Timpolis 2076

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Vulnerabilizarea MAI – acum, prin pionii lui “Gioni Gazolinã” melania.cincea@timpolis.ro eºi în dosarul de corupþie “Duicu” apar numele ºefului Poliþiei Române, al unui chestor de la vârful MAI ºi al unui ºef de Poliþie judeþeanã, cu pretenþii de urcare în ierarhie, nu am vãzut, pe acest subiect, vreo luare de poziþie oficialã la adresa Departamentului de Informaþii ºi Protecþie Internã.

Nici din partea MAI, nici a premierului. Deºi este o structurã care are obligaþia sã asigure protecþia cadrelor MAI, sã previnã actele de corupþie, de crimã organizatã în care angajaþi ai ministerului ar putea fi atraºi ori pe care aceºtia le-ar putea proteja ºi dezvolta. rei luni de zile a fãcut fostul preºedinte al PSD ºi al Consiliului Judeþean Mehedinþi, Adrian Duicu, lobby intens pentru ca prietenul sãu, ºeful Poliþiei Mehedinþi, ªtefan Ponea, sã ajungã, via premierul Victor Ponta – aratã referatul DNA –, într-un post la vârful Poliþiei Române. Dar asta numai dupã ce i-ar fi fost asiguratã ºi nevestei prietenului, Elisabeta Ponea, numirea într-o funcþie de conducere – în topul preferinþelor familiale fiind ºefia unei direcþii din DNA. În referatul procurorilor anticorupþie apare ºi numele chestorului Petre Tobã, ºeful Poliþiei Române, menþionat ca fiind chemat la Guvern “la solicitarea primului-ministru”, pentru rezolvarea doleanþei baronului de Mehedinþi. La fel, cel al chestorului Doru Dumitrescu, subsecretar de stat în Interne. at fiind cã acest scandal deterioreazã imaginea MAI ºi riscã sã-l vulnerabilizeze, apare întrebarea ce a fãcut în acest timp Direcþia de Informaþii pentru Protecþie Internã? A ºtiut DIPI despre aceste discuþii alunecate în sfera penalului? A ºtiut cã aceste combinaþii de partid sunt fãcute de un ºef al unei reþele de corupþie integratã de pe “feuda” sa, un individ cunoscut în zonã sub porecla de „Gioni Gazolinã” din cauza afacerilor cu combustibil, fãcute la începutul anilor 2000? A ºtiut de prietenia strânsã a unui ºef de Poliþie judeþeanã, Petru Ponea – personajul pe care baronul ºi-l dorea plantat pe funcþie mare la Bucureºti – cu Adrian Duicu? A pus motivele prieteniei lor faþã în faþã cu posibilele explicaþii pentru care baronul nu a fost, pânã la intrarea în scenã a DNA, atins de prevederea vreunui articol din Codul Penal?

Potrivit atribuþiunilor de serviciu, ar fi trebuit sã ºtie. ªi sã acþioneze pentru a preveni. acã nu a ºtiut, e grav. Dacã a ºtiut ºi a tãcut, e ºi mai grav. Dacã a ºtiut, a vorbit, informaþia a rãmas blocatã, iar cei din DIPI nu au tras semnalul de alarmã, e cât se poate de grav.

Cert este cã nu am auzit nici despre demisii, nici despre destituiri la nivelul acestei structuri, dupã ce a explodat scandalul Duicu. a începutul sãptãmânii, premierul l-a eliberat din funcþie pe ºeful DIPI, Gelu Oltean, dar declara cã nu are nimic sã-i reproºeze ºi cã l-a schimbat “la propunerea ministrului de Interne”. Care ministru de Interne nu a dat explicaþii. Dacã decizia eliberãrii din funcþie ar fi fost cauzatã de “scandalul Duicu”, s-ar fi luat demult mãsuri. Dar de la arestarea lui Adrian Duicu, DIPI nu a avut nimic de comunicat. Conducerea MAI, instituþie din care face parte aceastã structurã, tace. Premierul Victor Ponta care, din decembrie 2012, numeºte personal conducerea DIPI, tace ºi el – în cazul d-lui Ponta, date fiind informaþiile din referatul DNA, tãcerea fiind previzibilã... imeni, însã, niciodatã, nu a adus public în discuþie rolul ºi culpa unora oameni din aceastã structurã, dupã niciun scandal de corupþie care a zguduit MAI-ul sau vreo structurã a Internelor. Chiar dacã în MAI s-au þesut, în timp, solide încrengãturi mafiote, chiar sub nasul ofiþerilor de la Protecþie Internã, al cãror rol oficial este sã le previnã sau sã le contracareze cât sunt la un nivel cât mai scãzut. runcarea într-un scandal de corupþie de anvergurã a MAI ºi a Poliþiei Române – instituþii ce fac parte din sistemul de securitate naþionalã – le decredibilizeazã ºi, astfel, le vulnerabilizeazã. Iar cineva ar trebui sã-ºi asume responsabilitatea pentru riscurile pe care le implicã vulnerabilizarea unor instituþii de o asemenea importanþã.

D

T

Anul XXIV Nr. 2076 31 iulie - 3 august 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Pasajele pentru urºi, de pe autostrada Lugoj - Deva au costuri de proiectare „în alb”

Primãria Timiºoara aprobã, ºi anul acesta, prin Consiliul Local, plata cotizaþiei cãtre Asociaþia Oraºelor Europene Eurocities. Deºi suma datã pe cotizaþii în ultimii ani este de ordinul zecilor de mii de euro, voci din Consiliul Local susþin cã nu ºtiu cu ce s-a ales concret Timiºoara de pe urma statutului sãu de membru. pag.3

Dermatina, o marcã de referinþã a industriei timiºorene, pierdutã definitiv de Stat Zilele trecute s-a anunþat cã, prin vânzarea terenului fostei fabrici Dermatina, din Timiºoara, s-a realizat una dintre cele mai mari tranzacþii imobiliare ale anului. Acesta este epilogul poveºtii uneia dintre fostele mãrci industriale extrem de cunoscute ale Timiºoarei. Surse din mediul sindical susþin cã fabrica nu ar fi trebuit privatizatã, produsele acesteia având cãutare ºi astãzi pe piaþã. pag.5

Românii, victime colaterale ale ineficienþei serviciilor de sãnãtate

D

Pendulând cinic între lipsa cronicã de resurse ºi nepãsare, serviciile de sãnãtate ori de protecþie socialã îºi dezvãluie, mai mereu, lipsa de eficienþã, prin etalarea unei inerþii aproape dezarmante. Românii se plâng cel mai adesea în surdinã de neajunsurile sistemului. Sunt ºi împrejurãri în care, de dincolo de povara uniformizatoare a suferinþei, cei care îndrãznesc sã aspire la normalitate rup pojghiþa aparentã a lucrurilor, cu încredinþarea cã asumarea onestã a unor evidenþe poate reprezenta calea cãtre o posibilã vindecare... pag. 6 - 7

Plata la timp a pensiilor, pusã sub semnul întrebãrii de reducerea CAS

D L

Discuþiile ºi controversele iscate de deja celebra Legii pentru modificarea Codului fiscal, care vizeazã reducerea cotelor contribuþiilor sociale a adus pentru prima oarã în prim-plan problema asigurãrii banilor pentru plata pensiilor. Aceasta în condiþiile în care ºi în judeþe bine dezvoltate ºi proporþionate economic, cum e Timiºul, deficitul bugetului de pensii de stat este tot mai vizibil. pag.11

ªtrandurile naturale, colecþie de salmonella ºi boli de piele

N

A

Primãria îºi continuã asocierile onorifice cu zeci de mii de euro

Pentru a evita astfel de scene, Guvernul investeºte în subtraversãri pentru urºi, pe autostrada Lugoj - Deva. Nu conteazã cã nu sunt urºi, conteazã cã vor fi subpasaje.

Guvernul anunþa, la sfârºitul anului trecut, cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj - Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro, fãrã aceste soluþii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziþii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii

Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ºtie nici mãcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiþii, ele urmând sã fie aflate post-factum. E ca ºi cum Statul ar recunoaºte cã e dispus sã plãteascã aproape oricât pentru aceste obiective, încã din faza de proiect. pag. 4

Ca în fiecare an, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº face controale la locurile de îmbãiere neoficiale. Rezultatele sunt dezastruoase. Cu toate acestea, timiºenii continuã sã se îmbãieze. Într-un „cocktail” de salmonella ºi bacterii periculoase. pag.13

2

social

31 iulie - 3 august 2014

Un tânãr timiºorean expune costume tradiþionale din Banatul de Câmpie, la Muzeul Naþional al Satului O expoziþie de costume tradiþionale din Banatul de Câmpie este gãzduitã, pânã în septembrie, de Muzeul Naþional al Satului. Aceasta este realizatã în colaborare cu Marius Matei, muzeograf angajat al Muzeului Satului Bãnãþean din Timiºoara colecþionar pasionat de obiecte etnografice. oana.dima@timpolis.ro

Managerul Muzeului Naþional al Satului „Dimitrie Gusti”, conf. univ.

Paula Popoiu, spune cã expoziþia „Costume tradiþionale din Banatul de Câmpie – splendoare ºi fast ” reprezintã o selecþie a celor mai frumoase podoabe tradiþionale lucrate de meºteri ºi creatori populari din România. „În expoziþie vor fi expuse ansambluri vestimentare femeieºti ºi bãrbãteºti de la sfârºit de secol al XIX-lea – început de secol XX, compuse în manierã autenticã, adicã respectând principiile etnografice, din trei zone etnografice: Lugoj, Buziaº ºi Timiºoara”, mai spune Paula Popoiu.

Aceastã expoziþie este realizatã în colaborare cu Marius Matei, un muzeograf în vârstã de 30 de ani, angajat al Muzeului Satului Bãnãþean din Timiºoara ºi colecþionar pasionat de obiecte etnografice.

Piesele de rezistenþã prezentate în expoziþie vor fi salbele de argint, „co-

O pasiune nãscutã din teama cã satul îºi pierde „comorile” civilizaþiei vechi Ana Pascu, de la Muzeul Þãranu-

Foto Arhiva Marius Matei

„Splendoare ºi fast”

mãºile” (adicã, acele bentiþe pentru cap, realizate din monturi de monezi), ace lucrate în filigran, care sunt considerate podoabe ceremoniale, embleme ale costumelor tradiþionale de nuntã, dar ºi accesorii, cum ar fi podoabe purtate de sãrbãtori ori la alte evenimente importante, „oprege” ºi catrinþe, realizate cu monturi de monede, dar ºi piese de cojocãrit, piese destinate amenajãrii interiorului casei. Toate aceste piese vor fi însoþite de copii ale documentelor fotografice cu caracter istoric ºi fotografii originale, ce atestã toate compunerile ansamblurilor vestimentare.

Paula Popoiu afirmã cã proiectul îºi propune sã ofere un spaþiu de comunicare între colecþionari de obiecte etnografice, specialiºti ºi public, dar ºi de promovare a meºterilor populari anonimi, ce au ºtiut sã pãstreze prin creaþiile lor elemente artistice specifice în forme de exprimare tradiþionalã.

Vernisajul expoziþiei va avea loc joi, 31 iulie, ora 14.30, în sala „Gheorghe Focºa”, a Muzeului Naþional al Satului „Dimitrie Gusti”, iar expoziþia va fi deschisã pânã în 8 septembrie, putând fi vizitatã de miercuri pânã duminicã, între orele 11 - 19.

La temelia colecþiei lui Marius Matei stau þesãturile bunicii ºi ale strãbunicii sale lui Român din Bucureºti, spune, pe pagina oficialã a lui Marius Matei, cã acesta – un tânãr absolvent de studii jurnalistice, nu de etnografie ºi folclor, a ajuns cã colecþioneze costume populare pentru cã a observat cum satul îºi pierde „comorile” civilizaþiei vechi. „Sunt mai bine de zece ani de atunci, timp în care a bãtut satele cu rãbdare, a cercetat cu pasiune, devenind un bun cunoscãtor al culturii tradiþionale bãnãþene”, dã asigurãri Ana Pascu.

Aceasta mai spune cã la temelia colecþiei lui Marius Matei stau þesãtu-

rile bunicii ºi ale strãbunicii sale, „douã mãistoriþe vestite în jurul Timiºoarei în arta de a þese, a coase, a croºeta ºi a broda”. Mai aflãm cã tânãrul a colecþionat piesele într-un mod selectiv, dupã criterii bine stabilite, ºi, având experienþã de muzeograf, a organizat-o riguros, însoþind fiecare piesã cu o fiºã ºi numãr de inventar. „Ansamblurile vestimentare sunt compuse dupã zona etnograficã din care provin, dupã statutul social ºi vârstã, vizitatorul obþinând, astfel, despre portul local o imagine nu numai frumoasã (portul

bãnãþean este spectaculos), ci ºi exactã. Expuse în trei încãperi sau depozitate cu grijã în dulapuri, aºteaptã sã fie admirate peste 1.000 de piese de costum femeiesc (oprege cusute cu fir metalic, spãºele, cotrânþe, poale, pieptare) ºi bãrbãtesc (cãmãºi, ºioareci, pieptare, ºube, chintuºe). Colecþionarul a completat imaginea culturii tradiþionale bãnãþene achiziþionând bijuterii, textile de interior (cilimuri, ponievi ºi ºcierguri), maºini de tors, fotografii vechi, ceramicã ºi alte obiecte cu specific local”, afirmã Ana Pascu.

Timiºoara va avea în curând tramvaie climatizate ºi cu internet wireless l Primãria Timiºoara se consultã cu populaþia în privinþa interiorului tramvaielor Primele douã tramvaie din Timiºoara, din cele ºapte care vor fi reabilitate capital, au intrat în lucru, anunþã primarul Timiºoarei.

Care face un sondaj de opiniepe pagina sa de facebook, întrebându-i pe timiºoreni dacã opteazã pentru un interior al mijloacelor de transport alb-viol sau pentru unul alb-portocaliu. „Dupã cum am anunþat, primele douã dintre tramvaiele Timiºoarei supuse reabilitãrii capitale sunt deja în lucru. Reamintesc cã, prin reabilitare, în afarã de ºasiu, osii ºi roþi –care vor fi recondiþionate, întrucât, ele, fiind realizate din metal masiv, au durata de viaþã este de 100 de ani –, totul va fi nounouþ, exact ca pe tramvaiele noi ºi cu aceleaºi funcþionalitãþi ºi randament energetic ca pe tramvaiele noi”, scrie pe pagina sa de Facebook primarul Timiºoarei, Nicolae Robu. Acesta îi întreabã pe timiºoreni care din urmãtoarele interioare le plac mai mult: cel alb-violet sau cel alb-portocaliu?

Edilul Nicole Robu anunþa, la începutul lunii iulie, cã douã dintre cele ºapte tramvaie care vor fi recondiþionate au fost deja transportate la o fabricã din Arad: “Douã tramvaie au fost

preluate în vederea reabilitãrii în baza contractului pe care îl avem semnat cu parteneriatul dintre cele douã firme – Electroputere VFU Paºcani ºi Astra Vagoane Cãlãtori Arad. Desigur cã pentru primele exemplare procesul de reabilitare este de duratã mai lungã”.

Acesta mai spunea cã procesul de reabilitare se va încheia în toamnã, dar admitea cã Primãria nu are un termen foarte ferm. „În mod normal, dureazã trei - patru luni reabilitarea, la primul exemplar. În continuare se poate realiza o reabilitare într-o lunã”, afirmã primarul. În urma recondiþionãrii, fiecare tramvai va avea climatizare, camere video, internet wireless, instalaþie de sonorizare, scaune noi ºi încãlzire în scaune.

Pentru recondiþionarea celor ºapte tramvaie din parcul Regiei Autonome de Transport Timiºoara, anunþa Primãria, va fi alocatã suma de 3,3 milioane de euro de la bugetul local, costul pentru repararea unei garnituri ajungând la circa 480.000 de euro. Licitaþia a fost câºtigatã de firmele partenere Electroputere VFU Paºcani ºi Astra Vagoane Cãlãtori Arad. În prezent, în parcul RATT se aflã 93 de tramvaie, dintre care 60 circulã zilnic. În februarie, dupã ce Municipalita-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Aºa sunt proiectate sã arate interioarele tramvaielor recondiþionate, timiºorenii putând opta între culorile alb-violet sau alb-portocaliu tea organizase licitaþia, un fost director al RATT, Eugen Stãnescu, declara, în calitate de vicepreºedinte al Partidului Miºcarea Popularã Timiº, cã cea mai eficientã soluþie pentru creºterea calitãþii transportului cu tramvaiul în Timiºoara ar fi fost achiziþio-

narea a 60 tramvaie noi printr-un contract pe ºase ani, ceea ce înseamnã zece tramvaie pe an, în paralel cu modernizarea în cadrul RATT a 30 tramvaie, cu maximum 150.000 de euro/ tramvai, în trei ani. De asemenea, afirma vicepreºedintele PMP

Timiº, parþial, pot fi achiziþionate tramvaie noi cu fonduri de la UE, însã proiectul trebuie sã cuprindã, obligatoriu reabilitarea celor 40 de kilometri de linie cale simplã, construirea unui depou nou ºi un tramvai la fiecare doi kilometri de linie cale. (O.D.)

eveniment

31 iulie - 3 august 2014

3

Un deputat „denunþã” tatonãrile pentru explorare de gaze de ºist în zona de vest a Timiºului Uniunea Bulgarã din Banat susþine cã în vestul judeþului se fac noi tatonãri cu privire la explorarea de gaze de ºist, fãrã ca oamenilor sã li se explice clar ce se intenþioneazã sã se realizeze.

Prin vocea deputatului timiºean Niculae Mircovici, Uniunea Bulgarilor afirmã cã se opune transformãrii Timiºului într-o exploataþie minierã. Opiniile sunt, însã, împãrþite. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prospecþiuni înainte de explorare Într-o poziþie publicã, exprimatã la începutul sãptãmânii, deputatul timiºean Niculae Mircovici, secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaþilor ºi preºedinte al Uniunii Bulgare din Banat România, a þinut sã spunã, referitor la atitudinea ºi interesele unor “oameni de bine” care în aceastã perioadã viziteazã localitãþi din zona de vest a judeþului (Beba Veche, Cherestur, Cheglevici, Dudeºtii Vechi), cã se opune „categoric oricãror demersuri menite sã transforme judeþul nostru într-o zonã poluatã care sã satisfacã interesele de câºtig ale unor oameni care nu au nici o legãturã cu Banatul”. „Mi s-a spus cã în unele cazuri oamenii sunt minþiþi cã în alte localitãþi existã un acord din partea localnicilor ºi a autoritãþilor, deºi nu este aºa”, ne-a

declarat deputatul timiºean. Acesta mai spune cã reglementãrile legale în exploatarea petrolului ºi minelor nu cuprind dreptul de încãlcare a proprietãþii pentru explorarea sau exploatarea gazelor de ºist, ºi în acest context, regretã decizia Tribunalului judeþului Vaslui, care a admis aceastã posibilitate.

„Nu vrem transformarea Timiºului într-o exploataþie minierã Niculae Mircovici mai spune cã Timiºul este un judeþ care îºi onoreazã cu vârf ºi îndesat obligaþiile ºi contribuþiile la produsul intern brut ºi bugetul statului prin activitãþi industriale, agricole ºi de servicii, fãrã a fi necesarã transformarea lui într-o exploataþie minierã cu efecte de mediu cel puþin neclare dacã nu nocive cu siguranþã. „Întrucât în procesul legislativ se aflã o iniþiativã legislativã privind interzicerea gazelor de ºist, informez opinia publicã cã în sesiunea încheiatã în iunie 2014, Grupul Parlamentar al Minoritãþilor Naþionale a hotãrât prin vot susþinerea acestui proiect de lege ºi protejarea teritoriului naþional de efectele contrare intereselor de mediu ale exploatãrii gazelor de ºist”, susþine Niculae Mircovici.

Acesta mai spune cã a discutat în grupul minoritãþilor proiectul Roºia

Montanã, cu care el, personal, nu a fost de acord, ºi problema acestor exploatãri de gaze de ºist. „Atâta timp câte ele nu sunt reglementate de lege în mod clar, explorãrile ºi exploatãrile pot avea efecte dintre cele mai grave.

Legea petrolului reglementeazã doar exploatãrile de petrol ºi gaze naturale.

Nu este posibil ca oamenilor sã li se încalce dreptul de proprietate pentru acest prospecþiuni care nici mãcar nu sunt reglementate în mod expres de lege. La fel cum în Prahova miroase a petrol, ºi sunt multe zone afectate de poluare cu reziduuri petroliere, ºi la fel cum la Petroºani existã acea poluare cu praf de cãrbune, deºi exploatarea se face la 1.000 de metri, nu cred cã e cazul ca ºi în Timiº sã ajungem la exploatãri extrem de poluante de acest gen”, ne-a mai declarat parlamentarul timiºean.

Expert în politici de energie: „Sunt pentru explorarea ºi exploatarea gazelor de ºist, dar nu la orice cost ºi nu cu orice risc” În ultimii ani gazele de ºist au împãrþit societatea în douã tabere.

Susþinãtorii lor spun cã acestea ar reprezenta una dintre puþinele variante

de independenþã energeticã, raportate ºi la situaþia tot mai încordatã cu Rusia, stat de care depind energetic destul de multe state europene. Asta, în timp ce oponenþii spun însã cã avantajele sunt eclipsate de poluarea generatã de acest tip de exploatare.

Ana Otilia Nuþu, expert în politici de energie în cadrul Expert Forum, spune, într-un interviu acordat TIMPOLIS, cã este pentru explorarea ºi exploatarea gazelor de ºist, dar nu la orice cost ºi nu cu orice risc. „Riscul cel mare e reprezentat nu atât de

faptul cã nu ar exista reglementãri bune, ci cã sunt reglementatori vulnerabili, care ar putea ceda în faþa corupþiei. Aceasta este o îngrijorare absolut legitimã din partea publicului român. La fel, trebuie sã te gândeºti foarte bine cum faci ca ºi comunitatea localã sã beneficieze de acest lucru.

Comunitatea localã, care este cea mai afectatã de explorare sau, mai târziu, de exploatare, nu câºtigã deocamdatã mai nimic, pentru cã toate redevenþele se duc la bugetul de stat”, explicã Ana Otilia Nuþu.

Primãria îºi continuã asocierile onorifice cu zeci de mii de euro l Voci din Consiliul Local: „De ani de zile de când plãtim cotizaþii, nu ºtiu cu ce s-a ales concret,

Timiºoara, de pe urma acestor asocieri”

Primãria Timiºoara aprobã, ºi anul acesta, prin Consiliul Local, plata cotizaþiei cãtre Asociaþia Oraºelor Europene Eurocities.

Deºi suma datã pe cotizaþii în ultimii ani este de ordinul zecilor de mii de euro, voci din Consiliul Local susþin cã nu ºtiu cu ce s-a ales concret Timiºoara de pe urma statutului sãu de membru.

Încã un an, încã o cotizaþie

Foto TIMPOLIS

Ca în fiecare an, Primãria Timiºoara propune Consiliului Local aprobarea plãþii de la bugetul local a cotizaþiei de 15.820 de euro, pentru statutul de membru al asociaþiei Eurocities.

Dacã nu plãteºte cotizaþia pânã la jumãtatea anului, pentru acest parteneriat, Primãria Timiºoara trebuie sã achite ºi penalitãþi de întârziere.

Eurocities este o organizaþie neguvernamentalã europeanã, cu sediul la Bruxelles, care reuneºte peste 130 de oraºe-metropolã din mai mult de 30 de state europene. Timiºoara este membru al acestei organizaþii din anul 2000, plãtind anual cotizaþii. Aceasta deºi pânã în 2008, când a existat un

scandal pe aceastã temã în Consiliul Local, nimeni nu a solicitat lista rezultatelor concrete ale acestui parteneriat contra-cost.

Anul trecut, ca argument pentru aprobarea plãþii acestei cotizaþii, a fost fãcutã publicã ºi o scrisoare a Secretariatului General al Organizaþiei Eurocities, prin care Municipalitãþii i se comunica faptul cã Primãriilor membre li s-au fãcut o concesie prin aceea cã nu s-a majorat cuantumul acestei taxe: “În condiþiile presiunii financiare cu care oraºele noastre membre se confruntã, am adoptat din nou pentru anul care urmeazã un buget care presupune menþinerea taxei de membru la valoarea anterioarã. Am îngheþat cotizaþia de patru ani ºi aceasta rãmâne la nivelul anului 2009. Luând în considerare ºi inflaþia, aceasta înseamnã de fapt o reducere cu 10% a valorii reale a taxei de participare”.

Teoretic, avantajul cu adevãrat important al acestei asocieri ar fi faptul cã Primãria Timiºoara ar avea mai multe ºanse de a accesa finanþãri europene prin proiecte la comun cu oraºele membre Eurocities. Numai cã aceastã oportunitate nu prea pare sã fi fost fructificatã pe plan local de cãtre Primãria Timiºoara.

Primãria Timiºoara propune Consiliului Local aprobarea plãþii a 15.820 de euro, pentru statutul de membru Eurocities

Clarificãri aºteptate de ºase ani Conform unor consilieri locali, Municipalitatea nu a reuºit sã-ºi adjudece niciun proiect important de finanþare europeanã de pe urma acestui parteneriat.

Ca atare, încã din 2008, Grupul de consilieri locali PDL a cerut un raport de activitate detaliat legat de participarea în aceastã asociere, raport din care sã rezulte exact care au fost beneficiile concrete ale acestei asocieri pentru Timiºoara, din anul 2000 ºi pânã în prezent. „Încã din 2008 noi ne-am ex-

primat rezervele legate de participarea în aceastã organizaþie. Am ridicat semne de întrebare dupã ce am vãzut cã an e an se plãteºte acea cotizaþie, ºi nu ni se spune mãcar un beneficiu clar al statului de membru al asociaþiei. De pe vremea administraþiei Ciuhandu am cerut sã ni se prezinte clar beneficiile Timiºoarei de pe urma acestei asocieri.

Nu am primit nicio lãmurire. Nu ºtim nici mãcar cine urmãreºte aceastã asociere, dar, din cunoºtinþele mele, nu s-a concretizat în nimic palpabil pentru Timiºoara. Probabil cã Primãria ar fi avut oportunitãþi de participare în diverse proiecte cu alte oraºe, prin intermediul acestei asociaþii. Doar cã, din ce am vãzut, aceste oportunitãþi nu sunt fructificate pe plan local”, spune consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.

Cert este cã în România sunt municipii foarte bine dezvoltate din punct de vedere economic, cum sunt Cluj Napoca sau Braºovul, care au considerat cã nu au nevoie de acest parteneriat.

Iar acest lucru se pare cã nu le-a influenþat cu nimic nici imaginea pe plan european, nici capacitatea de absorbþie a fondurilor europene, la care, pe unele segmente, stau mai bine decât Timiºoara. (B.P.)

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

31 iulie - 3 august 2014

Pasajele pentru urºi, de pe autostrada Lugoj - Deva au costuri de proiectare „în alb” l Statul pare dispus sã plãteascã sume foarte mari pentru aceste soluþii

tehnice fãrã de care nu se poate realiza tronsonul de autostradã

Guvernul anunþa, la sfârºitul anului trecut, cã subtraversãrile pentru urºi care vor fi construite pe tronsonul de autostradã Lugoj - Deva vor costa Guvernul între 30 ºi 32 de milioane de euro, fãrã aceste soluþii de traversare pentru mamifere mari proiectul fiind blocat. Conform unei poziþii recente exprimate de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor, Guvernul nu ºtie nici mãcar costurile suplimentare de proiectare ale acestor investiþii, ele urmând sã fie aflate post-factum.

E ca ºi cum Statul ar recunoaºte cã e dispus sã plãteascã aproape oricât pentru aceste obiective, încã din faza de proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Costuri aflate dupã achiziþie Deºi primul tronson al autostrãzii Lugoj - Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaþiei la sfârºitul anului trecut, lucrãrile fiind finalizate cu nouã luni mai târziu decât termenul stabilit, ºi, cu toate cã fost obþinut ºi avizul de mediu pentru aceastã lucrare, premierul Victor Ponta anunþa cã pentru acest tronson subtraversãrile pentru urºi vor costa “vreo 30 de milioane de euro”. În acest sens, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor a primit mai multe interpelãri parlamentare în care i se cereau explicaþii cu privire la “impactul modificãrilor la proiectul tronsonului din autostrada Lugoj - De-

În luna septembrie a anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat cã o porþiune de autostradã, finanþatã din fonduri UE, nu poate fi realizatã pentru cã nu are aviz de mediu, deoarece nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversãri ecologice pentru urºi: “Nu reuºim sã semnãm, pe bani europeni, un tronson de autostradã în regiu-

nea Deva, pentru cã n-am fãcut subtraversarea pentru urºi. Probabil cã pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru cã trebuie sã facem o subtraversare ecologicã pentru urºi. Iubesc urºii, iubesc toate animalele, dar trebuie sã facem ºi autostrãzi, ca oamenii sã trãiascã în þara asta, sã nu mai moarã pe drumuri în accidente de maºinã, sã putem sã ne dezvoltãm economic, sã facem niºte lucruri ca sã ne folosim þara asta bogatã, sã ne-o folosim bine, pãstrând în acelaºi timp cât mai mult din naturã”.

Reprezentanþii Asociaþiei Judeþene a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi Timiº afirmã cã acest gen de traversãri pentru animale sãlbatice sunt prevãzute la majoritatea lucrãrilor mari de infrastructurã rutierã din vestul Europei. ªi la AJVPS Timiº au venit consultanþi care se ocupã de autostradã sã cearã o opinie avizatã, însã asociaþia timiºoreanã nu are fonduri de vânãtoare prin zonele în care trec segmentele de autostradã.

Totuºi, diferenþa faþã de ce se întâmplã în România este cã, la autostrãzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevãzute de la începutul lucrãrii, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj - Deva, unde ajung sã coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizãrii ulterioare. În plus, un lucru semnificativ în actualul context este ºi cã, deºi se vor realiza aceste subpasaje pentru urºi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanþii AVVPS Timiº spun cã pe acest segment nu existã urºi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evitã zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradã. Explicaþia logicã ar fi cã aceste subpasaje nu sunt doar pentru urºi, ci ºi pentru cãprioare, mistreþi sau alte animale sãlbatice din arealul în care se construieºte autostrada.

lor ºi Podurilor Judeþene Timiº au recunoscut cã sunt probleme în zona Coºtei, unde o porþiune din drumul judeþean a fost afectatã de lucrãrile la autostradã. Aceºtia susþin cã au vorbit cu antreprenorii care se ocupã de autostradã, au avut întâlniri cu ei pe aceas-

tã teamã, ºi s-a promis cã drumul va fi reparat. „S-au fãcut niºte reparaþii, însã nu de fond, ci doar plombãri. Or, drumul trebuie consolidat”, mai spuneau oficialii Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

Pentru a evita astfel de scene, Guvernul investeºte în subtraversãri pentru urºi, pe autostrada Lugoj - Deva. Nu conteazã cã nu sunt urºi, conteazã cã vor fi subpasaje. va ca urmare a construirii subtraversãrilor pentru animalele sãlbatice”. Întruna din aceste interpelãri se preciza cã în proiectul primului lot al tronsonului din autostrada Lugoj - Deva nu a fost prevãzutã posibilitatea construirii subtraversãrilor pentru animalele sãlbatice, în special pentru urºi, al cãror efectiv este semnificativ în zonã. Totodatã, lipsa avizului de mediu a întârziat mult demararea lucrãrilor la acest obiectiv de infrastructurã. Guvernul a fost nevoit sã facã demersurile necesare pentru a remedia acest lucru ºi pentru a aloca fondurile suplimentare realizãrii acestor subtraversãri. Este vorba de un tronson important, situat pe traseul Coridorului IV pan-european de transport, a cãrui finalizare a fost întârziatã din cauza lucrãrilor generate de realizarea modificãrilor la proiectul iniþial. Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã i se cerea sã precizeze care au fost costurile suplimentare în urma revizuirii proiectului prin care au fost prevãzute subtraversãrile

respective ºi cine a suportat aceste cheltuieli.

Rãspunsul Departamentului guvernamental la aceste interpelãri nu doar cã nu lãmureºte mai nimic, dar este mai degrabã de naturã sã stârneascã îngrijorãri cu privire la costul pe care statul ar fi dispus sã-l suporte pentru aceste lucrãri care ar fi trebuit prevãzute de la bun început în proiect. „Contractele aferente tronsoanelor 2, 3 ºi 4 ale autostrãzii Lugoj - Deva se aflã încã în perioada de proiectare. În prezent nu sunt definitivate la nivel de detaliu soluþiile necesare asigurãrii trecerii mamiferelor mari. Costurile pentru aceste soluþii tehnice suplimentare, impuse prin Acordul de Mediu ROANPM – 7/09.09.2010, revizuit în data de 24.12.2013 vor putea fi cuantificate dupã finalizarea proiectelor tehnice.

Pânã în prezent nu au fost decontate sumele aferente acestor soluþii suplimentare”, au precizat zilele trecute reprezentanþii Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã, Investiþii

Strãine, Parteneriat Public-Privat ºi Promovarea Exporturilor.

Deputatul hunedorean PNL Radu Bogdan Þîmpãu, care a realizat interpelãri pe aceastã temã, apreciazã rãspunsul ca fiind „unul cel puþin ciudat”: „Este ca ºi cum s-ar spune cã se achiziþioneazã ceva mai întâi, ºi abia dupã aceea urmeazã sã se vadã cât va costa. Nu este pentru prima oarã când Departamentul pentru Proiecte de Infrastructurã dã asemenea rãspunsuri la interpelãrile parlamentare”.

Pasaje pentru „potenþiali” urºi

O lucrare de amploare Potrivit reprezentanþilor Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, primul lot al autostrãzii Lugoj Deva a fost deschis circulaþiei la sfârºitul anului trecut. Acesta a fost construit de consorþiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’AcquaCossi Construzioni, valoarea investiþiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugã TVA. Acest prim lot al autostrãzii Lugoj - Deva are câte douã benzi de circulaþie pe sens, zece poduri ºi 18 pasaje. Lucrãrile nu sunt însã finalizate, nefiind montaþi parapeþi ºi amenajate spaþii pentru servicii. Acestea urmeazã sã fie finalizate pânã în anul 2015.

Ca la orice alt proiect similar, nu doar pasajele pentru urºi au generat costuri suplimentare. La sfârºitul anului trecut, dupã ce la Consiliul Judeþean Timiº a fost aprobat devizul general pentru lucrãri de intervenþie aferente proiectului „Ranforsare a sistemului

rutier pe Drumul Judeþean Þipari - Balinþ”, câþiva consilieri judeþeni au atenþionat cã o porþiune din acest drum judeþean a fost degradatã de lucrãrile la autostradã ºi cã ar fi normal ca antreprenorul sã suporte o parte din devizul aferent reabilitãrii drumului. „Ar trebui vãzut care este partea de cofinanþare pentru acest proiect care vine din partea celui care a distrus drumul, respectiv din partea firmei care lucreazã la autostradã ºi la cele douã ieºiri pe autostradã. Toþi cei care au circulat în acea zonã au constatat cã drumul este distrus foarte mult ºi credem cã noi nu vom fi doar aceia care sã reparãm drumul dupã cei care le-au stricat. Sperãm cã vor veni ºi ei cu o parte de cofinanþare la cheltuielile pe care le avem pentru refacerea acestui drum”, au precizat, într-o interpelare, reprezentanþii Comisiei Economice a CJ Timiº.

Ca rãspuns la aceastã interpelare,

de 24 de ani un reper al cetãþii

conducerea Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº a precizat cã antreprenorul care se ocupã de tronsonul de autostradã „a avut în sarcinã doar întreþinerea drumului pe perioada execuþiei. S-a reuºit sã facã, totuºi, ºi niºte lucrãri de execuþie, cum ar fi plombe ºi aºa mai departe”.

Explicaþiile par sã nu fi convins conducerea administraþiei judeene care a cerut o situaþie a tuturor porþiunilor de drum degradate de lucrãrile la autostradã. Astfel, s-a cerut întocmirea unei informãri scrisã cu privire la situaþia drumurilor judeþene ºi comunale care au fost afectate de lucrãrile la autostradã, cu scopul de a se „ºti dacã este nevoie sã se intervinã pentru ca cei care lucreazã la autostradã sã lase în urma lor drumurile aºa cum cum le-au gãsit.”

Pe de altã parte, reprezentanþii Direcþiei pentru Administrarea Drumuri-

special

31 iulie - 3 august 2014

5

Dermatina, o marcã de referinþã a industriei timiºorene, pierdutã definitiv de Stat l „Produsele fabricii ar fi avut cãutare ºi acum pe piaþã”,

spun sindicaliºtii timiºeni Zilele trecute s-a anunþat cã, prin vânzarea terenului fostei fabrici Dermatina, din Timiºoara, s-a realizat una dintre cele mai mari tranzacþii imobiliare ale anului. Acesta este epilogul poveºtii uneia dintre fostele mãrci industriale extrem de cunoscute ale Timiºoarei.

Surse din mediul sindical susþin cã fabrica nu ar fi trebuit privatizatã, produsele acesteia având cãutare ºi astãzi pe piaþã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O tranzacþie fabuloasã Compania de consultanþã imobiliarã CBRE a dat publicitãþii zilele trecute un studiu în care se aratã cã în prima jumãtate a acestui an “Timiºoara a fost zona fierbinte din punct de vedere al tranzacþiilor cu terenuri, cu 47% din suprafaþa tranzacþionatã în primele ºase luni din 2014”. Ca tranzacþie de top este indicatã cumpãrarea terenului fostei fabrici timiºorene Dermatina, de pe Calea ªagului, din Timiºoara, unde urmeazã sã fie realizatã o galerie comercialã ºi un magazin de bricolaj. La 20 de hectare de teren se estimeazã cã valoarea tranzacþiei ar fi depãºit 100 de milioane de euro. Acesta este practic punctul final în povestea uneia dintre cele mai cunoscute mãrci ale industriei timiºorene antedecem-

briste – Dermatina.

“Dacã mã întrebaþi pe mine, terenul a fost de la bun început marea mizã în privatizarea Dermatina. În zonã exista un punct de producþie industrialã închegat, cu Dermatina, care producea piele sinteticã, echipamente de protecþie ºi aºa mai departe, ºi Pretim, o întreprindere producãtoare de încãlþãminte. Din punctul meu de vedere, înstrãinarea fabricii de cãtre Stat a fost o greºealã. Eu nu cred cã produsele Dermatina nu ºi-ar fi gãsit locul pe piaþã. Se fabricau mãnuºi de protecþie, echipamente de care e nevoie în diverse domenii, ºi dupã 1990 s-a venit cu varianta înfiinþãrii aici a singurei fabrici de prezervative din România. Ar fi fost unicul producãtor de acest gen din þarã”, spune ªtefan Gogoºanu, liderul timiºean al Federaþiei Sindicale Cartel Alfa.

Acesta susþine cã terenul a fost urmãrit ca activul cel mai valoros al fostei fabrici, fiind amplasat într-o poziþie strategicã, la intrarea în Timiºoara, ºi având acces direct la transport auto ºi feroviar. “Ca în cazul multor alte societãþi, cred cã nu s-a dorit, nici mãcar din partea unor autoritãþi ale Statului român, ca aceastã întreprindere sã supravieþuiascã.

Fabrica era retehnologizastã, putea produce bine ºi eficient, putea face profit. Din câte ºtiu, unele persoane din fosta fabricã au reuºit în mod individual sã punã mâna pe unele utilaje foarte valo-

Prezervativele, o posibilitate de relansare a fabricii timiºorene

Dermatina Timiºoara.

Sau, altfel spus, ce a mai rãmas din ea. roase ale fabricii ºi ºi-au deschis afaceri proprii, care merg foarte bine. E cel mai bun indiciu cã Dermatina, ca un tot unitar, ºi ca marcã industrialã timiºoreanã, ar fi rezistat ºi ar fi reuºit sã facã profit”, mai spune ªtefan Gogoºanu.

Un reper al industriei Timiºului Dermatina se numãrã, alãturi de Kandia, Guban ºi Fructus, pentru reperele industriei timiºorene antedecembriste, fiind, zeci de ani, mãrci foarte cunoscute ºi apreciate. Fabrica producea radiere pentru ºcolari,

mase plastice – feþe de masã ºi prelate, mãnuºi electroizolante, petroliere ºi chirurgicale, biberoane, furtune ºi covoraºe pentru spitale, etichete ºi autocolante.

Nu sunt produse de care piaþa sã nu mai aibã nevoie. Dermatina a fost înfiinþatã în anul 1934, având ca obiect de activitate fabricarea de materiale de ºlefuit pe suport. În anul 1954, întreprinderea a adaptat utilajele pentru fabricarea pielii artificiale.

De-a lungul anilor, gama s-a diversificat, producându-se înlocuitori de piele pentru marochinãrie ºi tapiþerie. Fabrica Dermatina a dispãrut de pe harta obiectivelor economice, oficial, în anul 2007.

Puþini ºtiu cã, pentru o scurtã perioadã, în anii 1987 ºi 1988, societatea Dermatina a reuºit sã fie singurul producãtor de prezervative din þarã. Ulterior, la sfârºitul anilor ’90, la Dermatina a fost iniþiat un proiect de fabricare a prezervativelor.

Era însã nevoie de o investiþie importantã, pentru care conducerea a solicitat ajutorul Statului român. Chiar ºi conducerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, a fost încântat de ideea cu care Dermatina ar fi putut redeveni unica fabricã de prezervative din România. Însã proiectul s-a izbit de refuzul conducerii Ministerului Sãnãtãþii din acea perioadã. În ciuda deschiderii manifestate de conducerea Direcþiei Judeþene de Sãnãtate Publicã, Ministerul Sãnãtãþii a rãmas pe poziþii.

Pentru achiziþionarea aparaturii necesare fabricãrii prezervativelor, investiþia necesarã ar fi fost de circa 1,2 milioane de euro.

Ulterior, în 2002 ºi 2003, Dermatina a importat aceste tip de produse contraceptive ºi de protecþie din Malaezia. La Timiºoara erau însã testate electrostatic, lubrifiate, odorizate ºi ambalate. În prezent, utilajele folosite pentru acest contract sunt tãiate ºi vândute la fier vechi.

Dacã s-ar fi concretizat, producþia de prezervative de la Dermatina ar fi creat cel puþin 100 de noi locuri de muncã ºi cu siguranþã ar fi contribuit la scãderea incidenþei bolilor cu transmitere sexualã. Conform unor estimãri ale foºtilor reprezentanþi ai fabricii, prezervativele româneºti ar fi fost de cinci ori mai ieftine decât cele de import, iar investiþia ar fi fost amortizatã în cinci ani. O companie similarã din Bulgaria, care a început demersurile pentru crearea unei linii de producþie a prezervativelor în aceeaºi perioadã ca Dermatina funcþioneazã ºi acum destul de bine, fiind pe profit.

O poveste similarã în cazul Plafar Povestea fabricii Dermatina seamãnã izbitor cu cea a unui alt reper al industriei timiºorene – fabrica Plafar.

La Plafar Timiºoara activitatea a fost sistatã definitiv pe 1 noiembrie 2009, iar fabrica a fost închisã, ca rezultat direct al stãrii de insolvenþã existente atunci pe plan naþional. În 2011, cu mare discreþie, Cristian Borcea, finanþatorul de atunci al Dinamo, în prezent aflat în penitenciar, a devenit proprietarul cu acte în regulã al Fabricii de prelucrare a plantelor medicinale Plafar Timiºoara. Apoi, îb 2011, terenul din zonã a fost revândut, depunându-se la Primãria Timiºoara planul urbanistic zonal care viza construirea acolo a unui supermarket, cu parcãrile aferente. Lucru care s-a ºi întâmplat, un binecunoscut lanþ de retail german deschizându-ºi acolo al patrulea magazin din Timiºoara. Închiderea fabricii timiºorene este inexplicabilã, în condiþiile în care, spun sindicatele de profil, chiar în momentul declarãrii insolvenþei, era printre structurile profitabile ale Plafar. La

nivel naþional, deºi a reuºit sã scape de insolvenþa impusã de Stat, acelaºi Stat care i-a vândut ºi marca, Plafar a primit o nouã loviturã, de data aceasta din partea actualului Guvern. Zilele trecute, Executivul a anunþat pregãtirea unui act normativ prin care Plafar, care mai deþine un singur punct de lucru, la Cluj-Napoca, nu va mai fi consideratã societate naþionalã ºi îºi va restrânge obiectul principal de activitate la prelucrarea ceaiului ºi a cafelei, restrângere de activitate deja introdusã în statutul societãþii. În proiectul de ordonanþã se aratã cã celelalte sucursale ale Plafar, inclusiv cea de la Timiºoara, au fost desfiinþate, întrucât activele care le deserveau au fost vândute în timpul procedurii de insolvenþã, reuºindu-se astfel plata integralã a tuturor datoriilor societãþii. Actul normativ nu precizeazã însã cã fabrica de la Timiºoara, a cãrei închidere a fost forþatã, în 2009, de Ministerul Economiei, era pe profit inclusiv în momentul în care s-a luat decizia desfiinþãrii. “ Pânã în prezent,

strategia de funcþionare ºi dezvoltare a Societãþii Naþionale Plafar nu a fost corelatã cu vreo strategie de dezvoltare a culturilor de plante medicinale ºi aromatice, iar ca urmare a ieºirii din procedura insolvenþei societatea nu a mai fost în mãsurã sã desfãºoare activitãþi potrivit obiectului principal de activitate stabilit”, se arãta în actul normativ care dãdea aceastã ultimã loviturã companiei de stat Plafar.

Guvernul spera ca, în urma acestei operaþiuni, sã reuºeascã sã privatizeze societatea, ale cãrei acþiuni sunt deþinute de Ministerul Economiei (51%) ºi Fondul Proprietatea (49%).

Este extrem de greu de înþeles decizia Guvernului de a renunþa, prin privatizare, la o companie cu zeci de ani de experienþã în domeniul prelucrãrii plantelor medicinale ºi la o marcã cunoscutã ºi apreciatã în toatã România, în contextul în care curentul “bio” este tot mai apreciat ºi mai profitabil ºi putea aduce statului, prin Plafar, milioane de euro. Ordonanþa publicatã de Guvern aratã cã Statul renunþã la orice intenþie

Fostul sediu al Plafar Timiºoara. Devenit ºi el istorie. de a mai rãscumpãra brandul Plafar – care, alãturi de Gerovital, este unul dintre cele mai valoroase mãrci româneºti. În iunie 2007, Statul a cedat brandul Plafar cãtre o reþea privatã de farmacii, cu acþionariat strãin, pentru un milion de euro, prin contract de cesiune, Societatea Naþionalã Plafar rãmânând astfel fãrã dreptul de comercia-

lizare a produselor proprii cu utilizarea acestei mãrci. Cumpãrãtorii ºi-au deschis imediat magazine Plafar ºi s-au lansat într-un proces de revitalizare ºi monetizare a mãrcii cumpãrate. Or, se ºtie cã românii, mai ales pe un sector al produselor naturale, preferã mãrcile româneºti tradiþionale, în care au încredere.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

31 iulie - 3 august 2014

Românii, victime colaterale ale l Asigurate de un Stat bolnav, sãrãcit ºi corupt

Spitalul Municipal Timiºoara, unul dintre multele cu probleme. Dar mãcar aici, spune un pacient, bolnavii nu sunt puºi sã vinã cu medicamentele de acasã.

Pendulând cinic între lipsa cronicã de resurse ºi nepãsare, serviciile de sãnãtate ori de protecþie socialã îºi dezvãluie, mai mereu, lipsa de eficienþã, prin etalarea unei inerþii aproape dezarmante. Românii se plâng cel mai adesea în surdinã de neajunsurile sistemului. Pare cã le lipseºte, însã, determinarea de a-l înfrunta fãþiº. Sunt ºi împrejurãri în care, de dincolo de povara uniformizatoare a suferinþei, cei care îndrãznesc sã aspire la normalitate rup pojghiþa aparentã a lucrurilor, cu încredinþarea cã asumarea onestã a unor evidenþe poate reprezenta calea cãtre o posibilã vindecare... ligia.hutu@timpolis.ro

O radiografie a sãrãciei Pereþi scorojiþi, de pe care tencuiala stã sã cadã ºi care te lasã sã întrevezi, pe alocuri, pete imense de mucegai ce se iþesc pe la colþuri. Saloane insalubre ºi supraglomerate, care te întâmpinã cu priveliºtea tristã a paturilor lor cu aºternuturi ºifonate, colorate alb-incert, ºi cu verdele-pal sau cu albastrul-cenuºiu al linoleumului aºternut la picioare. Chipuri crispate de suferinþã sau priviri în care poþi desluºi

zbaterea îngrijoratã a incertitudinilor pricinuite de aºteptarea încordatã a vreunui verdict: o condamnare sau, din contrã, dezlegarea din ghearele neliniºtii pe care þi-o dã senzaþia cã te afli într-o confruntare inegalã cu boala, cu suferinþa însãºi.

Medicii sunt cel mai adesea grãbiþi, personalul mediu ºi auxiliar e insuficient, iar impresia de sãrãcie lucie se preschimbã imediat în certitudine, de cum primeºti lista pe care stã scris necesarul de medicamente ori de consumabile ce trebuie cumpãrate pentru a suplimenta cu ele lipsurile inerente ale sistemului. Un sistem de îngrijire sãrãcit nu se ºtie când anume, pentru cã puþini dintre cei pe care îi întâlneºti pe holurile spitalelor îºi amintesc sã fi fost vreodatã altfel. Spitalele de stat din Timiºoara sunt cam la fel cu majoritatea spitalelor de stat ale României.

Prinºi între runde succesive de dezbateri ºi de confruntãri intestine pentru împãrþirea judicioasã a zonelor de influenþã, politicienii locali par sã nu mai fi trecut de ceva vreme pragul unui stabiliment de sãnãtate de stat. Iar rostul lor de a fi în slujba oamenilor pãleºte oricum în faþa calculului cinic ce le dicteazã sã se aºeze, cu vrednicie, în slujba propriului interes.

Povara suferinþei acþioneazã ca o unealtã uniformizatoare. ªi, dintr-un calcul cinic, puþini dintre aceia care ar trebui sã se simtã culpabili pentru degringolada din sistem se tem cã, o datã

de 24 ani un reper al cetãþii

cãzuþi pradã suferinþei, cei deveniþi pacienþi vor mai îndrãzni sã se rãscoale, pretinzând sistemului sã le restituie mãcar o parte din investiþia fãcutã în el. Pacientul român e pentru Stat doar un numãr desprins dintr-un registru. E cotizantul la buget. Inclusiv la cel al asigurãrilor sociale ºi de sãnãtate.

Statul nu e dispus, însã, sã restituie mai nimic. Aºa se face cã „plãþile tãcute” sunt tratate, în spitalele de stat din România, drept secretul lui Polichinelle. Mulþi dintre aparþinãtorii bolnavilor, cu care se întâmplã sã stai pe holuri, în aºteptarea vreunui buletin de analizã, le numesc, simplu, „mitã”, pentru cã, þi se spune: „Sã fim serioºi, nu are rost sã ne ascundem dupã deget!

Dacã nu dai, mãcar din când în când, nu se uitã nimeni la tine, te lasã sã zaci în pat, fãrã mãcar sã îþi schimbe pampers-ul sau sã îþi goleascã plosca!”

Devenit neputincios ºi vulnerabil, captiv în urzeala tuburilor din plastic subþire care te þin legat ore în ºir de câte un perfuzor, cu braþele ciuruite de branule care îi limiteazã miºcãrile, cel suferind devine, brusc, din cotizantul de ieri la bugetul sistemului doar o victimã a acestuia.

O pãturã nouã, alta decât pãturile roase, intrate în inventar acum mai bine de 20 de ani, care fac din paturile metalice, cu gratii, niºte copii fidele ale unor paturi de campanie, ori un cearºaf sau o pijama curate, un pampers uscat sau punga de urinã golitã la timp de-

vin, din simple necesitãþi, obiect al unor negoþuri ce se încheie abia atunci când câte o mânã tremurândã gãseºte, ezitant, cea mai scurtã cale cãtre buzunarul câte unei infirmiere. „Au salariile mici... ªi secþia e plinã ochi, înþesatã de lume. Ele sunt doar douã - trei, bolnavi pe secþie – aproape 40...Cum sã facã faþã?”, îºi cautã temei, ºuºotind între ei, cu resemnare, aparþinãtorii celor bolnavi. De admis, admit însã fiecare în parte cã „plata tãcutã” a devenit aproape o regulã, de la care „nu prea te poþi abate”, cãci „riºti prea mult” ºi, în plus, „mai bine sã îl îngrijeascã aºa cum trebuie ºi sã se facã bine cât mai repede, sã vinã acasã, sã scãpãm odatã de aici”...Cam acestea sunt argumentele pe care le poþi auzi ºi la care majoritatea consimt: „Nu ai ce face!, trãim în România ºi suntem prea sãraci, doamnã, ca sã ne putem permite spitale private”. „E aici un medic care l-a operat pe soþul ºi care e un om cum rar gãseºti.

Poate unul la un milion sã fie ca dânsul! Credeþi-mã, doamnã, vã spun pe cuvânt, cã am umblat în viaþa mea prin multe spitale!”, povesteºte o doamnã în vârstã, care îºi îngrijeºte bãrbatul. „A zãcut la pat ºapte sãptãmâni, i-au scos douã pungi cu puroi de la plãmâni, n-a mâncat mai nimic în tot timpul ãsta, abia ieri a început sã mãnânce un pic de supã...Nici nu ºtiu cum a rezistat, sãracul”, mai spune doamna. E convinsã cã, fãrã priceperea chirurgului,

soþul nu i-ar fi supravieþuit. Dar insistã cã ºtie, din proprie experienþã, din ºirul lung de medici pe la care a umblat cu bolile ei, cã „un doctor ca ãsta întâlneºti din ce în ce mai rar la noi...” „Nu a chiar murit, dar nici mult nu mai are. E la Reanimare acuma”, se suprapune strident, peste confesiunea doamnei în vârstã, glasul unei infirmiere, cu informaþii despre pacientul care pânã mai deunãzi zãcea în patul vecin. În rãstimp, goleºte punga de urinã într-o sticlã albastrã, din plastic, din care mai înaintse a scurs la chiuveta din salon ultimele douã degete de apã platã. „ªi încã staþi, cã aici (la Spitalul Clinic Municipal de Urgenþã din Timiºoara – n.red.) nu te pune sã îþi cumperi ºi medicamentele, cum e pe la alte spitale”, spune un pacient, care stã întins, cu braþul atârnând în prelungirea unei pungi cu sânge. A avut nevoie de câteva transfuzii, pentru corectarea anemiei. A primit sânge.

Gratis. ªtie însã cã familiilor pacienþilor li se solicitã sã meargã sã doneze sânge sau mãcar sã se ducã la Spitalul Judeþean, la Centrul de Recoltare, ºi sã plãteascã acolo pe cineva, ca sã doneze sânge. „E cam crizã de sânge. Dacã nu puteþi dona dumneavoastrã, sã mergeþi sã gãsiþi pe cineva sã doneze ºi sã anunþaþi cã a donat pentru mama dumneavoastrã, ca sã nu fie probleme”, poþi auzi cum i se recomandã altcuiva.

actualitate

31 iulie - 3 august 2014

7

ineficienþei serviciilor de sãnãtate Un sistem cinic, osificat ºi inuman O altã relatare, a unei situaþii al cãrei dramatism este dublat de povara unui diagnostic implacabil, a venit recent pe adresa redacþiei din partea unei tinere doamne aflatã în situaþia de a-ºi îngriji, de una singurã, mama. La capãtul unei aºteptãri lungi ºi încordate, rezultatele analizelor au confirmat cã e vorba despre un neoplasm care a metastazat. „În luna martie, mama se deplasa încã singurã. Acum nu mai poate, e imobilizatã la pat, are nevoie de îngrijiri medicale ºi de cineva care sã îi fie alãturi în permanenþã”, redã situaþia tânãra care îºi îngrijeºte singurã, de câteva luni, mama.

Au trecut, pe rând, în decursul câtorva luni, pe la Spitalul Judeþean, pe la Municipal, pe la „Victor Babeº”, pentru o puncþie, ºi pe la un centru medical specializat în îngrijirea pacienþilor bolnavi de cancer.

A rãmas în urmã un gust amar ºi sentimentul de neputinþã în faþa inerþiei unui sistem despre care constatã cã nu îi poate ajuta mama aºa cum s-ar cuveni ºi aºa cum se poate face, de altfel, în orice sistem de sãnãtate din orice þarã a lumii civilizate. Tinerei doamne îi este cunoscut, în baza unor experienþe proprii, acumulate la capãtul unor ºederi din raþiuni profesionale în mai multe dintre þãrile Europei, felul cum funcþioneazã „acolo” sistemul. Iar „acolo” înseamnã ºi Franþa, devenitã, în timp, o a doua casã, dar ºi Danemarca, Elveþia ori Statele Unite ale Americii.

Pretutindeni, respectul autentic ºi compasiunea pentru persoana aflatã în suferinþã, dau mãsura nivelului de civilizaþie. Care se reflectã implicit în grija purtatã fiecãrui om ºi nevoilor acestuia. Aici, acasã, te confrunþi, însã, spune tânãra, cu „un sistem cinic ºi inuman”, cu oameni aflaþi în poziþii de conducere ºi care „se comportã de parcã ei ar trãi o veºnicie. Dar de cât ai, oare, nevoie, sã acumulezi, pentru o singurã viaþã?”, se întreabã retoric, cu amãrãciune, referindu-se la faptul cã, în mod cert, existã la buget fonduri pentru a acoperi necesarul acordãrii unor indemnizaþii de însoþitor permanent pentru astfel de situaþii extrem de grave. ªi la conþinutul unei cereri în acest sens, pe care a adresat-o reprezentanþilor Serviciului de Evaluare A Persoanelor Adulte cu Handicap, din cadrul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, din subordinea Consiliului Judeþean Timiº.

Le-a solicitat acestora o prioritizare corectã a situaþiei, în urma evaluãrii stãrii de sãnãtate a mamei sale, în vederea acordãrii dreptului legal de a beneficia de un însoþitor permanent, indemnizat, în acord cu prevederile legale în vigoare. „Astfel de practici sunt absolut fireºti în toate þãrile UE, se efectueazã în cel mai scurt timp, fãrã a întreprinde niciun demers, pe baza unor criterii de prioritizare a cazurilor celor mai grave. În plus, se acordã asistenþã psihologicã atât pacientului aflat în ultimã fazã, cât ºi familiei acestuia (pe lângã vizitele regulate ale personalului de specialitate)”, scrie în mesajul adresat autoritãþilor responsabile din cadrul DGASPC Timiº. Prin care solicitã, în fapt, nimic altceva decât soluþionarea situaþiei în

Un cadru legal învechit ºi inert

Pe lângã boalã, prin spitale mai ai de suportat ºi sistemul cinic ºi osificat acord cu gravitatea cazului, constatatã în urma evaluãrii. Solicitarea a rãmas, însã, fãrã niciun rãspuns... Înþepenit în spatele unor proceduri decise „la centru”, incapabil sã se adapteze situaþiilor concrete, osificat în proiect ºi fãcând uz din plin de întreaga presiune imensã pe care o genereazã suferinþa individualã, sistemul a produs pânã în acest moment, în chip funcþionãresc, doar o vizitã de evaluare.

Programatã pentru 21 iulie. În urma unei solicitãri scrise depuse în data de 5 iunie. ªi a unor solicitãri preliminarii fãcute în luna mai. Ulterior evaluãrii faptice, echipa DEPH a informat, sec, familia, asupra faptului cã „decizia va fi luatã într-un interval de 4 - 5 sãptãmâni”. „ªi aceasta în condiþiile în care este vorba despre o persoanã în ultimul stadiu ºi cã, între perioada în care aþi fost contactaþi (mai 2014) ºi cea a verdictului (sfârºitul lunii august 2014), persoana în cauzã poate deceda”, menþioneazã tânãra, în solicitarea de prioritizare transmisã ulterior DEPH. Referindu-se la procedurile terapeutice, la medicaþie ºi la serviciile de îngrijire care i-au fost ºi îi sunt necesare mamei sale, fiica pacientei precizeazã cã „au fost costuri foarte mari.

Deºi nu totul trebuie plãtit, depinde”.

Existã servicii medicale care pot fi decontate de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate, ºi asta chiar dacã eºti pus în situaþia de a apela, pentru îngrijire, la alt gen de servicii decât cele pe care þi le pot oferi spitalele de stat. Chiar ºi în aceste condiþii, au fost necesare sume zilnice, pentru a dobândi certitudinea cã i se va acorda mamei sale întreaga îngrijire de care e nevoie în astfel de situaþii, mai precizeazã tânãra, referindu-se la chestiuni absolut necesare: aplicarea ºi schimbarea pampers-ului, plosca ce trebuie introdusã ori de câte ori este nevoie.

A fost nevoie sã treacã împreunã ºi peste încercarea, dificilã, de a identifica donatori de sânge, cãci trupul vlãguit de boalã pierduse aproape jumãtate din cantitatea de sânge, ºi, în aceste condiþii, nu putea urma recomandãrile de chimioterapie pentru metastaza generalizatã.

Nu conteazã nici mãcar grupa

sanguinã a donatorului, avea sã afle atunci fiica pacientei. „Poate fi orice grupã. Odatã recoltat, pentru pacientul X, îþi este furnizatã, pe bazã de semnãturã, cantitatea echivalentã din grupa necesarã bolnavului”...

Cu alte cuvinte, un soi de negoþ cinic fãcut cu fluidul vital... Adicã, practici ce ar pãrea cel puþin stranii în orice þarã a Europei civilizate, dar care au devenit curente în România anului 2014...

Confruntarea inegalã dintre oameni ºi sistem Faþã cu relatarea unor astfel de situaþii concrete, sistemul pare, însã, sã rãmânã aproape mut ºi impasibil. Iar oamenii care sunt parte din el aleg, cel mai adesea, sã se ascundã în spatele unor formule standard, derivate mai degrabã din exersarea, cu aplomb, a artei tergiversãrii. Ori a compromisului util...

Am cãutat sã aflãm punctul de vedere al reprezentanþilor Serviciului de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiº, referitor la cazul concret evocat anterior. Aceºtia au fost sesizaþi recent în scris, de cãtre fiica pacientei, care le solicita, motivat de starea extrem de gravã de sãnãtate a mamei sale, urgentarea evaluãrii dosarului acesteia, în vederea acordãrii dreptului legal de a beneficia de un îngrijitor permanent indemnizat.

Apelurilor noastre telefonice repetate la numãrul de telefon fix indicat pe pagina de internet a DGASPC Timiº nu a rãspuns, însã, nimeni. „E posibil ca vinerea sã se lucreze doar pânã la ora 14”, ne-a informat purtãtorul de cuvânt al CJ Timiº, Jana Lavrits, oferindu-ne numãrul de telefon al purtãtorului de cuvânt al DGASPC Timiº, Smaranda Marcu. ªi precizând cã DGASPC, deºi subordonatã CJ Timiº, „este o instituþie de sine stãtãtoare”, cãreia îi revine integral responsabilitatea soluþionãrii unor cazuri cum este cel menþionat.

I-am solicitat purtãtorului de cuvânt al DGASPC Timiº, Smaranda

Marcu, sã ne ofere informaþii legate de posibilitãþile legale care ar putea permite soluþionarea cu celeritate a cazului semnalat, dar ºi informaþii de ordin general în ce priveºte cadrul legal în vigoare în acest moment în România care ar putea permite, la nevoie, scurtarea timpilor de aºteptare ºi soluþionarea cu prioritate a unor cazuri similare, în care starea persoanei evaluate se constatã a fi una extrem de gravã. Luni am primit ºi un punct de vedere semnat de directorul general al DGASPC Timi, Emilia Milutinovici, din care rezultã cã, la o zi dupã evaluarea fapticã a situaþiei, la domiciliul pacientei (21 iulie – n.r.) dosarul a fost finalizat, iar în 24 iulie a fost analizat de cãtre Comisia pentru Evaluarea Persoanelor Adulte cu Handicap, în vederea emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap.

Potrivit DGASPC Timiº, rezultã cã, în termen de o sãptãmânã de la data analizãrii în comisie a dosarului, familia persoanei va primi certificatul de încadrare în grad de handicap. În documentul semnat de directorul DGASPC mai este menþionat ºi faptul cã analizarea în Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a dosarului, în data de 24 iulie, a fost precedatã de primirea, în 23 iulie, a unei notificãri sosite pe adresa DGASPC din partea familiei persoanei bolnave, prin care aceasta solicita „urgentarea încadrãrii în grad de handicap a mamei sale”. „Precizãm cã toate persoanele care se prezintä la DGASPC Timiº ºi solicitã evaluarea ºi încadrarea în grad de handicap sunt bolnave ºi, adeseori, cazuri sociale, deci fìecare caz în sine este unul grav ºi urgent, toate fiind tratate cu celeritate. Mai mult, deºi termenul legal de evaluare a unei persoane aflatã în aceastã situaþie este de 60 de zile de la data depunerii dosarului, colegii fac tot posibilul pentru a evalua aceste persoane mai repede ºi a îi ajuta pe cei aflaþi în dificultate, termenul respectiv fiind, adesea, redus la 45 de zile de la data depunerii dosarului ”, mai este menþionat în rãspunsul primit din partea DGASPC Timiº, semnat de directorul general Emilia Milutinovici.

Celor care doresc sã obþinã informaþii asupra modalitãþilor posibile de a beneficia de indemnizaþie de însoþitor, pentru situaþii comparabile ca gravitate cu cea a situaþiei relatate anterior, le stã la îndemânã pagina de internet a DGASPC, unde sunt puse la dispoziþie, succint, câteva referiri punctuale la atribuþiile Serviciului de Evaluare a Persoanelor cu Handicap. Acestea fac trimitere la evaluarea/reevaluarea complexã a adultului cu handicap, la sediul propriu sau la domiciliul persoanei, la întocmirea raportului de evaluare complexã pentru fiecare persoanã cu handicap evaluatã, la elaborarea de recomandãri privind încadrarea sau nu, respectiv menþinerea în grad de handicap a unei persoane, precum ºi la programul individual de reabilitare ºi integrare socialã a acesteia, la evaluarea îndeplinirii condiþiilor necesare pentru atestarea ca asistent personal profesionist, la întocmirea raportului de evaluare complexã ºi la elaborarea de recomandãri adresate comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap ºi la recomandarea de mãsuri de protecþie a adultului cu handicap, în condiþiile legii. În plus, mai este precizat, ambiguu, pe pagina de internet a Serviciului, acesta „îndeplineºte orice alte atribuþii prevãzute de lege”. Legea, însã, inflexibilã, nu pare sã prevadã ºi cãi de acþiune pentru cazurile în care sunt constatate situaþii a cãror gravitate impune o prioritizare în evaluare...

Cât despre cadrul legal ce stabileºte direcþiile de acþiune ale Serviciului de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, acesta pare sã fie considerat de autoritãþi perfect, cãci el a rãmas complet neschimbat, ºi aceasta de destul de multã vreme: Legea 448/ 6 decembrie 2006 (republicatã), privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, un ordin, 762 din 31 august 2007, privind aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cãrora se stabileºte încadrarea în grad de handicap, emis de Ministerul Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse nr. 762 ºi un altul, venit din partea Ministerului Sãnãtãþii Publice (nr. 1.992 din 19 noiembrie 2007), Hotãrârea nr.

268/2007 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ºi Hotârarea nr. 430/2008 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea ºi funcþionarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. De atunci încoace, însã, nicio nemulþumire anume nu mai pare sã fi tulburat în vreun fel liniºtea în spatele cãreia s-au instalat, tãcuþi, legiuitorii responsabili sã vegheze, în România, asupra destinului vitreg al persoanelor pe care suferinþa le invalideazã...

de 24 ani un reper al cetãþii

8

31 iulie - 3 august 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

31 iulie - 3 august 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

31 iulie - 3 august 2014

ªase gãri mari, modernizate cu finanþãri europene l Gara de Nord Timiºoara e deocamdatã vãruitã cu banii Regionalei CFR Timiºoara CFR a anunþat zilele trecute cã a finalizat în primul semestru modernizarea a gãrilor Slatina, Reºiþa Sud, Zalãu, Bistriþa Nord, Giurgiu Oraº ºi Botoºani, proiecte finanþate cu fonduri europene, a cãror valoare contractualã totalã se ridicã la 119,3 lei milioane lei. Despre proiectul de reabilitare a Gãrii de Nord Timiºoara nu se mai spune nimic, acesta fiind tot la faza de identificare de finanþare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proiectul de modernizare a staþiilor de cale feratã implementat de cãtre CFR este derulat prin Programul Operaþional Sectorial Transport 2007 - 2013, cu finanþare asiguratã în proporþie de 85% de la Comisia Europeanã ºi 15% de la bugetul de stat. “Lucrãrile de modernizare a staþiilor de cale feratã pornesc de la schimbarea faþadei clãdirilor, continuã cu modificarea circuitului în interiorul clãdirilor ºi se extind pânã la redimensionarea perimetrului exterior al gãrilor pentru a asigura confortul, siguranþã ºi fluidizarea fluxului de cãlãtori. Prin continuarea acestor proiecte, dorim sã transformãm gãrile într-un spaþiu modern ºi adaptat atât cerinþelor pieþei, cât ºi nevoilor clienþilor noºtri, cãlãtorii”, a declarat în acest

Foto TIMPOLIS

Gãri europene pe bani europeni

Gara de Nord Timiºoara, tot aºa cum o ºtim de ani de zile... sens directorul general al companiei, Macarie Moldovan.

CFR SA a finalizat ºi recepþionat în perioada 2013 - 2014 lucrãri de modernizare în 11 staþii de cale feratã, valoarea totalã a contractelor fiind de 239,6 milioane lei.

Nimic despre Gara de Nord Timiºoara Din pãcate, Gara de Nord Timiºoara, care este poate gara municipalã cea

mai degradatã din þarã, nu este pomenitã în recentele anunþuri legate de reabilitarea de gãri cu bani europeni.

Anul trecut, în noiembrie, Ministerul Transporturilor a recunoscut cã finanþarea pentru Gara de Nord a fost pierdutã: „În prezent, CFR SA trebuie sã gãseascã o altã sursã de finanþare, deoarece împrumutul BERD a expirat, ºi, de asemenea, trebuie elaborat proiectul tehnic pentru restul lucrãrilor de executat”. Banii pe care Statul i-a pierdut anul trecut au fost la dispoziþia sa din 2003, când Compania Naþionalã

de Cãi Ferate CFR SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la BERD, finanþarea fiind garantatã de cãtre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, pentru execuþia de lucrãri de modernizare a cinci mari staþii de cale feratã din þarã – Constanþa, Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Craiova –, precum ºi pentru servicii legate de supervizarea lucrãrilor, care au fost atribuite de la Bucureºti. Dacã în cazul celorlalte patru staþii CFR lucrurile au fost puse în practicã întocmai, la Timiºoara s-au

împotmolit din cauza neînþelegerilor cu antreprenorii. Banii au rãmas la dispoziþia Statului român pânã la sfârºitul anului trecut, când perioada de acordare a fondurilor a expirat. În luna mai, Poliþia Localã Timiºoara dãdea în premierã informaþia cã, pe fondul unor noi verificãri, „Regionala CFR a demarat licitaþia pentru amenajarea sãlii de aºteptare”. ªi preciza cã a efectuat noi verificãri în ceea ce priveºte respectarea termenelor impuse Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR SA Bucureºti – Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreþinere ºi Reparaþii CF Timiºoara, pentru luarea mãsurilor de intrarea în legalitate la capitolele salubrizare, întreþinerea spaþiilor pe care se afla vegetaþie abundentã, întreþinerea faþadelor, obþinerea autorizaþiilor pentru desfãºurarea activitãþilor comerciale.

Conducerea Regionalei CFR a infirmat însã informaþia, declarând cã situaþia legatã de contractul de reabilitare a Gãrii de Nord, de care se ocupã structurile centrale ale companiei, a rãmas în stand-by. “În prezent nu se realizeazã decât igienizarea exterioarã ºi interioarã a clãdiri, cu fonduri ale Regionalei. În ceea ce priveºte proiectul de reabilitare propriu-zis, noutãþi concrete încã nu s-au auzit. S-a spus însã cã ar fi pe primul loc pe lista de prioritãþi a Ministerului Transporturilor”, ne-a declarat Petricã Stoian, liderul timiºean al sindicatului Miºcare-Comercial.

Ajutor pentru cei peste cinci milioane de ºomeri tineri din spaþiul UE Parlamentul European a cerut mãsuri mai comcrete de combatere a ºomajului în rândul tinerilor, inclusiv standarde minime pentru ucenicii ºi salarii decente, într-o rezoluþie aprobatã zilele trecute. Finanþarea UE pentru programele care creeazã locuri de muncã ar trebui, de asemenea, crescutã în viitoarele bugete, au menþionat deputaþii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

ªanse pentru începãtori pe piaþa muncii O creºtere economicã de duratã este imposibilã fãrã reducerea inegalitãþilor, se aratã într-o rezoluþie aprobatã recent de Parlamentul European – cu 502 de voturi pentru, 112 împotrivã ºi 22 de abþineri. ªomajul în rândul tinerilor a atins un nivel fãrã precedent, fiind în medie de 23% în UE, cu vârfuri de peste 50% în unele state membre, se aratã în document. În total, 5,3 milioane de europeni sub 25 de ani sunt ºomeri.

Comisia trebuie sã monitorizeze îndeaproape implementarea schemelor de garantare pentru tineri, lansate anul trecut, ºi sã propunã standarde minime pentru calitatea uceniciilor, nivele de salarizare ºi acces la serviciile de angajare a forþei de muncã. Finanþa-

rea UE pentru Iniþiativa de combatere a ºomajului în rândul tinerilor, în prezent de ºase miliarde de euro, trebuie sã fie majoratã, se mai aratã în rezoluþie.

Mãsuri suplimentare la nivel naþional pot include acþiuni care sã descurajeze abandonul ºcolar, sã promoveze formarea profesionalã ºi uceniciile, precum ºi strategii complexe pentru cei care nu au loc de muncã ºi nu sunt înscriºi într-un program educaþional.

Statele membre UE ar trebui sã utilizeze ºi Fondul Social European pentru a finanþa proiecte care sã promoveze uceniciile ºi sã combatã sãrãcia ºi excluderea socialã, spun deputaþii.

Rezoluþia subliniazã cã este important ca tinerii sã obþinã calificãri transversale, cum ar fi cunoºtinþe despre tehnologiile informaþiei, capacitatea de leadership, gândire criticã ºi limbi strãine, printre altele prin studii în strãinãtate. Statele membre care au în vedere posibila viitoare structurã a economiilor lor ar trebui sã dea prioritate ºtiinþei, tehnologiei, ingineriei ºi matematicii în programele educaþionale, întrucât aceste profile vor fi foarte cãutate pe piaþa muncii.

Deputaþii mai cer statelor membre sã se asigure cã tinerii au acces la locuri de muncã de calitate care oferã stabilitate ºi siguranþã ºi care corespund standardelor de muncã generale.

Pentru a încuraja crearea de locuri de muncã, guvernele ar trebui sã reducã

de 24 de ani un reper al cetãþii

povara administrativã pentru liber profesioniºti, micro-întreprinderi ºi întreprinderi mici ºi mijlocii, sã introducã politice favorabile de taxare ºi sã creeze un climat mai favorabil pentru investiþiile private.

Peste 8% dintre ºomerii timiºeni au sub 25 de ani În mod surprinzãtor, problema

numãrului mare de ºomeri tineri poate fi întâlnitã ºi în judeþe bine dezvoltate economice, cum este ºi Timiºul. Potrivit ultimei situaþii realizate de Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþei de Muncã, din numãrul total de 5.225 de ºomeri înregistraþi la nivelul judeþului Timiº, 446 au sub 25 de ani, reprezentând o pondere de 8,54% din numãrul total de ºomeri. La aceºtia se adaugã 385 de ºomeri care au între 25 ºi 29 de ani (7,34%) ºi 1.147 de ºomeri între 30 ºi 39 de ani (21,95% din numãrul total

de ºomeri din Timiº). ªomajul ridicat în rândul tinerilor este explicat prin falia care se remarcã în continuare între sistemul educaþional ºi cerinþele pieþei muncii. “E un lucru observat ºi de elevi, ºi de pãrinþi, ºi dovedit de cifrele de ºcolarizare. Sistemul educaþional nu are nici acum niºte cursuri de formare pentru viaþã în care, de exemplu, elevilor sã li se explice cum sã se comporte la un interviu de angajare”, spune profesorul ªtefan Vlaston, preºedintele Asociaþiei EduCer.

economic

31 iulie - 3 august 2014

11

Plata la timp a pensiilor, pusã sub semnul întrebãrii de reducerea CAS l Pentru prima oarã se vorbeºte deschis despre problemele

legate de asigurarea fondurilor necesare pentru plata pensiilor de stat Discuþiile ºi controversele iscate de deja celebra Legii pentru modificarea Codului fiscal, care vizeazã reducerea cotelor contribuþiilor sociale a adus pentru prima oarã în prim-plan, oficial ºi fãrã cosmetizãri, problema asigurãrii banilor necesari pentru plata pensiilor.

Aceasta în condiþiile în care ºi în judeþe bine dezvoltate ºi proporþionate economic, cum e Timiºul, deficitul bugetului de pensii de stat este tot mai vizibil. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Creºte riscul sã amânãm plata pensiilor” Printre motivele pentru care preºedintele Traian Bãsescu a cerut Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, “din punct de vedere al oportunitãþii” se numãrã deficitele generate, care ar putea pune sub semnul întrebãrii inclusive plata la timp a pensiilor de stat. Preºedinþia a arãtat cã “prin diminuarea cotelor plãtite de angajatori, în funcþie de condiþiile de muncã, pentru contribuþia de asigurãri sociale datoratã sistemului public de pensii, deficitul curent va creºte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variazã între 4,860 de miliarde de ron în 2015 ºi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacã þinem cont ºi de indexãrile obligatorii conform legii.”

Preºedintele a declarat în acest context cã legea de reducere a CAS la angajator poate fi aplicatã din 1 ianuarie 2015 ºi cã Guvernul ar trebui sã aºtepte misiunea FMI, dar ºi finalizarea bugetului pe 2015, adãugând cã nu vede

de ce este “aceastã grabã”. ªeful statului a mai arãtat cã, deºi a solicitat un document de la Guvern, din care sã rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susþinutã, pânã la acest moment nu a primit niciun document, nicio susþinere a Guvernului cu privire la sustenabilitatea mãsurii. ªeful statului a afirmat cã prin reducerea cu 5 procente a CAS la societãþi se realizeazã o creºtere de la 12,5 miliarde la peste 18 miliarde a deficitului fondului de pensii.

“Un alt risc este fragilizarea sustenabilitãþii fondului de pensii. Am trãit zile când am constatat cã nu aveam de unde sã luãm bani pentru pensii. Creºterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorãtor. Nu vreau sã spun cã nu se vor plãti pensiile, dar creºte riscul sã amânãm plata pensiilor, sã le mutãm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural”, a spus Traian Bãsescu. Este, poate, prima declaraþie realistã legatã de problema extrem de serioasã a deficitului sistemului de pensii de stat, care începe sã se vadã chiar ºi în judeþe bine dezvoltate economic, cum este ºi Timiºul.

Viitorul nu pare promiþãtor În urmãtorii 40 de ani, 11 milioane de persoane se vor pensiona în România, ceea ce înseamnã puþin mai mult de jumãtate din populaþia actualã ºi de aproape trei ori mai mult decât numãrul actual de angajaþi, respectiv 4,68 milioane. Conform datelor fãcute publice de un consorþiu de asigurãri private ce opereazã în România, persoanele mai în vârstã vor trebui sã se bazeze pe mai multe modalitãþi de economisire pentru a obþine un venit suficient la pensie, în timp ce persoanele mai tinere au o perioadã mai mare la dispoziþie sã-ºi mãreascã economiile

În Timiº sunt 27.753 de pensionari cu pensii între 400 ºi 600 de lei, 30.167 de pensionari din cu pensii între 600 ºi 800 de lei ºi 27.552 de pensionari cu pensii între 800 ºi 1.000 de lei. Existã ºi 2.206 pensionari care au pensii între 100 ºi 200 de lei, iar 1.120 de pensionari din judeþ se pot “lãuda” cu pensii de pânã la 100 de lei.

anuale pentru pensie.

Astfel, tinerii cu vârste cuprinse între 20 ºi 30 de ani trebuie sã economiseascã 1.300 de euro în fiecare an pentru a reduce decalajul financiar ºi a pãstra un nivel de trai decent dupã pensionare, în timp ce pentru categoria de vârstã de 30 - 40 de ani suma care trebuie economisitã anual ajunge la 1.700 de euro. Pentru cei care acum au 50 de ani ºi se vor pensiona în urmãtorii 15 ani, suma necesarã de economisit se ridicã la 4.800 de euro pe an, pentru cã au mai puþini ani la dispoziþie pentru a acumula pentru perioada de dupã pensionare. Posibilitatea realizãrii unor astfel de economii este însã de domeniul fantasticului pentru cei mai mulþi români. În Timiº, economiile populaþiei , deºi sunt în creºtere cu aproximativ 100 de milioane de lei pe an, conform ultimei statitistici a B.N.R. fãcutã publicã, nu sunt repartizate uniform. Astfel, economiile populaþiei din Timiº, în lei, se ridicã la suma de 4.127 de milioane de lei, însã acestea nu reprezintã un indicator legat de bunãstarea populaþiei, fiind vãdit disproporþionate, între un numãr limitat de timiºeni foarte bogaþi ºi timiºenii din cate-

goriile sociale ceva mai modeste, care, pe lângã faptul cã nu ºi-au permis deloc sã acumuleze economii, au contribuit la creºtertea îndatorãrii, prin contractarea unor noi împrumuturi.

Pensii multe ºi mici Aºadar, economisirea nu este o opþiune pentru cei cu venituri mici.

Rãmâne de vãzut cum va evolua actualul sistem de pensii de stat. Cert e cã, ºi acum, pentru majoritatea beneficiarilor, sumele primite de la stat sunt considerate insuficiente. În prezent în Timiº sunt 27.753 de pensionari cu pensii între 400 ºi 600 de lei, 30.167 de pensionari din cu pensii între 600 ºi 800 de lei ºi 27.552 de pensionari cu pensii între 800 ºi 1.000 de lei. Existã ºi 2.206 pensionari timiºeni care au pensii între 100 ºi 200 de lei, iar 1.120 de pensionari din judeþ se pot “lãuda” cu pensii de pânã la 100 de lei. În acest context, trebuie þinut cont de faptul cã, inclusiv raportat la situaþia localã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, întrucât numãrul de pensionari rãmâne constant, sau creºte, în timp

ce numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite scade. „Raportat cu ce se întâmpla anul trecut în aceeaºi perioadã, numãrul de pensionari timiºeni e relativ constant, cu diferenþe sub 100. Numãrul de intrãri ºi iºeiri din sistem rãmâne, de asemenea, constant”, ne-a declarat Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº.

Totuºi, dacã în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaþiei judeþului, acum, procentul a trecut de 23%. Principalul factor de destabilizare al sustenabilitãþii sistemului public de pensii, rãmâne în Timiº, ca ºi la nivel naþional, ºi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbãtrânire a populaþiei.

Cu toate acestea, conform Direcþiei Regionale de Statisticã Timiº, în judeþ, îmbãtrânirea populaþiei e oarecum þinutã sub control, deocamdatã, de fenomenul migraþiei interne. În Timiº, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeþe, la acelaºi raport, numãrul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100. Deci, dacã s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiº are ºanse mai mari sã se autosusþinã, spre deosebire de cel din alte judeþe. Însã sustenabilitatea acestui sistem trebuie sã fie una naþionalã, nu regionalã.

Alternative “originale” Pe de altã parte, pensiile private obligatorii (deºi se considerã cã acestea sunt în momentul de faþã principala ºansã a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentã) nu sunt vãzute cu ochi buni de actualul Guvern, care a analizat posibilitatea de a îngheþa sau reduce cota distribuitã cãtre fondurile de pensii private obligatorii ºi chiar de a naþionaliza integral sau parþial sumele deja strânse de acestea, aºa cum s-a întâmplat în Ungaria ºi Polonia. De la lansare ºi pânã în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naþionalã de Pensii Publice, în numele participanþilor, contribuþii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiþiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei.

Potrivit statisticilor Casei Naþionale de Pensii, în Timiº numãrul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aºa-numitul Pilon II, este în creºtere. În prezent sunt peste 250.000 de salariaþi timiºeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotã de 4,22% din totalul asiguraþilor pe Pilonul II. În ceea ce priveºte contribuþiile efective, lucrurile nu sunt, însã, la fel de clare. În sensul cã, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adicã fonduri de asigurare ale unor salariaþi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legatã de asigurãrile sociale – dacã ele nu sunt virate cãtre stat de cãtre angajatori, nu se vireazã nici procentul aferent Pilonului II.

Foto TIMPOLIS

Pentru cã a devenit destul de clar cã problema susþinerii sistemului de pensii se va acutiza în urmãtorii ani, Guvernul, în noua formulã, a anunþat cã va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care sã preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire ºi din venitul total al asigurãrilor sociale ale asiguratului.

Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea cã „sustenabilitatea unui sistem de pensii þine de aplicarea principiului contributivitãþii, prin acumulare, ºi al responsabilitãþii individuale”, se aratã în noul program al Guvernului care, deºi e de stânga, promoveazã o idee de dreapta – rezolvarea individualã a problemei, fãrã intervenþia majorã a Statului.

Statisticile Casei de Pensii Timiº aratã peste 250.000 de salariaþi timiºeni care contribuie la fondurile de pensii private

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

sãnãtate

31 iulie - 3 august 2014

Avertismentul SUA: Ebola s-ar putea propaga „ca un foc de pãdure” Virusul mortal Ebola ar putea sã se propage „ca un foc de pãdure”, au avertizat, zilele acestea, autoritãþile americane în domeniul Sãnãtãþii, cerându-le persoanelor care cãlãtoresc în Africa de Vest sã adopte un maximum de mãsuri de protecþie.

TIMPOLIS

În aceastã regiune a Africii se înregistreazã cea mai durã epidemie de febrã hemoragicã din istorie. „Probabilitatea ca aceastã epidemie sã se propage în afara Africii de Vest este foarte micã”, apreciazã Stephan Monroe, de la Centrele de Control ºi Prevenþie a Bolilor (CDC), citat de Mediafax.

Acesta mai spune cã îngrijorarea este ca epidemia sã fie „însãmânþatã” altundeva. „Ca un foc de pãdure, ea se poate rãspândi plecând de la un singur arbore, prin scântei”, a adãugat Stephan Monroe. „Este clar ce s-a întâmplat în Liberia”, a apreciat el, notând cã aceastã þarã nu a constatat cazuri de Ebola timp de 21 de zile – perioada maximã

de incubaþie –, dar cã au apãrut cazuri noi. „Au fost cazuri «reînsãmânþate» de persoane care au traversat frontiera.

Deci, pânã când vom putea identifica

ºi întrerupe fiecare sursã de transmitere, nu vom fi în mãsurã sã controlãm epidemia”, a insistat el. Stephan Monroe conchide cã rãspunsul faþã de

aceastã epidemie va fi mai degrabã un maraton decât un sprint.

Liberia a anunþat, la începutul sãptãmânii, închiderea unei pãrþi a frontie-

relor, într-o încercare de a eradica propagarea acestei epidemii de febrã provocatã de virusul Ebola care s-a soldat cu peste 670 de morþi în trei þãri ºi care continuã sã se extindã, dupã ce Nigeria a confirmat primul caz sãptãmâna trecutã.

Aceastã epidemie, care dureazã de la începutul anului, a izbucnit în Guineea, dupã care s-a extins în Liberia ºi apoi în Sierra Leone, trei þãri care, pe 23 iulie, înregistrau în total 1.201 de cazuri, dintre care 672 mortale, potrivit ultimului bilanþ prezentat de cãtre Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Doi americani, dintre care unul este medic, angajaþi în lupta împotriva epidemiei în Liberia, au fost contaminaþi. Ei au fost plasaþi în carantinã.

Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu sângele, lichidele biologice sau þesuturile persoanei infectate.

Febra hemoragicã pe care o provoacã se manifestã prin hemoragie, vomã ºi diaree. Rata mortalitãþii bolii este cuprinsã între 25 ºi 90% în cazul oamenilor ºi nu existã un vaccin omologat împotriva ei.

Apel pentru instaurarea unui sistem de depistare sistematicã a hepatitei E la donatorii de sânge Aproximativ 79 de donatori de sânge din 225.000 sunt purtãtori ai unei versiuni a virusului hepatitei E, genotipul 3, mai ales în þãrile dezvoltate, potrivit unui studiu publicat, zilele acestea, în revista The Lancet, care subliniazã importanþa instaurãrii în Europa a unei depistãri sistematice a purtãtorilor.

Potrivit AFP, în Marea Britanie, un donator de sânge din 3.000 este purtãtor al virusului hepatitei E, care poate provoca o maladie a ficatului, anunþã sursa citatã, preluatã de Mediafax.

Studiul, publicat cu ocazia Zilei mondiale contra hepatitei, marcatã în 28 iulie, aratã cã hepatita E poate fi contractatã de la animalele infectate (în cazul fermierilor sau al veterinarilor), prin intermediul alimentelor, al consumului cãrnii de porc ºi vânat (porc mistreþ, cerb etc.) insuficient preparate, al apei contaminate (transmitere orofecalã), lucru care se întâmplã mai ales în þãrile în curs de dezvoltare, precum ºi prin transfuziile sangvine. Virusul mai poate fi transmis de la mamã la fãt, în timpul sarcinii.

Profesorul Richard Tedder, ºeful Departamentului de Virologie de la University College din Londra, ºi colegii sãi sunt de pãrere cã numai în Marea Britanie sunt înregistrate

Mâncarea de tip junk-food poate distruge simþul olfactiv „între 80.000 ºi 100.000” de infecþii cu virusul hepatitei E. O frecvenþã similarã a fost raportatã în Suedia ºi Germania, acest fapt sugerând cã virusul este rãspândit pe continentul european, spun cercetãtorii.

Majoritatea oamenilor se vindecã fãrã tratament. Însã virusul poate fi periculos, mai ales pentru femeile însãrcinate ºi pentru persoanele imunodeprimate (bolnavii de cancer aflaþi sub tratament cu corticosteroizi, care fac chimioterapie, care au suferit un transplant etc.), ce riscã sã dezvolte grave maladii ale ficatului. „O depistare sistematicã a donatorilor de sânge în privinþa hepatitei E trebuie instauratã în zonele unde virusul este endemic, printre care Uniunea Europeanã”, afirmã profesorul Jean-Michel Paw-

de 24 de ani un reper al cetãþii

lotsky, specialist în hepatite virale. Pentru reducerea costurilor, „depistarea se poate face pe loturi incluzînd mai mulþi donatori. Dacã lotul se dovedeºte pozitiv, se pot testa donatorii pentru a-l gãsi pe cel purtãtor al virusului”, a mai spus acesta. În lume, numãrul persoanelor infectate cu virusul hepatitei E este estimat la 20 de milioane anual, cazurile acute de hepatitã E, la peste 3 milioane, iar numãrul deceselor, la 56.000, potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii.

China a produs ºi omologat un vaccin contra hepatitei E, care nu este disponibil în toatã lumea. În absenþa unor tratamente specifice, specialiºtii recurg la ribavirinã, un medicament antiviral utilizat contra altor infecþii. (TP)

Alimentele de tip junkfood, bogate în grãsimi ºi carbohidraþi, dar cu valoare nutrititivã redusã, au fost asociate în primul rând cu obezitatea, însã ar putea distruge ºi simþul mirosului, au descoperit cercetãtorii americani.

O dietã bogatã în grãsimi provoacã modificãri structurale ºi funcþionale majore ale sistemului nazal, au constatat cercetãtorii americani în urma unor experimente efectuate pe ºoareci, conform dailymail.com, sursã citatã de Mediafax. Astfel, ºoarecii care au primit o dietã bogatã în grãsimi au avut probleme în ceea ce priveºte recunoaºterea anumitor mirosuri, dupã ce au pierdut 50% din neuronii care identificau semnalele olfactive.

Rezultatele experimentului, care au fost publicate în

Journal of Neuroscience, au arãtat cã dieta influenþeazã ºi alte funcþii ale organismului, în afarã de greutatea corporalã. „Aceastã descoperire deschide numeroase posibilitãþi pentru cercetarea obezitãþii”, a declarat Nicolas Thiebaud, de la Universitatea de stat din Florida.

Este pentru prima oarã când cercetãtorii au reuºit sã demonstreze o legãturã strânsã între o dietã necorespunzãtoare ºi pierderea simþului olfactiv. În timpul unui experiment cu durata de ºase luni, ºoarecii au primit o dietã bogatã în grãsimi ºi au fost învãþaþi sã facã legãtura dintre un anumit miros ºi o recompensã constând din administrarea de apã. ªoarecii care au primit dieta bogatã în grãsimi au învãþat mai greu aceastã legãturã decât un grup de control care a primit mâncarea obiºnuitã.

Când cercetãtorii au intro-

dus un nou miros pentru a le monitoriza adaptarea, ºoarecii care au primit o dietã bogatã în grãsimi nu au reuºit sã se adapteze la fel de rapid, fapt care a demonstrat o capacitate olfactivã redusã. „În plus, atunci când ºoarecii care primiserã alimente bogate în grãsimi au primit o dietã care sã îi ajute sã îºi controleze greutatea – în urma cãreia au revenit la o greutate corporalã ºi la o chimie a sângelui normale – capacitatea lor olfactivã era încã redusã”, a declarat cercetãtoarea Debra Ann Fadool. Aceasta mai spune cã ºoarecii expuºi la diete bogate în grãsimi aveau doar 50% din neuronii care puteau codifica semnalele olfactive.

Oamenii de ºtiinþã vor investiga impactul exerciþiilor fizice asupra simþului olfactiv ºi dacã o dietã bogatã în zaharuri are acelaºi efect negativ asupra simþului mirosului. (TP)

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

31 iulie - 3 august 2014

13

ªtrandurile naturale ale Timiºului, colecþie de salmonella ºi boli de piele Înot printre balastiere, la Periam

Bãile în Timiº, la ªag sau la Albina, se fac pe risc propriu Ca în fiecare an, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº face controale la locurile de îmbãiere neoficiale din judeþ. ªi tot ca în fiecare an, rezultatele sunt dezastruoase. Cu toate acestea, timiºenii continuã sã se îmbãieze. O fac însã, adesea, într-un „cocktail” de salmonella ºi bacterii periculoase. ªi, cum fonduri pentru amenajãri ºi igienizãri nu existã, în fiecare an povestea se repetã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Albina ºi ªag sunt frecventate pe riscul bãieºilor În Timiº, zonele de îmbãiere naturale nu sunt autorizate sanitar.

Acest lucru a fost confirmat atât de cãtre reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã, cât ºi de cei ai Direcþiei pentru Protecþia Mediului Timiº. ªi în acest an, pe toatã perioada verii, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº ia mostre din aºa-numitele ºtranduri naturale de la ªag ºi Albina. Amatorii de agrement ºi bãi în râul Timiº se bãlãcesc pe riscul lor. Primele rezultate au reflectat un nivel bacteriologic peste limita admisã. Rezultatul a fost valabil pentru tot râul Timiº. Reprezentanþii DSP Timiº spun cã existã cirezi de vite sau oi care sunt spãlate în apa râului, plus alþi factori care duc la îmbolnãvire. „În urma verificãrii calitãþii apei de îmbãiere în zona ªag ºi Albina, din buletinele emise de laboratorul DSP Timiº a reieºit cã acestea nu se încadreazã în parametrii microbiologici ºi fizico-chimici, existând risc de îmbolnãvire”, spun reprezentanþii DSP Timiº. „Noi luãm probe ºi în amonte ºi în aval de zonele neamenajate în care se îmbãiazã timiºorenii. ªi dacã la primele probe, la sfârºitul lunii iunie, s-au gãsit urme de salmonella în apã, acum, la ultimele probe luate pe 21 iulie nu am

mai gãsit salmonella. Chiar ºi aºa, însã, apa nu este conformã pentru îmbãiat”, ne-a declarat Dana ªpac, purtãtorul de cuvânt al DSP Timiº. Aceasta mai spune cã, pânã în 15 septembrie, vor fi supravegheate zonele naturale neamenajate de îmbãiere prin recoltare bilunarã a douã probe de apã din râul Timiº, din amonte ºi aval de zona de îmbãiere, în ªag ºi Albina. Însã aceste supravegheri nu rezolvã problema în sine. Anual se fac peste 20 de acþiuni de supraveghere, inspecþie ºi control. ªi, în ciuda avertismentelor transmise, legate de posibilitatea contactãrii unor infecþii sau boli din utilizarea acestor locaþii de îmbãiere, numãrul persoanelor care utilizeazã aceste zone de îmbãiere a continuat sã rãmânã de aproximativ 800 - 1.000 pe zona de îmbãiere la sfârºitul sãptãmânii, în special în perioadele cu caniculã. În acest sens, tot ca în fiecare an, au fost informate, în scris, Primãriile pe teritoriul cãrora se aflã aceste zone, pentru a avertiza populaþia ºi a interzice îmbãierea. Firmelor administratoare ºi Primãriilor li s-a cerut sã aibã în vedere dotarea cu recipienþi, aprovizionarea plajelor cu apã potabilã, acordarea primului ajutor în caz de accidente sau înec ºi informarea populaþiei asupra calitãþii apei de îmbãiere.

Cum însã Primãriile nu au bani pentru acest gen de dotãri, e destul de clar cã, în urmãtorii ani cel puþin, aceste locuri de îmbãiere apropiate de Timiºoara vor rãmâne în aceeaºi stare.

Specialiºtii DSP Timiº avertizeazã cã în zonele de scãldat apele curgãtoare sunt caracterizate de un grad de poluare accentuat, din cauza adãpatului sau scãldatului animalelor, a prezenþei adãposturilor de animale în albia râului, a pãºunatului în apropierea malurilor de apã, a exploatãrilor de balastiere ºi a altor surse de poluare neorganizate. Recomandarea genericã este una clarã: interzicerea scãldatului în zonele respective pentru prevenirea îmbolnãvirilor pe cale hidricã ºi accidentalã.

Agrement printre gunoaie Zonele de scãldat intens frecventate de timiºeni nu pot fi autorizate inclusiv din vina unora dintre cei care vin aici sã se relaxeze. Prin munþii de gunoaie lãsaþi în urmã, unii timiºoreni gratargii contribuie din plin la poluarea din zonã ºi fac ca aceste zone sã nu poatã fi autorizate. La ªag ºi la Albina, cel puþin, cu ocazia diverselor campanii de ecologizare organizate în ultimii ani, s-au colectat de fiecare datã tone de gunoaie. Au fost strânse din apã ºi de pe plajã pet-uri, doze de bere, prezervative, tampoane ºi alte „suveniruri” lãsate pe malurile Timiºului. De fiecare datã, însã, dupã câteva zile de la acþiunea de curãþare, zonele respective erau din nou pline de gunoi.

Primarul comunei ªag, Venus Oprea, spune cã nu s-au acordat fonduri pentru amenajarea zonei de scãldat de la Timiº. “În schimb, au fost tot felul de controale ºi amenzi, ba de la Garda de Mediu, ba de la Corpul de Control al Prefecturii, ba de la Pompieri. La sfârºit de sãptãmânã este plin de fiecare datã, ºi nu putem îngrãdi accesul oamenilor în zonã, cum nu putem da nici amenzi, pentru cã nu avem competenþe în acest sens”, mai spune Venus Oprea. În urma unei iniþiative a Primãriei ªag, zona de îmbãiere de la Timiº a fost amenajatã, timiºorenilor care vin acolo li se împart saci pentru gunoaie, au fost amplasate toalete ecologice ºi se face regulat curãþenie ºi igienizare. “Am pus o taxã de cinci lei pe maºinã, care nu cred cã e mare.

Chiar ºi aºa, unele bariere instalate de cãtre Primãrie au fost distruse”, a mai declarat Venus Oprea. „Noi am fãcut controale ºi nu neau mai fost semnalate în ultima perioadã rampe de gunoi apãrute în zona acestor locuri de îmbãiere”, spune Mariana Lorinczi, ºeful Gãrzii de Mediu Timiº.

Probleme grave legate de poluare au fost semnalate ºi într-o altã zonã frecventatã de timiºenii iubitori de ºtranduri natural, la Periam Port. Aici, problemele au început încã din 2000, când Primãria localã a încheiat un contract pentru folosirea Drumului Comunal 30 Periam - Periam Port, pentru extragerea ºi sortarea produselor de balastierã din albia râului Mureº. Întrucât clauzele contractuale nu au fost respectate, Primãria a decis sã rezilieze contractul. Chiar ºi aºa, exploatarea pietriºului a continuat sã se facã prin perimetrul zonei de agrement, cu trafic cu utilaje grele prin albie, printre casele de vacanþã.

Partea interesantã e cã exploatarea produselor pentru balastierã a continuat ºi dupã ce Lunca Mureºului a fost declaratã arie protejatã, cu statut de parc natural, fiind interzisã orice fel de exploatare, sortare ºi transport a produselor de balastierã în zonã. Într-o reclamaþie înaintatã Primãriei Periam ºi Consiliului Judeþean Timiº, un grup de peste 40 de proprietari de case de vacanþã au sesizat faptul cã utilajele ºi camioanele de transport le-au distrus imobilele, au deteriorat drumul de acces cãtre Periam Port ºi au dus la surpãri ale malului Mureºului. “Exploatarea pietriºului a continuat sã se facã din perimetrul zonei de agrement, traficul cu utilaje grele efectuându-se prin albie, de la staþia de sortare în amonte, fapt care a condus la reducerea drasticã a vizitatorilor, care au migrat spre alte locuri în vederea

petrecerii timpului liber”, se preciza într-o sesizare trimisã ºi Ministerului Mediului. Mai mult, cãile de acces au fost amenajate cu deºeuri de beton armat, existând pericolul de accidentare al celor care se încumetau sã înoate în zonã. Abia dupã intervenþia Administraþiei Bazinale de Apã Banat s-au acoperit acele deºeuri cu un strat de nisip.

Din cauza exploatãrii neautorizate de balast, a existat inclusiv pericolul pierderii unui parteneriat de colaborare între Primãria Mako, din Ungaria, ºi Primãria Periam, bazat pe un proiect cu finanþare europeanã numit “Punte ecologicã peste râul Mureº, între Mako ºi Periam”, care prevedea realizarea de o parte ºi de alta a frontierei a unor centre de conservare ºi promovare a valorilor naturale specifice zonei de luncã. În urma multelor sesizãri, Ministerul Mediului a dispus controale în zonã, constatând exploatarea neautorizatã de produse de balastierã, dând amenzi de peste 70.000 de lei ºi solicitând sistarea exploatãrii de acest gen.

Cum era de aºteptat, sancþiunile au fost contestate, invocându-se, printre altele, cã activitatea de exploatare este sezonierã, derulându-se timp de “doar” 11 luni pe an. Abia în urma multiplelor sesizãri ºi interpelãri situaþia s-a rezolvat parþial, în sensul cã balastiera s-a mutat mai departe. Ani de zile, malurile râului au fost erodate de aceastã exploatare, iar zona de agrement a avut de suferit, pierzând mulþi turiºti, care nu erau încântaþi de ideea de a înota la câþiva metri de balastiere care sapã.

Probleme legate de poluare au fost semnalate ºi la Periam Port

Controale ºi la ºtrandurile amenajate DSP Timiº a efectuat zilele trecute controale ºi la 27 de ºtranduri din judeþ. În urma acestei acþiuni au fost aplicate sancþiuni, pentru cantitãþi insuficiente de substanþe dezinfectante, monitorizarea incorectã a clorului din piscinã ºi starea vestiarelor. În majoritatea cazurilor, normele legale specifice sunt respectate, iar condiþiile impuse de legislaþie au corespondent în realitate. Normele care trebuie respectate se referã la respectarea circuitelor, la avertizãrile cerute de context, la clorinarea apei ºi

monitorizarea acesteia, la vestiare, grupuri sanitare, instalaþii sanitare ºi surse de apã potabilã, la ºanþurile cu apã clorinatã din jurul piscinelor ºi la instalaþiile pentru duº. În urma controalelor, în majoritatea cazurilor nu s-au semnalat deficienþe igienico-sanitare, iar recomandãrile specialiºtilor s-au referit în principal la efectuarea analizei zilnice a cantitãþii de clor rezidual din apa piscinelor ºi la monitorizarea lunarã a parametrilor microbiologici ºi fizicochimici.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

timp liber

31 iulie - 3 august 2014

Spectacolul “Cabaret” al Teatrului German Timiºoara, în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru 2014 Spectacolul cu musicalul „Cabaret”, de Joe Masteroff, realizat de Rãzvan Mazilu, la Teatrul German de Stat Timiºoara, a fost inclus în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru, care va avea loc la Bucureºti în perioada 24 octombrie - 2 noiembrie 2014. oana.dima@timpolis.ro

Directorul artistic al festivalului este criticul de teatru Marina Constantinescu, care preia pentru a doua oarã direcþia evenimentului, dupã mandatul exercitat în perioada 2005 2007, când a dezvoltat structura festivalului, îmbogãþindu-l ºi cu componenta sa internaþionalã.

Spectacolul cu musicalul Cabaret a fost realizat de Rãzvan Mazilu în

stagiunea 2013 - 2014, la Teatrul German de Stat Timiºoara, constituind, de la premiera sa din februarie anul acesta, una dintre producþiile de succes ale acestei companii. În rolurile principale evolueazã actorii Daniela Török ºi Georg Peetz, conducerea muzicalã este asiguratã de maestrul Peter Oschanitzky, iar decorul ºi costumele sunt creaþia lui Dragoº Buhagiar.

Andreea Andrei, referent de presã la TGS Timiºoara, spune cã spectacolul Cabaret a fost produs cu sprijinul Primãriei Municipiului Timiºoara, constituind cea de-a unsprezecea montare a TGST inclusã în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru în ultimii nouã ani.

Festivalul Naþional de Teatru este organizat de Uniunea Teatralã din România, Ministerul Culturii, Primãria

Municipiului Bucureºti ºi Centrul Cultural al Municipiului Bucureºti ARCUB. Selecþia oficialã a celei de-a 24-a ediþii, care va avea loc în acest an, a fost publicatã în 21 iulie 2014 ºi cuprinde 30 de producþii.

Cabaret descrie o lume fascinantã ºi amãgitoare în acelaºi timp, a cãrei ilustrare scenicã, alãturi de melodiile devenite hituri ale genului, a cucerit încã de la prima montare a acestui musical, în 1966, inimile a milioane de oameni. În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz, îºi trãiesc delica-

ta poveste de dragoste, care însã nu se poate concretiza prin cãsãtorie, deoarece el este evreu. Între umor ºi resemnare, între ludic ºi decadent, între vise

împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început.

„Cea mai frumoasã icoanã?

Cerul privit pe sub rochia ta” l Poetul Constantin Preda, un psalmist al iubirii care îl pastiºeazã pe Dumnezeu Copleºiþi de povara cotidianului, uitãm adesea sã mai luãm alãturi, în ceasuri de rãgaz, drept cãlãuzã vrednicã ºi drept gingaº însoþitor, poezia. Miracolul vine, însã, spre noi, de unul singur, atunci când, dincolo de noianul de informaþii care se revarsã zilnic dinspre ecranele televizoarelor sau din paginile ziarelor, descoperim rãsuflarea câte unui volum de poezie ce se face vrednic sã-ºi câºtige un ceas sau douã din viaþa noastrã, spre a ne mãrturisi, cu sfialã, despre noi cei care suntem, despre gândurile noastre, despre zbuciumul nostru iscat din neiubire sau din prea-plinul de iubire. Sau, pur ºi simplu, despre zborul inefabil printre anotimpurile vremii ori printre anotimpurile sufletului… ligia.huþu@timpolis.ro

Cronica unui suflet Un astfel de prilej ar putea fi, pentru cititorul avid de poezie, volumul de versuri publicat la editura craioveanã MJM de cãtre poetul ºi jurnalistul Constantin Preda. Intitulat incitant Cea mai frumoasã icoanã? Cerul privit pe sub rochia ta, volumul semnat de Constantin Preda îi dezvãluie cititorului file ce scriu cronica unui suflet despre care, într-un cuvânt înainte al cãrþii, scriitorul Nicolae Þone spune cã ar fi putut fi „un toreador vestit” sau „un vagabond fermecãtor”, de nu s-ar fi ivit pe lume într-un mic sãtuc din câmpia Doljului, ci undeva în Madridul secolului trecut ori în inima Parisului legendarilor Villon ºi Rimbaud.

De altfel, citându-i pe „cerberii cetãþii literare”, Nicolae Þone plaseazã îndepãrtatul debut literar al lui Constantin Preda într-o zonã a scriitorilor „cu harul tânãr”, aºa cum l-a catalogat pe autor Fãnuº Neagu însuºi, dupã ce i-a

citit volumul intitulat Seara petrecutã în castelul ducesei. „Bãiatul ãsta e una din laturile de dor ale poeziei”, a scris, în 1983, Fãnuº Neagu, evocând solicitarea pe care i-a adresat-o atunci, de îndatã, lui Adrian Pãunescu, de a-l urca pe autor în coloanele revistei Flacãra, „fãrã sã-l fi vãzut vreodatã la faþã”. ªi asta în vreme ce, la rândul sãu, într-o apreciere la adresa artei poetice a lui Constantin Preda, Adrian Pãunescu vorbea despre autor ca despre „ cel mai strãlucit reprezentant al generaþiei lui”, un fel de Esenin, venit dintr-un sãtuc de la câþiva kilometri de Dunãre ºi care a plecat spre Craiova, pentru a-ºi gãsi locul în vatra spiritului ºi spre a reinventa „povestea unui sat, a unei drame, care, ca orice dramã, e irepresibilã”.

Un poet de modã veche, dar cu harul tânãr Constantin Preda spune despre sine cã este un poet de modã veche.

Ascultãtoare ºi supuse în faþa unei impresionante forþe de sugestie, cuvintele care îi slujesc însã artei poetice îl ascultã cuminþi pe autor, rânduindu-se în paginile volumului de versuri Cea mai frumoasã icoanã? Cerul cãzut pe sub rochia ta asemeni slovelor dintr-o carte de rugãciune, recompunând, parcã, psalmii unei iubiri care I se adreseazã, în egalã mãsurã, Creatorului însuºi, dar se ºi revarsã apoi, ca într-o binecuvântare a prea-plinului sufletesc, reverberând asupra unor fãpturi fãrã nume, dar care adãpostesc, la umbra poalelor rochiilor lor înflorate, întreg sufletul „purtãtor de sceptru” al poetului, peste care ning, paradoxal, ca într-un haiku, scris, însã, în Balcani, smirnã amestecatã cu flori de cireº.

Cãci, iatã, scrie poetul Constantin Preda, în poezia intitulatã Sceptru de poet: „mã socot poet numai în clipele

de 24 de ani un reper al cetãþii

puþine în care dumnezeu îºi aminteºte de mine mã socot, o, doamne, mã socot un sitar nebun ce trece dunãrea înot mã socot poet o datã la o sutã de ani când ninge cu smirnã ºi flori de cireº în balcani mã socot poet – mai ales primãvara – în zilele de vineri când pãrinþii coboarã de pe cruci de-a pururea tineri mã socot poet doar o clipitã când dumnezeu cerne luminã prin sitã mã socot poet în amurg, la apus când sitarii, de pe turla bisericii, privesc lumea de sus mã socot poet mai ales de sãrbãtori când, de sub cele mai frumoase rochii, privesc cerul prin tije de flori mã socot poet mai ales de sãrbãtori când, pe sub fuste-nflorate, sunt, doamne, cu capul în nori”. Însã cititorului însetat sã se scufunde în universul poeziei sale, ce reface, în cuprinsul volumului, frânturi din propriul univers interior, i se vor înfãþiºa alte asemenea aproape cincizeci de poezii, dintre care spicuim: „nu-þi întoarce, doamne, faþa de la mine”, „iubindu-te, am dreptul sã te pierd”, „stihuri de scris pe piatra funerarã a poetului constantin preda”, „sunt aurarul celor mai frumoase toamne”, „suspin de fluture albastru”, „vino sã te zidesc în rânduri de carte”, „vine toamna ºi-aº fugi de-acasã”, „nicio dragoste nu seamãnã cu cealaltã”, „când scriu îl pastiºez pe dumnezeu”, „aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest”, „cea mai frumoasã icoanã” ori îndrãzneþele ºi delicatele poeme „cãlugãr într-o mãnãstire de maici” ºi „o, pãcãtoasele virgine care cântã-n corul parohiei”.

În toate laolaltã ºi în fiecare dintre ele în parte, Constantin Preda face dovada nu doar cã stãpâneºte extrem de bine forþa de sugestie a cuvântului, ci ºi cã poate rescrie pe hârtie, sub mângâierea incitantã a penelului, frisonul erotic, însã acela care te pãstreazã mereu, în chip paradoxal, la limita îndumnezeirii, prin însãºi vraja nãscutã din actul dezvrãjirii ºi de drumul care duce cãtre cãderea în ispitã: „nici astãzi nu voi merge singur în altar o, cuvioasele nu ºtiu, nu au habar cu buzele m-ar dezbrãca ºi m-ar ascunde în scripturã mi-ar pune, fiecare, câte-un sfârc de strugure pe gurã”, scrie Constantin Preda în O, pãcãtoasele virgine care cântã-n corul parohiei.

Ori, în Aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest, într-o exaltare a simþurilor care plaseazã iubirea alãturi de starea extaticã asociatã rugãciunii, dar o ºi apropie pe aceasta de stimuli care mângâie simþurile: „aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest miroºi a struguri copþi ºi-a pâine coaptã-n þest aproape psalm, aproape amurg, aproape tropar miroºi a struguri copþi ºi-a miere din altar aproape psalm, aproape viol, aproape sãrut miroºi a miere crudã pe buze de recrut aproape psalm, aproape opium, aproape verset miroºi a miere crudã în degetare cu ºerbet aproape psalm, aproape crepuscul, aproape poezie aproape agriºe furate în copilãrie”.

Sau, în Când scriu îl pastiºez pe Dumnezeu, într-o altã demonstraþie asemenea de virtuozitate cât ce priveºte apropierea erotismului de starea de

îndumnezeire, poetul Constantin Preda noteazã: „când scriu îl pastiºez pe dumnezeu se sinucid în vis eleve de liceu se sinucid eleve cu capu-n nori îºi taie venele cu ºoapte de bujori se sinucid eleve de luminã nici fluturii în zbor nu au vreo vinã când scriu îl pastiºez pe dumnezeu crin devotat elevei de liceu când scriu ºi nu mai pot ºi-mi este greu vine ºi-mi lãcrimeazã-n pagini Dumnezeu”.

Iar Cea mai frumoasã icoanã?

Cerul privit pe sub rochia ta chiar asta ºi pare a fi: un volum în cuprinsul cãruia au picurat adesea lacrimile lui Dumnezeu. Adicã un volum preþios cu asupra de mãsurã, pe care iubitorii de poezie de orice vârstã ºi de pretutindeni îl vor descoperi cu frison ºi îl vor parcurge cu voluptate, într-o confirmare a faptului cã poezia, fie ea ºi poezie-icoanã, nãscutã din prea multã ºi prea mare dragoste (ºi poate tocmai de aceea!), este o stare de spirit aptã sã ne pãstreze, pe fiecare dintre noi în parte, cu un pas mai aproape de rãsuflarea lui Dumnezeu.

integrame

31 iulie - 3 august 2014

15

Un inginer zootehnist german face o vizitã la un fost coleg de facultate scoþian sã-i vadã ferma de vaci. Toate vacile erau impecabile, grase, frumoase, dar la un moment dat vede una cu un picior de lemn. Contrariat, germanul întreabã: - Dar cu vaca asta ce este?

La care scoþianul rãspunde: - Vrei sã tai o vacã întreagã pentru o supã? l Profesoara: - Cine se crede prost sa se ridice în picioare...la care un elev s-a ridicat Profesoara: -Mai, tu chiar esti prost?

Elevul: -Nu, dar mi-a fost mila sa va las doar pe dvoastra în picioare. l Un roman si un japonez se plimba.

Romanul îl întreaba pe japonez: -Ma, tu acolo, în Japonia, câte ore lucrezi?

-Eu lucrez 8 ore. Da‘tu?

-Pai si eu tot asa. Da‘ pt. cine lucrezi? întreaba romanul -Pai 2 ore pt.patron, 2 ore pt.mine, 2 ore pt.împarat,si 2 ore pt.Japonia. Da‘tu pt.cine lucrezi? întreaba japonezul -Pai 2 ore pt. patron, 2 ore pt.mine, împarat n-avem si ce treaba am eu cu Japonia! l La o coferinta internationala pe tema comunicatilor si a telecomunicatiilor sunt prezente toate statele lumii cu diverse cercetari în domeniu.

Iau cuvântul americanii si spun: “Am efectuat cercetari si am gasit sârma de cupru veche de apoximativ 1000 de ani.

Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telegraful”. Iau cuvântul si germanii care spun “Am efectuat cercetari si am gasit sârma de aluminiu veche de apoximativ 1500 de ani. Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telefonia”. Într-un final ,iau cuvântul si românii care au spus: “Am efectuat cercetari asupra vremurilor de acum 2000 de ani si nu am gasit nimic. Deci am ajuns la concluzia ca stramosii nostri cunosteau pe atunci telefonia mobila”. l De ce l-au dat afara pe Popescu ? intraba un sofer -Pai a intrat în biroul directorului fara sa ciocane -Si ce daca, s-a mai întâmplat.

-Da, dar nu cu camionul ! l Un actor italian pleaca în SUA pentru a juca într-un serial celebru.. Întors dupa 3 ani, la aeroport toata lumea îl asteapta, presa, familia, simpatizanti. Un ziarist se apropie de el si-i spune: -Bon giorno signore! Actorul raspunse grabit si emotionat: -Bon Jovi...

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

31 iulie - 3 august 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.