Timpolis 2082

cyan

magenta

yellow

black

GRATUIT Anul XXIV Nr. 2082 21 - 24 august 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Dreapta nãucã melania.cincea@timpolis.ro upta pentru Cotroceni între principalii actori – unul de dreapta ºi altul de stânga – nu numai cã se anunþã inegalã, în favoarea stângii, dar dreapta nici nu face nimic pentru a recupera din decalaj. Din contrã.

SD intrã în cursa pentru Cotroceni cu câteva avantaje clare faþã de ACL – care, mai mult ca sigur, va da candidatul ce va intra, alãturi de Victor Ponta, în turul doi al scrutinului. În primul rând, are un bazin electoral stabil mult mai mare decât al oricãrui alt partid – neafectat de mari frãmântãri interne. Apoi, are la dispoziþie mult mai multe fonduri decât ceilalþi (ºi sponsorizãri din partea firmelor care, în general, se înghesuie sã finanþeze Puterea, ºi bani publici, direcþionaþi spre fel de fel de acþiuni cu iz populist-electoral), iar prezidenþiabilul sãu beneficiazã de supraexpunere mediaticã. În plus, dupã toate indiciile, în turul doi, dl Ponta ar putea avea ca aliaþi chiar pioni de dreapta. Liberali. nul dintre candidaþii pe care, mai mult ca sigur, îl va avea aliat în turul doi al prezidenþialelor este Cãlin Popescu Tãriceanu, liderul PLR. Acelaºi domn Tãriceanu pe care, înainte de europarlamentare, în vremea în care acesta fãcea „rezistenþã liberalã”, încercase sã-l foloseascã drept cal troian în PNL. ªi care, în ultima vreme, s-a apucat de construit „liberalismul veritabil” de sub umbrela social-democratã. n alt om care l-ar putea sprijini pe candidatul social-democrat ar putea fi liberalul Teodor Meleºcanu – care nu ºi-a anunþat oficial intrarea în cursa electoralã, ci doar intenþia. Semnele de întrebare în privinþa direcþiei spre care ºi-ar putea canaliza voturile în turul doi provin din intrarea în ecuaþie a colonelului Mircea Dogaru. Care, prin Consiliul Naþional al Societãþii Civile, a avut iniþiativa implicãrii în campania de strângere de semnãturi pentru acesta. Or, se ºtie, colonelul Dogaru nu este omul care sã susþinã, de exemplu, independenþa Justiþiei, o componentã majorã a statului de drept – pentru care pledeazã candidatul liberal la prezidenþiale, Klaus Johannis. Colonelul Dogaru este cel care, în 2012, susþinea acþiunile USL, care a încercat o loviturã de stat, care a subminat statul de drept ºi care a pus la cale desfiinþarea DNA ºi a CCR. Prin urmare, e greu de crezut cã, dupã o eventualã intrare în competiþie electoralã a d-lui Meleºcanu, posibilã graþie strângerii de semnãturi coordonate de colonelul Dogaru, voturile sã fie direcþionate, în turul doi, spre candidatul liberal. u în ultimul rând, ridicã un semn de întrebare – cel puþin pânã în momentul de faþã – ºi atitudinea lui Crin Antonescu, fostul prezidenþiabil al USL. Nu ºi-a manifestat intenþia de a intra în competiþie ca independent. Nu ºi-a manifestat nici intenþia de (re)apropiere de Victor Ponta. Dar, în ceea ce îl priveºte trebuie luate în calcul douã aspecte: întâi cã, la un moment dat a fost marioneta abil dirijatã de liderul PSD, neavând puterea sã spunã la timp „stop joc”, iar acum ranchiuna faþã de Klaus Johannis, care l-a înlocuit ºi la ºefia partidului, ºi în cursa pentru Cotroceni. Dl Antonescu a spus clar cã nu se va implica în susþinerea campaniei acestuia ºi cã va vedea dacã îi va da votul. O declaraþie ce poate avea o influenþã asupra nemulþumiþilor din PNL, partid care trece prin frãmântãri interne, dupã alianþa cu PDL – cauzate de pierderile de funcþii, de orgolii, de resentimente la adresa democrat-liberalilor. rivind, însã, spre partea cealaltã a scenei, vedem nu numai cã unificarea dreptei e cam departe de ceea ce s-a vrut. Dar vedem oameni fie plini de vanitãþi gonflate, fie îngenuncheaþi de meschine calcule individuale, fie rãmaºi setaþi pe sterile mesaje anti-Bãsescu, fie ocupaþi cu eliminarea din joc a altora – fãrã fair-play ºi pe ultimii zece metri –, fie plonjaþi într-o bãtãlie imposibil de câºtigat în lipsa unei armate de oameni încolonate în spatele lor. Lupta d-lui Ponta cu o dreaptã care va rãmâne în acest stadiu de nãucealã va fi o joacã. ªi nu ar fi nicio problemã dacã la mijloc ar fi doar imaginea ºi interesele unor politicieni. Dar e în joc ºi parcursul viitor al României. În privinþa cãruia existã deja un semn de întrebare. Pentru cã dl Ponta a oferit în timp câteva indicii, nerecunoscute oficial, care ne duc cu gândul cã e posibilã o aruncare a zarurilor geopolitice în altã direcþie – declaraþii ori decizii în contradicþie cu obiectivele naþionale ce graviteazã în jurul celor trei mari axe de politicã externã a României: apartenenþa la UE, la NATO ºi parteneriatul strategic cu SUA.

L

P

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Terenuri fãrã acte ºi case-fantomã în patrimoniul Primãriei

U

Super-spitalul din Giroc, sub semnul întrebãrii?

Investiþia într-un complex spitalicesc de amploare în Giroc, la care Consiliul Judeþean Timiº pare cã þine morþiº sã fie partener, întâmpinã noi obstacole. Contestate chiar hotãrârile prin care administraþia judeþeanã a intrat în acest parteneriat. pag.3

Contrabanda cu þigarete a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani Piaþa neagrã a þigaretelor a crescut accelerat în iulie, ajungând la 17% din totalul pieþei, faþã de 16,1%, în mai, ºi circa 14%, la finele anului trecut. Pragul atins acum este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

pag.5

Protecþia Internã din MAI, o structurã cu activitate secretizatã

U

De jure, la nivelul MAI, trebuia sã fi fost cunoscutã “afacerea Duicu” ºi rolul jucat aici de DIPI, o structurã care, potrivit legii, are obligaþia sã previnã actele de corupþie ºi de crimã organizatã în care angajaþi ai ministerului ar putea fi atraºi ori pe care aceºtia le-ar putea proteja ºi dezvolta.

De facto, însã, nu se ºtie ce a fost cunoscut ºi ce nu din acest scandal, care duce pânã la Palatul Victoria. pag.6

Primãria îi solicitã proprietarului Cazarmei “U” reabilitarea clãdirii lãsate în paraginã

N

Conducerea Primãriei Timiºoara solicitã un nou plan pentru reabilitarea Cazarmei “U”, din Piaþa Mãrãºti, considerând cã aspectul actual al imobilului este de naturã sã afecteze negativ imaginea oraºului.

Cu toate acestea, povestea Cazarmei “U” nu este una prea onorantã nici pentru Primãriei, existând consilieri locali care susþin cã nu se ºtie ce s-a întâmplat cu banii încasaþi de Primãrie din vânzarea acestui imobil.

P

pag.7

Analfabetismul înfloreºte în Timiº În zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu”, nimeni nu pare sã mai descurce situaþia cadastralã...

Curtea de Conturi îi pune, de ani de zile, în vedere Primãriei Timiºoara sã-ºi facã ordine în propriul patrimoniu, sã intabuleze terenurile care, scriptic, sunt ale nimãnui ºi sã lãmureascã situaþia unor construcþii fãrã acte ºi autorizaþie care

au rãsãrit pe terenurile Primãriei. În ciuda acestor recomandãri, în patrimoniul Primãriei continuã sã existe zone problemã, precum cea de la Stadionul „Dan Pãltiniºanu”, unde nimeni nu pare sã mai descurce situaþia cadastralã. pag. 4

În Timiº, numãrul analfabeþilor – unde sunt incluºi ºi anafabeþii absoluþi, ºi semi-analfabeþi – depãºeºte 20.000. Din pãcate, acest fenomen, care merge în paralel cu abandonul ºcolar, nici nu este sub control, nici nu dã semnecã ar scãdea, dimpotrivã. Iar strategiile instituþionale eficiente lipsesc. pag.13

2

social

21 - 24 august 2014

Un bãrbat de 40 de ani, din Timiºoara, care, potrivit unor surse judiciare, este membru al familiei de romi Cârpaci, este cercetat dupã ce i-a oferit 50 de euro unui poliþist local ca acesta sã nu sesizeze autoritãþile pentru lucrãri fãcute fãrã autorizaþie la un imobil monument istoric.

Potrivit unui comunicat de presã transmis, miercuri, de Poliþia Judeþeanã Timiº, un bãrbat de 40 de ani este cercetat pentru dare de mitã, dupã ce a fost prins în flagrant de poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor în timp ce oferea 50 de euro unui poliþist local. Bãrbatul, însoþit de concubina sa, a mers la sediul Direcþiei Poliþiei Locale Timiºoara, unde i-ar fi oferit unui agent 50 de euro, pentru a nu sesiza organele de urmãrire penalã în cazul lucrãrilor fãrã autorizaþie realizate de femeie la imobilul proprietate personalã, considerat monument istoric. În acest caz a fost întocmit dosar penal pentru dare de mitã.

Potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax, bãrbatul de 40 de ani face parte din familia de romi Cârpaci, din Timiºoara, cunoscutã pentru deþinerea mai multor imobile în oraº, printre care ºi un corp de clãdire în care a funcþionat Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”.

Cu câteva ore înainte, primarul Nicolae Robu anunþase, pe Facebook, cã „în Timiºoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice ºi oricum”:

Foto Primãria Timiºoara

TIMPOLIS

Una dintre proprietãþile familiei Cârpaci, amplasatã pe b-dul M. Eminescu „Un cetãþean rom care a construit ilegal a fost prins în flagrant încercând sã mituiascã un poliþist local, pentru a i se trece cu vederea ilegalitatea! Morala: 1. În Timiºoara s-a dus vremea când romii puteau construi orice ºi oricum – turnuleþe, etaje suplimentare etc. – fãrã sã-i deranjeze nimeni! Aviz tuturor, indiferent de etnie! ºi 2. Ce s-a construit ilegal trebuie demolat! Legea-i lege, pentru toata lumea!”.

Familia Cârpaci este una dintre cele mai bogate familii de romi din Timiºoara, având 144 de proprietãþi – vile, case, apartamente, terenuri, garaje ºi diferite spaþii –, majoritatea în zona centralã a oraºului, potrivit reprezentanþilor Direcþiei Judeþene de Finanþe Timiº. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numãrã ºi o clãdire aparþinând Spitalului

de Copii „Louis Þurcanu”.

Presa la relatat deseori despre Viºinel Stanca ºi Ionelaº Cârpaci ca fiind conducãtorii unor clanuri de romi care s-au îmbogãþit în timpul administraþiei fostului primar al Timiºoarei, Gheorghe Ciuhandu, al cãrui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe strãzi din centrul oraºului, în urma unor retrocedãri.

La Timiºoara au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clãdiri, aflate în zona centralã, au fost cumpãrate de romi. Iniþial, familiile de romi au cumpãrat un singur apartament, iar apoi, prin ameninþãri sau ºicane, au determinat familiile rãmase în clãdire sã vândã sub preþul pieþei.

Foto Ministerul Educaþiei

Membru al familiei Cârpaci, cercetat dupã ce a încercat sã mituiascã un poliþist local

Un elev din Lugoj a câºtigat argintul la Olimpiada Balcanicã de Informaticã Lotul olimpic de informaticã al României a obþinut o medalie de aur ºi trei de argint la Olimpiada Balcanicã de Informaticã pentru seniori, care a avut loc la Ankara, în perioada 10 - 17 august. Din acest lot face parte ºi un elev din Lugoj.

Medalia de aur a fost obþinutã de Mihai-Iulian Andreescu, care a absolvit în acest an Colegiul Naþional de Informaticã „Tudor Vianu”, din Capitalã. Cei trei câºtigãtori ai medaliilor de argint, toþi absolvenþi în acest an, sunt Radu Szasz, de la Colegiul Naþional „C. Brediceanu”, din Lugoj, Tudor-Petru Þiplea, de la Colegiul Naþional „Dragoº Vodã”, din Sighetu Marmaþiei, ºi Mihai Gheorghe, de la Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti, a anunþat luni Ministerul Educaþiei. Citat de Mediafax. Echipa României a fost condusã de profesorii Szabó Zoltan ºi Dan Pracsiu.

Olimpiada Balcanicã de Informaticã, ajunsã la a XXII-a ediþie, a reunit 13 echipe din 11 þãri – Albania, Bosnia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia ºi Turcia. Echipa Turkmenistanu-

lui a participat în calitate de þarã invitatã, iar Turcia, din postura de þarãgazdã, a avut douã echipe în concurs.

Radu Szasz este, anul acesta, la a doua medalie câºtigatã. În iunie, anunþa Ministerul Educaþiei, acesta se întorsese tot cu bronzul, de la Olimpiada de Informaticã a Europei Centrale, care a avut loc la Jena, în Germania, în perioada 18 - 23 iunie.

Medaliile de aur au fost cucerite, atunci, de Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naþional „C. D. Loga”, din Timiºoara, ºi el olimpic de cursã lungã, respectiv Rareº-Darius Buhai, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naþional „Liviu Rebreanu”, din Bistriþa. Medalia de argint i-a revenit lui Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informaticã „Tiberiu Popoviciu”, din Cluj-Napoca.

La a XXI-a ediþie a CEOI au participat 38 de concurenþi din zece þãri.

Conform regulamentului, fiecare stat poate înscrie o echipã formatã din maximum patru elevi a cãror vârstã nu depãºeºte 19 ani la data concursului. Prima ediþie a Olimpiadei de Informaticã a Europei Centrale s-a desfãºurat în România, în 1994, la ClujNapoca, la iniþiativa þãrii noastre. (TP) Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

eveniment

21 - 24 august 2014

3

Super-spitalul din Giroc, sub semnul întrebãrii?

Investiþia într-un complex spitalicesc de amploare în Giroc, la care Consiliul Judeþean Timiº pare cã þine morþiº sã fie partener, întâmpinã noi obstacole. Contestate sunt chiar hotãrârile prin care administraþia judeþeanã a intrat în acest parteneriat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi probleme Construcþia super-spitalului de la Giroc la care Consiliul Judeþean Timiº vrea neapãrat sã contribuie, printr-un parteneriat public-privat, a fost din nou pusã sub semnul întrebãrii, la ultima ºedinþã de plen, odatã cu precizarea cã sunt contestate mai multe hotãrâri ale CJ Timiº prin care administraþia judeþeanã parafa viitoarea relaþie de colaborare cu promotorii construcþiei.

Problemele au fost recunoscute chiar de cãtre preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, care a þinut sã-ºi mai afirme încã o datã adeziunea faþã de acest proiect. Acesta declarã cã a fost înaintatã cãtre CJ Timiº o plângere prealabilã prin care se solicitã revocarea a trei hotãrâri – nr. 137/2013, 143/2013 si 125/2014 – adoptate de CJTimiº „în legãturã cu încheierea unui parteneriat public-privat în scopul construirii unui spital de excelenþã în Timiºoara, solicitându-se continuarea investiþiei începute cu ani în urmã la spitalul municipal din Calea Torontalului”.

Mai mult decât atât, o problemã ar putea fi ºi promisiunea datã ANL, legatã de construcþia stabilitã a fi

Georgeta Rus

Aºa era preconizat sã arate spitalul din Giroc fãcutã pe terenurile primite de administraþia judeþeanã de la MapN. „Nu intenþionez sã supun la vot revocarea acestor hotãrâri pentru cã noi am dat deja un vot prin care am aprobat destinaþia spaþiilor de la Giroc. Dacã nu ne grãbim ºi nu gãsim înþelegere din partea MApN e posibil sã pierdem.

Noi ne-am achitat de obligaþii, am rezolvat problema infrastructurii. ANL încã nu ºi-a achitat obligaþia de a construi în acea zonã locuinþele.”

Dupã numeroase tatonãri ºi solicitãri ale administraþiei judeþene, de repartizare a unor terenuri ale MApN, în 2010, prin hotãrâre de guvern se aproba ca în zona Cãii Girocului, pe Calea Martirilor, la numãrul 198, sã se

realizeze un transfer de peste 110.000 de metri pãtraþi de la Apãrare la CJ Timiº. MApN se arãta de acord cu acest transfer, punând însã o condiþie: realizarea a minimum 50 de apartamente, prin ANL, pentru cadrele militare din Timiº care au un statut locativ incert, fiind chiriaºi.

Tranzacþia s-a perfectat, fãrã sã existe pânã în prezent vreun indice cât de cât clar al momentului demarãrii construcþiei respectivelor imobile pentru militari, mai ales cã, odatã cu începerea crizei, conducerea ANL anunþase cã demararea unor noi construcþii este exclusã, pe termen nedeterminat, banii pe care i-a primit de la buget urmând a fi utilizaþi cu preponderenþã

pentru finalizarea construcþiilor deja începute în þarã.

Nelãmuriri prelungite Dupã ce s-a împroprietãrit cu terenul fostei unitãþi militare din Giroc, administraþia judeþeanã vrea sã-l foloseascã pentru parteneriatul publicprivat legat de construcþia campusului spitalicesc de la Giroc, cu o firmã americanã, pentru care partenerii de peste Ocean vor asigura finanþarea, iar CJ Timiº ar urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura. Problema e cã mai mulþi consilieri locali susþin cã nu s-au lãmurit aspecte esenþiale legate

de acest parteneriat, care trebuiau clarificate înainte de a începe orice fel de investiþii.

Chiar ºi cu aceste obiecþii, CJ Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Rãmâne de vãzut peste câþiva ani cu ce se va alege nu doar MApN, ci chiar judeþul Timiº de pe urma acestui proiect, în care se vine cu un teren valoros, ce a aparþinut Armatei.

Consilierul judeþean PDL Georgeta Rus spune cã grupul de consilieri democrat-liberali a solicitat clarificãri, care nu au fost, însã, aduse. „Vroiam sã vedem în primul rând care va fi legãtura cu Casa de Asigurãri a viitorului spital, ca sã ºtim dacã va fi unul privat sau public-privat. Nu am fost lãmuriþi nici acum. S-au dat rãspunsuri evazive, gen «Lãsaþi, mai vedem, ne mai lãmurim.» Mi se pare normal ca într-un astfel de parteneriat ºi Consiliul Judeþean sã punã condiþiile sale”, mai spune Georgeta Rus.

51 de milioane de lei pentru judeþele afectate de inundaþii

Timiºul nu primeºte niciun leu dupã inundaþii, deºi are pagube de peste trei milioane de lei Timiºul a fost din nou uitat la împãrþirea banilor pentru reabilitãrile necesare în urma inundaþiilor din aceastã varã.

Deºi Timiºul are pagube de peste trei milioane de lei, nu primeºte nici mãcar un lei din Fondul de rezervã bugetarã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Vestul þãrii nu existã în planul de alocãri bugetare

“Se plãtesc poliþie în rãzboaie politice personale, din care au de suferit cetãþenii” Consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu spune cã era de aºteptat ca, în actualul context, Timiºul sã nu primeascã niciun leu de la buget, din fon-

Foto TIMPOLIS

Zilele trecute a fost publicatã în Monitorul Oficial H.G. 667, prin care se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale produse de inundaþii în perioada aprilie - iulie 2014.

Timiºul este ignorat, suma de 51 de milioane de lei fiind împãrþitã între judeþele Argeº, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman ºi Vâlcea. Astfel, în Argeº au fost alocate 12 milioane de lei, în Gorj, tot 12 milioane, în Prahova, 3,7 milioane de lei, în Olt, ºase milioane de lei, în Teleorman, tot ºase milioane, iar în Vâlcea, 12 milioane de lei. Guvernul pare

sã fi uitat cã pagubele produse de inundaþii în Timiº au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei ºi cã în Gãtaia sinistraþii sunt nevoiþi sã locuiascã în construcþii modulare trimise iniþial în judeþul Dolj, deºi acolo existau deja destule locuinþe temporare pentru sinistraþi.

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Banat, inundaþiile au produs pagube însemnate în Timiº – imobile ºi anexe distruse, strãzi ºi podeþe afectate, recolte compromise ºi drumuri judeþene sparte de ape în zonele localitãþilor Gãtaia, Denta, Jamu Mare ºi Moraviþa.

Prefectura Timiº a trimis cãtre Guvern evaluarea pagubelor produse în Timiº de inundaþii, cu “rugãmintea” ca ºi judeþul sã primeascã bani pentru reabilitãri, însã pânã acum nu a primit niciun rãspuns.

“Rugãmintea” Prefecturii, adresatã Guvernului, de a-i fi viraþi bani pentru localitãþile afectate de inundaþii, a rãmas fãrã ecou dul de rezervã al Guvernului. “În general, în Timiº nu au venit bani nici mãcar pentru obiectivele promise de ani de zile – completarea inelului de centurã a Timiºoarei, investiþii în spitale ºi aºa mai departe. Timiºul se pare cã a ajuns oaia neagrã a Guvernului, când este vorba de alocãri bugetare. Probabil cã se doreºte ca o parte din conducãtorii judeþului sã iasã prost în faþa ale-

gãtorilor. Se plãtesc poliþie în rãzboaie politice personale, de partid, din care au de suferit cetãþenii. Ce reprezentare ºi ce influenþã avem noi în actualul Guvern?”

Consilierul judeþean mai spune cã s-a ajuns la situaþia ca Aradul sã primeascã mai mulþi bani ca Timiºul pentru investiþii, în condiþiile în care conducerea Consiliului Judeþean este de o

cu totul altã culoare politicã. “Ce folos cã avem reprezentanþi ai USL în fruntea judeþului ? Nu s-a fãcut absolut nimic în toþi aceºti ani. Maºini de transport ºcolar s-au promis 17, s-au primit douã. S-au promis ambulanþe noi, în condiþiile în care parcul auto al Serviciului de ambulanþã este învechit, dar nu s-a primit absolut nimic”, susþine consilierul judeþean democrat-liberal.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

21 - 24 august 2014

Terenuri fãrã acte ºi case-fantomã în patrimoniul Primãriei Curtea de Conturi îi pune, de ani de zile, în vedere Primãriei Timiºoara sã-ºi facã ordine în propriul patrimoniu, sã intabuleze terenurile care, scriptic, sunt ale nimãnui ºi sã lãmureascã situaþia unor construcþii fãrã acte ºi autorizaþie care au rãsãrit pe terenurile Primãriei. În ciuda acestor recomandãri, în patrimoniul Primãriei continuã sã existe zone problemã, precum cea de la Stadionul „Dan Pãltiniºanu”, unde nimeni nu pare sã mai descurce situaþia cadastralã.

acest mod un prejudiciu de peste 200.000 de euro bugetului Primãriei Timiºoara”, precizau reprezentanþii Biroului de Comunicare al DNA. Dupã scandalul iniþial, nu s-a mai auzit nimic în acest sens de la DNA, iar lucrurile au rãmas sã se reglementeze la nivel de instanþã.

Clãdiri-fantomã în baze sportive

situaþiei juridice a bazelor sportive, a terenului aferent bazinului de înot olimpic, a cãilor de acces ºi zonelor verzi. În 2009, un scandal monstru ºi o posibilã anchetã a DNA însoþeau “revelaþia” legatã de faptul cã Primãria a închiriat ani buni o suprafaþã de 15.000 de metri pãtraþi din zona stadionului, pentru o bazã de agrement, percepând chirie doar pentru o micã parte din aceastã suprafaþã. Conform informaþiilor vehiculate atunci, Municipalitatea a perceput în prima fazã 2.500 de lei pe lunã, apoi 5.000, pentru ceea ce era un spaþiu imens. Ancheta DNA a început în urma unui control fiscal care a scos la ivealã cã, de la închiriere ºi pânã acum, s-au folosit cei 15.000 de metri pãtraþi ai Primãriei, dar au fost plãtiþi doar 3.200 de metri pãtraþi.

Terenul „Baza sportivã ºi de agre-

ment situatã în Timiºoara - zona Stadion” a fost închiriat în aprilie 2003 prin licitaþie publicã. Perioada de închiriere a fost de un an, iar în decembrie 2003 Municipalitatea a prelungit contractul, cu obligaþia realizãrii unor investiþii. În urma controlului fiscal, procurorii anticorupþie de la Serviciul Teritorial Timiºoara au deschis o anchetã la Primãrie, iar în cadrul cercetãrilor s-a constatat cã chiria plãtitã a fost doar pentru 3.200 de metri pãtraþi.

Procurorii anticorupþie au început urmãrirea penalã împotriva funcþionarilor implicaþi în acest caz. „Sunt funcþionari care, cu ºtiinþã, ºi-au încãlcat atribuþiile de serviciu, în vederea obþinerii de cãtre o societate comercialã a unor foloase de naturã patrimonialã, prin utilizarea unei suprafeþe de teren mai mari decât cea menþionatã într-un contract de închiriere, cauzând în

Zona de agrement de la Stadion nu este singura în care au existat revelaþii în urma recentelor încercãri de inventariere ºi clarificare a statului terenurilor ºi imobilelor. De exemplu, reprezentanþii Municipalitãþii spun cã „au fost constatate bunuri neevidenþiate scriptic în evidenþa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timiºoara. O parte dintre acestea au un mare grad de degradare ºi nu se cunoaºte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenþa analiticã fãrã valoare, urmând a se clarifica de cãtre Biroul de Evidenþã a Patrimoniului situaþia juridicã ºi patrimonialã, precum ºi procedura de evaluare a acestora, în funcþie de cele constatate”.

Clarificarea acestor situaþii ciudate ºi încurcate, legate de patrimoniul municipiului, este cu atât mai dificilã cu cât ºtrandul este concesionat încã din 2004, cu un contract de concesionare cu termen de valabilitate pe o duratã de 30 de ani, adicã pânã în 2034.

La Baza Sportivã Dacia, lucrurile sunt ºi mai încurcate, având în vedere cã, potrivit chiar afirmaþiilor reprezentanþilor Primãriei, „baza este evidenþiatã fãrã valoare de inventar, iar construcþiile existente sunt construite fãrã autorizaþie ºi se aflã într-un grad avansat de degradare.” ªi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de „revelaþii”, în sensul cã „s-a identificat în teren o cãsuþã administrativã, aflatã în spatele clãdirii Sãlii Polivalente Olimpia, în suprafaþã de 80 de metri pãtraþi, formatã din douã birouri, un oficiu ºi un grup sanitar.

Aceastã clãdire a aparþinut fostului abator ºi nu se gãseºte în cartea funciarã, fiind construitã fãrã proiect ºi autorizaþie de construcþie”, se aratã în procesul verbal al Primãriei.

late, ºi în aceastã situaþie nu e una sau douã strãzi, ci câteva zeci. Conform mai multor consilieri locali, în mod normal, intabulãrile trebuiau fãcute în timp de cãtre Direcþia de Patrimoniu, existând o obligativitate în acest sens care a fost ignoratã.

Consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu afirmã cã problema patrimoniului este veche ºi continuã sã aibã multe neclaritãþi. „Probabil cã se vor schimba multe lucruri atunci când se vor inventaria exact clãdirile ºi terenurile deþinute de Municipalitate.

Dar nimeni nu poate spune cu exactitate în momentul de faþã care este întregul patrimoniu al municipiului. Se ºtie, eventual, doar pe bucãþi care e situaþia realã. ªi cred cã a existat ºi interes ca o parte din patrimoniu Primãriei sã nu fie administrat în condiþii de

Nicolae Robu transparenþã. Menþinându-se o stare de incertitudine, s-au putut dat informaþii în mod preferenþial, cãtre cei intere-

ªtefan Constantin Sandu saþi, ºi de aceastã stare de incertitudine s-a profitat destul de mult de-a lungul anilor”, mai spune ªtefan Sandu.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Situaþie greu de descâlcit La ultimul inventar al patrimoniului public al Primãriei, zone cu un istoric cadastral mai mult decât complicat, cum e ºi cazul terenurilor din jurul Stadionului „Dan Pãltiniºanu” au intrat la categoria „rãmâne sã vedem.”

Deocamdatã, Primãria a stabilit cã zona de agrement Stadion face parte din domeniul public, ºi cam atât. „Pentru acest obiectiv, existã mai multe litigii pe rolul instanþelor de judecatã.

Se vor identifica numãrul topografic ºi situaþia cadastralã pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaþii cu Altã Destinaþie, urmãrirea ºi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acþiunilor”, spun reprezentanþii Municipalitãþii.

Cu alte cuvinte, deocamdatã, situaþia nu poate fi lãmuritã ºi nu se ºtie când ar exista ºanse sã se clarifice, din punct de vedere cadastral. Însã menþinerea actualei situaþii, plinã de ambiguitãþi, nu poate decât sã avantajeze eventualii specualtori imobiliari interesaþi sã punã mâna pe imobile ºi terenuri ale Primãriei.

Conform unui proiect publicat în februarie, Municipalitatea timiºoreanã doreºte abia acum sã demareze procedura de evidenþiere a sectorului cadastral al zonei Stadion, cuprinse între Stadionul „Dan Pãltiniºanu” - str. Prof. dr. Aurel Pãunescu - str. Podeanu strada Cerna ºi b-dul Iosif Bulbuca. În acest proiect, Primãria recu-

În zona Stadionului „Dan Pãltiniºanu”, nimeni nu pare sã mai descurce situaþia cadastralã... noaºte cã situaþia terenurilor din zonã este neclarã din punct de vedere al documentaþiei cadastrale. „Prin acest proces se pune de acord situaþia realã din teren cu planul de carte funciarã existent, fiind o operaþiune de actualizare a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apãrute ulterior întocmirii iniþiale a planului”, spun specialiºtii administraþiei locale. Aceºtia susþin cã o nouã evidenþiere cadastralã a zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 - 2014, nu se reuºeºte identificarea parcelelor. „Prin reambulare se va renumerota întreaga zonã, numerele topografice vechi se sisteazã, fiecare imobil urmând sã primeascã un numãr topografic/cadastral nou”. Primãria mai þine sã precizeze, în acelaºi context, cã tot acest proiect se impune ºi pentru reglementarea

Patrimoniu problematic În ultimii ani, conducerea Primãriei Timiºoara a avut tot felul de revelaþii legate de patrimoniul deþinut, descoperind terenuri ºi clãdiri pe suprafeþe mari care de drept ar fi trebuit sã fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimãnui, pentru cã nu apar cu niciun proprietar la cartea funciarã. Unii consilieri locali susþineau în context cã funcþionari din Primãrie ºtiau de multã vreme de aceste proprietãþi, dar le þineau ascunse, pentru a rezolva preferenþial anumite cazuri de revendicare.

Problema lipsei intabulãrilor ºi a unei evaluãri corecte ºi actualizate a clãdirilor nu este, însã, nouã la Timiºoara, de ani de zile constatându-se, cu ocazia auditurilor, cã Primãria Timiºoara nu deþine o situaþie corectã ºi realã a imobilelor din patrimoniul sãu.

De altfel, primarul Timiºoarei, Nico-

lae Robu, declara anul trecut cã Municipalitatea se aflã încã în faza identificãrii terenurilor ºi clarificãrii statutului lor juridic, deoarece nu a existat o situaþie clarã a patrimoniului Primãriei: „Noi tot mai descoperim imobile, clãdiri ºi terenuri ale Primãriei, care sunt ale noastre, dar nu sunt intabulate”.

Situaþia aceasta a fost confirmatã de date oficiale ale Municipalitãþii, din care reiese cã Primãria Timiºoarei ºi-a intabulat recent peste 3.000 de terenuri din cele aproape 5.000 pe care le-a identificat cã-i aparþin. Conform oficialilor Municipalitãþii, proprietãþile care nu sunt intabulate se aflã în tot oraºul, dar ºi în zona în care urmeazã sã se construiascã inelele rutiere aferente centurii oraºului. S-au descoperit strãzi întregi care nu sunt intabu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

cazuisticã

21 - 24 august 2014

5

Contrabanda cu þigarete a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani Producãtorii de tutun cer legi mai clare În opinia celor trei producãtori de tutun, în vederea reducerii pieþei negre este necesarã, pe lângã reglementarea unitarã, pe criteriu cantitativ, a infracþiunilor de evaziune fiscalã ºi de contrabandã cu þigarete, clarificarea situaþiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria ºi Bulgaria, precum ºi stabilirea unor atribuþii specifice pentru Poliþia Loca-

Piaþa neagrã a þigaretelor a crescut accelerat în iulie, ajungând la 17% din totalul pieþei, faþã de 16,1%, în mai, ºi circa 14%, la finele anului trecut. Pragul atins acum este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, conform datelor companiei de cercetare Novel Research. oana.dima@timpolis.ro

Director JTI România: “Indexarea arbitrarã a cursului de schimb la care se plãteºte acciza a adus pierderi la bugetul de stat” Este vorba despre o creºte„ re (...) de aproape un punct procentual, comparativ cu luna mai, cea mai importantã înregistratã în perioada ianuarie - iulie 2014.

Datele companiei de cercetare Novel aratã de altfel ºi alte recorduri în ce priveºte piaþa neagrã: cel mai ridicat nivel din martie 2011 ºi o creºtere continuã timp de mai mult de o jumãtate de an.

Toate acestea în condiþiile în care autoritãþile competente au depus eforturi susþinute pentru combaterea comerþului ilegal cu þigarete. Este evident, aºadar, cã pentru reducerea pieþei negre instituþiile statului trebuie sã acþioneze concertat ºi coerent, iar factorii de decizie sã ia în calcul consecinþele pe termen mediu ºi lung ale unor politici fiscale gândite pe termen scurt”, a declarat, citat de Mediafax, Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs al producãto-

rului BAT România.

El aratã cã indexarea artificialã a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei ºi majorarea anualã, din aprilie, au determinat creºterea diferenþei de preþ dintre produsele legale ºi cele de pe piaþa neagrã. Totodatã, aceastã majorare de aproape un punct procentual înseamnã circa 30 de milioane de euro pierderi anualizate la bugetul de stat, sumã la care se adaugã resursele suplimentare pe care autoritãþile trebuie sã le aloce pentru combaterea contrabandei. „Piaþa neagrã se amplificã într-un ritm nemaîntâlnit în ultimii ani. Impactul ni se pare cu atât mai semnificativ cu cât de la începutul anului ºi pânã acum veniturile la bugetul de stat provenite din acciza la produsele din tutun s-au erodat constant. Accizele plãtite de industria tutunului reprezentau peste 40% din totalul veniturilor din acccize la buget în 2013. Considerãm cã este momentul ca eforturile autoritãþilor de pânã acum sã fie încadrate într-o strategie pe termen mediu armonizatã cu prevederi fiscale corespunzatoare, precum ºi cu obiective clare pentru reducerea comerþului ilicit cu þigarete”, spune ºi Sorana Mantho, director corporate affairs al Philip Morris România ºi Bulgaria.

La rândul sãu Gilda Lazãr, director corporate affairs & communications al JTI Romania, Moldova ºi Bulgaria, afirmã cã rezultatele studiului Novel confirmã avertismentele lansate de producãtori încã de la finele anului trecut: „Ignorarea prevederilor directivei privind taxarea la tutun, prin indexarea arbitrarã a cursului de schimb la care se plãteºte acciza, nu a adus bani mai mulþi, ci pierderi la bugetul de stat. ªi aceasta, într-un an electo-

lã ºi Jandarmerie, întrucât comerþul ilegal cu þigarete se desfãºoarã în zona de competenþã a acestora, în pieþe, oboare, staþii de metrou.

Marii producãtori de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeanã pentru combaterea comerþului ilegal cu produse din tutun ºi susþin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acor-

duri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu þigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, dupã companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe ºi contribuþii.

ral. Dat fiind ritmul accelerat de creºtere a pieþei negre, autoritãþile competente în combaterea contrabandei sunt nevoite sã depuna eforturi suplimentare, pentru reducerea comerþului ilegal cu þigarete, eforturi sprijinite ºi de companiile de tutun”.

Nord-estul þãrii, zona cea mai afectatã de contrabanda cu þigãri Gilda Lazãr a arãtat cã, în perioada mai - iulie, în urma unei campanii de conºtientizare desfãºuratã de autoritãþi ºi companie în ºase judeþe din nord-estul þãrii, în aceastã regiune, de altfel cea mai afectatã de piaþa neagrã, s-a înregistrat o scãdere importantã a pieþei negre comparativ cu restul zonelor þãrii, unde au fost notate creºteri.

Potrivit Novel, regiunea Nord-Est continuã sã fie cea mai afectatã de comerþul ilegal cu þigarete, deºi a scãzut, în iulie, cu 7,8 puncte procentuale, pânã la 34%. Creºteri semnificative s-au înregistrat în Bucureºti (plus 3,1 puncte procentuale, pânã la 15,8%) ºi în Vest (plus 3 puncte procentuale pânã la 26,1%). „Din punct de vedere al provenienþei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele «Cheap Whites» continuã sã deþinã cea mai mare pondere din piaþa neagrã, aflându-se în creºtere faþã de luna mai (plus 11,2 puncte procentuale pânã la 50,6%.).

Produsele cu timbru de Ucraina ºi Moldova continuã sã deþinã ponderi importante (16,4%, respectiv 20,8%), deºi se aflã în scãdere faþã de luna mai”, a precizat Marian Marcu, directorul Novel Research.

Þigãrile Jin Ling, în topul produselor de contrabandã ºi contrafãcute intrate anul trecut în România Potrivit unui studiu recent al firmei de consultanþã KPMG, intrãrile de þigarete pe piaþa româneascã au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de þigarete. Avansul a fost alimentat în principal de þigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de dutyfree, care au înregistrat o creºtere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde þigarete. Diferenþele de preþuri dintre România ºi þãrile vecine care nu sunt membre UE sunt ridicate, pieþele mai ieftine precum Republica Moldova, Ucraina ºi Serbia reprezentând principala sursã de importuri.

Cea mai importantã sursã externã este Republica Moldova, în scãdere însã cu 20% faþã de 2012, la 760 de milioane de þigarete. ªi intrãrile legale de þigarete din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la 70 de milioane de þigarete. Þigaretele de contrabandã ºi contrafãcute din Repu-

blica Moldova ºi Serbia sunt ºi ele în declin în România, fiind înlocuite de þigaretele ieftine fabricate pentru a fi traficate cu însemne de duty-free sau altele. Mai puþin de 1% din þigaretele intrate în România din Republica Moldova ºi Serbia sunt legale, restul fiind produse de contrabandã.

Ucraina este, însã, sursa pentru cea mai mare parte a þigaretelor contrafãcute intrate anul trecut în România, circa 90% din totalul de 470 de milioane de þigarete pe acest

segment. Þigaretele contrafãcute reprezintã 16% din totalul consumului ilegal din România (de þigarete contrafãcute ºi de contrabandã).

Potrivit aceluiaºi studiu, þigaretele Jin Ling au cea mai mare pondere în volumul de produse de contrabandã ºi contrafãcute intrate anul trecut în România, cu 630 de milioane de þigarete, urmate de Winston – 460 de milioane, Marble – 230 de milioane, Pall Mall ºi Ashima – ambele cu câte 200 de milioane de þigarete.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

21 - 24 august 2014

Protecþia Internã din MAI, o structurã cu activitate secretizatã l Deºi “miopia”, realã sau mimatã, a acesteia

duce la vulnerabilizarea Internelor

De jure, la nivelul MAI, trebuia sã fi fost cunoscutã “afacerea Duicu” ºi rolul jucat aici de DIPI, o structurã care, potrivit legii, are obligaþia sã previnã actele de corupþie ºi de crimã organizatã în care angajaþi ai ministerului ar putea fi atraºi ori pe care aceºtia le-ar putea proteja ºi dezvolta. De facto, însã, nu se ºtie ce a fost cunoscut ºi ce nu din acest scandal, care duce pânã la Palatul Victoria. oana.dima@timpolis.ro

De jure, trebuia sã fi fost cunoscutã “afacerea Duicu” Deºi în dosarul de corupþie “Duicu” apar numele ºefului Poliþiei Române, chestorul Petre Tobã, al unui chestor de la vârful Ministerului Afacerilor Interne, Doru Dumitrescu, ºi al unui ºef de Poliþie judeþeanã, cu pretenþii de urcare în ierarhie, comisarul-ºef Petru Ponea, nu am vãzut, pe acest subiect, vreo luare de poziþie oficialã la adresa Departamentului de Informaþii ºi Protecþie Internã. Nici din partea MAI, nici a premierului Victor Ponta. Deºi, DIPI este o structurã care are obligaþia sã asigure protecþia cadrelor MAI, sã previnã actele de corupþie ºi de crimã organizatã în care angajaþi ai ministerului ar putea fi atraºi ori pe care aceºtia lear putea proteja ºi dezvolta. Potrivit atribuþiunilor de serviciu, DIPI este structura care “desfãºoarã activitãþi de informaþii ºi protecþie internã, în vederea asigurãrii ordinii publice, prevenirii ºi combaterii ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale privind misiunile, personalul ºi informaþiile clasificate în cadrul ministerului”. Deci, ar fi trebuit sã ºtie. ªi sã acþioneze pentru a preveni.

Din acest motiv, am trimis pe

adresa ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, o adresã, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaþii publice, prin intermediu cãreia adresam câteva întrebãri: 1. A ºtiut DIPI despre întâlnirile ºi discuþiile – derulate pe parcursul a cel puþin trei luni, dupã cum rezultã din rechizitoriul DNA – dintre preºedintele CJ Mehedinþi, Adrian Duicu, ºi cadre de la vârful MAI, respectiv al IGPR sau cadre care aspirau la poziþii înalte în MAI? 2. Dat fiind cã DIPI este o structurã care, potrivit atribuþiunilor de serviciu, are obligaþia sã previnã actele de corupþie, de crimã organizatã în care angajaþi ai ministerului ar putea fi atraºi ori pe care aceºtia lear putea proteja ºi dezvolta, ce mãsuri a luat pentru a nu se ajunge aici, în “scandalul Duicu”?

3. Ce mãsuri trebuia sã fi luat ºi nu a luat?

4. A fost înºtiinþatã conducerea MAI despre aceste fapte care apar în rechizitoriul DNA? 5. Dacã rãspunsul este afirmativ, ce mãsuri aþi luat?

6. Dacã rãspunsul este negativ, ce mãsuri aþi luat faþã de conducerea DIPI sau faþã de ofiþeri ai acestui departament, imediat dupã izbucnirea acesstui scandal?

De facto, nu se ºtie ce a fost cunoscut ºi ce nu din “afacerea Duicu” Ce comunicã, însã, MAI în urma întrebãrilor TIMPOLIS? Nimic concret. În treisferturi din rãspunsul pe care ni l-a trimis vorbeºte de spre atribuþiile ce-i revin, de jure, acestui departament – informaþii afiºate pe site-ul oficial al instituþiei ºi pe care, de altfel, nu le-am solicitat. Mai puþin, însã, despre ce s-a fãcut de facto, în baza lor. “Departamentul de Informa-

de 24 de ani un reper al cetãþii

O destituire fãrã legãturã cu scandalul Duicu

Adrian Duicu þii ºi Protecþie Internã este structura specializatã a Ministerului Afacerilor Interne care desfãºoarã activitãþi specifice, în vederea asigurãrii ordinii publice, prevenirii ºi combaterii riscurilor ºi ameninþãrilor la adresa siguranþei naþionale privind misiunile, personalul, patrimoniul ºi informaþiile clasificate în cadrul Ministerului.

Activitatea DIPI se desfãºoarã pe baza principiilor legalitãþii, echidistanþei ºi responsabilitãþii, potrivit competenþelor, fiind transmise beneficiarilor legali note de informare, cu respectarea cadrului legal ºi a principiului nevoii de a cunoaºte, în scopul fundamentãrii unor decizii ºi mãsuri legale”, ne comunicã responsabilul de informarea publicã din MAI, Gabriel Mitroiu. Care continuã: “În exercitarea atribuþiilor ce îi revin, conform dispoziþiilor legale în vigoare, ori de câte ori personalul instituþiei ia cunoºtinþã despre fapte care vizeazã încãlcarea normelor legale, are obligaþia sã transmitã, în cel mai scurt timp, datele ºi informaþiile structurilor abilitate de aplicare a legii, în vederea dispunerii mãsurilor legale

necesare”.

La finalul adresei ne transmite, însã, cã informaþiile solicitate de noi nu sunt, de fapt, publice: “Precizãm cã detalii cu privire la note de informaþii furnizate nu pot fi furnizate, aceste date fiind exceptate de la liberul acces al cetãþenilor, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea 544 din 2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”.

Totuºi, aruncarea într-un scandal de corupþie de anvergurã a MAI ºi a Poliþiei Române – instituþii ce fac parte din sistemul de securitate naþionalã – le decredibilizeazã ºi, astfel, le vulnerabilizeazã. Iar cineva ar trebui sã-ºi asume responsabilitatea pentru riscurile pe care le implicã vulnerabilizarea unor instituþii de o asemenea importanþã. Nu se ºtie, însã, dacã cineva rãspunde în vreun fel. Iar “cazul Duicu” e doar unul dintre scandalurile de corupþie care au zguduit, în ultimii ani, MAI. Care, însã, aºa cum am mai spusm nu au avut niciun fel de urmãri la nivelul acestei structuri.

La sfârºitul lunii iulie, ºeful DIPI, Gelu Oltean, a fost eliberat din funcþie de premierul Victor Ponta. Fãrã legãturã, însã, cu traficul de influenþã fãcut de Adrian Duicu, caz în care, aratã stenogramele DNA, discuþiile ar fi fost purtate din Biroul premierului Victor Ponta.

Potrivit unor surse Hotnews.ro, Gelu Oltean ar fi implicat in dosarele Uioreanu si Isãila. Acesta, mai scria Hotnwes, negocia cu fostul preºedinte al CJ Cluj, liberalul Horia Uioreanu – trimis, între timp, în judecatã pentru corupþie –, numirea unor ºefi de poliþie din Cluj. În celãllat caz, al senatorului PSD Marius Isãilã – trimis în judecatã de DNA pentru corupþie, – acesta se întâlnea cu Gelu Oltean pentru a afla dacã este monitorizat.

Comisarul-ºef Gelu Oltean – care conducea serviciul secret al MAI din aprilie 2012 – a fost reconfirmat de premierul Victor Ponta în funcþia de director general al DIPI din MAI. La sfârºitul anului trecut, Guvernul a decis ca Direcþia Generalã de Informaþii ºi Protecþie Internã sã fie reorganizatã ca departament în cadrul MAI ºi sã fie coordonatã de un secretar de stat numit ºi eliberat din funcþie prin decizie a premierului, ºi nu prin ordin al ministrului de resort, ca pânã în prezent.

Gelu Oltean

actualitate

21 - 24 august 2014

7

Primãria îi solicitã proprietarului Cazarmei “U” reabilitarea clãdirii lãsate în paraginã Conducerea Primãriei Timiºoara solicitã un nou plan pentru reabilitarea Cazarmei “U”, din Piaþa Mãrãºti, considerând cã aspectul actual al imobilului este de naturã sã afecteze negativ imaginea oraºului. Cu toate acestea, povestea Cazarmei “U” nu este una prea onorantã nici pentru Primãriei, existând consilieri locali care susþin cã nu se ºtie ce s-a întâmplat cu banii încasaþi de Primãrie din vânzarea acestui imobil. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Executivul Primãriei Timiºoara vrea ca actualii proprietari ai Cazarmei U, din Piaþa Mãrãºti, sã reabiliteze cât mai repede aceastã clãdire istoricã reprezentativã pentru Timiºoara. Proiectul iniþial, depus în urmã cu patru ani, a fost respins de oficialii Primãriei Timiºoara, ºi clãdirea a continuat sã se degradeze, continuând sã fie adãpost pentru oameni ai strãzii.

Viceprimarul Traian Stoia susþine cã lucrurile nu pot continua în acest fel ºi someazã proprietarul imobilului sã vinã cu un nou proiect. “A avut autorizaþie pentru decaparea tencuielii exterioare. De aici, însã, pânã la a arãta civilizat, drumul e foarte lung. Urmeazã sã luãm legãtura cu proprietarul, care fie trebuie sã facã un proiect pentru a îmbunãtãþi imaginea construcþiei, fie vor trebui aplicate prevederile legale.

E vorba de o clãdire istoricã, importantã pentru oraº, ºi zona trebuieºte asanatã”, a declarat Traian Stoia.

Acesta avertizeazã cã, în cazul în care deþinãtorii imobilului nu se vor conforma, Primãria Timiºoara va aplica amenzi peste amenzi pânã când imobilul va fi restaurat. Pânã acolo, însã, este luatã în calcul ºi o variant amiabilã: „Vom putea sã sprijinim proprietarul pentru avizarea unui proiect valabil, care þine cont de valoarea de monument istoric al acestui spaþiu”. Rãmâne de vãzut ce efecte vor avea aceste declaraþii.

TIMPOLIS a încercat sã obþinã

Foto TIMPOLIS

Se doreºte o altã variantã de renovare

Cazarma “U” un punct de vedere de la actualul proprietar al imobilului, Mioara Simcelescu. Aceasta, însã, nu a putut fi contactatã.

Proprietarul Cazarmei “U”: “Traian Stoia este viceprimarul «frânã», cu interese obscure” Întrebatã despre aceastã solicitare a Primãriei, Mioara Simcelescu, proprietarul Cazarmei “U”, s-a arãtat foarte revoltatã de declaraþia viceprimarului Stoia: “Domnul Stoia este o persoanã distructivã, care dezinformeazã ºi minte comunitatea printr-un stil caracteristic, deja cunoscut în comunitatea localã.”

Mioara Simcelescu mai spune cã imobilul a fost salubrizat ºi au fost fãcute dezinsecþii, deoarece Primãria i l-a vândut “cu un morman de gunoaie ºi pe multe milioane de euro”.

Mioara Simcelescu declarã cã societatea pe care o conduce are un

nou proiect, finalizat de la începutul lunii ianuarie, doar cã aºteaptã sprijin din partea Primãriei, cu care este în discuþii pentru a-l începe, ºi anume, sã aloce un teren pentru parcarea Cazãrmii: “Eu am avut anul acesta întrevederi cu domnul primar Nicolae Robu ºi cu domnul city-manager Sorin Drãgoi, cât ºi discuþii telefonice lunar pe tema acestui proiect, pe tema alocãrii unui spaþiu destinat parcãrii, parcare fãrã de care construcþia nu poate demara.” Proprietara Cazarmei “U” afirmã cã nu a putut demara proiectul în primãvarã din cauza viceprimarului social-democrat care, în mai 2012, printr-o ºedinþã extraordinarã a Consiliului Local, “a blocat ºase locaþii centrale de parcare pentru interesul sãu privat ºi de grup. În curând, se fac trei ani de când a blocat toate parcãrile din centrul oraºului, atribuindu-le unei singure societãþi la care are interese ºi care nu a fost capabilã sã facã nici mãcar o parcare.” Ea îl mai acuzã pe Traian Stoia cã “ a fãcut un troc la vremea respectivã, ca sã voteze hotãrârea de Consiliu de cumpãþrare a terenurilor din zona Braytim, pe vremea aceea fiind consilier. Când a

ajuns viceprimar, a blocat ºi proiectul de vânzare a terenurilor care sunt concesionate de cãtre proprietarii Braytim. Acesta este viceprimarul «frânã», cu interese obscure: un dezinformator ºi un mincinos”.

Mioara Simcelescu mai spune cã Traian Stoia nu cunoaºte aceste aspect, deoarece “nu reprezintã Primãria, dânsul reprezintã interesul sãu privat ºi al unui grup de interese din Timiºoara. Uitaþi-vã ce maºina conduce, cea a Bega Group ! Un viceprimar, funcþionar public, conduce o maºinã a unei societãþi private. L-aº întreba ce lege îi permite acest lucru?”

Proprietarul acuza acte de hãrþuire din partea Primãriei Anul trecut, dupã ce tot viceprimarul Traian Stoia declara cã proprietara Cazarmei U, din zona Pieþei Mãrãºti, nu a putut fi amendatã pentru neîngrijirea acestei clãdiri de patrimoniu, ºi asta pentru cã “primarul a interzis Poliþiei Locale sã facã acest lucru”,

Mioara Simcelescu reclama cã este þinta unor acte de abuz ºi hãrþuire din partea viceprimarului social-democrat.

Aceasta afirma cã Traian Stoia i-a trimis în mod repetat poliþiºti locali sã-i aducã somaþii. Notificãri pe care a refuzat sã le primeascã, însã, invocând abuzul ºi hãrþuirea la care a fost supusã prin primirea unor astfel de adrese cu o frecvenþã bisãptãmânalã. Aceasta, în condiþiile în care tocmai se lucra la autorizaþie pentru decapare, solicitând în context ºi aºteptând eliberarea autorizaþiei necesare de la Direcþia de Patrimoniu. Mioara Simcelescu a mai declarat atunci cã nu a fost favorizatã de primarul Nicolae Robu ºi cã nu a solicitat nici telefonic, nici în cadrul vreunei întâlniri personale favoruri din partea edilului, despre care a apreciat cã „acþioneazã de bunã-credinþã” ºi cã „are o atitudine responsabilã ºi constructivã”.

Un fost ºef al Centrului Militar Judeþean vrea impozitare prohibitivã pentru clãdirile lãsate în paraginã Fost ºef al Centrului Militar Judeþean, actual secretar al Camerei Deputaþilor, parlamentarul Niculae Mircovici susþine cã felul în care aratã ºi azi Cazarma U, din Piaþa Mãrãºti, e o mostrã sugestivã a gestionãrii de cãtre Primãrie a spaþiilor primite de la MApN. “Eu cred cã ar trebui sã se aprobe la Primãrie o variantã de hotãrâre de consiliu local care sã introducã pentru clãdirile revendicare sau pentru cele obþinute prin alte mijloace, inclusiv cumpãrare, dar lãsate neutilizate sau într-o stare de degradare, un nivel de impozitare prohibitiv. Sã se facã impozite de trei - patru ori mai mari. În acest fel nu s-ar mai ajunge în situaþii de acest gen”, ne-a declarat deputatul Niculae Mircovici.

Argumentul folosit de Primãrie pentru preluarea de spaþii de la MApN a fost tocmai acela cã o parte din aceste clãdiri, nefiind folosite, nu sunt întreþinute corespunzãtor.

Terenuri ºi imobile, luate pe bandã rulantã de la MApN În ultimii ani, MApN a fost un soi de bancã funciarã pentru administraþia localã ºi judeþeanã, de la care s-au tot luat terenuri ºi imobile fãrã sã se dea ceva în schimb, TIMPOLIS i-a solicitat sã precizeze câte terenuri a cedat în anii 2011, 2012 ºi 2013 Consiliului Judeþean Timiº ºi Primãriei Timiºoara, pe ce suprafaþã ºi ce a primit în schimbul acestor terenuri cedate.

“MApN a transmis, în anul 2011, un imobil în totalitate ºi o parte dintr-un alt imobil, iar în perioada 2012 - 2013 nu a existat niciun act normativ de transmitere a unor imobile sau pãrþi de imobile cãtre autoritatea publicã sau judeþeanã”, ne-au transmis reprezentanþii MApN. Aceºtia au precizat, în ceea ce priveºte beneficiile obþinute în urma acestor cedãri, cã “Consiliul

Local al Municipiului Timiºoara se obligã sã transfere în domeniul public al Statului ºi în administrarea MApN, conform legii, 33 la sutã din numãrul de locuinþe realizate, dar nu mai puþin de 300 de unitãþi locative ºi terenul aferent acestora”. În acest caz este vorba despre un acord din 2010 dintre MApN ºi Primãria Timiºoara, prin care terenul ºi imobilele din incinta fostelor unitãþi militare de pe Calea Aradului ºi de pe strada Dimineþii (în total, peste ºapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinþe colective ANL, în trei ani de la preluarea imobilelor. Consiliul Local Timiºoara se obliga cu acea ocazie sã treacã în domeniul public al Statului ºi în administrarea MApN, un procent de 33% din

numãrul de locuinþe realizate ºi terenul aferent acestora. Primãria Timiºoara justifica acest transfer prin faptul cã se confruntã cu un numãr mare de solicitãri privind atribuirea de locuinþe, atât din partea familiilor evacuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinþe ANL, cât ºi a altor categorii de persoane, iar Timiºoara nu dispune de o locaþie, pentru a putea sã satisfacã astfel de cereri.

Deºi Municipalitatea invoca, astfel, o situaþie de urgenþã, presantã, pânã la urmã acest proiect a rãmas tot blocat, deºi anul trecut a expirat scadenþa termenului în care Primãria, atunci când a preluat terenurile de la MApN, a promis cã se va demara construcþia imobilelor ANL. ªi deoarece în ultimii doi ani Pri-

mãria Timiºoara a tot vorbit despre “iminenta” preluare a multor dintre imobilele deþinute în zona centralã de cãtre MApN, TIMPOLIS a solicitat oficialilor ministeriali sã precizeze cum vãd intenþia Primãriei Timiºoara de a prelua aproape toate spaþiile MApN din zona centralã a Timiºoarei (inclusiv, clãdirea Garnizoanei ºi a Centrului Militar, precum ºi Spitalul Militar).

Rãspunsul MApN este categoric: “Imobilele situate în zona centralã a municipiului Timiºoara (Comenduirea Garnizoanei, Centrul Militar Zonal, Spitalul Militar) sunt folosite de structuri ale MApN dislocate în Garnizoana Timiºoara ºi, prin urmare, nu se poate pune problema disponibilizãrii acestora în perspectivã”. Ca atare, Primãria poate sã-ºi ia adio de la orice intenþii de

a deveni proprietarã peste aceste spaþii.

Niculae Mircovici susþine cã Municipalitatea ar trebui sã-ºi gestioneze mai bine propriul patrimoniu, ºi sã uite de patrimoniul MApN din Timiºoara: “În fiecare municipiu s-a încercat ca, prin revendicãri ºi restituirii, imobilele sã revinã la proprietarii de drept. În Timiºoara, aceste imobile pe care ºi le doreºte Primãria sunt ale Armatei de pe vremea Mariei Tereza. Primãria ar trebui sã-ºi gestioneze mai bine propriile resurse ºi, decât sã facã cheltuieli exorbitante pentru chestiuni controversate, mai bine sã construiascã sau sã achiziþioneze imobile, dacã susþine cã are nevoie de spaþii în zona centralã a oraºului. Nu e o rezolvare sã iei de la alþii un lucru care nu este al tãu”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

21 - 24 august 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

21 - 24 august 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

21 - 24 august 2014

Declin demografic accentuat România a înregistrat, în luna iunie, un spor natural negativ de 3.186 persoane, decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii, la fel ca în luna mai 2014, dar ºi faþã de aceeaºi perioadã din 2013, conform Institutului Naþional de Statisticã. Estimãri bazate pe evoluþiile demografice de pânã în prezent, realizate de cãtre Institutul European de Statisticã Eurostat, aratã cã populaþia României va scãdea puternic în urmãtorii 50 de ani, noi având deja în prezent unul dintre cele mai acute declinuri demografice din tot spaþiul european.

grafice din tot spaþiul european. “Din pãcate, nu se observã niciun plan efectiv de contracarare a declinului demografic, prin stimularea creºterii natalitãþii. ªi fãrã mãsuri concrete, situaþia se va agrava, pe termen mediu ºi lung” estimeazã conf. dr. Ioan Pãºcuþã, ºeful Catedrei de Sociologie - Antropologie din cadrul Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest.

Migraþia internã atenueazã declinul în Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro Foto TIMPOLIS

Statistici îngrijorãtoare Conform datelor INS, în luna iunie s-a înregistrat naºterea a 16.098 de copii, cu 894 mai mulþi decât în luna mai, însã numãrul persoanelor ale cãror decese au fost înregistrate în iunie a fost de 19.284, cu 1.619 mai puþine decât în luna mai.

Sporul natural a fost negativ în iunie, de 3.186 persoane (decedaþii având un excedent faþã de nãscuþii-vii), la fel ca în luna mai (5.699 persoane).

Numãrul deceselor copiilor cu vârstã sub un an, înregistrate în luna iunie a fost de 141, în creºtere faþã de luna mai (137 decedaþi sub 1 an).

Pe de altã parte, la oficiile de stare civilã s-au înregistrat, tot în luna iunie, 10.054 cãsãtorii, cu 666 mai puþine

decât în luna mai, în timp ce prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunþat 2.201 divorþuri, cu 75 mai puþine decât în luna mai.

Comparativ cu iunie 2013, anul acesta, în acelaºi interval, numãrul nou-nãscuþilor a fost mai mic cu 495, iar numãrul persoanelor care au decedat a fost cu 550 mai mic. Sporul natural a fost negativ în iunie 2014 (-3.186 persoane), la fel ca în luna iunie 2013 (3.241 persoane). De asemenea, numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost cu doar doi mai mare decât în luna iunie 2013.

Totodatã, numãrul cãsãtoriilor a fost cu 2.102 mai mic decât în aceeaºi lunã din anul precedent, iar prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunþat cu 55 mai puþine divorþuri în luna iunie 2014 decât în luna iunie 2013.

Datele privind fenomenele demografice s-au obþinut prin prelucrarea informaþiilor cuprinse în buletinele statistice de nãscuþi-vii, decese, cãsãtorii ºi divorþuri întocmite de Primãriile municipale, orãºeneºti ºi comunale, odatã cu înregistrarea fenomenelor în actele de stare civilã. Statistica pentru anul 2013 este definitivã, în timp ce

pentru anul 2014 este provizorie.

Potrivit estimãrilor Eurostat, dacã actualul declin demografic continuã, populaþia României va scãdea la 19,8 milioane de persoane pânã în anul 2035, urmând apoi sã se reducã, pânã în 2060, la 17,3 milioane de locuitori.

Conform Eurostat, populaþia României ar putea scãdea cu 7,5% pânã în 2035, aceasta fiind a patra scãdere din spaþiul european, dupã cele înregistrate de Bulgaria (-15,3%), Letonia (-12,7%) ºi Lituania (-10,6%).

Dacã prognoza Eurostat se va dovedi a fi corectã, România va avea unul dintre cele mai grave declinuri demo-

Timiºul este un caz relativ atipic din punct de vedere al indicatorilor demografici, în primul rând din cauza migraþiei interne. Cu un centru universitar puternic, la Timiºoara, Timiºul reuºeºte sã atragã tineri din alte judeþe. Pe an, prin schimbarea domiciliului, în judeþ au venit 16.000 de persoane ºi au plecat 12.000, deci, ca urmare a migraþiei interne existã un plus de peste 4.000 de persoane. Dacã nu ar fi existat acest factor de creºtere, probabil cã ºi în Timiº s-ar fi înregistrat scãderi masive ale numãrului de locuitori.

Totuºi, faþã de numãrul de locuitori ai judeþului de dinainte de 1989, care ajunsese la 700.000, se înregistreazã ºi în Timiº o scãdere lentã, dar constantã a populaþiei. Timiºul are în prezent aproximativ 70 de locuitori pe kilometrul pãtrat, faþã de 80 de locuitori pe kilometrul pãtrat, în anii ’80. De asemenea, existã mai mult de 120.000 de persoane de peste 60 de ani, faþã de 110.000, câte erau în 1990.

44 de milioane de carduri în România l Chiar ºi aºa, comisioanele rãmân printre cele mai ridicate din Europa Numãrul de carduri emise în România a crescut cu aproape trei milioane în ultimul an, la 44 de milioane la finalul trimestrului doi din acest an. Dintre acestea, însã, doar 10,6 milioane sunt active, conform unor date publicate zilele trecute de BNR. Chiar ºi aºa, comisioanele aferente tranzacþiilor cu cardul rãmân printre cele mai mari din Europa. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Cardurile, o piaþã în creºtere Conform Bãncii Naþionale a României, retragerile de numerar continuã sã domine tranzacþiile cu cardul în România în trimestrul doi din acest an, atât ca numãr de operaþiuni (58,4 milioane de tranzacþii la ATM ºi 45,96 milioane de tranzacþii la POS), cât mai ales ca valoare a tranzacþiilor (30,2 miliarde de lei retrageri de la ATM ºi 5,64 miliarde de lei tranzacþii la POS). Totuºi, numãrul de tranzacþii la POS a crescut în ultimul an de la 39,19 milioane în trimestrul doi din 2013, la 45,96 milioane în trimestrul doi din acest an, în timp ce numãrul de retrageri de la bancomate a rãmas oarecum constant. Numãrul de bancomate a scãzut în ultimul an, de la 10.844 la finalul lunii iunie 2013 la 10.736 la 30 iunie 2014. În pofida acestei dezvoltãri, conform unei investigaþii sectoriale iniþiate de Consiliul Concurenþei pe piaþa

serviciilor de plãþi bancare, comisioanele interbancare aplicate în România la tranzacþiile cu carduri în sistemele VISA ºi MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa.

Conform investigaþiei Consiliului Concurenþei, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA ºi MasterCard este de 1% ºi respectiv 1,2%, în timp ce în þãri ca Belgia, Franþa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depãºeºte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip). Analiza realizatã de Consiliul Concurenþei aratã cã nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianþi cãtre bãncile acceptante este 1,78% ºi 2,4% din valoarea tranzacþiei. Astfel, comisionul interbancar perceput de bãncile din sistemul Visa ºi MasterCard influenþeazã, într-o proporþie însemnatã, nivelul comisioanelor de servicii percepute comercianþilor ºi, implicit, preþurile finale ale produselor ºi serviciilor.

Analiza profitabilitãþii efectuatã de Consiliul Concurenþei aratã cã rata medie a profitului înregistratã în activitatea de emitere de carduri a fost între 62,1% ºi 101,1% în ultimii ani, pentru jumãtate din bãncile intervievate. Totodatã, studiul relevã cã veniturile încasate de bãncile emitente din comisioanele interbancare reprezintã între 8,1% ºi 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.În condiþiile în care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre bãncile intervievate au înregistrat o profi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tabilitate între 49,0% ºi 79,0%. Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor rãmâne profitabilã, pentru un numãr semnificativ de emitenþi, chiar ºi în absenþa comisionului interbancar.

Pensii pe card, un cadou nesperat pentru bãnci Comisioanele percepute pe piaþa cardurilor reprezintã un subiect de interes cu atât mai mult cu cât premierul Victor Ponta a sugerat cã, dacã vor mai fi blocaje generate de even-

tuale greve ale lucrãtorilor poºtali, ar putea lua în calcul plata tuturor pensiilor prin sistemul bancar.

Astfel, piaþa cardurilor care oricum a luat avânt în ultima perioadã, ar aduce venituri foarte mari instituþiilor bancare, prin transformarea tuturor pensionarilor în posesori de cont bancar ºi card. Conform estimãrilor mediului bancar, piaþa cardurilor în România are un potenþial de peste 900 de milioane de euro. Aceste cifre trebuie raportate la numãrul total de pensionari din România, care este de 5,27 milioane persoane, dintre care 3,81 milioane se aflã în mediul rural. În Timiº sunt peste

157.000 de pensionari care, în varianta în care Guvernul chiar vrea sã treacã plata pensiilor în sistemul bancar, vor deveni cu toþii posesori de card ºi plãtitori de comisioane bancare. “În România se fac suficient de multe plãþi cu cardul, românii par sã fie tot mai deschiºi faþã de aceastã formã de platã. Cu toate acestea, mai degrabã numãrul de tranzacþii comerciale online rãmâne scãzut, poate ºi pentru cã nu existã un grad suficient de mare de încredere. Din pãcate, nici nu au existat preocupãri pentru creºterea gradului de încredere”, spune economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

economic

21 - 24 august 2014

11

Embargoul alimentar al Rusiei ar putea genera pierderi uriaºe pentru producãtorii români Vicepreºedintele Camerei Agricole Timiº: “Producãtorii români ar putea sã nu obþinã nici banii investiþi”

Pe fondul noilor tensiuni politice, stoparea de cãtre Rusia a importurilor de alimente din SUA ºi spaþiul european a dus la crearea unor stocuri uriaºe de fructe ºi legume, care urmeazã a fi distribuite pe pieþele europene, la preþuri extreme de mici, pentru a nu se pierde, prin caracterul perisabil al acestor mãrfuri. Din aceastã ecuaþie perdanþi sunt, din nou, producãtorii români, care sunt obligaþi sã-ºi vândã marfa la preþuri care nici nu acoperã investiþia fãcutã în utilaje ºi diverse lucrãri agricole. Lucru remarcat deja ºi în Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Perspective deloc liniºtitoare

din România în urma embargoului impus de Federaþia Rusã, iar în data de 12 august nota a fost trimisã oficial la Bruxelles.

Propunerea României vizeazã acoperirea pierderilor de venit suferite de producãtori, indiferent de forma de organizare. În funcþie de soluþia adoptatã de Comisie vom solicita ajutorul financiar, dar deocamdatã nu avem o evaluare a pagubelor”.

Uniunea Europeanã are, prin Politica Agricolã Comunã, un instrument de intervenþie, o rezervã de crizã, în valoare de 433 de milioane de euro prin care se poate veni în sprijinul producãtorilor europeni.

Producãtorii români de legume ºi fructe au cerut Ministerului Agriculturii sã notifice

Comisia Europeanã cu privire la pierderile pe care le înregistreazã în urma embargoului impus de Federaþia Rusã þãrilor UE, avansând o sumã de 300 de milioane de euro pentru a putea acoperi costurile.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat recent cã România nu va fi afectatã în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA ºi UE, deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013. Acesta nu a exclus însã posibilele efecte care ar putea apãrea, în timp, pe piaþa internã din cauza unui aflux mare de produse provenite din þãrile care exportã masiv în Rusia.

interdicþiile comerciale impuse de Rusia fac ca ºi legumele ºi fructe din Republica Moldova sã ajungã tot pe piaþa din România, la preþuri foarte mici. Lucru care, din nou, dezavantajeazã producþia internã”, susþine Tiberiu Lelescu.

Preþurile incluse în mercurialul fãcut public de Ministerul Agriculturii, pentru pieþele agro-alimentare din Timiº, sunt destul de mici, cu toatã influenþa speculativã a intermediarilor, care acum sunt favorizaþi din nou de acest context, al importurilor foarte ieftine. Conform acestui mercurial, preþul cartofilor pe pieþele este de un leu kilogramul, fasolea boabe – ºase lei, varza – 80 de bani, ceapa – 1,5 lei, morcovul – 2 lei, roºiile – 1,5 lei, castraveþii – 1,5 lei.

Foto TIMPOLIS

Decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA ºi Uniunea Europeanã are un impact puternic asupra producãtorilor din România, deoarece legumele ºi fructele destinate pieþei ruseºti sunt redistribuite cãtre alte þãri ceea ce înseamnã o competiþie serioasã din moment ce preþurile sunt la jumãtate faþã de cele practicate de producãtorii autohtoni. Producãtorii de legume ºi fructe din România sunt îngrijoraþi de aceastã mãsurã pentru cã nu mai existã un bun raport între ceea ce recolteazã ºi ceea ce vinde. “Pe lângã faptul cã avem o producþie mai micã decât a-

nul trecut, mai trebuie sã scãdem ºi preþurile, pentru cã legumele din afarã ajung sã fie la jumãtate din preþul pe care îl dãm noi. Ajungem sã nu mai avem niciun profit”, se plânge Aurel Tãnase, directorul general al Organizaþiei Interprofesionale Naþionale Prodcom LegumeFructe din România.

Propunerile de sprijin financiar pentru producãtorii români de legume ºi fructe afectaþi de embargoul impus Rusiei vor fi prezentate la reuniunea de la Bruxelles din 14 august, a declarat, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botãnoiu: “Am transmis informal o notã Comisiei Europene privind situaþia sectorului de legume ºi fructe

Consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu, vicepreºedintele Camerei Agricole Timiº, estimeazã cã efectele preþurilor de dumping practicate la fructele ºi legumele europene care nu mai pot pãtrunde pe piaþa ruseascã se vor vedea ºi în Timiº. “Din pãcate, în condiþiile în care existã acest surplus de marfã, care va veni ºi în România la preþuri foarte mici, producãtorii autohtoni de fructe ºi legume nu ºtiu dacã vor face faþã. La preþurile foarte mici la care au ajuns sã se vândã, de exemplu, merele din Polonia, existã ºanse mari ca ºi în programe naþionale, cum e cel de distribuþie de fructe în ºcoli, sã se achiziþioneze tot marfã de import. ªi, pe lângã aceastã conjuncturã, sã nu uitãm cã

Tiberiu Lelescu

Lovituri în serie Nu este prima oarã când producãtorii autohtoni de fructe ºi legume au parte de piedici venite de pe plan european. În 2011 izbucnea în spaþiul european o adevãratã isterie legatã de o formã de toxiinfecþie alimentarã extrem de gravã, asociatã cu consumul de legume, în special de castraveþi infectaþi cu o formã mortalã a bacteriei E.coli. Ca ºi gripa aviarã sau alte maladii de sezon, generatoare de pierderi uriaºe, infecþia cu bacteria E.coli a dispãrut subit. În urmã au rãmas doar pagubele legumicultorilor care, dupã acel an, dupã cum era de aºteptat, s-au ferit, inclusiv în vestul þãrii sã mai cultive castraveþi pe suprafeþe mari. Astfel, una dintre puþinele culturi de sezon care asigura profituri relativ bune aproape cã a dispãrut, lãsând loc importurilor.

Factura acestui scandal, dupã cum era de aºteptat, a fost una pe mãsura amplorii scandalului. Comisia Europeanã a fost nevoitã sã aloce un sprijin de urgenþã adresat producãtorilor de legume afectaþi de criza E.coli în va-

loare de 227 de milioane de euro.

Pierderile producãtorilor români de castraveþi, generate de întreruperea exporturilor cãtre Cehia ºi Germania, ºi scãderea vânzãrilor pe piaþa internã, au fost estimate la peste nouã milioane de euro, respectiv 100.000 de euro pe zi.

Potrivit Ministerului Agriculturii, vânzãrile pe piaþa internã au scãzut cu 70% în perioada “crizei E.coli”, iar cererea din partea magazinelor pentru aprovizionarea cu castraveþi a fost în continuã scãdere, ºi aºa a ºi rãmas în ceea ce priveºte producãtorii autohtoni de castraveþi.

Chiar dacã agricultura Timiºului nu a fost foarte afectatã de criza E.coli pentru faptul cã în judeþ nu existã producãtori foarte mari de castraveþi, cert e cã numãrul acestora s-a redus semnificativ în partea de vest a þãrii. În judeþ se cultiva o suprafaþã de aproximativ 100 de hectare, care ulterior a dispãrut, rãmânând ce se mai producea pentru consum propriu, în

serele unor cultivatori individuali.

Astfel, existau suprafeþe ceva mai mari cultivate cu castraveþi în zona Belinþ, într-o serie de sere construite cu fonduri SAPARD. Aceste culturi au dispãrut însã, iar cei care au de câºtigat sunt, evident, importatorii. Pentru cã producãtorii locali nu au mai avut curaj sã cultive castraveþi, pieþele din Timiº au fost invadate de castraveþii de import.

Efectele asupra producãtorilor de castraveþi s-au vãzut mai ales în judeþul Arad, de unde se aduceau majoritatea castraveþilor de producþie autohtonã care erau comercializaþi în pieþele timiºene. În Arad existau cinci producãtori mari de castraveþi ºi aproximativ 15 hectare de sere. Ulterior numãrul lor s-a redus la mai puþin de jumãtate. Unii dintre producãtori au declarat la momentul scandalului cã au defriºat toatã suprafaþa cultivatã cu castraveþi, pentru cã nu au vândut aproape nimic din producþia obþinutã, ºi nu au de gând sã continue acest gen de culturã. În urma centralizãrii rezultatelor pierderilor pe judeþul

În 2011 izbucnea isteria legatã castraveþii infectaþi cu o formã mortalã a bacteriei E.coli Arad a reieºit cã s-au aruncat peste 1.453 de tone de castraveþi, din care o mare parte urma sã ajungã pe pieþele timiºene, Aradul fiind al doilea judeþ ca mãrime a producþiei de castraveþi.

Valoarea pagubelor raportate de cãtre producãtorii arãdeni de castraveþi a fost de peste douã milioane de lei.

Foarte interesant la acest scandal este cã, deºi, la un moment dat, în

urma mediatizãrii excesive ºi panicarde, infecþia pãrea sã fi atins dimensiuni apocaliptice, OMS raportând 4.050 de cazuri de infectare în 16 þãri (14 þãri europene, Canada ºi SUA), dintre acestea 3.900 fiind înregistrate în Germania, ulterior bacteria respectivã pare sã fi dispãrut subit, fãrã sã mai fie raportatã nici mãcar o îmbolnãvire la nivelul întregului spaþiu european.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

21 - 24 august 2014

Despãgubiri de 860.000 de lei plãtite retroactiv de Primãrie pentru Parcul Stonehenge Anchetã fãrã final

Foto TIMPOLIS

Mai mulþi peisagiºti ºi specialiºti în urbanism susþineau cã Parcul Stonehenge a fost realizat într-un mod care contrasta cu specificul zonei ºi la niºte cheltuieli nejustificate În 2008 izbucnea unul dintre cele mai mari scandaluri care implica fosta administraþie timiºoreanã, legat de amenajarea Parcului Stonehenge. Mai mulþi peisagiºti ºi specialiºti în urbanism susþineau cã acesta a fost realizat într-un mod care contrasta cu specificul zonei ºi la niºte cheltuieli nejustificate. La mai bine de ºase ani de la acel moment, Primãria Timiºoara este obligatã sã acorde despãgubiri firmei care a realizat lucrarea. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Despãgubiri trecute discret în buget Celor care au parcurs referatul aferent propunerii de hotãrâre de consiliu local vizând rectificarea bugetului Primãriei Timiºoara, la jumãtatea anului, cu siguranþã nu le-a sãrit în ochi o sumã cerutã discret de Direcþia de Mediu, decât, eventual, prin destinaþia respectivilor bani. La punctul 13 din lista de obiective pe care se baza rectificarea bugetarã era menþionat „referatul din 19 iunie al Direcþiei de Mediu referitor la suplimentarea bugetului cu suma de 868.620 de lei, pe capitolul 51 – Autoritãþi executive, titlul 59.17 – Despãgubiri civile”. A fost nevoie ca problema sã fie luatã în discuþie la ultima ºedinþã de consiliu local ca sã se afle cã este vorba de despãgubiri pe care Primãria Timiºoara trebuie sã le achite în urma realizãrii poate unei dintre cele mai con-

troversate investiþii din ultimii zece ani – amenajarea Parcului Uzinei. În urma solicitãrilor unor consilieri locali, Direcþia de Mediu a dat, în acest sens, niºte explicaþii mai mult decât interesante: „s-a pierdut în instanþã un proiect din 2008 la Parcul Uzinei. La proiectul de reabilitare al Parcului Uzinei Primãria Municipiului Timiºoara la momentul respectiv a prevãzut penalitãþi deoarece nu au fost realizate toate lucrãrile conform contractului. Societatea comercialã ne-a înaintat un proces ºi în urma unui proces a unei sentinþe definitive ºi irevocabile nea obligat sã plãtim ºi acele lucrãri.” ªi mai interesantã este declaraþia fãcutã în plen de consilierul local PNÞCD Adrian Orza, fost viceprimar. Declaraþie din care reiese cã Primãria Timiºoara a fost obligatã sã accepte aceastã lucrare, impusã de la nivel central. „Atunci au fost tot felul de poveºti care nu au fost adevãrate, dar, în fine, nu asta e important... Ideea e cã noi am penalizat firma respectivã. Am fost obligaþi sã lucrãm cu aceasta prin decizia unei comisii de la nivel naþional. Deci, ne-a fost impusã. Ei s-au angajat cã terminã, dacã þin eu minte în 30 de zile, nu au terminat ºi li s-au dat tot felul de penalitãþi.

Conform contractului, acum înþeleg cã ne-au dat în judecatã ºi am pierdut. Asta e România...”

Un proiect celebru Amenajarea de cãtre Primãria Timiºoara a Parcului Uzi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Adrian Orza

Andrei Condoroº

nei a fost una dintre lucrãrile cele mai controversate de amenajare a spaþiului public din municipiu, în primul rând din cauza valorii execuþiei. Preþul iniþial a fost de 1.801.946,63 de lei plus TVA, dar din cauza depãºirii termenului de execuþie stipulat în contract, acesta a fost diminuat la aproximativ 1.500.000 de lei. Pe departe, însã, investiþia care a ridicat cele mai multe discuþii a fost aºa-numitul ansamblu Stonehenge – lucrare despre care o serie de artiºti plastici ºi arhitecþi din Timiºoara spun cã nu cadreazã cu zona.

Acest ansamblu a ridicat, însã, suficient de mult valoarea investiþiei, pietrele în sine costând peste 300.000 de lei. ªi aceasta pentru cã, potrivit unor reprezentanþi ai Direcþiei de Mediu a Primãriei Timiºoara, materialele prevãzute în proiect, pentru realizarea blocurilor de piatrã, nu au putut fi aduse din cariere din România. Astfel, în locul bazaltului de Apuseni au fost preferate pietrele metamorfice din Grecia, pe motiv cã acestea “au paleta curcubeului ºi oferã un impact vizual deosebit asupra acestui peisaj realizat prin ridicarea pietrelor la o înãlþime

de 3,10 - 3,20 metri ºi mobilierul de jur împrejur”.

Odatã cu finalizarea reabilitãrii acestui parc, Primãria Timiºoara þinea sã spunã cã aduce “un plus calitãþii vieþii cetãþenilor, un confort ambiental care ridicã standardul de viaþã ºi obligã în acelaºi timp la o atitudine activã ecologicã”. Explicaþiile acestea nu au impresionat conducerea Uniunii Artiºtilor Plastici Timiºoara. Aceasta a declarat cã proiectul nu are nimic în comun cu Timiºoara ºi nici cu troiþa de lângã el, cuprinsã în proiectul parcului. „Proiectul nu se potriveºte nici cu zona, nici cu judeþul, nici cu þara. Este o construcþie exoticã, un mimetism dupã o altã culturã, care nu îºi gãseºte locul aici. Elementul nu se potriveºte cu zona, ºi întregul aspect al parcului e discutabil, în condiþiile unei vegetaþii sporadice. ªi am înþeles cã ºi acum, la proiectul de reabilitare a malurilor Begãi, zona respectivã nu a putut fi abordatã în niciun fel, ºi probabil cã va rãmâne exact aºa”, ne-a declarat Andrei Condoroº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest.

Acum patru ani, în anul 2010, stârnea vâlvã faptul cã reprezentanþi ai conducerii de atunci Primãriei Timiºoara erau chemaþi la DNA pentru audieri în legãturã cu contractul cu societatea bucureºteanã Garden Center, care a realizat la Timiºoara reabilitarea Parcului Uzinei, cu celebrul „ansamblu Stonehenge”. Ancheta, conform oficialilor DNA Timiºoara, era coordonatã de la Bucureºti ºi ar fi vizat mai multe contracte cu Primãrii din mai multe zone. De altfel, dupã audieri, reprezentanþii fostei conduceri executive a Primãriei declarau cã au fost convocaþi în calitate de martori ºi cã nu e vizatã activitatea Primãriei timiºorene, ci lucrãrile respectivei firme.

TIMPOLIS a încercat sã afle ce s-a întâmplat cu acest dosar despre care nu sa mai pomenit nimic. Am solicitat DNA sã precizeze dacã existã un dosar în lucru ºi care e calitatea reprezentanþilor Primãriei Timiºoara în acest dosar. Rãspunsul a fost surprinzãtor: “Persoanele la care faceþi referire în cerere (atât cele fizice, cât ºi cea juridicã) nu au calitatea de învinuit sau inculpat în niciun dosar penal aflat pe rolul DNA” Rãmâne de vãzut dacã în perioada urmãtoare vor mai fi fãcute publice date legate de aceastã anchetã.

Cu toate acestea, mai multe instituþii de control au confirmat cã existã probleme ce nu pot fi neglijate în privinþa acestei lucrãri. În primul rând, reprezentanþii Corpului de Control al Guvernului au confirmat cã procedura de achiziþie în acest caz a fost viciatã de nereguli care i se imputã Municipalitãþii timiºorene : “Pretinsa neconcordanþã dintre perioada de execuþie a lucrãrii ºi perioada de garanþie acordatã acesteia, sesizatã de Comisia de evaluare a ofertelor, nu a fost clarificatã. Comisia de evaluare a Primãriei Timiºoara nu ºi-a exercitat rolul activ pe care trebuie sã îl aibã în evaluarea ofertelor, prin solicitarea unor informaþii de clarificare a acestor elemente ale ofertei. Pe de altã parte, prin caietul de sarcini nu s-a impus un termen minim de execuþie ori un termen maxim al garanþiei acordate lucrãrilor”, se speci-

fica într-un raport al Corpului de Control al Guvernului de acum patru ani.

Totodatã, Corpul de Control mai preciza cã aprecierea Comisiei de evaluare a Primãriei Timiºoara, potrivit cãreia oferta contestatarilor licitaþiei ar prezenta neconformitãþi cu cerinþele caietului de sarcini, nu este explicitã. Oficialii Corpului de Control susþin cã aceastã Comisie de evaluare a ofertelor nu a indicat nici prin adresa de comunicare a rezultatului procedurii ºi nici prin raportul procedurii care sunt operaþiunile din aceastã lucrare care prezintã elemente de neconformitate, astfel autoritatea contractantã a încãlcat prevederile legale, nesocotind obligaþiile sale privind respectarea principiului transparenþei.

La rândul sãu, Curtea de Conturi a stabilit, cu ocazia unui control fãcut anul trecut la Primãria Timiºoara, cã valoarea de execuþie a investiþiei la Parcul Uzinei nu corespunde cu valoarea investiþiei evidenþiatã în patrimoniul autoritãþii locale, înregistrându-se o valoare mai micã declaratã ºi evidenþiatã patrimonial decât valoarea executatã ºi achitatã.

Problemele de la Parcul Uzinei nu sunt singurele legate de execuþia unor lucrãri de reabilitare ºi modernizare a unor parcuri sau spaþii verzi din Timiºoara.

Pe lângã controversele legate de creºterea devizului Parcului Copiilor pe ultima sutã de metri, ºi problemele identificate ulterior de Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor, consilierii locali precizau cã, în mod normal, costurile de proiectare în cazul unor astfel de lucrãri nu ar trebui sã depãºeascã 7% din valoarea lucrãrii, cu tot cu studiul de fezabilitate, cu studiul de prefezabilitate, cu proiectãrile aferente. Or, erau cazuri în care doar studiul de fezabilitate ajungea sã reprezinte 15 - 20% din valoarea lucrãrii.

Discuþii legate de costurile adiacente a cauzat în Consiliul Local ºi reabilitarea Parcului Doina, la care se preciza cã din suma de 177.000 de euro, cât a costat reabilitarea, 20.000 de euro erau costurile de proiectare ºi organizare.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

21 - 24 august 2014

13

Analfabetismul înfloreºte în Timiº ªcoalã abandonatã din cauza navetei sau a... fondului clasei Conducerea CJ Timiº a avut în urmã cu câteva luni o întâlnire pe aceastã temã cu 81 din cei 99 de primari, întâlnire la care le-a solicitat sã se implice în derularea numãrului cazurilor de abandon ºcolar ºi a copiilor neºcolarizaþi. Cu aceastã ocazie, au fost prezentate ºi situaþii absurde, în care copiii au fost forþaþi sã abandoneze ºcoala din cauza… neachitãrii fondului clasei. „Anul trecut, în douã cazuri întâlnite la Becicherecu Mic au fost identificaþi doi copii care au fost retraºi de la ºcoalã, iar unul dintre motivele retragerii a fost imposibilitatea achitãrii fondului clasei. Era vorba de un copil de etnie rromã ai cãrui pãrinþi nu ºi-au mai permis sã plãteascã fondul clasei ºi, pentru cã zilnic copilul era ameninþat cã nu i se mai dã voie

În Timiº, numãrul analfabeþilor – unde sunt incluºi ºi anafabeþii absoluþi, ºi semianalfabeþi – depãºeºte 20.000. Din pãcate, acest fenomen, care merge în paralel cu abandonul ºcolar, nici nu este sub control, nici nu dã semnecã ar scãdea, dimpotrivã. Iar strategiile instituþionale eficiente lipsesc. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Analfabeþi cu zecile de mii Numãrul în creºtere al analfabeþilor, la nivelul judeþului, a fost dezbãtut la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº, mai mulþi aleºi atrãgând atenþia asupra acestui fenomen care ia amploare. Aceºtia spun cã anul trecut, în aceastã perioadã, au atras atenþia asupra rateu mari a abandonului ºcolar precum ºi al numãrului mare de copii neºcolarizaþi din Timiº ºi au solicitat informaþii clare de la autoritãþile locale, dar cã ele au venit trunchiate. Între timp, mai spun ei, au fost publicate ultimele rezultate statistice care aratã cã în Timiº sunt aproximativ 6000 de analfabeþi ºi 14.000 de analfabeþi funcþionali, adicã persoane care au absolvit sub patru clase. „Doresc sã atrag atenþia ºi sã rog instituþiile abilitate care pot lua mãsuri concrete

în acest sens, cum ar fi poliþia – ºtiu sigur cã nu au fãcut nici o mãsurã în ultimii 20 de ani pentru a respecta legea”, a atras atenþia consilierul judeþean Adrian Pãºcuþã.

Acesta spune cã anul trecut a fãcut interpelare pe aceastã temã în plenul CJ Timiº ºi a constatat cã mãsurile concrete de contracarare a analfabetismului întârzie sã aparã. „ Sigur, nu aºteptam prea multe de la CJ Timiº, care nu are prea multe atribuþii directe pe acest segment. S-a fãcut cât s-a putut, s-au oferit ghiozdane cu rechizite copiilor care provin din familii defavorizate. Însã este nevoie de mai multã implicare la nivel local, la nivel de Primãrii ºi asistenþi sociali. E nevoie de mai multã implicare la nivel de Poliþie, pentru cã învãþãmântul este obligatoriu pânã în clasa a IXa. Or, eu nu am informaþii cu privire la acþiuni ale Poliþiei care sã se refere la acest aspect. S-au mai fãcut acþiuni de combatere a absenteismului, prin culegerea elevilor din baruri ºi cafenele, dar nu sunt suficiente”, ne-a declarat Adrian Pãºcuþã.

Conform interpelãrilor fãcute în plenul CJ Timiº, este nevoie de mai multã implicare ºi din partea Direcþiei Generale pentru Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului, care ar trebui sã atragã atenþia primãriilor cã trebuie sã respecte legea care prevede cã în funcþia de asistent social trebuie sã fie angajatã o persoanã calificatã. Consi-

lierii judeþeni atrag atenþia cã în 50% din Primãrii nu existã asistenþi sociali calificaþi. Iar Inspectoratul ªcolar, mai spus ei, o altã instituþie care trebuie sã se implice, dã rezultate sunt foarte slabe.

Adrian Pãºcuþã apreciazã cã ar trebui sã existe mult mai multe preocupãri pentru combaterea analfabetismului, mãcar prin prisma faptului cã un copil analfabet ar putea fi un viitor asistat social sau un infractor. „Avem grupuri numeroase de cetãþeni în Timiº care refuzã sã-ºi trimitã copiii la ºcoalã, preferând sã-i exploateze pentru cerºetorie sau alte activitãþi ilegale. ªi este nevoie de intervenþia autoritãþilor, pentru cã este clar cã, într-o familie unde ambii pãrinþi sunt analfabeþi, ºi interesul pentru ºcoalã este egal cu zero”, mai spune el. Într-o interpelare recentã afirmã cã pentru faptul cã mulþi dintre copii nu reuºesc sã termine nouã ani de ºcoalã, iar alþii nu se înscriu deloc obligaþia aparþine în primul rând pãrinþilor, dar acolo unde nu existã pãrinþi responsabili, obligaþia revine autoritãþilor care trebuie sã intervinã pentru limitarea acestui fenomen. El a fãcut un apel cãtre consilierii judeþeni, cãtre primari, cãtre consilierii locali, cadre didactice ºi Inspectoratul ªcolar, sã se implice în aceastã perioadã în identificarea cazurilor de posibil abandon sau de neºcolarizare, pentru a limita numãrul copiilor fãrã viitor.

sã intre în ºcoalã dacã nu achitã acest fond, pãrinþii l-au retras de la ºcoalã”, se preciza într-una dintre ultimele interpelãri formulate pe aceastã temã de cãtre consilierii judeþeni.

Totodatã, ºi sincopele legate de asigurarea finanþãrii necesare pentru decontarea navetei în cazul elevilor care merg la o instituþie de învãþãmânt în altã localitate de cât cea de domiciliu a dus anul trecut la situaþia în care 50 de copii din Timiº au abandonat ºcoala.

Ca sã rezolve situaþia, reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice au propus un proiect de lege prin care decontarea transportului pentru elevi sã se realizeze în limita a 26 de lei, pentru un abonament lunar, pe o distanþã de trei kilometri. Pentru distanþele

de pânã la 50 de kilometri suma va fi suplimentatã cu doi lei pentru fiecare kilometru, decontarea ajungând la maximum 120 de lei. În momentul de faþã, Legea educaþiei nu aplicã niciun plafon în ceea ce priveºte cuantumul decontãrilor pentru transportul elevilor. Aºa cã elevii care nu sunt ºcolarizaþi în localitatea de domiciliu beneficiazã de decontarea integralã a cheltuielilor de transport, pe baza unui abonament, în limita a 50 de kilometri. Iar ºcolarilor care locuiesc în internate sau în gazdã li se asigurã decontarea sumei ce reprezintã contravaloarea a opt cãlãtorii dus-întors, pe semestru.

La nivelul Timiºului, în anul ºcolar 2013 – 2014, au solicitat decontarea abonamentelor de transport 5.700 de elevi, în medie preþul unui abonament fiind de 45 de lei.

Rata abandonului ºcolar, cu mult peste media europeanã Raportul Comisiei Europene pe educaþie aratã cã, la nivel naþional, rata abandonului ºcolar în România este 17,5%, mult mai mare faþã de media europeanã, de doar 13%. Pânã în 2020, elevii care vor renunþa la ºcoalã trebuie, însã, sã fie în procent de maximum 10%. Acelaºi document aratã cã România are una dintre cele mai grave probleme din spaþiul comunitar în ceea ce priveºte dezvoltarea competenþelor de bazã a copiilor. Astfel, doi din cinci copii de 15 ani nu au competenþele adecvate la citire sau matematicã.

Timiºul se numãrã, totuºi, printre judeþele cu rata cea mai micã de abandon ºcolar din þarã, rata actualã fiind estimatã la 1,25%, cu o marjã de eroare de plus sau minus 0,5%. Conform unui studiu pe aceastã temã, realizat de cãtre Centrul Judeþean de Asistenþã Psihopedagogicã Timiº, ºcolile în care abandonul ºcolar au cunoscut valori mai mari au fost cele din mediul rural, la debutul ciclului gimnazial sau liceal, cele mai multe cazuri de copii care au renunþat la ºcoalã fiind înregistrate la Biled, Che-

cea, Banloc ºi Liebling.

Abandon ºcolar crescut s-a observat însã ºi în oraºe, Timiºoara clasându-se pe primul loc, fiind urmatã îndeaproape de Lugoj, Fãget ºi Jimbolia, unde s-au înregistrat renunþãri la studii, mai ales în ºcolile generale.

Conform aceluiaºi studiu, principalul motiv al abandonului ºcolar, mai ales în ultimii ani de liceu, este, în aproape jumãtate dintre cazuri, numãrul mare de absenþe acumulat. Al doilea motiv pentru renunþarea la studii, care reprezintã 38% din cazuri, este faptul cã elevul se angajeazã într-un loc de muncã ºi nu mai are timp de ºcoalã. Alte cauze

sunt situaþia materialã precarã a familiei – 7%, apariþia unor sarcini la eleve – 2%, cãsãtoria – 2% sau faptul cã provin din familii monoparentale cãrora le e tot mai dificil sã îºi întreþinã copilul la studii.

Conform Educer, la nivel naþional, unu din trei elevi a renunþat sã meargã la liceu, rata abandonului fiind de 30%. Motivul cel mai des întâlnit ºi care vine dinspre mediul rural este lipsa banilor pe care pãrinþii ar trebui sã-i aloce pentru naveta copiilor la ºcoalã. Un alt motiv este dat de convingerea unor familii cã ºcoala nu le oferã elevilor acele competenþe necesare ºi suficiente pentru integrarea pe piaþa muncii.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

21 - 24 august 2014

Un miliard de euro deturnaþi anual din Sãnãtate Un senator solicitã Guvernului ºi Parlamentului, printr-o petiþie, sã sprijine ºi sã voteze Legea înfiinþãrii Agenþiei Naþionale de Management în Sãnãtate, care sã ducã la creºterea salariilor medicilor ºi a calitãþii îngrijirii pacienþilor, din cei peste un miliard de euro deturnaþi anual din Sãnãtate.

oana.dima@timpolis.ro

Argumente pentru înfiinþarea Agenþiei Naþionale de Management în Sãnãtate Prin intermediul petiþiei pe care a numit-o „Cerem creºterea salariilor medicilor ºi calitãþii îngrijirii pacienþilor din cei peste 1 mlrd EUR deturnaþi anual din Sãnãtate”, senatorul Valeriu Todiraºcu solicitã Guvernului ºi Parlamentului sã sprijine ºi sã voteze înfiinþarea Agenþiei Naþionale de Management în Sãnãtate, un organism care existã sub diverse forme în toate þãrile dezvoltate ca instituþii care desfãºoarã activitate de evaluare a tehnologiilor medicale, Health Technology Assessment. Scopul înfiinþãrii ANMS, mai spune el este creºterea salariilor medicilor ºi a calitãþii îngrijirii pacienþilor, finanþarea urmând sã fie fãcutã din „cei peste un miliard de euro deturnaþi anual din Sãnãtate”. „Sãnãtatea este grav bolnavã! Mãsurile necesare reformãrii sãnãtate trebuie sã fie de tip chirurgical, drastice, prin schimbarea bazei de organizare a sistemului, depolitizare, adoptarea unei baze ºtiinþifice a reformelor, monitorizarea ºi controlul de cãtre un organism independent politic a activitãþii sistemului public de sãnãtate”, avertizeazã parlamentarul.

Modul de organizare propus pentru ANMS, se aratã în petiþia care circulã pe internet de câteva zile, este similar organizãrii Agenþiei Naþionale de Integritate. „ANI

a reuºit sã nu fie influenþatã politic pentru cã funcþionarii ANI ºi conducãtorii sãi nu sunt numiþi direct de politicieni, ci existã o instituþie intermediarã, Consiliul, ai cãrei membrii sunt numiþi de cãtre politicienii din toate partidele. Aceastã instituþie, Consiliul, are importanta misiune de a organiza concursuri pentru angajarea personalului.

Cum membrii Consiliului sunt din partide rivale, concursurile vor fi organizate corect, fãrã posibilitatea ca membrii juriului sã fie înþeleºi pentru a favoriza anume candidaþi. Angajãrile vor avea, astfel, la bazã pregãtirea ºi competenþa profesionalã a candidaþilor”, explicã Valeriu Todiraºcu. În plus, mai spune el, auditarea externã, eventual internaþionalã, a instituþiei ar asigura obiectivitatea evaluãrii activitãþii ei.

Valeriu Todiraºcu îºi motiveazã demersul prin faptul cã un astfel de organism este cerut de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii ºi propus în Raportul privind sistemul sanitar din România, emis în 2012, la comanda Guvernului României, de cãtre NICE International. Care menþiona necesitatea concentrãrii pe activitatea de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) dupã ce s-a constatat cã, în România, nu existã nicio analizã a preþului, a eficienþei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sãnãtate de care sã se þinã seama sau care sã influenþeze utilizarea oricãror resurse financiare, care sã determine eficienþã ºi asistenþã de înaltã calitate. În acelaºi raport se menþiona cã este nevoie de reguli aplicabile, regulamente solide ºi supravegherea eficientã a aplicãrii acestora, cã sunt necesare culegerea unor date de calitate, credibile, ºi o documentaþie privind costurile reale ºi componentele costurilor; trebuie mãsuratã cât mai precis fiecare acþiune a participanþilor din sistemul de sãnãtate. Acelaºi raport arãta cã actorii cheie din sistemul de sãnãtate, CNAS ºi ministerul de resort, trebuie implicaþi în stabilirea prioritãþilor ºi a mecanis-

Douã treimi din fondurile alocate Sãnãtãþii, deturnate

melor de monitorizare a adoptãrii ºi impactului ºi, de asemenea, trebuie sã angajeze sã acþioneze în concordanþã cu rezultatele acestor evaluãri bazate pe dovezi. „Evaluarea completã a tehnologiilor medicale (HTA) ar trebui introdusã pentru medicamentele noi ºi ulterior pentru alte tehnologii ºi servicii medicale ca obiectiv specific pe termen mediu ºi lung, cuprins între doi ºi cinci ani”, mai spune Valeriu Todiraºcu, referindu-se la acel Raport. Pentru acest lucru, însã, sunt necesare dezvoltarea capacitãþii de sintetizare ºi revizuire independentã a dovezilor ºi o reglementare adecvatã.

Stoparea deturnãrii banilor ar putea duce la creºterea salariilor medicilor ºi a calitãþii îngrijirii pacienþilor Stoparea deturnãrii a peste un miliard de euro/anual din banii Sãnãtãþii ar putea avea ca efecte creºterea salariilor medicilor ºi a calitãþii îngrijirii pacienþilor. Valeriu Todiraºcu afirmã cã a ajuns la acea sumã de un miliard de lei apreciind cã 300 de milioane de euro sunt deturnate anual prin ne-

introducerea cardurilor de sãnãtate. 300 de milioane de euro, prin nepublicarea on-line a fondurilor alocate ºi a facturilor de achiziþii ale spitalelor, alte 300, prin continuarea decontãrii raportãrilor false ale spitalelor privind internãrile nejustificate sau fictive, sute de milioane de euro, prin definirea incorectã a pachetului de bazã, neintroducerea ghidurilor clinice, a protocoalelor terapeutice, a coplãþii, a asigurãrilor private ºi a tratamentului nediscriminator al medicinii private, 170 de milioane de euro, prin menþinerea subdezvoltãrii medicinii primare ºi serviciilor medicale la domiciliu, 100 de milioane de euro, prin decontarea serviciilor raportate fictiv în medicina primarã ºi secundarã, 100 de milioane de euro, prin neaplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenþiei ºi diagnosticului, 75 de milioane de euro, prin continuarea finanþãrii de zece ori mai scumpã a hemodializei, în detrimentul transplantului renal, 40 de milioane de euro, prin nedespãgubirea pacienþilor prejudiciaþi de malpraxis ºi continuarea deturnãrii a 95% din banii plãtiþi pentru asigurarea de malpraxis, în beneficiul companiilor de asigurare, ºi alte 40 de milioane de euro, prin continuarea externalizãrii analizelor de laborator cãtre laboratoare mai scumpe ºi refuzul subcontractãrii de cãtre spitale a analizelor ineficiente economic ºi neurgente medical.

„ Experienþa din ultimii 25 de ani aratã cã Ministerul Sãnãtãþii, parte a Executivului, organizat politic, nu se bucurã de încrederea populaþiei, pentru cã nu a dovedit cã ºtie cum sã administreze competenþele ºi banii din sistem ºi nu a reuºit sã aplice mecanisme pentru elaborarea unor studii ºi propuneri cu mãsuri raþionale, acceptate de populaþie ºi de decidenþii politici din toate partidele”, atenþioneazã Valeriu Todiraºcu.

El mai spune cã acceptarea largã a mãsurilor de reformã din sãnãtate poate fi realizatã numai dacã acestea sunt propuse de un organism care sã se bucure de încredere ºi independenþã politicã ºi care sã îºi elaboreze propunerile numai pe baza datelor colectate în mod ºtiinþific, din mediul ºtiinþific internaþional ºi din studierea situaþiei actuale a sistemului de sãnãtate din România. „Un astfel de organism independent politic ar putea fundamenta cu date programele de reformã care, ulterior, sã fie acceptate de toate Guvernele, indiferent de culoarea lor politicã, prgrame ce vor putea fi aplicate în mod coerent, pe perioade lungi de timp, aºa cum este necesar când este vorba de sectorul sanitar, unde mãsurile au efecte la mare distanþã în timp faþã de momentul începerii aplicãrii lor”, apreciazã senatorul Todiraºcu.

Acesta estimeazã cã înfiinþarea ANMS va determina o disponibilizare treptatã a peste un miliard de euro anual din fondurile alocate Sãnãtãþii, sumã care va cãpãta o destinaþie utilã pacienþilor, stopându-se actualele deturnãri, costuri uriaºe, risipa ºi ineficienþa din domeniu. Dupã calculele sale, în momentul de faþã, doar o treime din fondurile de peste cinci miliarde de euro anual, alocate Sãnãtãþii, este cheltuitã pentru nevoile reale ale pacienþilor, restul de douã treimi din fonduri fiind deturnate.

A doua treime, în valoare de peste un miliard de euro anual, aformã Valeriu Todiraºcu, este deturnatã înapoi cãtre Stat, prin plata, din banii Sãnãtãþii, a TVA-ului din facturile de achiziþii ale spitalelor ºi prin plata impozitelor pe salariile angajaþilor din Sãnãtate. „Returnarea acestor fonduri ar putea fi diminuatã prin mãsuri legislative privind diminuarea cotei standard de 24% a TVA-ului, aplicarea cotei reduse de 9% a TVA-ului la produsele destinate prevenþiei ºi diminuarea impozitelor pe salarii”, mai spune parlamentarul.

A treia treime din fondurile Sãnãtãþii, în valoare tot de peste un miliard de euro anual, mai declarã el, este deturnatã prin decizii ale managementului superior al Sãnãtãþii, decizii adesea lipsite de fundamentare ºtiinþificã ºi cost-eficienþã, de multe ori eronate ºi cauzatoare de risipã.

Excesul de greutate ºi obezitatea cresc riscul de apariþie a zece tipuri de cancer Excesul de greutate ºi obezitatea cresc riscul de apariþie a zece tipuri de cancer, inclusiv cele de uter, vezicã biliarã, rinichi, ficat ºi de colon.

TIMPOLIS

Realizat de cercetãtorii de la School of Hygiene and Tropical Medicine din Londra, studiul a fost efectuat pe un eºantion de peste cinci milioane de britanici în vârstã de peste 16 ani, al cãror indice de masã corporalã (IMC – raportul dintre înãlþime ºi pãtratul înãlþimii unei persoane care, dacã depãºeºte 30, este considerat un semn de obezitate la adulþi) era cunoscut.

Participanþii au fost monitorizaþi timp de ºapte ani ºi jumãtate, scria, zilele trecute, revista medicalã britanicã The Lancet, citatã de Mediafax.

Analizând cele 167.000 de cazuri de cancer observate în rândul participanþilor, cercetãtorii au fãcut o legãturã între IMC ºi 17 dintre cele 22 tipuri de cancere cu cea mai mare frecvenþã observate în Marea Britanie. Fiecare creºtere cu cinci puncte a IMC-ului a putut fi asociatã cu un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer, cel de uter clasându-se pe primul loc (cu un risc mai mare cu 62%), devansându-le pe cele de vezicã biliarã (31%), ficat (25%), col uterin (10%), tiroidã (9%) ºi sangvin (leucemie - 9%). IMC-urile prea mari cresc de asemenea riscul global de cancer hepatic (19%), de colon (10%) ºi ovarian (9%).

Bazându-se pe aceste rezultate, cercetãtorii considerã cã în Marea Britanie, circa 12.000 de cancere curente ar putea fi asociate în fiecare an cu

de 24 de ani un reper al cetãþii

obezitatea ºi cu excesul de greutate.

Dacã epidemia de obezitate va continua în ritmul actual, cu o creºtere de o unitate a IMC-ului la fiecare 12 ani, circa 3.800 de cancere suplimentare ar putea sã aparã în fiecare an în aceastã þarã.

Studiile precedente au stabilit deja o legãturã între obezitate ºi anumite tipuri de cancer, dar, potrivit oamenilor de ºtiinþã de la School of Hygiene and Tropical Medicine din Londra, acele analize mai vechi nu au þinut cont, într-o mãsurã suficientã, de alþi factori de risc cunoscuþi, precum vârsta ºi fumatul, însã aceºtia au fost luaþi în calcul în studiul lor.

Cercetãtorii britanici spun, de asemenea, cã efectele obezitãþii pot fi foarte diferite de la un cancer la altul. „Pentru anumite cancere, precum cel

mamar, apãrut la femei tinere care nu se aflã încã la menopauzã, se pare cã existã un risc mai scãzut atunci când IMC-ul este mai ridicat”, a precizat medicul Krishnan Bhaskaran, unul

dintre coordonatorii studiului. El mai spune cã aceastã variaþie ne aratã cã IMC-ul poate sã afecteze riscul de cancer prin intermediul unor procese diferite, depinzând de tipul de cancer.

integrame

21 - 24 august 2014

15

Mã sunã soþia asearã: - Sã ºtii cã am spart oglinda lateralã...

- Pffffff, cum ai reuºit?

- M-am rãsturnat cu maºina. l -ªtii care-i diferenþa între perdeaua de la duº ºi hârtia igienicã?

-Nu. -Deci tu ai fost, nenorocitule!! l Vorbesc doi iepuri: - Am impresia cã am vãzut niºte vânãtori!

- Puþin îmi pasã, azi am mâncat trifoi cu patru foi. l - Dragule, degeaba îþi tragi burta când te urci pe cântar, nu va arãta mai puþine kilograme.

- ªtiu, draga mea.

- Atunci de ce þi-o tragi ?!

- Ca sã vãd ce scrie! l Un copil întreabã pe tatã-sãu: -De ce sunt roºiile astea aºa de galbene?

-Pentru cã sunt verzi... l - Nu vã supãraþi,cum ajung la garã?

- Þineþi drumul ãsta, treceþi de ultima casã, apoi pãduricea ºi peste un kilometru, aþi ajuns.

- De ce aþi pus-o aºa departe de sat?!

- Pãi, ne-am gândit s-o punem mai aproape de linia feratã. l La puºcãrie: - Îmi vine sã râd de fiecare datã când mergem la masã.

- De ce, mã?

- Pãi m-au arestat cã furam de mâncare ºi acum mi-o dau gratis. l Undeva la þarã ... Bãtaie în geam noaptea pe la ora trei: - Hei, n-ai vãzut o turmã de boi?

- De ce? Ai rãmas în urmã? l Cercetãtorii britanici afirmã: “Pânã în 2050 vom fi 10 miliarde”.

Ce tâmpenie... Cine are nevoie de 10 miliarde de cercetãtori britanici?!?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

21 - 24 august 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.