Timpolis 2094

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2094 2 - 5 octombrie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Conjuraþia ticãloºilor melania.cincea@timpolis.ro

L

a iniþiativa unui senator PSD, ªerban Nicolae, Senatul a adoptat tacit o modificare la Codul Penal care îi poate arunca dupã gratii pe cei care dezvãluie informaþii din dosare de corupþie.

Adicã, procurori sau judecãtori, care dau informaþii dintrun dosar – stenograme sau rechizitorii –, dar ºi jurnaliºti, care le publicã.

Aceasta este încã o tentativã de a þine departe de atenþia presei ºi a opiniei publice dosare penale care, scãpate de sub control, riscã sã devinã ameninþãri nu doar la adresa libertãþii unor nume grele de partid, ci la adresa funcþionãrii sistemului însuºi. Pentru cã, în lipsa unei presiuni publice ºi dacã norocul face ca acestea sã ajungã la magistraþi obedienþi, problema e ca ºi rezolvatã. ªi pentru cã nu toatã Justiþia e compusã din judecãtori ºi procurori integri ºi nu ar funcþiona eficient indiferent de cine ar fi condusã. În ultimii doi - trei ani, au fost „n” dosare grele de corupþie, care au vizat oameni ce pãreau intangibili, ºi care nu e sigur cã ar fi avut finalul pe care l-au avut – condamnãri, uneori cu ani grei de detenþie, ºi confiscãri de averi – dacã ar fi fost þinute departe de ochii ºi urechile presei ºi, implicit de presiunea societãþii civile sau a opiniei publice. Unul dintre dosarele grele de corupþie este chiar al clientului senatorului-avocat Nicolae, ex-senatorul PSD Cãtãlin Voicu, scandal izbucnit o datã cu publicarea stenogramelor. “Ascultã-mã un pic! Dacã eu m-am dus la Interne, omule, ai toatã Procuratura României, ai toatã Justiþia în mânã, ai toatã Curtea. (…) În trei ani fac toatã reþeaua din România”, spunea senatorul Voicu. Adicã, într-un caz din acesta, în concepþia lui ªerban Nicolae, problema nu e ticãloºia în sine, ci scoaterea ei la luminã. Care, în accepþiunea lui, meritã pedepsitã cu închisoarea. În opinia aceluiaºi senator-avocat, oameni de genul lui Costicã Voicu trebuie apãraþi. În jurul lor trebuie fãcut zid uman. acã nu a putut fi îngenuncheatã toatã conducerea din Justiþie, dacã a apus epoca în care începerile, scoaterile de sub urmãrire penalã, arestãrile ºi condamnãrile grele erau decise de ministrul Justiþiei, în ºedinþele de partid, e cazul sã se umble la legi. S-a încercat, în toamna lui 2012, modificarea Legii 51/1991, privind siguranþa naþionalã, pentru a limita posibilitatea SRI de a valorifica în instanþã informaþii privitoare la marea corupþie, obþinute pe mandat de siguranþã naþionalã – ceea ce ar fi însemnat cã ºi dosarele de mare corupþie începute ar fi fost compromise. S-a încercat, în decembrie 2013, în “marþea neagrã”, asigurarea unei super-imunitãþi pentru parlamentari ºi dezincriminarea conflictelor de interese. S-a încercat impunerea unei legi a amnistiei ºi graþierii – era vizibilã cã e cu dedicaþie pentru greii politici, care nu au avut norocul sã fie judecaþi în vremuri mai bune. Sa încercat ciuntirea Legii ANI. Se încearcã ºi alte variante ºi se mai sperã. unt aspecte care confirmã mizeria moralã pe care mulþi parlamentari au dus-o în Parlamentul, unde ºi-au dorit sã ajungã sau au fost trimiºi nu pentru a reprezenta interesele poporului, ci pentru a face jocuri ale unui grup de interese din partid. De altfel, prin aceste încercãri de a se ascunde de lege prin lege, Puterea din Parlament a “încununat” Legislativul cu titlul de “Persoana anului 2013” la Categoria Crimã Organizatã ºi Corupþie, distincþie acordatã de Organized Crime and Corruption Reporting Project pentru faptul cã “Parlamentul român a ridicat corupþia la un nou nivel în Europa, legalizând-o”. Dacã aceastã conjuraþie a ticãloºilor, aciuatã în Parlamentul României, va avea, din decembrie, un partener de încredere la Cotroceni, e posibil ca, la scurt timp dupã aceea, în lupta împotriva marii corupþii sã se strige oficial “Stop joc”.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Intermodalul timiºean rãmâne investiþie doar pe hârtie

De cinci ori mai mulþi bani de la bugetul judeþean, pentru o strategie inexistentã Timiºul nu are o strategie de promovare ºi dezvoltare a turismului. Are, însã, o asociaþie care se ocupã de aceste obiective, condusã chiar de vicepreºedintele Consiliului Judeþean Timiº, socialdemocratul Cãlin Dobra. Acesta susþine cã mai întâi trebuie fãcutã promovarea turismului ºi apoi dezvoltarea lui. pag.2

Senatul a avizat trecerea Aeroportului Internaþional Timiºoara la Consiliul Judeþean Timiº Senatul a aprobat, miercuri, transferul Aeroportului Internaþional Timiºoara din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea autoritãþilor judeþene. Nici reprezentanþii Guvernului, nici cei ai autoritãþilor judeþene nu oferã informaþii despre ce se va întâmpla cu aeroportul dacã CJ Timiº nu va putea asuma restanþele ºi cheltuielile legate de administrarea acestuia. pag.4

Debut de an universitar cu taxe de studiu cu 20% mai mari ºi multe probleme cronicizate Începutul de an universitar va fi plasat tot sub semnul subfinanþãrii cronice a sistemului de educaþie din România, avertizeazã liderii Organizaþiei Studenþilor din UVT. Aceºtia condamnã lipsa de responsabilitate ºi de viziune a Guvernului, care a decis, în cadrul celei mai recente rectificãri de buget, diminuarea cu 5,5 milioane de lei a bugetului alocat Educaþiei. Ministrul Educaþiei Naþionale susþine, însã, contariul.

D

pag.5

Chestor general (r) Anghel Andreescu:

„Fãrã sã aibã populaþia de partea lor, serviciile de informaþii nu pot face faþã unui rãzboi împotriva terorismului”

S

Timiºul riscã sã rãmânã fãrã Centru Intermodal În ciuda declaraþiilor periodice legate de „iminenta” realizare a Centrului Intermodal Timiºoara, pânã ºi administraþia judeþeanã pare sã fi ajuns la un moment al adevãrului ºi realismului în privinþa slabelor ºanse ca aceastã investiþie sã se concretizeze în viitorul apropiat.

Încãpãþânarea suspectã, rãzgândirea dar ºi cotaþiile liderilor timiºeni la nivelul central au fãcut ca judeþul sã rãmânã fãrã aceastã investiþie, care putea fi acum într-un stadiu avansat, dacã rãmânea la locaþia iniþialã, cea din Recaº. pag. 11

Mai mult de 50 de þãri sunt implicate în noul rãzboi împotriva terorismului din Orientul Mijlociu. Printre ele, ºi România. L-am invitat pe chestorul general (r) Anghel Andreescu, expert în lupta împotriva terorismului, la un dialog pe tema pericolului acestui fenomen – aflat în ascensiune –, a extinderii islamismului ºi, mai cu seamã, a celui fundamentalist, pe tema formelor de rezistenþã ce ar trebui adoptate, pe termen lung, împotriva terorismului, dar ºi pe tema punctelor vulnerabile ale Occidentului în acest rãzboi.

2

eveniment

2 - 5 octombrie 2014

De cinci ori mai mulþi bani de la bugetul judeþean, pentru o strategie inexistentã l Consilierii din Opoziþie acuzã: „E nevoie de proiecte viabile, nu doar de idei de pliante” Timiºul nu are o strategie de promovare ºi dezvoltare a turismului. Are, însã, o asociaþie care se ocupã de aceste obiective, condusã chiar de vicepreºedintele Consiliului Judeþean Timiº, socialdemocratul Cãlin Dobra. Acesta susþine cã mai întâi trebuie fãcutã promovarea turismului ºi apoi dezvoltarea lui. ªi argumenteazã nevoia de majorare a cotizaþiei anuale a asociþiei de cãtre CJ Timiº cu facturi telefonice, bani pentru combustibil ºi pentru laptop-uri. ligia.hutu@timpolis.ro

40.000 de lei în plus, de la bugetul CJ Timiº, pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului Sumele de bani care au ca destinaþie oficialã promovarea turismului în Timiº, dar care cu dificultate au putut fi justificate de cãtre solicitanþii lor, au fãcut obiectul unei dispute deschise în cea mai recentã ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº. Pe ordinea de zi a figurat un proiect de hotãrâre vizând aprobarea mãririi cotizaþiei de la bugetul judeþului cãtre Asociaþia pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului în Timiº, al cãrei preºedinte ºi iniþiator este vicepreºedintele CJ Timiº, socialdemocratul Cãlin Dobra.

Solicitarea, care a figurat pe agenda ultimei ºedinþe de plen, viza majorarea de cinci ori a cotizaþiei anuale datorate de Timiº în calitate de membru fondator al Asociaþiei pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului în Timiº. Adicã, o suplimentare de buget de la 10.000 de lei la 50.000 de lei.

Solicitarea de majorare cu 40.000 de lei a cotizaþiei a fost amendatã de cãtre consilierul liberal Marian Vasile, care a acuzat cã „în douã luni de activitate, Asociaþia a cheltuit 10 000 de lei”. Acesta a solicitat informaþii despre modul în care au fost utilizaþi banii publici pentru promovarea obiectivelor turistice ale judeþului, cu atât mai mult cu cât, spune el, bugetul Asociaþiei este

Cãlin Dobra: vicepreºedinte CJ Timiº: „Întâi trebuie fãcutã promovarea, ºi apoi dezvoltarea turismului” mult mai mare, întrucât la asociaþie au fost constrânºi sã adere majoritatea primarilor din judeþ. În ce s-au investit aceºti bani publici? ªi cine face selecþia salariaþilor care fac parte din Asociaþia pentru Dezvoltarea Turismului, a mai chestionat, în contextul discuþiei, liberalul Marian Vasile, fost vicepreºedinte al CJT. Acesta a informat ºi cã din Asociaþie fac parte în acest moment 33 de primari din judeþ, cãrora le-ar fi fost solicitate, potrivit afirmaþiilor lui, cotizaþii anuale „de la 50 000 de lei în sus”.

Solicitãrile consilierului judeþean PNL Marian Vasile au fost susþinute ºi de cãtre consilierul judeþean PDL Marius Martinescu, care a cerut sã afle în ce scop au fost utilizaþi cei 10 000 de lei alocaþi de CJT pânã în acest moment. „Poate nu la campanie se utilizeazã”, a declarat Marius Martinescu, care a adãugat cã a încercat sã obþinã rãspunsul ºi de la directorul executiv al asociaþiei, Delia Barbu, care nu i-a putut oferi, însã, nicio informaþie cu privire la destinaþia exactã a banilor. În plus, a mai subliniat Marius Martinescu, nu existã structuratã nicio strategie de promovare a turismului. Consilierul judeþean PDL a solicitat, de aceea, ca, pânã la finalul lunii decembrie 2014, asociaþia sã le prezinte consilie-

plen de cãtre consilierii judeþeni Marian Vasile ºi Marius Martinescu au fost susþinute ºi de cãtre consilierul judeþean PP-DD Petru Juravle, care este de pãrere cã trebuie limitate cererile de finanþare care vin înspre CJ Timiº din partea diverselor asociaþii, despre care acesta a apreciat cã reprezintã, în fapt, în mare mãsurã, „asociaþii care cãpuºeazã, în diferite feluri, Consiliul Judeþean”. În ceeea ce priveºte alocarea sumei de 40.000 de lei, adicã majorarea de cotizaþie solicitatã de reprezentanþii Asociaþiei pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului, Petru Juravle a propus alocarea eºalonatã a sumei, dupã prezentarea unor realizãri concrete. „Sunt de acord cu proiecte viabile pentru turismul din Banat, nu doar cu idei de pliante”, a precizat acesta, care i-a chestionat pe membrii Asociaþiei dacã pot prezenta o listã cu obiectivele turistice ale judeþului.

Vicepreºedinte CJ Timiº: „Întâi trebuie fãcutã promovarea, ºi apoi dezvoltarea turismului”

Marian Vasile rilor judeþeni o strategie privind promovarea ºi dezvoltarea turismului în judeþ, pentru o perioadã de zece ani, din 2015 în 2025. „Nu existã o fundamentare pentru majorarea de la 10.000 la 50.000 de lei”, a mai precizat Marius Martinescu, avertizând ºi asupra dublei calitãþi a preºedintelui Asociaþiei pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului, Cãlin Dobra, care este ºi vicepreºedinte al CJ Timiº, calitate din care dispune, practic, asupra alocãrii unor fonduri din partea instituþiei cãtre asociaþia pe care o conduce.

Asociaþia a fost înfiinþatã, potrivit informaþiilor oferite de preºedintele

Marius Martinescu CJT Titu Bojin, la iniþiativa vicepreºedintelui Cãlin Dobra, cu sprijinul liderului CJT ºi al preºedintelui Autoritãþii Naþionale de Turism, iar din structura de promovare a turismului în judeþ mai fac parte, alãturi de Cãlin Dobra, în calitate de membri ai Consiliului Director al Asociaþiei, primarii Alger Ilaº, Samuel Lupulescu, Marcel Muia ºi Ioan Sorincãu.

„E nevoie de proiecte viabile, nu doar de idei de pliante” Punctele de vedere exprimate în

Potrivit vicepreºedintelui CJ Timiº, Cãlin Dobra, „întâi trebuie fãcutã promovarea, ºi apoi dezvoltarea turismului”, ºi asta pentru, susþine el, membrii Asociaþiei cunosc foarte bine care sunt obiectivele turistice din judeþ. Acesta a apreciat cã termenul avansat de consilierul PDL Marius Martinescu, de realizare a unei strategii pânã la finalul acestui an, este intempestiv ºi cã nu poate fi elaboratã o strategie solidã pe zece ani într-un interval de timp de doar trei luni. Social-democratul Cãlin Dobra a mai precizat, ca rãspuns la acuzele care au fost aduse de cãtre consilierul judeþean PNL Marian Vasile, cã valoarea cotizaþiilor pe care Primãriile care au aderat la Asociaþie le plãtesc este stabilitã în Adunarea Generalã, ea nefiind impusã de la centru. Adãugând cã, pânã în acest moment, mare parte din activitatea Asociaþiei a fost realizatã de cãtre membrii acesteia în regim de voluntariat, aceºtia utilizând propriile autoturisme ºi achitând din venituri proprii cheltuielile cu facturile telefonice ºi cu combustibilul.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

eveniment

2 - 5 octombrie 2014

3

ALTAR cere stoparea alocãrii de fonduri publice pentru falºi revoluþionari La aproape 25 de ani de la momentul Decembrie 1989, e greu de spus ce reacþii mai trezeºte în mintea românilor cuvântul „revoluþionar”. În prezent sunt peste 23.000 de posesori de certificate de revoluþionari, în condiþiile în care la Timiºoara, în locul din care a pornit Revoluþia sunt aproximativ 2.800 de revoluþionari, iar pe prima listã a revoluþionarilor cu merite se regãseau doar 200 de persoane. Încercând sã combatã impostura, mai multe asociaþii de revoluþionari din Timiºoara vor sã sprijine autoritãþile sã facã ordine, prin verificãri extinse, pentru a se stopa alocarea de fonduri publice pentru falºi eroi, ºi pentru a se revaloriza statutul de revoluþionar. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Verificãri aºteptate de la Secretariatul de Stat pentru Revoluþionari Þinând cont cã în fruntea Secretariatul de Stat pentru recunoaºterea meritelor luptãtorilor împotriva regimului comunist se gãseºte un timiºorean, Adrian Sanda, câteva asociaþii de revoluþionari sperã sã fie demaratã o anchetã extinsã, care sã facã ordine în ceea ce priveºte controversata problema certificatelor de revoluþionar.

Una dintre ele este Asociaþia Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi la Revoluþia. “În primul rând, Statul ar trebui sã clarifice lucrurile în cazul categoriei luptãtorilor cu merite deosebite. Spe-

Virgil Hosu

“Dovezile” calitãþii de revoluþionar gãsite dupã 15 - 20 de ani de la Revoluþie au stârnit suspiciuni rãm cã mãcar în actuala formulã Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor va realiza verificãri extinse. E momentul sã se facã ce trebuie. Dubii legate de numãr nu sunt în cazul rãniþilor sau al urmaºilor celor decedaþi. Aici lucrurile sunt foarte clare, pentru cã existã documente. ªi în ceea ce priveºte cei arestaþi existã o evidenþã ce poate fi verificatã. La nivelul Timiºoarei, din 878 de persoane au mai rãmas sub 400. Plus cã reþineri s-au fãcut doar în Timiºoara, Sibiu ºi Bucureºti. În total, nu pot fi mai mult de 700 de persoane. E cu totul alta situaþia în cazul categoriei luptãtorilor cu merite deosebite, unde nu existã nici acum o situaþie clarã. Trebuia sã se dea certificate de luptãtor doar în oraºele martir, unde într-adevãr au existat morþi, rãniþi ºi adevãraþi revoluþionari, care au acþionat în acele moment”, spune Vir-

gil Hosu, liderul Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi la Revoluþia. În opinia sa, ar fi trebuit sã rãmânã cu certificate doar cei care aveau un dosar clar, bazat pe mãrturii ºi poze necontestabile. Virgil Hosu considerã cã ar fi trebuit sã stârneascã suspiciuni “dovezile” calitãþii de revoluþionar gãsite dupã 15 - 20 de ani de la Revoluþie ºi cã o anchetã fãcutã la nivel de Poliþie sau Parchet ar fi foarte simplã. “ªi unde existau suspiciuni, trebuiau sã se facã verificãri de douã, de trei ori, pânã se stabilea adevãrul”, mai spune Virgil Hosu.

Revoluþionarul timiºorean declarã cã, deºi în 2004 revoluþionarii aveau un an la dispoziþie pentru a aduce documentele necesare, ulterior s-au tot prelungit termenele, pânã prin 2009 - 2010.

“Noi, ca asociaþie de revoluþionari, i-am rugat pe mai mulþi secretari de stat pe problemele revoluþionarilor care s-au

perindat în funcþii sã opreascã acest proces, de acceptare de noi dosare de revoluþionar, pentru cã nu-ºi mai avea sensul. Ni s-a spus cã nu se poate, cã se fac presiuni. Nu ºtiu din partea cui sau primit dispoziþii sã se menþinã aceastã situaþie aberantã. Aºa s-au acceptat dosare de revoluþionar care nu aveau mai nimic în spate, aproape nicio dovadã”, afirmã Virgil Hosu.

“S-au risipit bani de la bugetul de stat” Liderul ALTAR susþine cã, conform legii, ar fi trebuit sã primeascã certificate de luptãtor cu merite deosebite doar cei care au condus ºi organizat grupuri de manifestanþi ºi au ridicat baricade, nu toþi ceilalþi. “Legea era clarã, dar a fost ignoratã. De aceea, acum

ar trebui sã se rãspundã în grup, inclusiv penal. Sunt foarte mulþi bani de la stat care s-au risipit, ignorându-se legea. S-a ajuns ca aºa-ziºi luptãtori din Timiºoara, de la Aeroport, sã fie fãcuþi revoluþionari de asociaþii din Bucureºti, care le-au susþinut ºi dosarele, lucru care ridicã semne de întrebare serioase.

S-au dat indemnizaþii pentru aceºti aºaziºi revoluþionari, ºi au fost bani risipiþi, bani aruncaþi de stat. E timpul ca aceºti oameni sã se apuce de muncã. Le-am mai spus unora: vedeþi-vã de serviciu ºi de problemele voastre, faceþi-vã un viitor, nu vã bazaþi pe indemnizaþiile de la stat. Unii au luat ºi credite bazânduse pe indemnizaþiile de revoluþionar, ºi când aceste bonificaþii s-au tãiat, au avut un ºoc, ºi acum susþin cã nu mai au din ce trãi. Rãspunsul e acelaºi: la muncã!”, precizeazã Virgil Hosu.

Revoluþionarul timiºorean crede cã un demers de verificare extinsã ºi clarificare nu ar fi tardiv din partea Statului: “O anchetã fãrã jumãtãþi de mãsurã ar fi posibilã ºi acum. ªi s-ar impune. Cei care au semnat, confirmând niºte falsuri trebuie sã fie traºi la rãspundere printr-o anchetã judiciarã independentã. Niciodatã nu e prea târziu”.

Lucrãrile de reabilitare a malurilor Begãi nu sunt realizate nici pe jumãtate Dat fiind vorba despre un proiect realizat cu finanþãri europene, nu prea existã o marjã de negociere cu privire la termenul de finalizare, reabilitarea malurilor canalului Bega ar trebui finalizatã pânã în martie 2015, deºi vine sezonul rece ºi lucrãrile au ajuns la un stadiu de realizare de doar 44%. Un consilier local susþine cã, din cauza unor greºeli de implementare a proiectului, în primãvarã ar trebui demaratã o nouã decolmatare a canalului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un termen strâns Cu toate cã, potrivit declaraþiilor celor implicaþi în investiþie, proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega este realizat în proporþie de doar 44%, el ar trebui finalizat pânã în luna martie2015. Lucru greu de crezut, þinând cont de faptul cã va fi mai greu sã se lucreze pe perioada sezonului rece, În momentul de faþã, lucrarea ar fi trebuit realizatã într-o proporþie de 50%, însã întârzierea este justificatã cu greutãþile legate de condiþiile meteo

defavorabile, vegetaþia abundentã crescutã pe malul canalului ºi gradul avansat de degradare al dalelor de pe malul Begãi. În mod normal, însã, vegetaþia de la mal ºi starea acestor dale de pe mal nu ar fi trebuit sã fie elemente de surprizã pentru proiectant.

De la începutul acestei lucrãri Primãria remarca deficienþe legate de lucrãrile de reabilitare a malurilor Begãi. Dupã ce iniþial au constatat cã unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilã deplasarea pe ele altfel decât în ºir indian, reprezentanþii Municipalitãþii au venit cu scuza existenþei unor greºeli de proiectare ºi a faptului cã aleile au trebuit fãcute astfel pentru a nu se ajunge la tãieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia cã ºi aceste tãieri de copaci sunt necesare. Ultima problemã pe listã a fost cea legatã de pistele de bicicletã în zig-zag, greu de explicat, ca ºi concepþie ºi logicã. „În concluzie, acum se spune cã acum depinde de vreme dacã proiectul va fi finalizat pânã în martie. ªi, probabil, cum vremurile sunt cam tulburi, se vor mai realiza prelungiri ale termenului limitã”, spune consilierul local PDL Simion Moºiu.

Încã o decolmatare, necesarã în primãvarã Din pãcate, modalitatea de derulare a proiectului nu s-a schimbat nici dupã ce mai mulþi aleºi locali au atras atenþia asupra pericolului ca Bega sã se umple de pãmântul scos de pe maluri.

Aceºtia au spus încã de la demararea proiectului cã actualele lucrãri ar putea anula efectele complicatului ºi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 ºi terminat în 2010. Conform acestor voci din Consiliul Local, se decapeazã malul, iar nãmolul ajunge din nou în Bega. Or, dacã se continuã în acest fel, se anuleazã efectele operaþiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro.

Cu mare greu, în 2010, nãmolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraºului. Chiar oficialii Primãriei spuneau, în urmã cu patru ani, cã, dupã mãsurãtorile efectuate, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nãmol varia de la 0,5 metri în oraº, pânã la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. „Ideea e cã, în acelaºi ritm, în primãvarã va fi nevoie de o nouã de-

Reabilitarea malurilor Begãi ar trebui finalizatã pânã în martie colmatare a canalului, pentru care Primãria nu are bani în bugetul local, deci nu se ºtie de unde s-ar putea lua fondurile necesare. La fiecare ploaie noroiul decapat de pe malurile canalului ajunge în apã, anulând practic procesul de decolmatare finalizat în urmã cu câþiva ani”, spune Simion Moºiu.

Ultimele lucrãri de decolmatare au început în toamna anului 2008 ºi ar fi trebuit sã se finalizeze în noiembrie 2009, însã au suferit întârzieri din cauza unei contestaþii a licitaþiei, fãcutã de

o firmã care dorea sã participe la proiect.

Judecarea procesului, dar ºi întârzierea unei tranºe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului pânã în iunie 2010.

Valoarea totalã a investiþiei în operaþiunea de decolmatare a întregului canal, pânã la graniþa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din aceastã sumã fiind alocatã de cãtre Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

actualitate

2 - 5 octombrie 2014

Senatul a avizat trecerea Aeroportului Internaþional Timiºoara la Consiliul Judeþean Timiº Poate CJ Timiº sã suporte o asemenea povarã?

ligia.hutu@timpolis.ro oana.dima@timpolis.ro

Un prim pas cãtre aprobarea unui proiect de lege controversat Senatorii au aprobat, miercuri, un proiect de lege ce vizeazã transferul, cu titlu gratuit, al pachetului de 80% acþiuni deþinute pânã în prezent de Statul român cãtre Societatea Naþionalã Aeroportul Internaþional Timiºoara „Traian Vuia” SA, anunþã HotNews, care citeazã Agerpres.

Pachetul de acþiuni care a trecut miercuri în proprietatea CJT este constituit din 128.064 de acþiuni, în valoare nominalã de 10 lei fiecare. În felul acesta,

CJ Timiº îi revine administrarea societãþii, în vederea dezvoltãrii aeroportului ºi a derulãrii unor proiecte care sã vizeze interesele economice ale regiunii. În ce priveºte predareapreluarea pachetului de acþiuni, aceasta ar urma sã se realizeze în baza unui protocol încheiat între pãrþi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În expunerea de motive a proiectului este precizat faptul cã, prin HG 398/1997, au trecut sub autoritatea Consiliilor Judeþene toate aeroporturile, cu excepþia celor din Bucureºti, Timiºoara ºi Constanþa. În document mai este menþionat ºi faptul cã transferul nu va modifica statutul de aeroport internaþional al AIT, acesta urmând sã respecte în continuare obligaþiile care decurg pentru România din tratatele internaþionale.

Proiectul a fost iniþiat de Guvern ºi a fost aprobat de Senat, în calitate de primã Camerã sesizatã, cu 61 de voturi pentru.

O corijare din mers a unei ilegalitãþi Discuþiile despre posibila preluare a AIT din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea autoritãþilor judeþene au debutat în urmã cu multã vreme ºi au fost reluate în primãvara acestui an.

Niciun oficial judeþean nu a vorbit, însã, despre datoriile aeroportului – prezente ºi, potenþial, viitoare –, pe care administraþia judeþeanã va fi nevoitã sã le preia ºi sã le asume. Reprezentanþii CJ Timiº nu rãspund clar nici ce se va întâmpla cu Aeroportul dacã CJ Timiº nu va dispune de aceste fonduri. Pentru cã aceastã situaþie va atrage dupã sine intrarea în insol-

de 24 de ani un reper al cetãþii

venþã ºi, posibil, falimentul. În primãvara acestui an, invocând HG 398/2008, prin care era aprobatã Strategia sectorialã pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor – care prevedea, printre altele, ca Aeroportul Timiºoara sã treacã în administrarea CJ Timiº prin transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de 80% din acþiuni, deþinut de Ministerul Transporturilor – administraþia judeþeanã emitea o hotãrâre, 78/29 aprilie 2014, prin care îºi exprima acordul pentru respectiva tranzacþie. Câteva zile mai târziu, în 16 mai, Executivul lansa în dezbatere publicã proiectul de hotãrâre de guvern prin care urma sã fie perfecþionatã trecerea Aeroportului Timiºoara la CJ Timiº.

Reacþiile împotriva acestui demers au apãrut foarte prompt.

Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL, a atenþionat cã este vorba despre un act ilegal, motivând cã „transferul gratuit de acþiuni printr-o hotãrâre de guvern este ilegalã. Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat”. Cãtãlin Predoiu îl avertiza atunci pe premierul Victor Ponta cã, dacã semneazã hotãrârea de guvern, ajunge la puºcãrie.

La puþin timp dupã acest moment, proiectul de hotãrâre de guvern a fost transformat în proiect de lege. În 26 iunie, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni al Aeroportului Internaþional Timiºoara din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea CJ Timiº.

Foto TIMPOLIS

Foto TIMPOLIS

Senatul a aprobat, miercuri, transferul Aeroportului Internaþional Timiºoara din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea autoritãþilor judeþene. Transferul, pe care Guvernul a intenþionat sã îl realizeze, la jumãtatea lunii mai a acestui an, în baza unei hotãrâri de guvern, pe care un fost ministru al Justiþiei a apreciat-o drept ilegalã, ridicã numeroase semne de întrebare asupra sustenabilitãþii obiectivului de cãtre CJ Timiº. ªi aceasta pentru cã nici reprezentanþii Guvernului, nici cei ai autoritãþilor judeþene nu oferã informaþii despre ce se va întâmpla cu aeroportul dacã CJ Timiº nu va putea asuma restanþele ºi cheltuielile legate de administrarea acestuia.

În varã, TIMPOLIS a adresat CJ Timiº câteva întrebãri, în încercarea de a afla dacã aceastã tranzacþie, doritã de administraþia judeþeanã, va putea fezabilã. Am întrebat: 1.

Care este suma de care CJ Timiº ar trebui sã dispunã, anual, pentru a administra Aeroportul Internaþional Timiºoara? 2.

De unde veþi lua aceste fonduri? 3. Care este bugetul pe 2014 al CJ Timiº? 4. Înainte de a emite aceastã hotãrâre de guvern, Executivul a întrebat oficial CJ Timiº dacã dispune de fonduri pentru a suporta aceastã cheltuialã? 5. Ce se va întâmpla în cazul în care, dupã realizarea transferului, CJ Timiº – care anul acesta are un buget de 480.417.000 de lei – va ajunge la concluzia cã nu va putea suporta aceastã cheltuialã? În jumãtate din rãspunsul primit de la administraþia judeþeanã, ne-au fost furnizate informaþii de background, cunoscute deja: „În data de 26 iunie, Guvernul a aprobat un Proiect de Lege privind trasferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni la Societatea

Naþionalã «Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia» SA din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea Consiliului Judeþean Timiº. Proiect de lege ce a fost trimis pentru aprobare în Parlament. Ca urmare, el nu apare în Monitorul Oficial al României. Astfel cã pânã în acest moment, Consiliul Judeþean Timiº nu a primit în administrare Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia”. Cu toate acestea, ni

se comunicã, administraþia judeþeanã ºi-a exprimat acordul pentru transmiterea cu titlu gratuit al pachetului de 80% din acþiuni deþinute de Statul Român (20% deþinute de Fondul Proprietatea), prin Hotãrârea CJ Timiº nr. 78/2014.

Ni se mai spune ºi cã administrarea aeroportului se desfãºoarã prin Societatea Naþionalã „Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia” SA, astfel încât CJ Timiº „nu participã cu fonduri ºi nu are prevãzut în buget cheltuieli cu aceastã destinaþie”.

Ce spune Guvernul?

Nu prea multe În paralel, am solicitat clarificãri ºi de la Guvern. Am întrebat dacã, înainte de a aproba proiectul de lege privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni al Aeroportului Internaþional Timiºoara din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea Consiliului Judeþean Timiº, Executivul a întrebat oficial Consiliul Judeþean Timiº dacã dispune de fonduri pentru a suporta aceastã cheltuialã?

Dacã da, de unde vi s-a comunicat cã va proveni surplusul de fonduri care urmeazã a fi direcþionate spre Aeroportul Timiºoara? Ni s-a rãspuns – printr-o adresã neînregistratã oficial ºi nesemnatã, trimisã printr-un mail semnat „Biroul de presã al MT” – cã aceasta nu este decizia Guvernului Ponta: „Guvernul României a aprobat încã din anul 2008, prin Hotãrârea nr. 1030/2008, Strategia Sectorialã pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta prevede la pct.

4.2.2.1. cã Societatea Naþionalã

«Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia» SA va trece în administrarea Consiliului Judeþean Timiº prin transferarea cu titlu gratuit a pachetului de 80% din acþiuni, deþinut de stat reprezentat de Ministerul Transporturilor . Nu s-a pus problema ca noul acþionar sã dispunã de fonduri pentru finanþarea aeroportului, având în vedere cã SN Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia se finanþeazã în proporþie de 100% din venituri proprii, din anul 2009 înregistrând în mod continuu profit”.

La întrebarea „Care este suma alocatã, în 2013 ºi în 2014, de Ministerul Transporturilor pentru administrarea Aeroportului Internaþional Timiºoara?”, ni se rãspunde: „ Dupã cum am menþionat, din anul 2009, Aeroportul Timiºora nu a mai beneficiat de subvenþii sau alocaþii de la bugetul de stat”.

Ce se va întâmpla cu Aeroportul în cazul în care, dupã realizarea transferului, Consiliul Judeþean Timiº va ajunge la concluzia cã nu va putea suporta aceastã cheltuialã?, mai întrebãm noi. „Bugetul de venituri ºi cheltuieli al SN Aeropor-

tul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia, aprobat pentru anul 2014 (HG nr. 328/2014), prevede de asemenea obþinerea de profit. Nu sunt prevãzute subvenþii de la bugetul de stat”, spun reprezentanþii Guvernului. Nicio explicaþie, totuºi, pentru situaþia în care administraþia judeþeanã nu va putea suporta o eventualã pierdere în bugetul Aeroportului Timiºoara.

Am mai întrebat, de asemenea, în cazul cãror aeroporturi din România se doreºte luarea unei mãsuri similare? „Sub autoritatea Ministerului Transporturilor mai funcþioneazã aeroporturile din Bucureºti (Henri Coandã ºi Aurel Vlaicu) ºi cel din Constanþa (Mihail Kogãlniceanu). În prezent, nu se punea problema diminuãrii participaþiei statului la aceste aeroporturi”, ne comunicã oficialii Executivului.

Interesant, dar nimeni – nici reprezentanþii CJ Timiº, nici cei ai Guvernului – nu spun nimic despre datoriile pe care Aeroportul Timiºoara le are ºi despre ceea ce se întâmplã în cazul în care noul proprietar nu le va putea suporta.

actualitate

2 - 5 octombrie 2014

5

Debut de an universitar cu taxe de studiu cu 20% mai mari ºi multe probleme cronicizate l Organizaþiei Studenþilor din Universitatea de Vest Timiºoara acuzã Guvernul

de lipsã de responsabilitate, dupã diminuarea de buget alocat Educaþiei

ligia.hutu@timpolis.ro

OSUT: “Finanþarea de bazã alocatã de Guvern pentru fiecare student a scãzut constant din 2008 pânã în prezent” Organizaþia Studenþilor din Universitatea de Vest din Timiºoara semnaleazã, într-un comunicat emis cu prilejul debutului anului universitar 2014 2015, problemele specifice cu care se confruntã. Potrivit reprezentanþilor OSUT, ºi acest an universitar va fi marcat de problemele grave cu care se confruntã, în mod constant, sistemul educaþional din România: subfinanþarea, valoarea extrem de modestã a burselor alocate studenþilor, inclusiv a burselor de ajutor social, rata crescutã a abandonului ºcolar, generatã de imposibilitatea studenþilor de a-ºi asigura resursele necesare studiului ºi problema, cronicizatã deja, a locurilor insufi-

Liderii OSUT acuzã Guvernul cã ignorã solicitãrile de finanþare transmise de conducerea UVT

Foto UVT

Începutul de an universitar va fi plasat tot sub semnul subfinanþãrii cronice a sistemului de educaþie din România, avertizeazã liderii Organizaþiei Studenþilor din Universitatea de Vest din Timiºoara. Aceºtia condamnã lipsa de responsabilitate ºi de viziune a Guvernului, care a decis, în cadrul celei mai recente rectificãri de buget, diminuarea cu 5,5 milioane de lei a bugetului alocat Educaþiei. Ministrul Educaþiei Naþionale susþine, însã, contariul: cã Educaþiei nu iau fost luaþi bani, ci i-au fost alocaþi. Însã nu direct, ci prin ricoºeu, prin intermediul bugetelor autoritãþilor publice locale.

ciente de cazare din cãminele studenþeºti. La acestea se adaugã, spun reprezentanþii OSUT, impunerea unei majorãri cu 20% a taxelor de studiu pentru studenþii înscriºi în primul an la cursurile de licenþã ºi masterat. În contextul menþinãrii acestor probleme majore care afecteazã profund calitatea învãþãmântului ºi educaþiei din România, reprezentanþii OSUT calificã mãsura de diminuare de cãtre Guvern a bugetului alocat Educaþiei cu 5,5 milioane de euro drept o dovadã de lipsã de responsabilitate. Cu atât mai mult, avertizeazã aceºtia, cu cât “acest domeniu (Educaþia – n.r.) a primit încã de la începutul anului fonduri mult sub nivelul necesitaþilor, nerespectându-se nici în acest an Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011 care prevede alocarea a 6 % din PIB pentru educaþie”.

“Din cauza subfinanþãrii cronice a sistemului, studenþii Universitãþii de Vest din Timiºoara care încep anul 1 licenþã sau master în anul universitar 2014 - 2015 vor fi nevoiþi sã plãteascã taxe cu aproximativ 20 % mai mari decât colegii lor din ceilalþi ani de studiu”, este precizat în comunicatul reprezentanþilor OSUT. Mãsura a fost operatã, argumenteazã aceºtia, din

pricinã cã finanþarea de bazã alocatã de Guvern pentru fiecare student a scãzut constant din 2008 pânã în prezent, iar bugetul Universitãþii s-a diminuat semnificativ, în ciuda tuturor reducerilor de cheltuieli. „Ultima soluþie a fost creºterea taxelor universitare, pentru a evita apropierea de faliment economic a universitãþii. În ciuda condiþiilor sociale tot mai dificile, o parte din studenþii UVT vor trebui sã plãteascã taxe ºi mai mari pentru a-ºi putea continua studiile”, este precizat în comunicat. În aceste condiþii, relevã reprezentanþii OSUT, cei care suferã sunt, în primul rând, beneficiarii direcþi ai procesului de învãþãmânt, studenþii, cãrora, în plus, le sunt alocate burse de ajutor social foarte mici, lucru care îi împiedicã pe studenþii proveniþi din medii defavorizate ºi din familii cu posibilitãþi modeste sã urmeze cursurile universitare. “ Abandonul ºcolar are o ratã destul de ridicatã, chiar ºi la UVT, una dintre cauze fiind cã studenþii proveniþi din medii defavorizate nu îºi permit sã locuiascã în chirie sau sã plãteascã taxe la un nivel foarte ridicat ºi sunt oarecum constrânºi sã renunþe la studii”, este menþionat în comunicatul transmis de reprezentanþii OSUT.

Neajunsurilor majore cauzate de subfinanþare li se adaugã ºi problema, devenitã deja o constantã a fiecãrui debut de an universitar, legatã de imposibilitatea de a le fi asigurate locuri de cazare gratuite tuturor studenþilor, în condiþiile în care, se mai menþioneazã în comunicatul transmis de reprezentanþii studenþilor, “soldurile UVT sunt blocate”, instituþia aflându-se, de aceea, în imposibilitatea de a continua lucrãrile de construire a unui nou cãmin studenþesc, plãnuit sã fie realizat în Piaþa Sf. Petru din Complexul Studenþesc din Timiºoara. Reprezentanþii OSUT condamnã “lipsa de viziune ºi de responsabilitate a Guvernului ºi a Ministerului Educaþiei Naþionale faþã de sistemul educaþional românesc, în general, precum ºi atitudinea acestora faþã de problema locurilor de cazare destinate studenþilor Universitãþii de Vest din Timiºoara” ºi anunþã cã solicitã public alocarea de fonduri suplimentare, cât ºi deblocarea soldurilor universitãþii, în vederea continuãrii construcþiei cãminului studenþesc. “Chiar dacã UVT este în topul universitãþilor din România, toate solicitãrile fãcute cãtre MEN atât de cãtre conducerea UVT, cât ºi de cãtre OSUT, cu privire la finanþarea construcþiei unui nou cãmin studenþesc au fost ignorate”, informeazã reprezentanþii studenþilor, adãugând cã Guvernul refuzã sã aloce fonduri suplimentare pentru continuarea lucrãrilor la noul cãmin studenþesc al UVT, care ar putea asi-

Vlad Cherecheº gura un numãr suplimentar de 700 de locuri de cazare. “Din pãcate, guvernanþii noºtri nu înþeleg cã investiþia în educaþie este cea mai preþioasã dintre toate investiþiile pe care le pot face, fiind o investiþie în viitorul României.

Salutãm eforturile conducerii UVT de a sprijini studenþii cu probleme sociale, de a suplimenta numãrul de locuri de cazare ºi de a îmbunãtãþi condiþiile în cãminele deja existente ºi condamnãm lipsa de reacþie a Guvernului ºi Ministerului la solicitãrile ce vin dinspre noi”, a declarat preºedintele OSUT, Vlad Cherecheº. Acesta a atenþionat ºi asupra imperativului respectãrii de cãtre Executiv a prevederilor legale, menþionate ca atare în Legea Educaþiei Naþionale, de a aloca 6% din PIB cheltuielilor de educaþie: “Sperãm ca în Legea Bugetului pentru anul 2015 educaþia sã aibã în dreptul ei cifra pe care o meritã, ºi anume 6 % din PIB, aºa cum prevede ºi Legea Educaþiei Naþionale”.

Remus Pricopie: “Educaþiei nu i s-au luat bani, ci i s-au alocat” Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, a declarat, luni, cã, în urma rectificãrilor bugetare, bugetul Educaþiei a fost de fapt majorat. Explicând cã sumele în plus se vor regãsi în cadrul bugetului general consolidat.

Potrivit unei informaþii transmise de Mediafax, bugetul de stat al Ministerului Educaþiei ar urma sã fie diminuat cu 34 de milioane lei, la a doua rectificare bugetarã, programatã pentru aceastã sãptãmânã. Reprezentanþii Guvernului spun, însã, cã Educaþiei nu i se iau, ci i se alocã, în fapt, fonduri, dupã aceste douã rectificãri succesive de buget. Aceste sume, a explicat ministrul Educaþiei, Remus Pricopie, în valoare totalã de 134,4 milioane lei, nu vor fi regãsite, însã, în bugetul Ministerului Educaþiei, ci vor fi prevãzuþi în cadrul bugetului general consolidat.

Potrivit reprezentanþilor Guver-

nului, în cadrul bugetului Ministerului Educaþiei vor fi operate urmãtoarele modificãri: un minus de1,8 milioane de lei cheltuieli de personal (urmare a scãderii CAS), un plus de 1,8 milioane de lei transferuri cãtre universitãþi ºi alte plusuri, dupã cum urmeazã: trei milioane lei sume necesare modernizãrii instalaþiilor staþiei de tratare a deºeurilor radioactive (ELI), trei milioane de lei cheltuieli cu transportul studenþilor ºi zece milioane de lei cheltuieli de investiþii. Vor mai fi tãiate ºi 50 de milioane de lei destinate proiectelor cu finanþare din fonduri europene nerambursabile.

Reprezentanþii Executivului susþin ºi cã, tot pentru nevoile Educaþiei, vor fi alocate, însã prin intermediul bugetelor autoritãþilor publice locale, 56,82 de milioane de lei pentru salarii în învãþãmântul preuniversitar, 77,89 de mi-

lioane de lei pentru plata titlurilor executorii în învãþãmântul preuniversitar, 5,28 de milioane de lei pentru salarii, plus plata titlurilor executorii în învãþãmântul special ºi centrele judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã, fiind majorate, cu 28,4 de milioane de lei, ºi sumele pentru învãþãmântul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.

“Contrar informaþiilor vehiculate în spaþiul public, rectificarea bugetarã este pozitivã pentru educaþie, sumele alocate acestui domeniu prioritar pentru Guvernul Ponta înregistrând o creºtere de peste 350 de milioane de lei”, se aratã într-un comunicat publicat , luni, de Ministerul Educaþiei, prin intermediul cãruia ministrul Remus Pricopie reitereazã cã, numai printr-o Ordonanþã de Urgenþã – la al cãrei numãr de publicare în Monitorul Oficial ministrul, însã, nu face nicio referire,

dar pe care a evocat-o ºi în discursul sãu din cadrul dezbaterii de marþi, 23 septembrie, din plenul Camerei Deputaþilor, a moþiunii iniþiatã de ACL intitulatã “PSD amaneteazã educaþia pentru a achiziþiona voturi” – Educaþia primeºte 50 de milioane de euro ( adicã aprox. 220 de milioane de lei). “Am obþinut prin ordonanþã de urgenþã încã 50 milioane de euro pentru Educaþie.

Banii merg cãtre profesori care primesc o sumã forfetarã pentru dezvoltare profesionalã”, a declarat marþi, 23 septembrie, în plenul Camerei Deputaþilor, ministrul Educaþiei Remus Pricopie.

Pe agenda ºedinþei de Guvern de luni, 22 septembrie, au figurat, potrivit informaþiilor publicate pe pagina de internet a Guvernului României, douã ordonanþe de urgenþã: una, privind stabilirea unor mãsuri financiare ºi

Remus Pricopie pentru modificarea unor acte normative ºi o alta, pentru aprobarea unor mãsuri privind operarea unei aeronave aflate în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne. Ambele ordonanþe au fost aprobate de cãtre Guvernul Ponta.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

anchetã

25 - 28 septembrie 2014

Incubatorul de afaceri IT&C Timiºoara, gol dupã ºase luni de la inaugurare l Proiectul, realizat de fosta administraþie localã,

este considerat ca fiind gândit nepotrivit

Va rãmâne Incuboxx-ul o clãdire nefuncþionalã?

Foto TIMPOLIS

La jumãtate de an de la inaugurare, Centrul de afaceri IT&C Incuboxx e tot gol Primãria Timiºoara inaugural, în primãvara acestui an, Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, ce ar fi trebuit sã gãzduiascã firme ce activeazã în domeniul IT&C, aflate la început de drum sau în curs de consolidare. Dupã aproape jumãtate de an, clãdirea este tot goalã, costurile de întreþinere fiind suportate de Municipalitate.

Mai mulþi consilieri locali spun cã trebuie gãsite soluþii urgente pentru ca acest centru sã devinã funcþional, întrucât a fost conceput într-un mod nu foarte inspirat de fosta administraþie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un centru IT cu zero chiriaºi Cu mari aºteptãri se deschidea în urmã cu aproape jumãtate de an, pe Calea Circumvalaþiunii, Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, un proiect demarat de fosta administraþie ºi finanþat cu bani europeni prin Programul Operaþional de Dezvoltare 2007 - 2013. Clãdirea, consideratã una dintre cele mai moderne ºi avangardiste construcþii din þarã, a costat 17.7 milioane de lei, ºi se spera cã va fi, conform discursurilor de la inaugurare, o “structurã localã de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea iniþiativei antreprenoriale locale, într-un domeniu de importanþã strategicã pentru dezvoltarea Timiºoarei-tehnologia informaþiei ºi telecomunicaþiile”.

Construitã în regim de demisol, parter ºi patru etaje, cu o

suprafaþã de 6.311 ºi, în urma unei administrãri comune, asigurate de Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica ºi Primãria Timiºoara, clãdirea ar fi trebuit sã ofere absolvenþilor de informaticã ºansa de a porni o afacere proprie într-un spaþiu adecvat, cu facilitãþi adecvate, la preþuri bune. Acest capitol distinct al afacerii nu a fost lãmurit de la început, plecându-se cu idea cã acest Centru Incuboxx ar urma sã gãzduiascã zeci de firme, antreprenori ce activeazã în domeniul IT&C la început de drum sau întreprinderi în curs de consolidare, ºi cã firmele care ajung acolo trebuie sã plãteascã ori o sumã modicã, plus utilitãþi, ori doar utilitãþi.

Una peste alta, cu toate aceste intenþii, clãdirea stã de jumãtate de an sub cheie, nicio firmã de profil neavând vreun spaþiu în imobilul care încarcã bugetul local cu cheltuieli de întreþinere, ce ar fi trebuit suportate de societãþile chiriaºe. “Spaþiul, din câte vedem, e gol, nu se întâmplã nimic acolo”, remarcau, la ultima ºedinþã de plen, mai mulþi consilieri locali.

Interpelatã pe aceastã temã, conducerea Primãriei a explicat cã, la salarizarea prevãzutã în proiectul iniþial, nu s-a putut gãsi un director ºi un administrator al centrului, lucru la care se adaugã ºi interesul universitãþilor-partenere, care nu ar fi chiar la cote maxime.

“Situaþia este în felul urmãtor: aþi observat corect cã nu se întâmplã nimic acolo ºi tocmai vrem sã pregãtim cadrul astfel încât sã se întâmple. Aºa cum sau gândit lucrurile iniþial s-a creat o obligaþie de a implica mediul universitar. De fapt nu

de 24 de ani un reper al cetãþii

poþi sã implici cu forþa pe cineva într-un proiect în orice condiþii.

Din mediul universitar ies tinerii specialiºti cu studii superioare care trebuie sã fie sprijiniþi la început de carierã, numai cã salarizarea care e prevãzutã acolo ºi suma totalã care poate fi cheltuitã sunt total neatractive. Nimeni nu e interesat sã preia managementul ºi administrarea acestui obiectiv în condiþiile iniþiale”, spunea primarul Nicolae Robu.

Ca atare, la ultima rectificare a fost propusã inclusiv o majorare de buget salarial pentru viitorul centru, astfel încât acesta sã nu mai stea închis ºi sã-ºi gãseascã rapid personalul de deservire. Astfel, s-a propus ºi s-a aprobat prin rectificare de buget ca salariile viitorilor angajaþi ai Centrului sã creascã, începând de la 2500 la 4500 de lei pentru director, de la 2000 la 3600 de lei pentru administrator, mãrirea salarialã ajungând chiar ºi la femeia de serviciu, care avea ºi ea parte de o mãrire de salariu de la 1000 la 1223 de lei.

Un plan de afaceri considerat catastrofal Aceastã majorare de buget pentru a face acest obiectiv funcþional este consideratã tardivã de o parte din unii consilierii locali, care spun cã, de la început, s-a plecat cu un plan de afaceri nepotrivit, în perioada de iniþiere a acestui proiect de cãtre fosta administraþie. “Am fost catalogat drept «Gicã Contra» de fosta administraþie atunci când am ridicat în Consiliul Lo-

cal problema acestui proiect. Este exemplul tipic de idee foarte bunã materializatã într-un mod catastrofal. Cred cã ar trebui sã gãsim o soluþie prin care, mãcar în forma asta care e nefericitã, prost gânditã, e un plan de afaceri catastrofal care a fost aprobat în acest proiect, mãcar sã gãsim o soluþie ca sã-l facem sã meargã înainte”, spune consilierul local PNL Ciprian Jichici. “Într-adevãr, nu existã firme de specialitate care sã aibã sediul în clãdirea Incuboxx, ºi trebuie sã gãsim personalul de administrare, pentru ca apoi sã întreprindem demersurile necesare pentru alocarea de spaþii. Din punctul meu de vedere, întradevãr, proiectul, aºa cum a fost întocmit de fosta administraþie avea niºte deficienþe, plecând de la faptul cã era foarte puþin probabil ca, cu nivelul de salarizare foarte redus propus sã vinã vreun administrator competent pentru acest obiectiv. Sperãm ca în perioada urmãtoare acest proiect sã devinã funcþional”, nea declarat viceprimarul Timiºoarei, Dan Diaconu.

Cert este cã, dacã nu se rezolvã rapid aceste probleme funcþionale, se riscã inclusiv pierderea întregii finanþãri. “Riscãm sã nu îndeplinim indicatorii pe care i-am angajat vizavi de finanþator de UE ºi sã fim nevoiþi sã dãm banii înapoi pentru nerealizarea acestui obiectiv. Cã acolo se va ajunge noi suntem sub monitorizare în continuare dacã atingem indicatorii asumaþi sau nu.

Cu personal angajat, cã e vorba de cinci posturi prost plãtite, nu ai cum sã faci treabã ºi sã ne trezim peste un an de zile cã nu a mers treaba, va fi prea târziu”, a precizat primarul Nicoale Robu.

Controversele legate de Incuboxx nu s-au legat doar de proiectul în sine, ci ºi de aspectul clãdirii, considerat de unii consilieri locali ca unul industrial, ce nu-ºi are locul într-o zonã central a Timiºoarei. “Aºa o clãdire nu are ce cãuta în centrul unui oraº cu pretenþii. Dupã ce cã în ultima vreme se construieºte puþin, se construieºte ºi cu aspect de ieftin, ºi anapoda”, spune un consilier local.

Primarul Nicolae Robu a recunoscut cã respectiva construcþie are „un iz uºor industrial” pentru cã prin aspectul exterior s-a dorit sã se atragã atenþia cã nu este un imobil oarecare de birouri, ci ar urma sã gãzduiascã afaceri din segmentul IT. “Este o clãdire care gãzduieºte afaceri în regim de incubare sau afaceri deja puse pe picioare mai bine. S-a dorit cã prin aspectul exterior sã se atragã atenþia cã este un loc unde se desfãºoarã astfel de activitãþi.

De aceea are, aºa, un iz uºor industrial în aspect. La prima privire, mi-au mai spus ºi alþii cã pare aºa mai seacã acea construcþie. S-a vrut un aspect de tipul acesta tocmai pentru a atrage atenþia cã e o clãdire unde nu sunt birouri oarecare, activitãþi aºa mai de birou, ci ceva ce are legãturã cu industria”, a precizat Nicolae Robu.

Susþinãtorii proiectului, în forma în care e acum, declarã cã respectiva clãdire reprezintã un proiect avangardist, inclusiv prin materialul neconvenþional folosit pentru geamuri. Construcþia este dotatã cu geamuri din policarbonat multistrat care împiedicã lumina sã strãluceascã din monitoarele calculatoarelor ºi izoleazã termic birourile.

Potrivit oficialitãþilor timiºorene, Incuboxx este prima clãdire de acest fel din România. Acestea mai spun cã, pe lângã un spaþiu generos destinat birourilor sau parcãrii subterane ºi supraterane, clãdirea are în dotare panouri de cãþãrare, bucãtãrie cu cantinã ºi inclusiv salã de fitness cu duºuri.

Teoretic, în centru pot fi

gãzduite peste 50 de firme mici ºi mijlocii, iar pentru cei care sunt la începutul afacerii existã posibilitatea de a se extinde ºi de a obþine mai mult spaþiu. Noua clãdire este dotatã cu spaþii pentru recepþie, spaþii pentru birouri – preincubare, 28 pentru incubare, 24 pentru consolidare, 2 birouri “all inclusive”, spaþii pentru organizarea de evenimente – salã expoziþionalã, 2 sãli de conferinþã care se pot uni într-o singurã salã, trei sãli de seminar ºi alte trei de ºedinþã, un birou preincubare, spaþii pentru consultanþã ºi contabilitate. În plus, existã inclusiv birouri dotate cu tehnicã de calcul ºi aparate multifuncþionale.

Centrul, care e gol acum, ar trebui sã funcþioneze pe nivele de performanþã. Reprezentanþi ai Primãriei spun cã la parter vor funcþiona serviciile de consultanþã, la etajele 1 ºi 2 cele care au trecut deja de faza de incubare ºi se aflã în stadiul de consolidare, cu peste nouã angajaþi, iar la etajele 3 ºi 4, cele care se aflã la faza de debut.

Dupã perioada de început, când se lucreazã cu câþiva angajaþi, firma chiriaºã poate coborî la nivelurile mai joase, unde se oferã spaþiu mai mult, unde pot fi desfãºurate activitãþi ºi de cãtre firme de clasã medie.

“Desigur cã nu toate firmele care vor incuba vor fi ºi viabile. Cele care vor eºua, evident cã nu pot sã þinã spaþiile blocate, cu uºile închise.

Dacã indicatorii lor economici nu aratã viabilitate, vor trebui în final sã plece”, spuneau reprezentanþii Primãriei în primãvarã, la inaugurare.

Deocamdatã, însã, nimeni nu pare sã se înghesuie, ºi, dacã nu se va rezolva rapid problema administrãrii, a angajaþilor ºi a lipsei firmelor chiriaºe, Primãria s-ar putea trezi anul viitor cu o gaurã în buget provocatã de obligaþia restituirii banilor europeni investiþi în acest obiectiv.

Dupã care ar rãmâne pe inventar cu o clãdire nefuncþionalã care ar putea ajunge, eventual, ca în alte cazuri, sediu de partid.

dialog

25 - 28 septembrie 2014

7

Chestor general (r) Anghel Andreescu, expert în lupta împotriva terorismului:

„Fãrã sã aibã populaþia de partea lor, serviciile de informaþii nu pot face faþã unui rãzboi împotriva terorismului” Mai mult de 50 de þãri sunt implicate în noul rãzboi împotriva terorismului din Orientul Mijlociu. Printre ele, ºi România care, chiar dacã e implicatã doar logistic, nu poate privi cu detaºare la ceea ce se întâmplã. Pentru cã fenomenul terorist ameninþã sã afecteze, direct sau indirect, toate statele implicate în acest rãzboi.

L-am invitat pe chestorul general (r) Anghel Andreescu, fost secretar de stat în MAI pe probleme se siguranþã ºi expert în lupta împotriva terorismului, la un dialog pe tema pericolului acestui fenomen – aflat în ascensiune –, a extinderii islamismului ºi, mai cu seamã, a celui fundamentalist, pe tema formelor de rezistenþã ce ar trebui adoptate, pe termen lung, împotriva terorismului, dar ºi pe tema punctelor vulnerabile ale Occidentului în acest rãzboi.

avertiza cã, în anii 2030 - 20140, numãrul moscheilor va fi mai mare decât al bisericilor ortodoxe ºi catolice la un loc, ceea ce va ridica o problemã deosebitã.

„Trebuie educaþi aceºti oameni ºi aduºi la o stare de normalitate”

melania.cincea@timpolis.ro

Experþi în contraterorism preconizau cã al-Qaida va realiza în urmãtorii ani, dupã moartea, în 2011, a lui Ben Laden, un „atac masiv de rãzbunare”.

Nu s-a întâmplat lucrul acesta. În schimb, iatã, ºi-a fãcut apariþia în scenã Statul Islamic, o grupare teroristã de extremiºti sunniþi, care a înregistrat o ascensiune fulminantã. Existã vreo legãturã cu al-Qaida?

Nu, sunt tabere rivale. În islamism, aproape 80 la sutã sunt suniþi, iar spre 19 la sutã sunt ºiiþi. Restul, care intrã în procentul de unu la sutã, au altã orientare religioasã. În unele state dominã suniþii, în altele, ºiiþii. Între ei, însã, nu existã pace ºi nu va exista, se pare, vreodatã. Probabil cã, dacã Ben Laden ar fi condus al-Qaida, ar fi putut sã atenueze fricþiunile între cele douã tabere religioase rivale.

Succesorul lui Bin Laden, un fost locotenent al lui, nu are, însã, faima mentorului sãu, nu are puterea de convingere, nu are banii pe care îi avea acesta.

Statul Islamic, aceastã aripã foarte durã a fundamentaliºtilor islamici, care câºtigã teren, s-a ridicat pe seama degringoladei care existã în Orientul Mijlociu. Baza lor de recrutare este reprezentatã de analfabeþi, de oameni muritori de foame, cãrora li se asigurã o masã pe zi, în moschei, ºi cãrora, în

Foto TIMPOLIS

„Acolo unde statul nu mai e stat în ceea ce priveºte ordinea publicã, s-a ajuns la ceea ce vedem acum” schimb, li se pune arma în mânã. Iar în dezordinea creatã, unde statul nu mai e stat în ceea ce priveºte ordinea publicã, s-a ajuns la ceea ce vedem acum. Este un pericol deosebit, inclusiv pentru Europa, un pericol care se înteþeºte pe zi ce trece.

Ce a generat aceastã ascensiune în ultimii ani a Statului Islamic?

Religia îºi are partea ei de vinã, prin imami, care dau acele fatwa, mai puternice decât orice lege emisã de statul respectiv. Pe de altã parte, sunt condiþiile de rãzboi din Orientul Mijlociu, care dureazã de mai mult timp ºi, chiar dacã trupele se retrag treptat, au creat o stare de urã în rândul unei pãrþi a populaþiei.

„Terorismul nu poate fi combãtut cu dialog ºi argumente” Se poate vorbi despre o alimentare, indirectã, din exterior a acþiunilor Statului Islamic? Sunt voci – în general din sfera apropiatã regimului de la Kremlin – care susþin cã raidurile occidentale împotriva teroriºtilor nu sunt eficiente ºi nu fac altceva decât sã

acutizeze dorinþa rãzbunãrii acestora.

Nu cred ca Putin sã facã pasul acesta, deºi are o relaþie foarte bunã cu Iranul ºi a început sã o aibã ºi cu Turcia. Mai ales cã, sã nu uitãm, Putin a pornit cele douã rãzboaie cecene tocmai pentru a arãta cã e un om dur.

Dar, repet, nu cred cã joacã vreun rol, aici. Nu ar avea interes sã-ºi punã toatã lumea în cap.

Un membru al Guvernului de la Kremlin, ministrul de Externe Serghei Lavrov, critica, zilele trecute, intervenþionismul american în problema Statului Islamic...

Ministrul rus de Externe apãrã, sigur, interesele Rusiei. Care, la ora actualã, nu mai are frontierele pe care le avea, a pierdut aproape cinci milioane de kilometri pãtraþi, dar vrea sã rãmânã cu drepturile pe care le avea URSS-ul, vrea sã ajungã ceea ce a fost. Prin urmare, cred cã interesul lor în zonã este doar sã ºicaneze SUA, deranjaþi cã au bazele miliare americane în coastã.

Revenind la pledoaria privind evitarea intervenþionismului militar în problemele create de Statul Islamic... Se poate rãspunde cu replici diplomatice la aceste monstruozitãþi

puse la cale de teroriºti?

Nu. Argumentaþia este o tehnicã normalã, dar folositã în relaþiile cu oameni normali. Cu fundamentaliºtii, însã, nu se poate discuta. Sunt îndoctrinaþi ºi urmeazã orbeºte ideea ce le-a fost insuflatã de cãtre liderii religioºi.

„Nivelul extrem de scãzut de trai genereazã fundamentalismul islamic” Ce genereazã aceastã întindere a islamismului ºi, mai cu seamã al celui fundamentalist?

Nivelul extrem de scãzut de trai din zonele lor, numãrul foarte mare de analfabeþi. Sunt oameni care se mulþumesc cu o masã pe zi, pe care le-o dã moscheea – imamii îºi fac foarte bine datoria din acest punct de vedere. ªi atunci, care e soluþia lor, în þara lor?

Fie sã rãmânã în continuare acolo, fie sã emigreze în Occident. Numai cã, dupã cum s-a vãzut, sunt cazuri în care, deºi oamenii sunt veniþi de douã generaþii în Occident, nu doar cã îºi pãstreazã tradiþiile – asta nu ar fi o problemã –, dar luptã împotriva þãrii de adopþie, ceea ce nu e corect.

Iar islamismul este, într-adevãr, în expansiune. Papa Ioan Paul al II-lea

Care ar fi, pe termen lung, cele mai eficiente forme de rezistenþã la care ar trebui sã recurgã statele vizate de posibile atacuri teroriste?

Pe termen imediat sunt cele la care se recurge acum. Pe termen lung ar trebui sã fie educaþia acestor oameni ºi aducerea lor la o stare de normalitate. Ceea ce va fi foarte greu, în condiþiile în care, în cazul lor, religia este mult mai puternicã decât educaþia. Uitaþi-vã cã sunt cazuri în care, în douã - trei generaþii trãite în Occident, nu au reuºit sau au reuºit doar cât de cât sã ajungã la un nivel de educaþie apropiat de cel al populaþiei statului de adopþie. Ceea ce genereazã implicit o altã problemã: „migrarea” a sute de tineri europeni sau europenizaþi spre astfel de miºcãri teroriste ºi formarea lor în ºcoli constituite chiar în Europa.

România nu a avut ºcoli de pregãtire a teroriºtilor.

E un merit al structurilor de informaþii ºi securitate sau e o purã întâmplare?

E ºi un merit al acestor structuri, dar e ºi un merit – trebuie acceptat acest aspect – al politicii externe duse de România, cu mulþi ani în urmã.

Multe state din Orient iubesc românii, pe motiv cã noi am construit acolo, fãrã sã-i ocupãm, pe motiv de cãsãtorii mixte, pe motiv de ºcolarizare a studenþilor lor. Avem o reputaþie bunã.

„Structurile de informaþii trebuie finanþate serios” Existã puncte vulnerabile ale Occidentului în lupta antiteroristã?

Da, la nivel de informaþii. Luând în calcul faptul cã þintele grupãrilor teroriste sunt grupurile amorfe de oameni, nu poþi pune un poliþist la fiecare om, la metrou sau în marile aglomerãri urbane, de exemplu. Trebuie sã ai informaþii, sã ai oameni, sã ai bani sã-i plãteºti sã culeagã informaþii. Nu sunt adeptul alocãrii a 50 din buget serviciilor de informaþii, dar trebuie finanþate serios, pentru a avea o structurã bine pregãtitã ºi bine informatã, care sã atragã populaþia de partea lor. Singure, serviciile nu pot face faþã într-un astfel de rãzboi.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

2 - 5 octombrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

2 - 5 octombrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

2 - 5 octombrie 2014

Întreþinerea spaþiilor verzi din Timiºoara, oficial în grija nimãnui Niciunul dintre contractele de întreþinere a spaþiilor verzi din Timiºoara nu mai este în vigoare, dupã cum anunþã edilul Nicoale Robu. Acesta a informat cã, în intervalul rãmas pânã la o nouã atribuire a serviciilor, responsabilitatea revine Societãþii Horticultura. Primarul admite cã a fost informat, neoficial, despre existenþa unor nemulþumiri exprimate în Consiliul de Administraþie al acestei societãþi, privind preþurile de execuþie a lucrãrilor, dar transmite cã o negociere a preþurilor, în absenþa unei noi licitaþii, este ilegalã. ligia.hutu@timpolis.ro bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un viciu de procedurã perpetuat tacit Toate contractele de întreþinere a spaþiilor verzi din oraº au expirat, a anunþat, marþi, edilul Nicolae Robu. În aceste condiþii, sarcina întreþinerii spaþiilor verzi din Timiºoara ºi procedurile de cosmetizare a arborilor revin, în acest moment, Societãþii Horticultura. ªi aceasta pânã la momentul în care, la nivelul Municipalitãþii, se va lãmuri, din punct de vedere procedural, maniera legalã în care ar trebui sã fie încredinþate contractele pentru diferitele sectoare din oraº.

Nicolae Robu a precizat ºi cã a fost înºtiinþat despre o serie de nemulþumiri care au fost dezbãtute în ºedinþa de Consiliu de Administraþie al Societãþii Horticultura, în legãturã cu preþurile alocate pentru serviciile de întreþinere a spaþiilor verzi ºi de toaletare a arborilor, în condiþiile în care niciun contract de servicii de acest gen nu mai este în vigoare. Dar, declarã primarul, ncio notificare oficialã cu privire la aceste nemulþumiri nu a ajuns, cel puþin pânã în acest moment, la cunoºtinþa Primãriei. Nicolae Robu mai spune cã nu poate fi vorba despre o restabilire, din mers, a preþurilor pentru aceste servicii, fãrã organizarea unei noi licitaþii. Iar demararea acestei etape ar fi amânatã, a explicat primarul, întrucât, la nivelul instituþiei, nu s-a

convenit încã în ce priveºte corijarea unui viciu procedural. “Am fost informat, neoficial, cã au existat discuþii în Consiliul de Administraþie (al Societãþii Horticultura – n.r.) ºi cã ar exista reþineri de asumare a lucrãrilor de cãtre aceastã societate la tarifele stabilite în urma ultimei licitaþiei”, a informat edilul. Acesta a precizat, însã, cã nu se poate proceda la restabilirea tarifelor prin negociere, singura variantã legalã care ar permite modificarea tarifelor fiind organizarea unei alte licitaþii, “la care va câºtiga cel mai bun ofertant”.

Primarul a mai precizat ºi cã, pânã în acest moment, la majoritatea licitaþiilor desfãºurate de cãtre Primãrie, criteriul de selecþie utilizat pentru evaluarea ofertelor depuse a fost preþul cel mai bun, în rare situaþii, atunci când în caietul de sarcini au figurat prevãzuþi anumiþi parametri tehnicoeconomici, criteriul de evaluare utilizat fiind diferit.

Va fi nevoie de o informare, în scris, din partea Societãþii Horticultura, în urma cãreia primarul sã sesizeze Consiliul Local, pentru adoptarea unei hotãrâri de consiliu, a mai explicat, marþi, edilul. Aceastã hotãrâre de consiliu ar trebuie sã tranºeze asupra etapelor procedurale care trebuie urmate pentru atribuirea serviciilor de întreþinere a spaþiilor verzi din oraº.

“Eu, personal, aº prefera ca toate spaþiile verzi din oraº sã fie preluate în întreþinere de Horticultura, pentru cã aceastã societate are know-how-ul necesar, angajaþii, dotarea tehnicã ºi priceperea necesare, plus cã are ºi pepinierã, sere”, a mai precizat primarul, care a adãugat cã o colaborare cu o societate din subordinea Primãriei ar reprezenta, din multe puncte de vedere, un avantaj.

Tarifele stabilite anterior, prin licitaþie, nu sunt însã de negociat, a mai adãugat edilul, precizând cã, dacã preþul unor servicii nu se stabileºte prin competiþie deschisã, atunci cei care stabilesc prin negociere tarifele îºi asumã rãspunderea, iar el nu vrea sã dea naºtere la discuþii. “Nu s-a organizat licitaþia în timp util”, a admis, însã, edilul Nicolae Robu. “Nu ºtiu din ce motiv, probabil cã a fost o disfuncþie la nivelul Direcþiei de Mediu de nu a demarat procedura de decizie”, a explicat edilul, referindu-se la decizia

Nemulþumirile la Horticultura, cunoscute în Consiliul Local

în urma cãreia sã se stabileascã dacã se va recurge la externalizarea acestor servicii sau la atribuirea lor cãtre operatorul propriu, Societatea Horticultura.

O problemã de procedurã “moºtenitã” de la vechea administraþie În contextul referirilor la situaþia atribuirii contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi, edilul a precizat ºi cã, dupã preluarea mandatului sãu, a aflat despre faptul cã, la nivelul Municipalitãþii, s-a procedat multã vreme, în fapt, la nerespectarea legii în ceea ce priveºte procedurile de încredinþare a contractelor de întreþinere a spaþiilor verzi.: “Legea prevede sã existe o decizie de principiu a Consiliului Local. (…) La PMT s-a mers în mod implicit, tacit aº spune, pe varianta de licitaþie.

Cel puþin administraþia pe care o conduc ºi eu personal n-am ºtiut cã niciodatã în timp nu s-a luat aceastã decizie. Când am aflat era destul de târziu, am cerut sã se facã preparativele pentru a se putea lua o asemenea decizie ca sã intrãm în legalitate”, a declarat primarul Nicolae Robu.

“Pânã acum, s-a mers, în virtutea inerþiei, cu licitaþie”, a mai adãugat edilul, precizând cã “nici Curtea de Conturi nu a sesizat, în urma controalelor efectuate, cã e necesarã o asemenea decizie de Consiliu Local”.

Situaþia legatã de gestionarea spaþiilor verzi, pentru care nu mai

“Eu, personal, aº prefera ca toate spaþiile verzi din oraº sã fie preluate în întreþinere de Horticultura, pentru cã aceastã societate are knowhow-ul necesar, angajaþii, dotarea tehnicã ºi priceperea necesare, plus cã are ºi pepinierã, sere.”

Primar Nicolae Robu existã în acest moment niciun contract valabil, este, însã, similarã cu cea din cazul întreþinerii drumurilor municipale. Primarul Nicolae Robu a precizat cã îºi doreºte intrarea în legalitate din punct de vedere procedural, întrucât nu poate asuma o situaþie de nerespectare a legii. “ Dupã ce aceste decizii vor fi luate, atunci se va trece fie la organizarea unei noi licitaþii, fie la atribuirea acestor servicii Societãþii Horticultura”, a informat edilul, care a precizat cã în acest interval, în care nu existã niciun contract valabil, Horticultura va trebui sã accepte sã lucreze dupã tarifele stabilite la ultima licitaþie.

Nemulþumirile legate de preþurile la care se executã în prezent lucrãrile de întreþinere a spaþiilor verzi sunt cunoscute, însã, ºi în rândul consilierilor locali ai Primãriei Timiºoara.

“Existã aceastã intenþie de a se încredinþa lucrãrile de întreþinere, prin atribuire directã, societãþii Horticultura. Însã a rãmas deschisã discuþia legatã de preþuri. S-a spus cã firma care a câºtigat licitaþia anul trecut avea tarife prea mici, ºi nu se pot efectua lucrãri de întreþinere cu tarife similare. ªi s-a venit cu ideea cã tarifele pentru Horticultura sã fie de bun simþ. Fiind societatea Primãriei, nu existã interes legat de obþinerea de profit, ci doar pentru servirea cetãþenilor, însã la preþuri reale”, a declarat recent consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu. În plus, în ultimii ani, în Consiliul Local Timiºoara, au existat nu o datã discuþii aprinse legate de costurile de reabilitare sau modernizare a unor spaþii verzi din municipiu. Consilierii local au atenþionat, în repetate rânduri, cã aceste probleme existau ºi în fosta administraþie. Aleºii municipali au atenþionat ºi cã, în mod normal, costurile de proiectare în cazul unor astfel de lucrãri nu ar trebui sã depãºeascã 7% din valoarea lucrãrii, cu tot cu studiul de fezabilitate, cu studiul de prefezabilitate ºi cu proiectãrile aferente. Or, au existat cazuri în care doar studiull de fezabilitate ajungea sã reprezinte 15 – 20% din valoarea lucrãrii.

ªtefan Sandu

Peste 17 milioane de lei, cheltuite doar anul trecut de Primãrie pe întreþinerea spaþiilor verzi Unul dintre reproºurile aduse de o parte dintre consilierii locali, de-a lungul anilor, proiectelor de amploare ºi investiþiilor derulate de Direcþia de Mediu a Primãriei Timiºoara, se referea tocmai la faptul cã se cheltuie sume mari ºi foarte mari pentru obiective ºi rezultate greu de cuantificat, dupã cum a mai scris TIMPOLIS. Municipalitatea continuã însã, ºi în actualul mandat, sã achite milioane de euro anual facturi pentru întreþinerea spaþiilor verzi. Anul trecut, de pildã, s-au cheltuit peste 17 milioane de lei doar pentru lucrãri de întreþinere a parcurilor, scuarurilor ºi aliniamentelor stradale din zona centralã a oraºului ºi pentru lucrãrile de tãiere de co-

recþie ºi de defriºare a arborilor.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu declarã, însã, cã ºtiu „la fir de gladiolã” pe ce s-au investit toþi aceºti bani. ªi enumerã: 1.107 de arbori, 49.647 de arbuºti, 245.280 de flori anuale, 187.382 de flori bienale ºi 16.000 de bulbi de lalele, la care se adaugã 4.743 de muºcate. Funcþionarii Primãriei susþin ºi cã au mai fost efectuate lucrãri de gazonat pe 157,37 de ari, lucrãri de cosit manual ºi mecanic, pe aproximativ 168.211 ari, în parcuri, scuaruri ºi pe aliniamentele stradale, lucrãri de tuns ornamental garduri vii ºi aliniamente pe 1.948 de ari, cã s-au defriºat 3.768 de arbori bolnavi, uscaþi, periculoºi sau rãsãriþi spontan ºi s-au extras 913 cioate.

de 24 de ani un reper al cetãþii

În plus, mai precizeazã reprezentanþii Direcþiei de Mediu, “s-au efectuat lucrãri de întreþinere curãþenie, golit coºuri din parcuri, scuaruri ºi zone verzi de pe o suprafaþã de 446.641 de ari” ºi „s-au mãturat alei în parcuri ºi scuaruri pe o suprafaþã însumatã de 878.769,75 de ari”.

Legat de întreþinerea spaþiilor verzi din Timiºoara ºi de reabilitarea acestora, Institutul de Politici Publice a fãcut public un studiu de analizã a preþului diverselor utilitãþi ºi lucrãri publice în marile municipii din þarã, studiu în care se menþiona cã, în pofida sumelor alocate pentru spaþiile verzi, Timiºoara nu a reuºit sã creascã suprafaþa de spaþiu verde pe cap de locuitor cu mai mult de

1%, din 2008. Totodatã, raportorii IPP precizau ºi cã, dacã la Timiºoara întreþinerea unui metru pãtrat de spaþiu verde

costã 1,6 lei, existã multe oraºe unde aceeaºi întreþinere este mult mai ieftinã – 0,2 lei la Botoºani sau 0,6 lei la Suceava.

actualitate

2 - 5 octombrie 2014

11

Intermodalul timiºean rãmâne investiþie doar pe hârtie În ciuda declaraþiilor periodice legate de „iminenta” realizare a Centrului Intermodal Timiºoara, pânã ºi administraþia judeþeanã pare sã fi ajuns la un moment al adevãrului ºi realismului în privinþa slabelor ºanse ca aceastã investiþie sã se concretizeze în viitorul apropiat. Încãpãþânarea suspectã, rãzgândirea dar ºi cotaþiile liderilor timiºeni la nivelul central au fãcut ca judeþul sã rãmânã fãrã aceastã investiþie, care putea fi acum într-un stadiu avansat, dacã rãmânea la locaþia iniþialã, cea din Recaº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Asigurãri ºi cam atât „Am vãzut cã «prietenul» meu, Titu Bojin, a prezentat cifre legate de generozitatea Guvernului cãtre jude?.

Vreau sã îl întreb pe Titu Bojin câ?i bani a primit pentru Centrul Intermodal?”, este ultima replicã tãioasã adresatã de primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, fostului sãu partener de alianþã USL, preºedintele PSD ºi al Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin. Întrebarea este legitimã, în condiþiile în care, deºi se ºtia ºi s-a afirmat public cã Timiºul are ºanse minime sã primeascã bani pentru aceastã investiþie, de la nivelul conducerii CJT s-au dat mereu asigurãri legate de iminenta ctitorire a Centrului Intermodal. „Acum este foarte clar cã Intermodalul din Timiº nu mai are loc în programul de guvernare ºi nici în buget. S-au demarat procedurile pentru achiziþia de teren, s-a întocmit documentaþia, dupã care totul s-a blocat, ajungându-se la concluzia cã probabilitatea e mai micã sã se facã la Timiºoara. Centre Intermodale probabil cã se vor face la Craiova, la Iaºi, la Braºov, poate ºi cu banii colectaþi din Timiº, pentru cã acesta pare sã fie rolul judeþului, în viziunea actualei guvernãri, sã contribuie cu taxe ºi impozite ºi sã nu beneficieze de nimic.

Nici mãcar legãturile cu Timiºul ale unor persoane de la vârful Puterii nu

mai conteazã, se pare. S-a uitat cã funcþiile sunt vremelnice ºi cã, la un moment dat, se vor întoarce tot în Timiº sã cearã voturi”, spune consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu.

Interese legate de pãmânturi Culmea e cã în luna iunie, deºi, probabil, avea informaþii legate de ºansele slabe de realizare ale Intermodalului timºean, dovedind cã a fãcut fixaþie pentru realizarea cu orice chip a Centrului Intermodal de Transport Marfã la Remetea Mare, Consiliul Judeþean Timiº s-a arãtat dispus sã plãteascã din bani publici modificarea documentaþiei pe care a plãtit-o ºi a recepþionat-o. În acest sens, la rectificarea bugetarã s-a votat suma de un milion de lei pentru “achiziþionare de teren ºi actualizare documentaþie în vederea derulãrii proiectului «Centru Regional Intermodal de Transport Marfa Timiºoara - Remetea Mare»”. ªi cum suma era micã în raport cu cotaþiile terenului din zonã, destinaþia ei principalã era actualizarea documentaþiei pe care CJ Timiº a mai plãtit-o ºi a mai recepþionat-o o datã.

Administraþia judeþeanã susþine cã, ulterior aprobãrii Studiului de fezabilitate pentru Centrul Regional Intermodal de Transport Marfã, au avut loc consultãri repetate cu reprezentanþii CFR ºi cei ai Ministerului Transporturilor, pentru clarificarea structurii finale a soluþiei tehnico-economice a studiului de fezabilitate, astfel încât acesta sã respecte atât cerinþele CFR, cât ºi pe cele ale programului de finanþare europeanã vizat pentru realizarea proiectului. În acest sens au fost elaborate câteva variante, modificate în funcþie de informaþiile ºi cerinþele transmise în paralel cu elaborarea ghidului aplicantului. Aceasta, deºi administraþia judeþeanã a plãtit de mult studiul de fezabilitate, care trebuia sã fie conform ºi cu cerinþele CFR, ºi cu cele ale finanþatorului. Însã reprezentanþii administraþiei judeþene susþineau cã sunt necesare modificãri privind pregãtirea proiectului.

Este evident cã aceste discuþii

Nicolae Robu

invocate ca motiv pentru modificarea documentaþiei ºi cheltuirea altor bani publici pe aceleaºi lucruri ar fi trebuit purtate de mult, cum, de altfel, de la început proiectul ar fi trebuit sã se adapteze rigorilor unui proiect cu finanþare europeanã.

Tot în varã, administraþia judeþeanã vroia demararea procedurilor legale de achiziþie a terenului în suprafaþa totala de 28,5 hectare, destinat realizãrii obiectivului de investiþie, conform studiului de fezabilitate, precum ºi certificarea la data depunerii cererii de finanþare a disponibilitãþii suprafeþei minime de zece hectare. Suprafaþã despre care oficialii CJ Timiº susþineau cã este “afectatã de etapa I a investiþiei care face obiectul cererii de finanþare sau, dupã caz, demararea procedurilor legale pentru achiziþia acestuia (expropriere, prevederi bugetare, declaraþie de angajament cã terenul va fi pus la dispoziþia CNCFR, pentru realizarea investiþiei liber de sarcini cel mai târziu la data contractãrii lucrãrilor de execuþie).”

Potrivit unor consilieri judeþeni, aceste terenuri urmau a fi cumpãrate prin metoda cea mai scumpã pentru Stat. Deºi existã Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, necesarã realizãrii unor obiective de interes naþional, judeþean ºi local, care reglementeazã condiþiile de expropriere pentru realizarea unor obiective de interes public, inclu-

siv la nivel judeþean, ºi care se potrivea pentru achiziþia de teren necesar realizãrii Centrului Intermodal de Transport Marfã de la Remetea Mare, CJ Timiº pãrea decis sã nu foloseascã aceastã lege specialã, ci Codul Civil, care nu are prevederi exprese pentru cumpãrarea de terenuri de cãtre o instituþie publicã, pentru o investiþie de interes public.

Reprezentanþii administraþiei judeþene susþineau cã nu sunt obligaþi sã recurgã la expropriere ºi vãd ca un avantaj acest lucru, deºi tocmai exproprierea ar asigura un preþ foarte bun de dobândire a acestor terenuri. Oficialii judeþeni au þinut sã meargã mai departe cu pledoaria anti-expropriere, susþinând cã aceastã metodã ar avea… un impact psihologic negativ asupra proprietarilor implicaþi. „Modul de dobândire, prevãzut de Codul Civil, prevede ºi vânzarea-cumpãrarea. Sigur, existã ºi posibilitatea exproprierii, însã noi mergem pe ideea cã Comisia noastrã poate negocia ºi cumpãra, pentru cã procedura de expropiere dureazã extrem de mult ºi are un efect negativ psihologic pentru cei implicaþi”, declarau în varã reprezentanþii administraþiei judeþene.

Din fericire, proprietarii de terenuri din zonã nu mai sunt ameninþaþi de “surmenajul” psihologic, pentru cã terenurile nu au mai fost achiziþionate, ºi aceasta pentru cã au existat rezerve legate de graba cu care se dorea, la

Tiberiu Lelescu

Marius Martinescu nivelul CJ Timiº, perfectarea acestor tranzacþii. “S-a creat atunci o comisie, în care noi, Grupul de consilieri PDL, am refuzat sã numim un reprezentant. ªi aceasta tocmai pentru cã se dorea achiziþionarea de teren printr-o metodã pãguboasã. ªi, în ciuda grabei CJ Timiº, acesta nu putea cumpãra teren dacã nu existã mãcar un acord de principiu legat de demararea investiþiei. Acum, din câte ni s-a transmite, s-a cam anulat totul”, ne-a declarat consilierul judeþean democrat liberal Marius Martinescu.

Dacã rãmânea la Recaº, putea exista deja Centru Intermodal în Timiº Locaþia de la Remetea a fost aleasã în detrimentul variantei iniþiale, de la Recaº, în urma unui lobby constant fãcut de CJ Timiº, lobby care scapã logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare era mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor a recunoscut însã cã s-a stabilit varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a administraþiei judeþene. La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar fi presupus exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul

Transporturilor. În aceste condiþii, se estima, încã din 2012, cã în 2013 ºi 2014 Timiºul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deºi, dacã acesta ar fi rãmas la Recaº, erau ºanse mari sã fie demarate investiþiile, pentru care exista deja documentaþie aprobatã. Adoptarea bugetului pe 2013 ºi 2014 a confirmat aceste prognoze.

Din cauza acestei situaþii, în momentul de faþã, nu Timiºoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favoritã pentru finanþarea acestei investiþii, ci Iaºiul. Este vorba despre un proiect promovat de CJ Iaºi, care a realizat toatã documentaþia preliminarã realizãrii unui astfel de centru în comuna Holboca. Proiectul,

întocmit în timp record, a avut mult mai multã trecere, spun surse guvernamentale, la Ministerul Transporturilor, þinând cont cã acesta a ºi fost condus câteva luni bune de ieºeanul Relu Fenechiu, aflat acum în penitenciar.

Valeriu Tabãrã, fost deputat PDL de Timiº, care a fãcut demersuri pentru implementarea acestui proiect în Timiº, susþine cã, dacã s-ar fi menþinut zona aleasã iniþial, respectiv Recaºul, proiectul ar fi fost deja într-un stadiu avansat. “Pentru ce se începuse la Recaº exista acordul ºi sprijinul Ministerului Transporturilor, condus de Anca Boagiu. Acum, Centrul Intermodal, dacã ar fi rãmas la Recaº, era cu siguranþã demarat, ca investiþie, ºi era poate chiar într-un stadiu avansat, pentru cã nu ar fi existat problema acelor te-

Valeriu Tabãrã: “Centrul Intermodal, dacã ar fi rãmas la Recaº, era cu siguranþã demarat, ca investiþie” renuri private care ar fi trebuit expropriate, ºi care cred cã au constituit, de

fapt, miza mutãrii investiþiei la Remetea Mare”, susþine Valeriu Tabãrã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

2 - 5 octombrie 2014

Primãria vrea ordine în concesionãrile istorice l Primãria a fãcut concesionãri care au plecat

de la preþul de 0,613 lei/ metru pãtrat/an

de plãþi, concesiunile, noi sau moºtenite ale administraþiei locale timiºorene mai au ºi alte puncte nevralgice contestate nu o datã în ºedinþele de plen.

Unul dintre ele este perioada, remarcându-se termenele foarte lungi de atribuire a unor contracte de acest gen.

Un exemplu este contractul de concesiune prin atribuire directã a Pieþei Iosefin cãtre societatea Pieþe SA în contract arãtându-se, cã „redevenþa

datoratã de cãtre concesionar reprezintã recuperarea valorii de investiþie într-o perioadã de 25 de ani – din care anul 1 ºi anul 2 perioadã de graþie”. Ca atare, Municipalitatea intenþioneazã nu sã obþinã venituri cât mai mari de pe urma exploatãrii pieþei, ci sã-ºi recupereze mãcar investiþia pentru reabilitare pe o perioadã ce se întinde pe un sfert de secol, lucru care cumva gireazã faptul cã Municipalitatea intenþioneazã sã pãstreze administrarea pieþelor de cãtre SC Pieþe SA, deºi recent îºi exprimase nemulþumirea cu privire la felul în care aratã ºi funcþioneazã majoritatea pieþelor din municipiu.

Tendinþa de concesionare pe termen lung pare a fi moºtenitã din fosta administraþie. În 2011, de exemplu, Primãria Timiºoara a propus concesionarea prin licitaþie publicã deschisã a unei parcele de teren din Parcul Industrial Freidorf Timiºoara, în suprafaþã de 5.000 de metri pãtraþi, în vederea realizãrii unei unitãþi industriale sau de servicii de logistic, cu un preþ de pornire incredibil de mic: doar 0,613 lei pe metru pãtrat/pe an.

Terenul în cauzã avea asigurate toate utilitãþile (apã, canal, electricitate, gaze naturale, telefonie). Tariful extrem de mic practicat era justificat în urmãtorul mod: “pentru a creºte atractivitatea faþã de investitori, preþul de pornire al licitaþiei este promoþional – practicã utilizatã în mod curent în lume pentru atragerea investitorilor strãini”.

“Promoþia” a fost una pe termen lung, terenul fiind concesionat pe o perioadã de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încã 24,5 ani.

licitaþia, stabilit iniþial la 72.000 de lei pe an la fiecare cimitir, a fost consideratã mult prea micã de cãtre consilierii democrat-liberali, care au declarat cã, din informaþiile care se vehiculeazã în oraº, suma de 6.000 de lei, perceputã lunar pentru administrarea unui cimitir, e obþinutã de orice administrator în prima zi de lucru, pânã la ora prânzului.

“Oricum, punctul meu de vedere este ºi acum cã Primãria ar fi trebuit sã-ºi menþinã administrarea cimitirelor, prin societãþile proprii. Era în interesul cetãþenilor ca Primãria sã-ºi pãstreze aceastã activitate, pentru cã

ºi cetãþenii ar fi avut pe cine sã tragã la rãspundere în cazul unor eventuale probleme. Aºa, când concesionez ceva unei firme care îºi pune pazã proprie, nu prea mai ai control ºi nici flexibilitate în rezolvarea problemelor. În plus, legislaþia e proastã, iar dacã se merge pe cel mai mare preþ, acest lucru nu înseamnã ºi o administrare corespunzãtoare a bunului concesionat, pentru ca societãþile respective vor cãuta sã obþinã profit prin tot felul de pârghii, inclusiv prin unele care fenteazã legea”, apreciazã consilierul local PDL Simion Moºiu.

Contractele prin care Municipalitatea a concesionat terenuri sau imobile au dus, de-a lungul ultimilor ani, la numeroase controverse legate de preþul, perioada ºi chiar oportunitatea acestor concesionãri. Poate de aceea Primãria ºi-a anunþat intenþia de a face ordine în acest domeniu, pentru care actualul cadru legal nu pare sã funcþioneze. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Concesiuni fãrã lege

Foto TIMPOLIS

Pentru a pune capãt discuþiilor legate de contractele de concesionare cu semne de întrebare, noi sau moºtenite de la administraþia anterioarã, Primãria Timiºoara intenþioneazã sã facã ordine în acest domeniu, propunând un “Regulament privind desfãºurarea licitaþiilor organizate pentru închirierea bunurilor aflate în proprietatea publicã sau privatã a Municipiului Timiºoara”.

Acesta urmeazã sã fie aprobat în urmãtoarea ºedinþã a Consiliului Local. În motivaþia acestui regulament se spune cã legislaþia prevede obligativitatea organizãrii de licitaþii atunci când se concesioneazã bunuri imobile valoroase ale Municipalitãþii, dar cã eventualul cadru legal care sã reglementeze organizarea acestor licitaþii lipseºte cu desãvîrºire: “În legislaþia actualã nu se identificã niciun act normativ care sã stabileascã un cadru privind organizarea ºi desfãºurarea licitaþiilor publice privind închirierea bunurilor imobile aflate în proprietatea publicã sau privatã a unitãþilor administrative

Primãria ºi-a anunþat intenþia de a face ordine în contractele privind concesionarea de terenuri ºi imobile teritoriale”. ªi pentru cã, în România, orice lacunã legislativã este speculatã prompt, Primãria Timiºoara vrea ca, prin noul regulament, sã evite problemele mai vechi legate de concesionarea terenurilor ºi imobilelor. Astfel, problema neplãþii se sperã cã va fi reglementatã prin douã prevederi conform cãrora în cazul neplãþii chiriei la termenele scadente, se vor percepe penalitãþi de întârzie-

re, iar în cazul neachitãrii chiriei în termen mai mare de 90 de zile de la data scadenþei, contractul este reziliat de drept.

Închirieri pe termene foarte lungi, cu preþuri mici Totuºi, pe lângã problema legatã

“Eterne” probleme la cimitire conducerea Primãriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor. În acest context, este greu de înþeles de ce Primãria nu ºi-a menþinut ca atribuþie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din cimitirele Timiºoarei care, spun mai mulþi consilieri locali, este o activitate foarte bãnoasã. Aceiaºi aleºi locali mai spun cã Primãria Timiºoara a optat pentru varianta mai puþin avantajoasã a concesionãrii cimitirelor cãtre operatori privaþi care, probabil, este o variantã mai comodã. Primãria Timiºoara administreazã ºase cimitire, de pe urma cãrora a încasat, anul trecut, 798.735 de lei, inclusiv TVA. Nici anii precedenþi nu s-a câºtigat mai mult. Din exploatarea cimitirelor, Municipalitatea s-a ales, în 2011, cu 585.000 de lei, pentru concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire, ºi cu 2.251 de lei, pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire. În 2012, Primãria a obþinut din concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire suma de 673.696 de lei, plus 12.624 de lei pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire.

Acum se susþine încã cã s-au

de 24 de ani un reper al cetãþii

schimbat lucrurile în optica cu care este abordatã problema închirierilor, aºa încât firmele care au câºtigat concesiunile pentru întreþinerea a trei dintre cimitire, pentru care contractele de concesiune expiraserã, vor trebui sã îºi achite redevenþele în avans, pe cel puþin trei luni. ªi vor trebui, de asemenea, sã suporte plata facturilor de apã ºi canal, precum ºi cheltuielile generate de curãþenie ºi de preluarea gunoiului, care în trecut erau plãtite de cãtre Primãrie. Anul trecut, Primãria a plãtit pentru apã 30.975 de lei, pentru curent, 42.726 de lei, iar pentru curãþenie ºi gunoi, 357.000 de lei.

Majorarea redevenþelor pentru firmele care iau în administrare cimitirele din subordinea Primãriei Timiºoara reprezintã un subiect care a fost dezbãtut îndelung la nivel local. În mai 2013, unul dintre proiectele de hotãrâre aduse consilierilor locali, la primã vedere, într-o ºedinþã de plen, a fost cel care propunea noi reglementãri legate de administrarea cimitirelor din Timiºoara. Rezervele consilierilor care s-au opus votãrii acestui proiect dupã citirea sa pe genunchi s-au dovedit în timp întemeiate. Pe lângã prezentarea lui cu întârziere consilierilor locali, ºi nivelul redevenþei minime anuale de la care ar urma sã porneascã

Foto TIMPOLIS

Contractele de concesionare pentru cimitire au fost ºi ele un subiect de contestaþii, legate de preþ, perioadã dar ºi oportunitate. Într-un raport recent legat de situaþia domeniul public timiºorean, Primãria Timiºoara a fãcut dezvãluiri legate de proasta gestionare a unor cimitire, constatând tardiv cã unii dintre foºtii concesionari ai acestora nu ºi-au plãtit ani în ºir taxele de concesiune cãtre Primãrie, iar acum, datã fiind insolvenþa unora dintre aceste societãþi, ºansele de recuperare sunt aproape de zero. Situaþia cea mai gravã, din acest punct de vedere, este cea legatã de cimitirele din Calea ªagului ºi Rusu ªirianu. În cazul cãrora Curtea de Conturi se întreabã cum s-a întâmplat ca, în urma unui contract pe zece ani, sã nu se plãteascã redevenþa, din 2004 pânã în 2012, veniturile neîncasate ºi penalitãþile ridicându-se la suma de 25,4 milioane de lei. Conducerea Primãriei susþine cã situaþia este de neînþeles, în contextul în care în Primãrie exista un Birou de recuperare creanþe, unde lucrau nouã oameni.

Acum orice recuperare este tardivã, patrimoniul foºtilor concesionari, aflaþi acum în insolvenþã, neacoperind nici 1% din acest debit.

Recent, analizând situaþia fostelor contracte de concesiune a cimitirelor,

special

2 - 5 octombrie 2014

13

Foto eyeinthesky

Podurile expirate ale Timiºoarei Deºi chiar Primãria, prin reprezentanþii sãi, a atras atenþia asupra problemei podurilor din Timiºoara, care au ieºit din perioada de garanþie ºi nu au expertize de consolidare la zi, puþine sunt planurile de investiþii legate de reabilitarea lor. sorin.olaru@timpolis.ro

Atenþionãri ºi, deocamdatã, intenþii

Podul de la Uzina de Apã ridicã ºi el semne de întrebare Deºi în alte domenii au fost planificate investiþii de amploare, lucrãrile derulate la poduri de Direcþia Tehnicã a Primãriei nu au fost foarte multe în ultima perioadã. De exemplu, s-au fãcut lucrãri la Podul de la Uzina de Apã ce asigurã legãtura dintre strada Uzi-

nei ºi strada Rozelor care, dupã cum specificã specialiºtii Direcþiei Tehnice, “se aflã într-o stare avansatã de degradare, stare care nu mai conferã siguranþã desfãºurãrii traficului auto ºi pietonal”.

Lucrãrile la pasajul Michelangelo nu rezolvã marea problemã legatã de pod Pe lângã podul de la Uzina de Apã, Primãria a demarat un proiect al fostei administraþii, care prevede nu doar realizarea pasajului rutier subteran în zona Michelangelo, ci ºi reabilitarea podului. Însã, conform unor consilieri locali, proiectul nu rezolvã una dintre marile probleme legate de acest pod, care ar putea încurca viitoare proiecte legate de navigaþia pe Bega. “Podul Michelangelo nu e în aliniament, ca înãlþime, cu celelalte poduri peste Bega. E un lucru care poate fi un impediment din perspectiva navigaþiei pe canal, podul trebuind ridicat mai sus. Din pãcate, aceastã problemã nu se rezolvã nici prin actualul proiect derulat în zonã”, declara consilierul local ªtefan Constantin Sandu.

Proiectul de fluidizare a circulaþiei în zona bulevardului Vasile Pârvan ºi a strãzii Pestalozzi, ce include construirea pasajului subteran Michelangelo ºi reabilitarea podului ridicã însã semne de întrebare, existând consilieri locali care spun cã varianta suprateranã ar fi fost de douã ori mai ieftinã ºi cã varianta cu subpasaj nu-ºi gãseºte justificarea, raportatã la resursele financiare limitate ale Municipalitãþii timiºorene. În plus, Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al oraºului, a afirmat cã proiectul aferent pasajului Michelangelo pleacã de la o idee greºitã, pentru cã în toate oraºele mari se cautã soluþii pentru scoaterea circulaþiei din zona centralã, iar prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo se obþine un efect contrar – tocmai concentrarea traficului rutier în zona centralã.

Foto eyeinthesky

Conducerea Primãriei a recunoscut cã starea tehnicã a unor poduri din Timiºoara – majoritatea foarte vechi, cel mai nou, ieºit ºi el din garanþie, Podul Muncii, datând din 1978 – nu este foarte bunã, raportatã la trafic ºi la standardele de siguranþã din domeniu.

Viceprimarul Traian Stoia atrãgea atenþia asupra faptului cã din cele 18 poduri, pasarele ºi pasaje care se aflã în patrimoniul Municipalitãþii, doar patru sunt în garanþie ºi numai cinci au expertiza de consolidare efectuatã. Însã nici cele cinci poduri expertizate nu sunt cu documentaþiile la zi, ultimele evaluãri fiind fãcute în urmã cu câþiva ani. Un pod cu probleme este cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereþii, unde existã douã linii de tramvai ºi o semaforizare pe ambele pãrþi ale podului ºi unde, din cauza stãrii lucrãrii, se produc vibraþii puternice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu.

O parte din podurile si pasarelele din Timisoara au fost reparate ºi consolidate în intervalul 1995 - 2008, însã ºi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranþei.

Din fericire, podurile intens traficate din Timiºoara au fost construite de firme strãine, de regulã austriece, în perioada în care nu se fãcea rabat de la calitate la acest gen de construcþii.

Astfel, s-a vorbit foarte mult despre faptul cã, în urmã cu mai mult de zece ani, Primãria Timiºoara a primit o înºtiinþare de la o firmã austriacã, urmaºã a companiei care construise poduri în

Timiºoara la început de secol trecut, înºtiinþare în care se preciza cã au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor ºi Decebal, la construirea cãrora a contribuit respectiva companie.“Într-adevãr, nu o datã, Primãria a primit înºtiinþãri de la firme austriece sau maghiare în care i se comunica faptul cã expirã perioada de garanþie de 100 de ani pentru diverse poduri construite în municipiu”, spunea consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.

Starea podurilor din municipiu a constituit, în urmã cu câteva luni, ºi subiectul unei interpelãri parlamentare a deputatului PDL Cornel Sãmãrtinean, interpelare înaintatã Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii Strãine ºi în care menþiona, printre altele, cã din podurile, pasajele ºi pasarelele aflate în patrimoniul Municipalitãþii Timiºoara, doar patru sunt în garanþie ºi doar cinci au expertiza de consolidare efectuatã. “În cazul celor cinci poduri care au expertizã, în momentul în care acestea vor intra în reparaþii, expertizele lor trebuie aduse la zi, în condiþiile în care cele mai noi sunt de trei - patru ani.

Un exemplu de pod expirat este cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereþii, unde existã douã linii de tramvai ºi o semaforizare pe ambele pãrþi ale podului. La fiecare trecere a tramvaielor se produc vibraþii ºi se întâmplã ca, uneori, din cauza semaforizãrii, tramvaiele sã aºtepte pe pod la semnalul roºu”, trãgea semnalul de alarmã parlamentarul timiºean.

Podul de pe Calea ªagului, finalizat Un pod reabilitat ºi finalizat este cel din Calea ªagului. Tranzitat zilnic de mii de autovehicule, pasajul care face legãtura cu Belgradul a fost blocat mai bine de doi ani de lucrãri de reabilitare, timp în care s-a circulat pe câte un singur sens de mers, deoarece nu existã trasee convenabile de deviere a circulaþiei, dupã cum explicau reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

Construit în urmã cu peste 30 de ani ºi aflat într-un stadiu avansat de degradare, podul a intrat în reabilitare în 2008, iar principalele lucrãri au vizat consolidarea ºi modernizarea acestuia. Autoritãþile locale au plãtit peste zece milioane de lei pentru aceste lucrãri, afirmând cã „structura de rezistenþã a podului are acum o garanþie de 25 - 30 de ani, iar asfaltul, una de zece ani”.

Autoritãþile locale au redeschis

traficul pe toate cele patru benzi de circulaþie pe pod, în 1 decembrie 2010, deºi lucrãrile nu erau încã finalizate.

Conform proiectului, mai erau necesare lucrãri de montare a balustradei metalice, a parapeþilor din beton, trebuiau realizate piste pentru cicliºti, trebuia curãþat ºi vopsit tablierul principal din metal din zona cãii ferate ºi mai erau necesare lucrãri de reparare a grinzilor parapet, dar ºi marcaje ºi indicatoare. Lucrãrile au continuat inclusiv pânã în 2012, când Direcþia Tehnicã a Primãriei a consemnat un plan stufos de noi amenajãri în zonã – aplicarea marcajului longitudinal, aºternerea uui strat de uzurã la trotuare, reparaþii la grinda parapet, reparaþii la infrastructurã ºi suprastructurã, zugrãveli rigle, zugrãveli la consola trotuarului ºi a grinzii marginale.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

2 - 5 octombrie 2014

“Ajutã femeile dragi din viaþa ta sã-ºi învingã teama de diagnostic!” l Neuromed ºi Neurorad oferã reduceri de pânã la 40% la investigaþiile de sân prin ecografie,

elastografie sau mamografie

Centrul de Diagnostic Imagistic Neuromed ºi Neurorad lanseazã, ºi în acest an, în luna octombrie, campania „Ajutã femeile dragi din viaþa ta sã-ºi învingã teama de diagnostic!”. Campania are ca scop atenþionarea opiniei publice asupra ºanselor de vindecare pentru fiecare femeie în parte, diagnosticatã în mod corect ºi la timp. oana.dima@timpolis.ro

„Fiecare dintre noi avem o mamã, soþie, sorã, prietenã sau bunicã...

Nu lãsa cancerul la sân sã le scrie destinul”, este îndemnul pe care specia-

liºtii Neuromed îl transmit prin intermediul acestei campanii.

Dr. Mihail Ostrofeþ, de la Clinica Neuromed, spune cã, depistat în faza incipientã, cancerul de sân se poate trata. Condiþie esenþialã pentru acest lucru este depistarea lui precoce, iar pentru aceasta, femeile trebuie sã-ºi învingã teama de diagnostic. „Pentru a le ajuta sã vinã la control, Neuromed ºi Neurorad le oferã drept cadou vouchere cu reduceri de pânã la 40% la investigaþiile de sân prin ecografie, elastografie sau mamografie”, mai spune Mihail Ostrofeþ. Acesta mai spune cã oricine poate oferi în dar aceste vouchere cu reduceri pentru

investigaþiile realizate la Neuromed ºi Neurorad, reducerea fiind valabilã toatã luna octombrie. Dacã în urma acestor investigaþii primare se descoperã vreo leziune, pacienta va fi îndrumatã cãtre un medic specialist sau cãtre investigaþii suplimentare prin RMN de sân sau puncþie biopticã sân.

Pentru programãri, Neuromed ºi Neurorad pun la dispoziþie numerele de telefon: 0256-48 7.727 – Clinica Neuromed, pentru investigaþii de sân prin ecografie, elastografie ºi mamografie, 0256-201.6 41 – Clinica Neurorad, pentru investigaþie de sân prin mamografie.

Carantinã pe 150 de kilometri, Mituri privind consumul pentru boala limbii albastre de pâine, desfiinþate

Dupã o lungã perioadã în care doar s-a vorbit despre un potenþial pericol, acum s-au luat ºi în Timiº primele mãsuri concrete de prevenire, odatã cu apariþia primelor focare de boalã a limbii albastre în judeþul Caraº-Severin.

Carantina, care s-a instituit pe o suprafaþã de 150 de kilometric, s-a întins ºi în Timiº, unde târgurile de animale ar putea fi închise definitiv.

Rãmâne de vãzut dacã, la fel ca în cazul gripei aviare sau al pestei porcine, vor exista aceleaºi dubi cu privire la autenticitatea presupusei epidemii.

Pâinea este un aliment esenþial pentru dieta oamenilor, însã este consideratã de cãtre unii nutriþioniºti un inamic pentru cei care doresc sã slãbeascã. Un studiu comandat de o brutãrie celebrã din Australia, încearcã sã demonteze acest mit.

TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mãsuri concrete de carantinã Dupã ce mai multe presupuse focare ale febrei catarale maligne – boala limbii albastre – au fost semnalate la limita dintre Timiº ºi Caraº-Severin, la Prefecturã a fost organizatã o ºedinþã a Centrului Local de Combatere a Bolilor Timiº, unde s-au luat ºi primele mãsuri concrete de prevenire în Timiº.

“S-au depistat aceste cazuri în Caraº-Severin, la limita cu judeþul Timiº, ºi s-a instituit o zonã de carantinã de aproximativ 150 de kilometri. Toate târgurile de animale au fost închise pânã în 5 octombrie ºi, dacã vor exista confirmãri legate de prezenþa acestei boli ºi în judeþ, se vor închide complet. Din pãcate, la fel ca ºi în cazul pestei porcine, aceastã situaþie afecteazã exporturile de carne, cãtre þãrile arabe,

în special”, spune inginerul Viorel Solomie, de la Direcþia Agricolã Timiº.

Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor aratã cã numãrul animalelor afectate de boala limbii albastre a ajuns la 757, cele mai multe fiind în judeþele Buzãu – 205, în 27 de comune, Prahova – 138, în 31 de comune, Vrancea – 96, în 17 comune, Gorj – 67, în zece comune, Olt – 62, în douã comune, Vâlcea – 46, în 11 comune ºi Bacãu – 35, în trei comune.

De asemenea, boala este confirmatã în judeþele Dâmboviþa – la 26 de animale dintr-o comunã, Constanþa – 26, din trei comune, Teleorman – 11, din trei comune, Mehedinþi – ºapte, din ºapte comune, Argeº – nouã, din douã comune, Vaslui – nouã, din trei comune ºi Dolj – ºase, din douã comune. Judeþul CaraºSeverin încã nu apare pe aceastã listã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Ponderea animalelor afectate de boalã, din totalul celor 5.937.668 existente în cele 22 de judeþe, este de 0,01 la sutã.

Dintre animalele bolnave, 132 au murit.

O situaþie asemãnãtoare cu cea legatã de pestã Situaþia de acum pare asemãnãtoare cu cea instituitã în 2003, când blocada exporturilor de produse de carne de porc în spaþiul comunitar a fost prelungitã în contextul în care a existat un scandal legat de infecþiile de pestã porcinã semnalate în 2007 la câteva ferme din Timiº.

Exporturile de carne ºi produse procesate din carne de porc, provenind din România, au fost interzise pe piaþa UE din 2003, întrucât þara noastrã folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea

pestei porcine clasice.

Blocajul exporturilor a fost prelungit ulterior, dupã ce, în 2007, s-au înregistrat o serie de focare de pestã de porci, în Timiº, la o serie de ferme unde au fost sacrificaþi peste 50.000 de porci. În judeþ, epidemia de pestã a cauzat pierderi imense producãtorilor de carne de porc. În urma epidemiei, doar pentru femeile din Timiº afectate, Statului român i-au fost cerute despãgubiri de aproximativ 28 de milioane de lei, pentru ecarisarea porcilor infestaþi cu pestã ºi curãþarea focarelor epidemiei.

Interdicþia de export a continuat apoi, succesiv, în 2009 ºi 2010, deºi nu mai existau indicii din care sã rezulte cã aceastã blocadã ar fi justificatã. În acest sens, s-a vorbit despre interesul unor mari companii producãtoare de carne de porc din spaþiul comunitar de a evita prin acest blocaj concurenþa cãrnii româneºti.

O brutãrie celebrã din Australia, Bakers Delight, a comandat un studiu prin intermediul cãruia încearcã sã demonteze unele mituri legate de consumul de pâine.

Mituri în care aleg sã creadã îndeosebi femeile. Aºa se face cã, potrivit unor studii, 43 la sutã dintre cei care încearcã sã slãbeascã eliminã pâinea din alimentaþie, 20 la sutã se simt vinovaþi dacã mãnâncã pâine, în timp ce jumãtate dintre femei se declarã confuze în legãturã cu noile produse bio de panificaþie, scrie Daily Mail, sursã citatã de Mediafax. „Multe femei nu ºtiu care sunt beneficiile consumului de fãinã integralã sau al altor tipuri de pâine sãnãtoasã, ºi de multe o dietã fãrã gluten poate fi mai multã dãunãtoare. Rezultatele studiului reflectã

o scãdere a cunoºtinþelor oamenilor privind posibilitãþile existente în ceea ce priveºte consumul de pâine. Dacã se consumã pâinea corectã aceasta poate contribui la sãnãtatea tractului digestiv, la creºterea energiei ºi la sãnãtatea organismului, în general”, a spune Sharon Natoli, nutriþionist ºi expert în sãnãtate la Institutul de Nutriþie din Australia. Aceasta susþine cã nu existã dovezi cã pâinea contribuie la creºterea în greutate: „Numeroase studii aratã cã în þãrile în care se consumã multe produse din fãinã integralã, cum ar fi pâinea din fãinã integralã, existã mari ºanse ca procentul persoanelor supraponderale sã fie mai redus. Pâinea integralã conþine fibre, vitaminele B, magneziu ºi fier”.

Sharon Natoli mai spune cã copiii pot beneficia de pe urma pâinii integrale care conþine ºi acizi graºi Omega 3, în timp ce oamenii care sunt preocupaþi de sãnãtatea inimii pot opta pentru pâine cu conþinut ridicat de seminþe.

Referitor la un alt mit, potrivit cãruia pâinea baloneazã, expertul în nutriþie declarã cã, atunci când apare balonarea, înainte de a elimina pâinea din dietã, este important sã se facã investigaþii suplimentare pentru a se gãsi cauza.

integrame

2 - 5 octombrie 2014

15

Mama cãtre fiicã: - Draga mea, adu-mi trei farfurii.

- Pentru?

- Trebuie sã vorbesc cu tatãl tãu. l - Domniºoarã, pãrul dumneavoastrã este extraordinar!

- Îl am de la mama.

- Fantastic! Ce bine s-a pãstrat. l - Mai aveþi clepsidre?

- Da, ce model aþi prefera?

- Aº vrea ºi eu una, aºa, de 90-60-90…

- Îmi pare rãu, sunt mãritatã… l La un spital de nebuni, un reporter întreabã un nebun: - Vã place aici?

- Da, foarte mult! Cel mai mult îmi place sã îl ajut pe doctor.

- Foarte frumos. Cum îl ajuþi?

- Doctorul aleargã asistentele iar eu le pun piedicã. l - Bulã, dã-ne un exemplu cum poate fi folositã puterea apei.

- De exemplu, mama plânge pânã tata îi cumpãrã o rochie nouã… l Stãteam în maºinã la graniþã ºi vine un ofiþer cu un câine: - Acest câine îmi spune cã eºti drogat!

- Eu sunt drogat?!…Tu eºti cel care vorbeºte cu un câine! l Asearã am oprit maºina ºi am cerut indicaþii unui trecãtor: - Fiþi amabil, cum aº putea sã ajung mai repede în centrul oraºului?

- Faceþi schimb de locuri cu soþul dumneavoastrã, mi-a rãspuns trecãtorul. l - Mã întreb de ce trebuie sã învãþ eu engleza?

- Cum de ce? O jumãtate de glob o vorbeºte.

- ªi nu este suficient? l - Cum recunoºti un copil de mafiot?

- Atunci când este scos la tablã, copilul respectã Codul Tãcerii, indiferent de ameninþãri. l Bulã la ºcoalã, la ora de geografie este scos la lecþie: - Bulã, vino ºi prezintã globul!

- Globul – doamna profesoarã, doamna profesoarã – globul! l O tânãrã, aflatã la volanul unei maºini decapotabile, loveºte un bãrbat care mergea pe bicicletã, zgâriind serios vopseaua de pe aripa maºinii, dar fãrã alte urmãri deosebite pentru integritatea biciclistului. Un trecãtor aflat pe trotuar s-a oprit, urmãrind scena. Cei doi îl abordeazã: - Aþi vãzut ce s-a întâmplat. Noi am cãzut la înþelegere. Vrei sã ne fii martor?

- Cum adicã, abia v-aþi ciocnit ºi vreþi sã vã cãsãtoriþi? l Noua mea prietenã tocmai a aflat vârsta mea realã, 42 de ani ºi îmi zice: - Mi-ai zis cã ai 28 ºi jumãtate…

- Pãi atât am, dacã aduni cum trebuie… l - Bunicul meu are optzeci de ani pleacã ºi aleargã în fiecare dimineaþã câte trei kilometri..

- ªi ce face dupã amiazã?

- Se întoarce înapoi. l - Eu nu vreau sã mã cãsãtoresc cu un zgârcit ca tine! Poftim inelul!

- Unde e cutiuþa?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

2 - 5 octombrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.