Timpolis 2120

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXIV Nr. 2120 8 - 11 ianuarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Arendaºul melania.cincea@timpolis.ro

E

miterea de ordonanþe de urgenþã de cãtre Executiv este deja un modus operandi. Intrând, însã, nu o datã, în contradicþie cu Constituþia. ªi dovedind, prin încãlcarea separaþiei puterilor în stat, un incontestabil abuz de putere din partea Executivului. Pentru cã, nu o datã, Guvernul a preluat din atribuþiile Parlamentului, ignorând ºi legi, ºi cutume. Mai grav este cã, uneori, se recurge la ordonanþe de urgenþã pentru satisfacerea unui interes personal sau a unui interes de grup restrâns. n decembrie 2012, de exemplu, la doar câteva zile de la instalarea Guvernului, dupã câºtigarea alegerilor parlamentare, premierul Victor Ponta îºi subordona serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne – o premierã în istoria post-decembristã a Internelor. A fost nu doar un semn cã dl Ponta va folosi, în interes personal ºi de grup, instituþii ale statului, ci ºi primul semn cã are planuri politice legate de Cotroceni, paralele cu cele ale colegilor de alianþã liberali.

Pentru cã miºcarea aceea de a-ºi subordona – indirect, prin numiri de oameni – acest serviciu de informaþii se putea traduce prin dorinþa de a-ºi þine în ºah operativ inamicii politici, în perspectiva anului electoral 2014. Ceea ce e clar este faptul cã decizia premierului Victor Ponta de a-ºi subordona DIPI echivala cu o încãlcare a Constituþiei care spune cã primul-ministru conduce Guvernul ºi coordoneazã activitatea membrilor acestuia.

Deci, nu activitatea unor ºefi de structuri care intrã în organigrama unor ministere, gen DIPI. Nu s-a întâmplat, însã, nimic, Avocatul Poporului nu a dat semne cã ar fi sesizat vreo problemã. Aºa cã lucrurile au rãmas cum ºi le dorise dl Ponta. n decembrie 2014, din nou cu câteva zile înainte de finalul de an, Guvernul Ponta anunþã modificarea Legii educaþiei naþionale, prin ordonanþã de urgenþã. Deci, rapidissim. Fãrã niciun dubiu, cu dedicaþie pentru însuºi Victor Ponta. Pentru doctorul Victor Ponta. Deoarece, cu câteva zile înainte – intempestiv, în lipsa vreunui motiv care sã fi declanºat abordarea acestui subiect –, dl Ponta anunþase cã renunþã la titlul de doctor. Probabil, calculându-ºi acest gest ca pe un exerciþiu de imagine, parte din procesul de rebranduire personalã pe care pare sã-l fi pornit la scurt timp dupã alegeri – dupã ce s-a vãzut ameninþat sã piardã, o datã cu speranþa de a fi urcat în dealul Cotrocenilor, ºi ºefia partidului ºi, curând dupã aceea, pe cea a Guvernului. Altfel, avea ocazia sã facã acest anunþ pânã acum. um în acest demers al sãu de rebdranduire, s-a împiedicat de Legea educaþiei care, în forma actualã, nu permite renunþarea la titlul de doctor, ci doar retragerea acestuia, ca sancþiune, trebuia gãsitã o soluþie. Legalã. ªi s-a gãsit: Legii educaþiei îi va fi anexat un articol care le va conferi titularilor unui titlu de doctor dreptul sã renunþe la acest titlu. Deci, dl Ponta va scãpa de sancþiuni. ªi, la nivel de percepþie colectivã, va ieºi onorabil dintr-un astfel context. Care, în mod firesc, e sancþionabil ºi moral, ºi legal. u s-a întâmplat, încã, nimic. Avocatul Poporului nu a dat, nici de data aceasta, semne cã ar fi sesizat vreo problemã. Rãmâne de vãzut dacã se va autosesiza ºi va sesiza, la rându-i Curtea Constituþionalã, cum ar fi normal, sau va rãmâne doar un subordonat umil al primului-ministru. Pentru cã nu e nevoie de studii aprofundate de drept constituþional pentru a sesiza inadvertenþa dintre aceastã ordonanþã de urgenþã ºi articolul 115 din legea fundamentalã care spune clar cã Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã “numai în situaþii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaþia de a motiva urgenþa în cuprinsul acestora”. Or, unde e situaþia extraordinarã în acest caz ºi care este motivaþia acestei decizii? În afarã de cea de a satisface interesul premierului-arendaº…

un reper al cetãþii

Rãzboiul dintre barouri continuã

Ideea realizãrii metroului revine în actualitate, la Timiºoara Primarul Nicolae Robu nu renunþã la ideea realizãrii unei linii de metrou în Timiºoara, întrucât, argumenteazã, soluþia tehnicã a îngropãrii în subteran a liniilor de cale feratã ar putea fi cea mai potrivitã pentru a îngãdui dezvoltarea urbanã viitoare a Timiºoarei. pag.3

Nebuloase oficiale ºi lipsã de soluþii pentru „oamenii fãrã identitate”

Î

În urma unor campanii de presã, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ?i Persoanelor Vârstnice a promis cã va lua mãsuri pentru reglementarea situaþiei oamenilor care nu au acte de identitate ºi nu pot beneficia de nicio formã de integrare sau asistenþã socialã, începând cu minorii. Nu se ºtie de unde vor începe oficialii ministeriali, atâta vreme cât nu se ºtie nici mãcar numãrul oamenilor care, raportat la registrele evidenþei populaþiei, nu existã. ªi în Timiº numãrul estimat variazã între 4.000 ºi 20.000, în funcþie de cât de optimiste sau pesimiste sunt calculele fãcute probabil „din pix”. pag.5

Mircea Mihãieº: „ªi în þãrile civilizate existã literaturã de gunoi, numai cã nu e mainstream, cum e în România”

Î

La mai bine de doi ani de când Mircea Mihãieº a optat pentru ieºirea din lumina reflectoarelor presei ºi din vizorul celor care înjurã la comandã, ca efect al urii induse de aparatele de partid, concentrânduse mai mult pe scrierea literarã, l-am invitat la un dialog. Despre cãrþile la care lucreazã. Despre prietenia cu Vladimir Tismãneanu, alãturi de care a scris ºase volume. Despre presa de culturã. Despre piaþa de carte. Despre apetenþa în creºtere, din partea unor mase tot mai largi de oameni, pentru vulgaritate, pentru can-can, pentru mediocritate.

C

pag.6-7

Doi rectori din Timiºoara amendeazã modificãrile cu dedicaþie fãcute în Legea educaþiei

N

Vechiul conflict dintre aviocaþii din baroul clasic ºi cei din cel paralel nu a fost încã tranºat în justiþie Perpetuat de ani de zile, conflictul dintre baroul clasic de avocaþi ºi cel paralel nu este tranºat în justiþie într-un mod care sã nu lase loc de interpretãri. Fiecare parte invocã hotãrârile instanþelor sau Parchetelor luate în diverse

cazuri, hotãrâri care, nu o datã, se bat cap în cap.

Aºa cã, deºi ar fi în propriul interes ca justiþia rezolve într-un fel aceastã problemã, lucrurile sunt perpetuate în exact acelaºi mod ºi în 2015. pag. 4

Ordonanþa de urgenþã care permire renunþarea la titlurile academice – mãsurã luatã la mai puþin de douã sãptãmâni de când premierul Victor Ponta a anunþat cã renunþã la titlul de doctor – a fost amendatã dur de un ONG din Cluj-Napoca. Care le cere rectorilor ºi reprezentanþilor mediului academic sã condamne explicit aceastã modificarea cu dedicaþie a Legii educaþiei. Doi din cei patri rectori din Timiºoara amendeazã aceastã modificare legislativã. pag.11

2

social

8 - 11 ianuarie 2015

Propunerea de înfiinþare a unui „talcioc” la Spitalul Judeþean, respinsã de consilierii judeþeni Poate exista o întreagã discuþie legatã de oportunitatea descentralizãrii spitalelor, respectiv a trecerii lor în subordinea autoritãþilor locale.

Pentru cã nu o datã Consiliile Judeþene sau Primãriile au dovedit cã nu ºtiu cum sã administreze aceste unitãþi. O mostrã de administrare „originalã” e ºi cea a Spitalului Judeþean, în cazul cãruia s-a renunþat la transformarea spaþiului din faþa spitalului întrun fel de târg ambulant, doar la opoziþia mai multor consilieri judeþeni. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Camuflat într-un aºa-numit Proiect de hotãrâre privind aprobarea tarifelor pentru unele servicii de interes judeþean in anul fiscal 2015, în plenul Consiliului Judeþean Timiº a fost propus recent, pentru aprobare, un punct care viza un „tarif de închiriere teren pentru amplasare standuri, tonete, chioºcuri cu destinaþie de comerþ stradal la Spitalul Judeþean”. Dacã s-ar fi aprobat în aceastã formã, s-ar fi ajuns la oficializarea unui soi de talcioc în fa-

spital din vestul þãrii. „Nu trebuie sã uitãm de specificul Spitalului Judeþean, care este unul de urgenþã, universitar, ºi nu poate fi asociat cu orice formã de comerþ stradal. N-ai cum sã faci acolo un fel de târg, nu e o pensiune sau un hotel. Se poate bloca accesul cu acest gen de amenajãri, ca sã nu mai vorbim despre faptul cã diverse chioºcuri în care se pregãtesc produse alimentare ar genera tot felul de mirosuri sau arome, în condiþiile în care o bunã parte din pacienþi sunt la regim”, spune medicul Georgeta Rus, consilier judeþean PDL.

Talcioc ºi la Bastion Prezumtivele tarabe de la Spitalul Judeþean nu sunt singurele iniþiative de acest gen. Printr-o iniþiativã a CJ Timiº de la sfârºitul anului trecut, s-a propus închirierea, pe o perioadã de trei ani, a unor suprafeþe de teren situate în cadrul Complexului imobiliar Bastion, pentru amplasare de tarabe ºi chioºcuri, aducându-se argumentul cã o mare parte din suprafaþa de teren nu este ocupatã de construcþii.

Iniþiativa, spuneau reprezentanþi ai CJ Timiº, pleca de la o adresã în care „se exprima interesul pentru închirierea unei suprafeþe de teren pentru amplasarea unei rulote comerciale, având ca obiectiv promovarea ºi valorificarea prin comercializare a produselor

Foto TIMPOLIS

Tonete cu de toate în faþa celui mai mare spital regional

þa Spitalului Judeþean. Mai mulþi consilieri judeþeni au propus, însã, prin amendamente, scoaterea acestui punct din proiectul propus spre adoptare. „Acest lucru nu mi se pare a fi o activitate a Spitalului Judeþean cu destinaþie de comerþ stradal. Din acest motiv am propus scoaterea articolului care se referea la acest comerþ”, spune consilierul judeþean Dorel Demea.

Preºedintele CJ Timiº, social-democratul Titu Bojin, a precizat, în apãrarea acestui proiect cã taxa respectivã a fost introdusã în urma solicitãrii venite din partea Spitalului Judeþean. „Personal sunt de acord sã nu facem la Spitalul Judeþean sau în zona Spitalului Judeþean comerþ stradal decât în construcþii aprobate de Consiliul Judeþean.

Nu vrem sã aparã tot felul de lucruri acolo dar nici nu vrem sã le îngrãdim posibilitatea de a amplasa construcþii, a cãror formã o aprobãm noi, în care sã vândã flori sau fructe”, mai spune Titu Bojin. În urma opoziþiei consilierilor judeþeni, s-a venit cu propunerea ca forma construcþiilor sã fie aprobatã de CJ Timiº, lucru oficializat printr-un amendament. Însã, probabil cã dacã nu ar fi existat intervenþii ale unor consilieri judeþeni pe aceastã teamã, proiectul ar fi fost adoptat în forma originalã ºi, în funcþie de ideile mai mult sau mai puþin vizionare ale responsabililor, ar fi putut sã rãsarã tot felul de tonete ºi tarabe în faþa celui mai mare

tradiþionale româneºti de panificaþie”.

Deci, de la aceastã solicitare, care viza probabil un chioºc cu covrigi, administraþia judeþeanã a ajuns la concluzia cã amplasarea unor astfel de standuri ar fi ºi în avantajul CJ Timiº care, pe lângã promovarea Bastionului Theresia, ar colecta ºi venituri la buget, ºi al locuitorilor ºi vizitatorilor oraºului. E greu de spus ce speranþe de „îmbogãþi-

re” are CJ Timiº, dacã se face raportarea la tarifele de plecare – respectiv, trei lei pe metru pãtrat pe zi pentru amplasare standuri, tonete sau chioºcuri , ºi 15 lei pe metru pãtrat pe lunã – închiriere de teren pentru publicitate.

Nici contractul-cadru, nici caietul de sarcini nu au prevãzut limitãri sau prevederi cât de cât clare legate de specificul viitoarelor tonete sau tarabe.

Buget cu alocãri abstracte la Consiliul Judeþean Timiº Aprobarea bugetului rectificat pe anul trecut ºi a proiectului de buget pe acest an a dus la Consiliul Judeþean Timiº la polemici legate de o serie de alocãri care aveau un caracter vag ºi interpretabil, în ciuda recomandãrilor Curþii de Conturi cu privire la întocmirea bugetului. În acest sens, s-au promis clarificãri în ºedinþa de la sfârºitul lunii ianuarie, dacã, dupã cum spun unii consilieri judeþeni, prin prisma anchetelor DNA, plenul se mai întruneºte în aceeaºi formulã.

Alocãri generaliste Foto TIMPOLIS

O serie de alocãri bugetare cuprinse în bugetul pentru acest an al Consiliului Judeþean Timiº au stârnit nedumerirea ºi nemulþumirea mai multor consilieri judeþeni, care spun cã, în ciuda prevederilor Curþii de Conturi, care a recomandat alocarea de sume pentru obiective precise, o serie de elemente prevãzute pentru finanþare din bugetul pe acest an aveau un caracter vag ºi interpretabil. „Sunt mai multe articole care privesc sume de bani generale care ar trebui sã fie folosite pentru diverse activitãþi, de exemplu crearea documentaþiei topo cadastrale, alte parteneriate posibile pentru accesarea de diverse surse de finanþare. Din câte ºtiu eu, Curtea de Conturi a spus clar cã nu

avem voie sã definim astfel de articole decât dacã avem dedicaþie clarã pentru folosirea banilor. Deci, nu putem pune în buget chestiuni generale”, spune consilierul judeþean PNL Marian Vasile, fost vicepreºedinte al CJ Timiº.

Contrazis de Direcþia Buget Finanþe a CJ Timiº – ai cãrei reprezentanþi au menþionat cã, de fapt, „Curtea de Conturi nu ne-a spus nimic cu privire la aceste aspecte” – Marian Vasile a adus în discuþie propria experienþã din perioada în care s-a aflat la conducerea administraþiei judeþene, precizând:

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Îmi aduc aminte foarte bine bugetul pe anul 2013, unde era articolul 12, care privea diversele parteneriate, potenþiale, ºi ºtiu foarte bine cã cei de la Curtea de Conturi nu au fost deloc de acord cu acest articol 12 din bugetul judeþului Timiº pe anul 2013.”

Un alt consilier judeþean, ales pe listele PDL,Tiberiu Lelescu, spune cã, la acea ºedinþã de plen au fost menþionate o serie de neclaritãþi, o serie de chestiuni vagi legate de buget, „domnul Marian Vasile menþionând cã este bine sã se previnã eventualele prevederi buge-

tare care pot fi interpretabile. S-a menþionat în acest sens cã se va veni cu clarificãri în ºedinþa de la sfârºitul lunii ianuarie. Asta dacã, din prisma anchetelor DNA începute în decembrie, plenul CJ Timiº se mai întruneºte în aceeaºi formulã”.

Alocãri bugetare controversate Alocãrile bugetare ale CJ Timiº au fost aduse în discuþie ºi în contextul

anchetei DNA demarate luna trecutã.

Conform procurorilor anticorupþie, întrucât unele dintre Primãriile din Timiº, care au încheiat contracte “cu dedicaþie” cu una dintre societãþile vizate de anchetã, nu aveau prevãzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziþionate, de la CJ Timiº li s-ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificãrilor bugetare.

Pe lângã certurile ºi acuzele de partizanat politic generate de rectificãrile de anul trecut ºi împãrþirea banilor pentru Primãrii, a mai existat un aspect controversat, generat de gestionarea finanþelor publice de cãtre CJ Timiº. A stârnit semne de întrebare insistenþa cu care conducerea administraþiei judeþene a þinut sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul acestui an, pentru a finanþa o serie de obiective de investiþii considerate prioritare. Acest lucru i-a determinat pe unii consilieri judeþeni care se opuneau ideii împrumutului sã urmãreascã atenþi felul în care sunt folosiþi aceºti bani. Analizând oportunitatea ºi destinaþia fondurilor împrumutate, aceºtia au ajuns la concluzia cã lista de investiþii care iniþial era prezentatã ca bãtutã în cuie s-a tot schimbat ºi cã o parte din bani au fost folosiþi pentru cârpeli de drumuri judeþene, nicidecum pentru marile obiective de investiþii promise. (B.P.)

eveniment

8 - 11 ianuarie 2015

3

Ideea realizãrii metroului revine în actualitate, la Timiºoara l Primãria a notificat deja Ministerul Transporturilor ºi CFR Primarul Nicolae Robu nu renunþã la ideea realizãrii unei linii de metrou în Timiºoara, întrucât, argumenteazã, soluþia tehnicã a îngropãrii în subteran a liniilor de cale feratã ar putea fi cea mai potrivitã pentru a îngãdui dezvoltarea urbanã viitoare a Timiºoarei. Edilul precizeazã cã Primãria Timiºoara îºi va asuma realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect extrem de costisitor ºi spune cã Municipalitatea a notificat deja CFR cu privire la interesul pe care îl manifestã pentru susþinerea acestei soluþii tehnice în detrimentul unor alternative care vizeazã ridicarea liniilor de cale feratã pe estacadã sau scoaterea lor din oraº. ligia.hutu@timpolis.ro

Undã verde de la Primãrie la elaborarea studiului de fezabilitate Reîntors recent din vacanþa petrecutã în Dubai, edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a reiterat public faptul cã nu a renunþat la ideea realizãrii, în perspectivã, a unui metrou timiºorean.

Acesta ar fi menit sã lege Gara de Nord de Gara de Est, urmând un traseu ale cãrui repere orientative ar putea fi reprezentate de Mall, Grãdina Zoologicã ºi, destinaþia finalã, Aeroportul Internaþional Timiºoara.

Primarul spune cã experienþa sãptãmânii petrecute în Dubai l-a convins, o datã în plus, de faptul cã trebuie sã îþi scoþi din vocabular sintagma „imposibil de fãcut”. ªi aceasta „dacã o ai”, întrucât „eu nu am avut-o niciodatã!”, a declarat despre sine edilul. Însã, adãugã, atunci când este vorba despre proiecte de anvergura pe care ar presupune-o realizarea unei linii de metrou care sã strãbatã Timiºoara, estimãrile trebuie sã fie realiste, iar în procesul de identificare a resurselor de finanþare se mizeazã pe fonduri speciale, despre care spune cã sunt puse la dispoziþie de Comisia Europeanã, pentru finanþarea unor proiecte complexe ºi a unor obiective excepþionale.

Un proiect aspirant la finanþare europeanã în cadrul exerciþiului financiar 2014 - 2020

Primarul ne spune cã va circula unul ºi la Timiºoara Referindu-se la recenta readucere în actualitate de cãtre mass-media a subiectului realizãrii unei linii de metrou în Timiºoara, edilul a apreciat cã reabordarea acestui subiect nu este lipsitã de temei, Primãria dând undã verde la contractarea studiului de fezabilitate.

Edilul revine astfel asupra unor declaraþii fãcute în 2013, atunci când, evocând posibile modele de transport public în comun utilizate în alte þãri, preciza cã a discutat despre aceastã problemã cu arhitecþi ºi urbaniºti din Barcelona. Specialiºti despre care spunea cã, în virtutea unor contracte imobiliare pe care le-au derulat în Timiºoara, cunosc topologia ºi caracteristicile solului ºi cã i-ar fi oferit asigurãri cã o astfel de soluþie ar putea rãspunde nevoilor viitoare de dezvoltare urbanã a Timiºoarei. În plus, a mai reiterat edilul, dupã ce a revãzut recent estacadele din Dubai, poate aprecia cã o astfel de soluþie nu se potriveºte particularitãþilor Timiºoarei: „Nu am nicio ezitare sã spun cã estacadele nu se potrivesc de niciun fel pentru Timiºoara. Nu poþi pune o estacadã pe lângã clãdiri de patru - opt etaje. (...) În plus, s-ar irosi acel teren (spaþiul liber care ar rezulta dupã îngroparea liniilor de cale feratã care strãbat oraºul – n.r.) ce poate servi unui bulevard ultramodern, de opt kilometri lungime, situat chiar în apropierea centrului istoric”, a argumentat

edilul. ªi, a mai adãugat el, respectivul teren ar reprezenta pentru Timiºoara o ºansã pe care a catalogat-o drept rarissimã, de a avea un centru istoric bine conservat ºi un bulevard ultramodern situat în imediata sa vecinãtate. În ceea ce priveºte elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, Nicolae Robu anunþã cã documentul în sine va fi elaborat de cãtre Primãrie, instituþia solicitând, însã, colaborarea CFR ºi a Ministerului Transporturilor, unde se lucreazã în acest moment la identificarea unor soluþii pentru liniile de feratã. ªi, subliniazã primarul, datã fiind valoarea pe care ar presupune-o o astfel de investiþie, deciziile de acest gen trebuie luate raþional, nu visceral, astfel încât sã îngãduie identificarea celei mai adecvate soluþii tehnice ºi, ulterior, accesarea fondurilor puse la dispoziþie de Comisia Europeanã pentru proiecte speciale. „Banii se cautã ulterior realizãrii studiului de fezabilitate. Un astfel de proiect trebuie asumat cu responsabilitate, nu de manierã iraþionalã, ci fundamentat pe o bunã cunoaºtere a lucrurilor. Trebuie identificate oportunitãþi de finanþare, pentru cã, fãrã îndoialã, bugetul local nu poate face faþã unor astfel de cheltuieli. (...) Se poate face orice cu tehnologia actualã. Trebuie sã nu fim complexaþi, nici inhibaþi, ci realiºti. Sigur cã lucrurile grele nu se pot face de azi pe mâine”, mai spune Nicolae Robu.

La finalul anului 2013, primarul Timiºoarei a evocat posibilitatea angajãrii într-un proiect menit sã permitã îngroparea în subteran a liniilor de cale feratã, redând astfel oraºului o porþiune de teren de opt kilometri lungime, despre care a precizat cã ar putea fi transformatã în bulevard: „Dacã în urmã cu câþiva ani susþineam ºi eu ideea ridicãrii cãii ferate pe estacadã, acum m-am convins cã soluþia ducerii ei în subteran este singura eficientã. Se poate obþine astfel o conectare rapidã a unor puncte cheie din oraº, cum sunt Gara de Nord, Mall-ul, Gara de Est ºi Aeroportul”.

Tot atunci, referindu-se la eventualele posibilitãþi de finanþare a unui astfel de proiect, edilul-ºef aprecia cã este dificil de estimat un orizont precis de timp în care acesta se va putea realiza. Dar, afirma, este cert cã proiectul în sine, care va fi realizat în colaborare cu CFR, va figura pe lista proiectelor pentru care se va cãuta finanþare pe exerciþiul financiar 2014 - 2020 al Uniunii Europene. „Acest proiect va fi inclus în portofoliul de proiecte ºi, dacã specificaþiile exerciþiului programatic viitor vor face eligibil un astfel de proiect, eu voi milita pentru promovarea lui pe orice sursã de finanþare voi putea identifica”, declara primarul Nicolae Robu. În ceea ce priveºte aspectele tehnice pe care le-ar presupune realizarea unui astfel de proiect, edilul a explicat cã lucrarea se va putea face repede ºi la preþuri convenabile: „Sunt acele utilaje cârtiþã care strãpung munþii, merg pe sub mãri, pe unde vrei”. El nu a fãcut însã referire la faptul cã ar exista particularitãþi tehnice ale solului care ar putea îngreuna realizarea unui astfel de proiect, din pricina faptului cã terenul este mlãºtinos. În ceea ce priveºte posibilitatea ca prin sãpare sã se dãu-

Alexandru Simu neze structurii de rezistenþã a unor imobile din zona istoricã a oraºului, primarul a oferit un exemplu al unei lucrãri similare, care a fost realizatã în oraºul german Karlsruhe, acolo unde au fost efectuate astfel de lucrãri chiar ºi în zona istoricã a oraºului, fãrã ca acestea sã pericliteze în vreun fel structura de rezistenþã a clãdirilor prin generarea de vibraþii.

Referindu-se la declaraþiile edilului Nicolae Robu despre posibilitatea implementãrii în Timiºoara a unui astfel de proiect, directorul Regionalei CFR Timiºoara, Alexandru Simu, declara, la jumãtatea anului trecut : “Am vãzut în presã informaþii mai mult legate de ce se doreºte sã se realizeze cu acest proiect de îngropare a liniilor CFR din municipiu.

Fãrã îndoialã, realizarea unei astfel de investiþii ar fi extrem de beneficã pentru oraº. Însã CFR nu are deocamdatã bani pentru finanþarea unui astfel de proiect, în condiþiile în care, cu fondurile existente, trebuie realizate reabilitãri la nivelul infrastructurii feroviare existente. ªi nu cred cã Primãria Timiºoara, cu toatã bunãvoinþa, ar avea puterea sã realizeze o asemenea investiþie din bugetul local.

Singura ºansã de realizarea a unui asemenea proiect ar fi doar atragerea de fonduri europene.”

Ridicarea liniilor de cale feratã pe estacadã, un proiect evaluat la 2,5 miliarde de lei Discuþiile pe tema îngropãrii în subteran a liniilor de cale feratã care strãbat oraºul aduc ºi o radicalã modificare de viziune în ce priveºte abordarea care a stat la baza realizãrii anteriorului Plan Urbanistic General. Documentul, care prezenta viziunea de dezvoltare a Timiºoarei pentru urmãtorul deceniu, era menit sã traseze coordonatele de dezvoltare a oraºului, sã rezolve problemele traficului supraaglomerat, sã stabileascã regimul de înãlþime al clãdirilor. Pânã când aceastã posibilitate a fost evocatã public de cãtre primarul Nicolae Robu, în PUG erau propuse douã soluþii fundamental diferite pentru calea

feratã care tranziteazã Timiºoara.

Fosta administraþie, condusã de primarul Gheorghe Ciuhandu, a lansat ideea ridicãrii cãii ferate pe estacadã, proiect pentru care au ºi fost realizate studii de prefezabilitate. Acestea au stabilit cã o astfel de investiþie necesitã 2,5 miliarde de lei, adicã aproximativ 600 de milioane de euro. Proiectul, mult prea costisitor pentru a putea fi pus în practicã, ar fi generat o serie de beneficii, susþinea fostul primar. Printre acestea se numãrau îmbunãtãþirea siguranþei în circulaþie, utilizarea terenului ocupat în prezent de rambleul de cale feratã pentru amenajarea de

parcãri, decongestionarea traficului ºi diminuarea cheltuielilor de exploatare, întreþinere ºi reparaþii. Ulterior, s-a mai oferit o soluþie pentru problema cãii ferate: amenajarea unui traseu ocolitor, care ar circula în afara oraºului.

Noua administraþie a venit cu ideea mutãrii liniilor de cale feratã în subteran. În aceastã nouã abordare, liniile subterane ar putea funcþiona ca suport pentru transportul în comun, permiþând astfel transportul cu metroul. Se doreºte, practic, ca linia feratã care rupe oraºul în douã sã fie dusã în subteran ºi în locul ei sã existe o fâºie care traverseazã tot oraºul, unde

sã se poatã amenaja “un bulevard la nivelul secolului XXI”, cu clãdiri care vor fi aprobate doar ca elemente ale unei concepþii unitare asupra întregului bulevard, cu alei pietonale, spaþii verzi, benzi de bicicletã, benzi speciale destinate transportului în comun ºi benzi corespunzãtoare pentru traficul obiºnuit.

Conducerea Primãriei Timiºoara estimeazã cã, astfel, prin ducerea în subteran a cãii ferate, va fi creatã ºansa “greu de repetat pentru Timiºoara” de a avea un mare bulevard care traverseazã oraºul de la un capãt la altul, realizat într-o concepþie unitarã ºi modernã.

La momentul lansãrii ideii, Muni-

cipalitatea a admis cã nu a discutat cu reprezentanþii CFR acest proiect.“Nu ºtiu la ce sumã s-ar putea ridica investiþia. Când se întocmeºte Planul Urbanistic General, mai întâi se vine cu viziunea, se supune proiectul dezbaterii publice, se adoptã apoi la nivel local, dupã care proiectul adoptat se transmite Guvernului, pentru a fi avizat de mai multe ministere. Abia dupã ce se obþin toate avizele de la ministere, Planul Urbanistic General se considerã în vigoare ºi orice dezvoltare urbanã din acel moment trebuie sã fie în consonanþã cu prevederile sale”, declara primarul Nicolae Robu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

8 - 11 ianuarie 2015

Rãzboiul dintre barouri continuã Hotãrâri contradictorii, perpetuate de la an la an

Perpetuat de ani de zile, conflictul dintre baroul clasic de avocaþi ºi cel paralel nu este tranºat în justiþie într-un mod care sã nu lase loc de interpretãri.

Fiecare parte invocã hotãrârile instanþelor sau Parchetelor luate în diverse cazuri, hotãrâri care, nu o datã, se bat cap în cap. Aºa cã, deºi ar fi în propriul interes ca justiþia rezolve într-un fel aceastã problemã, lucrurile sunt perpetuate în exact acelaºi mod ºi în 2015. bogdan.piticariu@timpolis.ro

NUP la DIICOT Timiºoara pentru constituire de grup organizat infracþional Ultima „victorie” obþinutã într-o instanþã din Timiº ºi anunþatã ca atare este decizia DIICOT Timiºoara care a dispus neînceperea urmãririi penale în cazul unui dosar întocmit în urma unei plângeri a Baroului Timiº, care reclama baroul paralel ca o constituire de grup infracþional organizat. Dupã analiza dosarului, DIICOT Timiºoara a dispus neînceperea urmãririi penale faþã de cei 55 de avocaþi membri ai aºa-numitului Barou constituþional care fãceau obiectul plângerii. Examinând conþinutul plângerii, DIICOT Timiºoara constata cã „din datele prezentate rezulta în mod indubitabil ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracþiunii de iniþiere sau constituire a unui grup infracþional organizat sau aderarea ori sprijinirea unui astfel de grup”.

Aceeaºi unitate de parchet mai menþiona cã „raportând infrac-

Vechiul conflict dintre aviocaþii din baroul clasic ºi cei din cel paralel nu a fost încã tranºat în justiþie

þiunile de care sunt acuzaþi fãptuitorii la cerinþele celor douã prevederi, constat cã infracþiune de exercitare fãrã drept a unei profesii sau meserii, respectiv uzurparea de calitãþi oficiale nu sunt fapte care intrã în scopul grupului infracþional organizat, chiar ºi în condiþiile unei pluralitãþi de subiecþi activi”.

Soluþia a fost atacatã ºi menþinutã ca temeinicã ºi legalã, printr-o ordonanþã emisã în urmã cu câteva sãptãmâni de procurorul ºef al DIICOT Timiºoara, Mircea Andreº, care preciza: „Din analiza plângerii depuse, aºa cum în mod corect a reþinut procurorul în soluþia atacatã, este indubitabil cã nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracþiunii de iniþiere sau constituire a unui grup infracþional organizat sau aderarea ori sprijinirea unui astfel de grup”. ªeful DIICOT Timiºoara confirma ºi justeþea deciziei de

declinare a plângerii la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, care avea urmãtoarea motivare: „Având în vedere cã fãptuitorii sunt învinuiþi tocmai pentru cã nu au calitate de avocaþi ºi exercitã fãrã drept aceastã profesie, considerãm cã Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara are competenþã de urmãrire penalã ºi de supraveghere a acesteia, neexistând calitatea de subiect activ calificat (avocat autorizat) care sã determine o competenþã specialã dupã calitatea persoanei a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara.”

La rândul sãu, Pompiliu Bota, fondatorul barourilor paralele, spune cã plângerea a fost fãcutã pentru constituire de grup infracþional, „probabil pentru cã, în opinia avocaþilor din baroul clasic, comitem o infracþiune cã ne desfãºurãm activitatea ºi, în acest fel, le scad privilegiile”. Or, în soluþia

Pompiliu Bota datã de DIICOT Timiºoara, mai spune Pompiliu Bota, s-a precizat cã indubitabil nu e vorba despre niciun grup infracþional, ºi s-a realizat declinarea cãtre Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, pentru eventuala exercitare fãrã drept a unei profesii. „Dar la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara ni s-a dat tot neînceperea urmãririi penale”, mai spune fondatorul barourilor paralele.

Dovedind cã instanþele nu pot ajunge la un numitor comun nici mãcar în ceea ce priveºte o problemã de bucãtãrie internã, care le afecteazã direct activitatea, problema rãzboiului dintre avocaþii din barourile clasice ºi cei din barourile paralele continuã sã rãmânã nereglementatã tranºant, pe aceastã problemã instanþele din Timiº continuând sã emitã hotãrâri judecãtoreºti contradictorii.

Instanþele din Timiº au dat hotãrâri judecãtoreºti când favorabile, când defavorabile avocaþilor din barourile paralele. Judecãtoria Timiºoara, de pildã, a pronunþat decizii judecãtoreºti în favoarea avocaþilor din barourile paralele, întruna din ele aprobând soluþia datã de procurori în cazul unui avocat cu motivaþia cã „în urma cercetãrilor s-a constatat cã numitul a mai fost cercetat ºi în alte dosare ale Parchetului de pe lângã Judecãtoria Timiºoara, dispunându-se neînceperea urmãririi penale faþã de acesta, soluþia fiind menþinutã de instanþa de judecatã”.

Nu este însã doar o chestiune rezumatã la nivel local.

Pe portalul Uniunii Naþionale a Barourilor din România era postatã, zilele trecute, o decizie a Tribunalului Bucureºti din 19 decembrie 2014, în care se menþiona cã „Uniunea Naþionalã a Barourilor din România (Baroul Bota) a fost înfiinþatã prin hotãrâre judecãtoreascã ºi nu poate fi introdusã o acþiune prin care sã se constate nulitatea acestei instituþii fãrã a se aduce atingere hotãrârii judecãtoreºti care a înfiinþat-o ºi care nu poate fi atacatã decât

potrivit cãilor stabilite de lege”.

Se credea, la un moment dat, cã noua Lege a avocaturii, modificatã, ar putea pune punct final rãzboiului întins pe ani de zile între barourile de avocaþi clasice ºi cele paralele. Astfel, noua lege prevedea cã folosirea fãrã drept a denumirilor „barou”, „Uniunea Naþionalã a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” sau „Uniunea Avocaþilor din România” ori a denumirilor specifice formei de exercitare a profesiei de avocat de cãtre orice persoanã fizicã sau persoanã juridicã, indiferent de obiectul activitãþii desfãºurate de cãtre aceasta, constituie infracþiuni ºi se pedepsesc cu închisoare de la ºase luni la trei ani sau cu amendã. Aceleaºi sancþiuni erau prevãzute ºi pentru folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiþii decât cele prevãzute de Legea profesiei de avocat. Însã ºi dupã apariþia noii versiuni a legii, reprezentanþii barourilor paralele au susþinut cã pot sã-ºi continue activitatea fãrã probleme ºi cã, de fapt, legea ar putea avea efect de bumerang împotriva celor care au susþinut-o, avocaþii din barourile clasice, pe motiv cã „inclusiv prin acest act normativ ar trebui sã fie puse sub semnul întrebãrii barourile clasice, pentru cã ele nu au acte de constituire, de înfiinþare”.

Aºa stând lucrurile, deocamdatã lucrurile rãmân sub auspiciile aceleiaºi incertitudini, iar felul în care se trateazã problema în justiþie rãmâne pe mai departe o mostrã de inconsecvenþã.

Lazãr Gruneanþu, fost decan al Baroului Timiº: „Nu existã intenþie de stopare a avocaturii clandestine” De cealaltã parte a baricadei, avocaþii din barourile clasice sunt nemulþumiþi de perpetuarea unor ambiguitãþi de pe urma cãrora are de pierdut, în ultima instanþã, justiþiabilul, care nu mai ºtie cui sã se adreseze pentru a fi reprezentat corespunzãtor în instanþã. „Avocaþii din aceste barouri paralele continuã sã aparã în instanþã ca mandatari. Dar pe baza unui contract, oricine se poate duce ca mandatar în instanþã, poate nici sã nu aibã studii de specialitate. ªi, din pãcate, nu am observat nicio intenþie din partea Parchetelor sã stopeze practicarea avocaturii în mod ilegal. Deºi au fost hotãrâri definitive ºi irevocabile de condamnare pentru exercitare fãrã drept a unei profesii, se dau în continuare soluþii de neîncepere de urmãrire penalã, la Parchete”, declarã avocatul Lazãr

Gruneanþu, fost decan al Baroului Timiº.

Avocatul timiºorean mai spune cã a fost generat un scandal uriaº prin primirea în barourile paralele a unor avocaþi din Spania ºi Italia care au mers ulterior ºi s-au înscris în barourile din þãrile natale. „S-au primit inclusiv plângeri oficiale ºi au existat proteste ale Uniunii Avocaþilor din Italia cu privire la acest fenomen. Din pãcate, oalele se sparg în capul Ministerului Justiþiei care, culmea, nu pare decis sã ia niºte mãsuri ferme în aceastã privinþã”, afirmã Lazãr Gruneanþu.

Anul trecut, în octombrie, Baroul Timiº anunþa cã este solidar cu avocaþii din Satu Mare. În 1 octombrie 2014, aceºtia suspendaserã asistenþa juridicã din oficiu, în semn de protest faþã de ordonanþele procurorilor de la Parchetul

de 24 de ani un reper al cetãþii

de pe lângã Judecãtoria Satu Mare de clasare a unei plângeri privind infracþiunea de exercitare fãrã drept a profesiei de avocat de cãtre membrii barourilor paralele, soluþie menþinutã ulterior ºi de Judecãtoria Satu Mare. „În aceastã perioadã mai puþin favorabilã prin care trece profesia de avocat în România, conduita magistraþilor, care au validat practicarea ilegalã a avocaturii de cãtre membrii unor entitãþi din afara Uniunii Naþionale a Barourilor din România, reprezintã un semnal negativ pentru viitor ºi un imbold pentru exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat. În mãsura în care autoritãþile publice competente refuzã sã sancþioneze asemenea conduite ºi persoane, nu ne rãmâne decât sã ne apãrãm singuri demnitatea, probitatea morala ºi, nu în ultimul rând, profesia în sine”,

era punctul de vedere oficial al Baroului Timiº. „Pot sã protesteze cât vor. Mai

bine sã arate actele de constituire a barourilor lor, pe care le-am solicitat de atâtea ori”, susþine Pompiliu Bota.

anchetã

8 - 11 ianuarie 2015

5

Nebuloase oficiale ºi lipsã de soluþii pentru „oamenii fãrã identitate” Burse de muncã pentru „fantomele” din scripte

În urma unor campanii de presã, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ?i Persoanelor Vârstnice a promis cã va lua mãsuri pentru reglementarea situaþiei oamenilor care nu au acte de identitate ºi nu pot beneficia de nicio formã de integrare sau asistenþã socialã, începând cu minorii. Nu se ºtie de unde vor începe oficialii ministeriali, atâta vreme cât nu se ºtie nici mãcar numãrul oamenilor care, raportat la registrele evidenþei populaþiei, nu existã. ªi în Timiº numãrul estimat variazã între 4.000 ºi 20.000, în funcþie de cât de optimiste sau pesimiste sunt calculele fãcute probabil „din pix”.

La fel de comic, raportat la oamenii fãrã identitate e ºi un proiect desfãºurat în vestul þãrii, de cãtre Ministerul Muncii, prin care se propune integrarea ºomerilor fãrã acte în câmpul muncii. Agenþiile Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã din Timiº, Arad ºi Bihor anunþau în urmã cu câteva sãptãmâni cã s-au apucat sã caute ºomerii care nu se aflã în evidenþele statului. Printr-un proiect finanþat cu fonduri europene, cele trei instituþii ºi-au propus sã gãseascã cel puþin 5.000 de persoane care nu figureazã în statisticile oficiale ºi pe care

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Oameni ºi case fãrã acte, în Timiºoara

Promisiuni ºi cam atât

Necunoscute oficiale ºi în Timiº Numãrul persoanelor fãrã acte din judeþ reprezintã o necunoscutã ºi în Timiº, neexistând niciun fel de date în acest sens la nivelul Direcþiei de Evidenþã a Persoanelor Timiº, instituþie aflatã în subordinea Consiliului Judeþean.

Mergând pe fir poþi gãsi o serie de date, probabil reprezentând doar vârful aisbergului, în evidenþele Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. Aici, în cea mai recentã Diagnozã a problemelor sociale la nivelul judeþului Timiº existã o situaþie cu minorii fãrã acte, întocmitã pe baza „datelor raportate de autoritãþile publice locale care au rãspuns solicitãrii pe acest segment de populaþie”. Adicã, pe baza informaþiilor primite de la primãriile care au catadicsit sã dea un rãspuns, lucru de naturã sã sugereze cã aceste date nu reprezintã decât o micã parte a tabloului general. Astfel, studiul indicã faptul cã „a fost înregistrat un numãr de 329 copii fãrã acte de identitate, distribuþia fiind urmãtoarea: în mediul urban un numãr de 205 copii fãrã acte de identitate, din totalul de 68.879 copii, iar în mediul rural un numãr de 124 copii din totalul de 56.052 copii.”

Potrivit aceloraºi evidenþe, Otelec este „polul” copiilor fãrã identitate – raportat la totalul minorilor – respectiv 23 de copii, reprezentând 6,78% din totalul copiilor din comunitate. Nici pe la oraºe precum Lugoj nu se stã cu mult mai bine, Primãria indicând cã existã 171 de copii fãrã acte, reprezentând 2,24% din totalul copiilor din comunitate. „Din analiza datelor, se constatã cã numãrul copiilor fãrã acte de identitate reprezintã un procent de 0,26% din numãrul total de 124.931 de copii aflaþi pe raza judeþului Timiº” spune

studiul bazat, dupã cum se recunoaºte oficial, pe date parþiale.

Conform aceluiaºi document, raportat la adulþi, la nivelul judeþului numãrul total al persoanelor fãrã act de identitate ar fi de 8.085 persoane 4.943 persoane în mediul urban ºi 3.142 la oraº.

Timiºoara este indicatã ca având numãrul maxim de adulþi fãrã acte – 3.464 , adicã1,12% din totalul populaþiei din comunitate, iar Fãgetul, cu numãrul cel mai mic – 32 adulþi, care reprezintã 0,44% totalul populaþiei din comunitate. În ceea ce priveºte mediul rural, Giarmata ar avea numãrul maxim – 132 de adulþi, 2,08% din totalul populaþiei din comunitate, iar Bara ºi Pietroasa, numãrul cel mai mic – câte un adult fãrã acte de identitate.

Dincolo de aceste date oficiale, se estimeazã cã, de fapt, în judeþul Timiº ar trãi aproape 20.000 de persoane fãrã acte de identitate sau cu acte expirate. Pe lângã oamenii care, din lipsa unor minime posibilitãþi materiale, nu au fãcut acte nici pentru ei, nici pentru copii, mai sunt persoane care ºi-au distrus actele pentru a dobândi o identitate falsã în actele publice – lucru valabil mai ales în cazul romilor care comit infracþiuni prin Europa ºi, întorºi acasã, vor sã li se piardã urma.

O parte din oamenii „inexistenþi” sunt aduºi la Secþiile de Poliþie, amprentaþi, fotografiaþi ºi introduºi în baza de baza de date, pentru ca, în cazurile în care existã suspiciuni cã ar fi fost implicaþi în comiterea de infracþiuni, sã poatã fi aduºi pentru recunoaºteri în grup. Însã sunt doar o micã parte din grupul compact al „oamenilor nimeni”.

Un aspect tragi-comic e ºi cel legat de sancþiunile date de Poliþie, persoanele identificate fãrã acte fiind amendate cu sume cuprinse între 40 ºi 80 de lei, punându-li-se în vedere sã intre în legalitate. Însã, pentru a plãti o amendã, este nevoie de act de identitate.

O situaþie ciudatã este ºi cea din Timiºoara. Evidenþele mai mult sau mai puþin oficiale aratã cã în municipiu ºi în comunele aparþinãtoare trãiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre oamenii fãrã identitate, care nu apar nici mãcar în evidenþele maternitãþilor, ºi-au angajat avocaþi pentru a-ºi revendica dreptul la existenþã scripticã. Nu este însã cazul familiilor nevoiaºe din zona Kuncz ºi Fabric.

Conform evidenþei Primãriei, doar în Kuncz 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deþin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilã înscrierea la medicul de familie, gãsirea vreunui loc de muncã sau încasarea unor ajutoare sociale.

Conform unor consilieri locali, o parte din „oamenii inexistenþi” din Kuncz au intrat abuziv în niºte spaþii care nu erau ale lor. Alþii ºi-au construit case fãrã niciun fel de acte. ªi cercul vicios se închide, pentru cã, în lipsa unor acte de spaþiu, nu-ºi pot face acte de identitate.

Reprezentanþii Prefecturii Timiº „au dezbãtut chestiunile legate de emiterea actelor de identitate ºi de obþinerea documentelor de proprietate în cartierul Kuncz, unde persoane de etnie romã domiciliazã în acelaºi

locuinþe de mulþi ani, dar nu îºi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fãrã autorizaþie”, pasând problema la Primãrie. Astfel, Prefectura s-a spãlat pe mâini, trimiþând o „adresã cãtre Primãria Timiºoara, pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de actele de identitate.”

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva însã problema la nivelul Primãriei, pentru cã legea spune clar cã, pentru emiterea cãrþii de identitate, este nevoie de un act de spaþiu.

Iar Primãria, oricât ºi-ar dori sã rezolve problema, nu poate emite autorizaþii post-factum la case construite dupã ureche. „Din punctul meu de vedere, este o problemã care trebuie rezolvatã în primul rând de Ministerul Afacerilor Interne. Nu e normal sã se paseze problema Primãriei. Toþi cetãþenii ar trebui luaþi în evidenþã, chiar dacã nu este posibil sã fie gãsiþi la o adresã.

Identitatea nu trebuie condiþionatã de un act de spaþiu. Statul are mult mai mult de câºtigat dacã îi ajutã pe aceºti oameni sã-ºi facã acte de identitate.

Ar fi preferabil ca autoritãþile sã se implice ºi sã integreze aceste persoane, decât sã nu ºtie absolut nimic despre ele”, spune consilierul local timiºorean ªtefan Constantin Sandu.

Foto TIMPOLIS

A fost nevoie de o campanie televizatã legatã de „copiii fãrã identitate” pentru ca Ministerul Muncii sã-ºi aducã aminte de o problemã care a trenat ºi s-a agravat de la an la an: cea a oamenilor care scriptic nu existã. Sunt români care nu au acte de identitate, întrucât nu dispun de banii necesari pentru a realiza demersurile administrative necesare sau nu au un act de spaþiu valabil – condiþie pentru eliberarea unei cãrþi de identitate. ªi dacã la adulþi, lipsa acestor acte îi priveazã de posibilitatea de a beneficia de prestaþii sociale minime ºi de asigurare medicalã, la copii situaþia e ºi mai complicatã, pentru cã nu pot fi ºcolarizaþi, fiind condamnaþi la o viaþã la fel de rea precum cea a pãrinþilor.

Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale a recunoscut cã „e o problemã” ºi a promis cã va aloca fonduri, în acest an, pentru suportarea cheltuielilor aferente întocmirii actelor de identitate, mãcar în cazul minorilor.

Promisiune care probabil va rãmâne fãrã acoperire, pentru cã acelaºi minister nu ºtie nici mãcar câte persoane ar beneficia de aceastã mãsurã, ºi nici de unde sã le ia. „În ceea ce priveºte existenþa la nivel naþional a unei evidenþe privind neînregistrarea copiilor, precizãm cã instituþia noastrã nu deþine astfel de informaþii”, a declarat ministrul de resort, Rovana Plumb, la o interpelare oficialã. Autorul interpelãrii, deputatul Cornel-George Comºa spune cã, „deºi oficial nu existã date statistice privitor la numãrul copiilor ºi adulþilor din România care nu au documente de identitate, se pare cã, din anumite informãri, aceºtia sunt de ordinul zecilor de mii la nivel naþional”. În opinia acestuia, perpetuarea situaþiei acestor copii ºi chiar adulþi fãrã documente de identitate este extrem de dãunãtoare viitorului societãþii româneºti, fiind un pericol la fel de mare precum scãderea natalitãþii.

Parlamentarul susþine cã „minorii de astãzi fãrã acte nu vor exista practic mai târziu ca adulþi, nu vor putea sã îºi întemeieze o familie sau sã obþinã un loc de muncã. Vor ajunge cu alte cuvinte oameni ai strãzilor, asistaþi social, pentru care statul va fi nevoit sã aloce anual sume importante de bani pentru a-i menþine pe linia de plutire.”

sã le integreze în câmpul muncii. „Scopul proiectului este identificarea acelei zone gri, cum îi spunem noi, a ºomajului. Adicã persoanele care nu apar în evidenþe nicãieri. Nu ºtie nimeni cu ce se ocupã, nu ºtie nimeni de ce nu vor sã munceascã. Sunt întrebãri la care noi o sã aflãm rãspunsurile”, precizau iniþiatorii proiectului. Problema este cã, fãrã acte de identitate, oamenii nu pot fi angajaþi legale, aºa cum impun reglementãrile proiectului, ºi nu sunt prevãzute fonduri suplimentare pentru a ajute oamenii fãrã acte sã capete o identitate în scripte.

În Timiºoara ºi în comunele aparþinãtoare trãiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

8 - 11 ianuarie 2015

Mircea Mihãieº: „ªi în þãrile de gunoi, numai cã nu e Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, profesor universitar la Catedra de Limbã ºi Literaturã englezã a Universitãþii de Vest, redactor-ºef al unei foarte bine cotate reviste de culturã, Orizont, ºi, pânã mai acum doi ani, vicepreºedinte al Institutului Cultural Român. Pe care, alãturi de Horia-Roman Patapievici ºi Tania Radu, l-a dus spre rezultate care i-au atras aplauze din întreaga lume. Mai puþin de la Guvernul României instalat în vara lui 2012. Dar asta este o poveste deja cunoscutã...

La mai bine de doi ani de când Mircea Mihãieº a optat pentru ieºirea din lumina reflectoarelor presei ºi din vizorul celor care înjurã la comandã, ca efect al urii induse de aparatele de partid, concentrându-se mai mult pe scrierea literarã, l-am invitat la un dialog. Despre cãrþile la care lucreazã. Despre prietenia cu Vladimir Tismãneanu, alãturi de care a scris ºase volume. Despre presa de culturã. Despre piaþa de carte. Despre apetenþa în creºtere, din partea unor mase tot mai largi de oameni, pentru vulgaritate, pentru can-can, pentru mediocritate. melania.cincea@timpolis.ro

„Mã ocup acum de analiza unei cãrþi interzise înainte de a fi publicatã” 2014 a fost un an prolific pentru dumneavoastrã, dacã mã gândesc doar la publicarea, în SUA, la Lexington Books, editu-

Da, e o suitã de discuþii pe care leam avut cu Vladimir Tismãneanu, începând cu 1996, din patru în patru ani, corespunzând unui ciclu electoral, despre societatea româneascã, aºa cum am putut-o noi înþelege.

rã a concernului editorial Rowman & Littlefield, a volumului „Metafizica detectivului Marlowe”. La ce lucraþi acum?

Am început, în urmã cu vreun an ºi ceva, o carte. Va fi o carte despre o carte. Într-un fel, ca sã nu mã plictisesc, încerc sã abordez cât mai multe domenii. Ultima mea carte importantã a fost una care a vrut sã fie o sintezã a întregii creaþii a unui mare scriitor, William Faulkner. I-am analizat toate cãrþile dintr-o perspectivã care, spun eu, este originalã. Oricum, a fost un efort de a sintetiza.

Acum fac un efort de a extinde analiza ºi mã ocup de un singur roman, o carte consideratã de mulþi ca fiind cel mai important roman din secolul XX, Ulise, de James Joyce, o carte extraordinarã, o carte-univers, o carte care încearcã sã fie o variantã modernã, plasatã la începutul secolului XX, a Odiseei lui Homer. Dar dacã

acolo aventurile se petreceau timp de zece ani, Joyce a ales sã le condenseze într-o singurã zi, de fapt rãsturnând ideea ºi demonstrând intuiþia cã în lumea modernã miturile sunt degradate. ªi tot ce este eroism în Odiseea, în aceastã Ulisiadã modernistã este invers. Noul Odiseu, pe care îl cheamã Leopold Bloom, e un om oarecare, nu are nimic eroic în el. Soþia lui, Molly, care e noua Penelopã, este de fapt un fel de opus al femeii credincioase din Antichitate, e una care abia aºteaptã sã-ºi înºele soþul – sunt tot felul de aventuri mai mult sau mai puþin la limita pe de o parte a comicului, pe de alta, a pornograficului. Deci, cu asta mã ocup, pentru cã e o carte extraordinarã ºi cu o istorie extraordinarã. Ea a fost interzisã încã înainte de a fi publicatã – e un caz, cred, unic în istorie –, pentru cã se publicaserã mai multe fragmente în niºte reviste din SUA ºi judecãtorii au interzis publicarea ei în primul

“Vladimir Tismãneanu reprezintã nu numai o prietenie, este un reper pentru mine”

cunoscut. Eu, însã, a trebuit atunci sã plec, pentru cã erau evenimentele acelea contondente, purtam ºi barbã pe vremea aceea ºi cred cã, dacã mar fi întâlnit minerii, nu ar fi fost cea mai plãcutã din întâlnirile posibile...

Dar nu, nu am fugit din Bucureºti, aºa s-a întâmplat, eram cu niºte prieteni.

Cu Vladimir Tismãneanu m-am revãzut puþin mai târziu, sfârºit de iulie, început de august 1990, când am fost în America, la Washington, ºi atunci am stat mai mult de vorbã. Se spune cã nu te mai poþi împrieteni

de 24 ani un reper al cetãþii

„Semnul cã tranziþia s-a încheiat fusese faptul cã un preºedinte a putut sã fie reales democratic” Aþi publicat, în 2011, împreunã cu dl Vladimir Tismãneanu, O tranziþie mai lungã decât veacul, un volum-manual de istorie recentã, extrem de consistent ºi ca formã, ºi ca fond, o carte de dialoguri-analizã începute în iarna lui 1996, reunite întâi în Balul mascat (1998), apoi în volumele Încet, spre Europa (2000), Schelete în dulap (2004) ºi Cortina de ceaþã (2008).

„Înjurãturile de care am «beneficiat» au fost stereotipe ºi atât de evident comandate”

Foto Hotnews

Când l-aþi cunoscut pe domnul Vladimir Tismãneanu alãturi de care aþi scris deja ºase cãrþi – Vecinii lui Franz Kafka, Balul mascat, Încet, spre Europa, Schelete în dulap, Cortina de ceaþã ºi O tranziþie mai lungã decât veacul – ºi de care vã leagã o prietenie profundã? În douã etape. Îl ºtiam pe Vladimir Tismãneanu, dupã nume, încã din anii 70. S-a întâmplat chiar sã ºi publicãm în aceleaºi reviste, ca de pildã în Amfiteatru ºi Viaþa Studenþeascã. Dupã 1980, când el a plecat din þarã, l-am ascultat la Europa Liberã, unde mi se pãrea extraordinar felul în care ºtia sã vorbeascã despre comunismul românesc ºi cel internaþional.

De cunoscut efectiv ne-am cunoscut, însã, pe 13 iunie 1990, când el se afla la Bucureºti. ªi eu mã aflam acolo, la o ºedinþã la Uniunea Scriitorilor, lucru de care Vladimir Tismãneanu aflase de la domnul Nicolae Manolescu. ªi i-a spus: „Aº vrea sã-l cunosc pentru cã am citit niºte articole care mi-au plãcut”. Aºa ne-am

rând în SUA, dar imediat, ºi în Anglia.

Timp de zece ani, ea nu a putut fi nici cititã, nici tipãritã în spaþiul limbii anglosaxone. A fost tipãritã la Paris, în 1922.

Cartea s-a oprit, însã, la 2011.

Cum din 2012 s-au petrecut, pe scena politicã româneascã, evenimente majore, v-aº întreba dacã urmeazã o continuare a acestor dialoguri care sã vizeze evenimentele ultimilor ani?

Tranziþia efectivã s-a încheiat, adicã trecerea dintre un anumit tip de societate, puternic etatizatã, cu partid unic ºi cu tot ce mai presupune o societate de tip autoritarist – semnul pentru noi fusese faptul cã un preºedinte a putut sã fie reales democratic ºi asta înseamnã cã, deºi problematice, instituþiile statului funcþioneazã.

Faptul cã noi, în continuare, suntem nemulþumiþi, nefericiþi, ba chiar disperaþi ºi nevrotici nu înseamnã de fapt cã noi nu funcþionãm într-o societate care, mãcar în linii mari, este una de tip occidental, normal, în care libertãþile fundamentale sunt garantate. În aceastã carte, ne ocupãm de evenimente care au început cam din 1990, dar ºi cu mici incursiuni în perioada anterioarã. De ce? Pentru cã era foarte important de înþeles cine sunt personajele care apãruserã pe scena publicã ºi, din acest punct de vedere, Vladimir Tismãneanu este nu numai un partener de dialog extraordinar, dar este o enciclopedie în adevãratul sens al cuvântului. ªtie, ca nimeni altul, toatã istoria Partidului Comunist, nu numai pe a celui roman, a miºcãrii comuniste internaþionale, fiind capabil sã facã tot felul de comparaþii, pe care numai el ºtie sã le speculeze atât bine ºi atât de profund.

dupã o anumitã vârstã. Ba da, te poþi împrieteni dacã ai norocul sã dai peste niºte oameni de o asemenea calitate.

Vladimir Tismãneanu reprezintã nu numai o prietenie, este un reper pentru mine, un om care are o energie incredibilã de a se ocupa de fiecare amãnunt legat de ceea ce se întâmplã nu numai în România, ci ºi în restul lumii. Probabil, ãsta este motivul pentru care îl urãsc atât de mulþi, pentru cã este foarte greu sã intri într-o competiþie cu el. ªi e mai uºor sã denigrezi, sã cauþi pete...

Nici dumneavoastrã nu duceþi lipsã de denigrãri. Eraþi, la un moment dat, în topul celor mai înjuraþi publiciºti.

Da, e adevãrat. Când scriam la Evenimentul zilei, am „beneficiat” de multe, multe înjurãturi – sute de mii, cred, dacã ar fi sã le adun. Nu aº spune cã m-au impresionat din cale-afarã, pentru cã erau atât de stereotipe ºi atât de evident comandate... Nici mãcar nu simþeam cã ar fi o urã sincerã. Era o urã indusã de cãtre aparatele de partid, mai ales partidele astea aºa-zis de stânga, dar care de fapt sunt niºte organizaþii de tip mafiot ºi care nu înþeleg cã existã nu doar necesitatea, ci ºi obligaþia unui pluralism de opinie.

Mã aflam printre cititorii care vã savurau literlamente aceste editoriale pe teme politice, pe teme civice, niºte radiografii foarte precise. Totuºi, publicistul Mircea Mihãieº a

fãcut un pas în spate... În vara lui 2012 am plecat prin demisie de la ICR, împreunã cu HoriaRoman Patapievici ºi cu Tania Radu, dar am continuat sã scriu pânã prin septembrie când, de regulã, îmi luam un concediu. ªi am petrecut acel concediu, apoi m-am apucat de lucruri mai serioase, de literaturã, ºi am tot amânat revenirea. Deci, în principiu, sunt într-o vacanþã foarte lungã, care dureazã de vreo doi ani ºi jumãtate. Cã tot visam la ea – visul meu era sã trãiesc cartea lui Jules Verne, Doi ani de vacanþã . Mãcar din punctul de vedere al scrierii sãptãmânale, mi-am dobândit o vacanþã. ªi savurez ideea, pentru cã din 1990, când a început sã mã intereseze ce se întâmplã în societatea româneascã, am constatat cã, de fapt, nu am avut niciodatã un weekend de om normal. Mereu trebuia sã scriu ceva. Rubricile mele fie trebuiau predate lunea, fie apãreau lunea. ªi, atunci, sâmbãta ºi duminica scriam, ceea ce este, totuºi, destul de anormal.

dialog

8 - 11 ianuarie 2015

7

civilizate existã literaturã mainstream, cum e în România” „Prea încep sã semene lucrurile cu ceva deja cunoscut”

„Sunt un om cãruia cu greu i se poate impune ceva”

Sã ne aºteptãm, totuºi, la o revenire a dumneavoastrã, în publicisticã, dupã aceastã vacanþã julesvernianã?

Nu cred. În primul rând, nu mai am aceeaºi plãcere de a-mi da cu pãrerea despre ceea ce se întâmplã, pentru cã prea încep sã semene lucrurile cu ceva deja cunoscut. E un déja vu destul de obositor, de plictisitor. Pentru mine este limpede cã noi, acum, retrãim niºte experienþe pe care le-am mai avut în 1996. Adicã,

Sunteþi scriitor, critic literar, eseist ºi publicist. În care dintre aceste ipostaze vã simþiþi cel mai bine?

Plec de la ceva care este o caracteristicã a mea. Cel mai mult detest sã aud pe cineva cã se plictiseºte. Eu nu am cunoscut niciodatã acest sentiment – se pare, pentru unii, plãcut, pentru alþii, neplãcut – ºi m-am construit într-un anumit fel încât întotdeauna am ceva de lucru. Când nu sunt la

trãim într-un fel de a doua preºedinþie a lui Emil Constantinescu, în care lucrurile par sã fie calme, pare sã existe un anumit entuziasm, dar de fapt nu se întâmplã nimic, ºi asta va pregãti o revenire, probabil la fel de violentã precum cea din 2000, a aceloraºi forþe care reprezintã contra-progresul, acea stagnare pe care o vedem în foarte multe dintre societãþile închise. Chiar exista, în perioada lui Brejnev, în anii 60 - 70, aºa-numita perioadã a stagnãrii, în care societatea era practic blocatã, iar

problemele erau rezolvate în mod violent, fie printr-o violenþã internã, prin reprimarea disidenþilor, fie printr-o violenþã externã, aºa cum a fost invadarea Cehoslovaciei, în august 1968. Sigur, noi nu suntem o þarã cu veleitãþi imperialiste ºi cuceritoare – vai de capul nostru! –, dar e clar cã ne îndreptãm spre ceva indecis. A fost un adevãrat miracol în 16 noiembrie – cuvântul chiar cred cã are definiþia din dicþionar –, dar dupã aceea nu a mai urmat nimic. ªi nici nu sunt semne cã va urma.

Universitate, sunt la Revista Orizont, când nu sunt la revistã, scriu, citesc, încerc sã fac lucruri sã le spun intelectuale – la care nu ºtiu dacã mã pricep, dar de care mã ocup.

Dacã te organizezi bine, le poþi face pe toate. Sigur, renunþând la aºa-zisele plãceri ale vieþii – nu am mai fost de multã vreme la o bere, nu prea particip la sindrofii, mã enerveazã ºedinþele, inclusiv cele de redacþie. Deci, lucrurile acestea încerc ori sã le dimi-

nuez, cât pot, ori sã le elimin definitiv. Deci, cu o micã organizare se poate face orice, iar de simþit bine, mã simt bine în toate aceste ipostaze, pentru cã, dacã nu ar fi aºa, nu le-aº face. Deºi am o voce blândã, sunt un om foarte încãpãþânat ºi cu greu mi se poate impune ceva. Nu în sensul în care sunt absurd ºi nu accept alte opinii, ci în sensul în care îi las ºi pe alþii sã facã ce vor, dar sã fiu ºi eu lãsat sã fac ce cred eu de cuviinþã.

„Instituþiile locale au o responsabilitate ºi pentru igiena intelectualã a oamenilor”

Foto Ligia HUÞU

Într-un editorial din varã, pe care l-aþi publicat în România literarã, scriaþi cã nu ar fi rãu ca fiecare judeþ sã subvenþioneze serii ale scriitorilor importanþi din zona respectivã. Practic, o propunere fãcutã în clar text autoritãþilor locale...

Era o idee care pleca de la niºte discuþii pe care le-am avut aici, la Timiºoara, la nivelul conducerii Asociaþiei Scriitorilor, cu domnul Cornel Ungureanu, cu Marian Odangiu, cu Adriana Babeþi, pentru cã Banatul este considerat aºa un fel de No Man’s Land cultural, în care nu a înflorit decât cultura minorã, epigrama, cântecul de sarma sau meditaþia post-prânz. Nu e chiar aºa. Pentru cã au fost scriitori dacã nu decisivi, , se spunem, în orice caz, scriitori care ºi-au lãsat amprenta asupra acestui spaþiu. Plecãm de la un exemplu concret al unui scriitor extraordinar, care este Sorin Titel, ºi care a început ca un scriitor experimentalist – primele cãrþi i s-au tradus în Franþa –, dar ulterior s-a întors la spaþiul acesta banatic, despre care a scris patru cãrþi care formeazã o tetralogie extraordinarã. ªi ne gândeam: nu ar fi bine ca, pornind de la acest exemplu ºi luând ºi alte câteva nume – de pildã, Livius Ciocârlie, care nu mai e la Timiºoara, ci la Bucureºti, sau Anghel Dumbrãveanu sau chiar autori care, poate, nu sunt de nivelul marilor scriitori români, dar care reprezintã ceva pentru aceastã parte de þarã –, nu ar fi bine ca ei sã existe într-un fel de colecþie accesibilã prin ºcoli, prin biblioteci, prin instituþii culturale, sã fie accesibilã cât mai multor oameni?

Noi ne plângem întotdeauna cã nu se citeºte. Eu zic cã se citeºte, chiar dacã forma în care citim nu mai e cea tradiþionalã. Se citeºte mult pe internet, se citesc cãrþi copiate, scanate, pdf-izate ºi aºa mai departe. Dar aici era vorba despre o operaþiune de responsabilizare publicã. Pentru cã instituþiile locale – Primãriile, Consilile Judeþene – au, totuºi, o responsabilitate nu numai pentru ceea ce mãnâncã oamenii, ci au o responsabilitate pentru igiena lor moralã, intelectualã.

„Se duce o bãtãlie violentã împotriva acestei memorii culturale, identitare, care ne va costa, evident” Cum preºedinþii de Consilii Judeþene, în majoritatea lor, nu sunt neapãrat cititori ai României literare, a existat vreo reacþie la aceastã propunere a dumneavoastrã?

Nu am avut niciun feedback din partea autoritãþilor locale. Deºi România literarã este o revistã culturalã de mare tradiþie, nu înseamnã cã oamenii care rãspund de soarta þãrii citesc aºa ceva ºi chiar dacã citesc, nu sunt interesaþi, considerând cã e ceva marginal.

Numai cã aceste reviste au jucat – inclusiv în cultura românã – roluri foarte importante. E deja exemplul clasic al colecþiei revistei Contemporanul care a fost dusã, în 1919, la Trianon, ºi arãtatã ca exemplu de continuitate, pentru cã era o revistã în care scriau toþi scriitorii din cele trei zone ale României: Moldova, Transilvania ºi

Muntenia. Deci, ele sunt argumente, inclusiv în aceste bãtãlii simbolice, care sunt tot mai importante într-o vreme în care vedem cã civilizaþia de tip occidental, din care facem ºi noi parte – decisiv, dar cu succes mai mare sau mai mic – pierde teren în faþa fundamentalismelor de tip oriental, pierde teren în faþa corectitudinii politice, care face tabula rasa în primul rând din memoria culturalã. ªi acum, pentru cã facem interviul ãsta în Universitate, un exemplu revoltãtor este cel al unor universitãþi prestigioase americane, care au introdus ca un fel de regulã de fier ca în lucrãrile de licenþã, în cele de doctorat referinþele sã nu fie mai vechi de cinci ani. Nu conteazã cã înainte de acea perioadã s-au scris lucruri extraordinare, nu, ele sunt considerate ca þinând de un fel de recycle bin al istoriei. Or, asta este clar un fel de luptã împotriva memoriei ºi împotriva a ceea ce înseamnã tradiþie. Eu nu sunt un conservator ºi un nostalgic, dar îmi dau seama cã nu poþi sã construieºti nimic dacã nu ai o bazã solidã. Or, aici se duce o bãtãlie violentã împotriva acestei memorii culturale, identitare, care ne va costa, evident.

„Revista Orizont e un fel de Minister de Externe al Banatului” Vorbeaþi despre reviste de culturã. Colaboraþi la astfel de reviste ºi conduceþi una, de 25 de ani, Orizont, o revistã foarte apreciatã, foarte bine cotatã – Asociaþia Revistelor, Imprimeriilor ºi Editurilor Literare i-a decernat titlul de “Revista anului 2012”. Cum reuºiþi sã menþineþi vie apetenþa pentru culturã, din partea publicului?

Da, colaborez la reviste de culturã. Am o rubricã permanentã la România literarã, din 1992 sau 1993, când domnul Manolescu avea o rubricã în aceastã revistã, la pagina 2, o rubricã de polemici puternice, la care a renunþat când a intrat în politicã. Atunci mia cerut mie sã o þin ºi o þin pânã azi.

La Revista Orizont, pe care o conduc împreunã cu Cornel Ungureanu ºi Adriana Babeþi, scriu mai rar, pentru cã nu cred cã asta este misiunea unui ºef de revistã sã se publice pe el. O

revistã de atitudine civicã trebuie sã vorbeascã prin vocile importante, una de culturã vorbeºte prin creatorii ei ºi nu cred cã sunt eu cel mai important creator de culturã din Banat. Prin urmare, misiunea mea la Orizont este sã încerc sã-i ajut pe alþii sã publice.

Aici mi-am asumat un program, ºi anume, miza pe tineri – ºi asta am fãcut din primul moment când, la sfârºitul anului1989, când colegii m-au ales în mod democratic redactor-ºef.

Am vrut ca revista sã fie în principal a tinerilor. Asta nu înseamnã cã nu existã nume importante de scriitori consacraþi – de la Cornel Ungureanu la Paul Eugen Banciu, la Pia Brânzeu, Viorel Marineasa, Daniel Vighi ºi aºa mai departe –, însã oricine se uitã, în orice moment, în Orizont va observa cã cel puþin jumãtate din revistã este scrisã de nou-veniþi, fie cã e vorba de critici, prozatori sau poeþi.

Observ cã încercaþi sã ieºiþi din ecuaþia succesului pe care îl înregistreazã Orizont. Totuºi, nu puteþi face lucrul acesta, pentru cã aveþi un numãr mare de abonamente – probabil, la modul în care merge presa tipãritã în România, în curând veþi concura, la tiraj, cu tabloidele –, aveþi abonamente distribuite în toatã þara, or, Orizont e o revistã de niºã, mai mult, o revistã de culturã.

Media abonamentelor a fost, în 2014, de 7000 pe lunã, iar abonamentele, aºa este, sunt în toatã þara. Iar aici este ceva foarte interesant: mare parte, cred cã peste 50 la sutã din abonamentele noastre, sunt în zona Moldovei, de la Iaºi, Bacãu, pânã în zona Galaþi, chiar puþin din Dobrogea. Mult mai puþine sunt în Transilvania ºi, într-un numãr dezamãgitor, în Banat. Deºi suntem o revistã a valorilor culturale bãnãþene, se pare cã aceste valori nu intereseazã atât de mult aici, la noi acasã, ceea ce e amuzant – parcã am fi un fel de Minister de Externe al Banatului.

E adevãrat, însã, cã aici revista se vinde, într-un tiraj acceptabil, la chioºcuri.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

8 - 11 ianuarie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

Publicitate

publicitate

8 - 11 ianuarie 2015

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

8 - 11 ianuarie 2015

OUG privind modificarea Legii recunoºtinþei necesitã schimbãri la doar câteva zile de la adoptare Legea recunoºtinþei faþã de eroiimartiri ºi faþã de luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei din 1989 a fost modificatã, prin OUG, în ultima ºedinþã de guvern din 2014. În primele zile ale acestui an, Secretariatului de Stat pentru Recunoaºterea Meritelor Luptãtorilor Împotriva Regimului Comunist anunþã, însã, cã recenta OUG va fi modificatã. Întrucât, dintr-o eroare de redactare, rãniþii fãrã grad de invaliditate ºi reþinuþii în Revoluþie erau omiºi de pe lista beneficiarilor de indemnizaþii de revoluþionar.

O versiune modificatã a Legii Recunoºtinþei, cu formulãri ambigue ºi erori de redactare Prin intermediul unui comunicat publicat la începutul acestui an pe pagina de internet a Secretariatului de Stat pentru Recunoaºterea Meritelor Luptãtorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 - 1989 (SSR), secretarul de stat Adrian Sanda anunþã cã “dintr-o regretabilã eroare de redactare a OUG nr. 95/2014, pentru beneficiarii Legii 341/2004 care au calitatea de rãnit, fãrã grad de invaliditate, cât ºi pentru cei care au calitatea de reþinut, a fost omisã plata indemnizaþiei de 1,10, motiv pentru care, în cel mai scurt timp, vom demara procedura de îndreptare a acestei erori”.

Adrian Sanda menþioneazã cã solicitãrile privind obþinerea calitãþii nou prevãzute de lege, aceea de luptãtor cu rol determinant în Revoluþie, vor putea fi depuse dupã apariþia Hotãrârii de Guvern privind Normele de aplicare a OUG 95/2014, acolo urmând sã se regãseascã ºi modelul de cerere care urmeazã sã fie completat ºi sã fie furnizate informaþii cu privire la modalitatea de depunere. Acesta mai spune cã sperã ca în cel mai scurt timp revoluþionarii sã poarte cu mândrie aceastã titulaturã, „iar gratitudinea Statului român sã se reflecte asupra celor merituoºi, adevãrul istoric sã fie

ALTAR Timiºoara propune anularea OUG ªi reprezentanþii ALTAR Timiºoara au amendat modificãrile aduse, la final de 2014, Legii recunoºtinþei 341/ 2004. Unul dintre amendamentele cele mai însemnate se referã la faptul cã, din categoria nou instituitã, de luptãtori cu rol determinant, sunt excluºi luptãtorii rãniþi în Revoluþie, dar care nu au un grad de invaliditate, precum ºi luptãtorii reþinuþi în intervalul 14 - 22 decembrie 1989. Aceastã situaþie, semnaleazã reprezentanþii ALTAR, creeazã premisele unor discriminãri, întrucât, „meritele unora dintre revoluþionari se vor baza doar pe gradul de invaliditate ºi nu pe rolul determinant avut în Revoluþie”.

“Excluderea din rândurile luptãtorilor cu rol determinat – atribuit celor care în perioada 14 - 22 Decembrie 1989 au avut un rol determinant în declanºarea ºi victoria Revoluþiei române, ºi-au pus viaþa în pericol (…), a luptãtorilor rãniþi fãrã grad de invaliditate ºi a luptãtorilor reþinuþi o considerãm un act discriminatoriu, care creeazã grave disensiuni între categoriile de revoluþionari. De asemenea, prin aceasta, meritele unora dintre revoluþionari se vor baza doar pe gradul de invaliditate ºi nu pe rolul determi-

Adrian Sanda

Foto TIMPOLIS

ligia.hutu@timpolis.ro

evidenþiat, iar nedreptãþile sãvârºite sã fie corectate”, conchide Adrian Sanda, în cuprinsul comunicatului în care semnaleazã omiterea de pe lista beneficiarilor de indemnizaþii de revoluþionar a rãniþilor fãrã grad de invaliditate ºi a reþinuþilor.

Postarea comunicatului vine în urma semnalãrii, în scris, a situaþiei, de cãtre voci din rândul revoluþionarilor, care au avertizat, de altfel, ºi asupra existenþei, în textul OUG, a unor formulãri imprecise sau a unor neconcordanþe cu adevãrul istoric. Unul dintre revoluþionarii care a efectuat în scris o analizã a acestui text, avertizând asupra unor formulãri ambigue ºi asupra faptului cã legea prevedea, în noua ei formã, excluderea de pe lista beneficiarilor de indemnizaþii a rãniþilor fãrã grad de invaliditate ºi a persoanelor reþinute, a fost timiºoreanul Marius Mioc.

Revoluþionari ALTAR 89 Timiºoara

nant avut în revoluþie”, este menþionat în comunicatul ALTAR Reprezentanþii ALTAR îºi exprimã dezacordul ºi faþã de alte prevederi ale OUG 95/2014, insistând asupra imperativului respectãrii adevãrului istoric. “În textul ordonanþei se specificã cã Revoluþia Românã din Decembrie 1989 este declanºatã de revolta popularã de la Timiºoara, continuatã în municipiul Bucureºti ºi în alte localitãþi ale României”, spun reprezentanþii ALTAR. Avertizând cã, din punct de vedere cronologic, dupã momentul de debut de la Timiºoara, din 16 Decembrie 1989, s-au ridicat la luptã municipiile Lugoj ºi Arad. În textul documentului citat se atenþioneazã ºi asupra faptului cã se insistã insuficient pe evidenþierea caracterului anticomunist al Revoluþiei Române din Decembrie 1989, fãcânduse referiri la alte acþiuni anticomuniste în contextul menþionãrii revoltei muncitorilor de la Braºov, din 1987. De altfel, calitatea de participant a acestora la acþiunile anticomuniste, se prevede în OUG 95/2014, nu va mai fi atestatã de organismele locale ºi judeþene responsabile pânã acum de acest aspect, ci de o comisie specialã din cadrul SSR. Mai este necesar, de asemenea, subliniazã reprezentanþii ALTAR, sã fie recunoscut oficial momentul de debut

al Revoluþiei din 1989, localizat temporal în 16 Decembrie 1989. În plus, reprezentanþii ALTAR apreciazã cã orice modificare adusã de Guvern Legii recunoºtinþei ar trebui precedatã de formularea, într-o manierã explicitã, a faptului cã, “în forma sa actualã, Legea nr. 341/2004 nu mai corespunde realitãþilor social-politice ºi economice”. Doar o astfel de constatare ar putea reprezenta, potrivit ALTAR, baza schimbãrilor legislative, la oricare schimbare de guvernare. ªi aceasta întrucât, independent de factorul politic, “Legea Recunoºtinþei trebuie sã aducã recunoaºterea definitivã a meritului luptãtorilor revoluþionari în înlãturarea regimului opresiv comunist”.

Referirile care se fac în textul recentei OUG la faptul cã, din acest moment, vor fi recompensaþi material de cãtre Statul român doar luptãtorii cu rol determinat care s-au remarcat prin implicarea lor decisivã în intervalul 14 - 22 Decembrie 1989 au, însã, un caracter restrictiv ºi discriminator, mai apreciazã reprezentanþii ALTAR, ºi pentru cã acestea nu se referã ºi la recunoaºterea meritelor persoanelor care au contribuit la victoria Revoluþiei Române, prin implicarea lor în evenimentele de atunci. Astfel, potrivit ALTAR, aceste persoane ar trebui, la rândul lor, sã fie puse în drepturi în conformitate cu prevederile Legii 341/

2004, procedându-se la eliminarea din rândurile lor a acelora care nu meritã acest titlu.

“Aplicarea greºitã sau abuzivã a prevederilor Legii 341/2004 a dus la multiplicarea numãrului beneficiarilor legii ºi a avut drept consecinþã stoparea plãþilor indemnizaþiilor. Cei care se fac vinovaþi de acest lucru sunt membrii celor douã comisii de aplicare a Legii 341/2004”, mai este precizat în comunicatul ALTAR, în care se subliniazã faptul cã disensiunile apãrute în decursul anilor pe tema acordãrii sau nu a indemnizaþiilor de revoluþionar au fost cauzate în principal de prestaþia deficitarã a celor care s-au succedat, în decursul timpului, la conducerea Secretariatului de Stat pentru Recunoaºterea Meritelor Luptãrorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945 - 1989, care au îngãduit prezenþa pe liste a unor persoane care s-au dovedit a fi impostori. În context, reprezentanþii ALTAR solicitã transparenþã în procesul de elaborare a oricãrui act decizional cu privire la problemele revoluþionarilor .

Mai mult decât atât, pentru soluþionarea situaþiilor discutabile semnalate dupã publicarea OUG 95/ 2014, ALTAR sugereazã douã posibilitãþi de acþiune.

O variantã ar fi anularea ordonanþei de urgenþã la care se face referire ºi elaborarea de urgenþã a uneia noi, care sã cuprindã corijarea aspectelor semnalate mai sus. O altã posibilitate de soluþionare a neregulilor ar consta în corectarea de urgenþã a OUG 95/ 2014 „în articolele care conþin omisiuni majore, în conformitate cu cele enumerate în comunicatul ALTAR-1989 Timiºoara”.

Marius Mioc acuzã modificarea Legii recunoºtineþi, cu formulãri controversate ºi numeroase imprecizii Marius Mioc, care a participat la Revoluþia din Timiºoara, a atenþionat în scris, prin intermediul unor postãri succesive publicate pe blogul personal, asupra numeroaselor imprecizii din cuprinsul OUG 95/2014.

Acesta spune cã o serie de modificãri operate Legii recunoºtinþei nu iau în calcul, pentru a putea distinge în mod just asupra calitãþilor de luptãtor cu rol determinant, complexitatea situaþiilor întâlnite în realitate. Aºa se

face cã textul OUG prevede faptul cã titlul de luptãtor rãnit se va acorda de acum încolo doar persoanelor rãnite ca urmare a utilizãrii armelor de foc sau a tehnicii de luptã de cãtre forþele represive ori prin loviri sau alte violenþe comise de reprezentanþii acestora.

Marius Mioc amendeazã ºi definirea imprecisã de cãtre legiuitor a obiectivelor cu importanþã deosebitã, a cãror ocupare sau apãrare conferã dreptul de a beneficia de titlurile de

de 24 de ani un reper al cetãþii

luptãtor cu merite deosebite, respectiv de luptãtor cu rol determinant. „Opera din Timiºoara, Comitetul Central ºi comitetele judeþene sau municipale ale partidului, Televiziunea, radiodifuziunea «ºi altele asemenea»”, sunã, în percepþia legiuitorului, enumerarea obiectivelor cu importanþã deosebitã. „E bunã ideea de a defini mai exact ce înseamnã «obiectiv cu importanþã deosebitã». Prin lipsa unor precizãri limpezi a putut primarul

Bucureºtiului, Sorin Oprescu, sã primeascã titlul de «luptãtor cu merite deosebite»”, fiindcã a apãrat de teroriºti spitalul la care lucra, alþii – pentru cã au apãrat de teroriºti întreprinderile la care lucrau. Însã adãugirea «ºi altele asemenea» lasã loc la continuarea interpretãrii largi a noþiunii de “obiectiv de importanþã deosebitã”, avertizeazã Marius Mioc, referindu-se la ambiguitatea conþinutã în textul de lege.

actualitate

8 - 11 ianuarie 2015

11

Doi rectori din Timiºoara amendeazã modificãrile cu dedicaþie fãcute în Legea educaþiei O recent adoptatã ordonanþã de urgenþã a Guvernului a modificat, din nou, Legea educaþiei, îngãduind, printre altele, renunþarea, la cerere, la titlurile academice.

Mãsura, luatã la mai puþin de douã sãptãmâni de când premierul Victor Ponta a anunþat cã renunþã la titlul de doctor, dupã acuzaþiile de plagiat, a fost amendatã dur, prin intermediul unei scrisori deschise, de cãtre reprezentanþii unui ONG din Cluj-Napoca. Care le cere rectorilor ºi reprezentanþilor mediului academic sã condamne explicit aceastã modificarea cu dedicaþie a Legii educaþiei. Doi din cei patri rectori din Timiºoara amendeazã aceastã modificare legislativã. ligia.hutu@timpolis.ro

GRAUR: “Un demers care vizeazã exonerarea de rãspundere a premieruluiplagiator” Ordonanþa recent adoptatã de Guvern, prin care se modificã Legea educaþiei astfel încât sã permitã posibilitatea renunþãrii la diplome ºi la titluri academice, a stârnit o serie de reacþii polemice, atât în rândul societãþii civi-

le, cât ºi în rândul reprezentanþilor mediului academic. ªi aceasta cu atât mai mult cu cât discutarea, în ultima ºedinþã de guvern de anul trecut, a textului ordonanþei de urgenþã care sã permitã renunþarea la diplome ºi la titlurile academice a venit la mai puþin de douã sãptãmâni de la momentul în care premierul Victor Ponta a anunþat cã renunþã la titlul de doctor acordat, în 2003, de Universitatea Bucureºti. În urma modificãrii, prin OUG, a Legii Educaþiei, cu scopul de a genera cadrul legal care sã îi permitã actualului premier sã renunþe la titlul de doctor, Grupul pentru Reformã ºi Alternativã Universitarã (GRAUR),o asociaþie din Cluj, care se ocupã cu sprijinirea reformei în învãþãmântul românesc, condusã de fostul profesor universitar Dorin Isoc, care este ºi autor al unei cãrþi despre plagiat, a redactat o scrisoare deschisã adresatã tuturor rectorilor universitãþilor din România, precum ºi academicienilor ºi cercetãtorilor. Prin intermediul scrisorii, le solicitã acestora sã dezaprobe OUG privind renunþarea la titluri ºtiinþifice, argumentând cã acceptarea tacitã a situaþiei îl exonereazã, practic, de rãspundere pe “premierul plagiator”. “Vouã, rectori, membri de senate universitare, academicieni, cercetãtori, intelectuali, ca cetãþeni ai României, pãrinþi, slujitori ai ºcolii, vouã, oameni de oameni, vã adresãm aceste rânduri într-un moment dramatic pentru întreaga lume

academicã: prin ordonanþa de urgenþã privind posibilitatea renunþãrii indivizilor la titluri ºtiinþifice acordate prin lege, autonomia universitarã a fost încãlcatã în mod vulgar ºi suntem în situaþia în care este evident cã politicul doreºte controlul deplin al libertãþii de exprimare ºi creaþie”, se precizeazã în textul scrisorii deschise. În documentul citat este menþionat ºi faptul cã modificarea Legii Educaþiei prin OUG reprezintã, în fapt, o formã de perpetuare a unei fãrãdelegi care a permis acordarea titlului de doctor premierului Victor Ponta, pentru o tezã de doctorat care s-a dovedit a fi un plagiat. Situaþie care acum se doreºte a fi remediatã prin intermediul unui alt abuz, la care instituþiile Statului sunt fãcute pãrtaºe, apreciazã semnatarii scrisorii deschise. “Dacã se trece peste faptul cã în ultimii doi ani instituþii ale statului au acþionat în mod sistematic sub conducerea ºi la bunul plac al unei persoane care se aflã în litigiu evident cu legea pe care a încãlcat-o în mod grav în momentul în care a depus o tezã de doctorat sub condiþia cã i-ar aparþine, tezã care ulterior s-a dovedit a fi plagiatã, ºi cã prin aceasta ar fi în drept sã obþinã un drept garantat de stat se constatã cã aceeaºi persoanã a adus instituþiile statului în situaþia de apãrãtori ai fãrãdelegii. Este de subliniat cã ambiguitatea legii a fost dusã la extrem ºi la absurd prin decizia menþionatã. (…) Acordarea titlurilor ºtiinþifice

Rectorul UVT: “Recenta modificare a Legii educaþiei, o mãsurã care poate deschide o cutie a Pandorei” Rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara, prof. univ. dr.

Marilen Pirtea, spune cã nu susþine renunþarea voluntarã la un titlu academic, cum este cel de doctor: “Nu consider cã este o mãsurã bunã ºi cred cã ea poate deschide o cutie a Pandorei”. Referindu-se la conþinutul scrisorii deschise adresatã de GRAUR reprezentanþilor mediului academic ºi la formularea potrivit cãreia consimþirea tacitã la aceastã recentã modificare, prin OUG, a Legii educaþiei naþionale reprezintã, în fapt, o formã de “atac la adresa educaþiei civice a tineretului”, Marilen Pirtea admite cã “o astfel de mãsurã poate fi consideratã ca fiind un atac la etica educaþiei ºi la sistemul valoric din învãþãmânt”. Însã, adaugã el, modificarea este doar una dintr-un lung ºir: “Toate au contribuit la schimbarea sistemului de valori din învãþãmântul românesc, fiind, fiecare în parte, un atac care a dus la scãderea calitãþii actului educaþional ºi la alterarea reperelor”.

Rectorul UVT spune, însã, cã nu vrea sã intre în zona unor dispute politice pe acest subiect, “susþinute mascat din spate”.

“Nu sunt de acord cu aceastã modificare. Au mai fost, însã,

multe modificãri”, mai afirmã Marilen Pirtea. Adaugând cã este de pãrere cã menirea unui organism consultativ, cum este Consiliul Naþional al Rectorilor, este, printre altele, aceea de a permite organizarea de consultãri prealabile iniþierii unor schimbãri pe care rectorii sunt chemaþi abia ulterior sã le comenteze ºi sã le critice.

“Ce vreau sã spun este cã nu înþeleg de ce rectorii sunt chemaþi mereu sã conteste, sã amendeze modificãri, dar nu sunt consultaþi. De ce nu suntem chemaþi sã contribuim la redactarea unei legi a educaþiei, într-o abordare care sã fie una constructivã?”, spune rectorul UVT. Acesta este de pãrere cã astfel de modificãri ale unei legi de importanþã vitalã, cum este Legea educaþiei, trebuie sã fie abordate într-o manierã detaºatã de influenþele factorului politic ºi concentratã cu precãdere pe obiectivele de interes profesional. ªi lanseazã un apel la consultãri prealabile unor modificãri. “Sigur cã Legea educaþiei este perfectibilã, orice text de lege este. Dar modificãrile care îi vor mai fi aduse se vor dovedi cu atât mai bune cu cât ele vor fi urmare a unei consultãri în foruri nu politice, ci de specialiºti.

Consiliul Naþional al Rectorilor este dispus sã vinã cu propuneri. Am cerut, nu o datã, sã lucrãm împreunã la o nouã lege a educaþiei. Dar organismele consultative, aºa cum este ºi Consiliul Naþional al Rectorilor, trebuie consultate când creezi ceva, nu dupã ce ai creat deja”, explicã rectorul UVT. Acesta precizeazã cã factorii decidenþi din Ministerul Educaþiei, dar ºi decidenþii politici (deputaþii ºi senatorii) ar trebui sã þinã cont de propunerile care vin din zona specialiºtilor din domeniul educaþiei. ªi, mai spune rectorul UVT, ar fi important pentru domeniul educaþiei ca actualul ministru al Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, din calitatea sa de om de educaþie ºi de carte, “sã reziste la presiunile politicului”.

este un atribut inalienabil al universitãþilor ºi al autonomiei academice de care acestea se bucurã prin lege”, se precizeazã în textul scrisorii deschise. În document este menþionat ºi faptul cã “dacã premierul plagiator a fost vreodatã «doctor în drept al Ministerului Educaþiei», atunci Guvernul este în drept sã þinã seama de cererea lui personalã de a renunþa la titlul nedorit ºi sã-i aprobe abandonarea”.

Pervertirea mediului academic este un aspect amendat, de asemenea, de cãtre semnatarii scrisorii deschise adresatã de GRAUR: “Este uºor de constatat cã existã universitãþi în care s-au constituit adevãrate grupuri infracþionale alcãtuite din zeci de persoane conduse nu arareori chiar de rectorii acestor instituþii ºi destinate inducerii în eroare asupra calitãþii ºi bonitãþii academice ale universitãþilor. Prin pune-

rea în circulaþie a unor publicaþii acreditate în mod discutabil de organisme ale Ministerului Educaþiei, aceste persoane, ajunse pe aceastã cale profesori universitari, s-au dovedit a fi autori de lucrãri plagiate care au fost luate apoi în considerare la promovarea lor”.

Membrii GRAUR apreciazã cã o parte din responsabilitatea pentru apariþia pe piaþa ºtiinþificã din România a mai bine de 10.000 de lucrãri plagiate o poartã miniºtrii Educaþiei din ultimii 25 de ani. “Prin analiza temeinicã efectuatã, am constatat cã prin politica dezastruoasã a miniºtrilor Educaþiei din ultimii 25 de ani, în România existã un numãr de cel puþin 10.000 de lucrãri publicate plagiate. Aceste lucrãri aparþin în mod exclusiv unor autori care provin din instituþiile universitare cu funcþii didactice, persoane din cercetare sau persoane care au finalizat teze de doctorat”.

Rector UMF Timiºoara : “Nu e normal sã avem lucrãri de doctorat plagiate” Rectorul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, din Timiºoara, prof. univ. dr. Marius Raica, s-a referit în primul rând la chestiunile de ordin general care þin de situaþia pe care a apreciat-o a fi o crizã valoricã a învãþãmântului superior din România. Acesta a declarat cã apreciazã cã poate opina în cunoºtinþã de cauzã mai cu seamã cu referire la calitatea doctoratelor din domeniul medical: “Nu ºtiu dacã mai conteazã sau nu un punct de vedere pe marginea acestui subiect.

Problema nu e aici. Sigur cã nu e normal sã avem lucrãri de doctorat plagiate. (…) Ce pot eu sã vã spun este cã sunt nemulþumit de calitatea doctoratelor din domeniul medical. Miaº dori mai multã seriozitate ºi mai multã implicare din partea referenþilor de specialitate ºi mai cu seamã a conducãtorilor de doctorat, care constituie, în fapt, în primele filtre. Eu consider cã aceastã chestiune legatã de calitatea ºi corectitudinea doctoratelor depinde mai mult de factorul uman ºi mai puþin de cel legislativ. ªi cã depinde în primul rând de noi sã le facem mai bune”, a declarat rec-

torul UVT Marius Raica. În ce priveºte situaþia actualã din învãþãmântul superior românesc, Marius Raica apreciazã cã sistemul se confruntã cu o crizã valoricã ce dureazã nu de ieri, de alaltãieri, ci de ani ºi ani de zile ºi spune cã agravarea ei se poate petrece lesne, în situaþia precarã în care se aflã învãþãmântul superior românesc. În context, rectorul UMFT a semnalat ºi o chestiune de fond, despre care acesta spune cã s-a dezbãtut în repetate rânduri în Consiliul Naþional al Rectorilor, fãrã sã se poatã ajunge, însã, la un consens : “La câte doctorate avem în þarã, ar trebui ca România sã fie mai bine clasatã în topul clasamentelor internaþionale care ierarhizeazã universitãþile ºi institutele de cercetare în funcþie de diverse criterii ºtiinþifice”. Aceste criterii de care se þine cont la întocmirea clasamentelor internaþionale sunt reprezentate de numãrul de publicaþii, numãrul de colaborãri internaþionale care îi angajeazã pe cercetãtorii români, în calitate de co-autori ai unor lucrãri ºtiinþifice, alãturi de cercetãtori strãini, impactul în domeniu al studiilor

elaborate, publicarea în reviste ºtiinþifice internaþionale bine cotate. “În aceastã privinþã existã, însã, o mare discrepanþã”, mai spune prof. univ. dr. Marius Raica, adãugând cã doctoratul, fiind o lucrare ºtiinþificã menitã sã aducã o contribuþie originalã, ar fi firesc sã se diferenþieze calitativ de ceea ce rectorul UMF Timiºoara a desemnat a fi lucrãri ºtiinþifice destinate apariþiei în publicaþii de interes local sau stradal.

Pânã la momentul închiderii ediþiei, nu am putut sã îi contactãm telefonic, pentru formularea unor puncte de vedere, pe rectorii UPT, prof. univ. dr. Viorel ªerban, ºi al USAMVBT, prof univ. dr. Paul Pârºan.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

8 - 11 ianuarie 2015

Scoaterea Penitenciarului „Popa ªapcã” în afara Timiºoarei, respinsã la adoptarea bugetului pe 2015 Printre multiplele amendamente legate de investiþii în Timiº respinse pe bandã rulantã la adoptarea bugetului pe 2015 se numãrã ºi un proiect cu vechime, vehiculat de ani buni. Acesta nu primeºte bani, deºi existã o unanimitate de pãreri cã este oportun – ºi pe plan local, ºi la nivel central.

Este vorba despre scoaterea din oraº a Penitenciarului Timiºoara, prin amenajarea unei clãdiri corespunzãtoare lângã municipiu, ºi utilizarea spaþiului de pe strada Popa ªapcã pentru alte scopuri, considerate prioritare pentru oraº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect de 22,5 de milioane de lei La ºedinþa Camerei Deputaþilor în care s-a discutat Legea bugetului pe anul viitor, printre puþinele amendamente privitoare la Timiº susþinute în plen a fost ºi cel care prevedea externalizarea Penitenciarului Timiºoara. Astfel, un deputat care nu e de Timiº, ci de Satu Mare, Andreea Paul, a propus suplimentarea bugetului Ministerului Justiþiei cu suma de 22,5 milioane de lei pentru construcþia unui nou penitenciar în afara Timiºoarei. Amendamentul a fost respins cu 30 de voturi “pentru” ºi 119 “împotrivã”, deºi de ani de zile, ºi pe plan local ºi central

O dorinþã perpetuatã de ani de zile

Penitenciarul Timiºoara se vorbeºte despre oportunitatea ºi necesitatea acestui proiect.

“Deja este vorba de politici europene, care impun ca aceste unitãþi de detenþie sã nu mai rãmânã în zonele centrale ale oraºelor. De multã vreme s-a discutat ºi la Bucureºti cã e nevoie de scoaterea penitenciarului în afara oraºului ºi, deºi începând cu anul 2000, s-au mai realizat unele amenajãri pentru ca penitenciarul sã se apropie de cerinþele europene, tot nu are ce sã caute acolo”, spune arhitectul Radu Radoslav, fost ºef al Direcþiei de Urbanism a Primãriei Timiºoara. În opinia sa, Primãria ar trebui sã ia în considerare inclusiv accesarea unor fonduri europene, pe Polul de creºtere Timiºoara, pentru materializarea acestui proiect amânat de

la an la an. “Un oraº ca Timiºoara ar avea nevoie de spaþiu în acea zonã ºi, cu siguranþã, trebuie sã aibã o listã de prioritãþi, astfel încât s-ar gãsi rapid întrebuinþãri. De altfel, imobilul de pe Popa ªapcã nici nu a fost conceput pentru acest scop, fiind la început bazã militarã.

Penitenciarul a fost amenajat acolo la pleznealã, ca multe alte lucruri din Timiºoara”, susþine Radu Radoslav.

Acesta îºi aminteºte cã în 1984 Nicolae Ceauºescu a dorit amenajarea Centrului Civic Socialist în Timiºoara, în spatele Hotelului Continental, cã s-a fãcut un concurs de soluþii propuse de arhitecþi ºi cã propunerea sa a vizat tocmai spaþiul Cazarmei Oituz – Popa ªapcã. Deºi atunci a existat o indignare a structurilor de partid ºi de stat

Radu Radoslav cu privire la aceastã locaþie propusã, a existat ºi un efect benefic. Dupã survolarea zonei cu elicopterul s-a realizat actualul bulevard al Antenei, care este o continuare la strada Popa ªapcã. Oricum, nici atunci ideea penitenciarului în centru nu îi încânta pe edilii locali.

Despre mutarea Penitenciarului Timiºoara în afara oraºului s-a discutat destul de mult, inclusiv în 2012, în perioada campaniei electorale, actuala conducere a Primãriei continuând sã susþinã acest proiect ca unul prioritar pentru oraº. Dupã adoptarea succesivã a bugetelor anuale, când Timiºoara nu a primit bani de la Guvern pentru niciuna dintre investiþiile promise electoratului, a devenit clar faptul cã acest proiect nu se va materializa nici mãcar prin alocare de fonduri pentru documentaþiile preliminare.

Totuºi, Primãria nu este dispusã sã renunþe la idee.

Petiþii s-au fãcut ºi la Primãrii ºi pe diverse portaluri de administraþie pentru externalizarea Penitenciarului. „Domnule primar, vã rog sã scoateþi penitenciarul afarã din oraº.

Puºcãriaºii ocupã unul dintre cele mai bune terenuri din oraº. Vã rog sã îi mutaþi în afara oraºului ºi sã folosiþi acel teren la ceva folositor timiºorenilor care vã plãtesc impozitele”, se menþiona într-una din aceste petiþii.

Primarul Nicolae Robu a rãspuns cã este de acord, dar menþiona cã, pe de o parte, aceasta este o decizie ce trebuie luatã la nivel central, iar, pe de altã parte, o vorba ºi despre transferul cãtre Timi-

Nicolae Robu ºoara al terenurilor respective. „Am avut o întâlnire cu parlamentarii, cãrora le-am transmis o listã cu solicitãrile noastre pentru Timiºoara ºi unul dintre puncte era ºi mutarea penitenciarului afarã din oraº.

Din pãcate, nu s-a rezolvat nimic deocamdatã, dar eu nu voi renunþa la aceastã idee”, a mai rãspuns edilul Timiºoarei. ªi Ministerul Justiþiei încã din 2011, preciza, prin vocea ministrului de atunci, Cãtãlin Predoiu, cã Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor trebuie sã gãseascã soluþii pragmatice ºi rapide pentru scoaterea unitãþilor de penitenciar din centrul oraºelor în afara acestora, cum este cazul la Cluj Napoca. Cooperarea cu Ministerul Apãrãrii Naþionale era vãzutã ca un sprijin în gãsirea unor soluþii.

Judecãtoria Jimbolia, o propunere aberantã Despre construcþia de noi penitenciare se discutã în contextul în care, la nivel naþional, creºterea numãrului de deþinuþi creeazã probleme din punct de vedere al spaþiilor insuficiente. Pânã acum, însã, în Timiº nu s-au gãsit decât soluþiile de transformare a unor sedii de instanþã neutilizate în penitenciare urbane, mai precis, secþii externalizate ale Penitenciarului Timiºoara. “În contextul supraaglomerãrii unitãþilor penitenciare, sunt vizate pentru transformare în locuri de detenþie clãdiri ºi spaþii aflate în administrarea Ministerului Justiþiei sau a Ministerului Public în care au funcþionat organe judiciare ºi au fost dezafectate sau care au fost construite în acest scop ºi nu au fost utilizate ca atare”, se aratã într-un punct de vedere recent, al Ministerului Justiþiei.

Oficiali ai Justiþiei mai spun cã reprezentanþii ANP au vãzut ºi analizat mai multe imobile ºi ansambluri de clãdiri din Timiº, Caraº-Severin, Constanþa, Maramureº, Dolj, Giurgiu, Vaslui ºi Prahova, în care au funcþionat Judecãtorii sau care au fost construite în acest scop , dar care nu au funcþionat ca atare.

Dintre acestea, interes a prezentat sediul fostei Judecãtorii Jimbolia ºi al Parchetului aferent care ar putea fi transformat în secþie exterioarã a Penitenciarului Timiºoara. Tot reprezentanþi ai Ministerului Justiþiei mai spun cã, întrucât sediile respective se aflã în administrarea Ministerului Public, ANP a adresat un memorandum procurorului general, pentru a sprijini demersul de preluare în administrare a imobilului din Jimbolia.

Pe plan local se susþine însã cã ipoteza mutãrii penitenciarului la Jimbolia nu are niciun fundament, întrucât la Jimbolia ar putea fi cazaþi aproximativ 70 de deþinuþi, or, la Penitenciarul Timiºoara sunt închiºi în prezent aproximativ o mie de deþinuþi. În plus, conform unor surse din ANP, pentru ca respectivul imobil sã devinã unitate de detenþie ar fi nevoie de investiþii consistente, pentru securizarea ºi adaptarea clãdirii, investiþii estimate la cel puþin 300.000 de euro.

Marea problemã este cã nu se ºtie finalitatea clarã a acestei investiþii. ªi aceasta deoarece recomandãrile ºi practicile vest-europene cer scoaterea unitãþilor de detenþie nu doar din zo-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nele centrale ale oraºelor, ci, în general, din perimetrele urbane. Or, la Jimbolia, imobilul vizat este chiar în centrul localitãþii. Astfel, Ministerul Justiþiei s-ar putea trezi în situaþia ca, dupã ce investeºte în acest imobil, pentru adaptarea sa la destinaþia de penitenciar, sã nu-l poatã folosi, în urma unor directive europene care interzic funcþionarea unitãþilor de detenþie în zona centralã a oraºelor. În ultimii ani, oficialilor Ministerului Justiþiei li s-a atras de nenumãrate ori atenþia asupra situaþiei ciudate de la Jimbolia, unde s-au investit sume foarte mari pentru realizarea unui sediu pentru Judecãtorie, deºi instanþa nu a fost înfiinþatã vreodatã. Iniþiativa Ministerului Justiþiei de înfiinþare a unei unitãþi de detenþie în zona centralã a oraºului nu este însã agreatã de Primãria Jimbolia. Încã din urmã cu câþiva ani, conducerea Primãriei Jimbolia preciza cã a cerut insistent, prin adrese repetate, sã îi fie transferat acest imobil care se degrada, dorind sã amenajeze aici o creºã.

Rãmâne de vãzut, în acest sens, care va fi finalitatea intenþiilor de externalizare a Penitenciarului Timiºoa-

Imobilul în care a funcþionat Judecãtoria Jimbolia ra, prin construcþia unui imobil nou.

Dacã Ministerul Justiþiei s-a arãtat a fi foarte econom cu repartizarea de fonduri, cu totul altfel stau lucrurile cu alte investiþii din judeþ, cum e cazul Centrului de pregãtire al magistraþilor din Giroc. Începând din 2007, timp de doi sau trei ani, Cãminul magistraþilor, de la Giroc, a fost invocat în mod constant ca unul dintre motivele principale pentru care aparatul propriu al CSM avea

nevoie de mai mulþi bani, cheltuielile instituþiei fiind majorate cu 50 sau 60% sau chiar 100%, de “Bugetul aparatului propriu anual a crescut corespunzãtor fondurilor alocate pentru finalizarea reparaþiilor capitale la Cãminul pentru pregãtirea judecãtorilor ºi procurorilor, situat în comuna Giroc, judeþul Timiº”,se preciza într-unul din rapoartele de activitate ale CSM. Pentru acest centru s-au cheltuit aproape trei milioane de lei.

special

8 - 11 ianuarie 2015

13

Instanþe din Timiº, campioane la termene de judecatã lungi l Noile coduri par sã fi complicat lucrurile, în loc sã le simplifice Judecãtor Cristi Danileþ: “Trecem printr-o etapã de pionierat”

În Timiº, justiþiabilii încã nu simt efectele benefice ale implementãrii noilor coduri Civile ºi penale, ºi a codurilor de procedurã aferente care par sã fi dus la lungirea termenelor de judecatã, ºi, în consecinþã, ºi a proceselor, instanþele din judeþ numãrându-se printre cele care stabilesc cele mai lungi termene de judecatã din þarã, conform Inspecþiei Judiciare.

Judecãtorul Cristian Danileþ apreciazã cã aceastã prelungire a termenelor de judecatã nu are atât de mult legãturã cu numãrul insuficient al judecãtorilor, cât cu aplicarea noilor proceduri ale codurilor.

“Trebuie respectate niºte termene prevãzute de legislaþie ºi existã un deficit în ceea ce priveºte administrarea probelor. Expertizele pot dura foarte mult, ºi acest lucru duce la prelungirea proceselor. În þarã, în momentul de faþã, avem un numãr de judecãtori care se apropie de cel optim. Totul e ca judecãtorii sã se obiºnuiascã cu noile proceduri, pentru cã perioada pe care o traversãm acum este una de pionierat”, mai spune Cristian Danileþ.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Termene lungi, probleme vechi Inspecþia Judiciarã a publicat recent un raport realizat în urma verificãrilor întreprinse la nivel naþional cu privire la intervalului de timp la care este stabilit primul termen de judecatã, în dosarele înregistrate dupã intrarea în vigoare a noilor coduri.

Au fost identificate instanþe în cazul cãrora s-a constatat cã intervalul de timp la care este stabilit primul termen de judecatã depãºeºte o duratã apreciatã ca fiind rezonabilã, iar Curtea de Apel Timiºoara ºi o parte din instanþele subordonate au fost nominalizate cu termene destul de lungi, care prelungesc, mai departe, procesele.

Potrivit Inspecþiei Judiciare a CSM, durata medie a termenului stabilit pentru verificarea cererii de chemare în judecatã variazã, în instanþele din Timiº, între 2 ºi 30 de zile, iar durata media a primului termen de judecatã, între 30 ºi 90 de zile.

Printre cauzele identificate ca având o contribuþie majorã la aceste interval mari de timp se numãrã volumul mare de dosare înregistrate raportat la numãrul de judecãtori sau de personal auxiliar, încãrcãtura de dosare pe judecãtor, ce depãºeºte media naþionalã, numãrul mare de dosare având acelaºi obiect (cereri de încuviinþare a executãrii silite, plângeri contravenþionale, litigii privind: taxe de poluare, de înmatriculare fãrã taxã, timbru de mediu, radieri societãþi comerciale, litigii de muncã, asigurãri sociale), existenþa simultanã pe rolul aceluiaºi complet de judecatã atât a cauzelor cãrora le sunt aplicabile dispoziþiile vechiului coduri, cât ºi a celor care intrã sub incidenþa noilor dispoziþii procesuale, fluctuaþia de judecãtori, reflectatã în reducerea numãrului completurilor ºi modificarea permanentã a structurii acestora, ºi, nu în ultimul rând, perioada vacanþei judecãtoreºti în care sunt configurate doar completurile de vacanþã, cãrora le sunt alocate numai cauzele considerate urgente, conform dispoziþiilor regulamentare.

“Rezultatul verificãrilor efectuate evidenþiazã cã modalitatea de implementare a dispoziþiilor legale ºi regulamentare, dupã intrarea în vigoare a Noului Cod de procedurã civilã, prin raportare la intervalul de timp stabilit ca datã recomandatã, precum ºi la primul termen de judecatã fixat, în cazul anumitor instanþe, lipseºte de eficienþã însuºi scopul

urmãrit prin adoptarea noilor dispoziþii legale, acela de reducere a duratei procedurilor civile”, este concluzia Inspecþiei Judiciare, raportatã la instanþele din Timiº.

Multe dosare ºi probleme de personal Schimbarea “metodologiei” de lucru s-a suprapus, în Timiº, peste o încãrcãturã de dosare foarte mare raportatã la numãrul de judecãtori, ºi peste o serie de probleme mai vechi identificate în sistem.

Conform ultimului raport privind starea Justiþiei, ca ºi în anii anteriori, Timiºoara se numãrã printre curþile de apel care au un numãr foarte mare de cauze de soluþionat comparativ cu celelalte, respectiv 29.998 de cauze, faþã de 22.558 în anul anterior. În ceea ce priveºte încãrcãtura pe judecãtor, Curtea de Apel Timiºoara se claseazã pe locul trei pe þarã, prima poziþie fiind ocupatã de Curtea de Apel Alba Iulia, cu 1915 dosare pe judecãtor (2.030 de dosare pe judecãtor în anul anterior), urmatã de Curtea de Apel Târgu Mureº, cu 1.861 dosare pe judecãtor (1.670 cauze pe judecãtor în anul anterior) ºi Curtea de Apel Timiºoara, cu 1.790 dosare pe judecãtor (1.352 cauze pe judecãtor în anul anterior).

“Curtea de Apel Alba Iulia înregistreazã o schemã de 45 posturi cu 42 în medie ocupate efectiv, necesitatea suplimentãrii schemei fiind evidentã. De asemenea, la nivelul Curþii de Apel Târgu Mureº a existat un deficit de patru judecãtori, în timp ce la Curtea de Apel Timiºoara deficitul a fost de ºase judecãtori în medie.

Dacã întrega schemã ar fi fost ocupatã, încãrcãturile pe judecãtor ale celor douã curþi ar fi scãzut la 1.590 de cauze, cu mult sub pragul actual ºi mult mai aproape de media naþiona-

lã”, se aratã în Raportul privind starea justiþiei, întocmit de cãtre CSM. Conform ultimelor date fãcute publice de cãtre Judecãtoria Timiºoara, anual, pe rolul instanþei sunt înregistrate peste 39.000 de cauze, dintre care marea majoritatea cauze civile ºi aproximativ 4.000 de cauze penale. Acestor dosare li se adaugã un stoc de 11.000 de dosare preluate din anii precedenþi.

La Tribunalul Timiº sunt rol peste 31.000 de dosare, existând un aport important de cauze, în special penale, în fiecare an. Deocamdatã, însã, nu existã soluþii eficiente pentru degrevarea instanþelor de numãrul extrem de mare de dosare. “Dacã în alte þãri s-au identificat soluþii pentru a surmonta impactul acestor dosare asupra volumului de muncã al magistraþilor, în România lucrurile sunt încã extrem de complicate, managementul diferenþiat de caz fiind un concept insuficient cunoscut ºi deloc implementat. Acesta presupune separarea dosarelor de rutinã, repetitive, redundante, de cele care vizeazã controversele reale ºi a cãror soluþionare de cãtre judecãtor aduce plus valoare. Ideea ar fi aceea cã, odatã ce a fost stabilit cã o practicã guvernamentalã este ilegalã sau neconstituþionalã, acþiunile persoanelor care solicitã îndreptarea ar trebui procesate la lot, deoarece rãspunsurile la plângerile lor vor fi identice sau foarte apropiate. Acelaºi lucru este valabil ºi în cazul plângerilor multiple, redundante care nu sunt admise”, spun magistraþii Curþii de Apel Timiºoara.

Judecãtorii Curþii de Apel Timiºoara mai spun cã, întrucât nu toate soluþiile posibile pentru rezolvarea acestui tip de cauze repetitive sunt îngãduite de normele procedurale româneºti, iar alte soluþii, deºi permise, nu sunt la îndemâna magistraþilor, ci a instituþiilor publice guvernamentale, dar, deopotrivã, nu sunt agreate, la nivelul Curþii de Apel Timiºoara s-a

imaginat, pentru rezolvarea proceselor, încheierea unui protocol cu Direcþiile Judeþene ale Finanþelor Publice Arad, Timiº, Caraº-Severin, respectiv administraþiile publice locale din cele trei judeþe. Protocoale prin care acestea sã se oblige sã standardizeze maniera de adresabilitate, prin standardizarea întâmpinãrilor ºi a motivelor de recurs, în timp ce instanþele sã standardizeze hotãrârile care urmeazã a fi pronunþate în cauzã.

Proiectul, deºi agreat de ambii parteneri, nu s-a mai concretizat din cauza “regionalizãrii” fãcute, în avanpremierã, în structurile subordonate Ministerului de Finanþe.

“Deºi la aceste discuþii a existat o disponibilitate totalã, dat fiind cã mãsura preconizatã era de naturã sã reducã cheltuielile umane ºi materiale generate de un mod de lucru neunitar – din motive de schimbãri la vârf în cadrul unor Direcþii ale finanþelor publice judeþene, protocoalele în discuþie nu s-au încheiat”, precizeazã reprezentanþii Curþii de Apel Timiºoara.

S-a sperat, totodatã, ca prin mediere sã se reducã numãrul de dosare care ajung în instanþã. Legiferatã ca profesie în urmã cu aproape zece ani, medierea a parcurs paºi timizi pânã când a fost instituitã ca o etapã obligatorie în rezolvarea litigiilor, în ideea de a degreva instanþele sufocate de un numãr tot mai mare de dosare. În momentul de faþã, conform tabloului mediatorilor, în Timiº existã 466 de mediatori. Dintre aceºtia au drept de exercitare a profesiei 441 de mediatori ºi 25 au activitatea suspendatã. Medierea a fost recomandatã nu o datã ca o alternativã mult mai ieftinã faþã de instanþã. De exemplu, pentru un divorþ simplu, fãrã minori, este indicatã o taxã de 300 - 400 de lei. Printre cei care au obþinut dreptul de a profesa ca mediator sau urmeazã sã-l obþinã se numãrã avocaþi ºi chiar notari din Timiºoara.

Avocat Lazãr Gruneanþu: “Dacã înregistrez o cauzã în ianuarie, pot primi termen în iunie” Avocatul Lazãr Gruneanþu, de la Baroul Timiº, spune cã la nivelul instanþelor din judeþ se remarcã o lungire a termenelor stabilite în procese, fenomen accentuat dupã intrarea în vigoare a noilor coduri.

“Se invocã aceleaºi chestiuni legate de aplicarea noilor coduri. Unele motivaþii de acest gen sunt justificate, altele sunt doar un fel de a se ascunde sub pulpana aplicãrii noilor coduri. Adevãrul e cã dacã înregistrez o cauzã în ianuarie, pot primi termen în iunie. Este adevãrat cã sunt aceste proceduri preliminare în care se fac întâmpinãri, se strâng probe, se realizeazã expertize, lucru care uºureazã ulterior felul în care decurge procesul. Însã dureazã foarte mult pânã se ajunge la primul termen al procesului”, precizeazã avocatul timiºean.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

8 - 11 ianuarie 2015

Dupã doi ani de ping-pong politicianist

Cinci milioane de lei din o sutã, primiþi de la Guvern, pentru Spitalul de Copii Timiºoara Un proiect medical de interes major, victimã a unui cinic joc politic

Foto TIMPOLIS

La capãtul a mai bine de doi ani de aºteptãri neîmplinite ºi de promisiuni neonorate ºi dupã ce a fãcut obiectul unui veritabil pingpong politicianist între reprezentanþii Puterii ºi ai Opoziþiei, proiectul construirii noului corp de clãdire a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” a primit primii cinci milioane de lei de la buget. Suma, care reprezintã a douãzecea parte din valoarea totalã estimatã a investiþiei, a fost viratã în contul Primãriei Timiºoara la finalul lui 2014. Suma figura în Legea bugetului de stat pe 2014 ºi, anterior, a fost promisã Timiºoarei ºi în anul 2013.

Când nicio parte din banii promiºi nu au ajuns, însã, aici.. ligia.hutu@timpolis.ro

5 milioane de lei de la Guvern, dupã mai bine de doi ani de aºteptare Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a anunþat recent, prin intermediul unei postãri pe contul sãu de facebook cã, la puþin timp înainte de încheierea anului 2014, Guvernul a virat, în sfârºit, în contul Primãriei Timiºoara, suma de cinci milioane de lei. Sumã care reprezintã o parte din contribuþia asumatã de cãtre Guvern la finanþarea lucrãrilor la noul corp de clãdire a Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu”. În mesajul publicat de primarul Timiºoarei cu doar o zi înainte de sfârºitul lui 2014 este precizat faptul cã informarea timiºorenilor cu privire la îndeplinirea de cãtre Guvern a acestei promisiuni, care a fost asumatã încã din perioada de campanie electoralã pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, este, în egalã mãsurã, expresia unui gest de fair-play ºi confirmarea unei promisiuni: „(...) Pe parcursul anului 2014, am declarat, în repetate rânduri, cã Guvernul PSD, condus de Victor Ponta, nu a dat niciun leu pentru Timiºoara, menþionând cã, dacã situaþia se va schimba, voi fi primul care va face cunoscut acest lucru. Ei bine, în sfârºit, Guvernul a virat în contul Primãriei Timiºoara suma de cinci milioane lei, apro-

batã de la începutul anului prin Legea bugetului pe 2014, pentru Noul Corp al Spitalului de Copii. Evident, faptul nu poate decât sã ne bucure”, a scris edilul Timiºoarei.

Prin intermediul aceluiaºi mesaj, primarul Timiºoarei solicitã includerea noului corp de clãdire a Spitalului Clinic de Copii „Louis Þurcanu” pe lista obiectivelor din Planul Naþional de Investiþii. ªi, mai adaugã edilul, þinând cont de faptul cã valoarea totalã estimatã a investiþiei de la Spitalul de Copii se ridicã la aproximativ 100 de milioane de lei, Guvernul ar trebui sã comunice public care este suma totalã cu care se angajeazã sã contribuie la finalizarea acestui proiect, precum ºi modul în care reprezentanþii Guvernului îºi propun sã eºaloneze respectiva sumã pe ani bugetari. ªi aceasta pentru a putea permite Primãrie Timiºoara sã îºi eºaloneze, la rândul sãu, investiþiile. În plus, mai noteazã Nicolae Robu, adresând, în felul acesta, o provocare Guvernului României în ceea ce priveºte implicarea în proiectul noului corp de clãdire a Spitalului Clinic de Copii, „pentru 2015, ne aºteptãm din partea Guvernului, pentru obiectivul în discuþie, la cel puþin 20 de milioane de lei”.

“Aºteptãm sã vedem inclusã în Master Plan-ul pe Transporturi Centura Sud a Timiºoarei” În plus, primarul Timiºoarei reitereazã ºi o solicitare referitoare la un alt obiectiv de interes major pentru Timiºoara ºi pentru timiºoreni: Centura Sud. Despre care edilul consemneazã cã se aºteaptã includerea ei în Master Plan-ul General de Transporturi al României, aºa cum a promis, în perioada de campanie electoralã, prezidenþiabilul de atunci, actualul premier Victor Ponta, ºi ministrul Transporturilor, Ioan Rus. „Dacã tot veni vorba de Guvern, reamintesc cã aºteptãm sã vedem inclusã în Master Plan-ul pe Transporturi Centura Sud a Timiºoarei, omisã iniþial ºi realizarea ei cât mai grabnicã”, a notat edilul Nicolae Robu solicitarea adresatã Guvernului în calitate de reprezentant al timiºorenilor.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Informaþia potrivit cãreia, la finalul anului 2014, Guvernul României a virat Primãriei Timiºoara o parte din suma promisã ca sprijin pentru realizarea lucrãrilor la noul corp de clãdire al Spitalului de Copii este doar o primã promisiune îndeplinitã dintr-un lung ºir de promisiuni, cel mai adesea conotate electoral, care au fost fãcute pe marginea acestui subiect în decursul ultimilor mai bine de doi ani.

Prima datã când s-a evocat în mod oficial posibilitatea implicãrii Guvernului în susþinerea cu fonduri a proiectului vizând construirea unui nou corp de clãdire pentru Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” a fost în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, atunci când fostul viceprimar PSD al Timiºoarei, Sorin Grindeanu, actual ministru al Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale, candida pentru a obþine un mandat de deputat în Parlamentul României, pe listele USL, din partea PSD Timiº.

Campania iniþiatã atunci de deputatul Sorin Grindeanu a fost intitulatã „Da! Reuºim”. Dar, în pofida promisiunilor asumate atunci, anul 2013 s-a încheiat fãrã ca Spitalul de Copii din Timiºoara sã primeascã vreun ban din partea Guvernului USL nou instalat la putere. Motivul invocat oficial a fost acela cã, deºi deputatul PSD Sorin Grindeanu, susþinut de europarlamentarul PSD Daciana Sârbu, ar fi reuºit sã obþinã, pentru 2013, o parte din banii necesari realizãrii proiectului, Primãria Timiºoara nu a reuºit sã finalizeze la timp proiectul tehnic în vederea organizãrii licitaþiei ºi demarãrii propriu-zise a execuþiei lucrãrilor.

De cealaltã parte, însã, edilul Timiºoarei a apreciat, la momentul când a anunþat cã a fost finalizat proiectul tehnic de execuþie, cã acesta este un record de eficienþã din partea echipei tehnice din Primãrie, þinând cont de complexitatea proiectului.

Pe parcursul lui 2013, disensiunile din sânul USL s-au accentuat, aºa încât, la jumãtatea lunii februarie 2014, PNL îºi anunþa ieºirea de la guvernare, marcând, în acelaºi timp, ruperea alianþei electorale USL. Devenit din acel moment parte a Opoziþiei, edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a catalogat public promisiunile legate de finanþarea, în 2013, de cãtre Guvern, a lucrãrilor la noul corp de clãdire a Spitalului de Copii drept „o ºmecherie politicianistã” ºi nu a pregetat apoi sã semnaleze public, în mai multe rânduri, faptul cã, în perioada care s-a scurs de la preluarea puterii de

Nicolae Robu cãtre USL ºi, ulterior, de cãtre PSD, Timiºoara ºi judeþul Timiº au primit din partea Guvernului României zero lei de la bugetul consolidat de stat pentru realizarea obiectivelor majore asumate în faþa cetãþenilor.

La jumãtatea lunii aprilie 2014, etapã care a premers campania electoralã pentru alegerile europarlamentare din luna mai, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu ºi deputatul PSD Sorin Grindeanu au readus public în discuþie posibilitatea de a obþine fonduri de la Guvern pentru obiectivul menþionat, insistând, însã, cã aceasta va fi posibil doar cu condiþia ca echipa din cadrul Primãriei Timiºoara ºi primarul Timiºoarei sã îºi facã datoria la timp în ceea ce priveºte preparativele pentru începerea lucrãrilor de construcþie propriu-zise.

Fãrã a miza pe vreun sprijin concret din partea Guvernului ºi reiterând public versiunea Primãriei, potrivit cãreia preparativele de ordin administrativ ºi procedural au fost finalizate eficient, edilul Timiºoarei a dat, la jumãtatea lunii mai, semnalul de începere a lucrãrilor pe ºantierul de lângã clãdirea Spitalului de Copii.

Din acel moment, polemicile legate de neonorarea de cãtre Guvern a promisiunilor asumate faþã de timiºoreni au dobândit o nouã turnurã, o datã cu menþionarea publicã a faptului cã, dat fiind momentul propriu-zis de debut a lucrãrilor, trebuia acum identificatã ºi o variantã de obþinere a fondurilor oferite de Guvern. Aceastã variantã a constat în includerea pe traseul banilor guvernamentali a unei instituþii locale – Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, cu rol de intermediar – care urma sã preia devizele cheltuielilor efectuate de cãtre Primãria Timiºoara ºi sã le prezinte, spre decontare, Ministerului Sãnãtãþii.

Ulterior acestui demers, banii urmau sã fie rambursaþi Primãriei Timiºoara. ªi aceasta în condiþiile în care, la jumãtatea lunii octombrie 2014, atunci când a fost semnat acordul între Primãrie ºi DSP Timiº, Municipalitatea anunþa deja cã a efectuat, din bugetul propriu,

Sorin Grindeanu cheltuieli de aproximativ trei milioane de lei, prima platã efectuându-se, potrovot informaþiilor oferite de edil, în decursul lunii iulie 2014.

Acordul între cele douã instituþii – Primãrie ºi DSP Timiº - a fost semnat la începutul lunii octombrie 2014, prilejul marcând o nouã rundã de polemici, între primarul Timiºoarei, pe de o parte, ºi reprezentanþii DSP Timiº, de cealaltã parte.

Purtãtorul de cuvânt al DSP Timiº, Dana ªpac, a declarat cã atribuþiile DSP Timiº constau exclusiv în a prelua ºi a înainta cãtre Bucureºti toate devizele de cheltuieli care au fost efectuate pânã acum.

De cealaltã parte, însã, edilul Timiºoarei a continuat sã susþinã public cã, prin semnarea acordului cu DSP, s-au creat doar premisele menite sã permitã virarea banilor de cãtre Guvern. ªi, a promis edilul, în momentul în care banii vor ajunge în conturile Primãriei Timiºoara, va fi prima persoanã care va da public de ºtire cu privire la acest fapt. Lucru care, judecând dupã momentul anunþului fãcut de edil, pare sã se fi petrecut abia în penultima zi a anului 2014... Atunci când primarul Nicolae Robu a dat de veste faptul cã Guvernul a alocat Primãriei Timiºoara suma de 5 milioane de lei. Sumã aprobatã, în principiu, încã de la începutul anului trecut, în Legea bugetului de stat pe 2014. Dar, a mai menþionat edilul, nu existã, nici în acest moment, un document oficial prin care Guvernul României sã asume finanþarea acestui obiectiv ºi care sã prevadã riguros, în scris, valoarea totalã a sprijinului cu care Guvernul sã angajeazã sã susþinã finanþarea acestui proiect de interes major pentru Timiºoara. Ceea ce, în traducere liberã, înseamnã, în fapt, cã, ºi pentru anul care se aflã acum la debut, proiectele majore de investiþii rãmân consemnate nu, aºa cum ar fi firesc, în Planul Naþional de Investiþii, ci în agendele obscure ale puternicilor zilei, pe liste de obiective finanþate sau nu, în funcþie de criterii conjuncturale, care þin mai degrabã de regulile fluide ºi extrem de imprecise ale capriciosului ºi inechitabilului joc politic...

integrame

8 - 11 ianuarie 2015

15

La supermarket, o doamnã ajunge la casã iar când sã scoatã portofelul, o telecomandã îi scapã din poºetã. Casieriþa: - Iertaþi-mã, doamnã, dar întotdeauna purtaþi telecomanda cu dumneavoastrã?

- Ah, nu, doar când soþul meu refuzã sã mãnsoþeascã la cumpãrãturi. l Bulã la agãþat: - Domniºoarã dã-mi te rog numãrul tãu de telefon, ca sã te pot suna.

- Îl gãseºti în cartea de telefon.

- ªi numele?

- E tot acolo ªtrulã îl întreabã pe Bulã: - Bulã ce ai face tu dacã ai câºtiga un milion de euro la loto 6/49?

- Pai… întâi aº plãti la toþi cei cãrora le datorez…

- Bine, bine, dar restul?

- Restul… sã mai aºtepte! l Prietenul lui Bulã îi dã telefon pe mobil: - Poþi sã mergi la concert?

- Sunt cu o blondã. Dacã nu pot, merg. Dacã pot, nu merg. l Ioana îi dã un telefon Mãriei : - Auzi, Mãrio ! Mi s-a stricat televizorul ºi nu ºtiu ce sã îi fac! Bãrbatul tãu îi cumva acasã?

- Îmi pare rãu, dar nu-i acasã. Dacã vrei, þi-l dau peal tãu . l Ministrul Sãnãtãþii: - “Pentru a reduce efectele scumpirii medicamentelor, Guvernul vã interzice o serie de boli”. l Un bãrbat distins, în vârstã de 80 de ani, îi cere mâna unei domniºoare de 20 de ani: - Domniºoarã, aþi binevoi sã acceptaþi….. sã deveniþi vãduva mea? l Bulã trebuie sã facã o compunere despre familie.

Se duce la maicã-sa: - Mama, eu cum m-am nãscut?

- Te-a adus barza.

- ªi taicã-meu?

- ªi pe el l-a adus barza.

- ªi bunicu-meu?

- Tot barza l-a adus ºi pe el.

Bulã se duce ºi scrie: “De trei generaþii în familia mea nu a avut loc nici o naºtere normalã.” l Sub un pod stãteau doi cerºetori: - Ai auzit de Bulã?

- Nu, ce s-a întâmplat?

- ªi-a gãsit o slujbã!

- Pentru bani ãla e în stare de orice!

Bulã la stomatolog: - Aceastã mãsea e moartã!

- Atunci, afarã cu ea doctore!

- Pot sã vã pun o coroniþã!

- Nu, nu! Prefer o înmormântare simplã, fãrã flori, fãrã coroane! l Ascultãtor: – Câþi bani au primit ãºtia ca sã susþinã proiectul Rosia Montanã?

Radio Erevan: – Evident cã n-a fost vorba de bani!

Banii sunt subdiviziunea leului. l Iubesc reclamele de la ProTv. Ai timp sã mergi sãþi iei un suc. Din frigider. De la benzinãrie. Din Mamaia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

8 - 11 ianuarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.