Timpolis 2092

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Sateliþi liberali în jurul prezidenþiabilului social-democrat melania.cincea@timpolis.ro

C

um ºansele câºtigãrii alegerilor din primul tur sunt nule, PSD a recurs, pentru turul doi, la sateliþi liberali – aruncaþi pe orbitã ca independenþi sau lideri de partide minuscule. Ca “hoþi de voturi” de la PNL, ar putea juca un rol important. n ciuda sondajelor, majoritatea, fãcute de firme apropiate Puterii, care îl dau câºtigãtor, la alegerile prezidenþiale, pe Victor Ponta, în ciuda lansãrii megalomanice a candidaturii sale, care se preconiza cã va aduce un plus la intenþia de vot, în ciuda avantajelor clare cu care PSD intrã în competiþia pentru Cotroceni, faþã de ACL – bazin electoral stabil mult mai mare decât al oricãrui alt partid, neafectat de mari frãmântãri interne, fonduri mult mai mari (ºi sponsorizãri din partea firmelor care, în general, se înghesuie sã finanþeze Puterea, ºi bani publici, direcþionaþi spre acþiuni cu iz populist-electoral) ºi supraexpunere mediaticã, pare sã nu existe, totuºi, siguranþa câºtigãrii alegerilor. Iar sentimentul acesta pare sã persiste din preajma alegerilor europarlamentare. Cum Victor Ponta nu-ºi permite sã rateze – pentru cã, dacã va pierde alegerile, va pierde ºi ºefia partidului –, PSD a recurs ºi în mai, ºi, dupã toate indiciile, va recurge ºi în noiembrie, la “furtul” de voturi. Fãcut prin intermediul unor foºti liberali, susþinãtori fervenþi ai mariajului politic cu PSD : Teodor Meleºcanu ºi Cãlin Popescu Tãriceanu, acum, ºi Mircea Diaconu, la alegerile din mai. nul dintre sateliþii liberali ai candidatului PSD va fi Teodor Meleºcanu.

Nu se ºtie de unde ºi când au fost strânse semnãturile pentr intrarea lui în cursã, dar se ºtie de cãtre cine: colonelul Mircea Dogaru ºi o aripã PCR din PSD, reunitã într-un partid a cãrui notorietate e aproape zero Partidul Dreptãþii Sociale. Privind la figurile aliniate, oficial, în spatele ex-liberalului Teodor Meleºcanu, þinând cont de afinitãþile lor politice, e clar cã, în turul doi, voturile vor fi dirijate spre Victor Ponta, nu spre cel care se anunþã a fi contracandidatul sãu, liberalul Klaus Johannis.

Asta, în ciuda ieºirii publice, post-lansare, a preºedintelui PDS, Traian Rece, care acrediteazã ideea cã dl Meleºcanu e susþinut de PNL. Aduce a diversiune creatã pentru a debusola în primã instanþã electoratul liberal indecis, care nu îl agreeazã pe Victor Ponta, dar nu e foarte încântat nici de Klaus Johannis. celaºi rol, de “hoþ de voturi”, se pare cã îl va juca ºi Cãlin Popescu Tãriceanu, liderul PLR, omul care construieºte „liberalismul veritabil” de sub umbrela socialdemocratã. Pregãtit pentru acest rol la scurt timp dupã europarlamentare. n mai, acelaºi rol a fost jucat de un alt ex-liberal, Mircea Diaconu. Calculele PSD nu au fost ca el sã înghitã voturi de la socialdemocraþi, în ciuda faptului cã a fost numit “experiment strategic al PSD”. Ce partid ºi-ar fi permis luxul de a pierde voturi, în condiþiile în care procentul de la europarlamentare reflectã în mare mãsurã rezultatul la prezidenþiale? Strategia viza un scor cât mai scãzut înregistrat de liberali ºi, prin urmare, o demobilizare a lor ºi o aliniere, fãrã pretenþii, în spatele PSD. um ºansele câºtigãrii alegerilor din primul tur sunt nule pentru PSD, aceºti sateliþi liberali – aruncaþi pe orbitã ca independenþi sau lideri de partide minuscule – ar putea juca un rol important, în turul doi.

Î

un reper al cetãþii

Drumurile sparte de lucrãrile la autostradã, reparate din bugetul judeþean

Primarul Timiºoarei reaminteºte cã Municipalitatea nu are încã niciun leu alocat de Guvern pentru proiectele majore Disputã la scenã deschisã între primarul liberal al Timiºoarei ºi preºedintele social-democrat al CJ Timiº. Foºti parteneri în USL, aceºtia îºi disputã acum paternitatea ºi meritele în ceea ce priveºte realizarea unor obiective de interes major pentru Timiºoara. În plus, primarul îi reaminteºte cã suma viratã efectiv de Guvern pentru proiectele majore ale oraºului este tot de zero lei. pag.2

Atmosferã de bâlci politic în plenul CJ Timiº, pe marginea situaþiei create de ordonanþa care legalizeazã traseismul politic Identitatea consilierilor judeþeni ºi a primarilor care au trecut pânã în acest moment la PSD este pãstratã la secret, pânã la încheierea perioadei care permite migraþia primarilor. Aceastã lipsã de transparenþã este bagatelizatã de preºedintele social-democrat al CJ Timiº, Titu Bojin, care apreciazã cã nu are importanþã cine pleacã, cine vine. pag.3

Prof. univ. dr. Marcel Tolcea: „Siguranþa naþionalã nu e periclitatã doar de corupþie, ci ºi de ºcoala româneascã”

U

Mai sunt câteva zile pânã la debutul unui nou an universitar. L-am invitat pe prof. univ. dr. Marcel Tolcea, membru al Senatului UVT, la un dialog despre modificãrile aduse, prin ordonanþã de urgenþã, Legii educaþiei, despre problemele grave cu care se confruntã învãþãmântul universitar românesc – care a ajuns sã ºcolarizeze studenþi care nu ºtiu sã scrie dupã dictare ºi nu ºtiu sã lege o frazã –, despre cauzele acestor neajunsuri ºi despre posibile portiþe de salvare. În cazul în care lucrurile vor merge în acelaºi ritm, avertizeazã Marcel Tolcea, „se va ajunge, mai în glumã, mai în serios, la servicii all inclusive: dai banul ºi þi se garanteazã diplomã, master, doctorat. În funcþie de câþi bani ai”.

A

pag. 6 - 7

Î

C

Anul XXIV Nr. 2092 25 - 28 septembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

La Ministerul Transporturilor contractele pentru construcþia tronsoanelor de autostradã din vestul þãrii s-au încheiat fãrã clauze clare legate de repararea porþiunilor de drum judeþean degradate de utilajele Pentru cã la Ministerul Transporturilor contractele pentru construcþia tronsoanelor de autostradã din vestul þãrii s-au încheiat fãrã clauze clare legate de repararea porþiunilor de drum judeþean degradate de utilajele consorþiilor care ºi-au adjudecat lucrãrile la autostradã, pagubele rãmân sã fie suportate la nivel jude-

þean. Astfel, Consiliul Judeþean Timiº a decis sã prevadã clauze prin care sã oblige antreprenorii la reparaþii, clauzele fiind incluse în hotãrârile C.J.T. prin care se aprobã utilizarea unor porþiuni de drum judeþean. Iniþiativa, spun o parte din consilierii judeþeni, este tardivã, ºi nu rezolvã mare lucru. pag. 4

Spitalul Regional Timiºoara nu are nicio ºansã de realizare Administraþia Judeþeanã a decis sã ia înapoi terenul dat Autoritãþii de Sãnãtate Publicã Timiº pentru realizarea proiectului spitalului regional.

Acesta este cel mai bun indiciu cã la nivel judeþean nu se mai crede în ºansele realizãrii îndelung-promisului obiectiv. Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã e greu de înþeles de ce administraþia judeþeanã renunþã aºa de uºor la proiectul Spitalului Regional, în timp ce se avântã în susþinerea ferventã a mega-spitalului de la Giroc. pag. 10

2

eveniment

25 - 28 septembrie 2014

Primarul Timiºoarei reaminteºte cã Municipalitatea nu are încã niciun leu alocat de Guvern pentru proiectele majore ale oraºului „PSD ne bombardeazã, sfidându-ne, pur ºi simplu, inteligenþa, cu promisiuni de alocare de fonduri care mai de care mai deºãnþate”

l

Disputã la scenã deschisã între primarul liberal al Timiºoarei ºi preºedintele social-democrat al CJ Timiº. Foºti parteneri de alianþã în USL, aceºtia îºi disputã acum paternitatea ºi meritele în ceea ce priveºte realizarea unor obiective de interes major pentru Timiºoara. Preºedintele CJ Timiº crede cã meritele îi revin, atâta vreme cât „Timiºoara e în judeþul Timiº”. În replicã, edilul îl atenþioneazã sã nu distorsioneze adevãrul ºi sã nu se dedea la promisiuni nefondate, menite sã îi creeze un capital de imagine pozitiv premierului Victor Ponta în pre-campania electoralã.

Reamintindu-i cã, în acest moment, suma care a fost viratã efectiv de Guvern pentru proiectele majore ale oraºului este de zero lei. ligia.hutu@timpolis.ro

Primarul Timiºoarei: „PSD ne bombardeazã, sfidându-ne, pur ºi simplu, inteligenþa, cu promisiuni de alocare de fonduri care mai de care mai deºãnþate” Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, ºi-a reiterat marþi apelul adresat Guvernului Ponta, cãruia îi solicitã alocarea efectivã de fonduri de la bugetul de stat

pentru proiectele de interes major pentru Timiºoara aflate în jurisdicþia Guvernului. Potrivit primarului, apropierea de momentul alegerilor prezidenþiale i-ar determina pe reprezentanþii PSD sã rãspândeascã o serie de informaþii fãrã temei real, referitoare la alocãrile de fonduri de la bugetul de stat pentru Timiºoara ºi pentru judeþul Timiº. „Pe mãsurã ce ne apropiem de alegerile prezidenþiale, PSD ne bombardeazã, sfidându-ne, pur ºi simplu, inteligenþa, cu promisiuni de alocare de fonduri cãtre Timiºoara care mai de care mai deºãnþate”, a scris edilul-ºef, marþi dupã-amiazã, într-o postare pe contul personal de pe o reþea de socializare.

Precizând cã suma viratã efectiv de la Guvern cãtre bugetul Primãriei Timiºoara rãmâne în continuare zero, edilul menþioneazã cã strategia adoptatã de cãtre reprezentanþii PSD din judeþ este aceea de a le promite cetãþenilor cã, în campania electoralã, premierul Victor Ponta va veni în Timiº, pentru a semna aici, „pe loc”, în faþa presei, aprobarea finanþãrii noului stadion, a noii sãli polivalente de 15 mii de locuri, a bazinului de înot olimpic ºi a altor proiecte de interes pentru Timiºoara ºi pentru timiºoreni.

Etalarea de promisiuni venite în prag de campanie electoralã din partea reprezentanþilor PSD ºi a preºedintelui CJT Titu Bojin este catalogatã de primarul Nicolae Robu drept o serie de „promisiuni deºãnþate”, care ar proba, potrivit aprecierilor edilului-ºef, extrem de mult tupeu. Primarul i s-a adresat, într-o manierã directã, ºi fostului sãu partener de alianþã din USL, preºedintele social-democrat al CJ Timiº, Titu Bo-

jin, atenþionându-l cã, în pofida faptului cã ºi-a atribuit o parte din meritele pentru realizãrile administrative din ultimii doi ani ale Timiºoarei, nu are niciun merit în materializarea proiectelor cu finanþare europeanã finalizate sau aflate în curs de derulare. „Pãi, domnule Titu Bojin, apropo: n-ai nicio legãturã cu niciunul dintre proiectele Timiºoarei, nici cu cele pe fonduri europene, nici cu cele pe venituri proprii, nici cu Loga, nici cu Lenau, nici cu Calderon, cu absolut niciunul. Cu atât mai mult nai nicio legãturã cu noul stadion, cu noua salã polivalentã ºi cu noul bazin olimpic, toate acestea fiind proiecte exclusiv ale Municipiului Timiºoara, propuse de Municipiul Timiºoara de unul singur ºi implementate de Municipiul Timiºoara de unul singur!”, a scris Nicolae Robu pe contul sãu de Facebook.

Edilul l-a ºi îndemnat, de altfel, pe preºedintele administraþiei judeþene sã urmeze exemplul reprezentanþilor Municipalitãþii ºi sã aducã, prin eforturi proprii, fonduri de la bugetul de stat pentru proiectele judeþului. „Prietene Titu Bojin”, i s-a adresat, în scris, edilul Timiºoarei, într-o notã colocvialã, care copiazã, într-o manierã ironicã, felul în care liderul CJ Timiº a evocat public, în repetate rânduri, natura, pe care a pretins-o a fi apropiatã, a relaþiei dintre cei doi, „adu tu bani, dacã poþi, pentru mãcar unul din proiectele tale, spre exemplu pentru Centrul Intermodal de Mãrfuri, ca sã ai ºi tu cu ce te lãuda, sã nu fi nevoit sã mai spui penibilitatea cã din moment ce Timiºoara este în judeþul Timiº, toate proiectele mele pentru Timiºoara sunt ºi ale tale! Nu-þi mai

bãga mâna-n buzunarul meu, dragã Titule, cã, dacã o mai bagi, cu toatã prietenia noastrã, îþi voi da peste ea!”.

În continuare, zero lei de la buget pentru proiectele Timiºoarei La finalul mesajului postat marþi, sub forma unui bilanþ, primarul Nicolae Robu a prezentat ºi situaþia la zi a virãrilor efective de fonduri de la Guvern în conturile Primãriei Timiºoara, pentru zece dintre obiectivele majore ale oraºului. Potrivit datelor furnizate, rezultã cã, pânã în acest moment, au fost alocaþi zero lei de la bugetul de stat pentru urmãtoarele proiecte: Centura Sud, Centura Vest, noul racord la autostrada Timiºoara - Arad, reabilitarea complexã a Gãrii de Nord, reabilitarea clãdirii Operei ºi a Teatrului Naþional,

reabilitarea Sinagogii din Cetate, construirea bazinului de înot olimpic, construirea Sãlii Polivalente, construirea Spitalului Regional, construirea noului corp de clãdire a Spitalului de Copii în parteneriat cu Primãria Timiºoara.

Cu referire la acest ultim proiect, care a reprezentat unul dintre obiectivele care au stat în centrul campaniei mediatice care l-a propulsat pe fostul viceprimar al oraºului, social-democratul Sorin Grindeanu, în fotoliul de deputat, în decembrie 2012, edilul-ºef a precizat: „Se spune cã pentru Spitalul de Copii s-ar fi alocat cinci milioane lei, restul pânã la 100 de milioane lei cât e valoarea investiþiei cu dotare cu tot fiind, deocamdatã, în sarcina exclusivã a Primãriei Timiºoara”. Doar cã, a mai adãugat edilul la finalul mesajului sãu, ºi aceastã informaþie este eronatã, întrucât „nici acum încã nu s-a virat nimic în conturile Primãriei”.

Noi permutãri fãrã sens, vehiculate în sistemul vamal l Sindicatele de profil apreciazã cã aceste schimbãri nu aduc nimic bun O decizie recentã luatã la nivelul Ministerului Finanþelor, de a muta sediul Direcþiei Vamale din Oradea la Cluj Napoca, readuce în actualitate discuþiile mai vechi legate de posibilitatea coordinãrii structurilor vamale vestice de la...

Craiova. Sindicatele spun cã, în aceastã perioadã, nimic nu este exclus. sorin.olaru@timpolis.ro

Noi schimbãri Un val de proteste, nu doar la nivelul sistemului vamal, a generat decizia recentã a Guvernului de a muta sediul Direcþiei Vamale care funcþiona la Oradea la... Cluj Napoca. Aceastã miºcare a fãcut ºi obiectul mai multor interpelãri recente la nivelul Guvernului, în care se aratã cã toate sediile Direcþiilor Regionale Vamale care au birouri vamale de frontierã, cum ar fi Timiºoara, Iaºi, Galaþi, ori Craiova, se aflã în oraºele cele mai apropiate de

graniþã. În plus, se mai aratã, mutarea sediului la peste 150 de kilometri de frontiera cu Ungaria ar provoca mari disfuncþionalitãþi în activitatea Direcþiei Vamale, prin faptul cã patru din cele cinci mari antrepozite fiscale mari cu produse accizabile din zona de nordvest se aflã în judeþul Bihor, ºi niciunul în Cluj, cresc foarte mult cheltuielile cu deplasarea angajaþilor ºi este foarte greu sã faci controale inopinate de la 150 de kilometri de frontierã. În ciuda acestor proteste, Ministerul Finanþelor a rãmas pe poziþii, precizând, printre altele, cã exercitarea atribuþiilor Direcþiei Vamale nu este dependentã de proximitatea faþã de frontierã. În aceste condiþii, se redeschide ºi discuþia mai veche legatã de subordonarea structurilor vamale din vestul þãrii cãtre o Direcþie Regionalã cu sediul la Craiova.

O subordonare similarã a fost realizatã la CFR Marfã, unde aºa-zisa regionalizare – împãrþirea companiei pe

de 24 de ani un reper al cetãþii

patru sucursale – a dus la desfiinþarea Regionalei CFR Marfã Timiºoara.

Mãsura a fost luatã, deºi au existat încã de atunci controverse ºi mari rezerve legate de aceastã permutare. Traficul feroviar de marfã este coordonat acum, în linii mari, de Sucursala Banat - Oltenia care are sediul în Craiova, pe plan local existând doar un Centru Zonal de Marfã, care are un rol secundar ºi minor. Aceastã reorganizare a fost greºitã ºi nu a avut efecte pozitive asupra activitãþii CFR Marfã, fiind una dintre mãsurile care au dus la pierderi ºi ineficienþã. În 2010, când avea loc comasarea Regionalelor companiei, miºcare în urma cãreia Regionala CFR Marfã Timiºoara s-a desfiinþat ºi traficul de marfã din vestul þãrii a ajuns sã fie coordonat de la Craiova, reprezentanþii CFR precizau cã motivele care au condus la aceste mãsuri organizatorice sunt generate de “volumul prestaþiilor ºi de modul în care sunt localizate pieþele de transport. De ase-

menea, s-a avut în vedere ºi criteriul de reprezentare teritorialã”.

Argumentaþia nu pare sã stea în picioare, întrucât vestul þãrii are un trafic de marfã intens, iar localizarea pieþelor de transport era de naturã sã favorizeze Regionala Timiºoara, datã fiind legãtura directã ºi rapidã cu statele vest-europene. Ulterior, într-o analizã parlamentarã a acestei “Miºcãri strategice” s-a menþionat cã “reorganizarea CFR Marfã în patru sucursale a condus la haos ºi rivalitãþi nedorite la nivelul structurilor, îndepãrtarea informaþiilor de factorii de decizie, aºa cum s-a realizat în Regionala Banat Oltenia, unde flota cea mai mare este la Timiºoara ºi conducerea, la Craiova”.

O schimbare similarã la nivelul structurilor vamale nu are avea cu siguranþã efecte mai bune, pentru simplul fapt cã este extreme de greu de coordonat de la distanþã o activitate vamalã complexã, precum cea din Timiº.

Sindicatele: “Orice e posibil” Structurile sindicale din sistemul vamal confirmã faptul cã au existat zvonuri în ultima perioadã cu privire la o nouã “regionalizare” a structurilor vamale. “Existã informaþii în acest sens, dar sunt greu de confirmat sau infirmat. Oricum, conducerea ANAF a precizat cã procesul de reformã la nivelul structurii nu s-a realizat nici pe jumãtate, deci ne putem aºtepta la orice.

Aceasta deºi în urma rerganizãrilor recente, s-au desfiinþat structuri care apoi au trebuit reînfiinþate, în urma solicitãrilor OLAF. Orice modificare ar trebui sã se vadã, cu efecte pozitive, în încasãri. Dar dacã facem schimbãri de douã-trei ori pe an, doar de dragul schimbãrii, atunci nu ar trebui sã ne aºteptãm la nimic bun”, spune Voinea Negoiþã, vicepreºedinte al Sindicatului Poliþiºtilor ºi Vameºilor “Pro Lex”.

eveniment

25 - 28 septembrie 2014

3

Directorul SRI, Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Vest din Timiºoara Directorul SRI, George Maior, va fi prezent zilele viitoare la Timiºoara, unde Universitatea de Vest îi va decerna titlul de Doctor Honoris Causa. oana.dima@timpolis.ro

Ceremonia de decernare a titlului onorific de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum lui George Maior, director al Serviciului Român de Informaþii, va avea loc în 3 octombrie, de la ora 10, în Aula Magna a Universitãþii de Vest

din Timiºoara.

Decizia acordãrii acestui titlu a fost luatã în 18 iulie, în cadrul Senatului UVT, la propunerea rectorului acestei instituþii, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

George Maior, care este ºi profesor în cadrul ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Administrative, este licenþiat în Drept al Universitãþii „Babeº Bolyai”, din Cluj Napoca, fiind doctor în drept cu teza „Drept naþional ºi european în jurisprudenþa Curþii Europene de la

Strasbourg”, iar studiile masterale le-a absolvit în Drept internaþional ºi comparat, la Universitatea „George Washington”, din SUA. Înainte de a ocupa funcþia de director al SRI, a fost senator, secretar de stat, ºef al Departamentului pentru Integrare Euroatlanticã ºi Politicã de Apãrare din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, însãrcinat cu afaceri al Ambasadei României la Dublin, în Irlanda, ºi diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Atmosferã de bâlci politic în plenul Consiliului Judeþean Timiº, pe marginea situaþiei create de ordonanþa care legalizeazã traseismul politic l Preºedinte CJ Timiº ºi PSD Timiº: “Nu are importanþã cine pleacã ºi cine vine” Identitatea consilierilor judeþeni ºi a primarilor care au trecut pânã în acest moment la PSD este pãstratã la secret, pânã la încheierea perioadei care permite migraþia primarilor.

Aceastã lipsã de transparenþã este bagatelizatã, însã, de preºedintele social-democrat al CJ Timiº, Titu Bojin, care apreciazã cã nu are importanþã cine pleacã, cine vine.

Titu Bojin

ligia.hutu@timpolis.ro

Inconsecvenþa ideologicã a traseiºtilor, bagatelizatã în plenul CJ Timiº Foto TIMPOLIS

ªedinþa de plen a CJ Timiº a debutat sub auspiciile unui îndemn adresat de preºedintele acestei instituþii, social-democratul Titu Bojin, al cãrui mesaj s-a dorit a fi unul cu caracter conciliant, în contextul situaþiei de confuzie generatã ºi întreþinutã, ºi la nivel local, de aplicarea, pânã la jumãtatea lunii octombrie, a prevederilor OUG 55/ 2014, privind migraþia aleºilor locali.

Potrivit opiniei exprimate de liderul administraþiei judeþene, nu ar avea nicio importanþã cãrui partid îi aparþine un ales local, atâta vreme cât se voteazã proiectele propuse spre aprobare în Consiliu Judeþean, despre care Titu Bojin declarã cã sunt puse “în slujba cetãþenilor”. „Are importanþã de la ce partid este (un politician – n.r.), dacã se voteazã proiectele?”, a chestionat, retoric, preºedintele CJ Timiº. Acesta a refuzat însã sã prezinte o listã oficialã cu numele aleºilor judeþeni care au migrat recent înspre PSD. Titu Bojin a precizat cã lista oficialã a celor care au beneficiat de prevederile OUG 55/2014 va fi prezentatã în prima ºedinþã de plen de dupã ieºirea din vigoare a ordonanþei, solicitându-le pânã atunci rãbdare tuturor celor care au solicitat informaþii despre identitatea celor recent deveniþi membri PSD ºi „sã ne ducem în continuare prietenia”, întrucât, a ar-

Peºedinte CJ Timiº, în plen: “Nu are importanþã cine pleacã ºi cine vine” gumentat el, „nu are importanþã cine pleacã ºi cine vine”, pentru cã, ºi în continuare, “tot 37 rãmânem”.

Viaþa politicã localã piesã de teatru cu replici acide De altfel, încã de la debutul ºedinþei de plen, liderul CJ Timiº a cãutat în câteva rânduri sã bagatelizeze importanþa consecvenþei ideologice pe care ar trebui sã o manifeste politicienii, fãcând referiri aluzive la prietenia care i-ar lega pe reprezentanþii tuturor partidelor politice ºi sugerând cã, dincolo de diferendele de opinie exprimate vehement pe scena publicã, situaþia realã ar fi complet diferitã.

O abordare de acest gen, menitã sã întreþinã confuzia din plan politic local, cu privire la opþiunile de afiliere la PSD ale mai multor consilieri judeþeni, a fost tatonatã, de altfel, de liderul CJ Timiº, ºi cu referire la consilierul judeþean PDL Marius Martinescu,

care se dovedeºte unul dintre cei mai vocali contestatari ai practicilor ºi metodelor viciate de lucru devenite uzuale în plen. Referitor la declaraþia acestuia, potrivit cãreia se cultivã o stare de incertitudine ºi “nu se ºtie cine e la PSD ºi cine nu”, Titu Bojin a sugerat, în timpul unor dezbateri aprinse care sau iscat în plen pe tema trecerii Spitalului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor în domeniul public al judeþului Timiº ºi în administrarea CJ Timiº, cã „suntem amândoi din zona Fãgetului” ºi „mai facem teatru uneori”.

Sugestie la care consilierul judeþean Marius Martinescu a replicat, însã, prompt, precizând cã între persoana sa ºi persoana liderului CJ Timiº existã divergenþe de opinie care sunt date de incompatabilitãþi de principii.

Tot o situaþie ambiguã generatã de reconfigurarea raporturilor de forþe din plenul CJ Timiº a fost cea generatã de propunerea ironicã venitã din partea unui reprezentant al grupului de consilieri judeþeni ai PDL ca fostul consilier judeþean PDL Sorin Cociobea,

Marius Martinescu

care ºi-a anunþat recent trecerea la PSD, sã fie numit reprezentant al PDL în Consiliul de Administraþie al Centrului Educativ Buziaº – ªcoala Gimnazialã Specialã Buziaº. Propunerea, care a fãcut trimitere în termeni critici la flexibilitatea convingerilor politice ale consilierului judeþean Sorin Cociobea, a fost respinsã chiar de cãtre acesta, sub pretextul invocat cã „existã ºi alte opþiuni, mai bune, în PDL”, aºa încât foºtilor colegi din grupul de consilieri judeþeni ai PDL acesta le-a recomandat „sã se reorienteze” înspre o altã propunere. Replica în sine, precum ºi situaþia în ansamblu, au fost catalogate, însã, de consilierul judeþean PNL Liviu Cocean drept „o cacealma altruistã”. Aceasta în vreme ce liderul CJ Timiº, Titu Bojin, a dat nota finalã a discuþiei pe marginea subiectului legat de migraþia aleºilor locali în baza OUG 55/2014, revelând o anume percepþie particularã despre maniera de a aborda politica, atunci când a comentat cã “nu toþi care vin (în PSD – n.r.), vin dupã ciolan. Sunt ºi oameni de bun simþ.”

Sorin Cociobea

Liviu Cocean

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

25 - 28 septembrie 2014

În lipsa unor prevederi contractuale clare în contractele cu Ministerul Transporturilor

Drumurile sparte de lucrãrile la autostradã, reparate din bugetul judeþean Pentru cã la Ministerul Transporturilor contractele pentru construcþia tronsoanelor de autostradã din vestul þãrii s-au încheiat fãrã clauze clare legate de repararea porþiunilor de drum judeþean degradare de utilajele consorþiilor care ºi-au adjudecat lucrãrile la autostradã, pagubele rãmân sã fie suportate la nivel judeþean. Astfel, Consiliul Judeþean Timiº a decis sã prevadã clauze prin care sã oblige antreprenorii la reparaþii, clauzele fiind incluse în hotãrârile C.J.T. prin care se aprobã utilizarea unor porþiuni de drum judeþean. Iniþiativa, spun o parte din consilierii judeþeni, este tardivã, ºi nu rezolvã mare lucru. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O prevedere aproape inutilã Nu este prima oarã când, la nivelul judeþului, porþiuni mari de drum judeþean, unele proaspãt reabilitate, sunt afectate de traficul greu ºi lucrãrile aferente porþiunilor de autostradã din vestul þãrii. Unul dintre paradoxurile legate de lucrãrile de infrastructurã este cã, în unele cazuri, ceea ce se construieºte

Consilier local: „Nu ne ajutã cu nimic aceastã prevedere”

La Ministerul Transporturilor contractele pentru construcþia tronsoanelor de autostradã din vestul þãrii s-au încheiat fãrã clauze clare legate de repararea porþiunilor de drum judeþean degradate de utilajele sau se modernizeazã într-o parte a reþelei duce la distrugeri pe tronsoanele vecine. De exemplu, pe autostrada Lugoj – Deva, lucrãrile au afectat porþiuni destul de mari din drumurile judeþene învecinate.

Problema a fost readusã în discuþie ºi la ultima ºedinþã de plen, atunci când s-a discutat un proiect legat de aprobarea ocupãrii de cãtre Societatea Salini S.P.A Roma a unei porþiuni din DJ 681. Este vorba despre o societate care se ocupã de tronsonul de autostradã Lugoj - Deva ºi, odatã cu aprobarea acestui proiect, conducerea CJ Timiº a propus un amendament,

formulat de Comisie Economicã, în care se prevede cã utilizatorul este obligat sã execute toate reparaþiile necesare, ca urmare a deteriorãrii porþiunilor de drum judeþean. „Cunoaºtem situaþia drumurilor din alte comune, cum ar fi Coºtei, Balinþ, unde în urma transportului cu utilaje grele drumul s-a deteriorat. Sigur cã investitorii se angajeazã la început cã le vor repara, însã în contractul încheiat cu cei care executã lucrãrile nu este trecut ce obligaþii au în cazul în care drumurile sunt deteriorate la finalizarea lucrãrilor”, afirmã Gheorghe Bologa, preºedintele Co-

misiei Economice a CJ Timiº. În opinia sa, dacã existã aceastã clauzã, nu mai este nevoie sã se trimitã în inspecþie reprezentanþii drumurilor judeþene, care pot doar sã constate dacã s-au reparat sau nu drumurile respective. „Cred cã, dacã trecem în Convenþie aceastã clauzã, Societatea Salini – sau alte societãþi care vor fi în viitor – vor înþelege cã trebuie sã repare porþiunile de drum folosite ºi deteriorate. Nu cred cã este corect sã cheltuim banii Consiliului Judeþean pentru reparaþia drumurilor folosite de alþii care realizeazã profit”, mai spune Gheorghe Bologa.

Totuºi, conform declaraþiilor unor consilieri judeþeni, o prevedere care instituie obligativitatea reparãrii porþiunilor de drum judeþean nu va avea niciun efect pozitiv, pentru cã antreprenorii care se ocupã de autostradã nu se raporteazã decât la prevederile din contractul încheiat cu Ministerul Transporturilor. Prevederi care, de obicei, nu instituie obligaþii legate de repararea infrastructurii rutiere judeþene degradate.

Astfel, se considerã cã aceste prevederi contractuale prevaleazã asupra oricãror regulamente aprobate la nivel judeþean.

Consilierul judeþean PDL Marius Martinescu declarã cã s-a discutat pe un caz concret, însã fenomenul este de amploare: „Comisia Economicã a CJ Timiº a venit cu aceastã propunere de amendament la acel proiect legat de utilizarea unei porþiuni de drum judeþean, amendament care prevede cã, dacã se utilizeazã acest drum judeþean ºi, în urma utilizãrii, se degradeazã, trebuie sã se realizeze reparaþii. Problema este cã aceastã menþiu-

ne nu are o valoare prea mare, în sensul cã antreprenorul se raporteazã strict la contractul încheiat cu Ministerul Transporturilor. Iar dacã în acest contract nu sunt prevãzute obligaþii legate de repararea infrastructurii judeþene degradate, acest amendament adoptat la nivel judeþean nu ajutã la nimic. Pentru cã antreprenorul poate spune cã pe o anumitã porþiune de drum judeþean carosabilul era degradat înainte de a începe lucrãri în zonã, iar CJ TImiº nu prea poate dovedi contrariul”.

Drumurile judeþene distruse de lucrãri la autostradã, o constantã Nu este prima oarã când problema drumurilor judeþene distruse de lucrãri la autostradã intrã în discuþia CJ Timiº, însã, pe acest segment, nu s-a reuºit sã se facã progrese notabile.

La sfârºitul anului trecut, dupã ce administraþia judeþeanã a aprobat devizul general pentru lucrãri de intervenþie aferente proiectului „Ranforsare a sistemului rutier pe Drumul Judeþean Þipari - Balinþ”, câþiva consilieri judeþeni au atenþionat cã o porþiune din acest drum a fost degradatã de lucrãrile la autostradã ºi cã ar fi normal ca antreprenorul sã suporte o parte din devizul aferent reabilitãrii ºoselei. „Ar trebui vãzut care este partea de cofinanþare pentru acest proiect care vine din partea celui care a distrus drumul, respectiv din partea firmei care lucreazã la autostradã ºi la cele douã ieºiri pe autostradã. Toþi cei care au circulat în acea zonã au constatat cã drumul este distrus foarte mult ºi credem cã noi nu vom fi doar aceia care sã reparãm drumul dupã cei care le-au stricat. Sperãm cã vor veni ºi ei cu o parte de cofinanþare la cheltuielile pe care le avem pentru refacerea acestui drum”, precizau atunci, într-o interpelare, reprezentan-

þii Comisiei Economice a CJ Timiº.

Ca rãspuns, conducerea Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº declarã cã antreprenorul care se ocupã de tronsonul de autostradã a avut în sarcinã doar întreþinerea drumului pe perioada execuþiei. „S-a reuºit sã facã, totuºi, ºi niºte lucrãri de execuþie, cum ar fi plombe ºi aºa mai departe”, mai spuneau reprezentanþii Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

Explicaþiile nu au convins, câþiva consilieri judeþeni solicitând o situaþie a tuturor porþiunilor de drum degradate de lucrãrile la autostradã. „Cred cã ar fi bine sã se prezinte o informare scrisã cu privire la situaþia drumurilor judeþene ºi comunale care au fost afectate de lucrãrile la autostradã. În urma acestei situaþii vom ºti dacã e nevoie sã intervenim pentru ca cei care lucreazã la autostradã sã lase în urma lor drumurile aºa cum cum le-au gãsit”, se menþiona în plenul CJ Timiº. Iniþiativa a rãmas însã fãrã vreun efect.

Pe de altã parte, reprezentanþii Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº re-

de 24 de ani un reper al cetãþii

cunoºteau atunci cã sunt probleme în zona Coºtei, unde o porþiune din drumul judeþean a fost afectatã de lucrãrile la autostradã, menþionând cã s-a discutat cu antreprenorul care se ocupã de autostradã ºi cã acesta s-a promis cã drumul va fi reparat. Ulterior s-au fãcut niºte reparaþii, însã doar plombãri.

Or, drumul trebuia consolidat, susþineau reprezentanþii Direcþiei aflate în subordinea CJ Timiº.

Anul trecut administraþia judeþeanã preciza cã este nevoie de execuþia unor lucrãri suplimentare de întreþinere ºi reparaþii de drumuri judeþene ºi, ca atare, se impune redistribuirea fondurilor alocate, între anumite categorii de lucrãri, în limita bugetului aprobat.

Pentru proiectul care a dus la discuþii legate de degradarea cauzatã de lucrãrile la autostradã, „Ranforsare sistem rutier pe DJ 609B Þipari - Balinþ”, s-au aprobat peste 11,6 milioane de lei, respectiv peste 2.6 milioane de euro (inclusiv TVA), plus valoarea aferentã pe partea de construcþii ºi montaj, de mai mult de 10,3 milioane de lei, respectiv peste 2,3 milioane de euro (inclusiv TVA), durata de realizare fiind de ºase luni. În raportul care justifica necesita-

tea efectuãrii acestor lucrãri se specifica faptul cã suprafaþa de rulare este degradatã din cauza precipitaþiilor, a circulaþiei ºi a lipsei de continuitate a ºanþurilor ºi podeþelor. Pe unele sectoare, mai spuneau reprezentanþii CJ Timiº, îmbrãcãmintea bituminoasã este caracterizatã de multiple ºi frecvente defecþiuni sau reparaþii ale îmbrãcãminþii ºi structurii de rezistenþã.

Ceea de permite infiltrarea apelor din precipitaþii în corpul drumului – dispozi-

tivele de colectare ºi evacuare a apelor fie lipsesc, fie sunt într-o stare tehnicã necorespunzãtoare. În plus, s-a ajuns la concluzia cã semnalizarea rutierã este incompletã sau degradatã fiind necesarã completarea sau înlocuirea cu table indicatoare noi. „În concluzie, starea tehnicã a drumului nu asigurã condiþii de circulaþie corespunzãtoare din punct de vedere al confortului ºi siguranþei rutiere”, se arãta în raportul de constatare al CJ Timiº.

social

25 - 28 septembrie 2014

5

Însãrcinatul cu Afaceri al misiunii diplomatice a SUA la Bucureºti, în vizitã la Universitatea de Vest din Timiºoara Universitatea de Vest din Timiºoara a primit la sfârºitul sãptãmânii trecute vizita Însãrcinatului cu Afaceri al misiunii diplomatice a SUA la Bucureºti, Excelenþa Sa Dean Thompson. oana.dima@timpolis.ro

Missouri, din St. Louis, North Dakota State University, The Community College for International Development ºi cu Case Western Reserve University, din Cleveland.

S-a discutat, de asemenea, despre situaþia studenþilor cetãþeni ai SUA la UVT ºi au avut loc informãri privind participarea instituþiei la programul Fulbright ºi despre viitorul program Erasmus+, prin care se vor realiza schimburi de studenþi între UVT ºi Case Western Reserve University din Cleveland, OH ºi instituþiile partenere din SUA.

Deputat Cornel Sãmãrtinean: “Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare ºi tãiere a investiþiilor va împinge România spre un dezastru economic ºi bugetar”

La începutul lunii septembrie, Eurostat, Oficiul European de Statisticã, a confirmat recesiunea în care se aflã România, care a înregistrat o scãdere a Produsului Intern Brut cu 0,2%, în trimestrul I al acestui an, faþã de trimestrul al IV-lea al anului 2013, ºi de 1% în trimestrul al II-lea din 2014, faþã de precedentele trei luni, reaminteºte, cu titlu de avertisment, deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean. Totodatã, investiþiile strãine directe sunt în scãdere cu 13,8% faþã de aceeaºi perioadã din 2013, lucrãrile de infrastructurã au scãzut ºi ele, cu 26.7%, în primul semestru al lui 2014, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, dupã cum aratã datele de la Institutul Naþional de Statisticã. Iar cheltuielile publice cu investiþiile au fost în scãdere cu 21% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, potrivit Ministerului Finanþelor Publice.

“Constatãm cã România a înregistrat, în trimestrul al II-lea din 2014, în raport cu primele trei luni ale anului, cea mai mare scãdere economicã din UE. Acestea nu sunt singurele veºti proaste pe care le înregistreazã sectorul economic în guvernarea Victor Pon-

Foto TIMPOLIS

Într-o declaraþie politicã susþinutã în Parlamentul României, un bdeputat PDL de timiº vorbeºte despre recesiunea economicã ºi “performanþele” Guvernului Ponta 3 ºi avertizeazcã cã, dacã în continuare va fi aplicatã politica de supraimpozitare ºi tãiere a investiþiilor, România va fi împinsã spre un dezastru economic ºi bugetar”

ta”, spune, într-o declaraþie politicã prezentatã, la începutul acestei sãptãmâni, în plenul Parlamentului, deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean. Astfel, declarã democrat-liberalul, în ceea ce priveºte numãrul de locuri de muncã, tot Eurostat spune cã, în trimestrul al II-lea al acestui an, numãrul de angajaþi a scãzut cu 3,1% faþã de perioada similarã anului trecut. “Din nou, avem de-a face cu cea mai mare scãdere dintre toate statele UE, luând în calcul datele prezentate de instituþia europeanã.

Tãierea de investiþii în primul semestru de peste 6,5 miliarde lei a determinat scãderea dramaticã a locurilor de muncã în sectorul privat, România situându-se pe primul loc, din pãcate, în clasamentul þãrilor membre UE în ceea ce priveºte scãderea numãrului de locuri de muncã”, avertizeazã Cornel Sãmãrtinean.

Acesta mai spune cã, analizând ceea ce s-a întâmplat cu investiþiile strãine directe ºi cu investiþiile publice în prima parte a acestui an, rezultatele nu surprind pe nimeni. El afirmã cã aceste contraperformanþe ale Guvernului Ponta sunt cauzate ºi de introducerea accizei de 7 euro-

cenþi, a taxei pe stâlp ºi de cele 36 de taxe ºi impozite introduse de guvernarea Ponta.

“La 25 de ani de la Revoluþie, dupã doi ani ºi jumãtate de guvernare PSD, cetãþenii români se zbat încã în lipsuri ºi prea mulþi dintre ei în sãrãcie. În acest context, ne punem o întrebare fireascã : Are Guvernul Ponta în vedere un plan de acþiune privind ieºirea României din recesiune, pentru redresarea economiei ºi pentru crearea de locuri de muncã?”, se întreba, retoric desigur, de la tribuna Parlamentului, Cornel Sãmãrtinean. ªtiind cã realitatea ne aratã cã strategia economicã a Guvernului Ponta este caracterizatã “de lipsa de expertizã în înþelegerea problemelor ºi nevoilor economiei reale, de o politicã fiscalã haoticã, incoerentã, lipsitã de orice minimã predictibilitate, ostilã mediului de afaceri ºi economiei în general”.

Deputatul Cornel Sãmãrtinean apreciazã cã aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare ºi tãiere a investiþiilor va împinge România spre un dezastru economic ºi bugetar cu consecinþe grave asupra mediului de afaceri ºi asupra nivelului de trai al românilor. (O.D.)

Foto UVT

Universitatea de Vest din Timiºoara anunþã, într-un comunicat de presã remis redacþiei, cã însãrcinatul cu Afaceri al misiunii diplomatice a SUA la Bucureºti, Excelenþa Sa Dean Thompson, s-a întâlnit cu rectorul

UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, prorectorul pe Relaþii Internaþionale ºi Comunicare Instituþionalã, conf. univ. dr. Dan D. Lazea, prorectorul pe Strategie Academicã, conf. univ. dr.

Mãdãlin Bunoiu, ºi cu Oana Ivan, ºeful Biroului Programe Comunitare din cadrul Departamentului de Relaþii Internaþionale al UVT. Întâlnirea s-a axat pe tema cooperãrii Universitãþii de Vest Timiºoara cu SUA. Astfel, s-au purtat discuþii pe tema parteneriatelor interinstituþionale pe care UVT le are cu Universitãþi din SUA, precum University of

Un multiplu campion internaþional la sporturi extreme vrea sã ducã Timiºoara în Guinness Book.

Pe picioroange moderne.

Multiplul campion mondial la sporturi extreme ªtefan Cojocnean lanseazã invitaþia pentru 25 de copii cu vârsta cuprinsã între 10 ºi 14 de ani, sã se înscrie în programul “Timiºoara pe picioroange moderne în Guinness Book”. oana.dima@timpolis.ro

La Timiºoara se va alerga pe picioroange moderne Programul “Timiºoara pe picioroange moderne în Guinness Book” presupune antrenarea tinerilor ºi pregãtirea acestora în vederea realizãrii unei alergãri de 100 de metri, pe picioroange moderne. Aceastã iniþiativã este prima de acest fel la nivel mondial, tocmai de aceea se va încerca introducerea evenimentului în Cartea Recordurilor. ,,Picioroangele moderne (cunoscute ºi sub numele de powerisers sau sky runner), sunt o modalitate perfectã de dezvoltare armonioasã a întregului corp. Cei care sunt antrenaþi în acest sport îºi lucreazã profund abilitãþile motrice, echilibru, vitezã, forþa ºi îºi tonificã corpul”, spune ªtefan Cojecnean.

Programul de antrenare a copiilor se va desfãºura timp de o lunã, din 30 septembrie pânã în 30 octombrie, perioadã în care se vor efectua antrenamente ºi alergãri în probe de 50 ºi 100 de metri.

Pregãtirea, mai spune ªtefan

Cojecnean, va presupune trei ore de lucru pe sãptãmânã, antrenament gratuit, pe care acesta îl va coordona personal, la sala de sport No Limits, de pe strada Mãrãºeºti.

Participarea în acest program presupune asumarea implicãrii pe toatã duratã pregãtirii ºi efectuarea cursei de alergare de 100 m, care va avea loc în 2 noiembrie, în Timiºoara.

Cei care doresc sã se înscrie în acest program sunt invitaþi sã îl contacteze telefonic pe ªtefan Cojocnean, la numãrul de telefon 0744299.754 sau prin email la adresa cojocnean_st@yahoo.com pânã în data de 26 septembrie.

Omul care a adus României nouã recorduri mondiale la sporturi extreme ªtefan Cojocnean face sport de la patru ani, potrivit site-ului relaxarea.ro. A început cu gimnastica, apoi a continuat cu atletismul. De la vârsta de 16 ani s-a apucat de arte marþiale, respectiv kickbox ºi box thailandez. Dupã terminarea liceului, s-a angajat în cadrul Ministerului de Interne. În acest timp a câºtigat titlul de campion în rândul instructorilor ºi campionilor din Ministerul de Interne, în Qindishu-Sanda, un stil de luptã chinezesc apropiat kickbox-ului. A fost res-

ponsabilul unei baze sportive din regiune. A participat la un stagiu de pregãtire cu trei ofiþeri chinezi, specialiºti în wushu.

Este certificat ca ºi instructor sportiv de Federaþia Românã de Arte Marþiale de Contact.

Este campion ºi vicecampion al României la kickbox full contact (titluri obþinute în 1995 ºi 1996), vicecampion al României la box thailandez ºi campion internaþional la box thailandez. În vârstã de 43 de ani, timiºoreanul ªtefan Cojocnean este multiplu campion mondial la sporturi extreme.

El a adus în România nouã recorduri mondiale la sporturi extreme, dupã cum urmeazã: record mondial la jucat baschet pe patine cu rotile timp de 25 de ore – obþinut în 2006, record mondial la kickboxing timp de 17 ore – 2008, alegare vitezã 100 m pe picioroange moderne sãrind cu coarda, într-un timp de 21,38 secunde – 2008, alergare 2 mile pe picioroange moderne – 2009, iar în 2012, recordu la 100 metri alergare vitezã pe picioroange moderne, în 15,56 secunde. 100 metri alergare pe picioroange sãrind ºi coarda în acelaºi timp în 20,53 secunde, 100 de metri vitezã alegare cu spatele pe picioroange moderne – în 27,72 secunde, 100 metri vitezã alergare cu rotiri de 360 pe picioroange moderne în 31,19 secunde ºi 2 mile alergare pe picioroange moderne în 14,22 minute pe teren redus.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

25 - 28 septembrie 2014

Prof. univ. dr. Marcel Tolcea: periclitatã doar de corupþie,

Mai sunt câteva zile pânã la debutul unui nou an universitar.

L-am invitat pe prof. univ. dr.

Marcel Tolcea, de la Facultatea de ªtiinþe Politice, Filozofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii a Universitãþii de Vest din Timiºoara, membru al Senatului acestei instituþii, la un dialog despre modificãrile aduse, prin ordonanþã de urgenþã, Legii educaþiei, despre problemele grave cu care se confruntã învãþãmântul universitar românesc – care a ajuns sã ºcolarizeze studenþi care nu ºtiu sã scrie dupã dictare ºi nu ºtiu sã lege o frazã –, despre cauzele acestor neajunsuri ºi despre posibile portiþe de salvare. În cazul în care lucrurile vor merge în acelaºi ritm, avertizeazã Marcel Tolcea, „se va ajunge, mai în glumã, mai în serios, la servicii all inclusive: dai banu ºi þi se garanteazã diplomã, master, doctorat. În funcþie de câþi bani ai”. melania.cincea@timpolis.ro

„Elementul de la care trebuie sã porneascã orice discuþie în materie

de reformã în învãþãmânt este cuvântul magic, buget” Avem o Lege a Educaþiei modificatã fundamental, printr-o ordonanþã de urgenþã. Unele din cele 97 de noi prevederi au stârnit vii controverse ºi valuri de nemulþumire. De exemplu, înfiinþarea de colegii, în universitãþi, pentru elevii care nu au promovat examenul de bacalaureat, la fel, pentru cei care nici mãcar nu s-au prezentat la acest examen, a treia sesiune de bacalaureat, organizarea de doctorate la formele de învãþãmânt cu frecvenþã redusã. Artizanii acestei legi o laudã ca fiind bunã.

Dumneavoastrã, ca reprezentant al mediului universitar – care nu a fost consultat de Executiv, înainte ca Guvernul sã treacã la modificarea legii – , cum o vedeþi?

Nu aº vrea sã rãspund în alb ºi negru. Legea de dinainte a avut câteva avantaje foarte importante, dar dincolo de acestea, ceea ce a contat a fost maniera în care a fost aplicatã. Degea-

de 24 ani un reper al cetãþii

ba o lege este foarte bunã dacã cei care o pun în aplicare ºi cei care vegheazã la respectarea ei fac lucruri mai mult sau mai puþin corecte. Asta pe de o parte. Pe de altã parte, învãþãmântul românesc – ºi mã refer aici la cel universitar – este subfinanþat, ceea ce s-a întâmplat ºi pe timpul Legii Funeriu, ºi înainte, ºi continuã ºi acum.

Cred cã elementul de la care trebuie sã porneascã orice discuþie în materie de reformã în învãþãmânt este cuvântul magic, buget. În al doilea rând, existã un lucru care nu a fost pus în aplicare, atunci când se putea, prin Legea Funeriu, subvenþionarea studentului pe un întreg ciclu de licenþã. Acum, dacã avem 50 de studenþi înscriºi la un program ºi o specializare la care avem studenþi repetenþi ori care abandoneazã cursurile, facultatea este în postura de a nu mai primi salarii sau de a-ºi creºte numãrul de ore, de a face cursuri la comun ºi, în felul acesta, nu mai putem vorbi despre calitate.

Reîntorcându-mã la lege, deºi sunt câteva lucruri care þin de facilitarea accesului la cursuri de master sau la echivalarea acestora cu cursuri organizate de diverse forme de învãþãmânt postuniversitar, în mare, nu se poate vorbi despre prevederi care sã ducã la o îmbunãtãþire a actului educativ. Mã refer aici, în primul rând, la înfiinþarea

colegiilor în cadrul universitãþilor, în sine o iniþiativã excelentã. Dar colegiile nu trebuie înfiinþate pentru cei care nuºi iau luat bacalaureatul, ci, aºa cum se întâmplã în alte þãri, pentru specializãri intermediare între cunoºtinþele pe care þi le dã liceul ºi cele pe care þi le dã universitatea.

„PSD a întins o plasã, nu cu ulei, ca în campaniile electorale, ci o plasã cu studii universitare” De fapt, sunt fostele post-liceale...

Exact. ªi în SUA, de exemplu, existau aºa-numele preparatory school.

Dar nu în universitãþi. La noi, însã, s-a recurs la aceastã soluþie pentru cã universitãþile nu mai au studenþi, numãrul lor a scãzut în mod dramatic.

Un aspect confirmat de INS, atât pentru universitãþile de stat, cât ºi pentru cele private. În 2007, de exemplu, la universitãþile de stat erau 500.000 de studenþi, pentru ca anul trecut, sã fie 340.000, iar la

privat numãrul a scãzut de la puþin peste 410.000 la aproape 80.000. Cum explicaþi aceastã mãsurã? În primul rând, e o problemã ce þine de natalitate. Copiii care se înscriu acum la facultate sunt nãscuþi în prima parte a anilor 90, perioadã în care natalitatea a scãzut foarte mult în România. Deci, toate universitãþile din România au ajuns în situaþia de a se confrunta cu o crizã de studenþi, de a desfiinþa facultãþi.

Apoi, în cazul celor particulare – deºi fac o concurenþã neloialã universitãþilor de stat, la unele, taxele fiind mai mici decât la stat, iar felul în care se trece la examene e cunoscut de toatã lumea – se înregistreazã o reticenþã, în urma numeroaselor scandaluri care le-au marcat, în ultimii ani.

Pe de altã parte, povestea aceasta cu colegiile ºi organizarea acelei celebre deja sesiuni speciale de bacalaureat reprezintã lucruri cât se poate de jalnice. Abia-abia s-a reuºit inducerea ideii cã bacalaureatul e un examen serios, când a venit aceastã loviturã electoralã, o loviturã de imagine pentru PSD. Care nu face altceva decât sã dea mitã atunci când întinde o plasã, nu cu ulei, aºa cum se întâmplã în campaniile electorale, ci o plasã cu studii universitare.

dialog

25 - 28 septembrie 2014

7

„Siguranþa naþionalã nu e ci ºi de ºcoala româneascã” „Se va ajunge la servicii all inclusive: dai banul ºi þi se garanteazã diplomã, master, doctorat” Ce câºtigã societatea dacã sistemul educaþional îi livreazã oameni nepregãtiþi, unii semianalfabeþi, dar care intrã în viaþã cu o diplomã de licenþã la purtãtor?

Problema semianafabetismului þine, în opinia mea, de siguranþa naþionalã, care nu e periclitatã doar de corupþie, ci ºi de ºcoala româneascã. La nivel general, aceasta produce ceva la limita dintre semianalfabetism ºi confuzie. Existã foarte multe licee în România care livreazã pe piaþã absolvenþi strãluciþi, dar în cazul lor nu e meritul ºcolii, ci al copiilor în primul rând, apoi al unor profesori excepþionali ºi al pãrinþilor. Dar problema de comensurare a eficienþei unei ºcoli depinde de ceea ce ºtie elevul standard. Care nu ºtie sã scrie, la modul flagrant nu ºtie sã scrie – am întâlnit studenþi, chiar în anul III, care nu ºtiau sã scrie un text dupã dictare, alþii care nu aveau noþiuni elementare de comunicare ºi nu ºtiau sã formuleze o frazã. Asta, în opinia mea, vine din trei lucruri foarte grave în sistemul educaþional. În primul rând, este vorba despre calitatea tot mai

slabã a cadrelor didactice date de un învãþãmânt superior mai puþin performant – ºi aici se creeazã un cerc vicios. În al doilea rând, ºcoala devine tot mai mult un loc în care notele, tezele, examenele se cumpãrã fie prin meditaþii, fie prin cadouri, prin mitã. Iar în alt treilea rând, devinã e societatea româneascã. Prin modelele ei, aceasta nu influenþeazã în mod pozitiv concurenþialitatea, valoarea, elevul care doreºte sã facã performanþã.

Aceasta este o crizã a societãþii noastre contemporane, nu vorbim numai despre ºcoala din România. Dar constat pe zi ce trece cã în momentul în care studenþii vin în anul întâi de facultate, unii nu ºtiu nici sã citeascã un text la prima vedere, nu ºtiu nici sã scrie corect ºi, mai ales, nu ºtiu pe ce lume se aflã, nu au elementele de bazã ale educaþiei civice.

E complicatã situaþia, pentru cã în opinia publicã româneascã s-a încetãþenit un lucru foarte grav: faptul cã toþi trebuie sã aibã facultate. În România fabricile de diplome au aruncat pe piaþã zeci de mii de absolvenþi de drept, de ºtiinþe economice, posesori

de diplome, dar numai o micã parte ajung sã profeseze pentru ceea ce s-au pregãtit. Asistãm practic la o devalorizare continuã a actului educaþional.

Dacã nu intervine de urgenþã o schimbare de atitudine a pãrinþilor, cu privire la viitorul copiilor, ºi dacã mereu se va merge pe ideea cã universitatea este ceva pentru care plãteºti ºi primeºti, dupã trei ani, o diplomã, fãrã ca tu sã faci absolut nimic, va fi foarte greu. Se va ajunge, mai în glumã, mai în serios, la servicii all inclusive: dai banul ºi þi se garanteazã diplomã, master, doctorat. În funcþie de câþi bani ai.

„Marea problemã stã în devalorizarea examenelor” Sumbru... Pe termen scurt, pe termen mediu existã vreo soluþie pentru corijarea acestor neajunsuri?

Nu sunt bine plasat pentru a rãspunde la o asemenea întrebare.

Pot spune, însã, cã marea problemã stã în devalorizarea examenelor, în

devalorizarea încrederii în ºcoalã, în corectitudine, pentru cã oamenii în sine nu sunt necinstiþi, ci sunt obligaþi sã devinã necinstiþi în momentul în care lucrurile se petrec într-un mod abuziv, incorect ºi, aºa, la rândul lor, sunt obligaþi sã facã apel la tot felul de artificii.

Pe termen scurt nu întrevãd nimic bun. Sistemul este de asemenea naturã, încât suntem obligaþi sã predãm cursuri din ce în ce mai popularizate, sã coborâm drastic ºtacheta competenþelor ºi a actului didactic.

Mã bucur, însã, sã vãd cum unele sisteme educaþionale private – cum e, de exemplu, pedagogia Waldorf sau Montessori – au mare succes.

„Cei care vin la UVT au înþeles cã nu e totul sã ai o diplomã eliberatã de o universitate privatã tip langoºerie” Faceþi parte din Senatul Uni-

versitãþii de Vest, care trebuie sã decidã în privinþa organizãrii ºi funcþionãrii unor astfel de colegii. Existã ºi la UVT? Am discutat problema, la începutul sãptãmânii, în ºedinþa de senat a UVT. UVT nu organizeazã ºi nici pe viitor nu îºi propune acest lucru. În plus, la noi, numãrul candidaþilor înscriºi este constant. Pãrinþii ºi absolvenþii de liceu care vin la UVT deja au înþeles cã nu e totul sã ai o diplomã eliberatã de o universitate privatã tip langoºerie.

“Ca sã îþi dai seama de un plagiat trebuie sã ºtii sã citeºti, sã nu fii tu însuþi plagiator sau dependent de o porcãrie ºi sã îþi fie ruºine dacã minþi O altã prevedere din ordonanþa de urgenþã care a modificat Legea educaþiei, prevedere care a stârnit polemici, vizeazã organizarea de doctorate la formele de învãþãmânt cu frecvenþã redusã. Cum va arãta un doctor format la fãrã frecvenþã, dacã ºi în cazul multora dintre cei formaþi la zi nu ai spune cã sunt nici mãcar licenþiaþi?

Aici lucrurile sunt mai nuanþate.

Eu cred cã aceastã prevedere va fi în mãsurã sã amelioreze procesul didactic. Fãrã îndoialã cã în ºtiinþele exacte, în tehnlogie este nevoie de prezenþã în laborator, e nevoie de o activitate susþinutã, de cercetare. În ºtiinþele umaniste – filologie, istorie, filosofie, ºtiinþele comunicãrii –, însã, frecvenþa aceasta, pe care o ridicãm în slãvi, poate pune probleme. De ce? Pentru cã sunt persoane care ºi-ar face doctoratul, dar nu ar putea sã vinã la cursuri, pentru cã locuiesc la mare distanþã de universitate. Sau cã nu îºi pot permite chirie ºi întreþinere în Timiºoara.

Apoi, învãþãmântul universitar din România nu mai e de mult un învãþãmânt cu frecvenþã la zi, pentru cã, la unele specializãri, mai mult de 40% dintre studenþi sunt nevoiþi sã lucreze pentru a se întreþine. Or, lucrul acesta aratã clar cã frecvenþa este un deziderat la care trebuie sã ne gândim mai

atent.

Toatã lumea vorbeºte despre doctori (sub)mediocri, despre uºurinþa cu care poate fi cumpãratã o lucrare de doctorat, mai puþin universitãþile. M-aº fi aºteptat ca, dupã scandalul de plagiat în care a fost implicat Victor Ponta, sã aud, în fiecare an, din partea universitãþilor mãcar despre douã – trei cazuri de plagiat deconspirate. Chiar nu se plagiazã în universitãþile româneºti?

Discuþia despre plagiat e numai pe jumãtate exactã, pentru cã, în ºtiinþele naturii sau în ºtiinþele exacte, de exemplu, se întâmplã ºi cazuri mult mai grave. Adicã, uneori, se falsificã datele pentru a ieºi rezultatele cercetãrii. Din acest motiv, a vorbi numai despre plagiat este prea puþin. Problema cu plagiatul, însã, este una destul de complicatã pentru cã, în universitãþi, cei care iau decizia cã e sau nu vorba despre un plagiat sunt membrii comisiilor de eticã, nu specialiºtii.

Comisia de eticã trebuie sã dea verdictul ºi, din varii motive, pe care nu le cunosc, poate da un rãspuns ambiguu, dacã rapoartele specialiºtilor nu spun negru pe alb cã e plagiat. În opinia mea, ca sã îþi dai seama de un plagiat trebuie trei condiþii esenþiale: sã ºtii sã citeºti, sã nu fii tu însuþi plagiator sau dependent de o porcãrie ºi sã îþi fie

ruºine dacã minþi. În rest, chestiile cu specialiºtii care analieazã diferenþele de literã din doctoratul lui Ponta sunt poveºti de adormit copiii.

La Universitatea din Bucureºti, s-a implementat un motor de cãutare antiplagiat. Ar trebui ca toate universitãþile sã-l aibã, ºi asta ar fi trebuit fãcut începând din 1990. Pentru cã, da, sunt oameni care efectiv ºi-au cumpãrat lucrarea de doctorat. Aºa cum se cumpãrã licenþe.

Universitatea de Vest are achiziþionat acest soft antiplagiat?

Nu, dar la un moment dat s-a ivit oportunitatea de a-l achiziþiona, dupã câte ºtiu.

Nu ar trebui ca sancþiunea sã se îndrepte ºi spre coordonatorul lucrãrii de doctorat, în cazul unui plagiat dovedit?

Mã feresc sã spun cã da. Uneori, lucrurile pot fi mai complicate decât par. E foarte greu sã verifici, de pildã, dacã cineva pune ghilimelele sau nu, dacã face trimiterea sau nu, ºi nici nu e treaba profesorului sã facã acest lucru. Apoi, un conducãtor de doctorat nu porneºte de la premisa cã studentul lui este un hoþ. La lucrãrile de licenþã plagiate se poate vorbi despre vina conducãtorului care, uneori, nu citeºte lucrarea ºi-i permite studentului sã-i prezinte lucrarea cu douã zile înainte

de susþinere.

De ce credeþi cã a eºuat proiectul fostului ministru Daniel Funeriu, care a vizat fuziunea universitãþilor?

Niciunul dintre rectorii din Timi-

ºoara nu ar fi fost de acord sã-ºi piardã privilegiile. Un asemenea proiect ar fi fost posibil în situaþia în care, pe termen lung, Timiºoara ºi-ar gândi un campus universitar în afara oraºului, cu o infrastructurã capabilã sã aºeze acolo, laolaltã, ºi administraþia.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

25 - 28 septembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

25 - 28 septembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

25 - 28 septembrie 2014

Spitalul Regional Timiºoara nu are nicio ºansã de realizare l Consiliul Judeþean ia înapoi pãmântul dat Autoritãþii de Sãnãtate, pentru

acest proiect

Acordul de principiu al Ministerului Sãnãtãþii, rãmas la stadiul din 2011

Foto eyeinthesky

Administraþia Judeþeanã a decis sã ia înapoi terenul dat Autoritãþii de Sãnãtate Publicã Timiº pentru realizarea proiectului spitalului regional.

Acesta este cel mai bun indiciu cã la nivel judeþean nu se mai crede în ºansele realizãrii îndelung-promisului obiectiv.

Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã e greu de înþeles de ce administraþia judeþeanã renunþã aºa de uºor la proiectul Spitalului Regional, în timp ce se avântã în susþinerea ferventã a unui alt tip de mega-spital, printr-un parteneriat public-privat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Terenul viitorului spital, revendicat de Consiliul Judeþean Timiº Dupã semnalele legate de ºansele minime de realizare a unui spital regional la Timiºoara, transmise de la nivel central, se pare cã ºi la nivel naþional se renunþã mult prea uºor la acest proiect. Consiliul Judeþean a venit deja cu iniþiativa restituirii terenului pe care îl atribuise în acest scop Autoritãþii de Sãnãtate Publicã Timiº. În acest sens, a fost înaintatã în plen privind propunerea de retragere a folosinþei gratuite de la Autoritatea de Sãnãtate Publicã Timiº a terenului în suprafaþã de 4.234 metri pãtraþi, proprietate publicã a judeþului Timiº. Acest teren (care avea iniþial 100.000 de metri pãtraþi), aflat pânã la un moment dat în folosinþa Societãþii Aviaþia Utilitarã S.A., fusese transmis în 2007 în folosinþã gratuitã la Autoritatea de Sãnãtate Publicã Timiº, pentru o perioadã de 49 de ani, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenþã Timiºoara. Pentru

Georgeta Rus o parte din acest teren, CJ Timiº era în litigiu cu Primãria Timiºoara, pierzând procesul în favoarea Municipalitãþii. Astfel cã din cele zece hectare de teren, date în folosinþa Autoritãþii de Sãnãtate Publicã, CJ Timiº a mai rãmas cu 4.234 de metri pãtraþi, pe care acum îi vrea înapoi. „Proiectul privind construirea Spitalului Regional de Urgenþã Timiºoara nu s-a pus în practicã, Autoritatea de Sãnãtate Publicã Timiº nu a obþinut finanþare pentru realizarea acestuia”, îºi justificã CJ Timiº revendicarea acestui teren, uitând prea uºor cã realizarea Spitalului Regional Timiºoara s-a numãrat printre obiectivele de campanie ale USL la alegerile locale.

La CJ Timiº se obþinuserã ºi avizele Unii consilierii judeþeni nu sunt de acord cu faptul cã administraþia judeþeanã renunþã prea uºor la acest obiectiv extrem de important pentru Timiºoara ºi Timiº. „Faptul cã, acum, CJ Timiº îºi ia înapoi terenul dat Autoritãþii de Sãnãtate Publicã dovedeºte cã proiectului spitalului regional are ºanse zero de realizare. Este pãcat, pentru cã în 2011 deja se obþi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Gheorghe Nodiþ nuserã toate avizele necesare. Proiectul se derula atunci în paralel cu cel al Spitalului Regional Iaºi care, iatã, a demarat. Proiectul de la la Timiºoara a stagnat ºi aºa a rãmas”, spune consilierul judeþean PDL Georgeta Rus. În acest sens, se considerã cã e greu de înþeles de ce administraþia judeþeanã abandoneazã proiectul Spitalului Regional, în timp ce susþine proiectul mega-spitalului de la Giroc, realizat cu finanþare privatã. „Proiectele prin care Consiliul Judeþean se angreneazã în acest parteneriat public-privat sunt contestate de cãtre o casã de avocaturã, care susþine cã administraþia judeþeanã ar trebui sã se ocupe de proiectele publice, cum e cel al Spitalului Regional. Lucru a fost þinut ascuns, aceastã acþiune nu a fost cititã în plen, deºi era de interes. În plus, pânã acum CJ Timiº nu a dat niciun rãspuns la aceste contestaþii”, mai spune medicul Georgeta Rus. La rândul sãu, medicul Gheorghe Nodiþ, fost director al Spitalului Judeþean Timiºoara, spune cã, fãrã îndoialã, un spital regional era oportun pentru toatã zona de vest. „Am avut în acest sens, ºi niºte iniþiative fezabile de extindere a Spitalului Judeþean, care au rãmas tot la nivelul de proiect”, mai spune Gheorghe Nodiþ.

În 2011 se dãdea acordul de principiu pentru construcþia, de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, în regim de parteneriat publicprivat, a unei reþele de ºase spitale regionale de urgenþã, în Cluj, Craiova, Iaºi, Târgu Mureº, Timiºoara ºi Bucureºti. Atât finanþarea, cât ºi managementul viitoarelor unitãþi spitaliceºti urmau a fi private, Ministerul Sãnãtãþii participând în parteneriatul acesta cu terenurile pe care urmau sã se construiascã spitalele, iar companiile eligibile, cu finanþarea. Criteriile de eligibilitate se refereau la cifra de afaceri a acestora, care trebuie sã fie de cel puþin cinci milioane de euro, ºi la profit, care trebuia sã ajungã la minimum 500.000 de euro pe an. Fostul ministru al Sãnãtãþii, Cseke Attila, spunea cã prin acest proiect se urmãrea crearea unor unitãþi compacte autonome de urgenþã, cu funcþionalitate integralã – investigaþii, diagnostic ºi tratament – care sã facã posibilã eficientizarea serviciului medical prin reducerea timpului necesar ºi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului.

Noile spitale regionale de urgenþã erau gândite ca ºi centre universitare care sã asigure condiþii de asistenþã medicalã de urgenþã unitarã, în special pentru cazurile care necesitã o abordare multidisciplinarã în domeniul terapiei.

Spitalele de urgenþã regionale erau proiectate ca având între 700 ºi 900 de paturi, costurile pentru realizarea unei singure unitãþi sanitare de aceastã dimensiune oscilând între 200 ºi 300 de milioane de euro. Autoritãþile estimau cã investiþia va intra pe profit dupã doi - trei ani, iar dupã alþi cinci ani de funcþionare, banii investiþi vor putea fi recuperaþi.

Dr. Horia Vermeºan, directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº, declara în 2011, cã s-a mers pe ideea cã aceste centre trebuie fãcute în marile oraºe universitare, la momentul resopectiv fiind aºteptatã definitivarea surselor de finanþare. Horia Vermeºan aprecia cã se va construi ºi Spitalul Regional de Urgenþã, ºi Clinica de Oncologie pe acelaºi amplasament, în apropiere. „Noi avem acolo o suprafaþã de aproximativ zece hectare. E chiar indicat ca douã astfel de obiective medicale sã fie unul în apropierea celuilalt. În ceea ce priveºte modalitatea de acordare a asistenþei medicale, dacã prin acel spital, realizat prin parteneriat public-privat, se vor oferi servicii medicale gratuite asiguraþilor sau contra cost, aceste amãnunte nu au fost stabilite încã” , mai declara Horia Vermeºan.

Ministerul Sãnãtãþii promitea cã aceste spitale vor fi unele dintre cele mai importante proiecte de investiþii în infrastructura spitaliceascã ºi estima cã existã ºanse reale de materializare a proiectelor, întrucât, în forma propusã, finanþarea proiectelor nu va avea legãturã cu bugetul statului, iar managementul spitalelor va fi privat. Prioritate, însã, anunþa încã din 2011 acelaºi minister, va avea construcþia spitalelor regionale din Cluj ºi Iaºi, precizând cã „în aceste

Horia Vermeºan douã centre cu tradiþie în medicinã existã cele mai mari probleme în ceea ce priveºte infrastructura spitaliceascã”.

Construcþia spitalelor regionale de urgenþã ar fi urmat sã înceapã, potrivit estimãrilor fostului ministru Cseke Attila, în a doua jumãtate a anului 2012. Niciunul dintre obiectivele enunþate atunci nu a demarat, însã, în vreme ce acum, la reluarea discuþiilor pe marginea acestui gen de proiecte, din cele ºase spitale regionale propuse spre realizare, au mai rãmas pe listã doar numele a trei oraºe, adicã douã dintre centrele medicale indicate încã de la început drept prioritare, cãrora li s-a adãugat, din raþiuni neprecizate, numele Craiovei. Pe lista prioritãþilor de finanþare nu figureazã însã, nici de aceastã datã, numele Timiºoarei.

Anul trecut, atât reprezentanþii Primãriei Timiºoara, cât ºi Ministerul Sãnãtãþii au lãsat sã se înþeleagã cã parteneriatul public-privat ar putea fi forma care se va dovedi salvatoare pentru proiectele abandonate în aºteptare ale spitalelor Timiºoarei.

Potrivit unor surse din domeniul medical, însã, fãrã sã aibã o cotã-parte de finanþare, autoritãþile locale ºi centrale nu vor face, prin încheierea acestor parteneriate public-private, decât sã-ºi aducã aportul nemijlocit la realizarea unor noi spitale. ªi aceasta pentru cã, doar cu terenul sau clãdirea la roºu, aduse drept contribuþie pentru cele douã unitãþi medicale care se vor realizate pe terenul disponibil amplasat în Calea Torontalului, procentul de acþiuni deþinute va fi neglijabil. Iar Statul nu va avea niciun control asupra acestor investiþii. Realizarea unui spital regional, la standarde europene, ar putea pleca, potrivit estimãrilor, de la standarde de cost de 150.000 de euro pe pat. Ceea ce ar aduce valoarea totalã a investiþiei la un cost total de peste 90 de milioane de euro. Or, în aceste condiþii, cu un aport de 5% din investiþie, Statul nu ar putea deþine mai mult de 5% din acþiunile unitãþii create prin parteneriat public-privat. Ceea ce înseamnã, în fapt, cã Statul ar fi doar un simplu acþionar minoritar la un spital privat. Aceste discuþii au fost vehiculate pânã la începutul acestui an, când s-a anunþat cã Timiºoarei nu îi vor fi alocate fonduri pentru construirea unui spital regional.

actualitate

25 - 28 septembrie 2014

11

Costurile impuse de preluarea Spitalului CFR Timiºoara de cãtre CJ Timiº, o necunoscutã l Argumentul consilierilor Puterii: „Prima datã sã îl luãm,

apoi vedem ºi ce facem cu el”

este de prevãzut cã aceastã decizie “va adãuga o povarã în plus pe umerii CJ Timiº”. „În Spitalul Judeþean oamenii îºi cumpãrã acum medicamentele.

Faceþi Spitalul Judeþean sã funcþioneze ºi apoi ne înhãmãm ºi la altã cãruþã”, a solicitat ºii consilierul judeþean PDL Alain Rus, care a acuzat faptul cã proiectul legat de un alt spital – Spitalul Clinic pentru Copii „Louis Þurcanu” – a eºuat, dupã ce a fost utlilizat ca instrument de campanie de cãtre PSD la alegerile parlamentare din 2012.

Foto TIMPOLIS

Discuþii aprinse, pe alocuri puternic impregnate de consideraþii cu iz de campanie electoralã, aceasta a fost atmosfera dezbaterilor de miercuri, din plenul Consiliului Judeþean Timiº, în cadrul cãrora aleºii judeþeni votat pentru preluarea Spitalului CFR în subordinea administraþiei judeþene. O decizie ale cãrei implicaþii financare aleºii nu le cunosc în acest moment, dar care este susþinutã vehement de cãtre reprezentanþii PSD. Care invocã drept argument faptul cã, abia dupã preluarea clãdirii, CJ Timiº va decide dacã ºi în ce fel va putea pãstra la viaþã Spitalul CFR. ligia.hutu@timpolis.ro

O notã de fundamentare inconsistent argumentatã Solicitarea adresatã de cãtre CJ Timiº Guvernului României, de trecere a proprietãþilor Spitalului CFR din domeniul public al statului român ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în domeniul public al judeþului ºi în administrarea CJ Timiº a iscat discuþii aprinse în cadrul ºedinþei de plen de miercuri.

Solicitarea aprig dezbãtutã se referã la corpurile de clãdire care aparþin Spitalului Clinic CFR Timiºoara care, potrivit solicitãrii propuse spre aprobare, ar urma sã treacã, cu întreaga structurã ºi cu toate bunurile imobile aferente, în structura Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara. Totul, în baza unei note de fundamentare întocmitã de managerul Judeþeanului, conf.

Marius Craina, care argumenteazã, printre altele, oportunitatea preluãrii, prin aceea cã managementul acestul spital poate asuma menþinerea în activitate a unor specialitãþi pe care nu le asigurã în acest moment, adicã un Compartiment de Geriatrie-Gerontologie ºi Secþia de Oftalmologie, ambele existente în cadrul Spitalului CFR. În plus, în aceaºi notã de fundamentare, mai

telefon al domnului preºedinte (Titu Bojin – n.r.)”. Marius Martinescu a mai precizat ºi cã, din nota de fundamentare depusã de reprezentantul legal al Spitalului Judeþean, lipsesc referiri concrete care sã probeze sustenabilitatea mãsurii de trecere a Spitalului CFR în subordinea Judeþeanului.

Consilierul judeþean Marius Martinescu a precizat cã nu se opune, în principiu, acestei tranzacþii, fiind vorba despre o decizie care ar spori zestrea patrimonialã a judeþului, însã a solicitat insistent amânarea aprobãrii proiectului, pânã la obþinerea punctelor de vedere oficiale ale Ministerului Transporturilor ºi conducerii Spitalului Clinic CF ºi pânã la prezentarea unui plan de mãsuri care sã specifice modul în care noul proprietar al imobilului, CJ Timiº, îºi propune sã îl utilizeze. Mai cu seamã cã, fiind vorba despre un spital care a deservit întreaga regiune de vest, o parte dintre bunurile imobile (clãdiri ºi terenuri aparþinând unor dispensare sau ambulatorii medicale de specialitate sau împrejmuirile din cãrãmidã ºi piatrã aferente acestora) sunt situate în judeþele limitrofe Caraº-Severin, Arad ºi Mehedinþi.

Punctul de vedere al lui Marius Martinescu a fost susþinut ºi de cãtre

consilierul judeþean PNL, fost vicepreºedinte al CJT, Marian Vasile, care a solicitat în prealabil sã se realizeze o documentare a implicaþiilor pe care le are aceastã tranzacþie imobiliarã, care sã includã o evaluare prealabilã a cheltuielilor de întreþinere ºi a necesarului de investiþii, dar ºi schiþarea unui plan de management menit sã stabileascã modul în care se intenþioneazã sã se realizeze obiectivele enunþate de cãtre managerul Marius Craina.

“Cum o sã facem faþã sã gestionãm toate aceste proiecte?”, a chestionat consilierul judeþean PNL Marian Vasile, potrivit aprecierii cãruia „nu se poate face dupã ureche o astfel de trecere, mai cu seamã cã imobilul în care funcþioneazã în prezent spitalul este deteriorat ºi vor fi necesare fonduri pentru reparaþii”. Acesta opineauã cã e nevoie de mai mare cumpãtare la o acþiune de acest gen.

Faptul cã nu existã o proiecþie în ceea ce priveºte sustenabilitatea ulterioarã preluãrii ºi nici un plan de menþinere în viaþã a activitãþii în Spitalul CFR a fost subliniat ºi de consilierul judeþean PNL Liviu Cocean ºi de consilierul judeþean PDL Georgeta Rus. Aceasta din urmã a apreciat cã, în condiþiile subfinanþãrii spitalelor de cãtre CNAS,

Opiniile exprimate de cãtre reprezentanþii Opoziþiei din CJ Timiº au fost amendate, însã, de consilierul judeþean PSD Adrian Pau, care a precizat cã important este ca mai întâi imobilul sã treacã în patrimoniul judeþului, întrucât „Ministerul Transporturilor nu mai poate asuma cheltuielile cu acest spital. „Prima datã sã îl luãm, apoi vedem ºi ce facem cu el”, ºi-a susþinut Adrian Pau propria abordare strategicã, similarã cu cea exprimatã de liderul CJ Timiº, Titu Bojin. Adrian Pau a adãugat cã reprezentanþii administraþiei judeþene îºi propun acum sã redeschidã unitãþile sanitare, „spre deosebire de cei de dinainte de noi, care le-au închis”.

Un alt consilier judeþean PSD, Pompiliu Stanciu, a atenþionat cã prin solicitarea dezbãtutã în plen îi este solicitatã Guvernului, „dacã doreºte ºi binevoieºte, sã treacã acest imobil la noi”, nefiind, de aceea, necesarã, potrivit opiniei sale, întocmirea unui plan de management în prealabil. În plus, reprezentanþii PSD i-au acuzat pe cei care au solicitat o bunã cumpãnire a deciziei cã sunt, prin atitudinea lor, adversari ai procesului de descentralizare. Discuþiile în contradictoriu au fost întrerupte de specificarea preºedintelui CJ Timiº, care a apreciat cã este lipsitã de temei raþiunea acestor discuþii, pentru cã la vot „vom avea jumãtate plus unu”.

Sãnãtãþii a fost iniþiat în timpul mandatului lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor. Pentru cã transferul a fost doar scriptic ºi, în realitate, din punct de vedere al bugetelor, aceste spitale au rãmas ale nimãnui, s-a bãnuit cã se doreºte închiderea lor, pentru a se face astfel loc unor spitale ºi clinici private.

Dupã ce Relu Fenechiu ºi-a încheiat prematur mandatul, pentru a merge în penitenciar, ºi dupã un scandal mediatic de proporþii, aceste unitãþi au revenit Ministerului Transporturilor.

Printre ipotezele luate în discuþie

ca argument posibil pentru aceastã decizie, era invocat ºi faptul cã spitalele respective trebuiau desfiinþate, pentru a face loc spitalelor ºi clinicilor private, mai ales þinând cont de faptul cã pentru fiecare judeþ este stabilit un normativ de numãr maxim de paturi care pot fi acceptate sã funcþioneze în unitãþile spitaliceºti. Aceastã ipotezã s-ar fi susþinut în cazul Timiºului, unde este în pregãtire realizarea mai multor spitale private, unul dintre acestea, realizat cu sprijinul nemijlocit al CJ Timiº, fiind încã nematerializat.

Titu Bojin

Spitalul CFR Timiºoara este menþionat ºi faptul cã preluarea structurii Spitalului CFR ar putea fi utilã Spitalului Judeþean pentru extinderea Compartimentului de Oncologie din cadrul Secþiei de Gastroenterologie, care funcþioneazã în prezent cu un numãr insuficient, de doar 12 paturi. ªi ar mai fi posibilã astfel, precizeazã dr.

Marius Craina, crearea în spaþiul pus la dispoziþie de Spitalul CFR, a unei secþii de chirurgie a obezitãþii.

Opoziþia se opune: „Faceþi Spitalul Judeþean sã funcþioneze ºi apoi ne înhãmãm ºi la altã cãruþã” Nota de fundamentare a fost catalogatã, însã, de cãtre consilierul judeþean PDL Marius Martinescu ca fiind “un document extrem de subþire”, despre care a apreciat cã ar putea proba mai degrabã o revelaþie pe care managerul SCJUT, Marius Craina, a avut-o, în urma unei solicitãri conotate politic venitã din partea liderului CJ Timiº, Titu Bojin: „Revelaþia iniþiatorului Craina a provenit, probabil, în urma unui

Argumente imbatabile: „Prima datã sã îl luãm, apoi vedem ºi ce facem cu el”

Ping-pong instituþional Preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a anunþat, de altfel, recent, cã a discutat transferul Spitalului CFR la nivel central ºi cã a primit acordul în acest sens. În noul context creat de aceastã decizie, se discutã nu doar despre trecerea unor secþii ale Spitalului Judeþean în actualul spaþiu al Spitalului CFR, ci ºi despre transferul Clinicii de Psihiatrie de pe strada Iancu Vãcãrescu, în condiþiile în care imobilul a fost câºtigat în instanþã ºi urmeazã sã fie retrocedat. „Am pregãtit documentaþia pentru preluarea Spitalului CFR. Urmeazã sã

fie aprobatã trecerea Spitalului CFR cãtre Spitalul Judeþean, prin Consiliul Judeþean. Spitalul Judeþean va decide ce secþii vor fi ºi sã-l preluãm, existând varianta de schimbare a destinaþiei medicale pe zonele pe care noi le aveam deficitare ºi posibilitatea de a gãsi o soluþie inclusiv pentru Vãcãrescu, pe care trebuie sã-l eliberãm la sfârºitul anului 2015”, a declarat, la începutul lunii septembrie, liderul CJT Titu Bojin.

Transferul spitalelor CFR din subordinea acestui minister în cea a

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

25 - 28 septembrie 2014

Ping-pong cu responsabilitãþi în cazul noului stadion al Timiºoarei Consilier local: “Fãrã bani de la Guvern, Primãria nu va putea realiza o asemenea investiþie”

Proiectul noului stadion al Timiºoarei, anunþat în campania USL de acum doi ani, nu a trecut de faza de intenþie. În momentul de faþã, proiectul este pasat între Primãrie ºi arhitecþii care, potrivit Municipalitãþii, nu sunt interesaþi de proiect. Sunt, însã, trecute cu vederea “amãnunte” mult mai importante, legate de faptul cã, de pildã, situaþia terenurilor din zonã este extrem de încurcatã din punct de vedere cadastral, iar situaþia ar trebui rezolvatã încã de a se discuta de un eventual studiu de fezabilitate, care va costa destul de mult, proporþional cu proiectul în sine. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect pentru care existã doar intenþii Conform conducerii Primãriei Timiºoara, proiectul noului stadion al Timiºoarei, promis în timpul campaniei USL pentru alegerile locale, nu a fost abandonat, însã nici nu a trecut de faza de intenþie. Cu toate cã, în momentul de faþã, nici nu existã echipã care, prin rezultate, sã justifice realizarea unui nou stadion, Primãria Timiºoara a iniþiat la începutul anului trecut un concurs de soluþii arhitecturale care, însã, s-ar fi lovit de dezinteresul arhitecþilor. “O sã renunþãm la ideea de concurs de soluþii din cauza atitudinii pe care o au arhitecþii. Nu s-a fãcut niciun progres pânã în momentul de faþã. Concursul de soluþii, aºa cum este el definit în lege, înseamnã niºte paºi, ºi iatã cã stãm pe loc de un an. Nu este pregãtitã nici acum documentaþia pentru a lansa concurs de soluþii”, spune primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Reprezentanþii Municipalitãþii declarã cã au nu au apãrut soluþiile aºteptate pentru construcþia noului stadion, deºi a fost contactat în acest sens ºi Ordinul Arhitecþilor, care are un departament la nivel naþional care se ocupã de acest gen de proiecte. În lipsa acestor soluþii, Primãria

va iniþia direct, dacã nu anul acesta, “cu certitudine în 2015”, licitaþia pentru achiziþia documentaþiei – respectiv studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic pentru proiect. „Sigur cã noi nu avem finanþarea, eu nu fac ca PSD, sã vin sã vã spun poveºti… Noi trebuie sã lucrãm anticipativ, sã facem studiul de fezabilitate ºi proiectul, pentru cã acestea le putem suporta din banii noºtri. O sã stabilesc un termen pânã la care dacã nu se predã documentaþia pentru lansarea concursului de soluþii organizãm licitaþie ºi nu mai aºteptãm dupã nimeni”, afirmã Nicolae Robu. Cert este faptul cã, în momentul de faþã, nu existã nici mãcar perspective pentru finanþarea unei asemenea investiþii, care s-ar ridica la peste 40 de milioane de euro.

Deranjaþi de declaraþiile conducerii Primãriei Timiºoara, conform cãrora nu ar fi existat interes pentru înaintarea de soluþii pentru un astfel de proiect, reprezentanþii Filialei Teritoriale Timiº a Ordinului Arhitecþilor din România au reacþionat, susþinând cã a existat doar o discuþie de principiu pe tema noului stadion. „Lucrurile au stagnat din cauza clarificãrii situaþiei juridice a terenului destinat noului stadion, primãria urmând sã solicite oficial

ajutorul departamentului naþional de concursuri din cadrul Ordinului Arhitecþilor din România în momentul clarificãrii acestor probleme”, declarã preºedintele filialei Filialei Timiº a OAR, Vlad Gaivoronschi.

Probleme vechi cu terenul Poziþia exprimatã de OAR, în care se menþioneazã statutul incert al terenului este confirmatã chiar ºi de Primãria Timiºoara, care recunoaºte cã în zona Stadionului “Dan Pãltiniºanu”situaþia cadastralã a terenurilor deþinute de municipalitate este extrem de încurcatã. Într-un proiect de hotãrâre publicat la începutul anului, Primãria a recunoscut cã situaþia terenurilor din zonã este neclarã din punct de vedere al documentaþiei cadastrale. „Prin acest proces se pune de acord situaþia realã din teren cu planul de carte funciarã existent, fiind o operaþiune de actualizare a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apãrute ulterior întocmirii iniþiale a planului”, spun specialiºtii administraþiei locale. Aceºtia susþin cã reambularea zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succe-

sive, produse în perioada 1946 - 2014, nu se reuºeºte identificarea parcelelor. „Prin reambulare se va renumerota întreaga zonã, numerele topografice vechi se sisteazã, fiecare imobil urmând sã primeascã un numãr topografic/cadastral nou”. Primãria a mai þinut sã precizeze, în acelaºi context, cã tot acest proiect se impune ºi pentru reglementarea situaþiei juridice a bazelor sportive, a terenului aferent bazinului de înot olimpic, a cãilor de acces ºi zonelor verzi.

La ultimul inventar al patrimoniului public al Primãriei, zona terenurilor din jurul Stadionului „Dan Pãltiniºanu” au intrat la categoria „rãmâne sã vedem.”

Deocamdatã, Primãria a stabilit cã zona de agrement Stadion face parte din domeniul public, ºi cam atât. „Pentru acest obiectiv, existã mai multe litigii pe rolul instanþelor de judecatã.

Se vor identifica numãrul topografic ºi situaþia cadastralã pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaþii cu Altã Destinaþie, urmãrirea ºi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acþiunilor”, spun reprezentanþii Municipalitãþii. Cu alte cuvinte, deocamdatã, situaþia nu poate fi lãmuritã ºi nu se ºtie când ar exista ºanse sã se clarifice, din punct de vedere cadastral.

Consilierul local PDL Simion Moºiu susþine cã, fãrã asigurarea unei cofinanþãri din partea Guvernului, nu existã nicio ºansã ca acest proiect sã demareze mãcar la Timiºoara.

“Au trecut doi ani ºi jumãtate de la data alegerilor locale, ºi am rãmas tot la stadiul de «o sã..». Dacã nu s-a profitat de perioada în care conducerea Primãriei Timiºoara era agreatã de USL, acum sunt ºanse ºi mai mici sã se aloce bani pentru o asemenea investiþie. În acest context, nu se poate uita nici de activitatea majoritãþii parlamentarilor de Timiº, care nu au fãcut nimic, dar absolut nimic pentru Timiºoara de când ºi-au început mandatul. Stadionul, în caz cã s-a uitat acest lucru, era unul dintre punctele promise în campania electoralã a USL-ului. ªi iatã cã acum, dupã doi ani, nu a trecut de faza de intenþie. Dacã acum se paseazã responsabilitatea dintr-o parte în alta, acest lucru nu încãlzeºte cu nimic electoratul”, precizeazã Simion Moºiu.

Simion Moºiu

Investiþii de amploare în vechiul stadion În plus, în contextual intenþiei realizãrii unui nou stadion, nu trebuie uitate sumele investite de-a lungul timpului în modernizarea vechiului stadion.

Din acest punct de vedere, este deja celebrã povestea nocturne de pe stadion. Nocturna timiºoreanã, proiectatã cu o capacitate de iluminare de 1465 de lucºi, conform datelor oficiale ale Ligii Profesioniste de Fotbal, a costat, potrivit bugetului rectificat al Consiliului Judeþean Timiº pe anul 2003, 60 de miliarde de lei vechi, adicã ºase milioane de lei noi. Ceea ce înseamnã, la cursul de atunci, aproximativ 1,7 milioane de euro.

Ulterior, de-a lungul anilor care au trecut, mai multe municipii din þarã care aveau sau încã au echipe de primã ligã ºi-au construit instalaþii similare, dupã standardele FIFA. De exemplu, în 2007, echipa CFR Cluj a inaugurat, pe Stadionul “Constantin Rãdulescu”, o instalaþie de nocturnã, socotitã a fi de

ultimã generaþie, una dintre cele mai performante din Europa de Est, cu o capacitate de iluminare de 1.600 de lucºi (deci, mai performantã decât cea de la Timiºoara), preþul total al instalaþiei fiind de 1,5 milioane de euro, aproximativ 50 de miliarde de lei vechi.

Dincolo de aceste cifre, care aratã cã administraþia judeþeanã nu a fãcut o afacere prea inspiratã cu aceastã achiziþie, existã recunoaºteri oficiale ale neregulilor ce au vizat aceastã tranzacþie. Astfel, încã din 2005, solicitat sã emitã un punct de vedere oficial pe aceastã chestiune, Ministerul de Interne preciza: “În cursul anului 2003, fosta conducere PSD a Consiliului Judeþean Timiº a achiziþionat o instalaþie de nocturnã la Stadionul «Dan Pãltiniºanu». În urma acestei achiziþii au apãrut critici inclusiv în mass-media localã, de naturã a evidenþia faptul cã aceastã investiþie s-a aprobat fãrã a se organiza licitaþie publicã ºi la un preþ

de 24 de ani un reper al cetãþii

exagerat.”

Pe lângã aceste dotãri, în anul 2009, CJ Timiº a realizat investiþii de amploare în stadion, în vederea susþinerii aici a meciurilor pe care FC Timiºoara, patronatã de Marian Iancu, le-a jucat în UEFA Champions League, adicã doar câteva meciuri. Atunci, dupã efectuarea în proporþie de 80% a lucrãrilor, s-a ajuns la concluzia cã mai e necesarã o sumã suplimentarã de aproximativ 170.000 de euro, pentru definitivarea lucrãrilor programate. Pentru cã nu mai avea timp sã organizeze licitaþii, contractul iniþial de 800.000 de lei, adicã peste 180.000 de euro, a fost împãrþit, pe 14 firme contractante, pe a cãror bunã credinþã a mizat administraþia judeþeanã. În total, pentru susþinerea aici a meciurilor din Champions League, CJ Timiº a plãtit peste 350.000 de euro.

Atunci, investirea banilor alocaþi de la administraþia judeþeanã în repa-

rarea a peste 16.000 de scaune pãrea ciudatã, având în vedere cã, potrivit reprezentanþilor Brigãzii Mobile de Jandarmi Timiºoara, care intervine atunci când pe stadion sunt eveni-

mente soldate cu vãtãmãri corporale ºi distrugeri, doar câteva sute de scaune fuseserã distruse de suporteri. Or, 16.000 de scaune înseamnã jumãtate din capacitatea stadionului.

special

25 - 28 septembrie 2014

13

Dermatina, o marcã de referinþã a industriei timiºorene pierdutã definitiv de Stat Prin vânzarea terenului fostei fabrici Dermatina, din Timiºoara, s-a realizat una dintre cele mai mari tranzacþii imobiliare ale anului. Acesta este epilogul poveºtii uneia dintre fostele mãrci industriale extrem de cunoscute ale Timiºoarei. Surse din mediul sindical susþin cã fabrica nu ar fi trebuit privatizatã, produsele acesteia având cãutare ºi astãzi pe piaþã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

O tranzacþie fabuloasã

Un reper al industriei Timiºului Dermatina se numãrã, alãturi de Kandia, Guban ºi Fructus, pentru reperele industriei timiºorene antedecembriste, fiind, zeci de ani, mãrci foarte cunoscute ºi apreciate. Fabrica producea radiere pentru ºcolari, mase plastice – feþe de masã ºi prelate, mãnuºi electroizolante, petroliere ºi chirurgicale, biberoane, furtune ºi covoraºe pentru spitale, etichete ºi autocolante.

Nu sunt produse de care piaþa sã nu mai aibã nevoie. Dermatina a fost înfiinþatã în anul 1934, având ca obiect

Foto TIMPOLIS

Compania de consultanþã imobiliarã CBRE a dat publicitãþii recent un studiu în care se aratã cã în prima jumãtate a acestui an “Timiºoara a fost zona fierbinte din punct de vedere al tranzacþiilor cu terenuri, cu 47% din suprafaþa tranzacþionatã în primele ºase luni din 2014”. Ca tranzacþie de top este indicatã cumpãrarea terenului fostei fabrici timiºorene Dermatina, de pe Calea ªagului, din Timiºoara, unde urmeazã sã fie realizatã o galerie comercialã ºi un magazin de bricolaj. La 20 de hectare de teren se estimeazã cã valoarea tranzacþiei ar fi depãºit 100 de milioane de euro. Acesta este practic punctul final în povestea uneia dintre cele mai cunoscute mãrci ale industriei timiºorene antedecembriste – Dermatina.

“Dacã mã întrebaþi pe mine, terenul a fost de la bun început marea mizã în privatizarea Dermatina. În zonã exista un punct de producþie industrialã închegat, cu Dermatina, care producea piele sinteticã, echipamente de protecþie ºi aºa mai departe, ºi Pretim, o întreprindere producãtoare de încãlþãminte. Din punctul meu de vedere, înstrãinarea fabricii de cãtre Stat a fost o greºealã. Eu nu cred cã produsele

Dermatina nu ºi-ar fi gãsit locul pe piaþã. Se fabricau mãnuºi de protecþie, echipamente de care e nevoie în diverse domenii, ºi dupã 1990 s-a venit cu varianta înfiinþãrii aici a singurei fabrici de prezervative din România. Ar fi fost unicul producãtor de acest gen din þarã”, spune ªtefan Gogoºanu, liderul timiºean al Federaþiei Sindicale Cartel Alfa.

Acesta susþine cã terenul a fost urmãrit ca activul cel mai valoros al fostei fabrici, fiind amplasat într-o poziþie strategicã, la intrarea în Timiºoara, ºi având acces direct la transport auto ºi feroviar. “Ca în cazul multor alte societãþi, cred cã nu s-a dorit, nici mãcar din partea unor autoritãþi ale Statului român, ca aceastã întreprindere sã supravieþuiascã. Fabrica era retehnologizatã, putea produce bine ºi eficient, putea face profit. Din câte ºtiu, unele persoane din fosta fabricã au reuºit în mod individual sã punã mâna pe unele utilaje foarte valoroase ale fabricii ºi ºiau deschis afaceri proprii, care merg foarte bine. E cel mai bun indiciu cã Dermatina, ca un tot unitar, ºi ca marcã industrialã timiºoreanã, ar fi rezistat ºi ar fi reuºit sã facã profit”, mai spune ªtefan Gogoºanu.

A fost odatã Dermatina, o marcã de referinþã a industriei locale... de activitate fabricarea de materiale de ºlefuit pe suport. În anul 1954, întreprinderea a adaptat utilajele pentru fabricarea pielii artificiale. De-a lungul anilor, gama s-a diversificat, producându-se înlocuitori de piele pentru marochinãrie ºi tapiþerie. Fabrica Dermatina a dispãrut de pe harta obiectivelor economice, oficial, în anul 2007.

Producþia de prezervative ar putea relansa activitatea fabricii timiºorene Puþini ºtiu cã, pentru o scurtã perioadã, în anii 1987 ºi 1988, societatea Dermatina a reuºit sã fie singurul producãtor de prezervative din þarã. Ulterior, la sfârºitul anilor ’90, la Dermatina a fost iniþiat un proiect de fabrica-

re a prezervativelor. Era însã nevoie de o investiþie importantã, pentru care conducerea a solicitat ajutorul Statului român. Chiar ºi conducerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, a fost încântat de ideea cu care Dermatina ar fi putut redeveni unica fabricã de prezervative din România. Însã proiectul s-a izbit de refuzul conducerii Ministerului Sãnãtãþii din acea perioadã. În ciuda deschiderii manifestate de conducerea Direcþiei Judeþene de Sãnãtate Publicã, Ministerul Sãnãtãþii a rãmas pe poziþii. Pentru achiziþionarea aparaturii necesare fabricãrii prezervativelor, investiþia necesarã ar fi fost de circa 1,2 milioane de euro.

Ulterior, în 2002 ºi 2003, Dermatina a importat aceste tip de produse contraceptive ºi de protecþie din Malaezia. La Timiºoara erau însã testate electrostatic, lubrifiate, odorizate ºi ambalate. În prezent, utilajele folosite

“Terenul a fost de la bun început marea mizã în privatizarea Dermatina. În zonã exista un punct de producþie industrialã închegat, cu Dermatina, care producea piele sinteticã, echipamente de protecþie ºi aºa mai departe, ºi Pretim, o întreprindere producãtoare de încãlþãminte. Nu cred cã produsele Dermatina nu ºiar fi gãsit locul pe piaþã”. ªtefan Gogoºanu, liderul Cartel Alfa Timiº pentru acest contract sunt tãiate ºi vândute la fier vechi.

Dacã s-ar fi concretizat, producþia de prezervative de la Dermatina ar fi creat cel puþin 100 de noi locuri de muncã ºi cu siguranþã ar fi contribuit la scãderea incidenþei bolilor cu transmitere sexualã. Conform unor estimãri ale foºtilor reprezentanþi ai fabricii, prezervativele româneºti ar fi fost de cinci ori mai ieftine decât cele de import, iar investiþia ar fi fost amortizatã în cinci ani. O companie similarã din Bulgaria, care a început demersurile pentru crearea unei linii de producþie a prezervativelor în aceeaºi perioadã ca Dermatina funcþioneazã ºi acum destul de bine, fiind pe profit.

O poveste similarã în cazul Plafar structurile profitabile ale Plafar. La nivel naþional, deºi a reuºit sã scape de insolvenþa impusã de Stat, acelaºi Stat care i-a vândut ºi marca, Plafar a primit o nouã loviturã, de data aceasta din partea actualului Guvern. Zilele trecute, Executivul a anunþat pregãtirea unui act normativ prin care Plafar, care mai deþine un singur punct de lucru, la Cluj-Napoca, nu va mai fi consideratã societate naþionalã ºi îºi va restrânge obiectul principal de activitate la prelucrarea ceaiului ºi a cafelei, restrângere de activitate deja introdusã în statutul societãþii. În proiectul de ordonanþã se aratã cã celelalte sucursale ale Plafar, inclusiv cea de la Timiºoara, au fost desfiinþate, întrucât activele care le deserveau au fost vândute în timpul procedurii de insolvenþã, reuºindu-se astfel plata integralã a tuturor datoriilor societãþii. Actul normativ nu precizeazã însã cã fabrica de la Timiºoara, a cãrei închidere a fost forþatã, în 2009, de Ministerul Economiei, era pe profit

inclusiv în momentul în care s-a luat decizia desfiinþãrii. “Pânã în prezent, strategia de funcþionare ºi dezvoltare a Societãþii Naþionale Plafar nu a fost corelatã cu vreo strategie de dezvoltare a culturilor de plante medicinale ºi aromatice, iar ca urmare a ieºirii din procedura insolvenþei societatea nu a mai fost în mãsurã sã desfãºoare activitãþi potrivit obiectului principal de activitate stabilit”, se arãta în actul normativ care dãdea aceastã ultimã loviturã companiei de stat Plafar.

Guvernul spera ca, în urma acestei operaþiuni, sã reuºeascã sã privatizeze societatea, ale cãrei acþiuni sunt deþinute de Ministerul Economiei (51%) ºi Fondul Proprietatea (49%). Este extrem de greu de înþeles decizia Guvernului de a renunþa, prin privatizare, la o companie cu zeci de ani de experienþã în domeniul prelucrãrii plantelor medicinale ºi la o marcã cunoscutã ºi apreciatã în toatã România, în contextul în care curentul “bio” este tot mai apreciat ºi mai profitabil ºi putea aduce

... la fel, un sediu al Plafar statului, prin Plafar, milioane de euro.

Ordonanþa publicatã de Guvern aratã cã Statul renunþã la orice intenþie de a mai rãscumpãra brandul Plafar – care, alãturi de Gerovital, este unul dintre cele mai valoroase mãrci româneºti. În iunie 2007, Statul a cedat brandul Plafar cãtre o reþea privatã de farmacii, cu acþionariat strãin, pentru un milion de euro, prin contract de cesiu-

Foto TIMPOLIS

Povestea fabricii Dermatina seamãnã izbitor cu cea a unui alt reper al industriei timiºorene – fabrica Plafar.

La Plafar Timiºoara activitatea a fost sistatã definitiv pe 1 noiembrie 2009, iar fabrica a fost închisã, ca rezultat direct al stãrii de insolvenþã existente atunci pe plan naþional. În 2011, cu mare discreþie,Cristian Borcea, finanþatorul de atunci al Dinamo, în prezent aflat în penitenciar, a devenit proprietarul cu acte în regulã al Fabricii de prelucrare a plantelor medicinale Plafar Timiºoara. Apoi, în 2011, terenul din zonã a fost revândut, depunându-se la Primãria Timiºoara planul urbanistic zonal care viza construirea acolo a unui supermarket, cu parcãrile aferente. Lucru care s-a ºi întâmplat, un binecunoscut lanþ de retail german deschizându-ºi acolo al patrulea magazin din Timiºoara. Închiderea fabricii timiºorene este inexplicabilã, în condiþiile în care, spun sindicatele de profil, chiar în momentul declarãrii insolvenþei, era printre

ne, Societatea Naþionalã Plafar rãmânând astfel fãrã dreptul de comercializare a produselor proprii cu utilizarea acestei mãrci. Cumpãrãtorii ºi-au deschis imediat magazine Plafar ºi s-au lansat într-un proces de revitalizare ºi monetizare a mãrcii cumpãrate. Or, se ºtie cã românii, mai ales pe un sector al produselor naturale, preferã mãrcile româneºti tradiþionale, în care au încredere.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

25 - 28 septembrie 2014

Spitalele desfiinþate acum cinci ani, în plan de reînfiinþare l Cele douã unitãþi spitaliceºti dispãrute din Timiº au, însã, ºanse minime

de a reveni la statutul iniþial Dupã ce, pe fondul crizei ºi a necesitãþii reorganizãrii sistemului sanitar, în 2011 se închideau la nivel naþional 67 de spitale, printre care ºi douã unitãþi din Timiº – Spitalul din Buziaº ºi Centrul de Sãnãtate Ciacova –, acum Ministerul Sãnãtãþii îºi manifestã intenþia de readucere a acestor unitãþi la statul iniþial. Acest lucru nu mai este posibil în Timiº, apreciazã sindicatul de profil, Sanitas. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Intenþii de revenire la ce a fost înainte de 2011 Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, susþine cã ministerul pe care îl conduce va redeschide spitalele închise în urmã cu trei ani: “Vom continua sã redeschidem spitalele închise în 2011. Vom continua ºi cu o serie de unitãþi sanitare noi. Partea de maternitãþi este o prioritate, vorbim de prematuri ºi de faptul cã nu existã locuri în maternitãþi, de fiecare datã în România este o problemã din acest punct de vedere”.

67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011, multe dintre acestea fiind, în prezent, centre de permanenþã, cu medici de familie, dar sunt ºi situaþii în care se aºteaptã încã avizele. De ase-

menea, câteva dintre fostele spitale sunt acum cãmine de bãtrâni, iar altele, puþine, au rãmas funcþionale prin decizii în instanþã. În 2012, la un an de la decizia Ministerului Sãnãtãþii de a închide zeci de spitale din þarã, decizie care, în unele localitãþi, a generat proteste în rândul populaþiei, ce s-a vãzut nevoitã sã facã naveta în municipiile reºedinþã de judeþ, multe dintre aceste spitale s-au transformat în centre de permanenþã cu medici de familie. Sunt, însã, ºi oraºe unde vechile spitale sunt cu lacãtul pe uºã, iar autoritãþile le þin în conservare, suportând costurile aferente în aºteptarea unor avize pentru a le transforma în centre de permanenþã sau cãmine de bãtrâni. Existã ºi câteva cazuri în care spitalele au devenit substaþii de Ambulanþã, dar ºi situaþii în care unitãþile medicale care ar fi trebuit închise sunt încã funcþionale.

La nivel naþional, programul de desfiinþare a spitalelor ar fi urmat sã creeze o reþea de cãmine de bãtrâni, a cãror funcþionare sã fie susþinutã de autoritãþile locale, cu contribuþia beneficiarilor ºi a aparþinãtorilor acestora.

Potrivit acestui program, reþeaua de cãmine pentru vârstnici ar fi trebuit sã fie finalizatã ºi perfect funcþionalã pânã la sfârºitul anului trecut.

Situaþia de fapt – care înseamnã, în prezent, efectuarea de plãþi pentru 18 cãmine cu o capacitate de 949 de lo-

curi ºi cheltuirea a doar 31 de milioane de lei, în perioada aprilie 2011 – decembrie 2013, din peste 200 de milioane alocate programului – demonstreazã însã eºecul acestuia. În aceste condiþii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a propus, iar Guvernul a aprobat deja, zilele trecute, prelungirea programului pânã în octombrie 2015, dar ºi înjumãtãþirea bugetului alocat, cu argumentul cã a rãspuns astfel “doleanþelor autoritãþilor publice locale”. Scadenþa programului nu aduce nimic nou în Timiº, nici din punct de vedere al îngrijirilor medicale, nici al celor sociale.

De altfel, Timiºul, unde au fost desfiinþate douã spitale – Centrul de Sãnãtate Buziaº ºi Spitalul Ciacova –, nici mãcar nu se regãseºte pe lista de solicitanþi de finanþare pentru Programul naþional “Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoanele vârstnice”, unde s-au înscris pânã în prezent doar 22 de spitale, din 15 judeþe. Abia acum se fac demersuri, la Ciacova, pentru stabilirea unei destinaþii pentru clãdirea rãmasã de doi ani nefolositã, pe care Primãria o vrea spital privat, iar Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþie a Copilului, un corp al Centrului pentru bolnavi de Alzheimer.

Sanitas: “Nu cred cã este posibilã redeschiderea spitalelor, în Timiº” Medicul Livius Cârstea, liderul judeþean al Federaþiei Sanitas Timiº, este de pãrere cã în judeþ, ºi dacã s-ar dori, existã ºanse minime de revenire a celor douã unitãþi desfiinþate la statutul iniþial. “În primul rând, s-a considerat cã la Buziaº ºi Ciacova sunt mai mult centre de sãnãtate, nu spitale. La desfiinþare, personalul a plecat pe unde a putut, o parte au fost preluaþi de Spitalul Judeþean, iar acum, dacã ar fi sã se redeschidã, ar fi necesare costuri mari pentru reamenajare, ºi nu mai existã nici pepiniera de personal necesarã”, îºi argumenteazã liderul sindical timiºean previziunea.

Spitalul Judeþean Timiºoara va primi fonduri pentru tratamentul accidentului vascular cerebral Ministerul Sãnãtãþii anunþã cã va aloca, din octombrie, cinci milioane de lei, pentru tratamentul pacienþilor cu accident vascular cerebral, din ºapte spitale aflate într-un program naþional, a anunþat marþi secretarul de stat Dorel Sãndesc. „ªtim astãzi cã aproximativ 80 la sutã dintre bolile de inimã pot fi prevenite. Soluþia?

Combinaþia dintre diagnostic precoce, tratament modern ºi mãsuri eficiente de prevenþie. (...) Programul se va desfãºura în ºapte spitale, respectiv Spitalul Univeristar de Urgenþã Bucureºti, Spitalul Univeristar de Urgenþã Elias, Institutul Naþional de Neurologie ºi Boli Cerebrovsculare, toate din capitalã, Spitalul Clinic de Urgenþã Mureº, Spitalul Clinic Judeþean Timiºoara, Spitalul Judeþean de

de 24 de ani un reper al cetãþii

Urgenþã Oradea, ºi Spitalul Clinic «Nicolae Oblu» din Iaºi”, a declarat, citat de Mediafax, dr. Dorel Sãndesc, fost director al Secþiei ATI din cadrul Spitalului Judeþean Timiºoara, cu ocazia lasãrii Sãptãmânii inimii, care are loc în perioada 28 septembrie - 5 octombrie.

Programul pentru AVC vine dupã programul naþional de infarct miocardic acut (IMA) care, susþin reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii, a fost un succes, reducând mortalitatea de la 13,5 la sutã la 8,2 la sutã, în patru ani de la lansare. „La fiecare nouã minute, un român este diagnosticat cu sindrom coronarian acut, principala cauzã de mortalitate cardiovascularã din România, iar la fiecare 30 de minute, o persoanã face infarct miocardic.

Programul naþional de tratament al infarctului miocardic este o reuºitã; datoritã imple-

mentãrii acestuia, în fiecare an sunt salvaþi câteva sute de pacienþi ºi trataþi corespunzãtor câteva mii”, afirmã Dragoº Vinereanu, preºedinte al Comisiei de Cardiologie din cadrul Ministerului Sãnãtãþii.

Programul „Acþiuni prioritare pentru tratamentul pacienþilor critici cu infarct miocardic acut” are alocaþi 20 de milioane de lei ºi se desfãºoarã în 16 spitale, a mai spus DragoºVinereanu.

Un alt program, lansat anul acesta de Ministerul Sãnãtãþii, „Acþiuni prioritare pentru profilaxia morþii subite cardiace de cauzã aritmicã”, are alocaþi 4,9 milioane de lei ºi se desfãºoarã în ºapte spitale. Oficialii acestui ministe anunþã cã va fi lansat ºi programul „Acþiuni prioritare pentru tratamentul pacienþilor critici cu leziuni traumatice acute”, ce va beneficia de o finanþare de 30 de milioane de lei ºi se va desfãºura în 20 de spitale. (TP)

integrame

25 - 28 septembrie 2014

15

La supermarket, o doamnã ajunge la casã iar când sã scoatã portofelul, o telecomandã îi scapã din poºetã. Casieriþa: - Iertaþi-mã, doamnã, dar întotdeauna purtaþi telecomanda cu dumneavoastrã?

- Ah, nu, doar când soþul meu refuzã sã mãnsoþeascã la cumpãrãturi. l Bulã la agãþat: - Domniºoarã dã-mi te rog numãrul tãu de telefon, ca sã te pot suna.

- Îl gãseºti în cartea de telefon.

- ªi numele?

- E tot acolo ªtrulã îl întreabã pe Bulã: - Bulã ce ai face tu dacã ai câºtiga un milion de euro la loto 6/49?

- Pai… întâi aº plãti la toþi cei cãrora le datorez…

- Bine, bine, dar restul?

- Restul… sã mai aºtepte! l Prietenul lui Bulã îi dã telefon pe mobil: - Poþi sã mergi la concert?

- Sunt cu o blondã. Dacã nu pot, merg. Dacã pot, nu merg. l Ioana îi dã un telefon Mãriei : - Auzi, Mãrio ! Mi s-a stricat televizorul ºi nu ºtiu ce sã îi fac! Bãrbatul tãu îi cumva acasã?

- Îmi pare rãu, dar nu-i acasã. Dacã vrei, þi-l dau peal tãu . l Ministrul Sãnãtãþii: - “Pentru a reduce efectele scumpirii medicamentelor, Guvernul vã interzice o serie de boli”. l Un bãrbat distins, în vârstã de 80 de ani, îi cere mâna unei domniºoare de 20 de ani: - Domniºoarã, aþi binevoi sã acceptaþi….. sã deveniþi vãduva mea? l Bulã trebuie sã facã o compunere despre familie.

Se duce la maicã-sa: - Mama, eu cum m-am nãscut?

- Te-a adus barza.

- ªi taicã-meu?

- ªi pe el l-a adus barza.

- ªi bunicu-meu?

- Tot barza l-a adus ºi pe el.

Bulã se duce ºi scrie: “De trei generaþii în familia mea nu a avut loc nici o naºtere normalã.” l Sub un pod stãteau doi cerºetori: - Ai auzit de Bulã?

- Nu, ce s-a întâmplat?

- ªi-a gãsit o slujbã!

- Pentru bani ãla e în stare de orice!

Bulã la stomatolog: - Aceastã mãsea e moartã!

- Atunci, afarã cu ea doctore!

- Pot sã vã pun o coroniþã!

- Nu, nu! Prefer o înmormântare simplã, fãrã flori, fãrã coroane! l Ascultãtor: – Câþi bani au primit ãºtia ca sã susþinã proiectul Rosia Montanã?

Radio Erevan: – Evident cã n-a fost vorba de bani!

Banii sunt subdiviziunea leului. l Iubesc reclamele de la ProTv. Ai timp sã mergi sãþi iei un suc. Din frigider. De la benzinãrie. Din Mamaia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

25 - 28 septembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.