Timpolis 2104

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2104 6 - 9 noiembrie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Periculoasa inflaþie de naþionalism melania.cincea@timpolis.ro

N

aþionalismul este introdus insidios pe scena politicã din România, de cãtre PSD. Chiar (de) la vârf. ai 2014. În campania pentru alegerile europarlamentare, giratã de ºeful Socialiºtilor europeni, alianþa PSD-UNPR-PC a fost centratã pe mesaje pur naþionaliste – „Mândri cã suntem români “ ºi „România puternicã în Europa ”. Asta, deºi Parlamentul European nu reprezintã interese naþionale, ci interesele cetãþenilor UE. Suplimentar, alianþa PSD-UNPR-PC a venit cu mesajul: „Trimitem la Bruxelles oameni mândri cã sunt români, care vor apãra România“. Un mesaj ce pãrea nu doar cã intenþiona sã speculeze temerea ºi dezacordul populaþiei eurosceptice, ci ºi cã voia sã insufle ideea cã oamenii simpli sunt în pericol, cã trebuie apãraþi în faþa instituþiilor, a regulilor europene.

Astfel de mesaje trãdeazã un reflex naþional izolaþionist ºi inoculeazã ideea cã UE, aceastã entitate supranaþionalã, este, de fapt, o ameninþare la adresa suveranitãþii naþionale. ugust 2014. Pe scena politicã româneascã apãrea Partidul România Unitã.

Fondat de un deputat demisionar din PSD, Bogdan Diaconu, care îºi prezenta noul proiect politic apelând un discurs ultranaþionalist, ce se vrea un rãspuns la irendentismul maghiar, ºi un discurs antisistem, ca vot de blam dat clasei politice in corpore, acuzate cã a distrus România, în ultimii 25 de ani. Deºi d-l Diaconu face parte, de 14 ani, din aceastã clasã politicã, trecând de la PSD la PC ºi înpoi la PSD – partid ale cãrui jocuri le susþinea vocal, prin intermediul postului guvernamental rus Vocea Rusiei, cu care începuse colaborarea în vara lui 2012, când nou instalata putere, USL, pusese la cale lovitura de stat. E interesant cum revolta d-lui Diaconu, transpusã în înfiinþarea unui partid ultranaþionalist, a succedat europarlamentarele câºtigate de PSD-UNPR-PC cu mesaje naþionaliste. Înfiinþarea, în aceastã perioadã – în care dorinþa de expansiune a regimului de la Kremlin e indubitabilã ºi când naþionalismul a escaladat în toatã Europa –, a unui partid ultranaþionalist, fondat de un fost membru PSD cu legãturi cu Moscova, poate fi coincidenþã. Dar poate fi ºi un capitol din strategia Kremlinului. La care PSD sã nu-ºi fi permis, încã, o contribuþie directã ºi asumatã oficial. oiembrie 2014. Cu douã sãptãmâni de turul al doilea pentru prezidenþiale, sub umbrela mesajului electoral, dl Ponta lanseazã un atac cu iz naþionalist la adresa lui Klaus Iohannis: “ Sunt un român care se adreseazã românilor, Iohannis e sprijinit de Szilagyi, care vrea sã rupã Transilvania ”. Un mesaj nesusþinut de niciun argument logic, ci doar de dorinþa de a accentua, porniri ultranaþionaliste, de a adânci temeri faþã de riscul sciziunii teritoriale, pe motive etnice, resimþite încã în zona în care dl Iohannis se poziþioneazã electoral înaintea sa. O face într-un mod iresponsabil – sau, poate, doar ticãlos –, pentru cã, la câteva sute de kilometri, în Ucraina, are loc un rãzboi motivat etnic, întreþinut de Kremlin. n aceeaºi zi, invocând motivul nevoii de voturi, îl aduce în prim-planul politicii româneºti, via UNPR, pe C.V. Tudor, liderul PRM, alt partid ultranaþionalist. Asigurându-i astfel – în cazul în care va câºtiga alegerile – un loc în zona decidentã a politicii româneºti. n România, iatã, ne îndreptãm spre o inflaþie de naþionalism ºi ultranaþionalism, care are sprijinul direct sau indirect din partea principalului partid din arcul guvernamental, care aspirã sã dea ºi preºedintele þãrii – ale cãrui prerogative principale vizeazã politica externã a þãrii. Nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova?

M

A

un reper al cetãþii

Timiºul are peste 20 de mine de uraniu abandonate, pe care nu le-a decontaminat nimeni

Investiþiile strãine, prezentate ca mari realizãri ale Guvernului Ponta Una dintre cele mai recente poziþii politice exprimate la tribuna Parlamentului de cãtre deputaþii PSD înainteazã ideea cã unul dintre marile plusuri ale Timiºului sub actuala guvernare o reprezintã investiþiile strãine. În replicã, aleºii judeþeni ai PDL spun cã realizãrile la nivel de judeþ, sub actuala administraþie ºi guvernare sunt zero. pag.3

Rezerve cu privire la desfãºurarea primului tur al alegerilor prezidenþiale Modificarea legii electorale cu mai puþin de ºase luni înainte de momentul desfãºurãrii alegerilor ºi absenþa unui Cod Electoral, care sã conþinã prevederi clare ºi unitare cu privire la procedurile de desfãºurare a alegerilor, au plasat ºi primul tur al alegerilor prezidenþiale din acest an sub semnul neconstituþionalitãþii, avertizeazã reprezentanþii Expert Forum. pag.5

De ce au votat deputaþii timiºeni ai Puterii împotriva respingerii Legii amnistiei ºi graþierii?

Controversatul proiect al Legii amnistiei ºi graþierii a revenit recent în atenþia Camerei Deputaþilor, o datã cu propunerea unui deputat liberal privind introducerea pe ordinea de zi a acesteia, pentru a fi respinsã. Parlamentarii din arcul guvernamental au respins, însã, propunerea de includere a legii pe ordinea de zi. pag. 6 - 7

Spaþiile verzi din Timiºoara au ajuns mãr al discordiei în Primãrie

N

Edilul Timiºoarei îi acuzã pe reprezentanþii PSD cã dezinformeazã opinia publicã, vehiculând în mod deliberat informaþii eronate despre modul în care ar fi încredinþate de cãtre Municipalitate contractele de licitaþie privind întreþinerea spaþiilor verzi din oraº. pag.10

Timiºul ar putea avea un muzeu de artã muralã întins pe 100 de kilometri, de-a lungul Begãi

Î Î

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Doar în zona de vest a þãrii au fost identificate peste 20 de astfel de mine, care continuã sã fie un pericol public pe care nimeni nu îl bagã în seamã În contextul controverselor legate de exploatãrile de gaze de ºist, se pare cã s-a uitat prea repede trista experienþã a exploatãrilor miniere sãlbatice, fãrã nicio regulã, derulate dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial prin societãþile româno-sovietice Sovrom. În urma aces-

tora au rãmas în þarã poate sute de mine de uraniu abandonate, la care nu s-a realizat decontaminarea nici mãcar dupã 1990. Doar în zona de vest a þãrii au fost identificate peste 20 de astfel de mine, care continuã sã fie un pericol public pe care nimeni nu îl bagã în seamã. pag. 13

Autoritãþile locale îºi propun realizarea unui muzeu al Canalului Bega, dar ºi înfiinþarea unei cinemateci în aer liber, a unui parc de distracþie ºi crearea, pe o sutã de kilometri de-a lungul Begãi, a celui mai lung muzeu de artã muralã. pag.11

2

social

6 - 9 noiembrie 2014

Klaus Iohannis: „Ar fi excepþional dacã Victor Ponta acceptã invitaþia unei dezbateri la Timiºoara” l Candidatul ACL a acceptat invitaþia Universitãþii de Vest Preºedintele PNL, Klaus Iohannis, a acceptat invitaþia Universitãþii de Vest din Timiºoara, de a participa la o dezbatere înaintea turului doi al alegerilor prezidenþiale, menþionând cã i s-ar pãrea „un lucru excepþional de bun” ca dezbaterea cu contracandidatul sãu la prezidenþiale, premierul Victor Ponta, sã aibã loc la Timiºoara. Celãlalt invitat, Victor Ponta, a nu dat încã niciun rãspuns. oana.dima@timpolis.ro

„Ce poate întãri convingerea societãþii în valorile democratice pentru care s-a murit în urmã cu 25 de ani?”

Universitatea de Vest din Timiºoara le-a lansat, marþi dimineaþa, celor doi candidaþi intraþi în turul doi al prezidenþialelor, Klaus Iohannis ºi Victor Ponta, invitaþia de a participa la o dezbatere gãzduitã de aceastã instituþie de învãþãmânt. „Anul acesta, în decembrie, se vor împlini 25 de ani de la Revoluþia din 1989. Pentru noi, timiºorenii, fiecare decembrie înseamnã

în acelaºi timp un prilej de aniversare, dar ºi de comemorare. Aniversarea înfrângerii sistemului comunist este însoþitã de fiecare datã de onorarea memoriei celor care, prin sacrificiul personal, au fãcut posibil momentul victoriei. În fiecare an, întrebãrile care ne vin în minte sunt aceleaºi: suntem noi demni de acest sacrificiu? Ce ar trebui sã facem pentru ca România sã fie la înãlþimea speranþelor celor care în urmã cu 25 de ani ºi-au dat viaþa pentru ca libertatea noastrã sã fie astãzi posibilã? Care este proiectul care poate motiva societatea româneascã ºi îi poate întãri convingerea în valorile democratice pentru care s-a murit în urmã cu 25 de ani?”, declarã, într-un comunicat de presã reprezentanþii UVT. Aceºtia apreciazã cã, mai mult ca niciodatã, românii sunt interesaþi sã afle care este rãspunsul la aceste întrebãri în opinia celor care aspirã la cea mai înaltã funcþie în stat. „Acestea sunt motivele pentru care Universitatea de Vest din Timiºoara a propus organizarea unei dezbateri publice, în Aula Magna, între candidaþii din turul doi al alegerilor prezidenþiale, având încrederea cã prestigiul ºi experienþa în organizarea unor astfel de evenimente în timpul campaniilor electorale pentru alegerile locale, parlamentare ºi europarlamentare, recomandã institu-

þia noastrã pentru rolul de gazdã echidistantã”, declarã prof. univ. dr.

Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Klaus Iohannis: „Fac un apel la Victor Ponta sã accepte organizarea unei dezbateri electorale în mediul universitar” Miercuri, candidatul ACL, Klaus Iohannis, anunþa cã a acceptat invitaþia: „Am primit cu bucurie invitaþia Universitãþii de Vest din Timiºoara ºi mi s-ar pãrea un lucru excepþional de bun ca aceastã întâlnire planificatã sã aibã loc în Timiºoara, dupã 25 de ani de la Revoluþia românã”.

Klaus Iohannis mai spune cã salutã iniþiativa, având în vedere prestigiul UVT ºi spiritul în care a fost lansatã invitaþia, aceea a unui dialog real pe teme importante pentru cetãþeni. „Aºa cum am anunþat de la bun început, consider cã este absolut necesar ca cei doi candidaþi rãmaºi în competiþia pentru Preºedinþie sã aibã o dezbatere bazatã pe viziunea ºi proiectul fiecãruia dintre ei pentru România. Din respect pentru cetãþeni, o astfel de dezbatere electoralã nu poate sã aibã loc decât într-un cadru

Kluas Iohannis echitabil ºi neutru pentru ambii candidaþi ºi consider cã aceste condiþii pot fi asigurate de Universitatea de Vest din Timiºoara”, afirmã Klaus Iohannis.

Aceasta mai declarã cã a fost neplãcut surprins cã Victor Ponta preferã sã dialogheze cu el într-un format de discuþii prestabilit de cãtre echipa sa, cu moderatorii ºi cu temele fixate dupã bunul sãu plac. „M-aº fi aºteptat de la domnul Ponta sã nu dezonoreze votul oamenilor care l-au propulsat în turul doi al alegerilor prezidenþiale preferând un simulacru de dezbatere ºi sã aibã curajul de a avea împreunã o confruntare de idei

corectã, într-un cadru imparþial”. ªi, mai spune candidatul ACL la prezidenþiale, dacã Victor Ponta este cu adevãrat interesat sã participe la o dezbatere electoralã, îl aºteaptã pe sã onoreze invitaþia UVT ºi sã fie de acord ca ambele echipe de campanie sã negocieze temele ºi sã punã la punct, împreunã cu organizatorii, detaliile acestei dezbateri. „Fac un apel la Victor Ponta sã nu mai tergiverseze luarea unei decizii ºi sã accepte organizarea unei dezbateri electorale în mediul universitar, la care sã aibã acces toatã presa ºi toate televiziunile din România, inclusiv televiziunea publicã”.

Anunþ publicitar

Reamenajarea Pieþei Libertãþii, din nou, sursã de scandal

oana.dima@timpolis.ro

Noua faþã a Pieþei Libertãþii genereazã controverse Recentele declaraþii ale conducerii Primãriei Timiºoara, care preciza cã noul concept de amenajare al Pieþei Libertãþii nu prevede spaþii verzi ºi cã se vor cãuta doar soluþii pentru plantarea a 30 - 40 de arbori, a generat o reacþie din partea structurii vestice a Asociaþiei Peisagiº-

tilor. Aceasta acuzã cã nu a existat o dezbatere publicã realã legatã de acest nou plan de amenajare.

Dacã reprezentanþii Primãriei susþin cã proiectul de reabilitare nu prevede spaþii verzi în Piaþa Libertãþii, tratând acest spaþiu dupã conceptul clasic de piaþã, aºa cum sunt pieþele din Roma, din Viena, din Barcelona ori din Londra, Asociaþia Peisagiºtilor din România, Filiala Teritorialã Vest nu e mulþumitã de situaþie ºi spune cã este nevoie de o dezbatere publicã pe tema soluþiei de reamenajare.

“Pãrerile sunt împãrþite, însã concluzia e una singurã (oricare ar fi deznodãmântul): proiectul iniþial nu a fost respectat, iar deciziile de moment, venite în timpul executãrii lucrãrilor, au generat o soluþie care nemulþumeºte.

Propunem, în acest sens, organizarea unei dezbateri publice, sub formã unei mese rotunde, la care sã ia parte reprezentanþii organizaþiilor profesionale, autoritatea publicã, prin direcþiile implicate, Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã, echipa sau birourile de proiectare ºi cetãþenii”, declarã reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor. În opinia acestora, soluþia

de 24 de ani un reper al cetãþii

finalã ar trebui sã aparã în urma acestei dezbateri la care sã ia parte specialiºti, aceºtia menþionând cã o decizie privitoare la soluþia finalã de reamenajare a Pieþei Libertãþii va trebui sã fie rezultatul acestor discuþii ºi nu a deciziei, strict, a unui om politic, în speþã primarul.

Fost arhitect-ºef: “În piaþã se poate merge ºi pe idea poziþionãrii de arbori în ghiveci” Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al Timiºoarei, spune cã proiectul a fost aprobat, presupunându-se cã a fost supus ºi unei dezbateri publice, deºi acest lucru nu s-a întâmplat decât formal, ºi cã, acum, orice demers este tardiv. “Trebuia sã se facã scandal în momentul începerii acestui plan de reamenajare, nu acum, când lucrurile nu mai pot fi schimbate.”

Acesta mai spune cã mai important este faptul cã în zonã s-au întreprins demersurile necesare pentru gãsirea unor vestigii cu o valoare arheologicã

Foto Eyeinthasky.ro

Absenþa spaþiilor verzi din noul concept de amenajare al Pieþei Libertãþi a generat în ultimele zile un val de polemici, Asociaþia Peisagiºtilor acuzând lipsa unei dezbateri publice relevante legate de acest proiect. reprezentanþii Primãriei susþin cã proiectul de reabilitare nu prevede spaþii verzi în Piaþa Libertãþii, tratând acest spaþiu dupã conceptul clasic de piaþã, aºa cum sunt pieþele din Roma, din Viena, din Barcelona ori din Londra.

Piaþa Libertãþii este în plin proces de reabilitare deosebitã, care pot fi prezentate timiºorenilor.

“Cred cã în piaþã se poate merge ºi pe ideea poziþionãrii de arbori în ghiveci, în care sã se punã palmieri, roºii sau alte plante, în funcþie de culoarea politicã”, glumeºte fostul arhitetºef al municipiului.

Proiectul privind reabilitarea ºi modernizarea infrastructurii ºi a spaþiilor publice din centrul istoric al oraºului – situl urban cartierul Cetate Timiºoara – cuprinde multiple lucrãri: de arhitecturã, rutiere, la partea de instalaþie electricã, alimentare cu apã, canalizare menajerã ºi canalizare pluvialã, termoficare ºi telecomunicaþii. Valoarea totalã a

proiectului depãºeºte 65,5 milioane de lei cu TVA, valoarea asistenþei financiare nerambursabile fiind de aproximativ 52 de milioane de lei. Termenul de execuþie este de 21 de luni. Potrivit celor mai optimiste evaluãri, proiectul de reabilitare a centrului istoric s-ar putea finaliza cel devreme în vara anului viitor, dacã nu mai apar complicaþii legate de elemente neprevãzute. Între timp, Municipalitatea încearcã sã gestioneze cât mai bine extensiile legate de proiectul bugetului ºi graficul de execuþie, în aºa fel încât aceste elemente sã afecteze cât mai puþin relaþia cu partenerii europeni care asigurã finanþarea.

Primãria Comunei Fîrdea, judeþul Timiº, Cod fiscal 4483546, str. Principalã nr. 107, tel. 0256-335.459, organizeazã concurs în data de 18 noiembrie 2014, ora 10, la sediul Primãriei, pentru ocuparea a trei posturi de muncitor calificat pentru staþia de epurare.

Condiþii minime de participare: l Sã aibã una din urmãtoa rele calificãri: specializare în domeniul electromecanic sau specializare ca lãcãtuº mecanic sau similar una dintre specializarile mentionate. l Sã aibã minimum cinci ani vechime în câmpul muncii Dosarele de interviu se depun pânã în data de 17 noiembrie 2014, la sediul Primãriei Fîrdea.

eveniment

6 - 9 noiembrie 2014

3

Dupã a doua amânare a luãrii unei decizii privinþa arestãrii deputatului PSD Ioan Adam

Deputatul PSD de Timiº Sorin Stragea: “Nu obstrucþionãm mersul Justiþiei” Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor a amânat, luni, 3 noiembrie, pentru a doua oarã consecutiv, pe motiv de lipsã de cvorum în Comisia Juridicã, luarea unei decizii în privinþa solicitãrii DNA de arestare preventivã a deputatului PSD Ioan Adam, în dosarul „Retrocedãrile de pãdure”.

Deputatul PSD de Timiº Sorin Stragea, secretar al Comisiei Juridice, a lipsit ºi el de la dezbatere. Dar susþine cã întârzierea luãrii unei decizii nu afecteazã demersurile Justiþiei. ligia.hutu@timpolis.ro

Tergiversãri succesive, în cazurile deputaþilor cercetaþi în Dosarul retrocedãrilor ilegale Comisia Juridicã a Camerei Deputaþilor a amânat, luni, 3 noiembrie, pentru a doua oarã consecutiv, pe motiv de lipsã de cvorum în Comisia Juridicã, luarea unei decizii în privinþa solicitãrii DNA de arestare preventivã a deputatului PSD Ioan Adam, în dosarul „Retrocedãrile de pãdure”.

Deputat Sorin Stragea Acesta este cercetat pentru fapte de corupþie, în acelaºi dosar în care apare ºi numele fostului deputat PSD, demisionarul Viorel Hrebenciuc, ºi al senatorului PSD Ilie Sârbu. Amânarea de luni vine, însã, dupã o altã amâ-

nare, cea de marþi, 21 octombrie.

Deputatul PSD Ioan Adam, în cazul cãruia se amânã luarea unei decizii, este, la rândul sãu, membru al Comisiei Juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor.

L-am întrebat pe deputatul PSD de Timiº Sorin Stragea, secretar al Comisiei Juridice, de Disciplinã ºi Imunitãþi a Camerei Deputaþilor, care a lipsit ºi el de la dezbatere, de se tergiverseazã adoptarea unei decizii.

Acesta susþine cã nu a fost prezent din motive obiective, luni, 3 noiembrie, la întrunirea Comisiei Juridice a Camerei Deputaþilor. ªi declarã cã “noi (reprezentanþii PSD – n.r.) suntem ºi vom fi pentru independenþa Justiþiei”. ªi subliniazã cã, prin deciziile care se iau în Comisia Juridicã, “nu se obstrucþioneazã în niciun fel mersul Justiþiei”, întrucât, argumenteazã el, urmãrirea penalã e începutã ºi Justiþia poate proceda în continuare corect, pe baza probelor din dosar.

Totuºi, „ starea de libertate e o stare normalã”, mai spune deputatul PSD Sorin Stragea, potrivit cãruia aºa sunt percepute lucrurile “în întreaga legislaþie europeanã ”. ªi, þine sã ne reaminteascã, mãsura privãrii de libertate se ia “doar în situaþii excepþionale”. „Nu þinem pe loc procesul ºi nu obstrucþionãm Justiþia ”, mai spune Sorin Stragea, potrivit aprecierii cãruia, în situaþia în care probele din rechizitoriu vor pleda pentru vinovãþia unui parlamentar, indiferent din ce formaþiune politicã ar face parte acesta, atunci Justiþia îºi va urma cursul, magistraþii urmând sã decidã asupra mãsurii de condamnare cuvenitã, în raport cu fapta comisã.

Investiþiile strãine, prezentate ca mari realizãri ale Guvernului Ponta l Consilier judeþean PDL: „Din ce s-a promis nu s-a realizat mai nimic” Cum aceastã perioadã electoralã este ºi una a declaraþiilor politice de tot felul, una dintre cele mai recente poziþii politice exprimate la tribuna Parlamentului de cãtre deputaþii PSD înainteazã ideea cã unul dintre marile plusuri ale Timiºului sub actuala guvernare o reprezintã... investiþiile strãine. În replicã, aleºii judeþeni ai PDL spun cã realizãrile la nivel de judeþ, sub actuala administraþie ºi guvernare sunt zero. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Nu existã obiective majore finanþate de la buget, dar existã investiþii sau promisiuni Într-una dintre intervenþiile recente de la tribuna Parlamentului, deputatul PSD Cãtãlin Tiuch acredita ideea cã unul dintre marile plusuri ale actualei administraþii ºi guvernãri, raportate la Timiº, o reprezintã investiþiile. Într-o

Tiberiu Lelescu declaraþie politicã intitulatã „Sprijinirea investiþiilor ºi crearea de locuri de muncã, o prioritate a Guvernului Ponta”, parlamentarul timiºean a susþinut cã “Microsoft, de exemplu, a primit acordul de finanþare pentru un proiect ce urmeazã a fi implementat ºi în Timiºoara, în valoare de 11,91 milioane de euro, ºi care vizeazã crearea a 200 de locuri de muncã, valoarea ajutorului de stat fiind de 5,06 milioane de euro”. În plus, a mai spus acesta, “numai pentru proiectele care au avut impact direct

Cãtãlin Tiuch asupra judeþului Timiº valoarea ajutoarelor de stat ajunge la 60 de milioane de euro.”

Pe aceeaºi argumentaþie, deputatul social-democrat a mai þinut sã precizeze cã nu doar schemele de ajutor de stat vin în sprijinul investitorilor, ci întreaga politicã financiarã a Guvernului Ponta. „Drept dovadã, în Timiº existã investiþii de sute de milioane de euro. La Sãcãlaz, avem investiþii în valoare de 50 milioane de euro în industria farmaceuticã. De asemenea, existã investiþii în fabrica de mobilã de la Dudeºtii

Noi sau în industria de automobile de la Giarmata.”

Consilier PDL: „Nu poþi sã spui cã ai realizat în trei ani de mandat doi - trei kilometri de drum judeþean” Totuºi, e greu de spus, în acest context, care este meritul

Guvernului Ponta în acest sens, multe din investiþiile majore din Timiº, invocate în acest context, fiind iniþiate cu mult înainte de începerea mandatului actualului Cabinet. Conform aleºilor judeþeni ai PDL, acest gen de declaraþii vin sã ascundã faptul cã, raportat la promisiunile din campania electoralã, în Timiº nu s-a realizat mai nimic. „Doar Timiºoara mai salveazã ceva, însã prin proiectele iniþiate cu ceva vreme în urmã – Michelangelo, reabilitarea zonei istorice ºi aºa mai departe. În rest, pe judeþ, rapor-

tat la promisiunile din campanie se poate spune cã nu s-a realizat mai nimic”, declarã consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu. Acesta mai spune cã dintre toate „promisiunile mãreþe” fãcute în campanie sau realizat doar niºte reabilitãri de drumuri judeþene, ºi acelea cu bani din credite, luaþi cu dobânzi aferente. „Ca obiective majore, nu s-a fãcut nimic.

Intermodalul, închiderea inelului de centurã al Timiºoarei ºi altele nu au trecut de faza de promisiuni”.

Consilierul PDL susþine cã actuala guvernare a scos, practic, Timiºul de pe harta þãrii, din punct de vedere al investiþiilor. „Dupã cum s-a vãzut ºi în primul tur al alegerilor prezidenþiale, în judeþ nu este agreat PSD-ul, ºi acesta este motivul pentru care bãnuiesc cã actuala guvernare va continua sã pedepseascã Timiºul, ca ºi pânã acum. Nu poþi sã spui cã ai realizat în trei ani de mandat doi - trei kilometri de drum judeþean. Am ajuns sã credem cã inclusiv la nivel central, în PSD, se doreºte ca actuala conducere a judeþului sã iasã prost. Dacã e aºa, din niºte rãfuieli de partid au de pierdut locuitorii Timiºului”, mai spune Tiberiu Lelescu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

6 - 9 noiembrie 2014

Termopanele din „spitalul fantomã” de pe Calea Torontalului, cãutate în justiþie dupã 13 ani Acþiune în instanþã generatã de un audit al Curþii de Conturi

Foto TIMPOLIS

Dupã 13 ani de la comiterea faptelor propriuzise, adicã dupã prescrierea eventualelor infracþiuni, Primãria Timiºoara îºi cautã în justiþie dreptatea, în cazul controversatelor materiale de construcþii dispãrute din ceea ce trebuia sã fie noul sediu al Spitalului Municipal ºi a rãmas doar o ruinã, pe Calea Torontalului. Dincolo de paguba rãmasã în contul statului, conform unor consilieri locali, respectivele materiale reprezintã motivul pentru care nu s-a reuºit demararea efectivã a investiþiei pentru amenajarea respectivei construcþii, pentru a deveni viitorul Institut Oncologic din Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proces iniþiat la spartul târgului Construcþia viitorului Institut Regional de Oncologie de la Timiºoara, care se dorea a fi realizat pe Calea Torontalului, în imobilul construit iniþial pentru a fi un sediu nou al Spitalului Municipal, ar fi putut demara de mult, pentru cã în 2008 a apãrut ideea înfiinþãrii unei astfel de structuri spitaliceºti, iar în mai 2009 era deja aprobatã trecerea construcþiei în domeniul public al Statului Român ºi administrarea Ministerului Sãnãtãþii. Deºi s-a dat o hotãrâre de Consiliu Local în acest sens, Primãria Timiºoara nu a fãcut protocolul de predare-primire cu Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, ca reprezentant al Ministerului Sãnãtãþii, decât în noiembrie 2011, dupã un scandal de proporþii ºi o presiune mediaticã pe mãsurã. Problema care a îngheþat proiectul este legatã de niºte geamuri termopan ºi calorifere, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, care au dispãrut din subsolul

clãdirii aflate în conservare, dupã ce fuseserã lãsate în custodia firmei Italrom Construcþii.

Aceastã societate, intratã între timp în insolvenþã, s-a ocupat de construcþia imobilului pânã în anul 2000, când au fost sistate definitiv lucrãrile la ceea ce urma sã devinã viitorul Spital Municipal. Dispariþia materialelor de construcþii a ieºit la ivealã abia în 2010. Ceea ce a urmat a fost un rãzboi instituþional între Primãria Timiºoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, fiecare motivându-ºi cu propriile argumente poziþia legatã de asumarea acelei lipse pe inventar.

Acum Primãria, probabil într-un demers pur birocratic ºi fãrã speranþã, cautã, în justiþie, dreptatea ºi termopanele. Conform ultimului raport privind gestionarea bunurilor publice ale Primãriei Timiºoara, fãcut public abia în urma unor solicitãri repetate ale Clubului Timiºoara al Pro Democraþia, Municipalitatea face o precizare uluitoare: „În ceea ce priveºte obiectivul de investiþii nefinalizat, denumit «Investiþia Spitalul Clinic Municipal», situat în Timiºoara, Calea Torontalului, kilometrul 5 – Comisia Centralã de Inventariere propune scoaterea bunului înregistrat cu numãrul de inventar 18548 în valoare de 16.425.151,02 lei de pe lista mijloacelor fixe ale Primãriei Municipiului Timiºoara, iar pentru diferenþa de 607.693,34 de lei compusã din 518.194,10 lei – valoarea neiventariatã a radiatoarelor, 89.445,24 – valoarea ce reprezintã diferenþa dintre valoarea decontatã (772.484,61 de lei) ºi cea inventariatã (633.093,37 de lei) a tâmplãriei PVC, pentru recuperarea sumelor de 89.446,24 de lei ºi 518.194,10 lei, Comisia Centralã de Inventariere constatã cã s-au început procedurile pentru recuperarea acestor sume pentru care Serviciul Juridic a depus acþiune de chemare în judecatã a obiectivului de investiþii «Spital Clinic Municipal, KM 5»”.

Cu alte cuvinte, Primãria

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Din cauza acelor materiale de construcþii ºi a neînþelegerilor legate de asumarea prejudiciului de cãtre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, s-au pierdut finanþãri cu care s-ar fi putut demara construcþia efectivã”.

Consilier local PDL Maria Sãrãcan Timiºoara a decis sã caute recuperarea prejudiciului în justiþie dupã... 13 ani. Este, însã, extrem de greu de crezut cã, în contextul în care firma care a realizat iniþiat construcþia este în insolvenþã, iar eventualele fapte penale s-au prescris, se va mai putea recupera ceva din paguba fãcutã statului.

Scriptic, probabil Municipalitatea considerã cã s-a acoperit cu hârtii, în sensul cã „existã pe rol la Tribunalul Timiº dosarul 2133/30/2013 care are ca obiect predarea obiectivelor lipsã la inventar reprezentând tâmplãrie PVC ºi radiatoare sau plata sumei de 607.639,33 de lei, construcþia nefinalizatã a Spitalului Clinic Municipal.” „Din cauza acelor materiale de construcþii ºi a neînþelegerilor legate de asumarea prejudiciului de cãtre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, s-au pierdut finanþãri cu care sar fi putut demara construcþia efectivã” , spune consilierul local PDL Maria Sãrãcan.

Acþiunea în instanþã a fost iniþiatã dupã ce, în urma unui audit, Curtea de Conturi a tranºat problema “termopanelor fantomã”, dând dreptate DSPP Timiº. Conform auditorilor Curþii de Conturi, refuzul DSP Timiº de a prelua bunurile ºi soldul stabilit de reprezentanþii administraþiei locale este îndreptãþit, minusul de gestiune fiind obligatoriu a fi reglat la nivelul Primãriei Timiºoara.

Curtea de Conturi a mai precizat cã persoanele implicate în efectuarea inventarelor, nu au stabilit – cu toate cã le-au recunoscut – unde se regãseºte diferenþa de 994 de geamuri termopan. Având în vedere preþul mediu pe bucatã de 726,85 de lei, determinã un minus de gestiune de peste 537.000 de lei, ce se constituie pagubã în bugetul local. Deºi Curtea de Conturi a cerut clarificarea, înregistrarea în contabilitate ºi recuperarea minusului de gestiune, este greu de crezut cã respectivele materiale de construcþii sau contravaloarea lor mai au vreo ºansã de recuperare. În ceea ce priveºte materialele lipsã, care au dus la tergiversarea predãrii clãdirii de

la Primãria la DSP Timiº, oficiali ai Ministerului Sãnãtãþii anunþã cã problema a fost gestionatã neinspirat de autoritãþile locale. Conform evidenþei ministeriale, valoarea de inventar a clãdirii este 17,5 milioane de lei, la care se adaugã ºi acele bunuri care au fãcut obiectul controverselor dintre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº – 994 de geamuri termopan ºi 970 de radiatoare. Ministerul Sãnãtãþii susþinea cã urmare a corespondenþei scrise ºi a întâlnirilor periodice dintre reprezentanþii D.S.P. Timiº ºi cei ai Primãriei Timiºoara,“se ajungea la un consens care, de fiecare datã, se modifica din partea reprezentanþilor Municipiului Timiºoara, în sensul cã ori membrii comisiei refuzau sã semneze documentele, ori termenii procesului-verbal erau modificaþi”.

Poate dacã aceste clarificãri s-ar fi fãcut mai repede ºi s-ar fi putut urgenta transferul imobilului, lucrurile ar fi stat mai bine ºi în privinþa ºanselor de demarare în perioada urmãtoare a acestei investiþii care, dupã aprobarea bugetului pe 2013 ºi 2014, a rãmas sub semnul întrebãrii. În 2011,

Ministerul Sãnãtãþii alocase Timiºului un milion de lei pentru elaborarea documentaþiilor tehnico-economice pentru acest obiectiv. Însã pentru cã abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clãdirii viitorului Institut Oncologic de la Primãrie la DSP Timiº, Ministerul Sãnãtãþii a cerut restituirea sumei acordate. Banii au fost realocaþi în 2012 ºi, de aceastã datã, au fost utilizaþi, reuºindu-se atribuirea contractului pentru realizarea documentaþiei preliminare, necesare începerii investiþiei propriu-zise. Însã, deºi pentru acest an se promitea cã, dupã definitivarea documentaþiei, se vor aloca bani pentru ridicarea construcþiei, acest lucru nu s-a întâmplat. ªi, în momentul de faþã, nici nu se ºtie când ar putea demara aceastã investiþie.

“Clãdirea se degradeazã tot mai mult, ºi e posibil ca în curând studiul de fezabilitate sã nu mai fie valabil. În plus, nici nu se ºtie dacã respectivul imobil, a cãrui structurã de susþinere este afectatã, mai este adecvat pentru realizarea aici a Institutului de Oncologie”, spune Maria Sãrãcan.

Interpelãri parlamentare, unele cu ecou, altele, fãrã De altfel, în ultima perioadã au apãrut mai multe informaþii neoficiale potrivit cãrora s-ar putea constata cã ar fi mai ieftin sã se construiascã din temelii un nou imobil pentru viitorul Institut de Oncologie Timiºoara decât sã se refacã clãdirea existentã, pe motiv cã multe elemente ale construcþiei s-au degradat din cauza conservãrii necorespunzãtoare a construcþiei ºi cã reþeaua de canalizare e total compromisã, pentru refacerea ei fiind nevoie de investiþii extrem de mari. “În urmã cu mai mulþi ani s-a încercat urnirea din loc a lucrãrilor prin parteneriat public-privat. La un moment dat, s-a arãtat a fi interesat un grup de investitori din Germania. Aceºtia au venit la Timiºoara ºi, dupã ce au aflat condiþiile de asociere, au plecat ºi nu s-au mai întors. Ba mai mult, experþii lor tehnici au declarat cã, faþã de ceea ce se doreºte a fi noul spital, evident, cu dotãri de ultimã orã, clãdirea

Gheorghe David

Cornel Sãmãrtinean

este total necorespunzãtoare din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al structurii de rezistenþã” , declara fostul senator PDL de Timiº Gheorghe David, autor al mai multor interpelãri parlamentare pe aceastã temã, în mandatul trecut.

Potrivit acestuia, pânã sã fi ajuns la stadiul în care se aflã acum, pentru clãdirea de pe Calea Torontalului s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro. “Dacã banii, care

de vreo 15 ani zac îngropaþi, ar fi fost puºi deoparte în seifurile unei bãnci, la cât s-ar fi ridicat numai dobânzile?”, se întreba Gheorghe David.

Ministerul Sãnãtãþii nu are, deocamdatã, rãspunsuri.

Unei interpelãri pe aceastã temã, depusã în aprilie de deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean nu i s-a rãspuns nici acum, deºi Ministerul Sãnãtãþii avea obligaþia de a furniza informaþiile solicitate în maxim 30 de zile.

social

6 - 9 noiembrie 2014

5

Rezerve cu privire la desfãºurarea primului tur al alegerilor prezidenþiale l Expert Forum acuzã legislaþia neclarã ºi fuga de rãspundere a autoritãþilor Modificarea legii electorale cu mai puþin de ºase luni înainte de momentul desfãºurãrii alegerilor ºi absenþa unui Cod Electoral, care sã conþinã prevederi clare ºi unitare cu privire la procedurile de desfãºurare a alegerilor, au plasat ºi primul tur al alegerilor prezidenþiale din acest an sub semnul neconstituþionalitãþii, avertizeazã reprezentanþii Expert Forum. ligia.hutu@timpolis.ro

Expert Forum solicitã demisia celor reponsabili de desfãºurarea defectuoasã a alegerilor Expert Forum reaminteºte cã absenþa unui Cod Electoral – document trimis spre Parlament încã din 2011, fiind supus, însã, unor tergiversãri succesive – reprezintã una dintre vulnerabilitãþile majore ale procesului electoral din România. În plus, relevã ºi faptul cã votul masiv pe listele suplimentare, care prevede necesitatea semnãrii de cãtre cetãþeni a unui formular pe proprie rãspundere, a generat o problemã de interpretare menitã sã creeze dificultãþi în ceea ce priveºte validarea prezenþei la vot. ªi aceasta în condiþiile în care, în absenþa unor specificaþii scrise, unii preºedinþi de secþii de votare, din þarã sau din diaspora, au acceptat declaraþii olografe, în vreme ce alþii au utilizat doar formulare tipizate.

Expert Forum exprimã rezerve cu privire la modul în care s-a desfãºurat primul tur al alegerilor prezi-

denþiale de duminicã, 2 noiembrie. Într-un document transmis redacþiei, atenþioneazã asupra faptului cã modul de organizare a primului tur al alegerilor prezidenþiale a fost deficitar, luând în considerare numãrul mare al alegãtorilor care nu au putut sã îºi exercite dreptul la vot. Acestei probleme i s-au adãugat o serie de alte neclaritãþi de ordin legislativ ºi administrativ.

Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, apreciazã situaþia drept “inacceptabil㔺i acuzã autoritãþile electorale ºi pe toþi factorii responsabili de organizarea alegerilor – Prefecturi, Primãrii, Ministerul de Interne ºi Ministerul de Externe –, de proastã organizare ºi de neasumare a rãspunderii. “Cerem în acest context soluþionarea acestei probleme pentru turul 2 de scrutin – dar ºi a altor neajunsuri de ordin administrativ – ºi nominalizarea ºi asumarea rãspunderii de cãtre persoanele din aceste instituþii, care aveau datoria ca aceste lucruri sã nu se întâmple, inclusiv prin demisia de onoare”, se solicitã într-un comunicat transmis al Expert Forum.

Prevederi ale legii, interpretate subiectiv În documentul citat se mai precizeazã cã principala problemã a fost legatã de declaraþiile pe proprie rãspundere pe care au trebuit sã le redacteze alegãtorii care nu au votat în localitatea de domiciliu. Aceste declaraþii pe proprie rãspundere au fost redactate ºi semnate de mânã, în unele secþii de votare, în vreme ce în alte secþii de votare, au fost utilizate imprimate tipizate, care au fost puse la dispoziþia alegãtorilor care au votat

Vicii procedurale ºi modificãri cu caracter neconstituþional ale Legii Electorale

pe listele suplimentare.

“Chiar dacã formularul reprezintã un mecanism care ar trebui sã împiedice votul multiplu, utilizarea sa a determinat în primul tur al alegerilor prezidenþiale prelungirea nejustificatã a procesului electoral”, spun reprezentanþii Expert Forum. În document se menþioneazã ºi faptul cã votul multiplu este o infracþiune sancþionatã în baza art. 387 din Codul Penal ºi cã formularul utilizat pentru exprimarea votului de cãtre alegãtorii care au votat pe listele suplimentare are mai degrabã rolul de a-i descuraja pe votanþii care intenþioneazã sã îºi exprime opþiunea electoralã de mai multe ori, prin adãugarea la infracþiunea de vot multiplu a celei de fals în declaraþii.

Expert Forum acuzã cã instituþiile implicate în organizarea procesului electoral au acþionat incoerent, precizând cã nu s-a luat, la nivelul autoritãþilor, o decizie clarã cu privire la modul de utilizare a acestor formulare tipizate, în condiþiile în care au

existat secþii de votare în care procesul electoral a fost blocat din cauza lipsei acestor formulare.

Echipa Expert Forum precizeazã ºi cã utilizarea acestui formular este specificatã de art. 4 ºi 5 din Legea 370/ 2004, ºi în HG 709/2014, fãrã a exista, însã, în textele respective, menþiuni clare, din care sã rezulte cã acestea nu pot fi imprimate sau scrise de mânã.

Reprezentanþii Expert Forum au exemplificat cu o situaþie concretã, relevând faptul cã, potrivit unor informaþii publicate în presã, Biroul Electoral nr. 48, pentru Strãinãtate a emis o decizie prin care aceste formulare se acceptã olograf, cu condiþia semnãrii lor în faþa membrilor birourilor electorale din strãinãtate. Însã, la întrebarea, adresatã BEC, de cãtre Expert Forum, rãspunsul verbal primit de aceºtia, duminicã seara a fost acela cã s-a transmis telefonic, numai birourilor de sector din Bucureºti, sã nu primeascã formularele olografe, fãrã a exista o decizie scrisã în acest sens.

Un alt viciu procedural semnalat de Expert Forum se leagã de întârzierile care au fost înregistrate în ce priveºte multiplicarea documentelor necesare secþiilor de votare, situaþie care a îngreunat accesul votanþilor la procesul electoral. “Este evident cã în ziua alegerilor nu a existat o practicã unitarã pentru toate birourile electorale din þarã, respectiv strãinãtate, fapt care contravine Constituþiei, legislaþiei naþionale ºi practicilor internaþionale. În anumite cazuri, considerãm cã a fost încãlcat dreptul votanþilor de a îºi exprima opþiunea electoralã, fapt care reprezintã o infracþiune conform articolului 385 din Codul Penal”, se concluzioneazã documentul Expert Forum.

Aici se mai precizeazã ºi cã situaþiile menþionate reprezintã o dovadã a efectelor pe care le pot avea schimbãrile legislative imprevizibile, aºa cum a fost cazul OUG 45/2014, care a modificat Legea 370 cu mai puþin de ºase luni înaintea desfãºurãrii alegerilor. Mãsurã pe care reprezentanþii Expert Forum o calificã drept neconstituþionalã. „De asemenea, lipsa de unitate legislativã este dovada nevoii unui Cod Electoral, care sã cuprindã reglementãri clare pentru toate tipurile de alegeri. Acceptarea formularelor olografe de cãtre unii preºedinþi de secþii de votare ºi respingerea de cãtre alþii creeazã dificultãþi în validarea prezenþei la vot a alegãtorilor respectivi”, conchide echipa Expert Forum.

IPP solicitã introducerea votului prin corespondenþã, pentru românii cu domiciliul în strãinãtate l ªi anunþã cã oferã consultanþã juridicã gratuitã celor care doresc sã acþioneze în instanþã MAE,

pentru proasta organizare a primului tur al prezidenþialelor Institutul pentru Politici Publice acuzã Statul român de incapacitate sau de lipsã de voinþã în ce priveºte punerea la punct a unui sistem securizat de informaþii care sã permitã o bunã desfãºurare a alegerilor. ªi anunþã cã oferã consultanþã juridicã gratuitã tuturor cetãþenilor români cu domiciliul legal în strãinãtate, care doresc sã acþioneze în instanþã MAE, pentru proasta organizare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale de duminicã. În plus, IPP solicitã partidelor politice modificarea, de urgenþã, a Legii electorale, astfel încât aceasta sã prevadã posibilitatea exercitãrii votului prin corespondenþã. ligia.hutu@timpolis.ro

Dreptul constituþional la vot al românilor din diaspora, prejudiciat de reprezentanþii Statului român Prin intermediul unui comunicat transmis luni redacþiei, Institutul pentru Politici Publice transmite felicitãri tuturor românilor din diaspora pentru pentru atitudinea civicã exemplarã pe care au manifestat-o cu prilejul primului tur de scrutin al alegerilor prezidenþiale ºi le mulþumeºte “pentru atitudinea care ne face cinste în lume”.

Totodatã, pe fondul constatãrii situaþiei grave cu care românii din diaspora s-au confruntat duminicã – o parte din aceºtia fiind, practic, împiedicaþi sã voteze din pricina proastei organizãri a primului tur al alegerilor prezidenþiale

de cãtre autoritãþile române responsabile – reprezentanþii IPP le solicitã reprezentanþilor partidelor politice din România sã modifice de urgenþã legislaþia electoralã, pentru a permite, în viitor, votul prin corespondenþã pentru românii din diaspora: “Este inadmisibil ca incapacitatea sau lipsa de voinþã a Statului român de a pune la punct un sistem securizat de informaþii, ignorând apelurile societãþii civile lansate constant în ultimii peste zece ani, sã condamne cetãþenii români din strãinãtate sã se chinuie la coadã pentru a îºi exercita un drept constituþional”.

Reprezentanþii IPP anunþã cã oferã asistenþã juridicã gratuitã oricãrui cetãþean român cu domiciliul legal în strãinãtate care îºi asumã acþionarea în instanþã a Ministerului Afacerilor Externe, autoritatea responsabilã de crearea condiþiilor pentru desfãºurarea votului în diaspora. Aceastã mãsura de asistenþã juridicã gratuitã

Românii din diaspora au stat ore în ºir la coadã, pentru a-ºi putea exercita dreptul la vot acordatã reprezintã o formã de impli- remedierii situaþiei care a condus, în care activã a IPP în exercitarea de pre- multe cazuri, la imposibilitatea exercitãsiune asupra instituþiilor responsabile rii de cãtre românii din diaspora a drepale Statului român. ªi aceasta în scopul tului la vot, garantat de Constituþie.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

6 - 9 noiembrie 2014

De ce au votat deputaþii timiºeni respingerii Legii amnistiei Controversatul proiect al Legii amnistiei ºi graþierii a revenit recent în atenþia Camerei Deputaþilor, o datã cu propunerea unui deputat liberal privind introducerea pe ordinea de zi a acesteia, pentru a fi respinsã.

Parlamentarii din arcul guvernamental au respins, însã, propunerea de includere a legii pe ordinea de zi, apreciind cã revenirea asupra ei a fost doar o strategie de campanie, menitã sã plaseze Puterea într-o luminã nefavorabilã. ligia.hutu@timpolis.ro

Un proiect de lege controversat, la care nu se renunþã, însã Camera Deputaþilor a votat, zilele trecute, introducerea pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei ºi graþierii, pentru a fi respinsã. Din 211 deputaþi, doar 81 s-au exprimat în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi, pentru ca acesta sã fie respins, în vreme ce 122 de deputaþi, aparþinând grupurilor parlamentare ale PSD, UNPR, UDMR, PC, PLR ºi Grupului Minoritãþilor Naþionale au votat împotrivã.

Printre deputaþii care au votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei ºi graþierii, pentru a fi respinsã, figureazã ºi numele deputaþilor PSD de Timiº Dorel Covaci, Sorin Stragea, Florin Bîrsãºteanu, deputatul UNPR Ion Rãducanu, deputatul UDMR Molnar Zsolt, dar ºi deputatul Slavomir Gvozdenovici, de la Grupul Minoritãþilor Naþionale.

I-am întrebat care au fost argumentele care le-au susþinut respectiva opþiune de vot.

Florin Bârsãºteanu: „Þara merge cum vrea poporul” Deputatul PSD Florin Bârsãºteanu spune cã votul sãu negativ a vizat “o declaraþie politicã a unui deputat din Opoziþie”, care, potrivit aprecierii sale, ar fi avut în vedere, „punerea în offside a iniþiatorilor legii”.

Acesta apreciazã cã readucerea în discuþie în acest moment a Legii amnistiei ºi graþierii este o chestiune cu conotaþie politicã. În fapt, însã, opineazã Florin Bârsãºteanu, în forma în care a fost propusã, legea îºi propune mãsuri pentru a rezolva actuala situa-

Florin Bârsãºteanu

þie de supraaglomerare a penitenciarelor ºi diminuarea numãrului celor care dobândesc un statut de asistaþi social, ce trãiesc pe cheltuiala Statului român. Florin Bârsãºteanu mai spune cã la originea propunerii ar fi stat ºi considerente de ordin demografic, iniþiatorii ei – cei doi deputaþi de origine romã Nicolae Pãun ºi Mãdãlin Voicu – propunându-ºi sã mai reducã din numãrul bãrbaþilor de etnie romã care se aflã în prezent în penitenciare. „Nu se pune problema ºi nu îºi asumã nimeni graþierea celor condamnaþi pentru fapte de corupþie”, mai spune deputatul PSD Florin Bârsãºteanu, adaugând cã, în niciun caz, nu este vorba despre o strategie de partid în acest sens. „ Nu au fost discuþii în grupul nostru parlamentar pe aceastã temã. În cele cinci luni de când sunt eu deputat, nu am auzit aºa ceva”, mai spune deputatul PSD Florin Bârsãºteanu. Care adaugã ºi cã o astfel de lege este necesarã, însã dezbaterile pe marginea conþinutului ei nu trebuie purtate în perioada de campanie electoralã, când “toate sunt cu conotaþie de campanie”. Dar, mai spune deputatul PSD, „þara merge cum vrea poporul”, situaþie care ar fi fost probatã ºi de primul tur al alegerilor prezidenþiale, când o parte a alegãtorilor a votat candidatul ACL Klaus Iohannis. Despre care Florin Bârsãºteanu spune cã „îi are în

Dorel Covaci

de 24 ani un reper al cetãþii

spate” pe Vasile Blaga ºi pe Cãtãlin Predoiu, care s-au fãcut responsabili de tãierea salariilor ºi a pensiilor ºi de creºterea TVA de la 19% la 24%.

Slavomir Gvozdenovici: „Trebuie o lege a amnistiei, dar nu cu dedicaþie” Reprezentant al Grupului Minoritãþilor Naþionale, deputatul Slavomir Gvozdenovici spune cã a plecat din salã în momentul în care Biroul Permanent al Camerei Deputaþilor s-a retras pentru consultãri. Când a revenit, procedurile de vot erau la final. În ce priveºte votul pe marginea propunerii de introducere a Legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi, „sincer sã fiu, nu îmi mai amintesc” ºi adaugã cã este de pãrere cã „parlamentarii nu trebuie sã se ascundã în spatele imunitãþii” ºi cã, în ce priveºte o lege a amnistiei ºi graþierii, aceasta trebuie sã existe, dar „trebuie sã fie corect fãcutã ºi nu cu dedicaþie”.

Numele deputatului Slavomir Gvozdenovici figureazã pe lista celor care au votat împotriva introducerii Legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

Slavomir Gvozdenovici

Molnar Zsolt

Molnar Zsolt: „Deputaþii din cele douã tabere politice s-au folosit doar de lege, pentru a-ºi exprima mesajele electorale” Solicitat sã îºi argumenteze opþiunea de vot în cazul respingerii propunerii de introducere pe ordinea de zi a Legii amnistiei ºi graþierii, deputatul UDMR Molnar Zsolt a precizat cã a fost prezent în salã la momentul votului ºi a apreciat cã „s-au lungit foarte mult discuþiile pe acest subiect”.

Acesta susþine cã „cele douã mari blocuri politice care stau în spatele celor doi candidaþi care au intrat în turul doi al alegerilor prezidenþiale s-au lansat în dezbateri politice pe marginea subiectului”. În aceste condiþii, mai spune el, „nu existã un interes real pentru introducerea acestei legi pe ordinea de zi. Deputaþii din cele douã tabere politice s-au folosit doar de ea, pentru a-ºi exprima mesajele electorale”. Situaþie în care, argumenteazã deputatul UDMR, opþiunea sa a fost de a vota împotriva introducerii Legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi. „Nu e un subiect care sã fie dezbãtut în

Ion Rãducanu

campanie electoralã. Când discuþiile vor ajunge în acea fazã (a dezbaterii n. red.), evident cã va exista ºi un vot în Parlament pe acest proiect”.

Ion Rãducanu: „E necesarã o astfel de lege, pentru «amorþiþi», nu pentru corupþi” Deputatul UNPR Ion Rãducanu, prezent, luni, 27 octombrie, la dezbaterile din plenul Camerei Deputaþilor, spune cã neincluderea proiectului Legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi a avut drept motiv o chestiune proceduralã. Potrivit regulamentului de funcþionare a Camerei Deputaþilor, argumenteazã el, introducerea unui proiect de lege pe ordinea de zi a Camerei este imposibilã fãrã o decizie a Biroului Permanent al Camerei Deputaþilor ºi a comitetului liderilor partidelor politice. Aceastã decizie, însã, mai spune deputatul UNPR, nu exista în ceea ce priveºte Legea amnistiei ºi graþierii la începutul ºedinþei de plen din 27 octombrie.

Ion Rãducanu mai spune cã discuþiile pe marginea acestui proiect ar fi pornit de la o propunere fãcutã de un

Sorin Stragea

actualitate

ai Puterii împotriva ºi graþierii? deputat liberal, care ar fi dorit astfel sã demonstreze cã “reprezentanþii PSD apãrã corupþii”. „Proiectul de lege nu putea fi introdus pe ordinea de zi din punctul de vedere al regulamentului Camerei Deputaþilor”, mai spune deputatul UNPR, argumentând cã, pentru ºedinþa de luni, proiectul în cauzã nici mãcar nu era pregãtit sã intre în dezbatere, lipsindu-i rapoartele ºi avizele necesare de la comisiile de specialitate. “A fost un joc de glezne. (...) Zgonea a procedat conform regulamentului Camerei Deputaþilor ”, susþine Ion Rãducanu.

Acesta mai spune cã, în forma sa iniþialã, proiectul viza posibilitatea graþierii ºi amnistierii celor condamnaþi pentru infracþiuni minore ºi “ în niciun caz pe condamnaþii pentru fapte de corupþie”. Iar modificãrile aduse proiectului iniþial, operate în „marþea neagrã” – care prevedeau creºterea la ºapte, respectiv opt ani a termenelor legale prevãzute pentru graþieri ºi amnistieri – ar fi

fost fãcute la iniþiativa unui grup de parlamentari, printre care s-au numãrat deputaþii PNL Tudor Chiuariu ºi Relu Fenechiu. „Amnistia ºi graþierea sunt prevãzute în Codul Penal ºi în Constituþie ”, mai spune Ion Rãducanu, potrivit aprecierii cãruia un subiect de acest fel „trebuie luat în discuþie, însã nu împotriva legii”, ci pentru a asigura condiþii decente în puºcãriile devenite supraaglomerate. Deputatul UNPR se declarã împotriva graþierii recidiviºtilor ºi a celor condamnaþi pentru fapte de corupþie ºi spune cã, în acest moment, „proiectul de lege are aviz negativ de la Guvern”, astfel încât nu existã pericolul ca legea sã treacã în urmãtoarele câteva luni. „E necesarã o astfel de lege, pentru «amorþiþi», nu pentru corupþi. Cine credeþi cã are curajul sã îºi asume aºa ceva?”, întreabã deputatul UNPR Ion Rãducanu. Acesta precizeazã ºi cã, anterior, „nimeni nu a discutat cu noi ca sã se introducã aceastã lege pe ordinea de zi”.

Sorin Stragea: “Readucerea în discuþie a legii amnistiei ºi graþierii, un subiect conotat politic” Deputatul PSD Sorin Stragea, care este ºi secretar al Comisiei Juridice de Disciplinã ºi Imunitãþi a Camerei Deputaþilor, a declarat cã a fost prezent în salã, luni, 27 octombrie, la votul privind propunerea de includere pe ordinea de zi a Legii amnistiei ºi graþierii. Acesta ºi-a argumentat votul negativ prin aceea cã s-ar fi încercat din nou aducerea acestui subiect pe ordinea de zi, din motive electorale, de cãtre Opoziþie. “Proiectul acesta nu este iniþiat de Guvern, nici de Ministerul Justiþiei”, explicã el, adãugând cã „propunerea de lege a amnistiei ºi graþierii vine din partea a doi colegi de-ai noºtri, întâmplãtor ambii de etnie romã, deputaþii Nicolae Pãun ºi Mãdã-

6 - 9 noiembrie 2014

7

Publicitate

lin Voicu”.

Acesta mai spune cã proiectul de lege i-ar viza, de aceea, cu precãdere pe cetãþenii de etnie romã condamnaþi pentru “fapte mãrunte”. În plus, mai spune el, proiectul de lege, în forma propusã, “îi excepteazã pe corupþi ºi recidiviºti”. Aºa încât, apreciazã el, a acuza faptul cã „noi (reprezentanþii PSD – n.r.) apãrãm corupþii” este o dezinformare, iar readucerea în discuþie a legii ar fi fost „ un subiect conotat politic, motivat de campania electoralã”.

Acesta susþine cã va fi necesarã reluarea discuþiilor despre adoptarea unei legi a amnistiei ºi graþierii, pentru a face „condiþii umane în închisori.

Starea de libertate este o stare normalã în legislaþia europeanã, graþierea este un drept prevãzut de Constituþie”. Context în care, mai spune Sorin Stragea, România va trebui sã ia mãsuri, pentru cã „orice þarã are o politicã penalã” ºi pentru cã existã deja numeroase plângeri la CEDO referitoare la condiþiile improprii din penitenciare.

Vicepreºedinte PNL Mihai Voicu: „Din cei 74 de deputaþi PSD care au respins proiectul, 40 au dosare penale” Controversele pe marginea proiectului Legii amnistiei ºi graþierii au început în decembrie 2013, când reprezentanþii Puterii au încercat sã forþeze trecerea prin Parlament a proiectului de lege privind amnistia ºi graþierea.

Vicepreºedintele PNL Mihai Voicu a apreciat, dupã respingerea propunerii de includere a proiectului Legii amnistiei ºi graþierii de pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor, cã în PSD existã o „preocupare deosebitã” pentru adoptarea Legii amnistiei ºi graþierii.

Liberalul Mihai Voicu a relatat ºi cã lunea trecutã, în plenul Camerei Deputaþilor, liderii de grup ai PNL ºi PDL, George Scutaru ºi Tinel Gheorghe, au solicitat introducerea pe ordinea de zi a Legii amnistiei ºi graþierii, în vederea respingerii acestui act normativ.

Potrivit statisticii fãcute publice dupã vot, din 50 de deputaþi PNL prezenþi, 48 au votat pentru introducerea legii pe ordinea de zi, doi nefiind prezenþi în salã la momentul votului, în vreme ce, de la PDL, din 13 deputaþi prezenþi, toþi au votat pentru introducerea legii pe ordinea de zi.Din ºase deputaþi PP-DD prezenþi în salã, cinci au votat pentru ºi doar unul a votat împotriva introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi.

Situaþia a fost, însã, diferitã în ce priveºte votul reprezen-

tanþilor partidelor aflate la Putere. 74 de deputaþi PSD au votat împotriva introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi.

Acestora li s-au alãturat cei 13 deputaþi ai UNPR, care au votat, cu toþii, împotrivã, cei nouã deputaþi ai UDMR, care au procedat similar, ºi 15 dintre cei 17 reprezentanþi ai grupului de deputaþi ai PC ºi PLR. Un singur reprezentant al grupului PCPLR a votat în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor, un alt reprezentant figurând ca fiind absent.

Mihai Voicu mai spune cã, din totalul celor 74 de deputaþi PSD care au respins proiectul de pe ordinea de zi, 40 pot fi subiecþi ai unei viitoare legi a amnistiei ºi graþierii, aceºtia având

dosare ce merg de la situaþii de incompatibilitate la acuzaþii de furt calificat, abuz în serviciu ºi uz de fals. În plus, mai spune el, dintre cei 13 deputaþi UNPR care au votat luni împotriva introducerii pe ordinea de zi a legii amnistiei ºi graþierii, ºapte figureazã în astfel de anchete. În vreme ce cinci dintre cei 15 deputaþi PC care au votat împotriva acestei solicitãri sperã, la rândul lor, sã fie aprobatã cât mai urgent legea amnistiei ºi graþierii.

Liberalul Mihai Voicu a mai explicat cã “acest procent de 50% dintre cei prezenþi din partea arcului guvernamental care au astfel de probleme se regãseºte ºi în Biroul Politic Naþional al PSD, unde este cam acelaºi procent – 50% din membrii BPN al PSD sunt fie cu

urmãriri penale începute, fie cu solicitãri de urmãriri penale, fie cu cereri de arestare”.

Vicepreºedintele PNL s-a referit ºi la faptul cã, dat fiind intervalul de aproape 50 de zile scurs de la solicitarea venitã din partea reprezentanþiilor ACL vizând introducerea legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor pentru a fi respinsã, este de presupus cã, în cazul în care premierul Victor Ponta va câºtiga alegerile prezidenþiale, acesta va promulga legea. ªi a adãugat cã, în general, termenul de vot pentru o astfel de lege este de cinci zile.

ACL a solicitat, la început de septembrie, introducerea Legii amnistiei ºi graþierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor pentru a fi respinsã.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

6 - 9 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

6 - 9 noiembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

6 - 9 noiembrie 2014

Spaþiile verzi din Timiºoara au ajuns mãr al discordiei în Primãrie l Edilul liberal îi acuzã pe reprezentanþii PSD din Primãrie

cã dezinformeazã opinia publicã referitor la situaþia atribuirii contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi din oraº Un viciu de procedurã perpetuat tacit

Edilul Timiºoarei îi acuzã pe reprezentanþii PSD cã dezinformeazã opinia publicã, vehiculând în mod deliberat informaþii eronate despre modul în care ar fi încredinþate de cãtre Municipalitate contractele de licitaþie privind întreþinerea spaþiilor verzi din oraº. ligia.hutu@timpolis.ro

Horticultura, atrasã într-un joc politic de cãtre viceprimarul PSD Traian Stoia?

Edilul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, a prezentat public, zilele acestea, informaþii referitoare la o serie de achiziþii publice efectuate prin licitaþie, în perioada de doi ani ºi jumãtate de mandat al sãu în fruntea Primãriei. El a precizat cã rãspunde în acest fel ºi informaþiilor eronate vehiculate prin intermediul unor canale diverse, potrivit cãrora ar fi fost încredinþate numeroase contracte unor firme care ar aparþine unor oameni politici liberali sau unor apropiaþi ai acestora. Informaþiile au fost furnizate de acesta pe fondul numeroaselor discuþii generate de recenta descindere a procurorilor DNA la Primãria Timiºoara, pentru a se verifica documentele legate de atribuirea contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi din oraº. Vizate de suspiciuni ar fi fost, cu precãdere, contractele atribuite, în baza licitaþiei, SC Horticultura SA. Nicolae Robu a prezentat o situaþie a sumelor alocate operatorilor ºi a apreciat cã, dat fiind criteriul de atribuire a lucrãrilor, care a þinut cont de preþul cel mai mic de efectuare a lucrãrilor, apreciazã chiar cã au fost fãcute economii la bugetul

Municipalitãþii. Nicolae Robu spune cã din septembrie 2010 pânã în august 2012, Primãria ar fi achitat 17,5 milioane de lei pentru efectuarea de lucrãri în sectoarele necentrale din oraº, în vreme ce, din septembrie 2012 pânã în septembrie 2014, au fost plãtite 15,5 milioane de lei, adicã cu douã milioane de lei mai puþin. În privinþa încasãrilor de la bugetul local, care au ajuns în conturile Horticultura, care a deþinut contractul de întreþinere a spaþiilor verzi în zona centralã a oraºului, primarul spune cã aceastã societate ar fi încasat, în intervalul septembrie 2010 - august 2011, 8,7 milioane de lei, în intervalul septembrie 2011 - august 2012 – 8,5 milioane de lei, în intervalul septembrie 2012 - august 2013 – 8,7 milioane de lei, în vreme ce în intervalul septembrie 2013 - august 2014 suma încasatã de cãtre Horticultura a fost de 11,2 milioane de lei. „PSD-ul face o adevãratã demagogie acum, iar un individ care are tupeul sã stea în echipa executivã ca viceprimar (referirea este la persoana viceprimarului PSD Traian Stoia – n.r.) ºi sã nu stea la vot pentru proiectele executivului, mai face pe apãrãtorul Horticultura”, acuzã Nicolae Robu.

Informaþiile oferite de edil vin în contextul în care, recent, reprezentanþii societãþii Horticultura, aflatã în subordinea Pri-

mãriei Timiºoara, au manifestat reþineri în a prelua sarcinile legate de întreþinerea spaþiilor verzi din oraº, dupã expirarea contractelor încheiate de Municipalitate cu celelalte firme, invocând drept argument faptul cã tarifele de execuþie a lucrãrilor stabilite în urma licitaþiilor anterioare sunt prea mici ºi diferenþiate de la sector la sector ºi solicitând negocierea unor noi tarife. Varianta negocierii tarifelor a fost respinsã, însã, de primarul Nicolae Robu, care a invocat caracterul nelegal al unor eventuale negocieri de tarife. Aºa se face cã, de la începutul acestei toamne, când a expirat ºi ultimul contract, de întreþinerea spaþiilor verzi din oraº nu se mai ocupã oficial nimeni.

Referindu-se la situaþia SC Horticultura SA, edilul Timiºoarei a mai precizat ºi cã acesatã societate, „pe care chipurile administraþia Robu o pune în mare dificultate, a încasat (în intervalul septembrie 2013 - august 2014 – n.r.) 11.2 milioane lei, deci cu vreo 40% mai mult decât înainte. Pãi, cine asigurã condiþii de bunã funcþionare pentru Horticultura, cei care i-au dat în jur de 8.5 milioane lei pe an sau administraþia care i-a dat comenzi de 11.2 milioane într-un an? Cât de mare e diferenþa dintre aceste cifre ºi minciunile pe care le aruncã înspre cetãþeni PSD-ul?

Vedeþi ce tupeu au aceºti oameni?”

Discuþiile pe marginea refuzului Horticulturii de a prelua lucrãrile de întreþinere a spaþiilor verzi din întreg oraºul, pânã la clarificarea situaþiei viitoarelor contracte de întreþinere, au început în septembrie, atunci când a expirat ºi ultimul contract încredinþat în urma procedurilor de licitaþie. Din acel moment, din punct de vedere legal, spaþiile verzi din Timiºoara au rãmas în grija nimãnui, iar edilul a anunþat cã unul dintre motivele tergiversãrii situaþiei pleacã ºi de la identificarea unui viciu procedural, care ar fi fost perpetuat tacit, încã din perioada fostei administraþii. La începutul lunii octombrie Nicolae Robu declara cã, în intervalul rãmas pânã la o nouã atribuire a serviciilor, responsabilitatea de întreþinere a spaþiilor verzi din întreg oraºul revine SC Horticultura SA. Edilul a precizat la început de octombrie ºi cã, la nivelul Municipalitãþii, trebuie sã se lãmureascã din punct de vedere procedural, care este maniera legalã în care ar trebui sã fie încredinþate pe viitor contractele pentru diferitele sectoare din oraº. “Eu, personal, aº prefera ca toate spaþiile verzi din oraº sã fie preluate în întreþinere de Horticultura, pentru cã aceastã societate are know-howul necesar, angajaþii, dotarea tehnicã ºi priceperea necesare, plus cã are ºi pepinierã, sere”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Acesta a precizat atunci ºi cã a fost înºtiinþat despre o serie de nemulþumiri dezbãtute în ºedinþa de Consiliu de Administraþie al Societãþii Horticultura, în legãturã cu preþurile alocate pentru serviciile de întreþinere a spaþiilor verzi ºi de toaletare a arborilor, în condiþiile în care toate contractele

Responsabilitatea de întreþinere a spaþiilor verzi din întreg oraºul revine Horticultura de servicii de acest gen expiraserã. Dar, a declarat atunci primarul, nicio notificare oficialã cu privire la aceste nemulþumiri nu a fost adusã direct la cunoºtinþa sa. Nicolae Robu a mai declarat ºi cã nu poate fi vorba despre o restabilire din mers a preþurilor pentru efectuarea acestor servicii, fãrã organizarea unei noi licitaþii.

Iar demararea acestei etape ar fi amânatã, explica primarul, întrucât, la nivelul instituþiei, nu se convenise asupra corijãrii unui viciu procedural. “Am fost informat, neoficial, cã au existat discuþii în Consiliul de Administraþie ºi cã ar exista reþineri de asumare a lucrãrilor de cãtre aceastã societate la tarifele stabilite în urma ultimei licitaþiei”, a informat edilul.

Acesta a precizat, însã, cã nu se poate proceda la restabilirea tarifelor prin negociere, singura variantã legalã care ar permite modificarea tarifelor fiind organizarea unei alte licitaþii, “la care va câºtiga cel mai bun ofertant”.

Primarul a mai precizat ºi cã, pânã în acest moment, la majoritatea licitaþiilor desfãºurate de cãtre Primãrie, criteriul de selecþie utilizat pentru

evaluarea ofertelor depuse a fost preþul cel mai bun, în rare situaþii, atunci când în caietul de sarcini au figurat prevãzuþi anumiþi parametri tehnicoeconomici, criteriul de evaluare utilizat fiind diferit. În ceea ce priveºte preþurile stabilite pentru lucrãrile de întreþinere a spaþiilor verzi care trebuie efectuate în oraº pânã la clarificarea situaþiei procedurale, Nicolae Robu a anunþat, însã, cã tarifele stabilite anterior, în urma licitaþiilor, nu sunt de negociat. Edilul a adãugat ºi cã, dacã preþul unor servicii nu se stabileºte prin competiþie deschisã, atunci cei care stabilesc prin negociere tarifele îºi asumã rãspunderea, iar el personal nu doreºte sã dea naºtere unor discuþii. “Nu s-a organizat licitaþia în timp util”, a admis edilul Nicolae Robu. “Nu ºtiu din ce motiv, probabil cã a fost o disfuncþie la nivelul Direcþiei de Mediu de nu a demarat procedura de decizie”, a explicat edilul, referindu-se la decizia în urma cãreia sã se stabileascã dacã se va recurge la externalizarea acestor servicii sau la atribuirea lor, în exclusivitate, cãtre operatorul propriu, Societatea Horticultura.

Director Horticultura: „Nu pot sã fac decontare dupã cinci preþuri” Directorul Horticultura, Andrei Drãgilã, spune cã, în perioada 5 septembrie 2013 - 5 septembrie 2014, societãþii i-a revenit, prin contract, sarcina de a întreþine parcurile, scuarurile ºi zonele verzi din zona centralã a oraºului. Responsabilitãþi similare au revenit ºi unor alte societãþi comerciale, desemnate prin licitaþie, pentru zonele I, II ºi III din oraº.

Dupã expirarea contractului, în 5 septembrie, nu mai existã, însã, bazã legalã nici pentru efectuarea unor lucrãri, nici pentru aplicarea unor tarife. Cu toate acestea, spune Andrei Drãgilã, societatea pe care o reprezintã nu a în-

trerupt lucrãrile: “Sunt 180.000 de plante bienale, sunt plante bulboase care au nevoie constantã de îngrijire. Dacã nu le uzi tot la trei zile, poþi sã le uiþi”.

Acesta mai spune cã tarifele la care Horticultura lucreazã sunt stabilite dupã normativ. Aceasta este temelia stabilirii tarifelor noastre, afirmând ºi cã Horticultura va respecta hotãrârea Consiliului Local din data de 1 august 2014, în baza cãreia îi revine responsabilitatea îngrijirii spaþiilor verzi din oraº în zonele în care contractele au expirat. ªi, mai spune Andrei Drãgilã, discuþiile din Consiliul de Administraþie au fost legate exclusiv de preve-

de 24 de ani un reper al cetãþii

derile din paragraful al treilea din hotãrârea de Consiliu Local menþionatã, care prevãd efectuarea de lucrãri la tarifele asumate prin contract de celelalte societãþi care au efectuat servicii. Or, aici, situaþia se complicã, spune el, precizând cã restul operatorilor comerciali au aplicat tarife ce nu au þinut cont de normativul de stabilire a preþurilor ºi care au variat pe o plajã foarte largã: “Nu pot sã fac decontare dupã cinci preþuri. Vã dau un singur exemplu: la tãieri de corecþie arbori, cu utilaje, la înãlþime, sunt preþuri foarte diferite. Horticultura aplicã un tarif de 77,50 lei pe orã. Una dintre firmele

care au executat lucrãri percepea un tarif de 15 lei pe orã, alta, de 270 de lei pe orã. Eu la ce tarif sã decontez?” În plus, Curtea de Conturi, mai spune Andrei Drãgiºã, a constatat, în urma controalelor efectuate, cã preþurile solicitate de Horticultura sunt reale ºi conforme cu normativele.

Anul trecut, în afarã de Horticultura, au mai semnat contracte de întreþinere a parcurilor, scuarurilor ºi spaþiilor verzi, de refacere a spaþiilor verzi, de amenajare a acestora, de toaletare ºi defriºare a arborilor ºi de întreþinere a locurilor de joacã pentru copii cu Primãria Timiºoara companiile

Andrei Drãgilã Rogera SRL, Green City Andliv SRL, Tradecomia SRL ºi Bindalim SRL.

special

6 - 9 noiembrie 2014

11

PSD, nemulþumit cã nu ºi-a putut cumpãra sediul la preþ subevaluat, de la Primãria Timiºoara l În loc de 700.000 de euro urma sã plãteascã 100.000 de euro

PSD Timiº voia, din iarnã, negocieri cu Primãria.

Momentan, nu s-a întâmplat nimic.

ligia.hutu@timpolis.ro

Nicolae Robu: „Tentativa de preluare a sediului PSD Timiº la un preþ subevaluat, un jaf din avuþia publicã” Primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, spune cã. În ultima vreme, social-democraþii au fomulat public în repetate rânduri nemulþumiri legate de faptul cã nu au avut posibilitatea de a-ºi achiziþiona sediul de pe Splaiul Tudor Vladimirescu, nr.

26, în care funcþioneazã partidul. ªi aceasta în condiþiile în care, susþin social-democraþii, PNL ºiar fi achiziþionat sediul din Piaþa Unirii la un preþ apreciat de ei drept derizoriu. “Se tot vorbeºte despre cum a cumpãrat PNL sediul acesta, cu mult timp în urmã, când eu nici nu eram în politicã. În primul rând, în 2006, când s-a emis Hotãrârea de Consiliu Local

218, privind aprobarea vânzãrii cãtre PNL a acestui sediu era o anumitã legislaþie ºi Consiliul Local de atunci, evident, a respectat-o. Indiferent dacã suma era mare sau micã, ea era în acord cu legea de atunci”, declarã Nicolae Robu, oferind detalii despre modul în care PNL a intrat, în 2006, în posesia sediului cu o suprafaþã de 408 metri pãtraþi, plãtind un preþ aproximativ de 551 000 de lei + TVA. Nicolae Robu îi acuzã pe cei din PSD Timiº cã „vor sã acapareze totul”, prin practici clientelare. Unele dintre acestea, spune edilul liberal, privesc procedurile de încredinþare a unor contracte ºi modul în care au încercat, prin Consiliu Local, sã cumpere, la un preþ evaluat mult sub valoarea preþului real al pieþei, sediul actual al PSD, situat pe Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 26.

Proiectul de cumpãrare a sediului PSD, cu o suprafaþã de aproximativ 1.200 de metri pãtraþi – din care suprafaþa utilã este de aproximativ 950 de metri pãtraþi –, la un preþ de mai puþin de 100.000 de euro (adicã, cu aproximativ opt euro metrul pãtrat) a cãzut la vot.

Valoarea la care s-a intenþionat sã fie vândut imobilul – stabilitã de Consultim – a fost de numai 100.000 de euro, sumã cãreia edilul nu i-a opus atunci, întrucât, spune el acum, a procedat în baza prezumþiei de bunã-credinþã ºi de nevinovãþie acordatã viceprimarului PSD Traian Stoia, la acel moment responsabil cu gestionarea situaþiei imobilelor de patrimoniu din Timiºoara.

Nicolae Robu mai spune cã documentaþia necesarã trecerii proiectului de hotãrâre de Consiliu Local a fost realizatã “cu implicarea exclusivã a viceprimarului PSD Traian Stoia”, care ar fi inclus în ultimul moment respectivul proiect pe lista suplimentarã

de proiecte ce urmau sã fie dezbãtute în ºedinþa de Consiliu Local. „Pe atunci nu era o problemã cã apar proiecte suplimentare”, declarã, ironic, Nicolae Robu, pentru cã „acesta era un proiect în beneficiul PSD, nu în beneficiul oraºului”.

Primarul declarã, însã, cã nu poate spune cã viceprimarul i-a sugerat evaluatorului, Consultim, preþul –„Nu îmi permit acest lucru” – adãugând cã, la momentul supunerii în dezbatere a proiectului în Consiliul Local, „nu am vãzut clãdirea, nu am oprit sã vãd aceastã clãdire ”. Astfel încât, mai spune edilul, la momentul dezbaterii proiectului, „consilierii locali liberali nu ºi-au pus problema, iar eu nu am intervenit, pentru cã eram în afara subiectului”.

Doar intervenþia de ultim moment a unui consilierul, Petricã Folicã, pe atunci PP-DD, acum PNL – despre care primarul Nicolae Robu a precizat cã “a studiat problema mai atent ºi mi-a atras atenþia” – a blocat soarta proiectului, imobilul fiind supus unei noi evaluãri imobiliare. A doua evaluare, fãcutã tot de Consultim, a crescut preþul imobilului, de la 100.000 de euro, la peste 700.000 de euro.

Edilul Nicolae Robu a mai precizat ºi cã argumentelor ulterioare aduse de viceprimarul PSD Traian Stoia ºi de cãtre reprezentanþii PSD, potrivit cãrora din valoarea totalã a imobilului trebuie scãzute cheltuielile totale de investiþii care au fost efectuate la clãdire de cãtre PSD, le rãspunde prin aceea cã o astfel de deducere trebuie sã facã obiectul unei proceduri legale, care sã reflecte situaþia realã, în mod explicit ºi într-o manierã susþinutã cu date concrete, întrucât “eu þin la avuþia publicã, nu ca alþii, care o jefuiesc”, a conchis edilul Nicolae Robu.

Foto TIMPOLIS

Foto TIMPOLIS

Reprezentanþii PSD Timiº sunt nemulþumiþi de faptul cã nu le-a fost îngãduit sã cumpere, la un preþ mult subevaluat faþã de valoare realã, sediul în care funcþioneazã partidul. Edilul liberal Nicoale Robu spune cã disputele legate de stabilirea preþului primei evaluãri la valoarea de 100.000 de euro, faþã de 700.000 de euro, valoarea celei de-a doua evaluãri, au plecat de la o tentativã de-a viceprimarului PSD Traian Stoia, pe atunci responsabil de zona patrimoniului, care ar fi cãutat sã abuzeze de buna-credinþã a consilierilor locali.

Reprezentanþii PSD Timiº au anunþat, dupã consumarea publicã a acestui incident legat de creºterea preþului propus pentru achiziþie de mai bine de ºapte ori, cã se socotesc nedreptãþiþi de evoluþia situaþiei referitoare la intenþia partidului de a-ºi achiziþiona sediul de situat pe splaiul Tudor Vladimirescu, pentru care spun cã plãtesc chirie Municipalitãþii. „Suntem ºi noi în acest moment într-o incertitudine”, a declarat, în februarie, preºedintele PSD Timiº, Titu Bojin, nemulþumit cã social-democraþii plãtesc în continuare chirie pentru a ocupa un imobil la care „mai mult de jumãtate e fãcut din banii noºtri”.

Chestionat dacã partidul va cumpãra sediul, Titu Bojin a rãspuns afirmativ, precizând cã vor fi purtate negocieri cu reprezentanþii Primãriei Timiºoara, pentru stabilirea unui preþ de achiziþie. Acesta mai spunea ºi cã momentul cumpãrãrii imobilului va fi precedat de parcurgerea tuturor proceduri-

Titu Bojin lor legale necesare ºi a afirmat cã valoarea de vânzare poate fi diferitã de valoarea tehnicã a imobilului, la fel ca ºi în cazul scoaterii la vânzare a unui imobil aflat în proprietate personalã: „Acest sediu a fost în roºu ºi noi am intrat în el, ºi vedeþi cum e acum. Partidul va plãti suma care va rãmâne la Primãrie. Nu vom plãti suma pentru investiþiile pe care le-am fãcut pânã acum. (…) Dacã vreþi sã vindeþi un apartament, poate meritã 200.000 de euro, dar dacã nimeni nu dã mai mult de 100.000…”.

Titu Bojin adãugat cã reprezentanþii partidului au la îndemânã nu doar proceseverbale care reflectã starea iniþialã a imobilului ºi tipul de lucrãri realizate de-a lungul timpului, ci ºi fotografii ºi casete video care pot proba faptul cã la imobil au fost fãcute îmbunãtãþiri considerabile. Acestea sunt, în opinia lui, argumente pentru care îºi exprimã speranþa cã negocierile cu Primãria nu vor porni de la suma de 700.000 de euro, atât cât a fost apreciatã valoarea imobilului, la contraexpertizã.

Valoarea imobilului, rãmasã neclarificatã dupã douã evaluãri Potrivit unor surse din cadrul fostei Administrãri a Domeniului Public, valoarea fãcutã la a doua evaluare, de 700.000 de euro, ar reprezenta jumãtate din valoarea realã, de piaþã, a imobilului.

Surse din ADP, care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, au declarat cã la respectiva clãdire Administraþia Domeniului Public a fãcut renovãri ºi îmbunãtãþiri care se apropie ca valoare de preþul cu care a fost scos iniþial la vânzare imobilul – 100.000 de euro. “Sã nu uitãm cã este vorba despre 1.200 de metri pãtraþi. Dacã ai scoate la vânzare o clãdire de acest gen printr-o agenþie imobiliarã, cred cã preþul cerut ºi obþinut ar fi de cel puþin 1,5 milioane de euro”, susþin aceleaºi surse din cadrul fostei

ADP. În aceste condiþii, mai mulþi consilieri locali ai PDL au susþinut cã lucrurile nu ar trebui lãsate fãrã sã se ia nicio mãsurã dupã ce valoarea reevaluãrii a crescut de ºapte ori. “Lucrurile nu trebuie lãsate aºa. Primãria Timiºoara trebuie sã vadã cum e posibil ca douã evaluãri ale aceleiaºi clãdiri sã aibã valori total diferite. Nu se poate sã se constate doar cã prima evaluare era de ºapte ori mai micã decât cea de a doua ºi sã nu se ia nicio mãsurã”, declara, la începutul acestui an, consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu. Acesta a anunþat atunci ºi cã va solicita Primãriei sã analizeze retroactiv toate evaluãrile fãcute de aceeaºi societate.

“Va trebui sã se vadã ce eva-

ªtefan Sandu luãri au mai fost fãcute în acelaºi mod pentru Primãria Timiºoara ºi sã se ia mãsurile legale. Trebuie iniþiatã o anchetã pe aceastã temã în cadrul Primãriei ºi sã se analizeze, retrospectiv, toate evaluãrile de imobile realizate în aceleaºi condiþii”, a mai declarat consilierul local PDL.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

6 - 9 noiembrie 2014

Potenþialul turistic al Canalului Bega, valorificat prin proiecte europene

Timiºul ar putea avea un muzeu de artã muralã întins pe 100 de kilometri, de-a lungul Begãi Autoritãþile locale îºi propun realizarea unui muzeu al Canalului Bega, în care sã fie expus un model dinamic al sistemului de gospodãrire a apelor din Banat, vechi de mai bine de 300 de ani, reabilitarea clãdirilor istorice ale ecluzelor de la Sânmihaiu Român ºi Uivar, înfiinþarea unei cinemateci în aer liber, a unui parc de distracþie ºi de aventurã, amenajarea turnurilor de apã ale Timiºoarei ºi crearea, pe o sutã de kilometri de-a lungul canalului Bega, a celui mai lung muzeu de artã muralã. Toate aceastea ar putea face din Bega un veritabil canal de comunicare culturalã. ligia.hutu@timpolis.ro

Proiect de valorificare a potenþialului turistic al Begãi Reprezentanþii Adetim ºi-au propus, prin mai multe proiecte transfrontaliere cu finanþare europeanã, sã identifice ºi sã valorifice elementele care pot transforma Canalul Bega într-un brand. A cãrui promovare sã se realizeze ulterior, la nivel internaþional, inclusiv în sprijinul interesului Timiºoarei de a accede la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã.

Consiliul Judeþean Timiº a gãzduit, miercuri, o expunere a principalelor repere ale unui astfel de program, finanþat din fonduri europene, prin programul „IPA de Cooperare Transfrontalierã România - Serbia”. Proiectul îºi propune valorificarea potenþialului

turistic de-a lungul canalului Bega, în România, dar ºi în Serbia, ºi promovarea investiþiilor prioritare transfrontaliere comune. La expunere au participat vicepreºedintele CJ Timiº, Cãlin Dobra, preºedinte al Asociaþiei pentru Dezvoltarea ºi Promovarea Turismului în Timiº, directorul Adetim, Sergiu Bãlaºa, în calitate de reprezentant al Adetim, beneficiar al proiectului, Lucia Pãtruicã, manager de proiect din partea Adetim, Mihaela Madar, director în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Timiº, experþi ai Administraþiei Bazinale Apele Române filiala Timiº ºi experþi din cadrul companiei de consultanþã care a contribuit la realizarea proiectului, reprezentaþi de fostul director al Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã Timiºoara, Menuþa Iovescu. La dezbateri a participat ºi preºedintele executiv al Asociaþiei Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã, Simona Neumann.

Bugetul total alocat proiectului “Valorificarea potenþialului turistic al Canalului Bega ºi promovarea investiþiilor prioritare transfrontaliere comune”, este de aproape 500.000 de euro, din care peste 424.000 de euro reprezintã finanþare nerambursabilã, din fonduri IPA, apropae 44.000 de euro reprezintã contribuþia de la bugetul de stat, puþin peste 6.700 de euro este confinanþarea localã de la CJ Timiº, prin Adetim, iar mai mult de 21.000 de euro este partea de cofinanþare susþinutã de partenerii sârbi.

Un reper al dezvoltãrii Timiºoarei Canalul Bega ar putea redeveni, astfel, unul dintre reperele semnifica-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tive ale dezvoltãrii Timiºoarei ca oraº, inclusiv în ceea ce priveºte potenþialul turistic.

Proiectul, care vizeazã revitalizarea turisticã a zonei Banatului ºi centrarea atenþiei pe Canalul Bega, ce strãbate judeþul Timiº ºi face legãtura cu zone partenere din Banatul sârbesc, ar veni, astfel, în complementaritatea proiectelor derulate de Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã.

Aceasta a desemnat recent drept element central în ceea ce priveºte dezvoltarea viitoarei strategii culturale a Timiºoarei, în perspectiva viitoarei candidaturi pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021, conceptul „Channel of Cultures”, ce vizeazã valorificarea rolului coagulant ºi de comunicare transnaþionalã ºi transdanubianã al Begãi.

“Canalul Bega trebuie sã devinã un brand promovat la nivel internaþional”, apreciazã consultantul Menuþa Iovescu. Aceasta mai spune cã transformarea arealului Canalului Bega într-o destinaþie turisticã care sã poatã fi vizitatã, dar ºi extinderea ºi diversificarea ofertei turistice, creºterea calitãþii serviciilor turistice ºi crearea ºi promovarea unei imagini turistice arealului Begãi sunt direcþiile strategice ce ar trebui urmate. ªi care ar permite, pânã în orizontul anului 2030, revitalizarea turisticã a zonei ºi evidenþierea rolului pe care Bega l-a avut în decursul evoluþiei Timiºoarei ca oraº.

Menuþa Iovescu a atenþionat asupra rolului de liant cultural, dar ºi geografic, pe care Canalul Bega îl are, precizând cã 73% din populaþia judeþului, de la Timiºoara ºi pânã la frontiera cu Serbia, trãieºte în localitãþi situate de-a lungul acesteui canal. Adãugând cã, în

aceste condiþii, o preocupare esenþialã ar trebui sã fie reprezentatã de crearea unei infrastructuri care sã facã regiunea accesibilã ºi dezirabilã din punct de vedere al interesului turistic.

Menuþa Iovescu a insistat ºi asupra rolului facilitator pe care ar trebui sã-l aibã reabilitarea infrastructurii de transport pasageri ºi a nodurilor intermodale. Aceasta apreciazã cã dezvoltarea sectorului serviciilor publice, precum ºi facilitarea accesului turiºtilor la oferta culturalã ºi turisticã a zonei Timiºoarei ºi a zonei din vecinãtate oraºului vor fi posibile inclusiv prin introducerea unor carduri de transport care sã permitã accesul neîngrãdit la muzee ºi instituþii de culturã. Deopotrivã, a mai reliefat ea, este necesarã crearea ºi promovarea imaginii turistice a arealului Begãi, prin realizarea brand-ului Canalului Bega ºi prin promovarea continuã ºi susþinutã a acestuia ca destinaþie internaþionalã.

Un rol în acest sens, afirmã Menuþa Iovescu, l-ar putea avea asociaþiile ºi autoritãþile publice locale, care ar trebui sã se implice în identificarea elementelor de specificitate localã ce s-ar putea constitui în brand-uri locale sau în produse tradiþionale de interes pentru turiºtii strãini: “Reluarea navigabilitãþii pe Bega ar fi completatã, astfel, de o ofertã de produse care vor putea fi achiziþionate ºi care vor defini arealul local”.

Timiºoara, identificatã, la nivel de imagine, cu Canalul Bega „Banatul a fost, în trecut, o zonã

turisticã puþin ospitalierã, cel puþin pânã la preluarea sa, în 1718, de cãtre administraþia austriacã”, spune consultantul Adetim, Sergio Morariu, care a adãugat cã Timiºoara îºi datoreazã dezvoltarea ca oraº sistemului complex de gospodãrire a apelor, conceput acum aproape 300 de ani, la Coºteiu, de un inginer olandez. Acest sistem permite menþinerea unui nivel constant al apei în Bega.

“Bega meritã, de aceea, mai multã atenþie”, afirmã Sergio Morariu, în opinia cãruia Timiºoara se identificã, la nivel de imagine, cu aceasta, iar identificarea ºi valorificarea unor elemente ce þin de istoria Begãi, în perspectiva redeschiderii navigaþiei, reprezintã doar o parte din premisele ce ar putea sta la baza conceperii unor proiecte care sã îngãduie potenþarea turismului în zonã. Acestea ar putea include ºi realizarea unui Master Plan de Turism pe Canalul Bega ºi a unei strategii de marketing ºi de promovare a acestuia, dar ºi promovarea industriilor creative ºi organizarea periodicã a unor manifestãri culturale – de la expoziþii de fotografie pânã la evenimente sportive sau teatrale în aer liber, bienale artistice pe teme de picturã ºi fotografie.

“Datoritã celor douã noduri hidrotehnice s-a dezvoltat oraºul nostru”, a confirmat, în timpul dezbaterilor, Mihaela Madar, director în cadrul Sistemului de Gospodãrire a Apelor Timiº.

Precizând cã Gospodãrirea Apelor Timiº pãstreazã, la Coºteiu, în clãdirea vechiului stãvilar, hãrþi vechi, dar ºi instrumente ºi mecanisme care foloseau la manevrarea stavilelor. Acestea ar putea fi expuse, în cadrul unui sistem muzeal, care sã creascã, la rândul lor, gradul de interes turistic al zonei.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

6 - 9 noiembrie 2014

13

Timiºul are peste 20 de mine de uraniu abandonate, pe care nu le-a decontaminat nimeni Minele din Timiº nu existã pentru autoritãþile de profil

În contextul controverselor legate de exploatãrile de gaze de ºist, se pare cã s-a uitat prea repede trista experienþã a exploatãrilor miniere sãlbatice, fãrã nicio regulã, derulate dupã cel deal Doilea Rãzboi Mondial prin societãþile românosovietice Sovrom. În urma acestora au rãmas în þarã poate sute de mine de uraniu abandonate, la care nu s-a realizat decontaminarea nici mãcar dupã 1990. Doar în zona de vest a þãrii au fost identificate peste 20 de astfel de mine, care continuã sã fie un pericol public pe care nimeni nu îl bagã în seamã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Exploatãri iresponsabile, dupã modelul Sovrom Sovrom-urile erau aºa numitele întreprinderi româno-sovietice, înfiinþate imediat dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, care aveau ca scop principal spolierea Statului român, prin exploatarea cu sãlbãticie a resurselor sale, care luau drumul Estului.

Din acea perioadã, România a rãmas cu sute de mine de uraniu, abandonate dupã câþiva ani de exploatare, când s-a considerat cã nu mai sunt profitabile, fãrã a se lua nici cele mai sumare mãsuri de izolare ºi decontaminare. Nici Timiºul nu a scãpat de astfel de exploatãri miniere ºi culmea e cã haldele de steril, adicã depozitele de piatrã ºi moloz scoase din minã, au fost fãcute lângã râuri, fãrã a se lua în considerare riscul de poluare.

Acum, aproape nimeni nu mai ºtie nimic despre aceste mine uitate, deºi þinând cont de potenþialul de contaminare, mãcar

dupã 1990 autoritãþile de profil ar fi trebuit sã ia urgent mãsuri de identificare, izolare ºi mãcar reducere a gradului de poluare radioactivã.

Bucãþi din halda de steril, folosite la construcþia de case, în Tomeºti Mai degrabã organizaþiile guvernamentale au fãcut benevol aceastã muncã a Statului, fãrã sã beneficieze de expertiza, documentaþia ºi experienþa instituþiilor specializate. În zona Banatului, organizaþia Hobby Club “Jules Verne”, din Buziaº, se ocupã de ani buni de marcarea ºi monitorizarea minelor de uraniu abandonate. Dupã ani de activitate în acest domeniu, fondatorul organizaþiei, Mircea Goloºie, a ajuns la concluzii ºocante. În localitatea Tomeºti, de pildã, materiale din halda de steril a unei mine de uraniu abandonate au fost folosite la construcþia unor case din zonã ºi la diverse lucrãri de pietruire, la care acum au fost identificate valori de radiaþii mai mari decât la intrarea în minã.

“Doar în zona Banatului am identificat 25 de astfel de mine în care s-a exploatat uraniu. Nu s-a decontaminat absolut nimic.

Unele nici nu apar în evidenþele oficiale. Sunt situaþii în care materialele scoase din minã s-au folosit la construcþii sau în zona contaminatã s-au plantat salcâmi, au venit albine, iar mierea e acum vândutã fãrã probleme, în localitãþi din vestul þãrii”, susþine Mircea Goloºie.

Reprezentanþii Hobby Club “Jules Verne” mai spun cã în aceste halde, în majoritatea cazurilor, cantitatea de material radioactiv este foarte mare, ceea ce prezintã un pericol pentru populaþie. “Hobby Club «Jules Verne» încearcã sã facã ce alþii trebuiau sã facã – adicã, sã averti-

zeze populaþia, sã punã semne de avertizare în zonele contaminate, ºi, în final, sã facã curãþenie”, mai spune Mircea Goloºie.

Drumuri ºi cãi ferate contaminate Potrivit clubului “Jules Verne”, începând din 1770, în Banat, au început sã aparã exploatãri miniere, construindu-se primele drumuri industriale în interiorul ºi exteriorul acestor exploatari.

Aceste drumuri au fost amplasate ºi executate în aºa fel încât sã deserveascã într-un mod cât mai eficient aceste exploatãri. Însã multe au fost construite peste halde de steril sau chiar cu materiale din haldele miniere existente în zonã, unele conþinând minereu radioactiv. La Tomeºti, bolovanii de steril radioactiv au fost folosiþi pentru drumuri forestiere ºi chiar construcþii. Reprezentanþii Asociaþiei Hobby Club “Jules Verne” declarã cã au gãsit valori destul de mari de radioactivitate pe drumul forestier spre minã, ceea ce a dus la concluzia cã halda de steril rezultatã în urma exploatãrii a fost folositã la pietruirea acestuia. În Tomeºti existau douã galerii – una închisã cu o uºã de oþel, care apoi a fost furatã pentru a fi vândutã la fier vechi, ºi una în grãdina unui localnic. Minereul era cãrat cu cãruþa prin zonã, ºi ar fi trebuit sã se facã decontaminare. Membrii clubului din Buziaº spun însã cã material radioactiv a intrat, în vestul þãrii, nu doar în component unor drumuri, ci ºi a unor cãi ferate.

Existã astfel zone, pe lângã calea feratã, în care sunt bolovani de steril ºi pe unde trec zilnic zeci de trenuri, dar ºi lucrãtori ai CFR care habar nu au cã ar trebui sã cearã spor de risc pentru cã sunt expuºi la niveluri de radioactivitate peste limita admisã.

În Timiº au existat câteva zeci de mine de uraniu, de care acum nimeni nu mai ºtie aproape nimic. Oficial, pe toatã zona vest, sunt recunoscute ca halde de steril radioactive doar halda minã Ciudanoviþa ºi halda minã Liºava, ambele din cadrul Sucursalei Miniere Banat-Oraviþa, judeþul Caraº-Severin. În realitate, însã, ºi Timiºul a avut destul de multe exploatãri de uraniu care, deºi sunt pãrãsite de ani de zile, nu au fost niciodatã decontaminate. Una dintre cele mai mari mine de uraniu a funcþionat la Tomeºti, între anii 1963 ºi 1964, ºi, conform celor care au lucrat acolo, s-a sãpat aproximativ 160 de metri în munte. Minereul era transportat fãrã mãsuri de protecþie, cu cãruþele, pânã în sat.

De acolo era încãrcat în camioane care-l duceau la garã, la Margina. Materialul scos din galerie se afla depozitat pe versantul din faþa minei.

Astãzi, mina dezafectatã se aflã pe un traseu turistic, de la Tomeºti spre locul numit Valea Ursului. Turiºtii care mergeau destul de des în zonã, cu cortul, nu aveau de unde sã ºtie cã pe acel drum forestier, în urmã cu 40 de ani, se transporta minereu de uraniu. Membrii Clubului “Jules Verne” au montat în zonã indicatoare de avertizare, deºi de acest lucru ar fi trebuit sã se ocupe autoritãþile. Însã ºi aºa, multe indicatoare dispar, fiind probabil luate de localnici ºi vândute la fier vechi.

Mina de la Tomeºti nici nu apare în evidenþele autoritãþilor. Pe zona de vest autoritãþile de resort ar fi trebuit sã se ocupe ºi de decontaminarea haldelor care nu sunt re-

cunoscute oficial, precum cele de la Mehadia, Eftimie Murgu, Armeniº, Delineºti, Bucova, Obreja, Tincova, Bozovici, Ciclova Românã, Oraviþa, Dognecea, Ruºchiþa, Sasca, Moldova Nouã, Natra, Dobrei, Gârliºte, Reºiþa, Clocotici, Forotic, Sicheviþa, Ocna de Fier ºi Teregova. Nu trebuie uitatã, în Caraº-Severin, nici Ciudanoviþa, care este unul dintre cele mai nocive locuri din Banat din cauza existenþei haldei radioactive.

Radioactivitatea în zonã depãºeºte, în unele puncte, de 450 de ori fondul natural ºi de 45 de ori nivelul de alarmare.

Conform mãsurãtorilor efectuate în zona de vest, halde cu conþinut radioactiv se aflã aproape în toate locurile unde s-a exploatat uraniu, aur ºi chiar fier. În Timiº, în afarã de Tomeºti, halde radioactive mai existã la Darova ºi Nãdrag (la Nãdrag s-a exploatat fier, dar s-a gãsit ºi minereu de uraniu). Iar în Caraº-Severin se aflã cel puþin 30 de halde rezultate în urma exploatãrilor miniere, dintre care majoritatea au fost identificate ºi marcate pe hartã de Hobby Club “Jules Verne”.

Nu multã lume ºtie cã în Banat s-a exploatat uraniu, dupã cum nu ºtie ºi cã au existat exploatãri aurifere pe râul Timiº. În zona Rusca Montanã, sau în Timiº, în zone precum Foeni, existã în total zeci de mine care ar fi trebuit decontaminate. Membrii Clubului “Jules Verne” mai spun cã nu se ºtie ce s-a fãcut cu banii pentru decontaminare.

Conform specialiºtilor de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest, în mod normal, ar fi trebuit sã se realizeze decontaminare în

zonã, pentru cã atunci când sa forat, s-a ajuns, cu siguranþã, la substraturi de apã, care s-au încãrcat cu compuºi radioactivi. Probabil, pentru a nu mai existe discuþii ºi controverse pe aceastã temã, o parte din aceste exploatãri au fost þinute secrete.

Structura de profil, respective Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor Nucleare susþine cã are ca obiectiv sã inventarieze toate perimetrele în care în trecut au funcþionat mine de uraniu ºi sã realizeze lucrãri de decontaminare, ”având în vedere cã, pânã în anul 2002, în România nu au existat reglementãri referitoare la gospodãrirea deºeurilor radioactive provenite de la minerit”.

CNCAN a identificat 52 de perimetre miniere în care trebuie realizate lucrãri de ecologizare ºi decontaminare. Însã printre acestea nu figureazã nicio mina din Timiº, deºi sunt nominalizate mai multe exploatãri din CaraºSeverin ºi Arad. Aceasta deºi asociaþii precum Clubul Jules Verne au trimis avertizãri oficiale, însoþite de mãsurãtori care aratã clar depãºiri periculoase ale nivelului de radioactivitate admis, pe lângã minele de uraniu din Timiº.

Cu toate acestea, specialiºtii CNCAN recunosc cã „fostele mine de exploatare a minereului de uraniu din Banat au potenþialul cel mai ridicat de a afecta din punct de vedere radioactiv factorii de mediu, în special din cauza condiþiilor locale geologice ºi geochimice ce favorizeazã solubilizarea uraniului, precum ºi din cauza volumelor mari ale lucrãrilor miniere subterane”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

6 - 9 noiembrie 2014

Publicitate

Lipsa de activitate este un dezastru pentru creier Tinerii trebuie sã citeascã, sã mãnânce mai puþinã mâncare procesatã, sã aibã activitate fizicã permanentã, sã interacþioneze direct ºi continuu cu oamenii din jur ºi sã nu fie sclavii tehnologiei, un comportament contrar însemnând dezastru pentru creier, avertizeazã specialiºti neurochirurgi.

TIMPOLIS

Potrivit prof. dr. Dafin Mureºanu, preºedintele Societãþii pentru Studiul Neuroprotecþiei ºi Neuroplasticitãþii, stresul – considerat pânã nu demult un factor secundar în bolile neurologice – a devenit element fundamental, constatându-se cã existã o corelare directã între gravitatea accidentului vascular ºi dezechilibrul creat de stres. „Dacã pânã nu demult stresul era considerat un factor secundar, cercetãrile aratã astãzi cã stresul este factor primar în accidentul vascular cerebral. Deci stresul este un elementul fundamental, existând o corelare directã între gravitatea accidentului vascular cerebral ºi organismul vulnerabil. Stresul produce o stare generalã de vulnerabilitate, de asemenea stresul de lungã duratã produce modificari persistente”, declarã, citat dr dr. Dafin Mureºanu, într-o conferinþã organizatã la Atena cu ocazia celei de-a zecea ediþii a Congresului Societãþii pentru Studiul Neuroprotecþiei ºi Neuroplasticitãþii.

Creierul se regenereazã permanent, nu este „îngheþat” ºi cu cât este stimulat, cu atât obþinem un rãspuns bun, a adãugat dr. Dafin Mureºanu.

Acelaºi mecanism, spun specialiºtii, se dezvoltã ºi atunci când existã o leziune cerebralã: creierul luptã pentru a se reface. Atunci când rata de distrugere a creierului este mai mare ºi rata de refacere sau de stimulare a activi-

Potrivit prof. dr. Dafin Mureºanu, preºedintele Societãþii pentru Studiul Neuroprotecþiei ºi Neuroplasticitãþii tãþii creierului este mai dificilã. „Organismul uman are o capacitate incredibilã de a se regenera, dar ea trebuie alimentatã, stimulatã. Pentru cã dacã stai degeaba, activitatea creierului se reduce. Fac un apel cãtre tineri sa citeascã, sã mãnânce mai puþinã mâncare procesatã, sã aibã activitate fizicã permanentã, sã interacþioneze direct ºi continuu cu oamenii din jur, sã nu fie sclavii tehnologiei. Sã nu ajungã pânã acolo încât sã-ºi trimitã SMS-uri dintr-o camerã în alta, deoarece acest comportament înseamnã dezastru pentru creier”, a mai spus medicul. Întrebat ce îl îngrijoreazã cel mai mult, în acest moment, legat de bolile neurologice, profesorul Mureºanu a menþionat tulburãrile cognitive: „Mã îngrijoreazã patologia vascularã, tot mai frecventã în multe þãri, dar mã îngrijoreazã foarte mult tulburãrile cognitive, care vor domina umanitatea ºi care au tendinþa de a apãrea la vârste

cât mai tinere”.

Potrivit preºedintelui SSNN, pentru creier, alimentaþia este un factor crucial, alãturi de comportament. „Modul în care ne alimentãm este un factor crucial, alãturi de activitatea cognitivã. Trebuie sã avem zilnic activitãþi din punct de vedere intelectual, sã citim, sã ne activãm acea parte din creier care þine de cuvânt, nu cea legatã de imagine. Componenta emoþionalã este foarte importantã ºi trebuie legatã de starea cognitivã. De asemenea, cum am spus, alimentaþia cât mai aproape de natural, mai puþin procesatã ºi fãrã chimicale, este cea care place creierului”, afirmã dr. Mureºanu. În acelaºi context, specialistul a subliniat faptul cã ºi creierul are nevoie, periodic, de momente de liniºte: „Atât noi, cât ºi creierul avem nevoie de momente de liniºte, de o alternanþã între stãrile de implicare puternicã în viaþa de zi cu zi ºi momentele de liniºte, de meditaþie”.

Primele stomacuri umane miniaturale, obþinute în laborator de cercetãtorii americani Oamenii de ºtiinþã americani au obþinut pentru prima datã în istorie þesut stomacal, în 3D, pornind de la celule suºã umane.

Reuºita lor constã în câteva organe miniaturale, cultivate în vase Petri.

De mãrimea unui bob de mazãre, stomacurile minuscule sunt folosite pentru a studia anumite patologii care afecteazã mucoasa stomacalã, precum ulcer, cancer ºi gastritã, anunþã Mediafax, citând un studiu al unor cercetãtori din din Cincinnati. Aceste maladii gastrointestinale afecteazã aproape 10% din populaþia mondialã. Dezvoltarea lor a fost asociatã cu infecþia cronicã provocatã de bacteria Helicobacter pylori.

La ora actualã, stomacul uman reprezintã încã, din multe puncte de vedere, un veritabil mister pentru oamenii de ºtiinþã. Pentru a studia mecanismele adiacente care se activeazã dupã apariþia tulburãrilor gastrointestinale, cercetãtorii vor sã dezvolte modele de laborator cât mai apropiate de

realitate.

Pentru acest lucru, cercetãtorii din Cincinnati au selectat mai întâi câteva celule suºã pluripotente. Aceste entitãþi celulare sunt capabile sã se diferenþieze în orice tip de celule specializate. Identificând procesele de diferenþiere specifice formãrii stomacului, savanþii americani au reuºit sã obþinã aceste organe în laborator, la scarã miniaturalã.

Stomacurile umane create în laboratoarele din Cincinnati au diametre de circa trei milimetri ºi au o formã ovalã, similarã unei mingi de rugby.

Potrivit autorilor studiului, mini-organele reacþioneazã la infecþia cu H. Pylori în acelaºi fel în care o fac stomacurile obiºnuite. Profesorul James Wells, coordonatorul principal al cercetãrii considerã cã, graþie studiului sãu, va fi posibil într-un viitor nu foarte îndepãrtat ca medicii sã obþinã în laborator un stomac uman complet dezvoltat, care va putea fi apoi transplantat pe un pacient care suferã de o boalã gastrointestinalã gravã. (TP)

Munca în schimburi decalate accelereazã îmbãtrânirea cognitivã Munca în schimburi decalate, mai ales pe timpul nopþii ºi efectuatã pentru o perioadã îndelungatã, accelereazã procesul de îmbãtrânire cognitivã. În contextul în care munca de noapte ºi munca în schimburi sunt deja bãnuite cã ar juca un rol important în apariþia mai multor probleme de sãnãtate, precum ulcerul, maladiile cardiovasculare ºi anumite tipuri de cancer, oamenii de ºtiinþã au dorit sã studieze ºi impactul lor asupra capacitãþilor cognitive. Timp de zece ani, cercetãtorii francezi ºi britanici au

monitorizat 3.000 de angajaþi din sudul Franþei, cu vârste cuprinse între 32 ºi 62 de ani la începutul studiului, care lucrau în diverse sectoare de activitate ºi dintre care jumãtate au lucrat în schimburi decalate pentru cel puþin 50 de zile pe parcursul unui an, anunþã AFP, sursã citatã de Mediafax.

Capacitãþile cognitive (memorie, atenþie, vitezã de reacþie) au fost mãsurate în trei reprize, în anii 1996, 2001 ºi 2006,în cadrul unor teste neuropsihologice.

Studiul, publicat în revista medicalã Occupational and Environmental Medicine, a evidenþiat faptul cã acele

de 24 de ani un reper al cetãþii

persoane care au lucrat în schimburi timp de cel puþin zece ani prezintã un declin cognitiv – proces natural ce apare la toþi oamenii care îmbãtrânesc – mult mai rapid în comparaþie cu ceilalþi participanþi.

Jean-Claude Marquié, cercetãtor la CNRS din Toulouse, coordonatorul studiului, considerã cã acea scãdere a scorurilor obþinute echivaleazã cu o îmbãtrânire cognitivã de, în medie, 6,5 ani. Este vorba despre o scãdere “âcare nu este neglijabilã, potrivit autorilor, dar care va trebui sã fie confirmatã de o serie de studii viitoare. „ ªtiam deja cã munca în

schimburi are efecte pe termen scurt, dar nu ºtiam dacã acestea se menþin pe o perioadã îndelungatã”, a adãugat profesorul francez.

Studiul a arãtat cã impactul negativ asupra capacitãþilor cognitive persistã cel puþin cinci ani dupã oprirea lucrului în schimburi ºi cã existã o mare variabilitate, în funcþie de individ.

Printre soluþiile preconizate pentru a limita aceste efecte oamenii de ºtiinþã citeazã o supraveghere medicalã personalizatã, ca ºi o mai bunã organizare a muncii, care sã favorizeze cele mai bune orare pentru somn. „De exemplu, este mai bine ca munca sã înceapã la ora 6,

în loc de ora 4”, afirmã autorii studiului.

Tot mai rãspânditã în diverse medii profesionale, munca în schimburi decalate a fãcut subiectul mai multor studii realizate în ultimii ani, care au identificat o serie de riscuri pentru starea de sãnãtate.

Din cauza efectului ei perturbator asupra ritmului biologic, munca de noapte (cu alternanþe neregulate pentru perioadele de muncã zi - noapte) a fost clasatã în categoria activitãþilor probabil cancerigene, în 2007, de Centrul Internaþional de Cercetãri asupra Cancerului, o agenþie specializatã din cadrul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. (TP)

integrame

6 - 9 noiembrie 2014

15

O studentã blondã susþine examenul la Economie. Subiectul: teoria economicã a lui Adam Smith. Profesorul observã cã studentã blondã nu are idee despre teoria economicã ºi dorind totuºi s-o promoveze, o întreabã: - Dar care este prenumele lui Smith?

Fata se uitã în salã poate vreun coleg îi va ºopti, dar în zadar.

- Hai amintiþi-vã, este atât de simplu!

Fãrã rezultat. Profesorului i se face milã de studentã ºi pãrinteºte o întreabã: - Atunci, spune-mi: cum îl chema pe primul bãrbat?

Blonda, roºind ºi evident ruºinatã, rãspunde: - Petricã. l - Eºti fata visurilor mele! Frumoasã, spiritualã, amuzantã...

- Spui toate astea, doar ca sã mã culc cu tine!

- ªi... incredibil de inteligentã! l Între Bucureºti ºi Constanþa sunt 223 Km. Între Constanþa ºi Bucureºti sunt 223Km. Între parter ºi et.5 sunt 4 etaje. Între et.5 ºi parter sunt 4 etaje. Între Luni ºi Vineri sunt 5 zile. Între Vineri ºi Luni sunt 2 zile. ...asta nu-i cinstit! l Soþia urcã pe cântar. Soþul îi spune: - Nu eºti grasã deloc! Doar cã, pãstrând proporþia, ar trebui sã fii puþin mai înaltã!

- Da?! ªi cam ce înãlþime ar corespunde cu greutatea mea?!

- Cinci metri ºi jumãtate! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el. Intrã soþul pe uºã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele…

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

6 - 9 noiembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.