în funcþie de contextul politic, au avut loc numeroase permutãri ale sãlilor de cinematograf, de la Primãrii la cinematografe ºi viceversa. Astfel, dupã o perioadã de aºazisã descentralizare, cinematografe-

Maria Bikfalvi le au revenit la RADEF, ordonanþa care a reglementat acest proces declarând nule toate protocoalele încheiate între Primãrii ºi Româniafilm. Cinematografele au trecut, teoretic, din proprietatea privatã a Statului ºi administrarea Primãriilor în proprietatea publicã a Statului ºi în administrarea RADEF. Practic, acest transfer nu s-a realizat însã, din partea blocajului care afecta Româniafilm, blocaj pentru care liderii de sindicat îi considerã responsabili pe oficialii Ministerului Culturii. Dupã care, în 2013, aceste spaþii au revenit în custodia Primãriilor. În Timiº sunt vizate 15 astfel de locaþii, majoritatea, din Timiºoara, fiind vorba de spaþii mari, de sute sau, unele, de mii de metri pãtraþi, majoritatea amplasate în poziþii foarte bune. La acestea se adãugau, în Timiºoara, sediul fostului Oficiu de Difuzare ºi Programare a Filmelor Timiº, de pe strada Elena Nicoarã, dat în folosinþã în 1961, cu 880 de metri pãtraþi de construcþie ºi 3.000 de metri pãtraþi de teren, ºi sediul Filialei Timiº a RADEF, de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pãtraþi de construcþie. Este vorba despre suprafeþe mari de construcþie ºi teren, care probabil cã ar fi interesat mult mai mult Primãriile dacã nu s-ar fi instituit interdicþia de schimbare a destinaþiei acestor spaþii. Raportat la Timiº, decizia de descentralizare a acestor spaþii, din perspectiva faptului cã trecerea în subordinea Primãriilor a acestor imobile a avut efecte dezastruoase. Astfel, în 2011, Prefectura Timº a rea-

Dan Diaconu lizat un control legat de constatarea felului în care Primãriile s-au achitat de obligaþia reabilitãrii acestor spaþii care le fuseserã atribuite. Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Raportul de control arãta cã în Timiºoara Cinematografele Dacia ºi Arta, dar ºi Grãdina de varã Arta erau în stare avansatã de degradare, cum sunt ºi astãzi, de altfel, Cinematograful Fratelia este revendicat de fostul proprietar, iar Cinematograful Victoria este închiriat, aici desfãºurându-ºi activitatea o policlinicã. La Cãrpiniº, la preluare, cinematograful nu se afla în stare de funcþionare ºi imobilul era foarte degradat. Aºa e ºi acum, neexistând bani pentru reabilitare. În Periam, Primãria a înscris imobilul în cartea funciarã ºi a iniþiat un proiect tehnic pentru reabilitare. Reprezentanþii Primãriei Periam spun cã în interior este doar o groapã mare, realizatã de un agent economic care a concesionat acest spaþiu pentru a-l transforma în discotecã, iar pentru a amenaja acest spaþiu în aºa fel încât sã redevinã cinematograf e nevoie de bani foarte mulþi. La Cenad, clãdirea a fost demolatã, cu promisiunea cã se va trece la reconstrucþia imobilului, dar nu se ºtie când. Starea cinematografelor din Timiº, descrisã de acest raport de control indica destul de clar cã transferul acestora cãtre administraþiile locale nu a avut efecte prea fericite. Pe de altã parte, nici starea actualã de „vid de administrare” nu este beneficã pentru aceste spaþii, aflate, în mare parte, în stare avansatã de degradare.

Foto TIMPOLIS

Sãtulã sã mai aºtepte preluarea sãlilor de cinema de la Ministerul Culturii, Primãria Timiºoara a anunþat cã vrea sã acþioneze în instanþã Ministerul Culturii, respectiv RADEF (Regia Autonomã de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm), pentru a recupera aceste imobile, al cãror transfer întârzie. Reprezentanþii Primãriei Timiºoara spun cã acest transfer de patrimoniu trebuie urgentat, pentru cã trebuie fãcute reparaþii la aceste clãdiri care au ajuns într-o stare deplorabilã, existând intenþia declaratã a transformãrii lor în spaþii utilizate pentru diverse activitãþi culturale. De asemenea, în plan erau amenajarea unei cinemateci a oraºului ºi a unei noi sãli de teatru în douã dintre vechile cinematografe. „Timiºoara, oraº candidat la titlul de Capitalã Europeanã a Culturii, are nevoie de spaþii adecvate pentru desfãºurarea de proiecþii cinematografice ºi extinderea posibilitãþilor de derulare a diferitelor activitãþi artistice ºi culturale. Municipalitatea se strãduieºte de câþiva ani sã preia cinematografele de stat din oraº, aflate într-o stare dezastruoasã, de la RADEF”, declarã viceprimarul Timiºoarei, Dan Diaconu. Conducerea Primãriei Timiºoara susþine cã nu are cu cine sã discute la Româniafilm, pentru cã nu existã o structurã de conducere funcþionalã care sã decidã în cazul transferului de patrimoniu. Ca atare, Municipalitatea a decis sã acþioneze în instanþã Ministerul Culturii, cu intenþia de a-l obliga sã numeascã un Consiliu de Administraþie la RADEF, pentru a se realiza operaþiunea de predare-primire. Procesul a fost demarat la Curtea de Apel Timiºoara, Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal, ºi are fixat primul termen pe 23 ianuarie. Pe de altã parte, ºi sindicatul Româniafilm susþine cã nu înþelege tergiversarea legatã de numirea unui consiliu de administraþie de cãtre primãrii ºi se teme cã aceastã amânare perpetuã va avea ca efect risipirea patrimoniului Regiei. „Acum aºteptãm o discuþie cu noul ministru al Culturii. Situaþia continuã aºa cum o ºtiþi de ani de zile, fãrã sã se mai re-

Pe aceeaºi linie a tranzacþiilor cu semne de întrebare ce au vizat cinematografe, la Timiºoara, în ciuda promisiunilor legate de demararea unor anchete, a rãmas tot nelãmurit concursul de împrejurãri prin care statul a pierdut Cinematograful „Studio”, din centrul Timiºoarei. Imobilul în care funcþiona ar fi fost folosit drept monedã de schimb de cãtre RADEF, care ar fi avut de achitat 200.000 de euro datorie unei femei care locuieºte într-un bloc de nefamiliºti din Timiºoara ºi care a devenit proprietarã pe imobilul ultracentral încã de anul trecut. Reprezentanþii Sindicatului nu ºtiu, însã, cum putea primi Regia un împrumut de la o persoanã fizicã ºi spun cã au întrebat conducerea Regiei ce ºtie despre acest imobil ºi acea datorie, ºi pânã acum nu au aflat nimic, ºi cã, dacã e cineva din conducerea RADEF vinovat direct pentru aceastã situaþie de la Timiºoara, e clar cã trebuie sã rãspundã. S-a realizat, în acest sens, ºi o interpelare adresatã Ministerului Culturii, prin care se solicitã lãmuriri în privinþa Cinematografului Studio. „Conform informaþiilor apãrute în presã, o persoanã particularã a împrumutat RADEF cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a gãsit soluþia prin care, în schimbul împrumutului primit, sã dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pãtraþi din centrul Timiºoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenþã în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de datã recentã, din 2012, iar noul proprietar este un cetãþean cu domiciliul în Timiºoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinþe dintr-un cartier mãrginaº al oraºului”, se menþiona în respectiva interpelare. Problema e cã acelaºi minister cãruia i se solicitã rezolvarea situaþiei este cel care, potrivit Sindicatului Româniafilm, nu face nimic de ani de zile pentru a monitoriza situaþia cinematografelor ºi a ancheta eventualele nereguli. Conform declaraþiilor reprezentanþilor Primãriei, în cazul Cinematografului „Studio” va fi acþionat în instanþã atât Ministerul Culturii, cât ºi misteriosul proprietar care se presupune cã a „creditat” Regia Autonomã de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm.

Cinema “Studio” din Timiºoara

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

22 - 25 ianuarie 2015

Arestãri în dosarul de corupþie ªeful Poliþiei Timiº, adjunctul sãu, ºeful Poliþiei Rutiere Timiº, primarul din Recaº, ºeful Poliþiei Recaº ºi cel al Poliþiei Locale Recaº au fost arestaþi preventiv, marþi searã, de Tribunalul Timiº. TIMPOLIS

ªase mandate de arestare

Suspiciuni de corupþie din perioada 2013 - 2014

ªefii Poliþiei Timiº, Sorin Muntean ºi Florin Bolbos ciu, dar ºi pe ºeful Poliþiei Locale Recaº, Doru Berzescu (funcþionar public aflat în subordinea primarului oraºului Recaº), pentru uzurparea funcþiei ºi hãrþuire, ºi pe ofiþerii de Poliþie Cosmin Bledea ºi Vasilicã Gîrbaci, pentru dare de mitã. Conform unor surse judiciare, în anchetã ar mai fi vizat prefectul judeþului Timiº, Eugen Dogariu, iar omul de afaceri Eugen Milutinovici, soþul directorului DGASPC Timiº, Emilia Milutinovici, care este ºi preºedintele Organizaþiei de Femei a PSD Timiº, este ºi el cercetat, fiind pus sub control judiciar pentru 60 de zile, cercetat fiind pentru instigare la abuz în serviciu. Prefectul de Timiº, Eugen Dogariu, declara luni cã nu ºtie nimic despre ancheta DNA, aflând din presã cã se fac mai multe percheziþii la instituþii publice din Timiºoara.

Poliþia rãspundea la ordine politice Primarul din Recaº, Teodor Pavel – care se aflã la primul mandat ºi care în 2012 a fost ales din partea PNL, însã în toamna anului 2014 a trecut la PSD în baza OUG55/2014, care permitea migraþia aleºilor locali – le-ar fi solicitat ºefilor de la Poliþia Timiº sã dea ordin subalternilor lor sã nu îºi îndeplineascã sarcinile de serviciu în Recaº. În caz contrar, poliþiºtii care nu îndeplineau ordinele erau mutaþi, schimbaþi ori li se desfiinþa funcþia. „În cadrul activitãþilor de serviciu, unor poliþiºti din Poliþia Recaº li s-a cerut sã nu îºi îndeplineascã atribuþiile de serviciu de cãtre unii ºefi care le-au interzis lucrãtorilor din cadrul Compartimentului Rutier Recaº efectuarea de controale ºi acþiuni pe linie de poliþie rutierã pe DC 147, DJ 609E, precum ºi pe strãzile din interiorul localitãþilor aflate pe raza de competenþã a Poliþiei Recaº, motivat de faptul cã primarul oraºului Recaº, Pavel Teodor, nu doreºte sã mai fie sancþionaþi cetãþenii de pe raza terito-

de 24 ani un reper al cetãþii

Foto Agerpres

Luni dimineaþã, DNA a fãcut mai multe percheziþii la Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Timiº, la Serviciul Circulaþie Rutierã, la Poliþia Oraºului Recaº, Primãria Recaº, Poliþia Localã din cadrul Primãriei Recaº ºi la Secþia de Poliþie Autostrãzi - Biroul de Poliþie Autostrada A1 Deva - Nãdlac ºi la locuinþa ºefului Serviciului Circulaþie Rutierã Timiº, Marcel Crãciunescu, din Ghiroda, dar ºi la locuinþa pãrinþilor acestuia, din Timiºoara, într-un dosar vizând infracþiuni de corupþie ºi asimilate celor de corupþie, care ar fi fost comise în perioada 2013 - 2014. În urma acestor descinderi, mai multe persoane au fost duse la audieri, dupã aproximativ opt ore de percheziþii. De asemenea, au fost duºi la audieri comisarul-ºef Claudiu Chebici, ºeful Poliþiei Municipiului Lugoj, ºi comisarul-ºef Marius Rad, ºeful Poliþiei Rutiere Lugoj, surse judiciare afirmând cã aceºtia sunt audiaþi în calitate de martori. Audierile s-au încheiat abia în noaptea de luni spre marþi, dupã ora 3, iar în urma acestora opt persoane au fost reþinute pentru 24 de ore. De asemenea, la sediul DNA Timiºoara au fost aduse mai multe cutii cu documente ridicate de cãtre procurori. Procurorii DNA i-au reþinut pe ºeful IPJ Timiº, Sorin Muntean, ºi pe adjunctul sãu, Florin Bolbos, precum ºi pe ºeful Poliþiei Recaº, Marian Temu, pentru abuz în serviciu, pe ºeful Poliþiei Rutiere Timiº, Marcel Crãciunescu, pentru patru infracþiuni de luare de mitã, pe primarul oraºului Recaº, Teodor Pavel, pentru instigare la uzurparea funcþiei, la hãrþuire ºi la abuz în servi-

Foto Adrian Pîcliºan

Magistraþii Tribunalului Timiº au emis, dupã aproximativ patru ore de audieri, mandate de arestare preventivã, pentru 30 de zile, pe numele celor ºase, acuzaþi de fapte de corupþie, anunþã Mediafax. Decizia instanþei nu este, însã, definitivã, fiind deja contestatã la Curtea de Apel Timiºoara de cãtre cele ºase persoane. Contestaþia se va judeca, cel mai probabil, vineri. ªeful Poliþiei Judeþene Timiº, comisarul-ºef Sorin Muntean, ºi adjunctul sãu, comisarul-ºef Florin Bolbos, ºeful Serviciului Poliþiei Rutiere Timiº, comisar-ºef Marcel Crãciunescu, primarul oraºului Recaº, Teodor Pavel, ºeful Poliþiei Recaº, Marian Temu, ºi ºeful Poliþiei Locale Recaº, Doru Berzescu, au fost duºi, marþi dupãamiazã, la Tribunalul Timiº, cu propunere de arestare preventivã. Tot marþi, au fost din nou audiaþi ofiþerii de la Serviciul Circulaþie Rutierã Cosmin Bledea ºi Vasilicã Gîrbici, reþinuþi în acest caz, pentru dare de mitã, în urma audierilor procurorii dispunând cercetarea lor sub control judiciar.

Primarul Recaºului, Teodor Pavel rialã a oraºului Recaº, mai ales în perioada campaniei electorale prezidenþiale deoarece doreºte sã câºtige cu 51%”, spun surse judiciare. Pentru toate acestea, primarul Teodor Pavel a apelat la omul de afaceri Eugen Milutinovici, un apropiat al PSD Timiº, a cãrui firmã are în derulare un contract cu Primãria Recaº, pentru asfaltarea de drumuri în localitate. De asemenea, edilul a mai apelat ºi la „alþii din conducerea Prefecturii”, spun surse judiciare. Unul dintre cei care ar fi ascultat ordinele superiorilor este ºeful Poliþiei oraºului Recaº, Marian Temu, acesta arãtându-ºi obedienþa faþã de primarul din localitate. Acesta le-ar fi spus subordonaþilor sãi: „Acuma, eu zic cã totuºi, cale de întoarcere existã ºi ce vreau eu sã spun? Nu are rost, noi, sã ne punem cu ãºtia, cã pânã una - alta ãºtia conduc. Politicul”. Potrivit anchetatorilor, primarul din Recaº i-a reproºat ºefului Poliþiei Rutiere Timiº cã a amplasat o maºinã cu aparat radar chiar pe drumul care leagã oraºul de Cramele Recaº, aver-

tizându-l pe acesta cã nu doreºte ca pe timpul campaniei electorale locuitorii sã fie sancþionaþi de poliþiºtii rutieri. Procurorii mai spun cã ºefii Poliþiei Judeþului Timiº se interesau periodic dacã ordinele le sunt ascultate. De exemplu, adjunctul ºefului IPJ Timiº, Florin Bolbos, aflând cã s-a aplicat o amendã de 3.200 de lei, a spus: „Pãi nu-s normali mã! (…) n-au înþeles încã nimic”, referindu-se la faptul cã poliþiºtii nesocoteau cerinþele primarului de a nu mai fi date amenzi în localitate. Potrivit unor documente ale anchetatorilor, poliþiºtii care nu se conformau dispoziþiei primarului din Recaº, Teodor Pavel, erau mutaþi în alte posturi sau le erau desfiinþate posturile, iar pentru a-ºi îndeplini scopul primarul acþiona ºi pe linie politicã, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici ºi la reprezentanþi ai Prefecturii Timiº.

„Indisciplinaþii”, mutaþi la comanda ºefilor Potrivit unui comunicat de presã

al DNA, în octombrie 2014, pentru a satisface interesele economice, personale ºi de naturã politicã ale primarului din Recaº, Teodor Pavel, Sorin Muntean ºi Florin Bolbos au dispus, în calitatea pe care o aveau, întocmirea unei propuneri cãtre MAI, pentru radierea postului unui agent de poliþie din statele de funcþii ale Poliþiei Recaº ºi apoi au avizat propunerea Serviciului Resurse Umane din IPJ Timiº de desfiinþare a funcþiei respective. Ulterior, a fost dispusã mutarea agentului întrun alt oraº, fãrã a se respecta procedura legalã privind mutarea unui poliþist în cadrul altei formaþiuni de poliþie. În sprijinul aceluiaºi demers, ºeful Poliþiei Oraºului Recaº, Marian Temu, a întocmit documente justificative ce au creat o aparenþã de legalitate ºi au stat la baza întocmirii propunerii de radiere a funcþiei respective, urmãrind prin aceasat sã fie menþinut pe acelaºi post de conducere, dar ºi satisfacerea intereselor economice ºi politice ale primarului Teodor Pavel.

actualitate

de la Poliþia Timiº

22 - 25 ianuarie 2015

Publicitate

Poliþist filat ilegal de un poliþist local În acelaºi scop, mai spun procurorii anticorupþie, ºeful Poliþiei Locale Recaº, Doru Berzescu, s-a implicat personal în supravegherea agentului de poliþie, fãrã drept ºi fãrã a avea un interes legitim, folosindu-se ºi de subordonaþii sãi, cu scopul de a-i crea acestuia o stare de temere, menitã a conduce la îndepãrtarea sa din funcþia pe care o exercita în mod legal în cadrul Postului de Poliþie Recaº. Activitãþile de urmãrire au constat în supravegherea neautorizatã a agentului de poliþie, atât în timpul exercitãrii atribuþiilor de serviciu, cât ºi în timpul liber, executând capturi de imagini în locurile frecventate

de acesta ºi la domiciliul sãu. Potrivit DNA, Doru Berzescu a întocmit chiar rapoarte din care reieºea cã atât agentul de poliþie vizat, cât ºi alþi angajaþi ai Poliþiei Recaº s-ar afla în timpul programului de lucru în alte locuri decât cele stabilite conform ordinelor interne. DNA susþine cã aceastã procedurã dispusã de cãtre Sorin Muntean a fost aprobatã în urma instigãrii venite din partea primarului Teodor Pavel ºi a lui Eugen Milutinovici, în scopul asigurãrii controlului asupra activitãþii Poliþiei Recaº, prin evitarea constatãrii ºi sancþionãrii faptelor comise de persoane din cercul de relaþii al

celor doi ºi satisfacerea intereselor politice ºi economice ale acestuia din urmã. „Prin exercitarea defectuoasã a atribuþiunilor de serviciu, inculpaþii au vãtãmat interesele legitime pe de o parte ale IPJ Timiº - Poliþia Oraºului Recaº, iar pe de altã parte au vãtãmat interesele legitime ale agentului de poliþie, prin crearea unei situaþii familiale «disfuncþionale» (probleme de sãnãtate ale pãrinþilor, mutarea soþiei la un alt loc de muncã, mutarea fiicei la o altã ºcoalã, cheltuieli cu naveta, carburant, maºinã), afectarea stãrii de sãnãtate a pãrþii vãtãmate, stabilitatea la locul de muncã”, preciza DNA.

ªeful Poliþiei Rutiere Timiº, Marcel Crãciunescu

Acuzaþii de luare de mitã la adresa ºefului Poliþiei Rutiere Potrivit DNA, ºeful Serviciului Rutier Timiº, Marcel Crãciunescu, a pretins ºi a primit, în martie 2014, de la Cosmin Bledea ºi Vasilicã Gîrbaci, pentru a propune avansarea acestora în grad profesional înainte de termen, opt jante Mercedes Clasa E ºi anvelope pentru autoturismul personal. În 25 martie 2014, conform celor promise de

cãtre Crãciunescu, cei doi au fost avansaþi la gradul profesional urmãtor, respectiv acela de comisar. La sfârºitul anului 2013 - începutul anului 2014, mai spune DNA, Marcel Crãciunescu a pretins ºi a primit de la doi agenþi de poliþie un set de anvelope pentru autoturismul marca Mercedes ML,

aparþinând soþiei sale, ºi un televizor LCD. Dupã remiterea acestor bunuri, unul dintre agenþi a fost mutat, conform dorinþei sale, la Compartimentul Accidente Grave, din cadrul Serviciului Poliþiei Rutiere, iar celãlalt a scãpat nesancþionat pentru abaterile constatate în activitatea sa, ca urmare a unui control.

Cine sunt cei vizaþi de anchetã? Comisarul-ºef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeþean de Poliþie Timiº din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duºã. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Sorin Muntean are 45 de ani ºi este nãscut în localitatea Chiºineu Criº, judeþul Arad. Lucreazã de peste 20 de ani în Poliþie ºi este ofiþer specialist I. Comisarul-ºef Florin Bolbos este adjunctul ºefului IPJ Timiº din anul 2010, funcþia fiind obþinutã în urma unui concurs. El are 41 de ani ºi este din Piºchia. Anterior, a condus serviciul Poliþiei Rutiere Timiº, iar în Poliþie lucreazã din 1995. Marcel Crãciunescu se aflã la conducerea Serviciului Circulaþiei Rutiere Timiº din anul 2012, iar

soþia acestuia, Gabriela Crãciunescu, este consilier judeþean PSD. Marcel Crãciunescu este un apropiat al fostului ºef al PSD Timiº ºi preºedinte al Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, cercetat ºi el într-un dosar de corupþie instrumentat de DNA. În 16 noiembrie 2014, în ziua alegerilor prezidenþiale, Biroul de Presã al PDL Timiº reclama, într-un comunicat de presã, cã preºedintele CJ Timiº îl „contractase” antemergãtor în ziua votului, pe ºeful Poliþiei Rutiere Timiº, care l-a însoþit pe Titu Bojin chiar ºi în secþia de votare, dupã care au plecat, mai departe, în „inspecþie” în judeþ. Eugen Dogariu, în vârstã de 38 de ani, este prefect al judeþului Timiº din mai 2012, dupã ce în perioada august 2010 - mai 2012 a

fost ºeful Biroului audit ºi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a lucrat pentru câteva luni ºi la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Timiº, iar în perioada martie 2009 - februarie 2010 a fost subprefect. Eugen Dogariu este un apropiat al ministrului Comunicaþiilor, Sorin Grindeanu (PSD), care a fost viceprimar al Timiºoarei. În trecut, Eugen Dogariu a fost secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor, dar ºi secretar de stat în relaþia cu Parlamentul, Sindicatele ºi Patronatul. Primarul din Recaº, Teodor Pavel, se aflã la primul mandat, fiind ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD, în baza OUG care a permis migraþia aleºilor locali fãrã a-ºi pierde mandatul.

de 24 ani un reper al cetãþii

publicitate

22 - 25 ianuarie 2015

Publicitate

De 20 de ani, ”Un radio pentru Timiºoara”! De 20 de ani, “Un radio de caracter”

În urmã cu douã decenii, în 24 ianuarie 1995, intra în emisie Radio Vest, primul post privat de radio din partea de vest a României ºi unul dintre primele din þarã autorizate oficial. Între 1995 ºi 2000, numãrul licenþelor locale de radio pentru Timiºoara au crescut exponenþial, în prezent, oraºul de pe Bega având numai puþin de 16 posturi de radio. Din 2005, odatã cu procesul de rebranding, West City Radio a rãmas singurul post 100% local, cu un format special conceput pentru satisfacerea nevoii de informaþii ºi entertainment a timiºorenilor.

Deviza asumatã fãrã compromisuri încã din primul minut de emisie: “fãrã politicã, fãrã cancan-uri ºi ºtiri senzaþionale” reprezintã fundamentul pe care West City Radio ºi-a format, în timp, un public fidel ºi dedicat. West City Radio înseamnã corectitudine, obiectivitate, echidistanþã ºi verticalitate – o legãturã susþinutã, continuã ºi nemijlocitã, cu tot ceea ce intrã în sfera imediatã de interes a acestui public: emisiuni interactive ºi programe care respectã preocupãrile cotidiene, temele curente ale vieþii de fiecare zi, gustul ºi spiritul timiºorenilor, marcate, deopotrivã, de un conservatorism pozitiv, dar ºi de amplã deschidere inter ºi multiculturalã.

Advertorial

De 20 de ani “Împreunã zi de zi”

De 20 de ani, “O alternativã în peisajul audio timiºorean” În percepþia generalã, West City Radio reprezintã alegerea de suflet a ascultãtorului timiºorean, datoritã faptului cã este prima staþie localã ºi aparþine, de douãzeci de ani, integral, spiritului comunitãþii. Aplecarea constantã asupra nevoilor specifice ale ascultãtorilor ºi muzica de calitate difuzatã reprezintã elemente-cheie de diferenþiere, în raport cu toate celelalte pos-

turi de radio care pot fi recepþionate pe teritoriul oraºului. Spre deosebire de marile reþele naþionale de radio, prezente în Timiºoara, care împart acelaºi segment de ascultãtori (relativ tânar ºi, în mod special, din mediul studenþesc), West City Radio apare ca o alternativã

de 24 de ani un reper al cetãþii

la lipsa de informaþii ancorate în realitatea cotidianã din imediata apropiere, muzica de tip heavy rotation ºi la moderaþia ºablonizatã. Alternativa este marcatã ºi de plaja de produse speciale oferitã – emisiuni tematice, rubrici dedicate, ore exacte personalizate,

interviuri comerciale, care asigurã o informare continuã a timiºorenilor în legãturã cu actualitatea economicã localã. Aceste produse speciale de promovare constituie argumentul exclusiv, pe care doar un post de radio local îl poate oferi în materie de publicitate.

Echipa West City Radio este conºtientã cã, în toþi aceºti 20 ani, eforturile noastre nu ar fi însemnat nimic fãrã dragostea, ataºamentul ºi solidaritatea publicului timiºorean. ”Spiritul Timiºoarei” a fost cel care ne-a susþinut mereu ºi necondiþionat, ne-a ajutat sã ne continuãm munca, în ciuda concurenþei acerbe, în ciuda crizei economice ºi a adversitãþilor de tot felul ºi ne-a aratat fãrã tãgadã, cã am fost, suntem ºi vom fi „Radioul de suflet al timiºorenilor!”

publicitate

22 - 25 ianuarie 2015

Ziua Îndrãgostiþilor este mai dulce la Ciocolateria Schoko Baroque, din Timiºoara Advertorial

Ce dar poate fi mai frumos pentru persoana iubitã decât o cutie plinã cu ciocolatã de cea mai bunã calitate, împachetatã cu minuþiozitate? Ai ºansa ca de Valentine’s Day sã îi oferi iubitei tale cel mai dulce cadou! Începând cu 22 ianuarie, Ciocolateria Schoko Baroque, aflatã în centrul oraºului de pe Bega, pe strada Proclamaþia de la Timiºoara nr. 7, le oferã tuturor îndrãgostiþilor ºansa sã îºi declare dragostea pentru persoana iubitã. Astfel, cei care vor cumpãra persoanei iubite un cadou dulce ºi vor lãsa în ciocolaterie

o declaraþie de dragoste au ºansa de a câºtiga unul dintre cele cinci premii, puse în joc la Tombola Îndrãgostiþilor, cu ocazia Valentine’s Day din 14 februarie. Participanþii norocoºi pot câºtiga unul dintre cele cinci premii constând fiecare în cate o cinã romanticã la Restaurantul Ice Dyp Resort & SPA, din Timiºoara, de pe Calea Lugojului nr. 27. Tragerea la sorþi pentru cele cinci premii va avea loc vineri, 13 februarie, la ora 17, în incinta ciocolateriei. Se spune cã nimic nu poate egala gustul unei ciocolate desãvârºite, realizate în ciocolateriile de renume din lume. Însã

gustul desãvârºit al sortimentelor de ciocolatã îºi poate pierde din valoare dacã nu existã un aranjament care sã-i accentueze savoarea. La Schoko Baroque timiºorenii pot descoperi fascinaþia aranjamentelor artistice care pun în valoare gustul ºi aspectul oricãrui sortiment de ciocolatã. Aºadar, nu mai sta pe gânduri, Ciocolateria Schoko Baroque, de pe strada Proclamaþia de la Timiºoara nr. 7, vizavi de staþia de tramvai de la Continental, te aºteaptã sã-i treci pragul ºi sã-þi îndulceascã zilele! Pentru cã… nu-i aºa? “Ciocolata ne face vicioºi, pãcãtoºi, sãnãtoºi ºi fericiþi” Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

actualitate

22 - 25 ianuarie 2015

Primãria Timiºoara contestã în fraþilor Cristescu a terenului

Foto Primãria Timiºoara

Fraþii Cristescu, intraþi în atenþia primarului Timiºoarei Dupã ce a înºtiinþat public, la finele sãptãmânii trecute, cã, în baza unei decizii a Ministerului Economiei,

terenul din spatele centrului comercial Bega a trecut acum opt luni în proprietatea SC Bega Turism, societate aparþinând oamenilor de afaceri Marius ºi Emil Cristescu, edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a revenit sãptãmâna aceasta asupra subiectului, precizând cã a solicitat Serviciului Juridic al Municipalitãþii sã verifice legalitatea acestui transfer de proprietate, pe care îl catalogheazã ca fiind “abuziv ºi incorect”. Nicolae Robu a declarat cã cã miercuri dimineaþa a sesizat Justiþia cu privire la legalitatea actului de transfer. Acesta a mai informat cã Primãria se va prevala în instanþã de aspecte ce derivã din interpretarea prevederilor primului articol din HG 834/1991, invocatã de cãtre reprezentanþii Ministerului Economiei ca temei legal pentru efectuarea transferului. ªi aceasta întrucât, a detaliat edilul, primul articol

al hotãrârii – care îngãduie trecerea în proprietate a terenurilor aferente imobilelor aflate în posesie – se referã doar la acele terenuri care sunt necesare desfãºurãrii activitãþii din imobilele dobândite, conform obiectului de activitate care se desfãºoarã în acestea. “Terenurile aflate în patrimoniul societãþilor comerciale cu capital de stat la data înfiinþãrii acestora, necesare desfãºurãrii activitãþii conform obiectului lor de activitate, se determinã, pentru societãþile comerciale înfiinþate prin hotãrâre a Guvernului, de cãtre organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuþiile ministerului de resort, iar pentru societãþile comerciale înfiinþate prin decizia organului administraþiei locale de stat, de cãtre autoritatea publicã judeþeanã”, a citat edilul textul primului articol din textul HG 834/1991. În context, primarul a apreciat cã

nu orice activitate comercialã are nevoie de o parcare proprie, adãugând cã pe terenul respectiv, care a aparþinut, pânã acum opt luni, Municipalitãþii, poate la fel de bine funcþiona ºi o parcare publicã, aºa cum Primãria a anunþat în repetate rânduri în decursul ultimilor doi ani cã intenþioneazã sã construiascã. Întrucât, a mai reliefat edilul, ºi pânã la momentul intrãrii terenului în proprietatea SC Bega Turism, Centrul Comercial Bega a funcþionat în bune condiþii, utilizând parcãrile publice din spatele ºi din faþa imobilului. „Cum a devenit aºa de necesarã aceastã parcare încât sã justifice preluarea în patrimoniul Bega Turism a acelui teren?”, a întrebat retoric edilul Timiºoarei, apreciind cã beneficiarii de astfel de hotãrâri s-au prevalat de conþinutul HG 834/1991 care „pentru unii a fost bunã ºi continuã sã fie bunã”. Deºi, a adãugat Nicolae Robu, au

existat ºi informaþii potrivit cãrora respectiva HG ar fi fost abrogatã tacit.

„În CF nu exista niciun înscris” “ Datoria mea este aceea de a apãra patrimoniul public. (...) Nu mã intereseazã niciun fel nici etnia, nici poziþia socialã, nici cea politicã, nici cea administrativã a nimãnui. Existã o lege ce trebuie respectatã. De aceea, fãrã patimã, cerem instanþei sã judece”, afirmã edilul. Admiþând cã, uneori, aparatul Primãriei nu e bine informat ºi adãugând cã în acest caz, „nu aveau cum sã se informeze (responsabilii din Primãrie – n.r.), atâta vreme cât în CF nu exista niciun înscris”, a mai declarat primarul Nicolae Robu, referindu-se la faptul cã instituþia pe care o conduce a aflat tardiv despre schimbarea de proprietate.

O intrare în proprietate, rãmasã secretã timp de mai bine de opt luni Primãriei Timiºoara decembre 2014 de la Oficiul de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, ar aparþine, încã de la jumãtatea lunii aprilie a anului trecut, SC Bega Turism SA, societate deþinutã de oamenii de afaceri Marius ºi Emil Cristescu. În document se comunicã faptul cã parcarea din spatele magazinului Bega a trecut în proprietatea Bega Turism SA, în baza unui certificat de atestare a dreptului de proprietate, emis în 18 aprilie 2014, de Ministerul Economiei, ulterior analizei documentaþiei referitoare la aceastã cerere depusã în 18 februarie 2014. Nicolae Robu spune cã, pânã la momentul notificãrii Primãriei de cãtre OCPI, nimeni din instituþie nu i-ar fi semnalat indicii potrivit cãrora, anul trecut, s-ar fi schimbat proprietarul acestui teren pe care Municipalitatea

de 24 ani un reper al cetãþii

intenþiona sã construiascã o parcare suprateranã cu taxã. ªi aceasta în condiþiile în care, chiar în aprilie anul trecut, în baza unei hotãrâri de Consiliu Local, terenul respectiv a fost concesionat Societãþii de Drumuri Municipale, care ar fi trebuit sã selecteze un partener privat, împreunã cu care sã realizeze proiectul în discuþie. Edilul admite, însã, faptul cã viceprimarul PSD Traian Stoia a exprimat public rezerve cu privire la materializarea intenþiilor Municipalitãþii. Dar spune cã nu doreºte sã se pronunþe asupra unei eventuale implicãri a viceprimarului PSD în aceastã situaþie. „Dacã domnul Stoia ºtia sau nu, nu ºtiu. (…) Domnul Stoia a dat de înþeles cã nu se va face nicio parcare subteranã acolo”. Primarul spune ºi cã nu doreºte

Foto TIMPOLIS

Terenul pe care Primãria Timiºoara s-a pregãtit de-a lungul anului trecut sã demareze construirea unei parcãri supraterane s-a dovedit a aparþine, de câteva luni, proprietatea unei firme a oamenilor de afaceri Marius ºi Emil Cristescu. Admiþând faptul cã o singurã persoanã din Primãrie a oferit, de-a lungul timpului, indicii potrivit cãrora intenþiile Municipalitãþii nu se vor materializa, edilul Nicolae Robu, a oferit recent informaþii referitoare la situaþia proprietãþii din spatele magazinului Bega. Potrivit acestuia, abia începutul acestui an a adus cu sine lãmurirea situaþiei legate de proprietatea asupra respectivei suprafeþe de teren. Care, potrivit unei înºtiinþãri pe care edilul Timiºoarei declarã cã Primãria a primit-o în

Viceprimarul PSD al Timiºoarei, Traian Stoia sã facã niciun fel de alte consideraþii cu privire la o eventualã culpã a viceprimarului Traian Stoia: „Nu vreau sã fac niciun fel de alte declaraþii, ci doar sã relatez realitatea. (…) Nici OCPI nu

ºtia în aprilie(despre schimbarea proprietarului suprafeþei de teren – n.r.), a aflat în 10 decembrie”. Adicã, atunci când înscrisul oficial atestã cã a avut loc intabularea.

actualitate

22 - 25 ianuarie 2015

instanþã trecerea în proprietatea din spatele magazinului Bega Nicolae Robu, în 2013: „Nu pot sã-mi permit sã semnez contracte de parteneriat public-privat pe baza discuþiilor dintr-o comisie de negociere” Foto debanat.ro

Potrivit primarului, reprezentanþii Bega Grup ar mai fi încercat intrarea în proprietatea respectivei suprafeþe de teren „în 2009, 2010”. Atunci ar fi fost pe rol un proces, care a fost câºtigat de o firmã aparþinând tot oamenilor de afaceri Marius ºi Emil Cristescu, precursoare a Bega Turism SA. În urma respectivului proces, a mai adãugat edilul, Primãria ar fi fost obligatã sã recunoascã graniþele proprietãþii. În paralel, a mai existat, spune el, ºi un proces cu Consiliul Judeþean Timiº, proces despre care nu a putut furniza însã detalii. Precizând doar cã, în urma litigiului, instanþa nu a obligat ºi CJ Timiº la recunoaºterea graniþelor respectivei proprietãþi, aºa cum a obligat Primãria. Ulterior, societatea implicatã în cele douã procese

a fuzionat cu Bega Turism SA. Ocazie cu care s-ar fi schimbat ºi destinatarul solicitãrilor de intrare în proprietate, care au fost adresate, începând din acel moment, Ministerului Economiei. Nicolae Robu mai spune cã, ulterior comunicãrii acestei decizii, la iniþiativa sa, a purtat o discuþie cu Emil Cristescu, care ar fi invocat ca argument pentru neaducerea la cunoºtinþa Municipalitãþii a faptului cã, din 18 aprilie 2014, Bega Turism SA are dreptul de proprietate asupra respectivei parcele, motivul cã nu a fost la curent cu intenþiile Primãriei. Intenþii despre care, însã, rezultã din relatãrile edilului, omul de afaceri ar fi admis cã avea cunoºtinþã din mass-media localã. Primarul a adãugat cã, în urma discuþiilor, Emil Cristescu

a asumat realizarea unei parcãri care va funcþiona în regim privat. În ceea ce priveºte faptul cã, pentru respectiva suprafaþã de teren au fost încasate de cãtre Municipalitate venituri în decursul anului trecut, prin sistemul de parcare TimPark, edilul a precizat cã va trebui scos acel teren din sistemul TimPark ºi a adãugat cã a dispus, imediat dupã ce a primit notificarea de la OCPI, sã înceteze taxarea. „Dacã se va constata cã terenul aparþine Bega Turism, voi fi mulþumit sã fie o parcare acolo”, a mai declarat primarul Nicolae Robu. Adãugând cã Primãria nu va putea impune preþurile solicitate de cãtre deþinãtorul viitoarei parcãri: „Primãria nu poate impune preþuri, dar sigur cã îmi doresc sã se respecte un preþ rezonabil”.

Foto TIMPOLIS

Ambiþii mai vechi ale fraþilor Cristescu

Pe terenul din spatele centrului comercial Bega, Primãria Timiºoara intenþiona sã construiascã o parcare suprateranã, ideea fiind vehiculatã public în repetate rânduri de edilul Nicolae Robu. În cursul anului trecut, Primãria a concesionat terenul cãtre Societatea de Drumuri Municipale, pentru a crea ulterior premisele identificãrii unui partener cu care aceasta sã se asocieze, în vederea realizãrii unei parcãri. Anunþul a fost fãcut în februarie 2014. În aprilie, consilierii locali au votat atribuirea directã, prin contract de concesiune, cãtre Drumuri Municipale Timiºoara – Serviciul Administrare Parcãri, pentru o perioadã de 49 de ani, a respectivei suprafeþe de teren, de 1.852 metri pãtraþi. La finalul anului trecut, concesiunea a fost, însã, retrasã, întrucât niciun investitor privat nu s-a arãtat interesat de oferta de asociere. Drept urmare, Municipalitatea ºi-a manifestat intenþia de a construi, pe bani proprii, o parcare în zona respectivã. Ideea realizãrii mai multor parcãri publice în Timiºoara, printre care ºi o parcare în zonã, a fost vehiculatã de Nicolae Robu încã de la jumãtatea anului 2013, când acesta a precizat cã, în varianta în care se va conveni asupra realizãrii unei parcãri în apropierea parcului, pe terenul din spatele magazi-

nului Bega, nu va fi nevoie de aviz de la terþe persoane. Subiectul realizãrii acestor parcãri a creat însã disensiuni încã din acel moment între reprezentanþii Municipalitãþii. Primarul Nicolae Robu declara atunci cã “a intervenit o schimbare de opticã”, în sensul cã preferã parcãrile supraetajate în locul celor subterane. Viceprimarul Traian Stoia, însã, declara cã sunt mai potrivite parcãrile subterane. Pledoaria viceprimarului PSD Traian Stoia pentru parcãrile subterane nu era, însã, un element de noutate. ªi aceasta pentru cã, încã din perioada administraþiei Ciuhandu, Traian Stoia, pe atunci consilier local ºi membru al Comisiei de negociere a Consiliului Local în discuþiile cu investitorii doritori sã se implice în astfel de

proiecte, evoca posibilitatea construirii a cinci parcãri subterane în zona centralã a Timiºoarei. În 2013, Traian Stoia, ajuns viceprimar, declara cã proiectul realizãrii de parcãri subterane mai are nevoie doar de semnãtura primarului, pentru a putea demara. În replicã, edilul Nicolae Robu a declarat cã nu poate asuma realizarea de parcãri subterane “prin simpla semnare a unor contracte”, întrucât trebuie respectate procedurile de achiziþie publicã: “Nu pot sã-mi permit sã semnez contracte de parteneriat public-privat pe baza discuþiilor dintr-o comisie de negociere, doresc sã se facã o licitaþie ºi prin licitaþie sã se aleagã executantul cel mai potrivit pentru cã nu vreau, sub nicio formã, ca într-o bunã zi sã fiu pus sã dau cu subsemnatul la DNA”. Publicitate

de 24 ani un reper al cetãþii

special

22 - 25 ianuarie 2015

Stocurile pentru calamitãþi, secret de stat în Timiº În ultima perioadã s-au înmulþit informaþiile legate de probabilitatea producerii unor cutremure de mare intensitate, aceste ipoteze fiind de alimentate de teoria aºa-numitei periodicitãþi a seismelor, precum ºi de frecvenþa miºcãrilor seismice din zona Vrancei. Cu toate asigurãrile cã totul e în ordine, la nivel naþional existã intenþia de a se reface aºanumitele stocuri de urgenþã de materiale medicale, care urmeazã a fi utilizate în caz de calamitate. Oficiul Central de Stocare are un depozit ºi în Timiº, însã nu la Timiºoara, cum ar fi de aºteptat, ci la Fãget. La nivel local nu existã informaþii legate de prezumtivele stocuri, iar la nivel central se invocã “secretul de stat”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Stocuri strategice ºi nu prea În ciuda asigurãrilor oficiale date inclusiv de Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului cã populaþia nu trebuie sã fie îngrijoratã de iminenþa producerii unui cutremur de mare intensitate, sunt informaþii conform cãrora, la nivel central cel puþin, ar exista intenþia din partea ministerelor de resort sã refacã sau sã creeze, în unele cazuri, aºa-numitele stocuri de materiale medicale care urmeazã a fi utilizate în cazul unor calamitãþi. La nivel central, în urma unor demersuri jurnalistice, s-a încercat sã se vadã ce existã în momentul de faþã. Astfel, a existat revelaþia cã în România existã o instituþie despre care nimeni nu ºtie mai nimic: Oficiul Central de Stocare, care ar avea subunitãþi, adicã depozite, în cinci zone din þarã, unul dintre acestea existând ºi în Timiº. Teoretic, în aceste unitãþi considerate de interes strategic, ar trebui sã existe tot soiul de materiale utile în caz de calamitate, cu precãdere medicale. Cât de strategice sunt aceste

obiective e greu de spus. Cert este cã, deºi în Bucureºti depozitul central ar trebui pãzit ca atare, oricine poate trece de poarta acestuia, pentru a admira niºte clãdiri, mai mult goale, în care se presupune cã ar trebui sa fie depozitate materiale medicale pentru situaþii de urgenþã. La Bucureºti, conform investigaþiilor realizate pe aceastã temã, unele dintre puþinele lucruri rãmase în depozite sunt dispozitive medicale ºi truse chirurgicale care vor fi distribuite cãtre spitale, pentru cã ies curând din garanþie, la care se adaugã câteva cãrucioare, cârje, gãleþi, lopeþi, corturi, pense ºi cleºti pentru uz medical, rãmase, probabil, de pe vremea când de aceste depozite erau în custodia MApN. ªi dacã aºa stã situaþia în Bucureºti, este greu de crezut cã în teritoriu lucrurile sunt diferite, sub aspectul dotãrii, pentru cã se ºtie cã întotdeauna, în orice structurã, unitãþile central din Capitalã sunt cel mai bine organizate. Misteriosul Oficiu Central de Stocare are cinci unitãþi teritoriale: una în Bucureºti, cu un punct de lucru în Uziceni, judeþul Ialomiþa, un al doilea depozit în Gorneºti, în judeþul Mureº, un al treilea la Bereºti, în judeþul Bacãu, un al patrulea la Novaci, în judeþul Gorj, iar un al cincilea în Timiº, la Fãget. Este greu de înþeles motivul pentru care aceastã unitate a fost amenajatã la Fãget, ºi nu la Timiºoara. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, cu întreruperea cãilor de transport interjudeþene, se presupune cã Timiºoara ar fi aprovizionatã cu materiale medicale de la 90 de kilometric depãrtare, din Fãget. Este greu de spus ºi în ce constau stocurile strategice amplasate la Fãget. La nivel local nu existã multe informaþii cu privire la acestea. “Acel depozit cu stocuri de materiale care sã fie folosite în caz de calamitate nu se aflã în subordinea noastrã. ªi nu primim informãri legate de acele stocuri depozitate acolo”, spune colonelul Corneliu ªurlin, adjunct al inspectorului ºef al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã “Banat”.

Corneliu ªurlin

“Acel depozit, unde ar trebui sã se gãseascã materiale medicale ce pot fi utilizate în caz de calamitate, nu intrã în sfera noastrã de competenþã, fiind subordonat direct Bucureºtiului, respectiv Ministerului Sãnãtãþii. Într-o vreme, acel depozit era subordonat MApN”, spune ºi dr. Horia Vermeºan, directorul Direcþiei de Sãnãtate Timiº. “Acele depozite de materiale care pot fi utilizate în situaþii de urgenþã nu mai sunt în subordinea MApN”, precizeazã, la rândul sãu, deputatul Niculae Mircovici, fost ºef al Centrului Militar Judeþean Timiºoara.

Secrete de stat Aºadar, singurele informaþii despre misteriosul depozit din Fãget pot fi obþinute de la Bucureºti. Unde, însã, se invocã faptul cã sunt obiective strategice, în privinþa cãrora nu pot fi furnizate informaþii presei. Aceste depozite se supun doar deciziilor luate în Consiliul Suprem de Apãrare al Þãrii, deºi, teoretic, ar exista cel puþin la stadiul de intenþie o subordonare “la dublu” a acestora cãtre Ministerul Sãnãtãþii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Însã sunt acoperite de sfera gene-

roasã de întindere a noþiunii de secret de stat, interzicându-se inclusiv pozarea sau filmarea rafturilor goale din depozitul central, din Bucureºti. Potrivit legislaþiei, în rezerva strategicã din aceste depozite ar trebuie sã existe stocuri cu medicamente, vaccinuri, dezinfectante, anestezice, dispozitive medicale ºi alte materiale specifice, care ar trebui reînnoite o data la zece luni. Totodatã, toate depozitele ar trebui sa fie pline. Probabil cã doar în cazul unei calamitãþi lucrurile s-ar putea lãmuri în privinþa bunei aprovizionãri a acestor unitãþi strategice. La nivel central, penuria de materiale este pusã pe seama reorganizãrii Oficiului Central de Stocare, cu dubla subordonare cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Internelor. Oficiul pentru Situaþii de Urgenþã a fost înfiinþat în anul 1953, iar rezervele au fost folosite pânã acum în cazul calamitãþilor naturale, inclusiv la cutremurul din 1977. Este greu de spus însã dacã aprovizionarea constantã a acestor depozite, asiguratã pe vremea subordonãrii cãtre MApN, mai este menþinutã în prezent. În privinþa Depozitului de Fãget, nici mãcar anunþurile de achiziþie de pe

Horia Vermeºan

Niculae Mircovici portalurile publice nu lãmuresc mare lucru. Astfel, în urmã cu ceva timp, Oficiul Central de Stocare pentru Situaþii de Urgenþã anunþa cã achiziþioneazã servicii de reparaþii la depozitele din Bereºti ºi Fãget ºi lucrãri de zugrãveli, vopsitorie, finisaje la pavilioanele de depozitare la Urziceni, Fãget ºi Bereºti. Nu pot fi gãsite, însã, informaþii legate de achiziþiile pentru stocuri, ceea ce se poate deduce din aceste cumpãrãturi publice fiind doar cã aceste unitãþi sunt bine protejate de priviri indiscrete. Rãmâne însã speranþa cã nu se aplicã zicala cu gardul vopsit ºi leopardul…

ªeful Observatorului Seismologic Timiºoara “Dincolo de teorii, cert este cã trebuie sã fim pregãtiþi” Dan Rãu, ºeful Observatorului Seismologic Timiºoara, se abþine sã comenteze teoriile legate de periodicitatea seismelor, din care ar reieºi iminenþa unor cutremure de mare intensitate în perioada urmãtoare. “Un lucru trebuie acceptat de toatã lumea. Într-o zonã de risc seismic nu se pune problema dacã vor fi cutremure, pentru cã sigur vor fi. ªi cred cã mai important decât sã ºtii când va fi acel cutremur de mare intensitate, cu o aproximare de rigoare, mai mare sau mai micã, este sã fii pregãtit oricând. Pregãtiri care trebuie fãcute din timp ºi în mod constant. Oricum, ºi în eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate în zona Vrancei, în Banat nu ar exista efecte distrugãtoare, pentru cã arcul carpatic va absorbi

din forþa undei seismice”, afirmã seismologul timiºorean. Potrivit Prefecturii Timiº, zona Banatului este activã din punct de vedere seismic, din 1766 ºi pânã în prezent fiind contabilizate în vestul þãrii nu mai puþin de 3.500 de cutremure. „Existã un numãr mare de focare care se activeazã în timp sau devin inactive perioade lungi. De asemenea, se remarcã prezenþa unor fracturi crustale cu potenþial seismic ridicat”, precizeazã Studiul legat de situaþiile de risc la nivelul Timiºului, realizat de cãtre Prefectura Timiº, care indicã faptul cã anul cel mai activ seismic a fost 1991. Reprezentanþii Observatorului Seismologic Timiºoara susþin cã tipice pentru zona Banatului sunt cutremurele de suprafaþã. Tocmai datoritã aces-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tui specific, Banatul nu va putea fi niciodatã scena producerii unui cutremur devastator, pentru cã structura solului nu permite acumularea de energii mari, iar tensiunile care sunt se elibereazã imediat prin aceste cutremure de suprafaþã. Totuºi, imprevizibilul poate apãrea pentru cã, în ciuda tehnicii actuale, încã nu se poate realiza o prognozã precisã pe termen scurt a iminenþei producerii unor cutremure mari. Se realizeazã doar niºte prognoze pe termen lung. În ceea ce priveºte „clasamentul” zonelor din Banat cele mai active din punct de vedere seismic, reprezentanþii Observatorului Seismologic Timiºoara plaseazã pe primul loc zona Moldova Nouã. Urmeazã zonele Banloc - Voiteg, Herculane, ªag - Parþa ºi, într-un final,

Dan Rãu, ºeful Observatorului Seismologic Timiºoara zona Sânnicolau Mare, unde s-au semnalat destul de multe seisme de slabã intensitate în ultimii ani. Începând din 1991, când au fost o serie de cutremure

de intensitate mare în Banat, s-a activat puternic falia Banloc. Banatul ocupã al doilea loc pe scara seismicã a României, dupã zona Vrancea.

special

22 - 25 ianuarie 2015

Un document costisitor, lacunar ºi dependent de factorul politic

Centura Sud ºi Centrul Regional Intermodal, omise din Master Planul General de Transport Referiri puþine ºi inconsistente la proiectele Timiºoarei ºi ale Timiºului

Master Planul General de Transport al României, un document programatic conceput pentru 16 ani, care a costat peste nouã milioane de lei, omite sã menþioneze numeroase proiecte de interes major. Pe lista absenþelor notabile se numãrã ºi proiecte destinate sã amelioreze infrastructura de transport a judeþului Timiº ºi a Timiºoarei. Printre acestea, obiectivele Centura Sud ºi Centrul Regional Intermodal. ligia.hutu@timpolis.ro

Elementele de analizã ºi strategie, puse în umbrã de factorul politic Master Planul General de Transport al României pentru perioada 2014 2030 este un document strategic în care, cel puþin la nivel teoretic, sunt menþionate toate proiectele de infrastructurã pe care România îºi propune sã le realizeze în urmãtorii 16 ani, cu finanþare din fonduri europene ºi de la bugetul consolidat de stat. Încredinþat spre elaborare, în baza unei licitaþii, societãþii cu capital spaniol AECOM Ingenieria SRL, deþinutã de compania de inginerie Inocsa, parte a grupului american AECOM, documentul, pentru care autoritãþile române au achitat 9,5 milioane de lei (fãrã TVA), în cadrul unui contract de asistenþã finanþat din fonduri europene nerambursabile ºi de la bugetul de stat, a fost

elaborat, la capãtul a mai bine de doi ani de aºteptare. Potrivit unor mai multor publicaþii online, compania spaniolã AECOM Ingenieria SRL ar fi reprezentatã în România de cãtre casa de avocaturã Radu & Tãrãcilã & Pãdurari & Retevoescu, avându-l ca reprezentant, printre alþii, pe Mihai Costin Tãrãcilã, fiul fostului ministru PSD Doru Ioan Tãrãcilã. AECOM Ingenieria SRL a mai aplicat, potrivit aceloraºi surse, ºi pentru elaborarea Master Planului Portului Constanþa ºi pentru realizarea studiilor în vederea realizãrii infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri ºi marfã pentru Aeroportul Internaþional ClujNapoca, ambele proiecte fiind evaluate la aproximativ douã milioane de euro. Voci ale Opoziþiei acuzã cã o serie de obiective de interes major sunt omise din Master Plan, deºi au fost incluse iniþial. Pe lista proiectelor Timiºului admise spre testare sunt incluse autostrada Lugoj - Deva (cu un cost de execuþie estimat, la nivelul anului 2012, de 1136,3 milioane de euro) ºi varianta de ocolire Timiºoara Sud (cu un cost de execuþie estimat, la nivelul anului 2012, de 96,9 milioane de euro). Prevãzute în Scenariul de Referinþã pentru a fi realizate în 2020 se gãsesc construirea unui terminal cargo pe Aeroportul Timiºoara ºi construirea unui terminal intermodal pe Aeroportul din Timiºoara. Pe lista proiectelor admise spre testare figureazã ºi autostrada Timiºoara - Moraviþa, autostrada Lugoj - Craiova ºi varianta de ocolire Timiºoara Sud.

Deºi menþionate iniþial pe lista de proiecte admise spre testare, aceste obiective nu se regãsesc ºi în varianta finalã a Master Planului. Singurele referiri explicite la proiecte ce vizeazã Timiºoara ºi Timiºul sunt cele în care este menþionatã Sucursala Regionalã CFR Timiºoara, cu o serie de lucrãri de ameliorare a infrastructurii de transport feroviar ºi a vitezei de rulare pe unele linii. Situaþie care a stârnit îngrijorare ºi a dat naºtere la controverse. ªi acesta cu atât mai mult cu cât, potrivit unor informaþii vehiculate recent, ar rezulta cã preþul deloc neglijabil achitat de Statul român pentru elaborarea acestui document programatic ce ar trebui sã se întemeieze pe analize de oportunitate ºi sã contureze scenarii de sustenabilitate economicã pare neînsemnat, în raport cu importanþa ºi presiunea exercitate de factorul politic. Cã lucrurile stau astfel a fost probat recent de insistenþa cu care premierul Victor Ponta a lansat în discuþie imperativul semnãrii unui pact naþional în domeniul transporturilor, dar ºi declaraþiile recente ale unui ministru timiºean din cabinetul Ponta IV, Sorin Grindeanu, potrivit cãruia soarta Centurii Sud ar putea fi tranºatã printr-o decizie consensualã de ordin exclusiv politic, în cadrul dezbaterii în Parlament a Master Planului. De altfel, ºi elaboratorii documentului admit prevalenþa factorului politic, consemnând cã acesta „se bazeazã pe continuarea regimurilor de întreþinere existente, plus a oricãror angajamente de îmbunãtãþire a transportului care au aprobarea politicã”.

Ca obiective de infrastructurã de interes major pentru judeþul Timiº ºi pentru Timiºoara sunt menþionate drumul expres Lugoj - Craiova, preconizat a fi finalizat în perioada 2021 - 2030, ºi proiectul de extindere a terminalului de pasageri a Aeroportului Internaþional „Traian Vuia” Timiºoara, structurat în douã etape (una al cãrei termen de finalizare este prevãzut a fi anul 2020, cealaltã, în 2025). Suma prevãzutã, în valoare totalã estimatã de aproximativ 78,3 milioane euro, ar trebui sã slujeascã ºi la întocmirea unui studiu menit sã decidã oportunitatea realizãrii unui terminal cargo pe Aeroportul Timiºoara. Este susþinutã, de asemenea, necesitatea revigorãrii ºi modernizãrii unor terminale intermodale, în acest moment inactive. Pe lista acestora este menþionat, alãturi de terminalul intermodal Iaºi (Socola) ºi terminalul desemnat de elaboratorii studiului drept Timiºoara (Semenic).

Revitalizarea obiectivului menþionat ar face parte dintr-o serie de obiective operaþionale menite sã contribuie la dezvoltarea unei reþele “open user” de terminale de marfã care sã deserveascã regiunile cu cea mai mare cerere potenþialã din România, precum ºi oraºele ºi pieþele mari ale UE din Bulgaria ºi Ungaria. Aºa se face cã, dupã aprigele dispute purtate cu privire la posibilitatea de realizare a unui centru intermodal la Recaº ºi, ulterior, la Remetea Mare, elaboratorii Master Planului par sã dea câºtig de cauzã, dintr-o singurã trãsãturã de condei, unei a treia locaþii: o staþie de cale feratã situatã la joncþiunea dintre teritoriile administrative ale Timiºoarei ºi ale Girocului, care dispune de patru linii de cale feratã, de douã macarale pentru mutat containere ºi de spaþii de depozitare întinse pe o suprafaþã totalã de aproximativ 5.300 de metri pãtraþi.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport, achitatã ºi apoi ignoratã Master Planul General de Transport al României a stârnit deja polemici, atât la nivel local, cât ºi naþional, din pricina nemenþionãrii explicite a unor obiective apreciate a fi de interes major. Deºi ulterior au existat asigurãri venite din partea unor oficiali din Ministerul Transporturilor potrivit cãrora documentul va conþine ºi alte proiecte, o confirmare oficialã a ajustãrii Master Planului nu a venit încã. ªi aceasta în pofida angajamentelor în acest sens din timpul campaniei electorale ale prezidenþiabilului PSD Victor Ponta ºi ale actualului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Un singur element de noutate pare sã fi devenit acum aspectul decisiv ce ar putea tranºa soarta Mas-

ter Planului General de Transport: factorul politic. Potrivit declaraþiilor recente ale lui Victor Ponta, România are nevoie de semnarea unui pact naþional pe cel puþin zece ani în domeniul transporturilor, menit sã garanteze continuitatea proiectelor naþionale de infrastructurã. În plus, existã ºi voci din rândul apropiaþilor premierului care evocã implicarea decisivã a factorului politic în tranºarea soartei unor proiecte din domeniul infrastructurii. Recent, actualul ministru al Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale, Sorin Grindeanu, a declarat explicit cã soarta Centurii Sud a Timiºoarei depinde numai de un viitor consens politic convenit în cadrul unei viitoare dezbateri din Parlament a Master Planului.

„Master Planul General de Transport, un plan de salvare a baronilor PSD” Senatorul PNL Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor, a anunþat cã PNL nu îºi va asuma Master Planul General în Transporturi, document pe care l-a catalogat a fi „planul de salvare politicã ºi financiarã al lui Victor Ponta ºi al baronilor locali ai PSD”. „Dupã trei ani în care a pierdut finanþãri de trei miliarde de euro, din cauza incompetenþei ºi apetitului pentru contracte ilegale, Victor Viorel Ponta vrea acum asumare politicã pe Master Planul în infrastructurã. Dupã

trei ani de bãtaie de joc la adresa tuturor românilor, Victor Viorel Ponta vrea acum pact politic pentru autostrãzi. Practic, Victor Viorel Ponta nu vrea nimic pentru România, pentru români. Vrea doar pentru el ºi pentru baronii locali ai PSD cãrora cautã sã le cumpere susþinerea politicã personalã. PNL nu îºi va asuma niciodatã aºa-zisul plan, numit mincinos Master Planul General în Transporturi, care este, practic, planul de salvare politicã ºi financiarã al lui Victor Viorel Ponta ºi al

baronilor locali ai PSD”, a consemnat pe pagina sa de internet fostul ministru al Transporturilor. Anca Boagiu îi recomandã premierului sã finalizeze acele lucrãri de infrastructurã care au întârzieri de doi ani ºi sã respecte coridoarele care leagã România de Europa, pentru a nu risca sã rateze accesarea de fonduri europene. „Cum îºi imagineazã acest premier mincinos cã ne vom asuma vreodatã autostrãzile lui Liviu Dragnea sau ale prietenilor lui Dan ªova? Cum îºi

imagineazã Victor Viorel Ponta cã vom gira autostrãzi fazate azi ºi rãzgândite mâine? Cum îºi imagineazã Victor Viorel Ponta cã vom gira vreodatã autostrãzi mai scumpe decât Bechtel, contract pe care eu, în calitate de ministru al Transporturilor, l-am renegociat ºi reziliat în 2012 ºi pe care numitul Ponta îl ascunde de mai bine de doi ani? Cum îºi imagineazã numitul Victor Viorel Ponta cã va obþine finanþare europeanã pe coridoare încadrate de UE drept rute secundare?”, se întreabã Anca Boagiu.

Anca Boagiu

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

22 - 25 ianuarie 2015

Publicitate

Trei metode pentru a scãpa de depresia de început de an Ianuarie este consideratã luna care accentueazã depresia, multe persoane resimþindu-se dupã perioada aglomeratã a sãrbãtorilor de iarnã. TIMPOLIS

Una dintre metodele recomandate de psihologi pentru învingerea stãrii de spirit negative implicã utilizarea la maximum a luminii solare, indiferent cât de puþinã este în aceastã perioadã a anului, mai ales în regiunile nordice ale globulu, relateazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Plimbãrile în aer liber, chiar dacã este frig, permiterea luminii naturale sã intre în camere cât mai mult posibil prin limitarea utilizãrii perdelelor, a

draperiilor ºi a jaluzelelor ºi îmbunãtãþirea sistemelor de iluminat casnic vor creºte astfel nivelul de expunere la luminã, lucru ce va ajuta organismul sã-ºi regleze ceasul intern. O metodã care poate pãrea contraintuitivã este ascultarea de cântece triste. Specialiºtii spun cã piesele muzicale melancolice regleazã ºi combat starea de spirit negativã ºi sentimentul de singurãtate, potrivit cercetãtorilor de la Universitatea din Tokyo. În plus, cântecele triste fac oamenii sã fie mai calmi. O pauzã de ceai verde este întotdeauna binevenitã. S-a descoperit cã obiceiul de a bea un ceai din când în când, pe parcursul zilei, creºte creativitatea ºi impulsioneazã procesele

cognitive. Cafeina este un stimulant, iar ceaiul conþine un aminoacid, Lteaninã, care influenþeazã relaxarea. În acest sens, a fost realizat un experiment pe 150 de persoane. Unele au luat o pauzã pentru a bea ceai, în timp ce altele au bãut doar apã. Voluntarii au fost apoi testaþi pentru a li se evalua starea de spirit. Cei care au bãut ceai prezentau o mai mare dorinþã de succes, decât cei care beau doar apã în timpul pauzelor ºi aveau ºi un timp de rãspuns mai mic atunci când se confruntau cu probleme dificile. Potrivit unui studiu al University College, din Londra, oamenii care beau ceai de patru ori pe zi prezintã un nivel mai scãzut de cortizol, un hormon legat de stres ºi de nivelul scãzut al glicemiei.

Oamenii îºi pot aminti mai exact lucruri, dacã þin ochii închiºi

„Micro-maºini” pentru livrarea de medicamente, introduse, în premierã, în organismul unui animal

Închiderea ochilor în timpul încercãrilor de amintire a unui eveniment creºte ºansele de acurateþe a memoriei, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Surrey. Cercetãtori de la Universitatea din Surrey au testat abilitatea oamenilor de a-ºi aminti detalii din filme care prezentau scenele unor crime fictive ºi sperã cã astfel de studii sã ajute martorii sã-ºi aminteascã cu mai multã acurateþe detalii atunci când sunt interogaþi de poliþie, transmite bbc.com, sursã citatã de Mediafax. Savanþii mai spun cã stabilirea unei relaþii cu persoana care pune întrebãrile poate ajuta la îmbunãtãþirea acurateþii relatãrilor din memorie. Studiul, publicat în revista Legal and Criminological Psychology, a fost efectuat pe 178 de persoane, care au luat parte la douã experimente separate. Primul experiment a presupus ca voluntarii sã urmãreascã un film în care un electrician intra pe o proprietate privatã, executa niºte lucrãri ºi apoi fura un numãr de obiecte. Subiecþii au fost apoi luaþi la întrebãri, fiecare fãcând parte dintr-un grup anume. Unor participanþi la experiment li s-

Cercetãtorii au reuºit pentru prima datã sã livreze medicamente direct în þesut, dorit folosind „micromaºini” pe care le-au introdus în organismul unor ºoareci de laborator.

au pus întrebãri când aveau ochii închiºi, iar altora, când aveau ochii deschiºi. De asemenea, unuia dintre grupuri i s-a pus întrebãri dupã stabilirea unei relaþii prietenoase cu intervievatorul, iar alþi voluntari au fost întrebaþi fãrã a se face vreo încercare de stabilire a unei relaþii interpersonale. Persoanele care stabiliserã o oarecare relaþie cu intervievatorul ºi aveau ochii închiºi pe perioada interogatoriului au rãspuns corect la trei sferturi din cele 17 întrebãri. Cele care nu stabiliserã o relaþie interpresonalã ºi aveau ochii deschiºi au rãspuns corect la doar 41% dintre între-

de 24 de ani un reper al cetãþii

bãri. Studiul a arãtat cã închiderea ochilor a avut cel mai mare impact legat de amintirea corectã a detaliilor, dar ºi cã sentimentul de confort din timpul intervievãrii a ajutat. În cadrul celui de-al doilea experiment, oamenii au fost întrebaþi ce-ºi amintesc cã au auzit în timpul unei scene care prezenta o crimã. Din nou, închiderea ochilor ºi existenþa unui sentiment de confort au ajutat participanþii sã îºi aminteascã mai multe detalii decât ceilalþi subiecþi ai studiului. „Datele noastre ºi altele anterioare indicã faptul cã în-

chiderea ochilor este de ajutor, pentru cã astfel se eliminã elemente care ar putea distrage atenþia. De asemenea, ar putea ajuta oamenii sã vizualizeze detaliile evenimentului pe care vor sã ºi-l aminteascã, dar cel de-al doilea experiment sugereazã cã închiderea ochilor poate ajuta ºi la o concentrare asupra informaþiilor de tip audio. Mecanismele pe care le-am identificat ar trebui sã se aplice ºi altor contexte, de exemplu detaliile referitoare la o prelegere”, explicã dr. Robert Nash, coordonatorul echipei de cercetãtori care au realizat acest studiu. (TP)

Dispozitivele microscopice au livrat o încãrcãturã de nanoparticule direct în þesutul care cãptuºeºte interiorul stomacului unui ºoarece, informeazã Mediafax, citând un studiu realizat de cercetãtori de la Universitatea California. Utilizãrile de ordin medical ale „micro-maºinilor” includ livrarea de medicamente în zone bine stabilite din organism, dar, pânã în prezent, au fost testate doar în laborator, pe celule crescute în afara organismului. Dispozitivele microscopice, realizate din tuburi de polimeri acoperite cu zinc, au o lungime 0,02 milimetri, adicã aproximativ grosimea unui fir de pãr uman. La contactul cu acidul din stomac, zincul reacþioneazã ºi produce bule de hidrogen, care propulseazã dispozitivele în þesutul care cãptuºeºte stomacul ºi se ataºeazã de acesta. Micro-aparatele se dizolvã apoi ºi livreazã încãrcãturile în þesutul stomacal. Cercetãtorii au declarat cã

metoda poate oferi un mod mai eficient de livrare a medicamentelor în stomac, pentru a trata ulcerul peptic ºi alte boli. În articolul de prezentare a studiului, savanþii spun cã este nevoie de alte cercetãri pentru „a evalua mai în amãnunt eficienþa ºi funcþionalitatea diferitelor micro-dispozitive create de om în interiorul organismelor vii. Acest studiu reprezintã primul pas”. Ideea chirurgiei la scarã molecularã a fost expusã pentru prima datã de celebrul fizician Richard Feynman, într-o prelegere din 1959, care a explicat cã, deºi este o idee foarte exoticã, „ar fi foarte interesant, în domeniul chirurgiei, dacã pacientul ar putea înghiþi chirurgul. Introducem chirurgul mecanic în interiorul vasului de sânge ºi acesta ajunge la inimã ºi cerceteazã teritoriul. Descoperã care valvã este cea cu probleme ºi apoi ia un mic cuþit ºi o taie”. Ideea de bazã a fost preluatã în literatura ºtiinþifico-fantasticã ºi în filmul cult Cãlãtorie fantasticã/ Fantastic Voyage , din 1966, deºi, în acea peliculã, o echipã de oameni miniaturizaþi au cãlãtorit în interiorul corpului la bordul unei mici nave ºi nu o serie de mici dispozitive autonome. (TP)

integrame

22 - 25 ianuarie 2015

- Recunosti ca ai lovit câinele reclamatului, cu bastonul? - Pai eram în legitima aparare, domnule judecator. - Da, dar si dumneata, trebuia sa-l fi lovit mai usor, sa-i fi dat una peste coada, nu peste bot. - Sa-mi fie cu iertare dar câinele nu m-a muscat cu coada, ci cu botul. l Niste ciobani se întâlnesc cu un iepure în padure: - Cine esti tu ma, iepure smecheras? întrebara ei. - Bugs Bunny! raspunse iepurele. Dar voi cine sunteti? - Cho Bunny! l - Bula, daca zici ca stii cine ti-a furat masina, de ce nu-l reclami la politie? - Îl las mai întâi s-o repare si pe urma îl reclam. l La medic, Bula se plânge de durere de picioare: - Schiopatati când este umezeala în atmosfera? - Nu, doar când merg. l - Sa nu zici ca nu te-am avertizat! - Ce vrei sa spui - Nevasta-mea si-a cumparat o blana noua si acum s-a dus la a ta sa i-o arate! l - Mama, stii câta pasta de dinti se afla într-un tub? - Câta puiut mic? - De la un capat de canapea pâna la celalalt capat si înapoi. l - De când nu te-am mai vazut Bula… Ce mai faci omule? - M-am însurat. - Cu cine? - Cu nevasta-mea, bineînteles. - Bine, bine, dar cine este? - O fata. - Pai ai mai pomenit tu pe cineva casatorit cu un barbat? - Daaa. - Pe cine? - Pe nevasta-mea. l - Dragule, cu vocea mea, as putea sa merg si la opera, spune sotia facând niste vocalize. - Desigur, scumpa mea, cu conditia sa ai bilet. l - Scumpo, am cumparat bilete la film. - Vai ce bine, ma duc sa ma îmbrac. - Grabeste-te, sunt pentru mâine seara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

22 - 25 ianuarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.