Timpolis 2080

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2080 14 - 17 august 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Justiþia rezistã. Încã. melania.cincea@timpolis.ro n decurs de o lunã, patru pioni importanþi din PSD – Constantin Nicolescu, Nicuºor Constantinescu, Bunea Stancu ºi Dan ªova – au primit lovituri în plex din partea Justiþiei. Nu lovituri imprevizibile dacã le raportãm la faptele comise de ei.

Ci imprevizibile dacã ne raportãm la faptul cã, pânã la un anumit moment, nu s-ar fi aºteptat la ele.

Mizau pe apartenþa la sistem, un sistem consolidat, pe poziþia importantã jucatã în stat de ºeful lor pe linie de partid, pe atitudinea lui belicoasã la adresa unor decizii ale Justiþiei. ªi, probabil, ºi pe sprijinul de care acesta va avea nevoie din partea lor, în campania electoralã. ustiþia a dovedit, însã, cã, în sistem, sunt tot mai mulþi oameni care nu se lasã intimidaþi de politic. În 4 iulie, Constantin Nicolescu, fost ºef al Consiliului Judeþean Argeº, unul dintre baronii importanþi ai PSD, a fost condamnat la nouã ani ºi jumãtate de închisoare, într-un dosar de corupþie, pornit de la DNA, cu un prejudiciu de aproape un milion de euro. O lunã mai târziu, în 7 august, Nicuºor Constantinescu, preºedinte al CJ Constanþa, cercetat de DNA pentru fapte de corupþie, a primit mandat de arestare preventivã, fiind deja declanºatã procedura aducerii lui în þarã – pentru cã, invocând cã nu-ºi poate trata boala aici, pãrãsise România, pentru SUA. În 8 august, Bunea Stancu, preºedinte al CJ Brãila, un alt baron-pilon al PSD, era reþinut 24 de ore în arestul Poliþiei, într-un dosar al DNA ce vizeazã infracþiuni de abuz în serviciu ºi conflict de interese. În 13 august, Dan ªova, un apropiat al lui Victor Ponta – fost ministru în Cabinetul condus de acesta, actual ºef de campanie electoralã pentru prezidenþiale a acestuia –, a fost pus de DNA sub urmãrire penalã, pentru fapte de corupþie. Acuzat cã ar fi pãgubit Statul cu 3,4 milioane de lei, în urma încheierii de cãtre firma sa de avocaturã – în care dl Ponta a fost partener senior – a trei contracte de reprezentare juridicã, cu complexele energetice Turceni ºi Rovinari. orbesc despre inculpaþi proveniþi din PSD pentru cã dinspre ºeful acestei formaþiuni politice au venit frecvent ba presiuni la adresa Justiþiei, ba ameninþãri voalate, ba promisiuni cu „dreptatea de dupã momentul decembrie 2014”, fãcute baronilor de partid cu probleme penale sau cu condamnãri. Într-o atitudine de sfidare la adresa Justiþiei, la adresa legii ºi, nu în ultimul rând, la adresa partenerilor strategici ai României, UE, SUA ºi NATO care ne-au cerut, pe diferite voci, intensificarea luptei anticorupþie. ea mai recentã ieºire de genul acesta din partea premierului a avut loc la începutul lunii mai, la câteva zile dupã ce SUA anunþau cã se vor concentra pe lupta împotriva corupþiei în Europa Centralã ºi de Est, în strânsã colaborare cu UE. Atunci, mergând de 1 mai la Constanþa, în fieful celor doi baroni cercetaþi de DNA pentru fapte de corupþie, care, nu o datã, au ieºit în peisaj cu declaraþii virulente la adresa procurorilor anticorupþie, Nicuºor Constantinescu ºi Radu Mazãre, transmitea practic mesajul cã baronii sãi cercetaþi penal sunt mai importanþi decât partenerii strategici ai României. Mai mult, ºi-a declarat public susþinerea faþã de Radu Mazãre: „Stau lângã cine trebuie. O sã fiu alãturi de Radu”. i nu a fost prima datã când dl Ponta îºi susþinea public baronetul cercetat pentru fapte de corupþie, în faþã cãruia ºi-a exprimat, de multã vreme, speranþa preluãrii „controlului politic al DNA”. Cu doar câteva zile înainte, dupã arestarea într-un dosar de corupþie a preºedintelui CJ Mehedinþi, Adrian Duicu – cercetat într-un dosar de corupþie în ale cãrui stenograme apare ºi numele premierului, în contextul unui posibil trafic de influenþã – promitea: „În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieºi Bãsescu, îi vom face dreptate ºi lui Costicã Nicolescu, ºi celorlalþi”. ustiþia, dupã cum se vede, încã rezistã. Dar nu ar fi exclus sã ajungem în situaþia în care li se va face dreptatea promisã – dreptate, în accepþiunea lor, nu a legii. Nu s-a reuºit în vara lui 2012, dupã tentativa de loviturã de stat, nici în primãvara lui 2013, când a fost schimbatã conducerea Ministerului Public. Rezultatul de la prezidenþiale ar putea, însã, transforma planul în realitate. “Putem face schimbare ºi dreptate pânã la capãt, prin schimbarea regimului Bãsescu. (…) Mi-am propus sã eliberãm Justiþia de sub controlul lui Bãsescu”, declara printre altele, referindu-se la proiectul naþional pregãtit în calitate de prezidenþiabil, dl Ponta.

Î

J

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Termopanele din „spitalul fantomã” de pe Calea Torontalului, cãutate în justiþie dupã 13 ani

Despre suprafaþa împãduritã care aparþine Timiºoarei s-a vorbit mult în ultima vreme, pe subiectul spaþiului verde minim care ar trebui asigurat pentru fiecare locuitor al oraºului. Nu s-a menþionat cã pãdurea proprietate privatã a municipiului are, în inventar, valoarea de zero lei, ceea ce pune Primãria într-o situaþie delicatã în varianta unor eventuale defriºãri ilegale. pag.3

Redevenþe facultative pentru cimitire din Timiºoara Pe fondul reînnoirii contractelor de concesionare pentru cimitirele Timiºoarei, pentru Municipalitate se pare cã a venit timpul bilanþurilor retrospective, constatând cã existã situaþii în care firmele concesionare nu au plãtit niciun leu cãtre bugetul local, iar acum sunt în insolvenþã, deci sunt slabe ºanse de recuperare a sumelor datorate. pag.5

Angela Filote, ºeful Reprezentanþei CE în România: „Sperãm ca România sã fie pe deplin conºtientã de competenþele ºi obligaþiile ce îi revin în temeiul tratatelor”

V

C

ª

Foto TIMPOLIS

J

Pãdurile de zero lei ale Timiºoarei

Primãria Timiºoara îºi cautã în justiþie dreptatea, în cazul controversatelor materiale de construcþii dispãrute din ceea ce trebuia sã fie noul sediu al Spitalului Municipal ºi a rãmas doar o ruinã Dupã 13 ani de la comiterea faptelor propriu-zise, adicã dupã prescrierea eventualelor infracþiuni, Primãria Timiºoara îºi cautã în justiþie dreptatea, în cazul controversatelor materiale de construcþii dispãrute din ceea ce trebuia sã fie noul sediu al Spitalului Municipal ºi a rãmas doar o ruinã, pe Calea Torontalului.

Dincolo de paguba rãmasã în contul statului, conform unor consilieri locali, respectivele materiale reprezintã motivul pentru care nu s-a reuºit demararea efectivã a investiþiei pentru amenajarea respectivei construcþii, pentru a deveni viitorul Institut Oncologic din Timiºoara. pag. 6

Angela Filote face parte, de 21 de ani, din diverse structuri ale Comisiei Europene, acum fiind ºeful Reprezentanþei Comisiei Europene în România. Am invitat-o la un dialog despre aderarea României la Spaþiul Schengen ºi capacitatea noastrã realã de a asigura securitatea frontierelor, despre modul în care vede Europa constantele mesaje anticorupþie care ne sunt transmise cu insistenþã de SUA, despre mãsurile sancþionatorii pe care UE le poate lua dacã România va recidiva în derapaje de la lege ºi de la democraþie, dar ºi despre probleme care nu ne privesc direct, dar pe care nu este exclus sã le resimþim tangenþial: blocarea procesului de extindere a UE, pe urmãtorii cinci ani, negocierile dintre UE ºi Rusia, escaladarea extremismului în UE ºi riscul ca acesta sã punã, la un moment dat, în pericol însuºi constructul european. pag. 6 - 7

Un milion de euro pentru a proteja de furturi ºi gunoaie peste 180 kilometri de autostradã CNADNR va plãti peste un milion de euro, cu TVA, pentru servicii de pazã a patrimoniului a 183 de kilometri de autostradã, mare parte în zona de vest a þãrii, pe o perioadã de un an. Printre cei care vor asigura aceste servicii se numãrã douã firme din Timiºoara, apropiate PSD. pag. 10

2

social

14 - 17 august 2014

Un timiºorean ºi-a recuperat banii plãtiþi Fly România, pentru zboruri neefectuate, doar dupã ce a ameninþat cu greva foamei Mii de pasageri nemulþumiþi ºi sute de mesaje legate de posibilitãþile de recuperare a sumelor plãtite pentru achiziþionarea unor tichete de zbor rãmase fãrã niciun rãspuns, aceasta este o parte din bilanþul de activitate al companiei Fly România la capãtul a mai puþin de trei luni de activitate. Un timiºorean, aflat ºi el pe lista pãgubiþilor, a reuºit sã-ºi recuperez banii daþi pe curse neefectuate numai dupã ce a ameninþat cã va intra în greva foamei pânã la remedierea prejudiciului ºi autosesizarea instituþiilor statului. ligia.hutu@timpolis.ro

Sute de tentative disperate de recuperare a banilor Aºteptãrile câtorva mii de români au fost înºelate, în mai puþin de trei luni de activitate, de cãtre reprezentanþii Necessair Consulting, compania care deþine brand-ul Fly România. Ceea ce pãrea a fi o companie care îºi propunea sã opereze zboruri la tarife de low cost pe rute interne ºi externe, s-a dovedit a fi, însã, un eºec de proporþii. ªi o tentativã de a înºela buna-credinþã a celor care au apelat la serviciile companiei.

Aceasta mai cu seamã dacã se þine cont de conduita de business pe care reprezentanþii companiei au înþeles sã o adopte în raport cu propriii clienþi.

Cum la numerele de telefon indicate pe site-ul Fly România nu rãspunde nimeni, sute de mesaje, semnate de persoane nemulþumite, au fost postate pe contul companiei, deschis pe o reþea de socializare. Mesajele, însã, nu ºi-au gãsit rãspuns. Majoritatea conþin fie întrebãri adresate reprezentanþilor

companiei, fie somaþii ce vizeazã recuperarea sumelor de bani achitate pentru achiziþionarea unor tichete de cãlãtorie, la zboruri anunþate a fi operate ºi care au fost anulate, cele mai multe în ultimul moment ºi fãrã vreo notificare prealabilã adresatã pasagerilor.

Mare parte dintre cei înºelaþi relateazã în scris despre solicitãri de recuperare a banilor rãmase nesoluþionate, despre imposibilitatea de a lua legãtura cu reprezentanþii companiei ori despre intenþia celor pãgubiþi de a se constitui într-un grup, pentru a acþiona în instanþã compania ºi pentru a solicita, în instanþã, daune materiale.

Nimeni nu s-a sinchisit sã ofere vreun rãspuns zecilor de mesaje de întrebare ori solicitãrilor de recuperare a banilor venite din partea clienþilor nemulþumiþi. Adicã o dovadã în plus a faptului cã respectul faþã de clienþi nu pare sã se numere pe lista valorilor împãrtãºite de reprezentanþii companiei Fly România...

Tãcerea, un modus operandi la Fly România?

Un singur comunicat, din 5 august, purtând semnãtura directorului executiv al Fly România, Cãtãlin Buþu, a fost fãcut public. Fly România anunþa cã toþi clienþii care au depus solicitãri de rambursare a banilor pentru tichetele cumpãrate, dar rãmase neutilizate, pe motiv de anulare a zborurilor, îºi vor recupera banii. Doar cã operaþiunea în sine ar putea sã dureze, a mai informat Cãtãlin Buþu, invocând ca motiv faptul cã procesatorul de plãþi online la serviciile cãruia a apelat Fly România ar fi blocat plãþile. „Toþi pasagerii afectaþi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaþi pe zborurile Fly România dis-

Mircea Opriº

ponibile sau pe zboruri operate de alte companii ºi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziþionate, conform reglementãrilor europene în vigoare”, mai este menþionat în comunicatul Fly România. „Motivul anulãrii curselor este de ordin operaþional, procesatorul de plãþi a blocat plãþile cãtre Fly România, fãrã preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificatã bazatã pe gradul de încãrcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operãrii curselor, generând o scãdere imediatã a încrederii pasagerilor ºi respectiv a încetãrii vânzãrilor”, mai este precizat în respectivul comunicat al operatorului aerian.

„Sensibilizaþi” doar de o abordare în termeni ultimativi Unul dintre cele mai recente mesaje postate pe contul Fly România aparþine timiºoreanului Mircea Opriº.

Acesta le-a solicitat în scris, marþi, 12 august, reprezentanþilor companiei sã îi restituie integral suma cuvenitã ca

despãgubire pentru anularea curselor cu destinaþia Timiºoara - Verona ºi retur pentru care a achiziþionat, în iunie, trei tichete de zbor. Nu doar cã Fly România a anulat în ultimul moment zborul programat, dar Mircea Opriº s-a vãzut pus în situaþia de a identifica singur, suportând din buzunarul propriu, alternativele de zbor dus-întors pentru destinaþia doritã.

Mircea Opriº le-a solicitat reprezentanþilor companiei compensaþiile legale care i se cuvin pentru zborul anulat din 24 iunie, potrivit clauzelor referitoare la condiþiile de transport publicate pe pagina de internet a Fly România. Dupã ce a primit ºi o notificare scrisã, prin care i se confirma cã este îndreptãþit sã beneficieze de o despãgubire de 750 de euro, i-a fost transmis însã un alt mesaj, prin care i se aducea la cunoºtinþã faptul cã îi va fi restituitã suma de 89 de euro, contravaloarea zborului anulat, de pe ruta Verona Timiºoara. „Pentru neefectuarea plãþii pe care Fly România s-a angajat sã o facã, þinând cont cã termenul de 15 zile enunþat a expirat pe data de 11 august 2014, voi acþiona în instanþã atât

compania Necessair Consulting, cât ºi angajaþii cu care am avut contact ºi care mi-au transmis, în scris ºi telefonic, declaraþii mincinoase”, le transmisese Mircea Opriº. În plus, a precizat acesta, „fiind doar unul dintre cei peste 4900 de pãgubiþi ai Fly Romania, vã solicit sã viraþi suma de 750 de euro, pe care v-aþi angajat sã mi-o returnaþi ca ºi compensaþie prin rezoluþia scrisã de cãtre angajata Fly Romania, Ruxandra Simion. Vã solicit ca suma sã fie viratã în cursul zilei de astãzi, 12 august, pânã la orele 17 (când tranzacþiile bancare sunt posibile, conform orarului de funcþionare al bãncilor). În caz contrar, vã informez cã vã voi acþiona în instanþã ºi de asemenea voi intra în greva foamei începând de mâine, 13 august, ora 9, pe termen nelimitat, pânã la deblocarea acestei situaþii din partea Dvs. ºi a autosesizãrii instituþiilor statului”.

Numãrul pasagerilor care au achiziþionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numãrul celor transportaþi este de 1.290. Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaþi pe alte companii ºi alþi 3.500 urmeazã sã fie rambursaþi. Numãrul pasagerilor Fly Romania rambursaþi total sau parþial este de 1.110.

Ziua Marinei, sãrbãtoritã ºi la Timiºoara Sãrbãtoare cu fast, anunþatã pentru al cincilea an consecutiv, cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Marinei la Timiºoara. Ziua Marinei urmeazã sã fie celebratã vineri, cu ceremonial militar, concert al Fanfarei militare a Brigãzii 18 Infanterie “Banat” ºi o serie întreagã de manifestãri culturale, toate acestea organizate chiar pe malurile Begãi, primul canal navigabil din România. ligia.hutu@timpolis.ro

Reprezentanþii Primãriei Timiºoara anunþã cã vineri, 15 august, va avea loc în premierã, la celebrarea Zilelor Marinei, ºi o manifestare organizatã de reprezentanþii Forþelor Navale Române, care vor conferi autenticitate ºi spirit marinãresc sãrbãtorii, prin organizarea de ateliere interactive de noduri marinãreºti ºi lucrãri de matelotaj.

Ziua Marinei va fi organizatã, potrivit informaþiilor oferite de reprezentanþii Municipalitãþii, împreunã cu Club D’Arc. Manifestãrile vor debuta oficial la ora 10, chiar pe malul Begãi,

în zona vaporului D’Arc, sub Podul Tinereþii, cu un ceremonial militar la care vor participa Garda de Onoare ºi Muzica Militarã a Brigãzii 18 Infanterie “Banat”. Cei prezenþi vor asista la prezentarea onorului, salutarea Drapelului de luptã, intonarea imnului de stat al României, citirea ordinului emis cu acest prilej de cãtre reprezentantul Statului Major al Forþelor Navale ºi lansarea la apã a unei ancore de flori, în memoria eroilor marinari. Ceremonialul se va încheia cu un concert de fanfarã, care va fi susþinut de Muzica Militarã a Brigãzii 18 Infanterie “Banat”.

Tot în cadrul evenimentului, mai precizeazã organizatorii, va avea loc ºi dezvelirea unei plãcuþe comemorative dedicate aniversãrii a 150 de ani de canotaj pe malurile Begãi. Atunci au fost puse bazele „Societãþii de Luntriºoare”, prima asociaþie de canotaj care a fost înfiinþatã pe actualul teritoriu al României.

Tot în cadrul manifestãrilor programate sã aibã loc vineri figureazã o expoziþie de navomodele care au participat la concursuri naþionale ºi internaþionale. Piesele care vor fi expuse

de 24 de ani un reper al cetãþii

aparþin Palatului Copiilor ºi Clubului Sportiv Municipal – Secþia de Navomodelism, condusã de antrenorul emerit în navomodelism Dan Lucian. Navomodeliºtii au anunþat deja cã ºi în acest an vor oferi publicului timiºorean posibilitatea sã vadã noi exponate, constând în ambarcaþiuni de mare valoare.

Timiºorenii sunt invitaþi, de asemenea, sã viziteze o expoziþie de cãrþi poºtale ilustrate aparþinând colecþionarului Octavian Leºcu. Va putea fi vizionatã ºi o expoziþie de machete de tehnicã militarã din colecþia Garnizoanei Timiºoara.

Celebrarea Zilei Marinei din acest an va reprezenta însã ºi un prilej nimerit pentru câteva premiere, informeazã organizatorii. Vor avea loc expoziþii ºi ateliere interactive de noduri marinãreºti ºi lucrãri de matelotaj, iar tuturor celor prezenþi le este promisã împãrtãºirea unor secrete ºi posibilitatea de a deprinde tehnici de înfãºurare a capãtului unei parâme cu aþã de vele sau tehnici de îmbinare a capetelor a douã parâme sau a douã cabluri, prin împletirea ºuviþelor din care ele sunt fãcute.

Participanþii vor putea asista ºi la

În ultimii ani, sãrbãtorirea Zilei Marinei, la Timiºoara, a devenit tradiþie prezentarea a diverse modele de împle- Indian. Exerciþiile multinaþionale, catituri. Va fi organizatã ºi o proiecþie re, an de an, cresc în amploare ºi defilm, realizatã cu sprijinul Statului Ma- vin tot mai complexe, la care au partijor al Forþelor Navale. „Forþele Navale cipat nave de luptã ale României alãale României au participat, prin frega- turi de forþele aliate ºi cele partenere, tele «Regele Ferdinand» ºi «Regina au contribuit la creºterea nivelului de Maria», la diferite operaþii maritime integrare a Forþelor Navale Române în destinate combaterii terorismului, în structurile NATO”, spune viceprimarul bazinul Mãrii Mediterane ºi în Oceanul Timiºoarei, Dan Diaconu.

eveniment

14 - 17 august 2014

3

Pãdurile de zero lei ale Timiºoarei l Suprafaþa împãduritã este evidenþiatã scriptic fãrã valoare la Primãria Timiºoara Despre suprafaþa împãduritã care aparþine Timiºoarei s-a vorbit mult în ultima vreme, pe subiectul spaþiului verde minim care ar trebui asigurat pentru fiecare locuitor al oraºului. Nu sa menþionat, în context, cã, în momentul de faþã, pãdurea proprietate privatã a municipiului are, în inventar, valoarea de zero lei, ceea ce pune Primãria într-o situaþie delicatã în varianta unor eventuale defriºãri ilegale. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Sinceritate totalã Foto TIMPOLIS

Analizându patrimoniul municipiului, reprezentanþii Primãriei Timiºoara au ajuns la o concluzie deloc liniºtitoare: în momentul de faþã toatã suprafaþa împãduritã care aparþine oraºului este trecutã în inventar cu valoare zero. Adicã, în momentul unei eventuale defriºãri, Primãria Timiºoara ar avea mari probleme în a-ºi aproxima prejudiciul ºi a se constitui parte civilã. „Pãdurile care fac parte din domeniul privat al municipiului Timiºoara sunt evidenþiate scriptic fãrã valoare, Comisia de inventariere propunând atribuirea de valori”, spun chiar reprezentanþii Municipalitãþii.

Pentru pãdurile din proprietatea Primãriei Timiºoara sunt încheiate în momentul de faþã douã contracte de administrare, unul pentru suprafaþa de 683,5 hectare, administratã de Ocolul

Pãdurea Verde, proprietate privatã a municipiului Timiºoara, are, în inventar, valoarea de zero lei Silvic „Ana Lugojana”, ºi unul pentru o suprafaþã de 50,70 hectare, administratã de Ocolul Silvic Timiºoara. „Comisia Centralã de Inventariere propune ca primã mãsurã evaluarea pãdurilor, prin Direcþia de Mesiu, care gestioneazã contractele cu Direcþia Silvicã. Aceasta va evalua împreunã cu administratorul valoarea tuturor pãdurilor din contractele deþinute ºi o va prezenta Direcþiei Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse pentru înregistrarea

pãdurilor în evidenþa scripticã a municipiului Timiºoara”, promit funcþionarii Primãriei. Nu se ºtie însã termenul concret la care acest angajament se va concretiza. „În mod normal orice Primãrie trebuie sã ºtie valoarea pãdurilor pe care le are în proprietate, ºi sã înregistreze aceastã valoare în evidenþele instituþiei”, ne-a declarat inginerul Valer Bercea, de la Direcþia Silvicã Timiº.

„Scamatorii” cu Pãdurea Verde În momentul de faþã la Timiºoara existã aproximativ 17 metri pãtraþi de spaþiu verde pe cap de locuitor existã în Timiºoara, deºi ar trebui sã existe 26 de metri pãtraþi. S-a venit, în cest context, cu soluþia sã se includã Pãdurea Verde în aceste spaþii verzi, cu o suprafaþã de peste 500 de hectare. Astfel, din pix, s-a ajuns la 38 de metri

pãtraþi de spaþii verzi pe cap de locuitor. În acest an, într-una dintre ºedinþele de plen ale Consiliului Local, s-a luat în discuþie o hotãrâre care oficializeazã obligaþia Primãriei Timiºoara, impusã de cãtre instanþã, de a vinde un teren cu o suprafaþã destul de mare în zona Pãdurii Verzi, cu un preþ care, spun mai mulþi aleºi locali, este cu mult sub cel al pieþei. Suprafaþa respectivã, însumând 43.480 de metri pãtraþi, este cu atât mai importantã cu cât este împãduritã, Timiºoara fiind în deficit de spaþii verzi. Printr-o sentinþã a Judecãtoriei Timiºoara din 2008, definitivã ºi irevocabilã, Primãria a fost obligatã sã vândã acest teren unei societãþi comerciale. În urma negocierilor s-a stabilit un preþ iniþial de 150 de euro pe metrul pãtrat, plus valoarea masei lemnoase. Preþul a fost atacat însã din nou în instanþã de societatea cumpãrãtoare ºi, printr-o sentinþã a Tribunalului Timiº, s-a stabilit obligativitatea Primãriei Timiºoara de a vinde terenul la un preþ fixat prin evaluare de 1.760.940 lei, considerat de mai mulþi consilieri locali extrem de mic.

“Am dori sã se verifice dacã existã o cale de atac pentru aceastã hotãrâre definitivã ºi irevocabilã ºi dacã Primãria ºi-a exercitat toate drepturile. Am vrea o informare mai clarã.

Cum s-a pierdut acest proces ºi de cine?”, au solicitat mai mulþi consilieri locali la ultima ºedinþã de plen. Solicitarea lor a rãmas fãrã rãspuns.

Primãria continuã lucrãrile la Centrul de zi pentru oamenii strãzii l Lucrarea putea fi acum într-un stadiu avansat, dacã nu ar fi existat procesele

cu o parte din rezidenþii din zonã

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Lucrãri susþinute de Primãrie Dovedind cã þine la proiectul ce prevede reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea Cantinei de Ajutor Social Timiºoara pentru dezvoltarea unui centru social de urgenþã pentru persoane fãrã adãpost, Primãria Timiºoara a anunþat zilele trecute organizarea unei proceduri de achiziþie publicã pentru execuþia lucrãrilor în completarea celor prevãzute în contractul iniþial aferent acestui obiectiv

de investiþii.

Valoarea acestui proiect realizat din fonduri europene este de 3.994.333,55 de lei, ºi un avantaj major este faptul cã contribuþia proprie a Timiºoarei la cofinanþarea proiectului este foarte micã, de 64.557,45 de lei, ceea ce reprezintã doar 2% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

Proiectul legat de Centrul de zi de pe Telegrafului s-a lovit, însã, la început de opoziþia unor localnici din zonã, care nu doreau amplasarea unei astfel de instituþii în vecinãtatea lor, unul dintre motivele invocate fiind cã, aºa, ar scãdea valoarea proprietãþilor din zonã. Reprezentanþii Primãriei s-au chinuit sã convingã rezidenþii de necesitatea acelui centru, însã pentru cã argumentele nu au fost de naturã sã schimbe nimic, disputa s-a mutat în instanþã. Cantina de Ajutor Social Timiºoara a câºtigat procesul în toate fazele, însã aceastã tracasare a întârziat demararea efectivã a proiectului.

“Evident cã, dacã nu am am fi avut aceste probleme, proiectul ar fi fost acum într-un stadiu mult mai avansat. Sper ca mãcar în momentul în care se va finaliza ºi va începe funcþionarea, cei care s-au opus proiectului sã-ºi dea seama cã nu au avut dreptate, ºi temerile lor erau nejustificate”, spune Rodica Cojan, director al Cantinei de Ajutor Social Timiºoara.

Foto TIMPOLIS

Pentru ca oamenii strãzii sã nu mai aglomereze inutil secþiile de urgenþã ale spitalelor timiºorene, odatã cu venirea sezonului rece, ºi pentru ca gerul sã nu mai facã victime, Primãria Timiºoara susþine realizarea cât mai rapidã a lucrãrilor la Centrul Social de Urgenþã pentru Persoane fãrã Adãpost, de pe strada Telegrafului. Proiectul ar fi putut fi în momentul de faþã avansat dacã nu ar fi existat o serie de impedimente legate de acþiunile unor rezidenþi din zonã, care s-au opus construcþiei centrului pe motiv cã… scade valoarea zonei.

Din cauza numãrului insuficient de locuri de cazare, doar o micã parte din oamenii strãzii puteau fi adãpostiþi pe timp de iarnã

Doar 300 de oameni ai strãzii puteau fi cazaþi iarna, dintr-un total de 1200 Din informaþiile Poliþiei Locale, la Timiºoara stau în stradã aproximativ 1.200 de persoane, care ºi-au pierdut locuinþa

ºi familia. O bunã parte dintre ei sunt foºti tineri instituþionalizaþi, care au fost daþi afarã din cãminele de copii în care au crescut, odatã cu împlinirea vârstei de 18 ani. Deºi s-ar crede cã aproape toþi sunt veniþi din alte pãrþi, lucrurile nu stau aºa, peste 300 fiind localnici.

Doar pentru un sfert dintre aceºti oameni existã alternative de cazare.

Existã Azilul de Noapte al Federaþiei

Caritas de pe bulevardul Constantin Brâncoveanu, Adãpostul Fundaþiei Timiºoara 89 de pe Splaiul Nicolae Titulescu ºi un adãpost care funcþioneazã temporar la punctul termic al Colterm de pe strada Învãþãtorului. Una peste alta, existã soluþii de cazare temporarã pentru cel mult 300 de oameni ai strãzii. Pentru restul, fiecare iarnã este un adevãrat exerciþiu de supravieþuire.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

14 - 17 august 2014

Termopanele din „spitalul fantomã” de pe Calea Torontalului, cãutate în justiþie dupã 13 ani Acþiune în instanþã generatã de un audit al Curþii de Conturi

Foto TIMPOLIS

Dupã 13 ani de la comiterea faptelor propriuzise, adicã dupã prescrierea eventualelor infracþiuni, Primãria Timiºoara îºi cautã în justiþie dreptatea, în cazul controversatelor materiale de construcþii dispãrute din ceea ce trebuia sã fie noul sediu al Spitalului Municipal ºi a rãmas doar o ruinã, pe Calea Torontalului. Dincolo de paguba rãmasã în contul statului, conform unor consilieri locali, respectivele materiale reprezintã motivul pentru care nu s-a reuºit demararea efectivã a investiþiei pentru amenajarea respectivei construcþii, pentru a deveni viitorul Institut Oncologic din Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proces iniþiat la spartul târgului Construcþia viitorului Institut Regional de Oncologie de la Timiºoara, care se dorea a fi realizat pe Calea Torontalului, în imobilul construit iniþial pentru a fi un sediu nou al Spitalului Municipal, ar fi putut demara de mult, pentru cã în 2008 a apãrut ideea înfiinþãrii unei astfel de structuri spitaliceºti, iar în mai 2009 era deja aprobatã trecerea construcþiei în domeniul public al Statului Român ºi administrarea Ministerului Sãnãtãþii. Deºi s-a dat o hotãrâre de Consiliu Local în acest sens, Primãria Timiºoara nu a fãcut protocolul de predare-primire cu Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº, ca reprezentant al Ministerului Sãnãtãþii, decât în noiembrie 2011, dupã un scandal de proporþii ºi o presiune mediaticã pe mãsurã. Problema care a îngheþat proiectul este legatã de niºte geamuri termopan ºi calorifere, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, care au dispãrut din subsolul

clãdirii aflate în conservare, dupã ce fuseserã lãsate în custodia firmei Italrom Construcþii.

Aceastã societate, intratã între timp în insolvenþã, s-a ocupat de construcþia imobilului pânã în anul 2000, când au fost sistate definitiv lucrãrile la ceea ce urma sã devinã viitorul Spital Municipal. Dispariþia materialelor de construcþii a ieºit la ivealã abia în 2010. Ceea ce a urmat a fost un rãzboi instituþional între Primãria Timiºoara ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, fiecare motivându-ºi cu propriile argumente poziþia legatã de asumarea acelei lipse pe inventar.

Acum Primãria, probabil într-un demers pur birocratic ºi fãrã speranþã, cautã, în justiþie, dreptatea ºi termopanele. Conform ultimului raport privind gestionarea bunurilor publice ale Primãriei Timiºoara, fãcut public abia în urma unor solicitãri repetate ale Clubului Timiºoara al Pro Democraþia, Municipalitatea face o precizare uluitoare: „În ceea ce priveºte obiectivul de investiþii nefinalizat, denumit «Investiþia Spitalul Clinic Municipal», situat în Timiºoara, Calea Torontalului, kilometrul 5 – Comisia Centralã de Inventariere propune scoaterea bunului înregistrat cu numãrul de inventar 18548 în valoare de 16.425.151,02 lei de pe lista mijloacelor fixe ale Primãriei Municipiului Timiºoara, iar pentru diferenþa de 607.693,34 de lei compusã din 518.194,10 lei – valoarea neiventariatã a radiatoarelor, 89.445,24 – valoarea ce reprezintã diferenþa dintre valoarea decontatã (772.484,61 de lei) ºi cea inventariatã (633.093,37 de lei) a tâmplãriei PVC, pentru recuperarea sumelor de 89.446,24 de lei ºi 518.194,10 lei, Comisia Centralã de Inventariere constatã cã s-au început procedurile pentru recuperarea acestor sume pentru care Serviciul Juridic a depus acþiune de chemare în judecatã a obiectivului de investiþii «Spital Clinic Municipal, KM 5»”.

Cu alte cuvinte, Primãria

de 24 de ani un reper al cetãþii

„Din cauza acelor materiale de construcþii ºi a neînþelegerilor legate de asumarea prejudiciului de cãtre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, s-au pierdut finanþãri cu care s-ar fi putut demara construcþia efectivã”.

Consilier local PDL Maria Sãrãcan Timiºoara a decis sã caute recuperarea prejudiciului în justiþie dupã... 13 ani. Este, însã, extrem de greu de crezut cã, în contextul în care firma care a realizat iniþiat construcþia este în insolvenþã, iar eventualele fapte penale s-au prescris, se va mai putea recupera ceva din paguba fãcutã statului.

Scriptic, probabil Municipalitatea considerã cã s-a acoperit cu hârtii, în sensul cã „existã pe rol la Tribunalul Timiº dosarul 2133/30/2013 care are ca obiect predarea obiectivelor lipsã la inventar reprezentând tâmplãrie PVC ºi radiatoare sau plata sumei de 607.639,33 de lei, construcþia nefinalizatã a Spitalului Clinic Municipal.” „Din cauza acelor materiale de construcþii ºi a neînþelegerilor legate de asumarea prejudiciului de cãtre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã, s-au pierdut finanþãri cu care sar fi putut demara construcþia efectivã” , spune consilierul local PDL Maria Sãrãcan.

Acþiunea în instanþã a fost iniþiatã dupã ce, în urma unui audit, Curtea de Conturi a tranºat problema “termopanelor fantomã”, dând dreptate DSPP Timiº. Conform auditorilor Curþii de Conturi, refuzul DSP Timiº de a prelua bunurile ºi soldul stabilit de reprezentanþii administraþiei locale este îndreptãþit, minusul de gestiune fiind obligatoriu a fi reglat la nivelul Primãriei Timiºoara.

Curtea de Conturi a mai precizat cã persoanele implicate în efectuarea inventarelor, nu au stabilit – cu toate cã le-au recunoscut – unde se regãseºte diferenþa de 994 de geamuri termopan. Având în vedere preþul mediu pe bucatã de 726,85 de lei, determinã un minus de gestiune de peste 537.000 de lei, ce se constituie pagubã în bugetul local. Deºi Curtea de Conturi a cerut clarificarea, înregistrarea în contabilitate ºi recuperarea minusului de gestiune, este greu de crezut cã respectivele materiale de construcþii sau contravaloarea lor mai au vreo ºansã de recuperare. În ceea ce priveºte materialele lipsã, care au dus la tergiversarea predãrii clãdirii de

la Primãria la DSP Timiº, oficiali ai Ministerului Sãnãtãþii anunþã cã problema a fost gestionatã neinspirat de autoritãþile locale. Conform evidenþei ministeriale, valoarea de inventar a clãdirii este 17,5 milioane de lei, la care se adaugã ºi acele bunuri care au fãcut obiectul controverselor dintre Primãrie ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº – 994 de geamuri termopan ºi 970 de radiatoare. Ministerul Sãnãtãþii susþinea cã urmare a corespondenþei scrise ºi a întâlnirilor periodice dintre reprezentanþii D.S.P. Timiº ºi cei ai Primãriei Timiºoara,“se ajungea la un consens care, de fiecare datã, se modifica din partea reprezentanþilor Municipiului Timiºoara, în sensul cã ori membrii comisiei refuzau sã semneze documentele, ori termenii procesului-verbal erau modificaþi”.

Poate dacã aceste clarificãri s-ar fi fãcut mai repede ºi s-ar fi putut urgenta transferul imobilului, lucrurile ar fi stat mai bine ºi în privinþa ºanselor de demarare în perioada urmãtoare a acestei investiþii care, dupã aprobarea bugetului pe 2013 ºi 2014, a rãmas sub semnul întrebãrii. În 2011,

Ministerul Sãnãtãþii alocase Timiºului un milion de lei pentru elaborarea documentaþiilor tehnico-economice pentru acest obiectiv. Însã pentru cã abia în noiembrie 2011 a fost semnat protocolul pentru transferul clãdirii viitorului Institut Oncologic de la Primãrie la DSP Timiº, Ministerul Sãnãtãþii a cerut restituirea sumei acordate. Banii au fost realocaþi în 2012 ºi, de aceastã datã, au fost utilizaþi, reuºindu-se atribuirea contractului pentru realizarea documentaþiei preliminare, necesare începerii investiþiei propriu-zise. Însã, deºi pentru acest an se promitea cã, dupã definitivarea documentaþiei, se vor aloca bani pentru ridicarea construcþiei, acest lucru nu s-a întâmplat. ªi, în momentul de faþã, nici nu se ºtie când ar putea demara aceastã investiþie.

“Clãdirea se degradeazã tot mai mult, ºi e posibil ca în curând studiul de fezabilitate sã nu mai fie valabil. În plus, nici nu se ºtie dacã respectivul imobil, a cãrui structurã de susþinere este afectatã, mai este adecvat pentru realizarea aici a Institutului de Oncologie”, spune Maria Sãrãcan.

Interpelãri parlamentare, unele cu ecou, altele, fãrã De altfel, în ultima perioadã au apãrut mai multe informaþii neoficiale potrivit cãrora s-ar putea constata cã ar fi mai ieftin sã se construiascã din temelii un nou imobil pentru viitorul Institut de Oncologie Timiºoara decât sã se refacã clãdirea existentã, pe motiv cã multe elemente ale construcþiei s-au degradat din cauza conservãrii necorespunzãtoare a construcþiei ºi cã reþeaua de canalizare e total compromisã, pentru refacerea ei fiind nevoie de investiþii extrem de mari. “În urmã cu mai mulþi ani s-a încercat urnirea din loc a lucrãrilor prin parteneriat public-privat. La un moment dat, s-a arãtat a fi interesat un grup de investitori din Germania. Aceºtia au venit la Timiºoara ºi, dupã ce au aflat condiþiile de asociere, au plecat ºi nu s-au mai întors. Ba mai mult, experþii lor tehnici au declarat cã, faþã de ceea ce se doreºte a fi noul spital, evident, cu dotãri de ultimã orã, clãdirea

Gheorghe David

Cornel Sãmãrtinean

este total necorespunzãtoare din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al structurii de rezistenþã” , declara fostul senator PDL de Timiº Gheorghe David, autor al mai multor interpelãri parlamentare pe aceastã temã, în mandatul trecut.

Potrivit acestuia, pânã sã fi ajuns la stadiul în care se aflã acum, pentru clãdirea de pe Calea Torontalului s-au cheltuit în jurul a patru milioane de euro. “Dacã banii, care

de vreo 15 ani zac îngropaþi, ar fi fost puºi deoparte în seifurile unei bãnci, la cât s-ar fi ridicat numai dobânzile?”, se întreba Gheorghe David.

Ministerul Sãnãtãþii nu are, deocamdatã, rãspunsuri.

Unei interpelãri pe aceastã temã, depusã în aprilie de deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean nu i s-a rãspuns nici acum, deºi Ministerul Sãnãtãþii avea obligaþia de a furniza informaþiile solicitate în maxim 30 de zile.

actualitate

14 - 17 august 2014

5

Redevenþe facultative pentru cimitire din Timiºoara l Necontrolând ani de zile situaþia, Primãria s-a trezit cu pierderi

de mai bine de un milion de euro

Redevenþe controversate

Pe fondul reînnoirii contractelor de concesionare pentru cimitirele Timiºoarei, pentru Municipalitate se pare cã a venit timpul bilanþurilor retrospective, constatând cã existã situaþii în care firmele concesionare nu au plãtit niciun leu cãtre bugetul local, iar acum sunt în insolvenþã, deci sunt slabe ºanse de recuperare a sumelor datorate. Una peste alta, rãmâne speranþa cã mãcar în noua formã de concesionare nu se va ajunge la aceeaºi situaþie, mai ales cã de ani buni Primãria Timiºoara încearcã, fãrã ºanse de izbândã, sã facã o bazã de date cu locurile de veci ºi concesionarii acestora.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

„Revelaþii” tardive Într-un raport recent legat de situaþia domeniul public timiºorean, Primãria Timiºoara face dezvãluiri legate de proasta gestionare a unor cimitire.

Analizând situaþia autorizaþiilor, s-a constatat, de exemplu, cã în Cimitirul din Calea Lipovei s-a realizat o capelã fãrã autorizaþie ºi i s-a impus proprietarului intrarea în legalitate prin obþinerea autorizaþiei de construcþie, în caz contrar, urmând ca respectiva construcþie sã fie adusã la starea iniþialã, adicã sã fie demolatã. Lucru care poate genera un precedent, în sensul cã, dupã acest model, mai mulþi amatori de construcþii originale prin cimitirele Timiºoarei ar putea construi mai întâi, ulterior obþinând autorizaþia de construcþie.

Un alt aspect este constatarea tardivã cã unii dintre foºtii concesionari ai cimitirelor din Timiºoara au reuºit performanþa de a nu-ºi plãti ani în ºir taxele de concesiune cãtre Primãrie, iar acum, datã fiind insolvenþa unora dintre aceste societãþi, ºansele de recuperare sunt aproape de zero.

Situaþia cea mai gravã, din acest punct de vedere, este cea legatã de cimitirele din Calea ªagului ºi Rusu ªirianu. În cazul cãrora Curtea de Conturi se

Necontrolând ani de zile situaþia, Primãria s-a trezit cu pierderi de mai bine de un milion de euro, de pe urma concesionãrii cimitirelor întreabã cum s-a întâmplat ca, în urma unui contract pe zece ani, sã nu se plãteascã redevenþa, din 2004 pânã în 2012, veniturile neîncasate ºi penalitãþile ridicându-se la suma de 25,4 milioane de lei. Viceprimarul Traian Stoia susþine cã situaþia este de neînþeles, în contextul în care în Primãrie exista un Birou de recuperare creanþe, unde lucrau nouã oameni.

Acum orice recuperare este tardivã, patrimoniul foºtilor concesionari, aflaþi acum în insolvenþã, neacoperind nici 1% din acest debit. „Pe mine nu mã mirã cã existã firme care opt ani de zile nu au plãtit redevenþã. Nu a existat interes sã se întocmeascã niºte contracte care sã previnã acest gen de situaþii. Am tras numeroase semnale legate de aceastã problemã ºi nu s-a rezolvat nimic”, ne-a declarat consilierul local PDL Simion Moºiu.

Pierderi de mai bine de un milion de euro Recent, analizând situaþia foste-

lor contracte de concesiune a cimitirelor, conducerea Primãriei vorbea despre pierderi de mai bine de un milion de euro înregistrate la bugetul local în urma ineficientei gestionãri a cimitirelor. În acest context, este greu de înþeles de ce Primãria nu ºi-a menþinut ca atribuþie a unui compartiment propriu concesionarea locurilor de veci din cimitirele Timiºoarei care, spun mai mulþi consilieri locali, este o activitate foarte bãnoasã. Aceiaºi aleºi locali mai spun cã Primãria Timiºoara a optat pentru varianta mai puþin avantajoasã a concesionãrii cimitirelor cãtre operatori privaþi care, probabil, este o variantã mai comodã. Primãria Timiºoara administreazã ºase cimitire, de pe urma cãrora a încasat, anul trecut, 798.735 de lei, inclusiv TVA. Nici anii precedenþi nu s-a câºtigat mai mult. Din exploatarea cimitirelor, Municipalitatea s-a ales, în 2011, cu suma de 585.000 de lei, pentru concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire, ºi cu 2.251 de lei, pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din

cimitire. În 2012, Primãria a obþinut din concesionare ºi reconcesionare de locuri de veci în cimitire suma de 673.696 de lei, plus 12.624 de lei pentru plata permiselor de lucru a construcþiilor funerare din cimitire.

Viceprimarul Traian Stoia declara cã s-au schimbat lucrurile în optica cu care este abordatã problema închirierilor, aºa încât firmele care au câºtigat concesiunile pentru întreþinerea a trei dintre cimitire, pentru care contractele de concesiune expiraserã, vor trebui sã îºi achite redevenþele în avans, pe cel puþin trei luni. ªi vor trebui, de asemenea, sã suporte plata facturilor de apã ºi canal, precum ºi cheltuielile generate de curãþenie ºi de preluarea gunoiului, care în trecut erau plãtite de cãtre Primãrie. „Anul trecut, Primãria a plãtit pentru apã 30.975 de lei, pentru curent, 42.726 de lei, iar pentru curãþenie ºi gunoi, 357.000 de lei”, a precizat Traian Stoia, care s-a arãtat nemulþumit de pierderile înregistrate astfel la bugetul instituþiei.

Majorarea redevenþelor pentru firmele care iau în administrare cimitirele din subordinea Primãriei Timiºoara reprezintã un subiect care a fost dezbãtut îndelung la nivel local. În mai 2013, unul dintre proiectele de hotãrâre aduse consilierilor locali, la primã vedere, într-o ºedinþã de plen, a fost cel care propunea noi reglementãri legate de administrarea cimitirelor din Timiºoara. Rezervele consilierilor care s-au opus votãrii acestui proiect dupã citirea sa pe genunchi s-au dovedit în timp întemeiate. Pe lângã prezentarea lui cu întârziere consilierilor locali, ºi nivelul redevenþei minime anuale de la care ar urma sã porneascã licitaþia, stabilit iniþial la 72.000 de lei pe an la fiecare cimitir, a fost consideratã mult prea micã de cãtre consilierii democrat-liberali, care au declarat cã, din informaþiile care se vehiculeazã în oraº, suma de 6.000 de lei, perceputã lunar pentru administrarea unui cimitir, e obþinutã de orice administrator în prima zi de lucru, pânã la ora prânzului.

O altã prevedere controversatã din noul regulament este cea care împuterniceºte firma administratoare sã se ocupe de pazã în cimitire: „Dacã se întâmplã asta, Primãria ce control mai are? Nici nu va mai putea intra în cimitire. Din punctul nostru de vedere, de pazã în cimitire trebuie sã se ocupe în continuare Poliþia Localã, chiar dacã administratorii privaþi ai cimitirelor îi plãtesc dupã aceea aceste servicii. O autoritate are un poliþist în uniformã, o alta, un bodyguard fãcut la apelul de noapte”, spuneau contestatarii proiectului.

Simion Moºiu

O aplicaþie la care se munceºte din 2008 În ceea ce priveºte administrarea cimitirelor, unii consilieri locali le-au amintit ºi în acest an reprezentanþilor Municipalitãþii de o iniþiativã despre care nu s-a mai auzit aproape nimic în ultimii ani. Este vorba despre ceea ce se anunþa în 2008 ca fiind o premierã naþionalã – realizarea unei baze de date electronice cu concesionarii de locuri de veci în cimitirele Timiºoarei. Ideea era cã, cu ajutorul unui astfel de instrument, ar putea fi combãtut fenomenul de comerþ ilegal cu locuri de veci. Consilierul local Simion Moºiu mai spune cã, teoretic, la aceastã bazã de date se lucreazã din 2008, deci ar fi trebuit terminatã de multã vreme: „Am întrebat în ce stadiu mai e acea bazã de date ºi nu am

primit niciun rãspuns. Nu mai spune nimeni nimic, probabil cã proiectul e mort în acest stadiu”.

Realizarea acestei baze de date ar pune capãt ºi unui alt fenomen de amploare – de ani de zile, sute de locuri de veci sunt vândute prin mica publicitate ca proprietate personalã, deºi suprafeþele respective aparþin Primãriei Timiºoara, respectiv domeniului public al oraºului. Practic, a apãrut o piaþã alternativã, la negru, a locurilor de veci.

Tranzacþiile se fac, de multe ori în baza unei simple procure. În unele situaþii, la fel ca în cazul unor agenþi imobiliari, cei care publicã astfel de anunþuri au portofolii de locuri de veci disponibile, în trei sau patru cimitire, au morminte

cu capac sau sau simple, situate pe alei centrale ori spre marginea cimitirului, cu vedere spre stradã sau spre gardul din spate, au cripte dar ºi mini-parcele, în funcþie de preferinþele ºi posibilitãþile clienþilor. Toatã aceastã afacere înfloritoare este însã ilegalã, întrunind toate elementele necesare pentru a fi consideratã înºelãciune. ªi aceasta pentru cã locurile de veci nu pot fi vândute în cimitirele Timiºoarei, pentru simplul motiv cã nu sunt deþinute de cãtre „titulari”, ci doar concesionate, pe perioade de ºapte ani, de la Primãria Timiºoara, care a fost ºi rãmâne proprietarul acestor bucãþi de teren. În acest sens, este spectaculoasã diferenþa între concesiunea cerutã de Primãrie pentru

perioada de ºapte ani – 87,63 de lei pe loc de veci, adicã 12 lei pe an, ºi sume-

le fabuloase, de mii de euro solicitate de vânzãtorii acestor locuri de veci.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

14 - 17 august 2014

Angela Filote, ºeful Reprezentanþei „Sperãm ca România de competenþele ºi obligaþiile

melania.cincea@timpolis.ro

„Orice s-ar întâmpla, UE va fi alãturi de Republica Moldova, gata sa o ajute sub orice formã” La scurt timp dupã ce a fost numit în funcþia de preºedinte al CE, Jean Claude Juncker a declarat cã nu va exista o nouã extindere a UE pe perioada mandatului sãu – un anunþ întâmpinat cu critici din partea unor eurodeputaþi români. Nefiind fãcute publice argumente pentru aceastã decizie, care ar putea fi acestea?

Preºedintele-ales al Comisiei Europene ºi-a prezentat prioritãþile politice în faþa Parlamentului European. În acest context, domnul Juncker a declarat cã, dupã aderarea a 13 state într-un interval de zece ani, Uniunea Europeanã are nevoie acum de consolidare. Din acest motiv, în urmãtorii cinci ani nu va mai exista un alt val de extindere. De altfel, viziunea domnului Juncker despre extindere a fost parte integrantã a programului sãu electoral pe toatã perioada campaniei. În actualul context geostrategic foarte tensionat, nu este un risc ca Moldova sã nu fie integratã în UE, cel puþin cinci ani de acum încolo? Nu existã riscul ca, aºa, sã fie repetat scenariul din Ucraina?

Gradul de integrare al Moldovei þine în primul rând de Republica Moldova ºi de reformele ce se fac în acest sens. Trebuie însã spus cã Republica Moldova nu este, în acest moment, stat candidat în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã. Nu putem intui viitorul ºi nici anticipa riscurile, dar

CV Angela Filote l decembrie 1993 - iunie 2006 – ºeful Departamentului de Presã ºi Comunicare al Delegaþiei Comisiei Europene în România l iulie 2006 – august 2009 – ºef de echipã în cadrul Programului CE de informare ºi comunicare în Turcia l septembrie 2009 – ianuarie 2010 – ºef-adjunct al Delegaþiei UE în Egipt, în cadrul Comisiei Europene l februarie 2010 – decembrie 2010 – purtãtor de cuvânt pentru extindere ºi politica de vecinãtate la Comisia Europeanã l ianuarie 2011 - decembrie 2013 - ºeful Unitãþii de Comunicare Internã ºi Externã, DG Agri, la Comisia Europeanã l din decembrie 2013 – ºeful Reprezentanþei Comisie Europene în România

Foto Pagina Europeana

Angela Filote face parte, de 21 de ani, din diverse structuri ale Comisiei Europene, acum fiind ºeful Reprezentanþei Comisiei Europene în România. Am invitat-o la un dialog despre aderarea României la Spaþiul Schengen ºi capacitatea noastrã realã de a asigura securitatea frontierelor, despre modul în care vede Europa constantele mesaje anticorupþie care ne sunt transmise cu insistenþã de SUA, despre mãsurile sancþionatorii pe care UE le poate lua dacã România va recidiva în derapaje de la lege ºi de la democraþie, dar ºi despre probleme care nu ne privesc direct, dar pe care nu este exclus sã le resimþim tangenþial: blocarea procesului de extindere a UE, pe urmãtorii cinci ani, negocierile dintre UE ºi Rusia, escaladarea extremismului în UE ºi riscul ca acesta sã punã, la un moment dat, în pericol însuºi constructul european.

putem spune cã, orice s-ar întâmpla, UE va fi alãturi de Republica Moldova, gata sa o ajute, sub orice formã.

Cea mai bunã dovadã în acest sens o reprezintã semnarea Acordului de Asociere ºi Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeanã, la 27 iunie, precum ºi eliminarea obligativitãþii vizelor Schengen de scurt sejur pentru cetãþenii moldoveni. Moldova este prima ºi, deocamdatã, singura þarã din Parteneriatul Estic care obþine ridicarea obligativitãþii vizelor Schengen.

„Important este cã majoritatea din Parlamentul European crede cã integrarea europeanã este parte a soluþiei, nu a problemei” Rezultatul scrutinului european din 25 mai aratã cã, în Europa, extremismul câºtigã teren. Recent, vorbind despre metode pe care le-ar putea folosi Rusia pentru a influenþa opinia publicã, Robert Kaplan aducea în discuþie dorinþa puterii de la Kremlin ca partide naþionaliste de dreapta sã aibã succes în Europa. În atare situaþie, e real riscul ca extremismul sã ameninþe, la un moment dat, de unul singur sau cu sprijinul regimului Putin, constructul european?

Personal, nu cred acest lucru. E drept cã un numãr important de par-

de 24 ani un reper al cetãþii

tide antieuropene a intrat în Parlamentul European. Rãmâne însã de vãzut cum vor acþiona aceºti noi europarlamentari ºi nu trebuie sã excludem posibilitatea ca ei sã treacã printr-un proces de „europenizare”.

Adicã, odatã prinºi în mecanismul de luare a deciziilor, vor fi într-o poziþie foarte bunã pentru a lua parte la îmbunãtãþirea întregului sistem ºi a legislaþiei care se adoptã la Bruxelles.

Cum pot fi contracarate efectele recrudescenþei extremismului?

Rezultatele votului pentru Parlamentul European ne aratã cã este posibilã crearea unei majoritãþi solide în Parlament a forþelor politice care au sprijinit la nivelul Uniunii reformele atât de necesare pentru ieºirea din crizã. Sigur cã aceste forþe politice nu cad de acord asupra tuturor detaliilor ºi politicilor Uniunii. De o importanþã fundamentalã este însã faptul cã toate aceste partide împãrtãºesc de fapt credinþa cã integrarea europeanã este parte a soluþiei, nu a problemei.

„Ne confruntãm cu un anumit deficit de încredere al unor state membre cu privire la capacitatea realã a României de asigura securitatea frontierelor” Un subiect important pe agenda unor lideri politici autohtoni este reprezentat

de aderarea României la Spaþiul Schengen. Tehnic vorbind, spune Comisia Europeanã, suntem pregãtiþi. Totuºi, amânarea acestui moment þine doar de orgoliile ºi de jocurile electorale ale unor actanþi politici europeni sau þine ºi de o temere justificatã a lor faþã de un risc pe care România l-ar putea crea la adresa securitãþii europene?

România a trecut toate evaluãrile tehnice privind pregãtirea aderãrii la zona Schengen. Comisia Europeanã nu a putut decât sã constate cã statele membre, reunite în Consiliu, nu au fost încã în mãsurã sã aprobe extinderea Spaþiului Schengen, în ciuda faptului cã România îndeplineºte toate condiþiile tehnice.

Ne confruntãm însã cu un anumit deficit de încredere al unor state membre cu privire la capacitatea realã a României de asigura securitatea frontierelor. Comisia nu mai poate interveni în acest moment în dezbatere, pentru cã nu are un rol formal în acest proces. Pentru o decizie favorabilã, în Consiliu este nevoie de unanimitate, deci nimeni nu poate împiedica statele membre sã ia o decizie în funcþie de interesele ºi de evaluarea lor proprie. Statele membre, inclusiv România, sunt cele care trebuie sã identifice soluþiile pentru a ieºi din acest impas. Nu avem nicio îndoialã cã România ia deja, pe cãi diplomatice, toate mãsurile necesare faþã de þãrile care încã mai au reticenþe, astfel încât aderarea la Spaþiul Schengen sã se poatã produce cât mai repede.

„CE are încredere cã România acþioneazã pe deplin conºtientã de competenþele ºi obligaþiile ce îi revin în temeiul tratatelor” României i-au fost promise de cãtre China investiþii de circa zece miliarde de euro. Guvernul român, în schimb, nu a expus public obligaþiile pe care ºi le asumã în contrapartidã. În discuþiile cu partenerii europeni a explicat Executivul de la Bucureºti dacã acest parteneriat va avea doar conotaþii economice, nu ºi strategice?

UE a fost prezentã, ca observator, în cadrul reuniunii la nivel de prim-miniºtri de la Bucureºti. Toate iniþiativele, inclusiv cele de tipul Forumului Economic 16+1, trebuie sã contribuie la obiectivul mai larg al extinderii relaþiilor dintre China ºi UE în ansamblul ei, indiferent de formatul în care actorii din UE ºi din afara ei interacþioneazã. Instituþiile europene ºi statele membre sunt pe deplin conºtiente de competenþele ºi obligaþiile ce le revin în temeiul tratatelor ºi avem încredere cã România acþioneazã în consecinþã.

Interacþiunile dintre UE ºi statele sale membre ºi China sunt realizate în cadrul unui proces transparent ºi promoveazã sinergiile dintre strategiile de creºtere ale UE ºi Chinei, având ca principal scop garantarea deschiderii pieþelor ºi a unor condiþii de concurenþã echitabile pentru companiile ambelor pãrþi.

dialog

14 - 17 august 2014

7

Comisiei Europene în România: sã fie pe deplin conºtientã ce îi revin în temeiul tratatelor” „Negocierile în curs dintre UE ºi Rusia asupra zonei de liber schimb au devenit inutile” A fost semnat, recent, acordul ce vizeazã crearea unei Uniuni Economice Eurasiatice, o structurã ce se vrea un fel de contrapondere la Uniunea Europeanã. Cum vede Europa aceastã miºcare?

Uniunea Europeanã este în continuare dedicatã creãrii unui spaþiu economic comun, de la Lisabona pânã la Vladivostok, acest obiectiv fiind evocat în mod regulat ºi de Rusia. Este obiectivul nostru începând cu anul 2008, când am început negocierile cu aceastã þarã, având ca scop realizarea unei zone de liber schimb. Însã realizarea Uniunii Vamale, în 2009, consolidatã prin Tratatul Eurasiatic semnat în data de 29 mai 2014, a alterat cadrul de negociere dintre UE ºi Rusia. Prin Uniunea Vamalã, Rusia a transferat competenþele necesare unui acord cu UE asupra zonei de liber schimb la acest nivel supranaþional.

Negocierile în curs dintre UE ºi Rusia asupra zonei de liber schimb au devenit astfel inutile. Singurul mod de a merge înainte în crearea unui spaþiu economic comun îl reprezintã realizarea unui acord între UE ºi Uniunea

Vamalã. Aceastã alternativã a fost impusã de Rusia, fãrã a se consulta cu UE sau a cere un acord pe subiect. În contextul actual, nu este posibil un acord comercial între UE ºi Uniunea Vamalã (sau Uniunea Economicã Eurasiaticã, începând cu data de 1 ianuarie 2015). Astfel, nu se pot avea în vedere relaþii preferenþiale între UE ºi Rusia, singura alternativã fiind dezvoltarea de relaþii între UE ºi Uniunea Vamalã pe ansamblul ei.

UE este în continuare pe deplin deschisã acestei opþiuni, cu toatã cotitura de 180 de grade fãcutã de Rusia, dacã se îndeplinesc condiþiile de bazã pentru ca ambele pãrþi sã porneascã negocierile de la un minim numitor comun, ceea ce însã este foarte puþin probabil, deoarece pentru realizarea condiþiilor necesare unui acord de liber schimb între UE ºi Uniunea Vamalã mai este necesar mult timp. În ceea ce priveºte natura Uniunii Vamale/Uniunii Economice Eurasiatice, ne putem pune întrebarea dacã ea are caracter economic: o uniune vamalã e definitã de un tarif extern comun. Recentele evoluþii din Ucraina ºi

„Eu nu aº minimaliza capacitatea MCV de a produce efecte pozitive în ce priveºte reforma sistemului judiciar ºi lupta împotriva corupþiei” Cum „decripteazã” Europa mesajele anticorupþie în serie transmise dinspre Casa Albã spre România?

SUA este la fel de interesatã, ca ºi noi, în dezvoltarea unei Românii puternice, ca stat membru al unei Uniuni puternice. De aceea este firesc sã urmãreascã îndeaproape ºi sã susþinã eforturile României de combatere a corupþiei ºi de reformã a justiþiei.

Ce mãsuri sancþionatorii poate lua Europa împotriva României, în cazul în care Puterea va recidiva în derapaje de genul celor comise în vara lui 2012 ori în „marþea neagrã”? Recomandãrile fãcute de CE în cadrul raportului MCV nu par sã mai producã prea multã emoþie...

Eu nu aº minimaliza capacitatea Mecanismului de Cooperate ºi Verificare de a produce efecte pozitive în ce priveºte reforma sistemului judiciar ºi lupta împotriva corupþiei, mai ales cã acest mecanism, agreat de ºi cu România, este susþinut legislativ, instituþional ºi financiar de Uniunea Europeanã.

Cel mai important lucru este însã acela cã Mecanismul de Cooperare ºi Verificare are capacitatea de a coagula sprijinul necesar reformelor chiar în interiorul instituþiilor-cheie ale sistemului judiciar românesc. Progresele înregistrate de România în ultimii ani nu ar fi putut avea loc în lipsa acestui sprijin din interior. Pentru a se asigura cã aceste reforme sunt ireversibile, Comisia va continua sã sprijine eforturile instituþiilor române prin intermediul mecanismului, atât cât va fi nevoie.

Moldova ne aratã cã Rusia este pregãtitã sã renunþe la preferinþele comerciale acordate acestor þãri, în timp ce Belarus ºi Kazahstan, ceilalþi doi membri ai Uniunii Vamale, au declarat public ºi au anunþat oficial cã nu vor face acelaºi lucru. Ce reprezintã însã o Uniune Vamalã fãrã un tarif extern comun, dacã nu o uniune politicã?

Cam în aceeaºi perioadã a fost semnat acordul între Rusia ºi China, pentru livrarea de gaze pe urmãtorii 30 de ani, care nu o mai face dependentã de exporturile cãtre Europa. E o situaþie care pune UE într-o poziþie dificilã?

Uniunea Europeanã a fost, de-a lungul multor ani, o piaþã atractivã ºi de încredere pentru gazul rusesc. Din acest motiv, ne aºteptãm ca furnizorii noºtri de gaz natural sã onoreze contractele pe care le-au încheiat ºi sã rãmânã parteneri de încredere. Þãrile care produc gaz natural sunt, bineînþeles, libere sã îºi diversifice baza de clienþi. Comisia rãmâne încrezãtoare cã piaþa europeanã va fi în continuare atractivã pentru gazul rusesc.

„Ne intereseazã ºi cantitatea, reflectatã în rata de absorbþie, dar mai ales calitatea proiectelor finanþate” La finalul anului trecut, România se plasa la coada clasamentului privind absorbþia de fonduri structurale. De ce suntem în situaþia aceasta?

Trebuie în primul rând spus cã rata absorbþiei a crescut de zece ori în ultimii trei ani, de la 3,4%, în iunie 2011, la 35,6%, în iunie 2014 ºi, în 2013, s-a evitat ºi dezangajarea fondurilor nefolosite. Pericolul dezangajãrii însã nu a trecut, pentru cã 2014 - 2015 reprezintã un vârf de plãþi.

Gestionarea fondurilor UE necesitã un sistem riguros ºi o capacitate administrativã considerabilã. Noi putem oferi sprijin financiar ºi exemplul altor þãri care au gãsit soluþii la aceste probleme, dar sigur cã efortul trebuie fãcut aici, în România.

Se poate vorbi, în primul semestru al acestui an, despre o îndreptare a lucrurilor în ceea ce priveste absorbþia?

Da, unele ajustãri de naturã administrativã propuse ºi implementate de autoritãþile române au acum efecte

pozitive în ce priveºte rata de absorbþie, care a atins, la mijlocul lunii iulie, valoarea de 35,6%. Vã reamintesc faptul cã, în iulie 2013, rata de absorbþie se situa la puþin peste 20%. Cu toate acestea, însã, noi continuãm sã subliniem cã, pe lângã rata de absorbþie, ºi chiar mai important, este impactul real al proiectelor ºi capacitatea lor de a aduce o schimbare în viaþa de zi cu zi a oamenilor. Cu alte cuvinte, ne intereseazã ºi cantitatea, reflectatã în rata de absorbþie, dar mai ales calitatea proiectelor finanþate.

Revenind la perspectivele acestui an, în acest moment nu avem nicio întrerupere a plãþilor pentru România, o situaþie radical diferitã faþã de cea de acum câþiva ani, când am avut astfel de întreruperi din cauza disfuncþionalitãþilor din sistem. Problemele care erau încã de rezolvat au fost discutate de Comisie cu autoritãþile naþionale în procesul de adoptare a Acordului de Parteneriat, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea proiectelor ºi pe impactul lor concret asupra oamenilor, pentru crearea de locuri de

muncã ºi pentru sprijinirea economiei.

Capacitatea administrativã, un sistem robust de achiziþii publice, o abordare a cheltuirii fondurilor axatã pe obþinerea de rezultate concrete ºi capacitatea de evaluare a impactului, toate acestea sunt aspecte care au fost încorporate în mãsurile de reformã avute în vedere în cadrul Acordului de Parteneriat.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

14 - 17 august 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

14 - 17 august 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

14 - 17 august 2014

Un milion de euro pentru a proteja de furturi ºi gunoaie peste 180 kilometri de autostradã l În vestul þãrii, beneficiare sunt douã firme apropiate de PSD,

una aflatã la al doilea contract

RAO Security, la al doilea contract, anteriorul fiind atribuit fãrã licitaþie Poduri, pasaje, ºanþuri, plantaþie rutierã, tentaþii pentru hoþii autostrãzilor?

CNADNR va plãti peste unu milion de euro, cu TVA, pentru servicii de pazã a patrimoniului a 183 de kilometri de autostradã CNADNR va plãti peste unu milion de euro, cu TVA, pentru servicii de pazã a patrimoniului a 183 de kilometri de autostradã, mare parte în zona de vest a þãrii, pe o perioadã de un an, în cadrul a ºase contracte atribuite în perioada 30 iulie - 6 august, anunþã Mediafax. Printre cei care vor asigura aceste servicii se numãrã douã firme apropiate de PSD. oana.dima@timpolis.ro

Serviciile pentru lotul 2 al autostrãzii Orãºtie - Sibiu, în lungime de 19,8 km, au fost adjudecate de firma Axis Security, în baza unui contract de 546.799 de lei. Pentru primul lot al acestei autostrãzi, de 22,2 km, a fost selectatã firma WBC Box Guard, care va încasa 550.566 de lei. Potrivit Mediafax, WBC Box Guard a mai câºtigat alte douã contracte, pentru paza patrimoniului pe Deva - Orãºtie (34,6 km), în valoare de 640.969 de lei, respectiv pentru Lugoj - Deva lot 1 (27,7 km) ºi drum de legãturã cu profil de autostradã (10,5 km), care îi va genera încasãri de 794.619 lei.

Contractele pentru Nãdlac - Arad ºi drum de legãturã lot 2 (16,6 km), respectiv pentru Timiºoara - Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad - Timiºoara (32,2 km)

ºi varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km) au fost atribuite cãtre RAO Security, o firmã care a mai primit ºi în trecut contracte de la DRDP Timiºoara. Firma de pazã va primi 706.143 lei pentru primul acord ºi 1,29 milioane lei pentru al doilea. Sumele aferente contractelor nu includ TVA. Primele douã loturi ale autostrãzii Orãºtie - Sibiu, primul lot Lugoj - Deva ºi tronsonul 2 de la Deva - Orãºtie (Simeria - Orãºtie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timiºoara - Lugoj ºi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad - Timiºoara a fost finalizatã în 2011.

Contractul pentru lotul 2 al autostrãzii Nãdlac - Arad a fost reziliat de CNADNR în vara anului trecut, deºi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Valoarea estimatã a acordurilor a fost de 7,2 milioane lei, adicã 1,6 millioane euro, cu TVA. Paza urmeazã sã fie asiguratã fãrã întrerupere, modul de organizare ºi schimburile fiind decise de prestatori.

Potrivit datelor din caietele de sarcini, CNADNR solicitã pentru fiecare tronson de autostradã pânã la trei echipaje mobile, cât ºi posturi fixe, în unele cazuri. Serviciile ar urma sã fie asigurate de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenþi de pazã ºi 18

de 24 ani un reper al cetãþii

pentru ºoferi. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din douã persoane (conducãtor auto ºi agent de pazã), iar paza fixã va fi asiguratã de un singur agent. Firmele de profil vor trebui sã previnã furturile sau deteriorãrile, precum ºi depozitarea gunoaielor pe autostradã ºi în zonele de siguranþã.

Acordurile au fost adjudecate prin licitaþie deschisã ºi vor fi finanþate de CNADNR din fonduri proprii.

Potrivit debanat.ro, WBC Box Guard aparþine unui fin al deputatului PSD Gheorghe Ciobanu, iar RAO Security are ca acþionar un consilier local PSD, Ramona Olteanu. ªi aceasta, mai spune debanat.ro, apropiatã de Gheorghe Ciobanu, „cu care se pare cã nu mai are o legãturã foarte strânsã. Motivul – afirmã mai multe surse – este chiar faptul cã deputatul ºi-a mai legat o firmã (Box Guard) la conducta cu bani a CNADR. Ramona Olteanu la urmat pe Ciobanu în PSD în primãvara anului 2012, dupã un mai lung stadiu în PDL”. Cel supranumit „Ghiþã Vamã” a fost primit în PSD chiar de Victor Ponta, care a venit special la Timiºoara pentru a-i înmâna carnetul de partid. Se întâmpla în hotelul Delpack, proprietatea deputatului, cu puþine zile înaintea cãderii Guvernului Ungureanu ºi venirea USL la putere.

TIMPOLIS scria, în vara anului trecut, cã1.499.011,20 lei + TVA a fost valoarea unui contract pe care Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Timiºoara l-a încheiat în 2012, pe un an, cu RAO Security. Era o premierã în cazul acestei instituþii. Pentru „pazã patrimoniu prin patrulare pe autostrada A1, tronsoane. Varianta de ocolire a municipiului Arad km 535 + 986 – km 548 + 236 ºi Autostrada Timiºoara – Lugoj lot 1 km 494 + 236 – km 503 + 736”.

Poate vã întrebaþi ce bunuri are de apãrat DRDP Timiºoara de a apelat la pazã privatã? ªi noi am avut nelãmuriri, astfel cã am cerut un punct de vedere conducerii acestei instituþii. Întrebând ce patrimoniu are DRDP Timiºoara pe ºoseaua de centurã a Aradului ºi pe primul tronson dat în folosinþã din autostrada Timiºoara Lugoj, pentru a necesita asigurarea de pazã? „Împrejmuiri cu plasã de sârmã fixatã pe stâlpi metalici, parapeþi metalici zincaþi, amplasaþi pe zona medianã, pe acostamentele autostrãzii sau pe bretelele nodurilor rutiere, pe care sunt instalaþi fluturaºi reflectorizanþi, semnalizare verticalã (indicatoare rutiere, panouri, stâlpi susþinere, console, portale etc.) instalate dea lungul autostrãzii ºi la nodurile rutiere, poduri ºi pasaje pe autostradã, pasaje peste autostradã, ºanþuri pereate, bazine decantoare, separatoare de grãsimi, stâlpi de dirijare montaþi pe acostamente, borne kilometrice, plantaþii rutiere, partea carosabilã a cãilor de rulare, benzile de staþionare ºi nodurile rutiere, zonã de servicii ºi parcare, echipamente ale sistemului de monitorizare ºi informare asupra traficului, cum ar fi panouri cu mesaje variabile, camere video, gard metalic, staþii meteo, staþii de contorizare a traficului ºi panouri antiorbire ”. Acesta a fost rãspunsul DRDP Timiºoara. Cum sã se poate fura un pod, un pasaj, un ºanþ, o plantaþie rutierã sau zona de servicii ºi parcare, ca sã determine DRDP Timiºoara sã-ºi ia mãsuri de precauþie, nu am înþeles.

Am întrebat, de asemenea, care sunt motivele care au stat la baza concluziei cã este nevoie de pazã pe aceste tronsoane de ºosea, ºi nu pe

altele, dat fiind cã, pânã la semnarea contractului cu RAO Security, DRDP Timiºoara nu avusese încheiate contracte similare? „Aceste sectoare de autostradã au în componenþã mai multe elemente de patrimoniu cu o valoare mult mai mare decât cele ale unui drum naþional, elemente ce au un rol important în desfãºurarea în condiþii de siguranþã a traficului rutier. Prin urmare, pentru protejarea împotriva furturilor ºi distrugerilor acestor elemente, care ar putea afecta siguranþa traficului, a fost necesarã contractarea unor servicii de pazã”, ni s-a rãspuns.

Mult limbaj de lemn, puþine clarificãri Partea mai interesantã a acestui contract au reprezentat-o criteriile de selecþie care au precedat semnarea acestui act a cãrui valoare depãºeºte 333.000 de euro + TVA? Întrebarea noastrã viza un rãspuns ferm din partea DRDP Timiºoara, gen licitaþie publicã, achiziþie directã. Ni s-a rãspuns, însã, altceva. Criteriile de calificare ºi de selecþie „minime” solicitate de autoritatea contractantã, ne comunica Ioan Ambruº, pe atunci, directorul regional al DRDP Timiºoara, au fost capacitatea personalã a ofertantului, capacitatea de exercitare a activitãþii profesionale, capacitatea economicã ºi financiarã, capacitatea tehnicã ºi/ sau profesionalã ºi standardele de asigurare a calitãþii.

Dupã care ni se detaliazã ce presupune fiecare dintre aceste criterii.

La o lecturã a acestora, unele pãreau citate din lege, altele, însã, ofereau detalii chiar interesante, la care nu-þi dai seama cum a ajuns autoritatea contractantã, respectiv DRDP Timiºoara.

Capacitatea personalã a ofertantului a fost stabilitã prin certificatul de atestare fiscalã privind îndeplinirea condiþiilor de platã a impozitelor ºi taxelor locale ºi a altor venituri la bugetul de stat ºi de certificatul de atestare fiscalã emis de ANF. Capacitatea de exercitare a activitãþii profesionale a fost doveditã printr-un certificat constatator emis de ORC Timiº, din care rezultã cã ofertantul are ca obiect de activitate „prestarea de servicii solicitate în Fiºa de date” (nu se specificã, însã, care sunt acestea) ºi licenþa de funcþionare eliberatã de (continuare în pag. 11)

special

14 - 17 august 2014

11

(urmare din pag. 10)

Nu s-a rãsuns cu „da” sau „nu” la întrebarea „A existat licitaþie?”

O bucatã din Zidul Berlinului se aflã la Timiºoara l În 13 august s-au împlinit 53 de ani de la începerea construcþiei În 13 august s-au împlinit 53 de ani de la începerea construcþiei Zidului Berlinului. O bucatã din acest edificiu, un simbol al Rãzboiului Rece, se aflã la Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro

„Pentru români, cãderea Zidului Berlinului a fost un semnal” În 13 august s-au împlinit 53 de ani de la începerea construcþiei Zidului Berlinului. O bucatã din acest edificiu, un simbol al Rãzboiului Rece, se aflã la Timiºoara.

Ideea aducerii unei bucãþi din Zidul Berlinului au avut-o, în 2012, cei de la Memorialul Revoluþiei, în momentul în care au fãcut o vizitã la Bruxelles. „Am fost invitaþi la Parlamentul European ºi am vãzut în faþa acestuia segmente din Zidul Berlinului. Ne-am gândit ce frumos ar fi sã avem ºi noi în Timiºoara, sã integrãm evenimentul Revoluþiei române în contextul european. În varã am contactat niºte cunoºtinþe din Germania, pentru cã noi avem mulþi vizitatori de acolo, ºi am vãzut cã existã la Berlin un Muzeu al Zidului Berlinului ºi cã deþin mai multe segmente din acesta”, declara, la finalul anului 2012, pentru TIMPOLIS, Traian Orban, preºedintele Asociaþiei Memorialul Revoluþiei din Timiºoara.

Acesta mai spunea cã a fost foarte impresionat de data de 9 decembrie 1989, rãmasã în istorie ca zi a reunificãrii Berilinului ºi, totodatã, a Germaniei, ºi cã aceastã zi a fost un imbold pentru români.„Aºteptam ºi noi, românii, sã se întâmple ceva, pentru cã eram ultima þarã din blocul comunist est-european în care continua dictatura. Pentru români, cãderea Zidului Berlinului a fost un semnal ºi a convins lumea cã înlãturarea comunismului este posibil sã se facã fãrã violenþã.

Din pãcate, la noi nu s-a întâmplat aºa.

Dar am rãmas ataºaþi ideii cã reforma ºi schimbarea sunt posibile ºi la noi, dusã Revoluþie”, mai adaugã acesta.

Dupã vizita la Bruxelles, reprezentanþii Memorialului Revoluþiei au primit mai multe fotografii de la niºte prieteni ai asociaþiei, care înfãþiºau bucãþi din celebrul zid. Au ales una dintre ele.

Pe frântura de zid adusã la Timiºoara, în graffiti stã desenat un chip al unui tânãr. Zâmbetul larg ºi ochii închiºi sunt semne de încântare ºi de victorie. „Toate sunt frumoase, mai atenueazã tristeþea noastrã, a românilor, prin desenele ºi mesajele scrise pe Zidul Berlinului”, declara preºedintele Asociaþiei.

Pentru a aduce acest simbol în þarã, reprezentanþii Memorialului au fãcut o cerere cãtre Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului din Germania. De aici au aflat cã obþinerea donaþiei este anevoioasã ºi cã sunt

Foto TIMPOLIS

Am insistat, însã, ºi am întrebat: Dacã a existat licitaþie, unde a fost anunþatã, cine s-a înscris ºi pe ce motive a fost desemnatã RAO Security? Iatã ºi rãspunsul. Ambiguu. „Procedura de achiziþie publicã a fost organizatã în conformitate cu art. 16 din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 337/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare (servicii din categoria celor incluse în Anexa 2B)”. Sã înþelegem cã nu a existat licitaþie? Din rãspunsul DRDP Timiºoata nu rezulta cã ar fi fost organizatã. Era greu de rãspuns clar. ªi mai eficient, citând paragrafe de lege.

Fãrã a afla unde a fost anunþatã intenþia DRDP Timiºoara de a achiziþiona aceste servicii, am aflat, totuºi, cã au mai fost doi agenþi economici interesaþi: SC Securritech Group SRL Bucureºti ºi SC SPI Security SRL Timiºoara. Câºtigãtoare a fost desemnatã SC RAO Security SRL Chiºoda pentru cã „ a îndeplinit toate criteriile de calificare ºi selecþie, respectiv a oferit preþul cel mai scãzut”.

Care sunt motivele care au stat la baza concluziei cã este nevoie de pazã pe aceste tronsoane de ºosea, ºi nu pe altele?, am mai întrebat conducerea DRDP Timiºoara. Din rãspuns nu a rezultat cã ar fi existat un raport al vreunei direcþii din DRDP Timiºoara, care sã indice clar cã respectivele porþiuni de drum ar fi fost þinta devalizãrilor ºi, prin urmare, necesitã pazã. „Aceste sectoare de autostradã au în componenþã mai multe elemente de patrimoniu cu o valoare mult mai mare decât cele ale unui drum naþional, elemente ce au un rol important în desfãºurarea în condiþii de siguranþã a traficului rutier. Prin urmare, pentru protejarea împotriva furturilor ºi distrugerilor acestor elemente de patrimoniu, care ar putea afecta siguranþa traficului, a fost necesarã contractarea unor servicii de pazã”, ne declara fostul director Ioan Ambruº. Cu alte cuvinte, un fel de exces de zel pe bani mulþi. Daþi unei firme selectate într-un mod discutabil.

Foto www.berliner-mauer-gedenkstaette.de

Poliþie. În privinþa capacitãþii economice ºi financiare, DRDP Timiºoara a avut pretenþia ca media cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani sã fi fost de minimum 3.500.000 de lei.

Printre criteriile care duceau la îndeplinirea capacitãþii tehnice ºi/sau profesionale sunt câteva care atrag atenþia. De exemplu, dovada cã ofertantul a prestat în ultimii trei ani un contract de servicii similare în care participarea sa sã fi fost în valoare de, nici mai mult, nici mai puþin, minimum 525.810 lei fãrã TVA. Cum s-o fi ajuns la cifra aceasta ºi de ce s-o fi luat o cifrã rotundã, nu ni s-a explicat. Sau un alt exemplu constã în solicitarea DRDP Timiºoara ca ofertantul sã dispunã, pe lângã agenþi calificaþi ca agenþi de pazã ºi personal de conducere calificat în domeniul pazei ºi avizat de IGPR, de, iarãºi, nici mai mult, nici mai puþin, de „opt agenþi de securitate absolvenþi de studii medii cu diplomã de bacalaureat, opt agenþi de securitate cu permis auto de cel puþin un an ºi opt agenþi de pazã care sã îndeplineascã condiþiile stipulate de Legea nr. 295/28 iunie 2004, privind regimul armelor ºi muniþiilor”.

Bucata din Zidul Berlinului adusã la Timiºoara necesare mai multe demersuri. Au fãcut, astfel, o cerere cãtre Primãria Generalã a Berlinului. Cererea a fost aprobatã de Klaus Wowereit, primarul Berlinului, care le-a transmis cã donaþia va fi posibilã cu o condiþie, însã. „Ei au decis acordarea acestui segment de zid, cu condiþia sã asigurãm transportul. Sigur, problema ne-a preocupat. Ne-a ajutat, însã, Radu Diaconovici, de la Clubul Rotary, din Timiºoara, care a fost în vizitã la noi. Ne-a sponsorizat transportul”, mai spunea Traian Orban. Asigurarea transportu-

lui avea sã fie, însã, numai una din probleme. La Berlin, la locul de depozitare a Zidului, au trebuit sã gãseascã o macara care sã încarce bucata de zid...„Staþionarea, încãrcarea ºi deplasarea zidului a durat. Aºa cã abia în dimineaþa de 5 decembrie am ajuns cu el la Timiºoara. Am întâmpinat ºi aici probleme. Tirurile nu au voie în oraº, ºi atunci am gãsit o soluþie sã mutãm zidul într-un camion. Dar într-un final o bucatã din Zidul Berlinului a ajuns la noi, la sediu” , mai spunea preºedintele Memorialului.

Ce a însemnat cãderea Zidului Berlinului?

Simbol al Rãzboiului Rece, Zidul Berlinului despãrþea oraºul în douã pãrþi, cea de est ºi de vest, respectiv cea comunistã ºi cea liberã. Germania a fost împãrþitã, de asemenea, în patru pãrþi, dupã încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial: partea germanã, cea francezã, cea britanicã ºi cea sovieticã. De asemenea, Berlinul era împãrþit, la rându-i, în patru sectoare. În anul 1948, autoritãþile sovietice au încercat sã unifice întregul oraº ºi au blocat partea de vest a acestuia. Blo-

cada a fost, însã, ridicatã un an mai târziu, dupã un eºec cauzat de transporturile aeriene cãtre sectoarele din vest. În acelaºi an, în partea sovieticã lua naºtere Republica Democratã Germanã, cu capitala în Berlinul de Est. Celelalte trei zone deveneau Republica Federalã Germanã, cu capitala la Bonn.

Circulaþia liberã a cetãþenilor în cele douã pãrþi s-a fãcut pânã în anul 1961, când autoritãþile Germaniei de Est au hotãrât sã închidã frontiera cu

Vestul, motivând cã se are în vedere stoparea fugii a celor din Est spre Vest. De la trasarea unui zid de sârmã ghimpatã pânã la construirea unui zid din cãrãmidã, de 3.6 metri, nu a fost decât un pas. Apãrea, astfel, aºa-numita „zonã a morþii”, o zonã controlatã de gardieni, cu 302 turnuri de pazã, amplasate de-a lungul frontierei de 155 de kilometri. Mulþi au încercat sã treacã Zidul spre Vest, însã aveau sã fie împuºcaþi. Încercarea de a fi liberi i-a costat viaþa pe 192 de germani.

În anul 1989, dupã vizita preºedintelui sovietic Mihail Gorbaciov, în Germania de Vest, Ungaria ºi-a deschis graniþele spre Austria. Acest fapt le-a dat posibilitatea germanilor din Est sã migreze în masã spre Vest.

Dupã intense presiuni asupra R.D.G.ului, în 9 noiembrie 1989, trecerea nu a mai fost restricþionatã. În acel moment, germanii au invadat, în masã, partea de Vest. O parte din Zid a fost dãrâmatã, însã existã porþiuni unde acesta a rãmas „în picioare”.

de 24 ani un reper al cetãþii

12

UEnciclopedia

14 - 17 august 2014

FMI cere insistent privatizarea CFR Marfã, deºi aceasta are cifrã de afaceri în creºtere l Sindicaliºti: „Dacã se fac disponibilizãrile programate,

CFR Marfã nu va avea cu ce sã-ºi onoreze contractele”

Cifra de afaceri a CFR Marfã a crescut cu 8,4% în primele ºase luni, la 437,2 milioane lei, iar volumul de marfã transportat de compania feroviarã de stat a urcat cu 13% faþã de primul semestru al anului trecut, de la 12,6 milioane tone la 13,6 milioane tone. În aceste condiþii, este greu de înþeles de ce Statul român pare decis sã continue strategia de privatizare a societãþii, cerutã ºi convenitã cu FMI ºi mai multe structuri europene, în paralel cu planul de disponibilizãri. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cifre îmbucurãtoare Ca urmare a creºterii indicatorilor economici, CFR Marfã a înregistrat o reducere a pierderilor financiare cu 79% faþã de perioada similarã a anului 2013. „Rezultatele pozitive înregistrate de CFR Marfã în perioada ianuarie iunie 2014 vor fi consolidate ºi ca urmare a implementãrii programului de restructurare ºi reorganizare, proces aflat la final ºi care a vizat atât reorganizarea activitãþii societãþii în funcþie de noile cerinþe ale pieþei, dar ºi o adaptare a numãrului de personal la nivelul de activitate curent”, susþin reprezentanþii CFR Marfã. În cadrul programului de restructurare, compania controlatã de stat

prin Ministerul Transporturilor a anunþat disponibilizarea a 2.500 de oameni în luna iulie, aproape 30% din numãrul total de angajaþi. Ministerul Transporturilor a precizat recent cã are ca obiectiv aducerea pe profit operaþional a companiilor din subordine pânã la finele anului viitor.

CFR Marfã SA este lider pe piaþa transporturilor feroviare de marfã din România, cu o cotã de aproape 55% la nivelul anului trecut.

Strategii greu de înþeles Reprezentanþii mediului sindical feroviar susþin cã este ilogicã, în contextul dezvoltãrii activitãþii economice a CFR Marfã, sã se persiste pe ideea privatizãrii sale ºi a continuãrii planului de disponibilizãri. „Dacã se realizeazã pânã la capãt acest plan de disponibilizare a 2500 de angajaþi, dintre care 211 din partea de vest a þãrii, este posibil

ca CFR Marfã sã nu mai aibã cum sã-ºi onoreze contractele deja încheiate.

CFR a semnat contractul foarte important de transport al cãrbunelui de pe Valea Jiului, în condiþiile în care cei 2.500 de angajaþi ai sãi propuºi pentru disponibilizare au primit deja preavize.

Este un haos generalizat”, susþine Ioan Boloº, liderul timiºean al Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã.

Valoarea realã a CFR Marfã, susþine sindicalistul, a fost diminuatã în

ultimii ani prin strategii de organizare extrem de proaste. Una dintre ele este ºi comasarea, în 2010, a Regionalelor companiei, miºcare în urma cãreia Regionala CFR Marfã Timiºoara s-a desfiinþat, ºi traficul de marfã din vestul þãrii a ajuns sã fie coordonat de la Craiova.

“Motivele care au condus la aceste mãsuri organizatorice sunt generate de volumul prestaþiilor ºi de modul în care sunt localizate pieþele de transport. De asemenea, s-a avut în vedere ºi criteriul de reprezentare teritorialã”, ne comunicau, la data reorganizãrii, reprezentanþii CFR. Argumentaþia nu pare însã sã stea în picioare, întrucât vestul þãrii are un trafic de marfã intens, iar localizarea pieþelor de transport era de naturã sã favorizeze Regionala Timiºoara, datã fiind legãtura directã ºi rapidã cu statele vest-europene. În opinia liderilor de sindicat, Statul ar trebui sã pãstreze societatea CFR Marfã, indiferent de presiunile externe, care au fost ignorate fãrã niciun fel de implicaþii în cazul alor state membre U.E. care au ales sã-ºi pãstreze operatorii de transport feroviar de marfã. Aceºtia spun cã în urmã cu câþiva ani CFR Marfã era interesatã sã cumpere operatorul feroviar maghiar specializat pe transport de marfã, iar acum situaþia s-a inversat. În Ungaria dupã ce Statul a decis sã privatizeze compania naþionalã de transport de marfã, Mav Cargo, s-a ajuns ca Guvernul sã încerce sã rãscumpere compania, dupã ce a privatizat-o înainte de crizã, însã nu mai are resurse disponibile pentru acest lucru.

Numãrul contrafacerilor, în creºtere în spaþiul european Autoritãþile vamale din UE au reþinut, în 2013, aproape 36 de milioane de articole suspectate de încãlcarea drepturilor de proprietate intelectualã, potrivit raportului anual al Comisiei privind acþiunile vamale. În România, mai ales în partea de vest a þãrii, constatãrile de acest gen sunt limitate de personalul redus de la punctele vamale. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Hainele ºi îmbrãcãmintea, în topul contrafacerilor Deºi numãrul articolelor contrafãcute descoperite anul trecut este mai mic decât cifrele din anii anteriori, valoarea bunurilor interceptate reprezintã totuºi mai mult de 760 de milioane de euro. Raportul anual al Comisiei Europene privind acþiunile vamale furnizeazã, de asemenea, date statistice privind tipul, provenienþa ºi metoda de transport pentru produsele contrafãcute reþinute la frontierele externe ale UE. Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare, vamã, statisticã, audit ºi lupta antifraudã, a declarat în acest sens: „Prin inovare ºi creativitate, Eu-

ropa creeazã valoare. Protejarea drepturilor de proprietate intelectualã este importantã nu doar pentru sãnãtatea ºi siguranþa consumatorilor europeni, ci ºi pentru susþinerea creºterii economice ºi crearea de locuri de muncã în UE. Cifrele din raportul de astãzi aratã cã procesul de contrafacere afecteazã toate produsele ºi cã autoritãþile vamale sunt eficiente în interceptarea falsurilor.”

Articolele de îmbrãcãminte (12% din totalitatea articolelor reþinute) ºi medicamentele (10%) se numãrã printre principalele categorii de mãrfuri reþinute. Coletele poºtale ºi de curierat au reprezentat, în 2013, aproximativ 70% dintre intervenþiile vamale, 19% dintre reþineri având loc în legãturã cu traficul poºtal de medicamente. Aproximativ 90% din totalul bunurilor reþinute în vamã fie au fost distruse, fie au fãcut obiectul unor acþiuni în justiþie pentru stabilirea încãlcãrii. China continuã sã fie principala sursã de produse contrafãcute. Din totalul produselor reþinute, 66% provin din China, iar 13%, din Hong Kong. Alte þãri însã au fost sursa principalã pentru anumite categorii de produse, de exemplu Turcia pentru parfumuri ºi produse cosmetice, iar Egiptul, pentru produsele alimentare.

Dupã cum se subliniazã în Strategia UE 2020, protecþia drepturilor de

de 24 de ani un reper al cetãþii

proprietate intelectualã reprezintã una dintre pietrele de temelie ale economiei UE ºi un factor determinant pentru creºterea sa viitoare în domenii precum cercetarea, inovarea ºi ocuparea forþei de muncã. Asigurarea respectãrii efective a drepturilor de proprietate intelectualã este, de asemenea, esenþialã pentru sãnãtate ºi siguranþã, deoarece anumite produse contrafãcute (cum ar fi produsele alimentare, produsele pentru întreþinere corporalã ºi jucãriile pentru copii), care sunt fabricate într-un mediu nereglementat, pot reprezenta o ameninþare serioasã la adresa cetãþenilor.

Autoritãþile vamale din UE joacã un rol extrem de important în ceea ce priveºte oprirea intrãrii pe teritoriul UE a produselor cu privire la care existã suspiciunea cã ar încãlca drepturile de proprietate intelectualã. Începând cu anul 2000, Comisia publicã un raport anual privind activitãþile vamale în ceea ce priveºte protejarea drepturilor de proprietate intelectualã. Aceste rapoarte, bazate pe datele transmise Comisiei de cãtre administraþiile vamale naþionale, constituie o contribuþie importantã la analiza încãlcãrii drepturilor de proprietate intelectualã în Uniunea Europeanã. În urmã cu un an, a fost adoptat un nou regulament privind respectarea

drepturilor de proprietate intelectualã la vamã. Acesta întãreºte normele de care dispun autoritãþile vamale pentru a proteja drepturile de proprietate intelectualã. Astfel, autoritãþile europene îºi propun punerea în aplicare ºi monitorizarea cu eficacitate a noii legislaþii UE privind asigurarea de cãtre autoritãþile vamale a respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã, combaterea comerþului cu mãrfuri contrafãcute în întregul lanþ internaþional de aprovizionare ºi consolidarea cooperãrii cu Observatorul European al Încãlcãrilor Drepturilor de Proprietate Intelectualã ºi cu autoritãþile de aplicare a legii.

Descoperirea contrafacerilor, limitatã de constrângerile privitoare la personalul vamal Produsele contrafãcute venite pe filierã chinezeascã sau turceascã au fost nelipsite din comerþul timiºean ultimii ani. Anual sunt reþinute de cãtre Direcþia pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara aproape un milion de mãrfuri contrafãcute. În totalul produselor contrafãcute depistate de Vamã,

în vestul þãrii, þigãrile au ponderea cea mai mare, în ultima perioadã pe piaþa din vestul þãrii fiind introduse cantitãþi mari de produse mãsluite din tutun provenind din China.

Ceasurile care copiazã diverse mãrci sunt o altã marfã contrafãcutã prezentã destul de des pe piaþa din vestul þãrii, capturile Vãmii fiind în medie de peste 3.000 de ceasuri contrafãcute depistate la nivelul judeþului. ªi parfumurile se menþin în topul contrafacerilor, Vama confiscând mai mult de 22.000 de flacoane anual doar în Timiº. Creºteri s-au semnalat ºi la cantitãþile de încãlþãminte ºi îmbrãcãminte contrafãcutã, cu peste 70.000 de mãrfuri confiscate pe an. Din pãcate, constatãrile sunt restrânse de constrângerile privitoare la personal. “Abia acum existã informaþii cã s-ar intenþiona sã se angajeze câteva zeci de persoane, pe posturi de debutant. Noi avem o problemã ºi legatã de acele posturi vacante, rãmase neocupate, în urma anchetelor DNA, soldate cu arestãri, ºi trimiteri în judecatã. Posturile sunt þinute neocupate pânã la definitivarea anchetei, care dureazã foarte mult. ªi, în aceste condiþii, cu personal puþin, normal cã se constatã creºterea contrabandei ºi a unor fenomene precum contrafacerile”, spune Voinea Negoiþã, vicepreºedintele Sindicatului Vameºilor ºi Poliþiºtilor “Pro Lex”.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

14 - 17 august 2014

13

Insectele, combãtute cu milioane de lei în judeþ l Nesincronizãri între Primãria Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº,

pe tema dezinsecþiei

Temperaturile extrem de ridicate din ultimele sãptãmâni, precum ºi inundaþiile au creat condiþii propice pentru înmulþirea þânþarilor, insectele reprezentând o problemã în aproape tot judeþul. Reprezentanþii Aviaþiei Utilitare spun cã ºi anul acesta, ºi anul trecut, în premierã, s-a fãcut dezinsecþie în tot judeþul, fãrã preferinþe. Probleme au fost doar la Timiºoara, unde ar fi trebuit sã se realizeze dezinsecþii în serie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Dezinsecþii fãrã preferinþe Pentru cã în tot judeþul s-a semnalat o creºtere foarte mare a numãrului de insecte, pe fondul caniculei ºi a ploilor însemnate cantitativ, Consiliul Judeþean Timiº susþine cã a programat acþiunea de combatere a þânþarilor, cãpuºelor ºi altor insecte. Dezinsecþia presupune combaterea insectelor ºi a cãpuºelor pe o suprafaþã de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparþin domeniului public al unitãþilor administrativ teritoriale din Timiº.

Mai multe instituþii au fãcut sesizãri ºi au cerut dezinsecþii, printre acestea numãrându-se Direcþia Sanitarã Veterinarã pentru Siguranþa Alimentelor Timiº, Direcþia pentru Agriculturã Judeþeanã Timiº ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã.

“Primãriile vor fi anunþate din timp. La fel, fermierii ºi crescãtorii de albine”, spune Nicolae Oprea, consilier al preºedintelui CJ Timiº, pe probleme de agriculturã. Asta pentru cã, la fiecare dezinsecþie fãcutã cu avioanele utilitare, crescãtorii de albine s-au plâns cã nu au fost înºtiinþaþi ºi au avut pagube însemnate în stupi. Totuºi, Nicolae Oprea dã asigurãri cã substanþele nu sunt dãunãtoare pentru animale.

Deºi la ultima ºedinþã de plen au

existat discuþii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru aceastã operaþiune, mai mulþi consilieri judeþeni au arãtat cã dezinsecþia este o necesitate pentru sãnãtatea cetãþenilor.

Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilitã “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar ºi a consumului de benzinã”.

“Noi chiar acum facem dezinsecþie aerianã în zonele în care au fost inundaþii, unde s-a semnalat cã a crescut numãrul de þânþari. Pot sã spun cã în ultimii doi ani, în premierã, s-au fãcut stropiri pe toatã suprafaþa judeþului, fãrã niciun fel de preferinþe. Aºa ceva nu s-a mai întâmplat de pe vremea lui Ceauºescu, ºi, de aceea, nu cred cã vor fi probleme deosebite legate de înmulþirea insectelor în perioada urmãtoare”, ne-a declarat Pascu Lup, reprezentant al Aviaþiei Utilitare Timiºoara.

Probleme la Timiºoara Din pãcate, probleme, chiar ºi dupã dezinsecþie, sunt în special la Timiºoara, unde existã sesizãri ºi plângeri legate de disconfortul creat de creºterea numãrului de insecte. În acest sens, reprezentanþii Primãriei Timiºoara au anunþat din nou lucrãri de dezinsecþie, menþionând cã, pe lângã acþionarea la sol, vor fi împrãºtiate ºi din aer substanþe pentru combaterea muºtelor ºi a þânþarilor din elicopter. „Ca urmare a precipitaþiilor abundente ºi a temperaturilor ridicate din ultima perioadã, ce au favorizat înmulþirea insectelor producãtoare de disconfort pentru populaþie, Primãria Timiºoara a demarat lucrãri de dezinsecþie aerianã pentru combaterea muºtelor ºi þânþarilor”, au anunþat reprezentanþii Municipalitãþii. Dacã în alþi ani o firmã privatã se ocupa de dezinsecþia aerianã, în baza unui contract

cu Primãria Timiºoara, anul acesta Municipalitatea s-a apelat la CJ Timiº, respective, la Aviaþia Utilitarã.

“Primãria Timiºoara nu plãteºte nimic, nu i s-a solicitat sã plãteascã.

Existã o hotãrâre de consiliu judeþean care spune cã se fac pe raza judeþului aceste tratamente împotriva vectorilor, se fac aerian, cu cei de la Aeroportul Cioca. Noi am anunþat doar începerea lucrãrilor. Noi nu am fãcut lucrãri aeriene anul acesta, doar la sol. Avem un contract acum pentru cã s-a fãcut o achiziþie directã, în valoare de 30.000 de euro, dar pentru zboruri sunt niºte costuri mult mai mari”, au precizat reprezentanþii Direcþiei de Mediu a Primãriei.

Chiar dacã, în ceea ce priveºte demersurile pentru dezinsecþie fãcute de Primãrie era loc de mai bine, Municipalitatea face, din nou, apel la cetãþeni. „Facem precizarea cã, odatã cu aplicarea tratamentelor pe domeniul public, o parte din insectele producãtoare de disconfort se retrag în subsoluri umede sau inundate, anexe, casa scãrilor sau acoperiºuri ale imobilelor. Þinând cont de aceste aspecte, Primãria Timiºoara, prin Direcþia de Mediu, face un apel la toþi cetãþenii, persoane fizice, juridice, instituþii, societãþi comerciale, asociaþii de proprietari/ locatari sã ia mãsuri urgente de combatere a dãunãtorilor, pe cât posibil concomitent cu operaþiunile efectuate de Primãria Timiºoara”, a transmis conducerea Municipalitãþii.

“Problema de la Timiºoara este cã nu este de ajuns sã se stropeascã aerian o singurã datã pe varã. Dezinsecþia ar trebui repetatã cel puþin o datã la o lunã, pentru a se asigura confortul urban. Pentru o mai mare eficienþã, ar trebui sã se stropeascã la 14 - 21 de zile – este o chestiune de normalitate, mai ales în lunie cãlduroase – iunie, iulie, august, ºi în condiþiile în care noi am avut zone calamitate cu inundaþii”, spune Pascu Lup, reprezentant al Aviaþiei Utilitare Timiºoara.

Planuri ºi fonduri existã, dar probleme persistã Deºi se susþine cã, în premierã, anul trecut ºi în acest an au fost realizate dezinsecþii la nivelul întregului judeþ, câteva sate au fost terorizate, în toamna anului trecut roiuri de buburuze asiatice s-au adunat ciorchine pe clãdiri ºi au intrat în case, determinându-i pe sãteni chiar sã sune ºi la 112. Milioane de buburuze asiatice au invadat comunele Maºloc ºi Bogda ºi satul Altringen, localnicii fiind efectiv disperaþi. ªi cum grupuri de astfel de insecte au fost observate ºi în acest an, în zona de nord a judeþului, existã ºanse mari ca în octombrie situaþia de anul trecut sã se repete, la o scarã mult mai mare de aceastã datã. Rãmâne speranþa cã administraþia judeþeanã va lua mãsuri eficiente pentru realizarea unei dezinsecþii eficiente.

Luna trecutã, CJ Timiº a aprobat planul de executare a lucrãrilor de combatere a insectelor ºi artropodelor pe teritoriul judeþului, precizând cã acþiunea de combatere a insectelor ºi artropodelor se va efectua pe o suprafaþã de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparþin domeniului public si privat. În ceea ce priveºte municipiul Timiºoara, în iunie Primãria a fãcut public anunþul de intenþie cu privire la delegarea gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitãþile de dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare în Timiºoara. Municipalitatea aºteaptã oferte pânã la sfârºitul lunii iulie ºi, probabil, nu va duce lipsã de amatori, þinând cont valoarea fabuloasã a contractului – 12.095.675 lei ºi 60 de bani, fãrã TVA. Este curios felul în care s-a ajuns la aceastã esti-

mare extrem de precisã ºi extrem de mare. În contextul acestei valori mari, se impune ºi precizarea cã respectivele servicii sunt contractate doar pentru domeniul public, asociaþiile de proprietari trebuind sã se descurce singure pentru spaþiile administrate, prin contractarea unor servicii de la firmele de specialitate. ªi la acest contract Primãria nu a uitat sã prevadã ºi deja tradiþionalele „cheltuieli diverse ºi neprevãzute”, în valoare de 129.237,54 lei fãrã TVA, respectiv 1,08% din valoarea estimatã a serviciilor contractate.

Direcþia de Mediu a Primãriei spune cã, apelând la mijloace terestre, dezinsecþia pe domeniul public al oraºului s-a efectuat în perioadele cu cea mai intensã activitate a insectelor (adicã, seara târziu ºi dimineaþa devreme). „Au fost verificate ºi soluþionate solicitãrile formulate cu privire la prezenþa unor purici în subsolurile blocurilor (în general datoritã animalelor de companie), a viespilor, cãpuºelor, pãduchilor, furnicilor ºi þânþarilor în instituþii de învãþãmânt, subsolurile blocurilor, parcuri ºi locuri de joacã, iar frecvenþa precipitaþiilor a condus la necesitatea repetãrii mai multor tratamente de dezinsecþie pe toatã suprafaþa aparþinând domeniului public al Municipiului Timiºoara”, declarã reprezentanþii Primãriei Timiºoara.

Aceiaºi oficiali mai spun cã „lucrãrile sau realizat etapizat, prin identificarea zonelor de circulaþie a insectelor, dupã care s-a trecut la efectuarea propriuzisã a operaþiunii”. Dezinsecþia prin mijloace aeriene s-a efectuat anul trecut pe o suprafaþã de 9.000 de hectare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

14 - 17 august 2014

Drama „copiilor-fluture” l Lupta lor cu inerþia sistemului medical din România

este o confruntare teribilã ºi inegalã

Au pielea atât de vulnerabilã încât orice atingere le poate pricinui rãni adânci ºi dureroase, care se vindecã extrem de greu.

Boala de care suferã se mai cheamã, de aceea, ºi sindromul copilului-fluture. Viaþa lor înseamnã suferinþã ºi izolare.

Pentru cã lupta lor cu inerþia sistemului medical din România este o confruntare teribilã ºi inegalã. ligia.huþu@timpolis.ro

O boalã geneticã rarã ºi incurabilã La nivel mondial se estimeazã cã ar fi peste jumãtate de milion de persoane diagnosticate cu epidermolizã buloasã. Dintre acestea, mai mult de 70% sunt copii. Mulþi dintre ei nu ajung la vârsta maturitãþii, din pricina complicaþiilor bolii. În România, statisticile vorbesc despre aproximativ 220 de cazuri. O parte dintre aceºti pacienþicopii provin din Timiº Epidermoliza buloasã este o boalã geneticã despre care statisticile spun cã afecteazã, în medie, una din 100.000 de persoane. Din pricina unui deficit de aderenþã a celulelor din straturile superficiale ale pielii, pe fondul unei sinteze defectuoase a colagenului, trupul celor care suferã de aceastã boalã este mai întotdeauna acoperit de rãni.

Care pot apãrea chiar ºi la cea mai micã atingere. Iar tratamentul lor necesitã îngrijire zilnicã, într-o manierã similarã cu îngrijirea care li se acordã persoanelor care au suferit arsuri de gradul II sau III pe suprafeþe întinse ale corpului.

O încleºtare de zi cu zi cu boala purtatã, în majoritatea cazurilor, la adãpost de privirile celorlalþi, „care ar putea judeca în pripã ceea ce vãd, fãrã mãcar sã înþeleagã suferinþa prin care trece copilul nostru ºi prin care trecem ºi noi, zilnic, alãturi de el”. Astfel descrie boala de care suferã copilul sãu o mamã din Timiº. Bãieþelului sãu, acum în vârstã de cinci ani, i-a fost pus la naºtere diagnosticul de epidermolizã buloasã. „E o boalã tare perfidã. E ca ºi cum cineva ar trebui tratat zilnic pentru arsuri întinse pe toatã suprafaþa corpului. Aºa se manifestã boala de care suferã copilul nostru”, explicã mama bãieþelului bolnav.

Spune cã nu doreºte compasiune ºi cã nu vrea cu niciun chip sã îºi expunã public copilul, întrucât soluþia pentru astfel de cazuri ar trebui sã

vinã prin mobilizarea unor resurse ale sistemului de sãnãtate ºi printr-o mai eficientã organizare sau din educaþie, cãci „copiii noºtri sunt destul de marginalizaþi de societate ºi ajung foarte adesea în situaþia de a nu mai putea frecventa grãdiniþa sau ºcoala. O datã pentru cã cei din jur îi resping ºi apoi ºi pentru cã noi, pãrinþii, ajungem în imposibilitatea de a cumpãra pansamentele ºi cremele de care avem nevoie pentru a evita suprainfectarea rãnilor care apar pe corpul copiilor, la cea mai micã loviturã sau atingere”. „ La noi, însã, cel mai adesea, suferinþa trebuie sã devinã mai întâi subiect de presã, pentru ca, eventual, apoi, sã se ºi întâmple câte ceva. Or, asta nu e corect”, mai spune femeia.

Care relateazã despre eforturile pe care o familie trebuie sã le facã pentru a-i cumpãra copilului tot ceea ce îi este necesar pentru îngrijire: dezinfectante, cicatrizante, unguente, pansamente ºi comprese, însã „nu din acelea obiºnuite, pentru cã acelea, în cazul copiilor noºtri, s-ar desprinde cu tot cu piele. Existã unele pansamente speciale, dar care costã foarte mult”. ªi, în afarã de toate acestea, e nevoie, tot zilnic, de suplimente nutritive, pentru a ajuta cât de cât pielea sã se refacã: vitamina C, vitaminele A, B, E, D, fier, calciu, zinc, cartilaj de rechin, lapte praf ºi alte suplimente vitaminice buvabile, toate acestea sunt doar o micã parte din produsele necesare îngrijirii zilnice a unui pacient care suferã de epidermolizã buloasã.

Drepturile legale la îngrijire, dobândite la capãtul multor ani de aºteptare Epidermoliza buloasã este o boalã care, în acest moment, este incurabilã, dupã cum declarã Mihaela Neacºu, preºedintele Asociaþiei MiniDebra, organizaþie care luptã pentru drepturile persoanelor bolnave de epidermolizã buloasã ºi care face parte din organizaþia Debra International, ce reuneºte asociaþiile cu acelaºi scop din întreaga lume, ºi din Alianþa Naþionalã pentru Boli Rare România.

Mihaela Neacºu este ºi mama unui bãiat în vârstã de 15 ani care suferã de aceastã afecþiune. Spune cã ar face tot ceea ce e omeneºte posibil pentru a gãsi vindecare ºi pentru a-i alina suferinþa, dacã ar afla, cu dovezi incontestabile, cã a fost gãsit undeva în lume un remediu pentru aceastã

cienþii care suferã de epidermolizã buloasã necesitã lunar suplimente nutritive, vitamine ori ajutor medical de specialitate, pentru situaþiile complicate.

Un prognostic sumbru

afecþiune. „Din pãcate, însã, în acest moment, un astfel de tratament nu existã. Sunt doar paleative. Se fac cercetãri. A spune cã existã acum undeva în lume un remediu pentru vindecarea completã a acestei boli este o dezinformare. (...) Noi nu cerem însã nimãnui compasiune, ci cãutãm sã obþinem, în mod legal, niºte drepturi, pentru copiii noºtri. E drept cã nu ne-a prea ajutat multã lume în demersul nostru”, admite Mihaela Neacºu, lãsând sã se înþeleagã cã sunt ºi interese comerciale ale producãtorilor, peste care doar cu mare dificultate se poate trece. „Existã creme de îngrijire a rãnilor de pe corpul copiilor noºtri care sunt considerate produse dermato-cosmetice. Noi am solicitat deja includerea lor pe lista de medicamente gratuite ºi compensate. Produsele acestea sunt foarte scumpe”, aºa încât nu se prea întâmplã ca ele sã fie oferite ca donaþii.

Preºedintele Asociaþiei Mini Debra este de pãrere însã cã suferinþa copiilor bolnavi nu trebuie speculatã, ci, dimpotrivã, trebuie gãsite resursele organizaþionale cele mai eficiente pentru a produce rezultate cuantificabile în creºterea calitãþii vieþii pacienþilor afectaþi de epidermolizã buloasã.

Prea puþine dintre companiile farmaceutice furnizoare de medicamente ºi materiale consumabile care au fost contactate pânã în acest moment de reprezentanþii asociaþiei au rãspuns favorabil solicitãrilor de sprijin venite din partea asociaþiei. „Noi nu cerem bani de la nimeni”, subliniazã preºedinta Asociaþiei MiniDebra, tocmai pentru a evita apariþia oricãrui fel de speculaþii: „Am considerat cã nu este corect sã procedãm

O mânã de ajutor întinsã „copiilor-fluture” Dincolo de toate problemele cu care se confruntã, spune preºedintele Asociaþiei MiniDebra, „copiii-fluture” au nevoie nu de compasiune, ci de întreg sprijinul care le poate fi oferit în încleºtarea lor de fiecare zi cu boala. ªi aceasta pentru cã, în pofida vulnerabilitãþii cu care au venit pe lume, gãsesc puterea de a se bate zi de zi cu inerþia ºi cu neajunsurile sistemului, cãutând sã identifice cãile posibile pentru a mai

atenua, fie ºi cu un dram, din suferinþã.

Izolaþi de societate, constrânºi adesea sã renunþe la ºcoalã sau la grãdiniþã, dar dornici sã trãiascã o viaþã cât mai apropiatã de cea a unui copil sãnãtos, copiii cu epidermolizã buloasã îºi scriu, uneori chiar prin intermediul unor obiecte pe care le confecþioneazã cu propriile mâini, pentru a le vinde ulterior, spre a-ºi câºtiga o parte din banii necesari tratamentului, povestea

de 24 de ani un reper al cetãþii

impresionantã a zbaterii lor zilnice, de copii extrem de curajoºi, care au venit pe lume cu pielea atât de fragilã încât ea pare a fi aripa unui fluture...

Tuturor persoanelor care doresc sã vinã în ajutorul pacienþilor care suferã de epidermolizã buloasã le stau la dispoziþie, pentru informaþii suplimentare, pagina de internet a Asociaþiei MiniDebra, precum ºi contul asociaþiei, deschis pe reþeaua de socializare Facebook.

aºa. Existã o posibilitate legalã care le stã la dispoziþie tuturor celor care doresc sã ne ajute, ºi aceasta este contribuþia de 2% din impozitul anual pe venit, bani pe care noi îi oferim ulterior membrilor asociaþiei, în pãrþi egale, pentru achiziþionarea de unguente ºi pansamente”. Dar sprijinul oferit celor bolnavi poate consta ºi în donaþii de medicamente, unguente, suplimente nutritive ºi materiale consumabile. „Din pãcate, posibilitãþi de vindecare completã, în acest moment, nu existã. Sunt informaþii despre tratamente experimentale, cu celule stem, la clinici din strãinãtate, dar care încã nu au dovedit cã reprezintã o cale cãtre vindecarea completã a acestei afecþiuni”, mai precizeazã Mihaela Neacºu.

Care adaugã cã informaþiile despre caracterul experimental al acestor tratamente trebuie oferite corect, pentru a nu induce aºteptãri nefondate celor care suferã de aceastã boalã ºi familiilor lor. „O astfel de afecþiune, e adevãrat, este extrem de costisitoare. Îngrijirile pot necesita pânã la aproximativ 3.000 de lei pe lunã sau, poate, chiar mai mult, spre 5.000 de lei, în funcþie de gravitatea fiecãrui caz. Pânã acum doi ani ajutor din partea statului nu a existat deloc. Acum, în sfârºit, ni s-a acordat un ajutor lunar de 1.800 de lei pe lunã, care sã acopere costul unei pãrþi din pansamentele ºi unguentele de care e nevoie”, mai spune preºedintele Mini Debra, precizând cã aceastã sumã oferitã de stat este convertitã în pansamente ºi unguente preluate lunar de cãtre pacienþi de la spitalele în evidenþa cãrora se aflã. În afarã de acest ajutor, însã, pa-

Sunt copii care mor anual din cauza infecþiilor grave care apar. Acestea sunt niºte complicaþii ale bolii. E o dramã pe care o trãiesc aceºti copii ºi familiile lor. ªi care le este majoritãþii oamenilor prea puþin cunoscutã. Pentru cã existã prea puþinã informaþie în acest sens. În cazul în care nu dispun de medicamentele necesare, se poate ajunge pânã la afectarea completã a vederii. Sau leziunile care apar pe esofag sunt atât de grave încât copiii nu se mai pot hrãni pe cale naturalã ºi atunci este nevoie de efectuarea unei gastrostome, iar copilul este hrãnit, practic, prin intermediul unui tub, introdus direct în burtã. Media de vârstã, adicã speranþa de viaþã, este de aproximativ 35 de ani, dupã cum spune Mihaela Neacºu. „Dar fiecare dintre noi, cei care avem în familie astfel de cazuri, suntem datori sã luptãm ºi sã sperãm”, afirmã ea. În prezent, Asociaþia Mini Debra numãrã, potrivit estimãrii preºedintelui ei, în jur de 70 - 80 de persoane. „Nu toþi cei bolnavi sunt membri ai asociaþiei noastre. Existã ºi persoane care se feresc cât pot sã se ºtie cã suferã de aceastã boalã, din cauza unor prejudecãþi. Deºi boala nu este deloc transmisibilã. Cu toate acestea, societatea tinde sã îi marginalizeze pe copiii noºtri. Este o boalã foarte rarã ºi grea.

Nu ºtim nici noi cu exactitate câte persoane suferã în România de epidermolizã”, precizeazã Mihaela Neacºu.

Aceasta mai spune cã asociaþia a intenþionat sã deruleze campanii de informare la nivel naþional, pe posturile de televiziune, pentru ca oamenii sã afle despre aceastã boalã. „Ni s-au cerut însã, în majoritatea locurilor unde ne-am adresat, foarte mulþi bani pentru difuzarea unor spoturi de câteva zeci de secunde. Am fost nevoiþi sã renunþãm, din lipsã de fonduri. Aºa cã prea puþinã lume ºtie despre noi. ªi prea puþini sunt cei care ºtiu cã boala copiilor noºtri nu este transmisibilã”, spune Mihaela Neacºu, care apreciazã cã nivelul precar de informare îi face pe mulþi români tributari unor prejudecãþi cu care se poate lupta extrem de greu.

integrame

14 - 17 august 2014

15

Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea ! l Un bãrbat întreabã la Radio Erevan: - Se poate face sex într-o zi de doliu naþional ?

Rãspuns: - Da, se poate, dar numai cu soþia, ca sã fie trist. l Doi scoþieni merg pe stradã. Unul scoate din buzunar un pieptene ºi, dupã ce îl trece prin pãr, îl aruncã.

- De ce l-ai aruncat?

- I s-a rupt un dinte.

- Cum?! ªi doar pentru un dinte sã-l arunci?!

- Era ultimul! l Bulã prime?te un telefon de la organizatorul unei loterii la care el participase: - Vã felicitãm! Tocmai a?i câ?tigat un milion de euro!!! Ve?i primi în fiecare an câte un euro, timp de un milion de ani.

La service: “Ne pare rãu, nu v-am putut repara frânele, dar vam dat claxonul mai tare” l Bulã cãtre profesoarã: - Nu vreau sã vã ameninþ sau sã bag frica în dumneavoastrã dar tata mi-a spus cã dacã nu aduc note mai bune data viitoare cineva o sã ia bãtaie. l La ginecolog se deschide uºa ºi intrã în cabinet o tânãrã: - Domnule doctor, mã iertaþi, am fost mai devreme la dumneavoastrã. Nu cumva aþi gãsit o pereche de bikini?

- Nu, domniºoarã.

- Aha, înseamnã cã i-am uitat la dentist... l Secrete pentru o relaþie reuºitã.

1. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te ajute în gospodãrie.

2. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te facã sã râzi.

3. E important sã gãseºti un bãrbat pe care sã te poþi baza.

4. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te iubeascã.

5. E foarte important ca cei patru bãrbaþi sã nu se cunoascã între ei. l Imediat dupã terminarea filmului o femeie îºi zãreºte soþul cu douã rânduri mai în faþã ºi îi strigã: - Auzi, nesimþitule… aici eºti tu la serviciu în timp ce eu sunt la mama sã fac zacuscã?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

14 - 17 august 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.